Civilizatii antice.

Civilizatia Chineza

Civilizatia chineza a aparut in mileniul al III-lea i.Hr. pe vaile

fluviilor Huanghe si Yangtze. In secolul al III-lea i.Hr., imparatul
Shi Huangdi (221-210 i.Hr.) a intemeiat dinastia Qin si a unificat
principatele existente intr-un singur imperiu. Dinastia Han (206
i.Hr. – 220 d.Hr.) a deschis comertul cu Occidentul. Fiind atacat
de nomazii din nord (huni), imperiul s-a destramat, fiind refacut
cateva secole mai tarziu.

Civilizatia chineza. Istoria traditionala a Chinei incepe cu epoca celor Cinci Suverani (Wu Ti)
care au domnit, se pare, inaintea celor Trei
 Shi HuangDi – Primul imparat al Chinei

Augusti (San Huang). Primii trei din cei Cinci Suverani, si anume Huang-ti, Ciuan-hiu si Kao-sin
sunt citati in lucrarile derivate din traditia confuciana, lucrari cu caracter mai curand filozofic
decat istoric. In cartea de istorie (Su king), atribuita lui Confucius, nu sunt mentionati decat
ultimii doi Suverani, Yao si Suen. Si-ma T’ien, care a scris prima mare complicare de istorie
generala (memorii istorice) vorbeste, in capitolul intai, de cei Cinci Suverani, mentionandu-l pe
Huang-ti ca prim Suveran. Intr-o traditie iconografica, probabil din epoca Han, rezulta ca cei Trei
Augusti ar fi domnit inaintea celor Cinci Suverani. Ei se numeau: Fu-hi, Niu-Kua si Sen-nong.
Eruditii chinezi si-au propus sa realizeze tabloul unei epoci fericite in care Suveranii si Augustii,
domnind inantea dinastiilor regale, erau dominati de Virtutea lor desavarsita. Primii eroi din Su-
King (cartea de istorie atribuita lui Confucius), Yao si Suen, apar implicati intr-o poveste
dramatica a Marilor Ape, in care intemeietorul primei dinastii regale, Yu cel Mare, are rolul
principal. in alte povestiri din aceasta carte apar unii Augusti (Niu-Kua si Ciu-jong) sau alti eroi.
Povestea Apelor Revarsate reprezinta un mit referitor la organizarea lumii, fiind legat, uneori, de
rituri agrare cu caracter samaninst (religie animista primitiva care considera ca slujitorii cultului
pot influenta spiritele rele sau bune printr-un rit religios): facand desene pe pamant, apa va tasni
si va curge in albia sa.

Civilizatia chineza. Arta arhitecturala din chineza antica se caracterizreaza printr-un un

stil distinct si original, cu cea mai lunga istorie si cea mai intinsa raspandire din lume.
Civilizatia chineza. Marele zid chinezesc, a fost construit de catre imparatul Shi Huagdi.
Zidul a fost construit intre anii 214 – 204 i.Hr., de mii de tarani saraci. Constructia exista si azi,
avand o lungime totala de 21,196 km.
 Marele zid chinezesc
Civilizatia chineza. Armata de teracota pazind mormantul imparatului Qin, formata de
7000 de soldati de lut, in marime naturala. Soldatii aveau arcuri si lanci reale, caii si carele fiind
in marime naturala. Mormantul imparatului nu a fost inca explorat, dar se crede ca se afla intr-un
palat subteran se stie ca toci soltacii aveu chipuri proprii.

Armata de teracota

Confucianismul in Civilizatia chineza

Confucius s-a nascut in China in anul 551 i.Hr.. A fost un mare ganditor, convins ca imparatul
trebuie sa aiba grija de poporul sau ca un parinte. Timp de 2000 de ani, invataturile lui i-au
influentat pe conducatorii Chinei. Acest intelept a descris armonia naturii cu ajutorul simbolului
Yin si Yang. Aceste doua nume reprezinta cele doua nonculori din care este format: negrul si,
respectiv galbenul (China antica era singura tara in care galbenul nu era considerat o culoare
„malefica”), aflate in combinatie.

Civilizatia chineza. Cele mai vechi date biografice, inserate in opera istoricului Sima Qian, sunt
deja impregnate de legenda. Descendent al unei familii princiare din satul Song, Confucius a
ocupat inalte functii oficiale la curtea suveranilor Lu (actuala provincie Shandong), petrece
calatorind cei 13 ani ai unui exil inceput in 496 i.Hr., revine apoi in Lu, unde isi incheie viata.

Confucius – 550 i.e.n. – 470 i.e.n.

Dobandind o mare faima ca invatat si dascal, Confucius organizeaza o scoala la care s-au
adunat, potrivit traditiei, 3000 de elevi. Discursurile, reflectiile, aforismele culese de discipolii sai
au fost grupate in 20 de sectiuni ale lucrarii „Cugetari” (Lunyu); aceasta este singura dintre cele 5
opere clasice ale confucianismului la care Confucius a colaborat personal. Confucius este prima
personalitate a culturii chineze care a pus bazele unei conceptii filozofice sistemice. Gandirea sa
este mai mult o doctrina etico-politica decat un sistem filozofic propriu-zis, interesul practic
depaseste in preocuparile sale determinarea teoretica. Natura ar fi patrunsa de o esenta divino-
cereasca – din care s-ar desprinde natura umana si ea, in ultima analiza, tot „cereasca”. Problema
de la care a plecat Confucius a fost modalitatea de guvernare care sa asigure ordinea in stat si
societate. Buna intelegere intre oameni si ordinea in societate se obtin numai prin desavirsirea
interioara a individului si prin supunerea lui structurilor statale si culturale existente. Realizarea
acestui ideal al desavarsirii se face prin perfecta cunoastere a trecutului istoric, prin respectarea
riturilor, obiceiurilor si traditiilor ancestrale, prin subordonarea fata de suveran si institutiile
statului. Virtutile admirate de Confucius raman pietatea filiala, respectul fata de frate, loialitatea,
intelepciunea, iubirea si curajul – calitati proprii modelului de viata al aristocratiei. Virtutea
cardinala ramane in ren (omenia, principiul iubirii umane). El a lasat fara raspuns intrebarea
daca omul este bun sau nu din cauza naturii. Din invatatura sa s-au desprins diferite linii de
gandire si scoli, fie filozofice, fie religioase, dar si confucianismul, care a devenit ideologia oficiala
a monarhiei chineze in timpul celor doua dinastii Han (206 i.Hr. – 220 d.Hr.) raspandindu-se in
antichitate si in ev. mediu in Coreea, Peninsula Indochina, Japonia.
Opera cea mai importanta, din Civilizatia chineza, ce a influentat in mod deosebit
filozofia din Asia rasariteana este Lunyu. Contine patru elemente de baza a filozofiei lui
Confucius:
 Umanitate,
Dreptate,
Pietate,
Cavalerism.

Inventii in Civilizatia chineza

 Hartia
 Busola
 Praful de pusca