FUNDAMENTALISMUL RELIGIOS

- Fundamentalismul, în sens larg, se referă la un curent religios, care are ca scop respectarea
strictă a rădăcinilor unei religii sau ideologii. În sens restrâns, se referă la mișcarea conservatoare
care a apărut în protestantismul nord-american. Progresul economic însoțit de modificarea
condițiilor de viață a produs transformări importante în societățiile europene, curentele
moderniste creând în interiorul diverselor biserici adevărate confruntări cu adepții continuării
tradițiilor.
- Termenul de fundamentalism religios este folosit pentru a descrie un fenomen existent în
majoritatea religiilor axându-se pe trăsături comune: întoarcerea la valorile tradiționale, nevoia
consolidării identității religioase, practici discriminatorii la adresa femeilor.
Fundamentaliștii cred că în cărțile lor sacre se găsește adevarul suprem, pe care refuză să îl
interpreteze, considerând practicile lor tradiționale și doctrinele etern valabile. Confruntate cu
modernitatea, aceste concepții determină reacții diferite, potrivit tradițiilor fiecărei religii.
Fundamentaliștii pot fi sau nu ostili față de alte religii, însă cea mai mare nemulțumire a lor este
îndreptată împotriva tuturor celor care încearcă modificarea unor aspecte ale propriei religii.
- Creștinismul cunoaște manifestările fundamentalismului la neoprotestanții americani care
mizează pe întoarcerea la studiul literal al Bibliei, o viață comunitară intensă și o evanghelizare
militantă. Pătrunzând în Europa Occidentală, în perioada postbelică, aceste mișcări au afectat
bisericile protestante tradiționale, precum și Biserica Catolică. Sunt respinse structurile
instituționale prea puternice, preferându-se exprimarea în grupuri restrânse în care sunt apărate
idei bazate pe o lectură fundamentalistă a Bibliei.
- În ceea ce privește Biserica Catolică, disputa dintre curentul liberal și curentul conservator a
apărut în legătură cu statutul bisericii în cadrul statului, superioritatea papei și a magisterului.
Conservatorii îi acuză pe liberali că sunt groparii biserici și se opun modificărilor de conținut ale
catolicismului, precum și în ceea ce privește morala și disciplina ecleziastică. Pentru aceștia,
autoritatea Sfântului Scaun este de necontestat. La nivelul Bisericii Catolice, între anii 1962-
1965 a avut loc conciliul Vatican II, în urma căruia biserica a fost supusă unui proces de adaptare
la lumea modernă (agiornamento). Cu toate acestea, au existat voci care s-au opus acestui proces,
mai ales monseniorul Lefebvre.
- Religia islamică a cunoscut o adevarată renaștere în secolul al XX-lea. Au existat și mișcări
radicale care au cerut întoarcerea la valorile tradiționale. Pe de altă parte, în unele state islamice
s-au afirmat mișcări laice, care au ajuns la putere în state precum Egipt sub Hosni Mubarak și
Irak sub Saddam Hussein. Au existat și state arabe, unde au ajuns la putere regimuri
fundamentaliste islamice: Libia (1969),Iran(1980).
- În iudaism curentul conservator consideră că Torah (Legea) poate face față exigențelor lumii
moderne, fără a se pune problema actualizării ei, în timp ce curentul liberal dorește o adaptare
mai amplă la realitățile lumii moderne.