Modul Sisteme de Mentenanta

SISTEME DE MENTENANTA (UZ INTERN )
1. .
.
- ulterior în
Europa, suprapunându-
scoaterea lui defi-

un domeniu interdisciplinar care, pentru atingerea perfor-mantelor
mediului, al fizicii, al chimiei, etc.
r
-
- restabi
- prevenirea scoaterii automobilulu
- i
Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)

-
(exemplu filtru de ulei, filtru de aer, filtru de combustibil);
or din service pentru reparare.
-terminat de
rii
schimb.
automobilului, având ca efect minimizarea costurilor de exploatare.
In figura 1.1-
a max
reprezentând costul dictat de compromisul tehnico-economic.

CTE
Cmax 1
C2
C
2
C1
Pa P0 PERFORMANTA
Fig. 1.1 - 1
0 la care costul global atinge un
exploatare (C).
total
ilitate (RCM reliability centered maintenance).
Defectarea are loc atunci când un produs (automobil sau subansamblu al
solic
exploatare concretizate în nerespectarea inst
poate fi:
-
- survine în timp iar procesul este ireversibil;

- caz în care sistemul/echipamentul nu-

- când
-
-
importante;
- - susc -
-
componente ale acestuia
-
Defectarea, în
-
-
echipament cu care echipamentul analizat vine în contact direct sau indirect, continuu sau numai
ocazional.
-
-
corective externe oarecare.

Schimbarile care s-
-
s-

decât în s
continuu sau la intervale de timp judicios stabilite pe baza unor analize aprofundate ale modului de
Mai mult, structura -
sistem care s-
vedere econ
poate pune la punct un sistem de e starea autovehiculului.
subsisteme:
-
-
Identificare
provoca accidente.
ate de
matematice.

obiectiv principal realizarea unui sistem de
de reducere a cheltuielilor
aferente, utilizând analiza tehnico-
are drept obiective:
- la o calitate
asigure întregul volum al
exploatare, con
corespunzatoare fiecarui autovehicul.
In fig. 1.1-

Fig. 1.1

realizarea unui sistem
uzurii;
sunt necesare;
seama reducerii opririlor de orice gen etc.

stare p
2.MENTENANTA MOTORULUI.
2.1Mentenanta mecanismukui motor
defecte inexploatare si repararea organelor fixe ale motorului.
tehnice a blocului motor, chiulasei, colec

colec rul automobilului.
- - butorilor la fiecare 50 000 km (sau

la nevoie);
- strângerea chiulasei, la rece, la fiecare 50 000 km (sau la nevoie);
- cu
2.1.1-1
-165 Nm la D 797-05; 180 Nm pentru D
2156 HMN 8; 55-60 Nm pentru Dacia 1310; 120- -60 Nm la
Volkswagen; 75-80 Nm la Nissan;
- re 30 000 km (sau la nevoie);
- strângerea colectoarelor de ad rente, la fiecare 50 000 km (sau la
nevoie);
-
-
-

10 4 2 (E) 5 7
Fig. 2.1.1-1. Ordinea de

chiulasei la motorul autoturismului Dacia 1310.
2.1.2 Defectele în exploatare ale organelor fixe
Depistarea fenomenului
-
- rateuri ritmice în carburator (la MAS), când arderea s-
- bazinul superior al radiatorului sau în
-întreruperi la aprindere, ca urmare a depunerii apei pe electrozii bujiei (la MAS).
Fisurarea sau spargerea chiulasei sau blocului motor

-
- ntreruperi la aprindere; se
2.1.3. Repararea organelor fixe

Repararea blocului motor. -un solvent, canalele de
7 de asamblare a blocului cu chiulasa.
0,1 mm pe
80%
0,25 mm.
rale 8. Depistarea se face prin
4 bar.
15-20 cm:
- 20 cu diametrul de 8
- - U = 20-25
V, cu electrozi monel
-
70...80°C,
uscarea timp de 4-
10

-
-
- metalizarea cu zinc topit (pulverizat cu aer la 6 bar);
-
-
- (OL 34) de grosime 2-4 mm, se -
4 bar.
Prezoanele rupte în bloc

udate etc.
arborelui cu came 3
intermediare.
-250 mm lungime, fisuri între
Repararea cilindrilor (fig. 2.1.3-1).

2 3),
11

1.
0,150 mm.
perpendiculare pe axa cilindru
-
în s
zat este
Fig 2.1.3 1 unei de cilindru

I, II, III- si
l1, l2, l3- planelor de masurare a uzurilor
1-prag de uzura; 2-conicitate; 3-ovalitate
ovalitate la limitele admise.
12

-
0,005-
0,006 0,015-0,020 mm pentru ARO 797-05;
4 bar.
- -au
-au
realeza la
2-3
Repararea chiulasei
riorarea orificiilor filetate .

Cu aj
motorului (admis 0,005-
deteriorate.
- 2.1.3 -
2 mai gros de 0,25-0,50 mm, prin recti
de asemenea, se rect
13

Fig. 2.13.-2 Rectific .
1- 2 - disc abraziv; 3 - 4 - masa electromagnetica a masinii de rectificat
Ghidurile de supapa uzate se ale la
special în locul celor vechi.
- cu supapele respective cu ajutorul
are) (fig. 2.1.3.- 3 -

2.1.3.-3, c) sau
b).
întreprinderile
electrice portabile.
14

Fig. 2.13.-3. Frezarea scaunelor de supape: 1 - 2 - dorn: 3 - ghidul supapei.
- . Cele nedemontabile se
ierderi mai mari de 1 bar într-un

minut).
-
zece sufluri.
sunt:
-
înlocuiesc;
-
- a cote majorate
2.1.2 MOBILE
Organele mobile sunt urmatoarele: pistonul, segmentii, boltul de piston, biela, arborele cotit, volantul.
Pistonul realizeaza fazele ciclului motor, el formeaza peretele interior care inchide camera de
ardere.
Are rol in etansarea camerei de ardere impreuna cu segmentii, si de evacuare a caldurii.
Intre piston si cil`indru este un joc pentru deplasarea lui libera.
15

Pentru a nu se mari jocul,se folosesc solutii pentru micsorarea jocului pana la valoarea lui minima.
Segmentii sunt inele elastice cu rol de etansare si de razuire a surplusului de ulei de pe peretii
cilindrului.
Ei se monteaza in canalele de piston si sunt de etansare si de ungere.
Pentru a nu intra uleiul in camera de ardere, segmentii sunt prevazuti cu orificii care corespund cu cele
din piston.
Segmentii transmit caldura de la piston la cilindru.
Boltul de piston face legatura intre piston si biela fiind solicitat la incovoiere si flambaj.
Modul de asamblare al boltului cu biela poate fi: fix in umerii pistonului si liber in bucsa bielei, fix
in biela si liber in piston si flotant liber si in biela si in piston .
Montarea boltului se face prin presare dupa o incalzire uniforma in instalatii speciale.Pentru a nu se
deplasa axial in timpul functionarii, boltul se asigura la capete cu doua sigurante sub forma de segment de
inel,mai rar inel elastic, in capul bielei sau cu pastile in cap din aliaj de aluminiu sau alama. La motoare
cu boltul fix in biela, acesta se asigura cu suruburi.
Jocul sau strangerea la motoare intre bolt si piston este de 0,002-0,008 mm, la cele fixe in biela de 0,02-
0,04 mm.
-
Verificarea pornirii
Verificarea
auditiv, fie cu ajutorul stetoscopului astfel:
-
care conduc la
- torului, care se
- rului presupun uzarea
încovoieri ale biel
16

Controlul fumului de evacuare, zilnic, vizual sau cu aparataj (fumetru pentru motoare Diesel): fumul
- consum exagerat de combustibil, iar cel albicios - avans prea
face la 50 000 km.
Controlul presiunii în cilindri, la 50 000 km, se face cu ajutorul compre- sometrului sau
compresografului.
d cu con de cauciuc (ce se
- ontarea bujiilor (respectiv injectoarelor);

-
Interpretarea rezultatelor: la MAS, - -10 bar, iar sub 8

bar se impune repararea grupului cilindru-piston-
La motoarele cu aprindere prin compresie D 797-

-
a grupului cilindru-piston- rea motorului. Aceasta,

prin metodele:
-
17

-
introdus în cilindru la presiunea de 45 . 104 N/m2
- piston-
uncte: în PMI
blocului.
me
2.2.2. D -
Griparea pistoanelor
precedat de zgomote caracteristice provocate de efortul bielelor de a smulge pistoanele gripate din
motorului se poat -
sau deloc, pistoanele s- morcat pentru repararea în atelier prin
Griparea pistoanelor poate duce la rizuri pe

-
respectivi.
18

respective, blocându-
spectiv este
- -
fantele decalate la un unghi de 12 -
canalele d
ui; apare un zgomot caracteristic (zgârieri) la antrenarea

arborelui cotit.
chiar ruperea bielei, încovoierea sau chiar ruperea arborelui cotit), motorul este oprit imediat.
n demontarea grupului piston-
19

cilindri, pistoane, bloc motor.
Ruperea bielei
organelor deteriorate, blocul motor impunând repararea

- - - -
uloarea
Incovoierea sau torsionarea bielei,
Griparea sau
de -
cauze, ca: amestec carburant necorespun
Remedierea: demontarea ambielajului, constatarea
Ruperea arborelui cotit, un fenomen mai rar,
-
tuturor grupurilor.
nente, î
20

-
-
curente ale automobilului. Sunt rep
Inlocuirea pistoanelor
Fiecare piston este adus la PME,
-3 spire.
-se un dispozitiv
al motorului.
r (0,05-0,35 mm la D2156HMN 8).
cilindru este de 0,04- -0,16 mm pentru autocamioane.
mantaua sau fusta pistonului).
Repararea bolturilor de piston
21

-
lând jocurile admise; de asemenea, se
- -
dimensiunilor (mai mici);
- (rectificare-cromare-
- - -tratare
-
superficial duri ficat.
i,
-
Repararea bielei
L dintre axele
Incovoie
-0,05 mm la 100 mm lungime).
22

-
Când bielele au
care se face alezarea.
se înlocuiesc cu altele noi, inclusiv sistemul de asigurare.
înlocuirea
Repararea arborelui cotit.

torsionarea, uzarea fusurilor ,
arborelui primar, uzarea filetului pentru rac, uzarea orificiilor filetate de la ,
,
volantului.
supune controlului.
feroflux, numai prin

rectificare.
23

2.2.3-1 -se pe
încovoierea; acee
-
-se cont de cel mai uzat fus).
0,02-0,05 mm pentru autocamioane.

Fig. 2.2.3-1. Controlul arborelui cotit cu ceasul comparator: / - placa
de control; 2 - prisme; 3 - arbore; 4 - 5-
controlul înco 6
conicitate).
cei, fusul palier central este

mai uzat din cauza dezechilibrului dat de volant.
ectând coaxialitatea lor (fig. 2.2.3-2). La palierul
rectif
cia 1310, se va respecta galetarea (roluirea) fusurilor pe o
24

ambreiajul.
folosind una din metodele:

-
- 2):
alteia cu diametrul exterior majorat.
0,07-
Filetele uzate
Fig. 2.2.3-2 Rectificarea arborelui cotit: a - rectificarea fusurilor paliere; b - rectificarea fusurilor manetoane; 1 -
arbore cotit;2 - 3 - vârfuri prindere arbore; 4 - discul abraziv; 5 -
cr
se face când motorul este demontat, pentru a se putea efectua
25

rificarea
-se la momentul indicat.

-se pentru fiecare semicuzinet în parte.
elii sau ruperii.

ptelor de repa
Ca
gatelor se vor face numai cu prese universale sau speciale.
eventualele pericole de accidentare.

2.2 .
2.2.
se face la rece sau la cald, pentru a permite dilatarea
umplerea cilindrilor cu amestec carburant sau
26

tabelul 2.3.1.-2
supape în 2.3.1-1), astfel:
-
1 este adus la PMI,

compresiei (ambele supape sunt
Fig. 2.3.1.-1. Reglarea jocului culbutor-

1 - arbore cu came;
2-
3 - tachet;
4-
5 - culbutor;
6 - ax culbutori cu suport;
7-
8-
9-
10 -
27

jocul j
atacate de culbutori (pistoanele la PM1")
motorului.
erea la punct se poate face montând pe volant un disc gradat
hiurilor de
nul
{MAS) (MAC).
2.2.2.Defectele în exploatare ale mecanismului de distributie
supapei, arderea sau deformarea talerului supapei, ruperea supapei, deformarea sau ruperea arcului
supapei.
motorului.
28

Pin
-50 000 km. în caz contrar se pot rupe producând avarii ale
au o int
e face cu stetoscopul
zele pot fi: ungere
Depistarea zgomotelor se poate face în zona de mijloc a motorului prin ascultare cu stetoscopul.
- -le), iar cele

amovibile se înlocuiesc.
este, îndeosebi, urmarea uzurii inegale a
-
impune înlocuirea arborelui cu came sau rectificarea lui.
are loc când jocul termic
29

cu rateuri în carburator (pentru supapele de admisie
reglat.
mai grave (supapele arse sau scaunele fisurate) se înlocuiesc, rodându-
Griparea sau blocarea supapei
gripate). Depistarea anomaliei se face prin demontarea bujiilor sau injectoarelor (MAC)
al semnalizatorului acustic.
mului sau în atelier.
Arderea sau deformarea talerului supapei
ar
ghidurile supapelor uzate se înlocuiesc.
Ruperea supapei
fi
-a fost
-a ajuns la
nci remedierea devine
30

se produce, în general, din cauza materialului sau tratamentului
- ea,
trebuie oprit imediat pentru a nu se produce avarii grave.
cioc, introdus în locul bujiei.
2.2.3. R
lor;
-
Arborele cu came (fig. 2.3.3 - 1

-
- care la cote de
- uzarea camelor 3,
face prin verificarea curs a

b;
- 4;
- uzarea sau deteriorarea orificiilor filetate de fixare a pinionului de distri
31

Fig. 2.3.3 - 1 al motorului D 2156 HMN 8:
1 - încovoierea arborelui cu came;
2 - uzuri ale fusurilor de reazem;

3 - uzura camelor;
4- rilor;
5 - uzura sau deteriorarea orificiilor filetate pentru fixarea pinionului de dis
decalat cu 90°.
pot prezenta defectele:
- uzuri
pot prezenta defectele:
- butorilor;
Culbutorii
-
respectându-
- lare pe ax impune înlocuirea ei;
- -se
Supapele i,
Defectele posibile ale supapei sunt:
32

-
-
ghidul supapei este de 0,03-0,08 mm;
- uzarea capului tijei; capul uzat s
deteriorare;
-
-
simultan la toate supapele.
corespund se înlocuiesc.
turi, sufluri, rizuri

elor supapelor sau arcuri rupte
Verificarea fazelor ei totale a proceselor.
observându-
constructive ale motorului. A se vedea figura de mai jos.
33

2.3
2.3.1.
-piston-
l de
-
-distribuitor etc.)
- s
- 797-05 21561
IMN 8;
-
2.5.1.-1, gerea impu
34

2156 HMN 8),
- 5
iune 5
nou se face obligatoriu la reviziile tehnice sezoniere.

-se
Tabelul 2.5.1.-1
Capacitate, Periodicitatea schimbului, km

Motor l Ulei Calitate ulei Filtru Filtre
suplimentare
D 797-05 15 5 000 M30 Super 2 5 000
D 2156 HMN 8 20 5 000 M30 Super 2 5 000 10 000

manseta de hâr-
tie de la filtrul
centrifugal
ARO-240 5 5 000 M30 1-Extra 5 000 La La motoare
cu filtru brut se
500 km
Dacia 1310 3(3.251) cu 5 000 M20W40-Extra 15 000
filtru 6 000 km (vara)
M15W40-Extra
(iarna)
3(3.5)1 cu 7 500 15W40 15 000
Club filtru 3,5(4) 1
cu filtru
Cielo 3,75 10 000 SF/CC, SF/C 10 000
10W40 I5W40
Dacia Nova 3 10 000 AP1. SAE- 10 000
SF/CC
20W40: 15W40
Logan 3,4 de
la motorul
1,41 15 000 filtru aer
3,4 la motorul 10W40 15 000
de 1,61 10W50 filtru aer
20W50 filtru aer filtru
Logan 1,5 dCi 4,4 1 10 000 15 000
10W40 2 000 km
2.3.2. D
35

nivelului de ulei
(admisibil circa 80-
Mi
defectarea pompei de ulei.
Diluarea uleiului din
Diluarea uleiului cu combustibil,

repetate a motorului la rece, amestecului carburant prea bogat, func
folosirea regimului termic normal.
Modificarea
-piston-
periodicitatea schimbului de ulei.
Defectarea pompei de ulei,
rea unui ulei prea vâscos. Acesta poate duce
36

de ulei, în ateliere,
autovehiculul fiind remorcat.
Infundarea duzelor de la ajutajele de stropire de la motorul D 797-
automobilul Dacia 1310.
conducta.
2.3.3. R
ompa de ulei, baia de ulei, filtrele, radiatorul de ulei,
Pompa de ulei,
i, ca:
Uzarea corpului
-0,22 mm), se
Uzarea sau deformarea capacelor
- frezare 0,05 mm);

-
supapa);
- fíletele
- 0,05 mm).
Uzarea pinioanelor cromare
90°.
(montându-
ralanti 3,5-4,5 7-8
Baia de ulei poate prezenta defecte, ca:
37

-
- 0,5 0,3 mm la
100 mm lungime);
-
-
Filtrele de ulei
- frezare, pe o adâncime de
maximum 0,5 mm;
-
-
- arcurile decalibrate sau rupte se înlocuiesc;
-
Radiatorul de ulei
-
aliaje moi;
-
- decalibrarea sau ruperea arcului supapei (D 2156 HMN 8): aceste defecte impun înlocuirea lui.
uleiului.
- defecte se înlocuiesc.
2..4
2.4
-
- controlul nivelului lichidului
38

- verificarea întinderii curelei de ventilator, la 10 000-
mai mare de 15- -
de fixare.
- controlul punctului de congelare a
- înlocuirea termostatului, la 60 000 km;
Dizolvare
Solu
-se motorul în
-10 h; se pune din nou moto
-
Pentru evitarea depunerilor de
2.4.2. D
39

-
ja de ulei.
lor de îmbinare a chiulasei sau blocului motor.

-
- Termosta
- ului
rea unei unduiri slabe în bazinul superior al radiatorului, la

accelerarea motorului.
Remedierea se ex
La ventilator se pot deforma sau rupe paletele.
In unele cazuri, ruperea paletelor ventilatorului poate duce la spargerea radiatorului, ceea ce impune o
Infundarea radiatorului
40

presiune.
mare, radiatorul trebuie înlocuit.
I a motorului -
control sau termometru) presupune controlarea
semnalizarea avariilor.
2.4.3. R
3-4 bar;
- -se o abatere de 0,05
mm;
-
-
-
se înlocui
41

-
Ventilatorul
- fisurarea sau ruperea paletelor; se impune înlocuirea lor;
Radiatorul
bazinelor de miez, spar
Termostatul l într-
In atelierul de reparat radiatoare, pardoseala va fi din cimen
3. MENTENANTA TRANSMISIEI AUTOMOBILULUI
3.1 INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA AMBREIAJULUI
3.1.1. ambreiajului
42

control- verificare
3.1.1-1).
Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face periodic, deoarece prin uzarea garniturilor de
frecare, cursa se
Tabelul 3.1.1-1
lichid
Zilnic
rezervorului este astupat
Ungerea axului pedalei 5 000
Verificarea tensiunii arcurilor de readucere de la 10 000
Reglarea cursei libere a pedalei 10 000
moment se -a
-40 mm, corespunz -4 mm între capetele interioare
Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului mecanismului de
De obicei reglarea cursei libere a pedalei se face prin modificarea lungimii ti
43

Fig. 3.1.1-2 Reglarea cursei
libere a pedalei
ambreiajului la mecanismul
3 (fig. 3.1.1-2
2
-3,5 mm la extremitatea furcii ambreiajului.
In cazul ambreiajelor cu m onare hidraulic,
3.1.2. Defectele în exploatare ale ambreiajului
Defectele în exploatare ale ambreiajului se pot manifesta sub forma:
sarea autovehiculului în
Defectul are mai multe cauze:

-
presiune, ceea
fabrica constructoare.
-
- ambreiaj, ca urmare a pierderilor de ulei de la motor pe la palierul principal, a ungerii prea
44

ulei se înlocuiesc. în acel
Defectul se manifesta la schimbarea treptelor de viteze, când arborele cotit
i de frecare,
- mari a
- i
-
produs este pe
niturilor de fixare a garniturilor de frecare, dereglarea sau ruperea pârghiilor de decuplare.
45

-
iune.
-
defecte.
-
3.1.3. Repararea ambreiajului
In continuare se palelor organe componente

ale ambreiajului.
Discul condus
-
- disc mea de maximum

1mm;
-
Discul de presiune
lucru sau
- urechile ghid
Pârghiile de decuplare
46

-
majorate;
Furca de decuplare
- -
-
-
-s
- i de decuplare deteriorat se
Carcasa ambreiajului
15 mm de capetele fisurilor pe o adâncime de 4
- rin
3.2 INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA CUTIEI DE VITEZE
3.2.1
carterului prin observarea locurilor pe unde au loc pierderile de ulei; controlul cu stetoscopul a
rea
nivelului lubrifiantului; schimbarea lubrifiantului din carter.
47

-
Introducerea uleiului în carter se face, în general, printr-
alimentare.
3.2.2. Defectele în exploatare ale cutiei de viteze
Defectele în exploatare ale cutiei de viteze se pot manifesta sub forma: blocarea cutiei de viteze,
-
schimbarea cu zgomot a treptelor la demaraj, cu ambreiajul decuplat complet; zgomotul continuu mai
Blocarea cutiei de viteze.
pieselor uzate ale dispozitiv
-
mai multor cauze, cele mai importante fiind: ruperea manetei de schimbare a treptelor, ruperea furcilor
- Ruperea manetei de schimbare a treptelor de viteze se poate datora oboselii materialului sau a
-
- - cu ajutorul
48

- aterialului,
r uzate ale dispozitivului de fixare.
peste limitele admise.
Schimbarea cu zgomot a treptelor !a demaraj, cu ambreiajul complet decuplat.

constitui uzura sau deteriorarea sincronizatoarelor.
mului se va face cu
3.2.3. Repararea cutiei de viteze
Carterul cutiei de viteze
majorate;
- e
49

-
- -
Arborele primar
-
rebutarea arborelui;
- care la cota
Arborele intermediar
-
- uzarea
-
- fisurile de or
-
25% din supr
Arborele secundar poate pr
- mensiunile sunt sub limita
50

- uzura în grosime a canelurilor conduce la înlocuirea arbor
- -
rectificare la cota -
-se apoi la cota
3.2.4. -distribuitor
Înlocuirea uleiului de transmisie dm carterul reductorului-

lubrifiantului dm carterul cutiei de viteze.
3.3. INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA TRANSMISIEI LONGITUDINALE
3.3.1 ansmisiei longitudinale
2 gresarea se face la 5 000

2
51

mult 2 500 ual al arborelui longitudinal pentru
3.3.2 Defecte în exploatare ale transmisiei longitudinale
Defectele care apar în exploatarea transmisiei longitudinale pot fi: dezechilibrarea arborilor
longitudinali; ruperea arborilor longitudinali; deformarea sau rupe
Dezechilibrarea arborilor longitudinali.

automobilului.
culisante;
sau de la pinionul de atac al transmisiei principale.
Ruperea arborelui longitudinal sau a crucilor cardanice.

e loc la partea dinspre cutia de
viteze.
ermediar.
-
vibreze.
-au rupt umerii suportului,
3.3.3. Repararea transmisiei longitudinale
52

-
Furca cu butuc
-
- -
-
-
-
utilizarea unui arbore cardanic canelat majorat.
- -
cota de repar
-
-
Inelul exterior al rulmentului cu role-ace.
-au rupt umerii suportului,

automobilul trebuie remorcat p
3.4.
53

ansmisiei principale.
misie din carter
tarea cu ulei de transmisie de
tip.
Schimbarea uleiului de
-un orificiu dispus la

-un orificiu astupat tot cu un
Înlocuirea uleiului deauna la venirea
siei principale cuprinde

re
reglare sau în alt mod.
momentului care trebuie aplicat pinionului pentru a se roti.
- 80°C.
se face cu compensatorii mobili
-
= 0,03-
rotirii libere (10-
54

Reglarea angrenajului transmisiei principale.
pentru fiecare transmisie.
3.4.2 D
poate prezenta ca defecte:
Deteriorarea sau ruperea pinionului de atac.
te, în mare parte,
arborelui longitudinal.
poate prezenta ca defecte:
55

ilor carcasei. lor care au fost
speciale de exploatare (trecerea prin terenuri grele, desfundate etc.).
Arborii planetari pot prezenta ca defecte:
Ruperea arborilor planetari.
Pinionul de atac
-
înlocuirea pinionului;
- filetul
- uri indiferent se lungime sau
Coroana transmisiei principale
Pinionul planetar
-
Pinionul satelit
56

-
Arborele planetar. Defectele posibile ale arborelui planetar sunt: încovoierea arborelui planetar, uzura în
grosime a canelurilor;
- încovoierea
De
-
-
-
-
refiletare;
- ficare
se vor utiliza numai scule calibrate, interzicându-se folosirea sculelor deteriorate sau uzate.
toare, vor fi ridicate,
57

4. MENTENANTA PUNTII DIN FATA, A SISTEMULUI DE DIRECTIE, A
SISTEMULUI DE FRANARE SI A ROTILOR AUTOMOBILULUI.
4.1 INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA PUNTII DIN FATA.
curs de 5 000
60 000
Verificarea nivelului uleiului de transmisie di
de 5 000 20 000 km.
de 20 000
4.1.2. Defectele în exploatare a
-
Incovoie -zise.
-
-propriu-zise. Cauzele acestui defect pot fi: fisuri sau defecte

ctului se face la atelierul de
remorcat, cu puntea din
Ruperea fuzetei sau pivotului.
.
bilul va fi remorcat cu
Ruperea filetului fuzetei.

iale.
58

4.1.3. R
Puntea propriu-
- frezare
- g
- frezare
- 100 000 N:
-
de frezare
Fuzetele
-
de st
-
ârfuri, la
4.2. INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA SISTEMUL DE DIRECTIE

4.2.1. Intretinerea sistemului de directie
articul
rm schemei de ungere.
Verificarea jocului la volan
59

- se
Cauzele
directiei. Modul de reglare a
(melcului) e
- , prin deplasarea
e
Contr
zent sunt utilizate frecvent aparatele electronice.
Ungerea cas
evita avariile.
U, siune prin gresoarele
60

4.2.2. D
- manevrarea volanului
-
- -o parte;
-
Manevrarea volanului necesit
ii se produc ca urmare a unui montaj sau reglaj incorect, a gresajului
erea lor.
ensiuni diferite.
teze mai mici de 60 km/h, se
organele sistemului de
61

cu viteze reduse, în plus mai intervin:
-o parte.
este deformat, unul din arcurile suspensiei din
atelier.
Fenomenul apare în
Cauzele ce conduc la zgomote anormale pot fi:

u
Ruperea barei transversale sau longitudinale
remorcat.
remorcat.
adâncimea de 4 mm,
62

-
Axul asamblat cu melcul

- cu
unul nou;
-
-
s
- fusul scurt al axul
- -ace
63

-
îndoirea levierului.
consecutive.
4.3 INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA SISTEMULUI DE FRANARE
4.3.1.1
-
- verificarea
-
-
- verificarea uzurii garniturilor de frecare;
-
rii locului prin care
- rezervorul pompei centrale (3-
manometru de control.
-3 bar, la eliberare
- la -
-
pei centrale rupt, orificiul
64

Verificarea nivelului lichidului din rezervorul pompei centrale. Este necesar ca nivelul lichidului în
trale.
Reglarea jocului j (5 mm la Dacia) se face astf 3

(fig. 4.3.1.1-1 1
3.
Evacuarea aerului din instala

eliminat
Fig. 4.3.1.1- -
2 - piston; 3 - 4 - cilindru; 5 - rezervor; 6 -
-
15 pac, de pe cilindrul
de
Fig. 4.3.1.1-2
A ventilul de aerisire; b - vedere de ansamblu.
fig. 4.3.1.1-2, a) 2,
65

liber se introduce într- fig. 4.3.1.1-2, b). Racordul este de
3 4 perpendicular pe ax. Prin
aceste
Fig. 4.3.1.1-3.
ajutorul unei chei hexagonale pentru a-1 r

ichid de
Aceasta operatie se repeta la toate rotile autovehiculului,
incepand, de regula, cu roata cea mai departata de
66

aj 4.3.1.1-3
-se reg
A
(fig. 4.3.1.1 - 4
procedându-
4.3.1.1 - 5 2
Fig 4.3.1.1 - 4 Fig. 4.3.1.1 5 Reglarea frânei de

la autoturismele Dacia.
67

4.3.1.1 pneumatic
La compresorul de aer
La rezervoarele de aer comprimat,
La regulatorul de presiune, -
mai mult de 0,1 bar.
La garniturile de frecare care la intervalele
4), în
raport cu pârghia 6 (fig. 4.3.1.1-1
0,6 m
-
68

Pentru o reglare sa ocupe o
pozitie concentrica fata de tamburul de frana. Aceasta reglare se
de sprijin.
Fig. 4.3.1.1-1
7
1- 2- melc; 3 - 4- - 6-pârghie; 7-
ax.
69

tuate pe drum orizontal, asfaltat, în
4.3.2 Defectele în exploatare ale sistemului de frânare
forme.
Defectul este efectul unor cauze multiple care se
spectiv, pneumatice.
-
la buloanele de pivotare.
tambur.
-
frânare este redus, deoarece freca

-
-
ca, l
area cilindrilor receptori sau pompei
unui lichid nou.
70

-
datoresc:
-
arniturilor cilindrilor sau a conductelor
metalice.
sau a vaporilor din conducte. înlocuirea conductelor sau a racordurilor fisurate sau deteriorate
se face l
l de aer (la oprirea motorului, acul manometrului
de aer.
Cauzele acestei de
inc
-
-o parte.
tambure excentrice; montarea unor garnituri necorespun
71

cilindrului de
r la
arborilor planetari; lovirea sau deformarea tamburelor; garniturile de frecare sunt unse, sunt
prea lungi sau prea dure.
de fixare.
4.3.3 Repararea sistemului de frânare
Corpul pompei centrale
72

-
- ându-
Pistonul pompei centrale. njire la cota de
Cilindrul receptor
-
-
-
e;
-
- turi sau
rupturi, indiferent
73

-
calciu max. 0,07%).

Tamburul frânei
-
-
-se prin dopur
4.4. INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA ROTILOR AUTOMOBILULUI
-60 000
74

spintecat 4)
2 (fig. 4.4.1-1, a) 3.
a b
Fig. 4.4.1-
interioare 1, 2 3 (fig. 4.4.1-1, b).
rarea se face cu
ajunge IN în partea de jos.

- care
75

-
In figura 4.4.1-2
de 6000-10000 km.
Fig. 4.4.1-2 a autoturism; b - autocamion 4x2; c

autocamion 6x4.
4.4.2. D
76

-
-au rupt majoritatea buloanelor,
trotuarului sau de alt obstacol.

-
încovoierea sau deteriorarea discu

-
îndelungat.
abricii
constructoare.
frânare.
-
77

amerei de aer, provocând spargerea ei.
- mutarea se
- e una din principalele cauze care

duc la deteriorarea anvelopelor.
-
Defectarea unor organe ale sistemul
Pana de cauciuc
vulcanizat.
4.4.3 Repararea
ce c
dezechilibrul produs de masele dezechilibrate.
78

In figura 4.4-7
tru echilibrare
Fig. 4.4-7 -3 de echilibrat roti
-
dezechilibrului; perpendicular, deasupra axului de antrenare se mon
Echilib
-
79

- prin
rotirea în sens invers.
5. MENTENANTA SUSPENSIEI, CADRULUI SI CAROSERIEI AUTOMOBILULUI
5.1 INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA SUSPENSIEI
5.1.1 Intretinerea suspensiei
alunecare).
tice pneumatice este de

0,2 bar.
Autobuzele
suspensiei.
5.1.2 Defectele în exploatare ale suspensiei
Ruperea foii principale de arc. Cauzele care conduc la ruperea foii principale de arc sunt:
80

a cele
din spate, în apropierea ochiului de arc sau în dreptul orificiului bulonului central de strângere.
-
Conducerea automobilului devine mai grea întrucât
anvelopei.
cadrului a
Ruperea foilor secundare de arc. In afara cauzelor enumerate la ruperea foii principale,
Ruperea bulonului central de arc.

bridele de arc nestrânse.
Uzarea sau ruperea filetului bridelor sau bulonului de arc.
de arc.
cu cele de la ruperea foilor de arc.
parcurs
Defectarea amortizoarelor.
or sau a arcurilor
acestora.
81

In parcurs se reali
defecte, bridele deteriorate
5.1.3 Repararea suspensiei
Arcul în foi
1. modificarea
2.
3.
4. eclisele de prindere fisurate sau rupte se înlocuiesc;
5.
Cercelul arcului
6.
7.
8.
compensatoare la montare;
9.
10.
utilizându-
11. turii la
82

12. ectificare la cota
13.
5.2. INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI REPARAREA CADRULUI SI CAROSERIEI
5.2.1. Înt
mecanice ale
vopselei.
acestora.
În cazul în care s-a pierdut luciul vopselei, aceasta poate fi lustru

speciale, compuse din suspensii de particule abrazive foarte fine.
5.2.2. Defectele in exploatare ale cadrului si caroseriei
Cadrul (sasiul) autovehiculelor se compune din doua longeroane confectionate din tabla
ambutisata, solidarizate cu traverse prin nituire.
Defectiunile mai importante ale cadrului sunt: incovoierea, torsionarea longeroanelor si a

traverselor, fisuri transversale partiale sau totale ale longeroanelor, fisuri longitudinale sau
fascicul de fisuri in locurile de asamblare cu traversele si suporturile, fisuri transversale sau
longitudinale ale traversei sau barei de protectie, uzuri ale gaurilor pentru nituri, ruperea
suporturilor pentru arcuri, etc.
83

Defectele caroseriei sunt foarte variate, ele depinzand de constructia si materialele utilizate,
precum si de cauzele care le produc.
In cadrul caroseriilor autoportante se semnaleaza ruperea unor elemente mai ales in zona
puntii din fata la punctele de racordare a ansamblului puntii cu cadrul caroseriei.
5.2.3. Repararea cadrului si caroseriei
Indreptarea pieselor cadrului se face la rece pe instalatii hidraulice sau la cald daca incovoierile
sunt mari, folosind instalatii speciale pentru acest scop.
Zonele fisurate se repara prin sudura electrica cu sau fara piese de ranforsare in functie de locul
fisurii, de marimea sa si de solicitarile la oboseala ale cadrului in zona respectiva.
La capetele fisurilor este recomandabil sa se execute gauri de 8...10 mm pentru a opri

inaintarea fisurii.
Gaurile pentru nituri uzate se repara prin incarcare cu sudura si regaurire la cota nominala, sau
se alezeaza la cota majorata si se monteaza nituri de dimensiuni corespunzatoare.
Suporturile de arcuri, fisurate sau uzate, la care jocul lateral dintre suport si arc nu mai poate fi
preluat de saibe, se inlocuiesc. Fixarea lor se face prin nituire la cald.
La repararea caroseriilor, in cazul ruperii unor elemente mai ales in zona puntii din fata la
punctele de racordare a ansamblului puntii cu cadrul caroseriei se recomanda sudura in mediu
de gaz protector (in special CO2) sau procedeul de sudura electrica cu curent continuu.
84

CUPRINS
Pag.
1.NOTIUNI GENERALE PRIVIND MENTENANTA 1
2 MENTENANTA MOTORULUI 8
2.1 Mentenanta mecanismului motor 8
2.1.1.Intretinerea defecte in exploatare si reperarea organelor fixe 8

2.1.2. Intretinerea defecte in exploatare si repararea organelor mobile 15
2.2 Intretinerea defecte in exploatare si repararea mecanismului de distributie 26
2.3 Intretinerea defecte in exploatare si repararea instalatiei de ungere 34
2.4 Intretinerea defecte in exploatare si repararea instalatiei de racire 38
3 MENTENANTA TRANSMISIEI AUTOMOBILULUI 42
3.1 Intretinerea defecte in exploatare si repararea ambreiajului 42

3.2 Intretinerea defecte in exploatare si repararea cutiei de viteze 47
3.3 Intretinerea defecte inexploatare si repararea transmisiei longitudinale 51
3.4 Intretinerea defecte in exploatare si repararea puntii spate 53
4. MENTENANTA PUNTII DIN FATA, A SISTEMULUI DE DIRECTIE, A SISTEMULUI

DE FRINARE SI A ROTILOR AUTOMOBILULUI. 58
4.1 Intretinerea defecte in exploatare si repararea puntii din fata 58

4.2 Intretinerea defecte in exploatare si repararea sistemului de directie 59
4.3 Intretinerea defecte in exploatare si repararea sistemului de frinare 64
4.4 Intretinerea defecte in exploatare si repararea rotilor automobilului 74
5. MENTENANTA SUSPENSIEI, CADRULUI SI CAROSERIEI AUTOMOBILULUI. 80
5.1 Intretinerea defecte in exploatare si repararea suspensiei automobilului 80

5.2 Intretinerea,defecte in exploatare si repararea cadrului si caroseriei 83
5. CUPRINS 85
6. BIBLIOGRAFIE 86
85

6. BIBLIOGRAFIE
1. Cr. Andreescu, I. M. Oprean, Gr. Danciu, G. Anghelache Diagnosticarea au-
2. Cr. Andreescu, Gr. Danciu, I. M. Oprean
Revista inginerilor de automobile, vol.VII, nr. 1, 1996, p.16-21

3. Cr. Andreescu, Gr. Danciu, I. M. Oprean Contributions to the Diagnosis of the
General Conditions of Automotive Diesel Engines. 1st International Conference on Control and
Diagnosis in Automotive Aplications, 3-4 October 1996, Genova, Italy, Proceedings, p. 285
291
Mihai, Gh. Automobilul de la A la Z, editura
6. A. Blaga, C. Robu
1993
Fiabilitate, mentenabilitate, mente-
Editura ASRO 2002
8. M. Constantinescu Bucu-
1993
9. Gr. Danciu, V. Mateescu, Cr. Andreescu Echipamente electrice auto. Indru-mar de
10. V. Deac
11. C. L. Dunlop A practical guide to maintenance engineering. Butterworths London
1990
-
13. J. C. Francastel
bien. Dounod, Paris 2002
86

15. D. Grosu Mentenabilitatea sistemelor tehnice. Editura Academiei Tehnice Mi-litare.
16. J. Heng
17. I. Lespezeanu iculelor. Editura Academiei Tehnice Mili-tare.
18. P. Lyonnet La Maintenance. Mathematiques et methodes. Edition Lavoisier, Paris

1988
19. P. Lyonnet Ingenerie de la fiabilite. Edition Lavoisier, Paris 2006
20. C. Manea, M. Stratulat
22. E. Rakosi
Diagnosticarea automobilelor. Editura Universita-tea Transilvania

v 2005
24. A. Soliman Integrated powertrain diagnostic system: linking on and off board
diagnostic strategies. Ohio State University 1996
25. M. Stratulat, Cr. Andreescu Diagnosticarea automobilului. Editura Societatea
27. M. Stratulat
28. N. Teodorescu, T. Sima, I. Prodea
29. N. Teodorescu
30. A. Tudor
-
mobilelor.
87

Fiabilit
33. I. Verzea
34. G. Zwingelstein Diagnostic des defaillances. Théorie et practique pour les systémes
industriels. Edition Hermès Paris 1996
35. G. Zwingelstein
RCA. Edition Hermès Paris 1996
36. * * * SR EN 60706-2:2007 ver.eng. - Mentenabilitatea echipamentelor. Partea 2:
voltare
39. * * *Revista Auto Tehnica/2008
88

Modul Sisteme de Mentenanta

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modul Sisteme de Mentenanta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SISTEME DE MENTENANTA (UZ INTERN )

scoaterea lui defi-

mediului, al fizicii, al chimiei, etc.

- prevenirea scoaterii automobilulu

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)

or din service pentru reparare.

automobilului, având ca efect minimizarea costurilor de exploatare.

reprezentând costul dictat de compromisul tehnico-economic.

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)

Defectarea are loc atunci când un produs (automobil sau subansamblu al

exploatare concretizate în nerespectarea inst

- survine în timp iar procesul este ireversibil;

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)

corective externe oarecare.

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)

Mai mult, structura -

poate pune la punct un sistem de e starea autovehiculului.

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)

are drept obiective:

asigure întregul volum al

corespunzatoare fiecarui autovehicul.

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)

seama reducerii opririlor de orice gen etc.

defecte inexploatare si repararea organelor fixe ale motorului.

tehnice a blocului motor, chiulasei, colec

- - butorilor la fiecare 50 000 km (sau

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)

Fig. 2.1.1-1. Ordinea de

2.1.2 Defectele în exploatare ale organelor fixe

- rateuri ritmice în carburator (la MAS), când arderea s-

- bazinul superior al radiatorului sau în

-întreruperi la aprindere, ca urmare a depunerii apei pe electrozii bujiei (la MAS).

Fisurarea sau spargerea chiulasei sau blocului motor

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)

2.1.3. Repararea organelor fixe

7 de asamblare a blocului cu chiulasa.

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)

- (OL 34) de grosime 2-4 mm, se -

Prezoanele rupte în bloc

-250 mm lungime, fisuri între

Repararea cilindrilor (fig. 2.1.3-1).

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)

Fig 2.1.3 1 unei de cilindru

ovalitate la limitele admise.

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)

riorarea orificiilor filetate .

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)

1- 2 - disc abraziv; 3 - 4 - masa electromagnetica a masinii de rectificat

Ghidurile de supapa uzate se ale la

special în locul celor vechi.

- cu supapele respective cu ajutorul

are) (fig. 2.1.3.- 3 -

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)

ierderi mai mari de 1 bar într-un

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)

- rului presupun uzarea

încovoieri ale biel

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)

face la 50 000 km.

d cu con de cauciuc (ce se

- ontarea bujiilor (respectiv injectoarelor);

Interpretarea rezultatelor: la MAS, - -10 bar, iar sub 8

La motoarele cu aprindere prin compresie D 797-