SUBIECT TIP EVALUARE NAŢIONALĂ

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Citeşte cu atenţie textul următor:

1. O frunză uitată de toamnă 3. Vin zvonuri încete, încet,

Acopere-n ape o stea, Că nu ştii de sunt sau nu sunt;
Şi luna, a toamnelor Doamnă, Departe, departe-n brădet
Împrăştie aur pe ea. Octombrie cântă din vânt.

2. O frunză, atâta ne lasă, 4. De ce a venit să s-ascunză

Când trece foşnind prin porumb, O lacrimă-n colţ de pleoape?
A pâclelor rece Crăiasă Iubirea noastră e-o frunză
În drumu-i spre zarea-i de plumb. Ce-acopere stele pe ape.

( Al. O. Teodoreanu – Galben )

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: acopere, încete, a venit 6 p
2. Explică rolul virgulei în structura: Şi luna, a toamnelor Doamnă,… 6p
3. Menţionează, din textul dat, trei versuri / structuri care prezintă imaginea toamnei 6p
4. Selectează o personificare şi o metaforă din textul dat 6p
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia versurilor: „luna, a toamnelor Doamnă, /Împrăştie
aur pe ea.” 6p

B.
Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte (15-25 rânduri), în care sădemonstrezi că poezia Galben de Ion
Pillat este un pastel 12 p
În compunerea ta, trebuie:
– să defineşti patru trăsături ale pastelului ca specie literară;
– să ilustrezi trăsăturile selectate prin cel puţin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi limitele de spaţiu indicate.

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

„Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui”, se spune în Biblie. Aşa stă scris şi pe un
perete al Grupului Şcolar "Mihail Sadoveanu". Administratorul Ionel Alămâie a creat o asociaţie cu numele
„Drumul Baltagului” şi se luptă să păstreze vii dansurile populare şi obiceiurile de iarnă ale locului. Domnul
Alămâie nu mai are tobă la maşină, aşa că se încumetă cu Dacia sa veche peste culmea Stânişoarei, dacă există
amatori pentru traseul urmat de Vitoria între Borca şi Mălini. Se pare că italienii, aduşi de Regele Carol I să
1
construiască drumul, au pornit din cele două localităţi peste munte, iar când s-au întâlnit, ca să sărbătorească
izbânda, au înălţat crucea din piatră despre care se vorbeşte şi în roman - Crucea Talienilor. „Acolo unde se
presupune că a fost găsit Nichifor Lipan e un pod mare, căruia îi zice «La Jovani», a se citi Giovanni”, ne-a
mai spus Ionel Alămâie.
Am mers pe drumul făcut de italieni la începutul secolului al XX-lea, acum acoperit de zăpadă,
kilometri buni, însoţiţi de borne pe care scria distanţa rămasă până la Mălini. Am avut speranţa că vom reuşi
să trecem dincolo, la Mălini, în ciuda privirilor lungi pe care ni le aruncau puţinii oameni de pe traseu. Nicio
plăcuţă nu spunea că drumul e impracticabil şi cine avea chef să o ia spre Mălini trebuia să se convingă singur
că nu poate trece muntele. „Farewell Borca”! Ne-am întors şi am făcut un ocol de mai bine de o sută de
kilometri pentru a ajunge în partea cealaltă, acolo unde se termină povestea.
(Irina Munteanu, Pe urmele Vitoriei Lipan – Crucea Talienilor, în Jurnalul
Naţional, Anul XVII, nr. 5318, din 24 martie 2010)

A.
1.Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente ale articolului citat:
- ce asociaţie a creat domnul Alămâie şi ce scop are aceasta;
- care este traseul pe care domnul Alămâie îi îndrumă pe turişti, pe urmele Vitoriei. 4p
2. Scrie titlul articolului din care este extras fragmentul şi denumirea publicaţiei în care acesta a apărut 4p
3. Precizează valoarea morfologică a cuvitelor subliniate în textul citat:ceea ce; unui; e; un pod; 4p
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: Nicio plăcuţă nu spunea că drumul e
impracticabil şi cine avea chef să o ia spre Mălini trebuia să se convingă singur că nu poate trece muntele. 4 p
5. Precizează tipul subordonatelor din secvenţa: „Acolo unde se presupune că a fost găsit Nichifor Lipan e un
pod mare, 4p
6.Construieste o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe şi o propoziţie subordonată subiectivă,
având ca regent verbul a petrece. 4p

B.
Redactează o compunere, de 10 – 15 rânduri, în care, pornind de la informaţiile din textul dat, să prezinţi o
întâmplare reală sau imaginară dintr-o călătorie la munte 12 p
În compunerea ta, trebuie:
- să prezinţi, pe scurt, o întâmplare imaginară dintr-o călătorie la munte, al cărei martor ai fost tu;
- să-ţi exprimi opinia despre frumuseţea unui peisaj de munte;
- să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;
- să respecţi limita minimă de spaţiu indicată.
Notă! Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; corenţa textului 2
p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului 2 p.; ortografia 3p.; punctuaţia 2 p.;
aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.)