Ecosistemul unei paduri de foioase

Padurile de foioase (cu frunze cazatoare) se gasesc in zona climei temperate

umede (in partea centrala si vestica a Europei, in estul Americii de Nord, in Asia de
Est), unde cad in toate anotimpurile precipitatii suficient de bogate pentru ca arborii sa
creasca.Arborii padurilor de foioase sunt: stejarul, fagul, mesteacanul, ulmul, artarul,
frasinul etc. Toamna, cand arborilor le cad frunzele, functia lor de fotosinteza.
Caracteristici ale biotopului
-soluri: brune si brun-roscate de padure.
-temperatura medie anuala în jur de 10 °C.
-lumina care ajunge pana la suprafata solului, filtrata printre coroanele arborilor; de
aceea exista numeroase plante erbacee si arbusti.
Componente ale biocenozei
-arbori : carpen, ulm, tei, frasin, paltin de campie, arţar, cires salbatic.
-arbusti: maces, paducel, soc, lemn cainesc, corn, porumbar, gherghinar.
-plante erbacee: golomat, paius etc.
-animale nevertebrate: viermi, paianjeni, melci, insecte, etc.
-animale vertebrate: broasca bruna, brotacel, soparla, sarpe, cuc, lup, vulpe,

Principalii arbori ai padurilor de foioase sunt: salcia, teiul, castanul, aninul, sicomorul,
plopul, magnolia, stejarul, fagul, mesteacanul, alunul, artarul, frasinul,
Toamna, cand arborilor le cad frunzele, functia lor de fotosinteza înceteaza.
 forma coroanei este determinata în functie de locul de crestere: arborii izolati au
coroana în forma de cupola sau de sfera, în timp ce, în cadrul masivelor forestiere,
dezvoltarea acesteia este limitata.
 în functie de intensitatea luminii, frunzele prezinta caracteristici anatomo-
morfologice si fiziologice diferite: frunzele de lumina sunt mai mici, mai groase, cu
o retea de nervuri mai densa si stomate mai numeroase, comparativ cu cele de
umbra.
 singura forma de adaptare a speciilor vegetale împotriva temperaturilor scazute
din timpul iernii o reprezinta calirea (modificari fizico-chimice în protoplasma),
proces fiziologic care se produce toamna. Prin calire, rezistenta la frig a mugurilor
arborilor poate creste de la -5 °C în toamna, pana la -25 °C si chiar -35 °C iarna; prin
calire, arborii care cresc la latitudini medii sunt protejati împotriva vatamarilor
provocate de ger; decalirea se produce primavara, odata cu încalzirea aerului.

În aceste paduri traiesc: lupul, vulpea, caprioara, mistretul, jderul, veverita, pisica
salbatica, sturzul, mierla, cucul, ciocanitoarea, sticletele.

 Conditii ecologice
 climat racoros, cu ierni nici prea severe nici prea lungi, cu veri scurte si
moderate sub raport termic.

 anotimpurile de tranzitie, primavara si toamna, caracterizate prin perioade

de frig, joaca un rol capital.

 perioadele marcante de seceta sunt inexistente.

  precipitatiile sunt abundente (cca 400-500 mm/an) si repartizate uniform pe
parcursul anului.

 solurile sunt brune de padure, mai mult sau mai putin levigate; în functie de
gradul de aciditate si de umiditate, ele corespund unor asociatii vegetale clar
diferentiate.

Fauna padurilor de foioase

In aceste paduri traiesc : lupul, vulpea, caprioara, mistretul, jderul, veverita, pisica
salbatica, sturzul, mierla, cucul, ciocanitoarea, gaia, pitigoiul, sticletele.
Adaptari ecologice ale specilor floristice, forma coronamentului este in functie de
locul de crestere : arborii izolati au coroana in forma de cupola sau de sfera ,in timp ce ,
in cadrul masivelor forestiere, dezvoltarea acesteia este limitata. In functie de
intensitatea luminii,frunzele prezinta caracteristici anatomo-morfologice si fiziologice
diferite:frunzele de lumina sunt mai mici, mai groase,cu o retea de nervuri mai densa si
stomate mai numeroase, comparativ cu cele de umbra.