EDITORIAL
An nou... imagine nou`
Da... [tiu...sunte]i pu]in confuzi. Nu va speria]i, nu v` joac` feste
vederea...tot revista Auto Tehnica este, îns` într-un nou format.
Am considerat c` ar fi cazul s` reîmprosp`t`m pu]in aspectul [i
s` încerc`m una...dou` rubrici noi. Prin noul design al revistei ne-
am exteriorizat nevoia de a împrosp`ta înf`]i[area pu]in pr`fuit`
de cei doi ani [i ceva de când tot aducem în casele [i atelierele
dumeavoastr` nout`]i [i informa]ii prin articolele, sper`m noi,
utile.
Privind în trecut [i cunoscând dificul`]ile ap`rute în activitatea
unei reviste de ni[` cum este Auto Tehica, pu]ini cunosc`tori ne-
ar fi dat [anse de supravie]uire. Se pare, f`r` laud` sau ironie, c`
Auto Tehnica a r`mas pentru moment singura revist` de cultur` [i
informa]ie tehnic` auto din România. Mare parte din acest merit
vi-l dator`m dumneavoastr`, cititorilor no[tri, care a]i r`spuns mai
mereu prompt invita]iei noastre de a v` implica în proiectele,
manifest`rile [i cursurile organizate în marile ora[e din ]ar`.
L`sând în urm` succesele [i e[ecurile (din fericire nu foarte
multe), încerc`m s` ne gândim serios la ce avem de f`cut în
2008. Sus]inând intense [edin]e de brainstorming (sau
„stoarcere a creierilor” cum ar zice unii) în echip` [i gândindu-ne
la cerin]ele pie]ei am pus la cale pentru 2008 planuri m`re]e.
În primul rând, workshopurile, care, dup` revist`, reprezint` prin-
cipala activitate educa]ional` întreprins` la nivelul întregii ]`ri.
Oamenii de service din jude]ele Mure[, Constan]a, Ia[i, Gala]i,
Bihor [i municipilul Bucure[ti, precum [i cei din jude]ele limitrofe
acestora vor avea ocazia s` participe anul acesta la cel pu]in unul
dintre workshop-urile organizate în cele [ase mari re[edin]e.
Temele conferin]elor vor fi dintre cele mai interesante, iar
expozan]ii [i sus]in`torii conferin]elor vor fi deschi[i la orice fel de
întrebare venit` din partea participan]ior.
Cea mai mare ambi]ie a colectivului Auto Tehnica este ca anul
acesta Auto Diga, cea mai mare expozi]ie din România strict
axat` pe tehnic` auto, s` fie cel pu]in la nivelul edi]iei anterioare.
Cele mai mari firme implicate în domeniul auto, conferin]e pe
teme variate, speciali[ti de marc` [i alte surprize v` a[teapt` în
iunie la Bra[ov pentru a v` satisface setea de cunoa[tere în
domeniul tehnic auto.
Al treilea proiect de anvergur` a c`rei lansare este planificat`
pentru luna iunie, în cadrul Auto Diga, este „Catalogul tuturor
firmelor din România implicate în domeniul auto”. C` este un
service, un mare importator, un magazin de piese, un dealer auto,
o vulcanizare, sau orice alt` firm` implicat` în domeniul auto, slo-
ganul „Nu e[ti în catalog...deci nu exi[ti” se aplic` tuturor.
ING. CRISTIAN MARIUS URUCU
Prin acest catalog dorim în primul rând s` realiz`m o baz` de
date pe jude]e, coerent` [i bine realizat`, în care orice doritor s`
poat` g`si u[or prestatorul de servicii din domeniul auto de care
are nevoie.
Un alt proiect ambi]ios, dar totu[i gândit în perspectiv` [i n`scut
din dorin]a de a v` oferi cât mai multe informa]ii care în mod nor-
mal nu pot fi incluse pe suport tip`rit, este „Auto Tehnica în for-
mat electronic”. Prima edi]ie dubl` (varianta tip`rit` plus varianta
pe CD/DVD) va fi lansat` tot la Auto Diga în luna iunie. Atunci,
fiecare abonat va primi gratuit [i varianta în format electronic, iar
printr-un studiu de pia]` am`nun]it, desf`[urat pe parcursul a
“Prin noul design al revistei ne-am
exteriorizat nevoia de a împrosp`ta
înf`]i[area pu]in pr`fuitt` de
cei doi ani [i ceva de când tot aducem
în casele [i atelierele dumeavoastr`
nout`]i [i inforrma]ii prin articolele,
sper`m noi, utile.”
1-2 ani, timp în care va exista un abonament special care s`
includ` ambele variante, vom accepta [i prelua formatul cel mai
apreciat de cititori. De[i spiriul conservator, care îi caracterizeaz`
pe mul]i dintre noi va privi cu ochi dubio[i ideea, avantajele for-
matului electronic sunt evidente: pe lâng` revist`, pe cd vor putea
fi g`site cataloage de zeci sau sute de pagini cu produse ale ma-
rilor firme din domeniu, filmule]e tehnice [i alte materiale de actu-
alitate; formatul pdf. al revistei [i al celorlalte documente text va
permite imprimarea la calitate superioar`, selectarea de text [i
captarea de imagini.
În leg`tur` cu aceste proiecte a[tept`m [i p`rerile dumeavoastr`,
ideile noi fiindu-ne de mare ajutor în demersul de a realiza pro-
duse [i servicii de calitate. Dac` sunte]i mul]umi]i noi suntem feri-
ci]i, dac` citi]i revista cu pl`cere [i v` ajut` în activitatea dumnea-
voastr` noi suntem împlini]i. Laudele, criticile, ideile noi [i
dolean]ele dvs. sunt întotdeauna bine venite [i tratate cum se
cuvine.
Ajuta]i-ne s` v` ajut`m...
Autotehnica 2008 3
 CUPRINS

32 – 33 Avariile articula]iilor sistemului de direc]ie

34 – 35 Avariile articula]iilor sistemului de suspensie

Defec]iunile articula]iilor sistemelor de direc]ie [i suspensie sunt o
problem` des întânlit` în serrvice-urile auto. Recomand`rile unui
astfel de articol nu trebuie trecute cu vederea de un om de servvice
responsabil.

38 – 39 Sisteme: “Sistemul Hill Start Assist (HSA)”

41 – 43 Cursuri de preg`tire profesional` în domeniul auto

Lupta pentru suprema]ie dintre marii constructori de auto- Auto Tehnica va organiza al`turi de firma GNFA Traning SRL cusuri

21
mobile începe s` semene mai degrab` cu o lupt` pentru de preg`tire profesional` a speciaali[tilor implica]i în domeniul
supravie]uire. Nu mai conteaz` cât de minunate sunt
auto. Pentru a v` face o idee despre consisten]a cursului v`
inova]iile aduse de un constructor atât timp cât nu se
supun regulilor deja obsesive: economia de combustibil, prezent``m un fragment din suportul de curs pe tema „Injec]ia
reducerea emisiilor nociive [i cre[terea performan]elor. electronic` de benzin`”.
Este oare automobilul hibrid solu]ia pe termen mediu pen-
tru rezolvvarea problemelor?
46 – 48 Volvo va oferi un sistem care poate opri automat
automobilul
2 Campania “ADAM, te a[tept`m acas`!” Suedezii de la Volvo au pus la punct un sistem care aten]ioneaz`
conduc`torul când distan]a dintre automobilul acestuia [i cel din
fa]` scade rapid [i, dac` [oferul nu reac]ioneaz`, frânele sunt
ac]iionate automat.
3 Editorial: “An nou...imagine nou`”

ACTUALITATEA

6–8 Actualitatea

10 Opinia mea: “S` belim sistemul!”

Via]a social` din România anului 2008 v`zut` prin ochii critici ai
unui cet`]ean obi[nuit. Pentru unnii pamflet...pentru al]ii realitate.

12 – 14 Legisla]ie: “Legea 167 din 22 aprilie 2003 privind

activitatea ITP”

16 – 18 Universitaria: “TRIO de Constan]a”

Autoturismul TRIO a ap`rut din dorin]a studen]ilor const`n]eni de
a avea ca reper al specializ`rii lor un simbol concret care s`-i
reprezinte.

SERVICE

21 – 25 Automobilul hibrid – alternativa pentru viitor

26 – 28 Noi tehnologii: “EWB – viitorul sistemelor de frânare”
26
Tendin]a de utilizare a sistemelor “brake by wire”
(frânare “prin cablu”) a intrat deja în prioritattea multor
constructori implica]i în domeniul de proiectare a sis-
temelor pentru automobile. Un exem mplu este Siemens
VDO, care are în curs de perfec]ionare sistemul EWB
(Electronic Wedge Brake).

4 Autotehnica 2008
 CUPRINS

60 – 61 Solu]ii pentru vopsitorie

62 – 64 Statistici: Top vânz`ri automobile – Decembrie 2007

65 |nscrieri pentru “Catalogul firmelor din sectorul auto”

66 Noile valori ale taxei de prim` înmatriculare

50
Preston Tucker este omul care, la jumatatea secolului tre-
cut, a avut curajul sa-i sfideze pe gigann]ii americani din
industria auto, construind „automobilul de mâine", un
model futurist, avansat tehnologic [i inovativ în privin]a
siguran]ei.

50 – 54 Retrotehnica: “Tucker – omul [i visul s`u”

56 Concurs: “Te abonezi [i câ[tigi”

Dup` spusele speciali[tilor, metoda de reparare local` cu

57
raze ultra-violete, prezentat` în acest arrticol, reprezint` un
CAROSERII pas important în economisirea timpului necesar unei
repara]ii locale mici sau medii, cu suprafe]e mai mici de
0,04 mp.
57 – 59 Repara]ie local` cu UV în vopsitoria auto (partea I)

PARTENERI
3M (60 – 61); Atto Soft/Last
Test (Insert); ABS (11);
Autonet (30 – 31, cop.4);
Începuturile construc]iei de autombile s-au Autotest (9); Banner Batteries
supus mult orândirii manufactur`rii, în care un
rol important îl avea abilitatea [i talenul (47); Eco European Consulting
lucr`torului. Chiar [i dup` ce Henry Ford a dez- (53); Fervill (45); IHR (49);
voltat produc]ia pe band` a modelului T, mul]i
constructori de automobile au continuat s` pro- Kvaio Solutions (Insert); Lubex-
duc` automobile manual. În prezent, în afara pert (15); Mercom (13); Mete-
constructorilor de automobile exclusivite [i uni-
cate, to]i constructorii dispun de linii de or (34 – 35); Motoractive (7);
produc]ie automatizate populate de robo]i NGK (25); Novatech (29, 55);
industriali. Ace[tia nu transpir`, nu obosesc, nu
cer de mâncare. Oare ce va urma?
Unior Tepid (44 – 45); Unix
(27); Valvoline România (19).

Autotehnica 2008 5
 ACTUALITATEA
VW lanseaz` cutia de viteze DSG cu 7
trepte
Transmisiile cu dublu ambreaj sunt
apreciate datorit` faptului c` permit
schimbarea rapoartelor în sarcin`, f`r`
pierderile specifice transmisiilor auto-
mate conven]ionale. Mai mult, în anu-
mite condi]ii, faimoasa cutie de viteze
cu dublu ambreaj DSG, lansat` de
Grupul Volkswagen în 2003, a atins un
consum inferior cutiei de viteze în
trepte. Volkswagen are acum un impor-
tant avantaj în acest domeniu. Noua
cutie de viteze DSG va echipa pentru
început modelele Golf [i Golf Plus
echipate cu motoare 1.4 TSI [i 1.9 TDI.
În cazul noii transmisii, locul ambreaju-
lui multidisc umed este preluat de un
dublu ambreiaj uscat, care asigur` un
randament sensibil îmbun`t`]it.
Surs`: VW
Ford Fusion Hydrogen 999 – un nou
record mondial
Sedanul Ford a reu[it s` patrund` în
Guiness Book dup` ce a stabilit un nou
record de vitez` rezervat automobilelor
de tip fuel-cell, înscriind pe radarele ofi-
ciale 333,54 km/h. Automobilul a fost
pus la punct împreun` cu cei de la
Centrul de Cercetare Automobilistic` al
Universit`]ii de Stat din Ohio, dar [i cu
inginerii de la Ballard Power System [i
câ]iva speciali[ti trimi[i de tunerul
Roush Racing. La volanul bolidului eco-
logic s-a aflat celebrul pilot specializat
în cursele desf`[urate pe pista de sare
de la Boneville ([i fostul designer de
componente de motor al lui Ford) Rick
Byrnes, care a avut în mâini soarta unui
automobil la care s-a muncit mai mult
de un an [i care a con]inut, din punct de
vedere tehnlogic, tot ceea ce cuno[tea
Ford în acest domeniu. Rezultatul este
cu adevarat impresionant, dovedind c`
un automobil ecologic nu trebuie s` fie
neap`rat o g`g`u]`, pe de alt` parte
îns`, ne îndoim c` un bolid fuel-cell cu
o putere m`car apropiat` celor 770 CP
dezvolta]i de Fusion Hydrogen 999 va fi
v`zut cât de curând pe [osele.
Surs`: Ford
6 Autotehnica 2008
Hill Start Assist de la Ford
Oficialii companiei Ford au anun]at c`
vor echipa toate versiunile cu transmisie
manual` ale noului Mondeo cu sistemul
de asistare la pornirea din pant` „Hill
Start Assist”. Gra]ie unor senzori, acesta
detecteaz` faptul c` automobilul
sta]ioneaz` pe o pant` [i, timp de 2,5
secunde, împiedic` mi[carea ro]ilor
spre spate. Intervalul de timp este sufi-
cient pentru conduc`torul automobilu-
lui s` mute piciorul de pe pedala de
frân` pe cea de accelera]ie. Apoi, în
momentul în care este disponibil sufi-
cient cuplu, sistemul elibereaz` ro]ile,
permi]ând automobilului s` înainteze.
Exista îns` [i conduc`tori care au în
bagajul de cuno[tin]e metoda de
men]inere a automobilului pe loc gra]ie
ambreiajului [i accelera]iei, iar unii din-
Noua tax` auto de prim` înmatricu-
lare, agreat` de Comisia European`
Oficialii români au prezentat la
Bruxelles o nou` formul` de calcul a
taxei auto de prim` înmatriculare, vari-
ant` care este, în sfâr[it, agreat` de CE,
fiind în spiritul legisla]iei europene. În
aceste condi]ii, este foarte probabil ca
procedura de infringement, ini]iat`, de
Comisia European`, s` fie suspendat`.
Normele metodologice de aplicare a
taxei urmeaz` s` fie publicate, cel mai
probabil, pân` la sfâr[itul lunii aprilie.
Mercedes ar putea fabrica automobile
în România
Divizia produc`toare de autoturisme a
Daimler, redenumita Mercedes-Benz
Cars, vrea s` finalizeze, pân` la finele
tre ace[tia vor decide s` nu foloseasc`
acest sistem. Ace[tia pot opta pentru
dezactivarea lui, [i o pot face prin
apasarea unui buton plasat pe volan.
Sistemul HSA este pe larg prezentat într-
un articol din prezentul num`r al revistei.
Surs`: Ford
Iat` [i câteva dintre prevederile noii
taxe:
- pentru un automobil cu vechimea
cuprins` între 1 [i 3 luni, taxa în vigoare
ar urma s` scad` doar cu 3%;
- pentru un automobil cu vechimea
curpins` între 9 luni [i 1 ani, taxa în
vigoare ar urma s` scad` cu 10%;
- pentru un automobil cu vechimea
cuprinsa între 1 [i 2 an taxa în vigoare
ar urma s` scad` cu 15%.
Mai multe informa]ii la pag.66.
Surs`: stiriauto.ro
primului trimestru sau începutul
trimestrului al doilea din acest an, con-
ceptul tehnic pentru noua genera]ie de
autoturisme clasa A [i B. “Vrem s`
cre[tem cu noua genera]ie auto. În acest
sens, ne-am propus s` producem sem-
nificativ mai mult decât cele 280.000
unit`]i actuale. Întrucât modele din
clasele A [i B sunt pozi]ionate pe un seg-
ment de pia]` puternic competitiv, înfi-
in]area unui nou centru de produc]ie în
Europa de Est ar trebui s` contribuie la
îndeplinirea obiectivelor privind nivelul
costurilor” este declara]ia unui oficial de
la Mercedes. Daimler analizeaz` în
prezent posibilitatea de a construi o fa-
bric` în România sau în alt` ]ar` din Est.
Se pare c` o alt` ]ar` vizat` ar fi Polonia.
Surs`: Mercedes Benz
 ACTUALITATEA
Grila inteligent`
Shai Agassi, un om de afaceri israelian
care a avut succes în domeniul IT, [i-a
propus s` introduc` în industria auto o
idee pe cât de simpl` pe atât de util`.
Firma sa, Better Place, încearc` împre-
un` cu un holding s` ofere cât mai
mult` mobilitate proprietarilor de auto-
mobile propulsate electric. În condi]iile
în care pre]ul barilului de ]i]ei pe
pie]ele interna]ionale se apropie de
pragul de 100 de dolari, afectând în
mod direct industria auto, s-ar putea
ca solu]ia lui Agassi s` aib` succesul
scontat. Ideea este relativ simpl` [i
const` în înlocuirea bateriei, de fapt în
separarea acesteia de c`tre automo-
bil. Bateriile litiu-ion pot fi scoase pen-
tru reînc`rcare, ceea ce ar duce la
câ[tigarea unui supliment de
autonomie de aproximativ 160 km.
Dup` cum se [tie, principalul neajuns
la majoritatea automobilelor electrice
este autonomia sc`zut`. Noua solu]ie
reduce [i timpul de înc`rcare
(înlocuirea bateriei), acesta urmând s`
fie egal cu cel necesar pentru
realizarea unui plin de carburant cla-
sic. Noul sistem, botezat “grila
inteligent`”, are ambi]ia de a se dez-
volta în mai multe ]`ri [i ar putea
deveni, dup` p`rerea creatorului s`u,
”cea mai mare schimbare din istoria
capitalismului”. Proiectul are nevoie
de o investi]ie estimat` la 200 mi-
lioane de dolari. Pre]ul lunar al servici-
ilor oferite va include re]ele de locuri
de reînc`rcare [i sta]ii de service pen-
tru înlocuirea bateriilor folosite.
Surs`: Autonews
8 Autotehnica 2008
Dacia Logan, rechemat` în service spate. Proprietarii automobilelor care vor
Renault a anun]at, printr-un comunicat necesita aceste verific`ri vor primi invi-
de pres`, c` va rechema în service, pen- ta]ii la service, în acest sens, pe cheltu-
tru verific`ri, posesorii de automobile iala produc`torului. Renault nu specific`
Dacia Logan fabricate în România [i num`rul automobilelor care vor fi verifi-
cate anticoroziune.
Rusia, pân` la finele anului 2006.
Motivul acestei opera]iuni, care va fi gra-
tuit`, îl constituie Sursa: Dacia
deficien]ele
descoperite la puntea
spate, care ar putea
afecta protec]ia anti-
coziv` a automobilu-
lui, mai ales din cauza
condi]iilor climaterice
dificile. Aceast`
ac]iune de verificare
[i corectare a respec-
tivelor deficien]e a
fost decis` dup` ce s-
au constatat infiltr`ri
ale apei în zona
pasajelor ro]ilor
Automobil de lux cu un consum de (probabil versiunea cu motor turbo-
2,4 l/100 km! diesel).
În privin]a performan]elor dinamice,
Compania condus` de Henrik Fisker, nu s-au f`cut preciz`ri înc`, dar este
omul responsabil cu dezvoltarea de a[teptat ca acestea s` fie la
modelelor Aston Martin DB9 [i BMW în`l]ime, având în vedere segmentul
Z8 va lansa pe pia]` un “coupe cu de pia]` în care este încadrat pro-
patru u[i”, încadrat în segementul de dusul Fisker Automotive.
lux. Despre acest automobil se Automobiul, care va concura cu
vorbe[te de mai mult timp, iar acum Porsche Panamera sau cu Maseratti
au fost f`cute publice primele detalii Quatroporte, are un aspect care îi
oficiale. încânt` pe mul]i, iar faptul c` Fisker
Bolidul (dup` cum o arat` forma) va a lucrat pentru BMW se vede la
avea propulsie hibrid`, un motor designul frontal, grilele fiind o rein-
electric ce poate func]iona în paralel terpretare a celor de la BMW.
cu unul conven]ional, alimentat cu Primele livr`ri sunt prognozate pen-
benzin` sau motorin` (cei de la tru sfâr[itul anului 2009. Pre]ul esti-
Fisker iau în calcul oferirea mai mul- mat va fi în jurul sumei de 80.000
tor variante de motoriz`ri). Inginerii de dolari (în Statele Unite), iar pro-
se a[teapt` ca automobilul s` poat` duc]ia va fi de aproximativ 15.000
rula 80 de kilometri folosindu-se de unit`]i pe an.
doar de motorul electric, urmând ca
autonomia total` s` dep`[easc` Surs`: Fisker Automotive
1.000 de kilometri
dac` se folosesc
resursele ambelor
motoare. Ambi]iile
merg [i mai departe.
Oficialii afirm` c`
automobilul va con-
suma 2,4 l/100 km
 OPINIA MEA
La sfâr[itul anului trecut, un prieten a vândut ni[te produse, pe
baza unui contract, c`tre o firm` din Vaslui. În mod tipic româ-
nesc firma a pl`tit cu file CEC false. Sim]indu-se lezat, a contactat
organul statului, recte SERVICIUL DE INVESTIGARE A FRAUDELOR
de pe raza sectorului unde locuia. A depus plângerea, inclusiv
datele de buletin ale infractorului [i a a[teptat... Între timp, de la
ni[te “prieteni” a aflat c` individul mai era cercetat în leg`tur` cu
alte fraude de peste 65 MILIARDE lei vechi. A dus raportul primit
organului [i a a[teptat…
Dup` un timp a constatat c` nici reprezentatul “organului“ nu îi
mai r`spundea la telefon. Dup` o s`pt`mân` nu a mai rezistat [i
a pornit spre sec]ia de poli]ie s` vad` ce se întâmpl`. A dat de
respectivul comisar care l-a anun]at senin c`…“NU AVEM COM-
PETEN}A NECESAR~”. Faptul c` sunt incompeten]i…se [tie, dar
c` o [i recunosc...e o premier`. “De ce?“ a întrebat prietenul
meu… “Pt. c` Dvs. ave]i domiciliul în Sectorul 5 dar firma Dvs.
este în Sectorul 2 – acolo trebuia depus` plangerea…”. “OK. Da]i-
mi dosarul [i îl depun la Sectorul 2!” – zise el. “Nu se poate,
întrucât Dosarul a plecat la Sectorul 4!!!” “Pai ce caut` acolo? [i
la cine a plecat?” “Pai...nu [tim...[i acolo o s` ajung` spre
sfâr[itul s`pt`mânei viitoare a[a c` nu v` pot spune unde e…”. În
acest moment prietenul a început s` fac` o criz` “DAR V-AM DAT
TOATE DATELE INFRACTORULUI!!! CE A}I F`CUT PÂN~ ACUM? A}I
FOST LA EL, V-A}I LUAT DREPTUL {I ACUM ÎL ACOPERI}I???”
Victor Bala[
S` belim sistemul!
În acest moment intervine Comandantul Sec]iei aflat în camer` [i
începe s`-l amenin]e pe prietenul meu c` i se va întocmi dosar
penal pentru calomnie… Dup` un schimb dur de replici, prietenul
a plecat. La nici o or` este chemat înapoi [i constat` c` brusc,
dosarul lui cel “disp`rut” a reaparut. Face o nou` plângere la sec-
torul 2 [i, 4 zile a[teapt` ca plângerea s` “ias` de la semnat de la
Dl. Comandant”. Dup` o s`pt`mân`, plangerea iese [i este
repartizat` unui Subcomisar care îl anun]` pe prietenul meu
senin: “Eu de mâine plec în concediu, de plangerea Dvs. o s` m`
ocup luna viitoare când o s` m` întorc”.
De ce v-am povestit asta? Poate c` nu era nevoie, c` fiecare din-
tre noi am trecut prin asta. Acesta este sistemul în care tr`im. Un
sistem în care Poli]ia protejeaz` infractorii într-un mod cât se
poate de legal, prin chestii de procedur`, un sistem în care dac`
o firm`, dup` ce PIERDE BANI fiind în[elat` de un infractor, este
apoi atacat` de un alt infractor legal: STATUL ROMAN. Mai con-
cret…ai pierdut 1 miliard pentru c` ai emis facturi [i ai primit CEC-
uri false? PERFECT! Pl`te[te-mi [i mie atunci 19% TVA [i 16%
impozit pe profit!
Oare dac` noi, cei de jos, am fura 1 RON din buzunarul unui mi-
liardar… în cât timp am ajunge dup` gratii? O or`? E mult… Dar
cei care în[eal` firme cu zeci de miliarde se plimb` nestingheri]i
proteja]i de un sistem impotent bazat pe “drept” (nu pe dreptate)
`sta e sistemul…poli]ia dac` nu î[i ia “dreptul” nu face nimic, unii
medici dac` nu î[i primesc “dreptul” nu mi[c` un deget, unii pro-
fesori dac` nu î[i primesc “dreptul” te târâie prin re-examinari sau
î]i taie accesul la o burs`, [i mai presus de toate statul te taxeaz`
pentru orice, tocmai pentru a le asigura un trai îmbel[ugat acestor
parazi]i. Nu vreau s` se cread` ca generalizez. Nu to]i medicii,
profesorii sau politi[tii sunt corupti…dar o mare parte din ei fac de
rusine bresla din care apar]in [i despre ei voi vorbi în continuare.
Sistemul în care tr`im este gândit [i creat într-un mod în care
dac` nu ai “sânge în instala]ie” s` nu po]i face nimic. În sistemul
10 Autotehnica 2008
în care traim, 3 babe intr` la pu[c`rie pentru c` un “b`iat de[tept”
a falsificat ni[te acte de proprietate pe un teren, dar noi trebuie s`
pl`tim 17.000.000 EURO “daune morale” unui individ care a pus
mâna abuziv pe un parc Bucure[tean. Sistemul în care tr`im per-
mite unui infractor s` ac]ioneze nestingherit pe baza unor “vicii de
procedur`”, permite unui semi-analfabet s` ajung` miliardar prin
“schimburi de terenuri” cu Ministerul Ap`r`rii, apoi s` pun` mâna,
gratuit, pe echipa de fotbal a aceluia[i minister.
Iar noi? Noi ce facem? Noi înghi]im, pl`tim “taxe de parcare” care
se transform` în po[ete “Luis Vuitton”, ne c`lc`m în picioare s`
pl`tim impozite care apoi se transform` în Q7, ML sau X5, mergem
senini la vot s` alegem noul set de cleptomani ce ne vor conduce.
Oare ]ara asta nu poate fi condus` decât de imbecili [i infractori?
Începand cu Primul Infractor al ]`rii, [i terminând cu ultimul
trep`du[ de prin ministere, clica din frunte nu are în gând decât s`
fac` ma]ul gros, [i s` regrete faptul c` nu sunt miriapode s` poat`
fura cu 64 de mâini, cele 2 pe care le au neajungându-le, iar noi
ca pro[tii ne uit`m la TV [i ne întreb`m dac` la oprirea între Ruc`r
[i Bran, politistul Cioac` [i-a f`cut nevoile…
Sincer: NU M~ INTERESEAZ~ MAPA PROFESIONAL~ A MONIC~I
MACOVEI, NU M~ INTERESEAZ~ CONFLICTUL B~SESCU-
T~RICEANU, NU M~ INTERESEAZ~ PI{ATUL LUI CIOAC~.
INS~, M~ INTERESEAZ~ FACTURA LA ÎNTRE}INERE, M~ INTERE-
SEAZ~ FAPTUL C~ POLI}IA Î{I BATE JOC DE MINE, M~ INTERE-
SEAZ~ C~ PL~TESC TAXE DE PARCARE PE DOMENIUL PUBLIC
CARE SE DUC ÎN BUZUNARUL UNOR PROFITORI, M~ INTERESEAZ~
C~ BANII MEI PL~TI}I CA IMPOZITE NU SE TRANSFORM~ ÎN
MEDICAMENTE, MANUALE {COLARE, DRUMURI SAU SPA}II
VERZI, CI SE TRANSFORM~ ÎN BORDURI, LIMUZINE SAU VILE ALE
ALE{ILOR NO{TRI.
Cine ajunge la putere ajunge ca s` fure. Este normal. Nimeni nu
intr` în politic` de dragul na]iei. Diferen]a este c` unii fur` mai cu
bun sim]. Am ajuns s` regretam guvernul Nastase folosind expre-
sia “[i `ia furau, dar m`car o faceau mai pe ascuns…`[tia prea o
fac pe fa]`”
Pre[edintele bea, se urc` la volan [i ne râde în nas apoi, Primul
Ministru, pentru a-[i proteja afacerile cu ma[ini noi, introduce o
tax` împotriva ma[inilor vechi. Primarul general schimb` la 3 luni
bordurile din capital`, l`sând drumurile ca dup` un bombarda-
ment, pentru c` are afaceri cu borduri, parlamentarii î[i iau bani de
chirie, chiar dac` au apartamente în Bucure[ti [i apoi ne r`spund
“dar de ce s` nu-i iau?”
Iar noi, plini de patos, facem greva foamei pentru Monica Macovei,
suferim pentru Basescu – cel neprih`nit în lupta cu balaurii
coprup]iei [i plângem de grija lui Geoan` cel f`r` de locuin]`. Sunt
sigur c` [i ei nu mai pot de grija noastr`.
Acesta este sistemul…îl avem…ne resemn`m…Dar oare nu am
putea beli acest sistem de coaja care îl acoper` [i s` încerc`m s`
scoatem la iveal` [i valorile reale ale ]`rii asteia? Cineva spunea
c` românii sunt competen]i [i loiali, problema e c` niciunul nu
îndepline[te ambele calit`]i. Oare chiar nu exist` nici unul suficient
de cretin ca, odat` ajuns la putere s` se gândeasc` macar 1% [i
la cei ce l-au votat [i trimis acolo? Într-adevar ai no[trii au ajuns la
putere ajuta]i de banii lui Buc[aru, Coco[, Videanu, etc… Dar nu ei
i-au trimis acolo…NOI i-am trimis. Nu ar putea s` se gândeasca [i
la noi?…Nu cred. Pentru ei e simplu: Ce vrea poporul? “S`
tr`iasc` bine”?…“B`ga]i Elodia s` aib` subiect de discu]ie…”
 LEGISLATIE
LEGEA nr.167 din 22 aprilie 2003 pentru aprobarea
Ordonan]ei Guvernului nr. 81/2000
privind certificarea încadr`rii vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind sigurann]a circula]iei
rutiere, protec]ia mediului [i folosin]a conform destina]iei, prin inspec]ia tehnic` periodic`
Textul actului publicat în M.Of. nr.
291/25 apr. 2003
Parlamentul Romaniei adopt` prezenta
lege.
Art. I.
Se aprob` Ordonan]a Guvernului nr.81
din 24 august 2000 privind certificarea
încadr`rii vehiculelor rutiere înmatricu-
late în normele tehnice privind siguran]a
circula]iei rutiere, protec]ia mediului [i
folosin]a conform destina]iei, prin
inspec]ia tehnic` periodic`, adoptat` în
temeiul art. 1 lit. F pct. 5 din Legea nr.
125/2000 privind abilitarea Guvernului
de a emite ordonan]e [i publicat` în
Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.413 din 30 august 2000, cu
urm`toarele modific`ri [i complet`ri:
1. Titlul ordonan]ei va avea urm`torul
cuprins: “ORDONAN]A privind certifi-
carea încadr`rii vehiculelor rutiere înma-
triculate în normele tehnice privind sigu-
ran]a circula]iei rutiere, protec]ia mediu-
lui [i în categoria de folosin]` conform
destina]iei, prin inspec]ia tehnic` peri-
odic`”.
2. Articolul 1 va avea urm`torul cuprins:
“Art. 1. - Vehiculele rutiere înmatriculate
pot circula [i pot fi utilizate pe drumurile
publice din România numai dac` starea
lor tehnic` este conform` cu regle-
ment`rile na]ionale privind siguran]a
rutier`, protec]ia mediului [i categoria
de folosin]` conform destina]iei.”
3. Articolul 2 va avea urm`torul cuprins:
“Art. 2. - (1) Vehiculele rutiere înmatricu-
late pot fi men]inute în circula]ie numai
dac` se face dovada încadr`rii acestora
în cerin]ele tehnice specifice prev`zute
în reglement`rile na]ionale men]ionate
la art. 1, prin efectuarea inspec]iilor
tehnice periodice.
(2) Obliga]ia efectu`rii inspec]iilor
12 Autotehnica 2008
tehnice periodice, precum [i a
respect`rii periodicit`]ii acestora, în
func]ie de categoria de vehicul, revine
de]in`torului legal al autovehiculului.
(3) Categoriile de vehicule supuse
inspec]iei tehnice periodice [i periodici-
tatea inspec]iei tehnice sunt
urm`toarele:
a) autovehicule destinate transportului
de persoane [i care efectueaz` transport
public de persoane sau transport de per-
soane în folos propriu - la 6 luni;
b) autovehicule destinate transportului
de persoane [i care efectueaz` transport
de persoane în interes personal, care au,
în afara locului conduc`torului, cel mult
8 locuri pe scaune - la 2 ani;
c) autovehicule destinate transportului
de persoane [i care efectueaz` transport
de persoane în interes personal, care au,
în afara locului conduc`torului, mai mult
de 8 locuri pe scaune - la un an;
d) autovehicule utilizate pentru trans-
portul de persoane în regim de taxi, în
regim de închiriere [i pentru înv`]area
conducerii auto - la 6 luni [i cele utilizate
ca autospeciale ambulante - la un an;
e) autovehicule destinate transportului
de m`rfuri, având o masa total` maxim`
autorizat` mai mare de 3.500 kg – la un
an;
f) remorci [i semiremorci având o masa
total` maxim` autorizat` mai mare de
3.500 kg - la un an;
g) autovehicule cu cel pu]in 4 ro]i, desti-
nate transportului de m`rfuri, având o
mas` total` maxim` autorizat` care nu
dep`[e[te 3.500 kg, cu excep]ia trac-
toarelor – la 2 ani;
h) remorci [i semiremorci având o mas`
total` maxim` autorizat` care nu
dep`[e[te 3.500 kg - la 2 ani;
i) motociclete, mopede, autovehicule cu
3 ro]i la 2 ani;
j) tractoare agricole sau forestiere înma-
triculate, având o mas` total` maxim`
autorizat` mai mare de 3.500 kg la un
an;
k) tractoare agricole sau forestiere înma-
triculate, având o mas` total` maxim`
autorizat` care nu depa[e[te
3.500 kg - la 2 ani;
l) remorci [i semiremorci apicole - la 3
ani.
(4) Autovehiculele destinate transportu-
lui de persoane [i care efectueaz` trans-
port public de persoane sau transport de
persoane în folos propriu, autovehiculele
utilizate pentru transportul de persoane
în regim de taxi, în regim de închiriere [i
pentru înv`]area conducerii auto se
supun primei inspec]ii periodice la un
an, dac` la data primei înmatricul`ri în
Romania au fost noi.
(5) Inspec]ia tehnic` periodic` cuprinde,
cumulativ, dup` caz, urmatoarele: a)
inspec]ia tehnic` privind siguran]a ruti-
er`; b) inspec]ia tehnic` privind
protec]ia mediului; c) inspec]ia tehnic`
privind încadrarea în categoria de
folosin]` conform destina]iei.
(6) Termenul pentru efectuarea primei
inspec]ii tehnice periodice se socote[te
de la data primei înmatricul`ri, iar pentru
urm`toarea inspec]ie tehnic`, de la data
celei precedente.”
4. Articolul 3 va avea urm`torul cuprins:
“Art. 3. - În intervalul dintre dou`
inspec]ii tehnice de]in`torul vehiculului
rutier are obliga]ia de a asigura
men]inerea acestuia într-o stare tehnic`
corespunz`toare, în vederea încadr`rii în
normele tehnice privind siguran]a circu-
la]iei rutiere, protec]ia mediului [i cate-
goria de folosin]` conform destina]iei.”
5. Articolul 4 va avea urm`torul cuprins:
“Art. 4. - (1) Inspec]iile tehnice periodice

se efectueaz` de Regia Autonom`
«Registrul Auto Român», denumit` în
continuare R.A.R., organism tehnic spe-
cializat al Ministerului Lucr`rilor Publice,
Transporturilor [i Locuin]ei, prin
reprezentan]ele sale jude]ene, sau de
agen]i economici autoriza]i [i monito-
riza]i de R.A.R.
(2) Activitatea de inspec]ie tehnic` peri-
odic` se poate realiza de agen]i eco-
nomici autoriza]i, numai pe baza unui
contract de franciz` încheiat cu R.A.R.
de c`tre ace[tia, în condi]iile legii.
(3) Prin derogare de la prevederile art. 1
lit. c) din Ordonan]a Guvernului
nr.52/1997 privind regimul juridic al
francizei, aprobat` cu modific`ri prin
Legea nr. 79/1998, republicat`,
institu]iile publice care au dotarea
tehnic` necesar` pentru desf`[urarea
activit`]ii de inspec]ie tehnic` periodic`
vor fi autorizate [i vor încheia contracte
de franciz`, aceste institu]ii dobândind
astfel [i calitatea de beneficiar.
(4) În activitatea de inspec]ie tehnic`
periodic`, autoritatea R.A.R. se con-
cretizeaz` prin folosirea m`rcii înregis-
trate R.A.R. de c`tre agen]ii economici
autoriza]i sau institu]iile publice auto-
rizate, denumite în continuare persoane
autorizate.
(5) Persoanele autorizate, definite la
alin. (4), care au încheiat cu R.A.R. con-
tracte de franciz` pentru inspec]ia
tehnic` periodic`, nu au dreptul s`
cesioneze activitatea de inspec]ie
tehnic` periodic`.
(6) Aparatura utilizat` de persoanele
autorizate în sta]iile de inspec]ie tehnic`
periodic` trebuie s` fie avizat` metrolo-
gic [i agreat` de R.A.R.
(7) Atestarea personalului care
efectueaz` inspec]ia tehnic` periodic`
se face de R.A.R.
(8) Monitorizarea persoanelor autorizate
s` execute inspec]ia tehnic` periodic`
cuprinde: supravegherea tehnic` a
sta]iilor de inspec]ie tehnic` periodic`,
controlul execut`rii inspec]iilor tehnice
periodice în aceste sta]ii, precum [i
controlul tehnic în trafic.
LEGISLATIE
(9) Condi]iile privind autorizarea “Art. 6. - (1) Inspec]ia tehnic` periodic`
agen]ilor economici [i a institu]iilor pu- const` în verificarea vehiculelor rutiere
blice în vederea efectu`rii inspec]iilor f`r` demontare, utilizându-se dotarea
tehnice periodice, precum [i pentru corespunz`toare.
atestarea personalului care efectueaz` (2) În cazul în care vehiculul rutier core-
inspec]iile tehnice periodice se stabilesc spunde prevederilor prezentei ordonan]e
prin ordin al ministrului lucr`rilor pu- [i reglement`rilor specifice, sta]ia de
blice, transporturilor [i locuin]ei.” inspec]ie tehnic` consemneaz` în anex`
la certificatul de înmatriculare data pân`
6. Articolul 5 va avea urm`torul cuprins:
la care trebuie efectuat` urmatoarea
“Art. 5. - (1) Inspec]ia tehnic` periodic`
inspec]ie tehnic` periodic`. Totodat`
la vehiculele rutiere certificate pentru
sta]iile de inspec]ie tehnic` periodic`
transportul de m`rfuri periculoase sau
aplic` ecusonul corespunz`tor pe pl`cile
pentru transportul de m`rfuri perisabile,
de înmatriculare.
la autospecializatele pentru transport de
(3) La înmatricularea vehiculelor rutiere
butelii de gaze, la remorcile-cistern`
în România completarea anexei la certi-
lente, destinate transportului de m`rfuri
ficatul de înmatriculare se face de c`tre
periculoase, la autovehiculele de epoc`,
autoritatea competent` care efectueaz`
la autovehiculele pentru competi]ii
înmatricularea, iar aplicarea ecu-
sportive [i la vehiculele rutiere cu carac-
soanelor de inspec]ie tehnic` periodic`
teristici speciale se efectueaz` de R.A.R.
r`mâne în sarcina de]in`torului legal.”
în sta]iile reprezentan]elor sale.
8. Dup` articolul 6 se introduc articolele
(2) Autoritatea competent` poate stabili
61 [i 62 cu urm`torul cuprins:
[i alte categorii de vehicule la care “Art. 61. - (1) R.A.R. ]ine eviden]a
inspec]ia tehnic` periodic` se informatizat` a situa]iei inspec]iilor
efectueaz` de R.A.R. în sta]iile reprezen- tehnice periodice pentru fiecare vehicul
tan]elor sale. rutier înmatriculat.
(3) Pentru autove-
hiculele men]io-
nate la alin. (1) [i
(2), precum [i pen-
tru vehiculele des-
tinate transportului
de persoane, cu
excep]ia autove-
hiculelor destinate
transportului de
persoane care
efectueaz` trans-
port de persoane
în interes personal,
nu se acord`
inspec]ia tehnic`
periodic` dac` nu
sunt îndeplinite
condi]iile privind
încadrarea în cate-
goria de folosin]`
conform
destina]iei.”
7. Articolul 6 va
avea urm`torul
cuprins:
Autotehnica 2008 13
 LEGISLATIE
(2) R.A.R. are acces la bazele de date
referitoare la eviden]a înmatricul`rii
vehiculelor rutiere din România, pe baza
de protocoale încheiate cu de]in`torii
acestor baze de date.
Art. 62.
(1) Constituie contraven]ii, în m`sura în
care, potrivit legii penale, nu constituie
infrac]iuni, urm`toarele fapte:
a) efectuarea de inspec]ii tehnice peri-
odice de c`tre sta]ii de inspec]ie tehnic`
periodic` neautorizate;
b) cesionarea activit`]ii de inspec]ie
tehnic` periodic` de c`tre sta]iile de
inspec]ie tehnic` autorizate;
c) utilizarea în activitatea de inspec]ie
tehnic` periodic` de aparatur` f`r` aviz
metrologic sau f`r` agreare de c`tre
R.A.R.;
d) efectuarea inspec]iei tehnice peri-
odice în sta]iile de inspec]ie tehnic`
periodic` de c`tre personal neatestat;
e) efectuarea inspec]iei tehnice peri-
odice pentru vehicule rutiere din catego-
ria celor pentru care respectiva sta]ie de
inspec]ie tehnic` nu este autorizat`;
f) nerespectarea metodologiei de efectu-
are a inspec]iei tehnice periodice;
g) atestarea ca bun pentru circula]ie pe
drumurile publice a unui vehicul rutier
care nu indepline[te condi]iile reglemen-
tate;
h) neaplicarea ecusoanelor de inspec]ie
tehnic` periodic`;
i) efectuarea inspec]iei tehnice periodice
[i atestarea acelor vehicule rutiere la
care schimbarea de categorie nu este
men]ionat` în cartea de identitate a
vehiculului, respectiv în certificatul de
înmatriculare a acestuia, dup` caz.
(2) Se sanc]ioneaz` cu amend`: a) de la
80 lei la 120 lei faptele prev`zute la
alin. (1) lit. c)-f), h) [i i); b) de la 500 lei
la 1000 lei faptele prev`zute la alin. (1)
lit. b).
(3) Prin derogare de la prevederile
Ordonan]ei Guvernului nr.44/1997
privind transporturile rutiere, aprobat`
cu modific`ri [i complet`ri prin Legea nr.
105/2000, pentru faptele prev`zute la
alin. (1) lit. a) [i g) se aplic` urm`toarele
amenzi: a) de la 200 lei la 500 lei, pen-
14 Autotehnica 2008
tru faptele prev`zute la alin. (1) lit. g); b)
de la 500 lei la 1000 lei, pentru faptele
prev`zute la alin. (1) lit. a).
(4) În cazul comiterii repetate a faptelor
prev`zute la alin. (1) lit. c)-i), pe lâng`
amenzile contraven]ionale prev`zute la
alin. (2) [i (3), R.A.R. poate dispune, în
raport cu gravitatea faptelor,
restr#ngerea sau suspendarea activit`]ii
sta]iei de inspec]ie tehnic` periodic`,
anularea autoriza]iei sta]iei de inspec]ie
tehnic` periodic`, precum [i sus-
pendarea sau anularea atestatului pro-
fesional al personalului sta]iilor de
inspec]ie tehnic` periodic`.
(5) În cazul comiterii faptelor prev`zute
la alin. (1) lit. b), pe lâng` amenda con-
traven]ional` prev`zut` la alin. (2) lit. b),
R.A.R. va dispune anularea autoriza]iei
sta]iei de inspec]ie tehnic` periodic`.
(6) Împotriva sanc]iunilor prev`zute la
alin. (2)-(5) contravenien]ii pot depune
contesta]ii la autoritatea competent`, în
termen de 5 zile lucr`toare de la data
încheierii procesului-verbal de
sanc]ionare. Autoritatea competent`
este obligat` s` raspund` la contesta]ii
în termen de 15 zile de la primirea aces-
tora.
(7) Hot`rârea dat` în rezolvarea contes-
ta]iei poate fi atacat` la instan]a compe-
tent`, în termen de 15 zile de la comuni-
care.
(8) Contraven]iile prev`zute la alin. (1)
se constat` [i se sanc]ioneaz` de c`tre
personalul Ministerului Lucr`rilor
Publice, Transporturilor [i Locuin]ei,
împuternicit în acest scop.”
Art. II
(1) În termen de 60 de zile de la data
public`rii prezentei legi în Monitorul
Oficial al României, Partea I, Ministerul
Lucr`rilor Publice, Transporturilor [i
Locuin]ei va actualiza reglement`rile [i
normele tehnice privind certificarea
încadr`rii vehiculelor rutiere înmatricu-
late în normele tehnice privind siguran]a
circula]iei rutiere, protec]ia mediului [i
folosin]a conform destina]iei, prin
inspec]ia tehnic` periodic`, aprobate
prin Ordinul ministrului transporturilor
nr.353/1998, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.285 bis
din 3 august 1998, cu modific`rile [i
complet`rile ulterioare. Pe aceea[i dat`
se abrog` art. 7 din Ordonan]a
Guvernului nr.81/2000.
(2) Reglement`rile [i normele tehnice
prev`zute la alin. (1) se vor reactualiza
periodic de c`tre Ministerul Lucr`rilor
Publice, Transporturilor [ii Locuin]ei, în
func]ie de evolu]ia legisla]iei în domeniu
din Uniunea European`.
(3) La actualizarea reglement`rilor [i
normelor tehnice Ministerul Lucr`rilor
Publice, Transporturilor [i Locuin]ei va
solicita [i punctul de vedere al
asocia]iilor profesionale din domeniu,
constituite conform prevederilor legale.
Art. III.
La data intr`rii în vigoare a prezentei legi
se abrog` Hot`rârea Guvernului
nr.594/1991 privind verificarea
îndeplinirii condi]iilor tehnice de c`tre
autovehiculele [i remorcile acestora care
circul` pe drumurile publice, publicat` în
Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.184 din 13 septembrie 1991, cu
modific`rile [i completarile ulterioare,
precum [i orice alte dispozi]ii contrare.
Art. IV.
Prezenta lege intr` în vigoare la 60 de
zile de la data public`rii în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Art. V.
Ordonan]a Guvernului nr.81/2000, ast-
fel cum a fost modificat` [i completat`
prin prezenta lege, va fi republicat` în
Monitorul Oficial al României, Partea I,
dându-se textelor o nou` numerotare.
Aceast` lege a fost adoptat` de Camera
Deputa]ilor [i de Senat în [edinta
comun` din 27 martie 2003, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2)
[i ale art. 76 alin. (2) din Constitu]ia
României.
 UNIVERSITARIA
TRIO de Constan]a
Pasiunea pnetru automobile nu cunoa[te limite
Sec]ia de Autovehicule Rutiere din
cadrul Universit`]ii Ovidius din
Constan]a s-a înfiin]at în anul 2000 la
îni]iativa [i sub atenta grij` a Dlui.prof.
Lauren]iu Manea [i Dnei.prof. Adriana
Manea. Tinere]ea, ambi]ia, foamea de
cunoa[tere [i afinitatea pentru ingineria
automobilelor s-a observat înc` de la
prima genera]ie de studen]i. Interesul lor
[i al dasc`lilor s-au reunit în nevoia de a
realiza automobile inedite, ar`tând c`
lipsa fondurilor din cercetare
nu poate inhiba spiritul ingineresc
[i inovativ.
Autoturismul TRIO a ap`rut din dorin]a
studen]ilor const`n]eni de a avea ca
reper al specializ`rii lor un simbol con-
cret care s`-i reprezinte.
Totul a început atunci când echipa for-
mat` din studen]i [i profesori a hot`rât
s` creeze o baz` proprie pentru
activit`]ile practice. Prima genera]ie de
automobili[ti a identificat posibile
proiecte realizabile. Din autoturisme
vechi, aproape uitate prin unghere
16 Autotehnica 2008
TRIO – concept n`scut din dragostea studen]ilor const`n]eni pentru automobile
întunecoase, studen]ii au creat primele
„ma[ini-[coal`”, al`turare predestinat`
de cuvinte între pasiunea pentru auto-
mobil [i dorin]a de a înv`]a. Prin eforturi
deosebite le-au readus la via]` [i, mân-
dri, le-au modelat dup` dorin]a lor: trei
Dacii, patru autoturisme Dacia L`stun,
2 motociclete, 2 motorete, un auto-
camion, toate realizate în echip`, toate
fiind proiecte complexe care au însem-
nat sute de ore de munc`. Pentru c`,
inevitabil, au existat nenum`rate piedici,
le-au stat al`turi în efortul lor profesorii,
speciali[tii [i sponsorii din mediul eco-
nomic.
Con[tien]i c` visele pot deveni realitate,
studen]ii au decretat „Nimic nu e
imposibil pentru echipa noastr`” [i ast-
fel s-a n`scut „Nemo” prima Dacie pluti-
toare ce a traversat lacul Mamaia în
aplauzele sutelor de sus]in`tori veni]i s`
simt` „gustul succesului”. Cei doi stu-
den]i protagoni[ti ai evenimentului au
devenit vedete [i au dovedit c` visele se
pot împlini înc` de pe b`ncile studen]iei,
iar ast`zi sunt ingineri de succes cu care
facultatea se mândre[te. Una dintre
motociclete a fost transformat` într-un
triciclu. „Romanian Sun Dust Motor
Bike” a fost un alt proiect finalizat de o
genera]ie de studen]i, preluat spre a fi
redesenat [i reactualizat de urm`toarea.
Concursul echipelor ce au avut de rea-
lizat cel mai performant L`stun a fost un
succes. Din cele patru autoturisme, cel
câ[tig`tor a primit dreptul de a r`mâne
pe standul de cercet`ri dinamice, aici
urmând ca viitoarele genera]ii s` creeze
un laborator virtual în care fiecare stu-

dent s` deprind` arta de a conduce în
siguran]` pe „autostr`zile vie]ii”.
L`stunul care s-a clasat ultimul a
devenit baza de la care a plecat proiec-
tul Trio. A[a a ap`rut „Noul TRIO-Ultimul
L`stun”.
Firul pove[tii autoturismului de ora[
TRIO, gândit la Constan]a, a pornit de la
un obiectiv ce î[i propunea refacerea în
echip` a unui autoturism L`stun. Poate
v` mai aminti]i, L`stun a fost primul
autoturism 100% românesc, gândit [i
creat în condi]ii grele de cei ce-[i doreau
s` arate c` [coala Româneasc` de
Automobile poate realiza ceva real.
Înv`]ând de la mae[trii lor, ce aveau la
data închiderii uzinei timi[orene proiecte
îndr`zne]e de remotorizare [i revitalizare
a acestui concept, studen]ii nu s-au
pierdut cu firea. Dac` mii de speciali[ti
români, ce au contribuit la realizarea
L`stunului cu energia [i [tiin]a lor, pri-
miser` o palm` ucig`toare de la tranzi]ia
nemiloas` ce a pulverizat într-o clip`
vise, proiecte, uzine, studen]ii mai aveau
dreptul s` spere?
Profesori, ingineri, absolven]i, studen]i la
zi [i la înv`]`mânt cu frecven]` redus`
au hot`rât c` proiectul trebuie demarat.
Peste trei sute de studen]i au lucrat în
cei 3 ani la acest proiect. Stagii de prac-
tic`, proiecte de licen]` sau absolvire,
zile, nop]i [i mult`, mult` speran]`. Pe
baza unui calcul de structur` [i preluând
subansamble din produc]ia de serie a
întreprinderilor române[ti, proiectul a
prins contur: 2,5 m lungime / 1,90 m
l`]ime / 1,40 m înal]ime / 3 locuri pe un
singur rând în fa]`, volanul pe stânga
(din considerente de securitate),
discu]ii, analize, decizii. Execu]ia virtual`
a [asiului prototipului TRIO a fost efectu-
at` cu ajutorul programului Solid Works.
Analiza de rezisten]` a avut la baz` mo-
UNIVERSITARIA
dulul COSMOS. Prin acest proiect, para-
lel cu cel executat în mod real, sa încer-
cat analizarea structurii de rezisten]` a
automobilului. În privin]a motorului, gân-
durile s-au îndreptat spre prototipul
proiectat de INAR Bra[ov (cel preg`tit
pentru adev`ratul L`stun). Între timp
îns`, Institutul Na]ional de Autovehicule
Rutiere - INAR Bra[ov, un alt mare centru
de cercetare din domeniul auto,
disp`rea în furtuna tranzi]iei, iar grupul
moto propulsor nu a mai putea fi
achizi]ionat de acolo. Ce era de f`cut?
Ar fi putut adapta un motor de mic litraj
de Daewoo Tico. Industria de automobile
exista la Craiova, iar (la acea vreme)
uzina poate c` ar fi sus]inut o asemenea
motorizare. La Constan]a au g`sit pe
componente motorul, cutia de viteze, au
modificat a[ezarea grupului moto-
propulsor, planetarele, sistemul de
direc]ie [i cel de frânare, sistemul elec-
tric. Toate se realizau parc` cu o vitez`
prea mic` pentru dorin]a lor. Au ref`cut
[i verificat totul, iar apoi, cu sprijinul
Regiei de Transport în Comun Constan]a
(care i-au adoptat pe parcursul ultimei
perioade de realizare a proiectului) au
Autotehnica 2008 17
 UNIVERSITARIA
izbândit. Parteneri precum Cardinal
Motors s-au implicat în etapa de
finalizare a aspectului exterior. La coor-
donarea proiectului au luat parte [i fo[tii
studen]i ce ini]iaser` proiectul, acum
speciali[ti aprecia]i la locurile lor de
munc`. Ei sunt cei care prin munca lor
au f`cut „un lobby” de excep]ie pe lang`
investitorii ce se declar` acum dornici s`
se implice în viitoarele proiecte.
S-a reu[it de fapt implementarea într-un
TRIO (scris cu litere mari) a speran]elor
studen]ilor [i înv`]`mântului universitar
de automobile, dezideratelor unui
nucleu de cercetare [i a[tept`rilor medi-
ului economic. Un TRIO propulsat de un
motor ce func]ioneaz` cu trei com-
bustibili: benzin`, gaz petrolier lichefiat
[i într-un viitor apropiat cu alcool etilic.
„[i iat`-ne acum, în „Prim`vara autove-
hiculului const`n]ean” ce a reunit mani-
fest`ri deosebite în profil auto, la
momentul de vârf al datei de 19 mai
2007 când, odat` cu ultimul curs al
actualei genera]ii de automobili[ti,
sus]inem primii pa[i ai conceptului nos-
tru…[i dac` la lansare vom desface
[ampania inaugural` [i nu sticla de
18 Autotehnica 2008
]uic` (pe care o vom p`stra pentru a o
folosi drept combustibil) asta nu
înseamn` c` am devenit conservatori…
Din contr`, lucr`m [i vis`m la propulsia
ma[inii urbane cu ]uic` „de alambic”
a[a cum prefa]ând eforturile noastre de
a realiza un produs ecologic a iterat,
comercial, un cunoscut cotidian
na]ional, în prezilele inaugur`rii concep-
tului.”
În paralel celelalte echipe de studen]i au
renovat viitorul laborator prototip al
automobili[tilor, iar conducerea
Universit`]ii, receptiv` la efortul lor con-
stant ia sprijinit în construirea, din fon-
duri proprii, a unui modul de amfiteatre
[i laboratoare destinate înv`]`mântului
de profil. Cum s-au implicat studen]ii în
realizarea util`rii laboratoarelor într-o
perioad` în care finan]area nu se putea
realiza de la nivel central? Aceasta este
o alt` poveste, cu final fericit, ce înc` î[i
urmeaz` cursul: calculatoare perfor-
mante, licen]e de programe de
proiectare asistate, standuri de frânare
(ref`cute [i montate de studen]i) sunt
doar frânturi din [arada ce se dore[te a
fi descoperit` la fa]a locului.
Noul AMFITEATRU ce g`zduie[te cur-
surile discipolilor, acumuleaz` [i trans-
mite emo]ia genera]iilor de studen]i ce
p`[esc pentru prima dat`, sau ies ca
speciali[ti, dincolo de cupola sa lumi-
noas`, amplificând peste genera]ii
în]elesul cuvintelor: „Nimic nu e imposi-
bil pentru echipa noastr`” - deviz` ce
îndeamn` a face parte celor ce î[i pro-
pun s` aib` minte, inim` [i voin]` de a
cunoa[te.
Echipa Automobili[tilor Const`n]eni
[i
Prof. univ.dr.ing.
Adriana-Teodora MANEA
Prof.univ.ec.dr.ing.
Lauren]iu-Claudiu MANEA

21 – 25 Automobilul hibrid – 32 – 33 Avariile articula]iilor sis-
alternativa pentru viitor temului de direc]ie
26 – 28 Noi tehnologii: “EWB – 34 – 35 Avariile articula]iilor sis-
viitorul sistemelor de temului de suspensie
frânare”
Automobilul hibrid – alternativa pentru viitor
Propulsia hibrid`, sus]in speciali[tii, este „hop-ul” care ne va conduce spre pila de combustie
De mai bine de un deceniu mai toate
eforturile speciali[tilor din domeniul pro-
duc]iei de automobile se îndreapt` spre
întrunirea reglement`rilor de mediu tot
mai dure impuse de organiza]iile abili-
tate. Tocmai din acest motiv lupta pentru
suprema]ie dintre marii constructori de
automobile începe s` semene mai de
grab` cu o lupt` pentru supravie]uire. Nu
mai conteaz` cât de minunate sunt
inova]iile aduse de un constructor atât
timp cât nu se supun regulilor deja
obsesive: economia de combustibil,
reducerea emisiilor nocive [i cre[terea
performan]elor.
Pentru c` automobilul electric nu a
reu[it s` conving` clientela c` poate fi o
op]iune pentru deplas`rile urbane, iar
motorul cu ardere intern` a atins deja un
nivel de dezvoltare apropiat de
perfec]iune (insuficient totu[i), în anii 90
speciali[tii au demarat produc]ia în serie
a conceptului de automobil hibrid. Poate
Principiul hibrid de propulsare
38 – 39 Sisteme: “Sistemul Hill
Start Assist (HSA)”
41 – 43 Cursuri de preg`tire
profesional` în domeni-
ul auto
Toyota Prius este considerat de speciali[ti cel mai avansat hibrid din lume
cel mai bun exemplu este Toyota Prius, a
c`rei prim` genera]ie a fost lansat` în
serie în 1999, urmând ca în 2003 s`
apar` [i succesorul s`u.
Toate noile tehnolgii de sisteme hibride
de propulsie sunt competitive cu propul-
sia diesel avansat` [i se preconizeaz`
pe termen lung ca oamenii s` devin`
SERVICE
46 – 48 Volvo va oferi un sistem 50 – 54 Retrotehnica: “Tucker –
care poate opri automat omul [i visul s`u”
automobilul 56 Concurs: “Te abonezi [i
câ[tigi”
maleabili la termenul de hibrid, fiind doar
o chestiune de timp [i de eliberare e
prejudec`]ilor pân` când va deveni o
mod` s` ai în garaj un automobil cu
propulsie [i chiar transmisie hibrid`.
În timp ce Toyota a luat un avânt consi-
derabil în ceea ce prive[te automobilul
hibrid, ceilal]i constructori, abordând alte
concepte (bazate de exemplu pe
cercet`ri în domeniul automobilelor de
curse), încerc` s` ]in` pasul cu cel mai
mare constructor de automobile din
lume. Ca rezultat, concepte foarte diferite
sunt dezvoltate, oferind solu]ii adaptabile
diverselor tipuri de automobile [i condi]ii
de deplasare.
În principiu s-au dezvoltat dou` tipuri de
sisteme hibride de propulsie: prima ca-
tegorie este format` din sistemele micro-
hibride [i cele par]ial hibride, iar cea de-
a doua categorie din cele total hibride.
Diferen]a principal` dintre cele dou` cat-
egorii este dat` de puterea produs` de
componentele electrice ale sistemelor.
Sistemele micro [i par]ial hibride
Un astfel de sistem, care de altfel
reprezint` [i cea mai simpl` versiune,
Autotehnica 2008 21
 SERVICE

acceler`rilor de la 80 la 120 km/h. se pot reduce în acest caz cu pân` la

De[i sistemele par]ial hibride au o influ- 30%.
en]` relativ modest` asupra În prezent, pe pia]` exist` trei versiuni de
performan]elor globale ale automo- sisteme total hibride, denumite dup`
bilelor, costurile corespunz`toare aces- modul de dispunere a componentelor: în
tora sunt mult mai reduse comparativ cu serie, în paralel, în serie/paralel.
ale sistemelor total hibride. În cazul sistemelor hibride serie, un
motor cu ardere intern` ac]ioneaz` un
Sistemele total hibride generator, iar curentul electric generat
Noutatea în cazul unui sistem total hibrid de acesta alimenteaz` un motor electric
const` în faptul c` motorul electric este care propulseaz` automobilul. Acest sis-
suficient de puternic, încât automobilul tem este utilizat, de exemplu, de Toyota
Stop & Go este de fapt un sistem microhibrid s` poat` fi propulsat doar prin energia la modelul Coaster. Oricum, acest tip de
electric` oferit` de acesta. sistem hibrid se întâlne[te foarte rar,
pe lâng` performan]ele oferite de Cu alte cuvinte, sistemele total hibide deci nu este nevoie s` insist`m asupra
motorul termic, dispune de un mic motor sunt suficient de puternice s` propulseze subiectului.
electric care aduce un aport de dinamic- un automobil pe distan]e certe f`r` a Configurarea sistemelor hibride paralel
itate automobilului. Totu[i, din cauza consuma combustibil. Emisiile de CO2 permite propulsarea automobilului de
puterii destul de reduse pe care o poate
produce, motorul electric nu dispune de
o transmisie electric` independent`,
acesta putând între]ine deplasarea
numai în anumite condi]ii bine stabilite.
Alternatorul [i electromotorul de pornire
sunt înlocuite de un sistem demaror-
generator, acesta preluând func]iile de
pornire a motorului [i înc`rcare a
bateriei, care dup` cum vom vedea nu
este chiar o baterie obi[nuit`.
În timp ce sistemele micro-hibride pot
îndeplini doar func]ia de pornire a
motorului prin utilizarea energiei rege-
nerate, sistemele par]ial hibride uti-
lizeaz` pentru deplasare surplusul de
putere generat de motorul electric. De
re]inut totu[i c` motorul electric nu
poate genera singur suficient` energie Sistem hibrid serie
pentru propulsarea automobilului.
Aceste mici sisteme hibride pot contribui
cu o putere cuprins` între 2-10 kW
(ajungând în unele cazuri chiar [i pân` la
25 kW) [i sunt recomandate traficului
urban, unde consumul de combustibil [i
emisiile de gaze nocive trebuie mini-
mizate. De exemplu, sistemul stop/start,
care în particular este de fapt un sistem
mini-hibrid, poate reduce emisiile de
CO2 cu pân` la 10%. Citroen, de exem-
plu, ofer` func]ia stop/start de la Valeo
pe modelele sale de clas` mic` C2 [i C3.
În afar` de avantajul protej`rii mediului
prin reducerea emisiilor [i a consumului
de combustibil, sistemele hibride mai
pluseaz` prin cre[terea performan]elor.
Un plus de 25 kW reprezint` un avantaj
considerabil, care se resimte în perfor-
man]ele dinamice, mai ales în cazul Sistem hibrid paralel

22 Autotehnica 2008

Sistem hibrid serie/paralel
c`tre cele dou` motoare (termic [i elec-
tric) simultan. Motorul electric poate de
asemenea func]iona [i ca generator,
înc`rcând astfel bateriile, energia sto-
cat` în acestea putând fi utilizat` apoi
direct pentru propulsie. Un exemplu de
sistem hibrid paralel este Honda IMA,
motor montat pe modelul Civic.
Sistemele par]ial hibride, despre care
am discutat anterior sunt dispuse întot-
deauna în configura]ie paralel`.
Al treilea mod de configurare a sis-
temelor hibride de propulsie permite
combinarea avantajelor aduse de cele
Machet`-sec]iune prin Toyota Prius
dou` arhitecturi mai sus prezentate,
rezultând astfel sistemele hibride
serie/paralel. În acest caz, motorul elec-
tric poate ac]iona independent trans-
misia, sau poate fi utilizat împreuna cu
motorul cu ardere intern` atunci când
este nevoie de performan]e sporite. Mai
mult decât atât, sistemul poate simultan
atât s` propulseze automobilul, cât [i s`
încarce bateria prin intermediul genera-
torului. În aceste condi]ii este îndeplinit
obiectivul de reducere drastic` a
compu[ilor nocivi din gazele de eva-
cuare. Modelul de referin]` ce poate
SERVICE
exemplifica utilizarea sistemului hibrid
serie/parelel pe un automobil de serie
este Toyota Prius.
Sistemele Diesel-Hibrid
Exist` un motiv întemeiat pentru a justifi-
ca varietatea larg` de sisteme hibride de
propulsie: fiecare sistem este proiectat
astfel încât s` ofere eficien]` maxim` în
func]ie de condi]iile individuale de
deplasare ale automobilului. A[adar, pe
viitor, atunci când dore[te s` achizi-
]ioneze un automobil, utilizatorul trebuie
s` se gândeasc` înainte cum [i unde va
rula mai des cu acesta. În timp ce un
micro sau par]ial hibrid este recomandat
traficului intens, cu opriri dese, un total
hibrid se preteaz` mai bine traficului
urban fluent. De[i un automobil hibrid
completat printr-un motor cu aprindere
prin scânteie este mai rapid [i bine
adaptat distan]elor lungi de deplasare,
un motor Diesel modern independent
poate consuma mai pu]in combustibil,
îns` cu emisii nocive mai ridicate.
Sunt câteva modele pe care s-a încercat
completarea sistemului hibrid prin
ad`ugarea unui motor Diesel, com-
binând astfel avantajele celor dou` con-
cepte. De exemplu, în 2005, Opel a
prezentat la saloanele auto de la Detroit
[i Geneva pachetul de studii realizate
pentru conceptul Diesel-Hibrid, imple-
mentat apoi pe modelul Astra GTC.
Acesta este propulsat de un motor CDTI
(common rail) de 1,7 litri [i 92 kW,
Autotehnica 2008 23
 SERVICE
Opel Astra GTC Diesel-Hibrid
supraalimentat [i de înc` alte dou`
motoare electrice de 30 kW, respectiv
40 kW. În func]ie de condi]iile de
deplasare [i de cerin]ele conduc`torului,
modulul electronic de comand` decide
dac` al`turi de motorul termic cele dou`
motoare electrice sunt utilizate adi]ional
sau alternativ pentru propulsarea auto-
mobilului. Fluxul de putere este mai apoi
trimis la ro]i printr-o transmisie hibrid`.
Autocamionul u[or Toyota Dyna dotat cu
Motor electric de la Bosch care poate fi integrat direct \n transmisie
24 Autotehnica 2008
sistem Diesel-Hibrid în configura]ie para-
lel` se afl` deja în produc]ia de serie în
Japonia.
Pie]ele interna]ionale
Se pare totu[i c` oportunit`]ile pentru
Diesel-Hibride sunt limitate, deoarece
pe pie]ele interna]ionale acestea trebuie
s` fac` fa]` acelora[i probleme cu care
se confrunt` [i un Diesel modern. În
Japonia, motoarele Diesel sunt practic
inexistente, iar în SUA ocup` aproximativ
1% din pia]a de vânz`ri. Tot 1% este [i
procentul de vânz`ri în SUA a automo-
bilelor hibride completate de un motor
pe benzin`, unde Toyota Prius este în
top, lista de a[teptare pentru acesta
fiind foarte lung`. {i s` nu uit`m c`
Toyota Prius se comercializeaz` acolo de
doar aproximativ 8 ani.
În perioada 2006-2008 Toyota [i-a pro-
pus s` echipeze înc` noi 5 modele cu
tehnologie hibrid` total` de propulsie.
Pe termen scurt competitorii lui vor fi:
GM Chevrolet, Ford, Mazda [i Nissan.
Deoarece Toyota monopolizeaz` practic
pia]a hibridelor, pentru a deveni com-
petitivi pe termen mediu, 6 mari con-
structori [i-au unit for]ele pentru a forma
dou` mari centre de cercetare în acest
domeniu: Audi, Porsche [i Volkswagen
pe de o parte; BMW, Daimler Chrysler [i
General Motors de alt` parte. Un prim
pas const` în combinarea cercet`rilor
individuale ale fiec`rui constructor,
urmând ca în final s` poat` fi dezvoltat
un proiect competitiv cu cel al celui mai
mare constructor de automobile din
lume, Toyota. Deocamdat` germanii [i-
au dotat doar modelele de vârf cu sis-
teme hibride, vezi cazul modelelor
Cayenne de la Porsche, Q7 de la Audi
sau S-Class de la Mercedes.
Pe de alt` parte, produc`torii de echipa-
mente pentru industria auto, cum ar fi
Denso, Siemens VDO [i Continental
lucreaz` la noi tehnologii, care de altfel
 SERVICE

Bateria de acumulatori este dispus` în partea din spate a automobilului

au tot fost prezentate la saloanele auto interna]ionale din

ultimii doi ani. ZF Friedrichshafen, de exemplu, ofer` compo-
nente, module [i sisteme complete pentru toate versiunile hi-
bride, de la micro [i par]ial hibride, pân` la cele total hibride.
De[i se ocup` de cercet`ri în domeniul sistemelor hibride de
aproape 30, Bosch [i-a înfin]at Centrul de Competen]` pentru
Sisteme Hibride abia în 2004. Pe lâng` o larg` gam` de pro-
duse destinate acestui domeniu, Bosch dezvolt` motoare elec-
trice care pot fi direct integrate în transmisie.

Sistemelele hibride – piatra de temelie a noilor tehnologii

Mul]i speciali[ti sus]in c` sistemele hibride de propulsie
reprezint` piatra de temelie care realizeaz` puntea dintre
motorul cu ardere intern` [i pila de combustie pe baz` de
hidrogen.
De[i con[tientizeaz` c` viitorul va apar]ine hidrogenului, Toyota
include [i tehnologiile hibride în planurile sale de dezvoltare.
Speciali[tii de la Toyota sus]in c` automobilele lor cu pil` de
combustie utilizeaz` bateriile de pe modelul Prius. Se pare c`
tot ce înva]` [i dezvolt` în prezent speciali[tii de la Toyota, cu
excep]ia motoarelor cu ardere intern`, le va folosi pe viitor în
dezvoltarea tehnologiei pilei de combustie. În acest sens
cercet`rile includ: bateriile reînc`rcabile, motoarele electrice [i
sisteme de frânare cu recuperarea energiei.
Deci, întrebarea cu privire la sistemele de propulsie ale viitoru-
lui nu ar mai trebui s` fie „Pile de combustie sau hibride?” ci
„Pile de combustie cu hibride?”.
Surs`: Revista Auto Tehnology
Adaptare: C. M. U.

Autotehnica 2008 25
 NOI TEHNOLOGII

EWB-Viitorul sistemelor de frânare

Pe termen mediu tendin]a speciali[tilor este de a electroniza sistemele de frânare

De[i în ultimii ani speciali[tii

au dezvoltat sisteme de asistare
care s` ridice performan]ele
sistemelor de frânare, este din ce în ce
mai evident c` principul mecano-hidraulic de
ac]ionare este deja învechit.
Tendin]a de utilizare a sistemelor
“brake by wire” (frânare “prin cablu”)
a intrat deja în prioritatea multor constructori
implica]i în domeniul de proiectare
a sistemelor pentru automobile.
Un exemplu este Siemens VDO,
care are în curs de perfec]ionare
sistemul EWB (Electronic Wedge Brake).
Sistemul EWB a fost supus celor mai neprielnice condi]ii de testare

Revolu]ia frânelor lizeaz` o for]` de frânare foarte mare. (ABS) devin practic inutile.
În total, EWB necesit` - sus]in speciali[tii Motoarele electrice al c`ror rol principal Fiecare roat` este prev`zut` cu propriul ei
Siemens - doar a zecea parte din energia este de a presa pl`cu]ele pe discul de motor electric, ce opereaz` independent
motric` pe care o cer frânele hidraulice frân` pot declan[a, de altfel, [i mi[carea de celelalte, ceea ce înseamn` c` para-
actuale. Dispozitivul este conceput pentru invers`. Cu ajutorul unui senzor de cuplu, metrii sistemului de control al stabilit`]ii
a func]iona pe baza sistemului standard motorul poate comuta extrem de rapid pot fi determina]i mult mai exact, pentru o
de 12 V ce se reg`se[te la majoritatea între cele dou` st`ri, ap`sare/relaxare, ce func]ionare optim`.
modelelor de serie. controleaz` for]a de frânare. Sistemul dis- „Recent, am efectuat un test cu dou` pro-
Marele avantaj al unui asemenea dispozi- pune astfel de o autoreglare inteligent`, totipuri Audi A6. Unul a fost configurat cu
tiv electronic de frânare ]ine de viteza de ce previne un eventual blocaj al ro]ilor. sistem de de frânare conven]ional, cel`lalt
reac]ie a ansamblului. Frânele hidraulice, Evident, într-un asemenea caz, dispozi- cu frâne electrice. În teste ce au cuprins
spre exemplu, au nevoie s` acumuleze tivele conven]ionale de siguran]` activ` decelerari de la 100 km/h la zero, pro-
for]ele aplicate înainte de a deplasa
etrierul [i a presa discul de frân`. De obi-
cei, durata procesului cuprins între
momentul în care pedala de frân` este
ap`sat` [i momentul când pl`cu]ele
ac]ioneaz` asupra discului este de aproxi-
mativ 150 de miimi de secund`. Cei de la
Siemens sus]in c` noul sistem EWB are
nevoie de mai pu]in de 100 de milise-
cunde pentru a derula respectivul proces,
ceea ce înseamn` o reducere cu 33% a
timpului de ac]ionare a sistemului de
frânare.
Mai mult, cu cât viteza de rulare este mai
mare, cu atât frânele devin mai puternice.
În momentul în care pl`cu]a de frân` este
deplasat` de etrier [i intr` în contact cu
discul de fran`, viteza de rota]ie a discului
m`re[te direct propor]ional for]a de com-
presie aplicat` pl`cu]ei de c`tre penele
metalice. Astfel, cu un efort minim se rea-

26 Autotehnica 2008
 NOI TEHNOLOGII

“Etrierul (1) cuprinde

discul de frân` (2) din dou` par]i.
Discul este frânat de pl`cu]ele de fricc]iune (3),
care sunt ac]ionate de motorul electric (4)
dealungul suprafe]ei înclinate
în form` dee pan`, de c`tre rolele (5).

totipul cu frâne electrice a avut nevoie,

constant, de o distan]` de frânare mai
mic` de jumatate în compara]ie cu cea
necesar` prototipului clasic. Diferen]a
este de-a dreptul uluitoare”, a declarat o
surs` din cadrul companiei produc`toare.

Ca frâna pe ghea]`...
Pe de alt` parte, dup` test`ri intensive în
apropierea Cercului Polar din Arjeplog
(Suedia), s-a ajuns la concluzia c` sis-
temul EWB poate reduce distan]a de
frânare pe zapad` cu aproximativ 15%,
comparativ cu sistemele de frânare
hidraulice clasice. Aceste teste practice
confirm` datele ob]inute de speciali[ti în
procesele de simulare întreprinse în labo-
ratoarele Siemes VDO.
Testul a implicat ini]ial frânarea de la 80
km/h pe ghea]`/zapad` a unui automobil
de clas` medie, dotat cu sistem de
frânare hidraulic, sistem ABS de ultim`
genera]ie [i anvelope de iarn`. În acelea[i
condi]ii, cu acela[i model de automobil,
dar dotat cu sistem de frânare EWB, s-a
realizat frânarea de la aceea[i vitez` de
80 km/h. Acesta din urm` a realizat o dis-
tan]` de frânare de 64,5 metri, în timp ce
automobilul dotat cu sistem de frânare
hidraulic înc` rula cu o vitez` de 30 km/h
în momentul când prototipul cu EWB era
deja oprit.
Performan]ele de frânare ob]inute cu aju- frânare vor putea pe viitor s` participe Pe lang` capacitatea de a mic[ora semni-
torul sistemului EWB indic` poten]ialul mult mai eficient la evitarea accientelor, ficativ distan]ele, frânele electrice au [i
oferit prin posibilitatea combin`rii cu sis- prin timpul de r`spuns foarte rapid [i con- avantajul unei mase totale mult reduse în
temele de asistare la rulare ce vor fi dez- trolul electronic al for]ei de frânare în orice compara]ie cu sofisticatele unit`]i
voltate în viitor. De[i nu pot schimba legile moment. hidraulice existente în zilele noastre. Altfel
fizicii, altfel de sisteme electronice de spus, pot contribui la sc`derea maselor
interne ale modelelor de serie, ac]iune
sinonim` cu un plus de agilitate [i
manevrabilitate.
În plus, noul sistem pare s` prezinte avan-
taje importante în termeni de fiabilitate.
Reviziile pot fi efectuate la intervale mai
lungi, deoarece dispozitivul este lipsit de
elemente hidraulice flexibilele, pistona[e
de frân`, amplificatori de putere de
frânare sau unitatea de control antiblocare
- toate aceste componente având mi[care
intern`.
Primul model de serie dotat cu frâne elec-
trice ar putea fi lansat abia în 2010, [i cel
mai probabil, va apar]ine unui mare con-
structor german.
Surs`: Siemens VDO
Adaptare: www.auto.ro;
C. M. U.

28 Autotehnica 2008
 SERVICE

Avariile articula]iilor sistemului de direc]ie

Unde, care, cum, ce ... verific`m [i schimb`m

Deoarece este considerat unul dintre

componentele „vitale” ale automo-
bilului în ceea ce prive[te siguran]a,
sistemul de direc]ie trebuie tratat ca
atare. Orice zgomot suspect trebuie
luat în consideerare, deoarece poate
ascunde cel pu]in o defec]iune mai
mult sau mai pu]in important`, dar
care fie poate distruge alte compo-
nente sau, în cel mai r`u caz, poate
conduce la pierderea direc]iei în tiim-
pul deplas`rii.
Pentru siguran]` în deplasare sistemul de direc]ie trebuie verficat periodic

Bieleta de direc]ie – capul (pivotul) [i

tirantul axial
Examinarea sub automobil
• Exist` urme (ciupituri) de corozi-
une?
• Burdufurile de etan[are a articu-
la]iilor sunt deteriorate?
• Unul (sau mai multe) dintre
inelele de etan[are a burdufului
este deteriorat sau lipse[te?
• Sunt inelele de etan[are fixate în
pozi]ia corect`?
• Se observ` alte tipuri de avarii sau Exemplu de coroziune tipic`, cauzat` de sp`larea Burduf de etan[are distrus din cauza utiliz`rii unor
deforma]ii exterioare? cu jet de ap` sau de impurit`]ile (mai ales cele pee scule neadaptate ([urubelni]e etc).
baz` de sare) ulterior îndep`rtate.
Consecin]e ale avariilor:
• Uzarea crescut` la alte compo-
nente ale sistemului de direc]ie [i
suspensie.
• Uzarea crescut` la cuplele cau-
ciuc/metal.
• Uzarea anvelopelor nu se rea-
lizeaz` uniform.
• Confortul la rulare se reduce.
• Performan]ele de rulare ale auto-
mobilului se înr`ut`]esc.
• Siguran]a în deplasare scade, mai
ales la viteze ridicate. Inel de etan[are a burdufului distrus de rugin`
Burduf de etan[are distrus din cauza contactului
• Repara]ii suplimentare conduc la cu lichid de frân` sau ulei de motor. dup` ce stratul de protec]ie contra coroziunii a fosst
costuri ridicate. afectat la montare.

32 Autotehnica 2008
 SERVICE

Filetul tirantului axial distrus din cauza aplic`rii unei piuli]e cu pas al filetului Filetul pivotului distrus din cauza aplic`rii unei piuli]e cu pas al filetului diferit.
diferit.

Sfaturi pentru asamblare

1. Se urm`resc sfaturile [i regulile de mediu [i protec]ie a muncii.
2. Componentele montate sunt înlocuite întotdeauna cu cele recomandate de produc`tor.
3. Nu sunt admise sudarea, înc`lzirea sau orice interven]ie de modificare a componentelor montate.
4. Se urm`resc instruc]iunile de montare [i se respect` cuplurile de strângere a componentelor.
5. Pentru deblocarea [uruburilor gripate se folose[te ulei penetrant [i nu înc`lzirea cu flac`r`.
6. Se utilizeaz` numai scule corespunz`toare (f`r` ciocane, cle[ti, r`ngi etc)
7. Se instaleaz` numai componente curate.
8. Se recomand` întotdeauna ca bieleta s` fie înlocuit` cu totul.

Important!
Dup` terminarea repara]iilor se recomand` verificarea [i reajustarea alinierii ro]ilor!

Tirant axial rupt la urcarea unei borduri sau trecerea peste o denivelare Curgerea agentului de gresare din tirantul axial din cauza supraînc`lzirii
accentuat` (groap` adânc`)). (asamblare incorect`, forr]e radiale [i axiale mari).

Autotehnica 2008 33
 SERVICE

Avariile articula]iilor sistemului de suspensie

Unde, care, cum, ce ... verific`m [i schimb`m

Când vine vorba de confort, stabili-

tate [i siguran]` în deplasare, sus-
pensia are poate cel mai maare merit,
dar [i cel mai mult de suferit, mai
ales pe drumurile cu denivel`ri pro-
nun]ate. Pentru drumurile din
România, articula]iile sistemului de
suspensie aproape c` au devenit
consumabile în adeevaratul sens al
cuvântului.
Sistemul de suspensie influen]eaz` în mod direct stabilitatea automobilului

Articula]iile suspensiei, basculele [i Consecin]e mont`rii unui burduf neetan[ • Sediul din plastic al bilei din pivot
barele stabilizatoare • Sp`larea cu jet de ap` este distrus.
Examinarea sub automobil îndep`rteaz` agentul special de • Pivotul [i carcasa articula]iei sunt
• Se verific` articula]iile suspensiei: gresare din articula]ie. distruse.
se ridic` automobilul pe elevator pân` • Particule de murd`rie p`trund în • Jocul din articula]ie nu mai este în
când ro]ile se dezlipesc de sol; se prinde interiorul articula]iei. toleran]ele admisibile.
roata cu o mân` de partea superioar`
iar cu cealalt` de partea inferioar` [i se
trage succesiv de ambele p`r]i (în plan
transversal roata nu ar trebui s` aibe nici
un fel de joc).
• Se verific` basculele: sunt articu-
la]iile ferme pe pozi]ie (mai ales în
cazul celor nituite)? Dac` încape
loc de îndoial` se demonteaz`
Exemplu de coroziune tipic`, cauzat` de sp`larea Burduf de etan[are distrus din cauza utiliz`rii unor
bascula cu pricina [i se verific` cu jet de ap` sau de impurit`]ile (mai ales cele pee scule neadaptate ([urubelni]e etc).
jocul din articula]ie. baz` de sare) ulterior îndep`rtate.
• Exist` urme (ciupituri) de coroziune?
• Burdufurile de etan[are a articu-
la]iilor sunt deteriorate?
• Unul (sau mai multe) dintre
inelele de etan[are a burdufului
este deteriorat sau lipse[te?
• Sunt inelele de etan[are fixate în
pozi]ia corect`?
• Se observ` alte tipuri de avarii sau
Burduf de etan[are distrus din cauza contactului Burduf de etan[are distrus din cauza impactului cu
deforma]ii exterioare? cu lichid de frân` sau ulei de motor. o piatr` sau alte obstacole dure.

36 Autotehnica 2008
 SERVICE

Distrugere rapid` a unui burduf neetan[ din articula]ia basculei. Articula]ie distrus` din cauza utiliz`rii ciocanului în locul unei prese speciale
de montare.

Sfaturi pentru asamblare

1. Se urm`resc sfaturile [i regulile de mediu [i protec]ie a muncii.
2. Componentele montate sunt înlocuite întotdeauna cu cele recomandate de produc`tor.
3. Nu sunt admise sudarea, înc`lzirea sau orice interven]ie de modificare a componentelor montate.
4. Se urm`resc instruc]iunile de montare [i se respect` cuplurile de strângere a componentelor.
5. Pentru deblocarea [uruburilor gripate se folose[te ulei penetrant [i nu înc`lzirea cu flac`r`.
6. Se utilizeaz` numai scule corespunz`toare (f`r` ciocane, cle[ti, r`ngi etc)
7. Se instaleaz` numai componente curate, iar pentru componentele la care nu se impune, nu se folose[te agent gresant.
8. Se recomand` întotdeauna ca bieleta s` fie înlocuit` cu totul.
9. Înainte de montarea burdufurilor de etan[are din cauciuc, acestea trebuie dimensionate corespunz`tor, iar
articula]iile trebuie cur`]ate [i gresate.

Important!
Dup` terminarea repara]iilor se recomand` verificarea [i reajustarea alinierii ro]ilor!
Surs`: Lemforder
Adaptare: C. M. U.

Bombarea p`r]ii inferioare a articula]iei din cauza înc`rc`rii excesive sau a Compara]ie cu avaria din figura anterioar`: a[a ar trebui s` arate partea infe-
lovirii cu ciocanul înn capul sferic al pivotului. rioar` a articula]ieei.

Autotehnica 2008 37
 SISTEME
Sistemul Hill Start Assist (HSA)
Ajutorul în ramp` pentru conduc`torii mai pu]in experimenta]i
Sistemul HSA
asist` conduc`torul auto-
mobilului la sta]ionarea în
ramp`/pant`, la parcare, dar [i în
traficul aglomerat cu opriri dese.
HSA este de fapt un program
implementat în cadrul sistemului
electronic de stabilitate (ESC) al
automobilului.
Deci HSA este de fapt o func]ie
secundar` a programului ESP.
La oprire, când conduc`torul elibereaz`
pedala frânei de serviciu, iar automobil
este imobilizat, HSA intervine [i previne
deplasarea spre înapoi/înainte a auto-
mobilului. Sta]ionarea devine în acest
caz sigur` [i confortabil`, f`r` a mai fi
necesar` ac]ionarea frânei de sta]ionare
(de mân`).
38 Autotehnica 2008
HSA reprezint` de obicei dotare op]ional` pentru SUV-uri, dar nu numai
Dup` ce automobilul s-a oprit iar con-
duc`torul a eliberat pedala frânei de ser-
viciu, HSA men]ine în continuare pre-
siunea aplicat` în sistemul de frânare,
automobilul fiind astfel blocat. Dac` se
dore[te plecarea de pe loc, HSA reduce
presiunea din sistemul de frânare în
compensare cu cre[terea cuplului de
demarare.
Func]ionalitatea sistemului este
sus]inut` prin controlul presiunii de
frânare datorit` monitoriz`rii de c`tre
sistem a urm`torilor parametrii:
• presiunea de frânare aplicat` de con-
duc`tor prin intermediul pedalei;
• informa]iile primite de la motor [i
transmisie;
• înclinarea longitudinal` a drumului,
parametru primit de la senzorul de
accelerare longitudinal`.
Sistemul HSA func]ioneaz` în patru faze:
1. Conduc`torul opre[te
[i re]ine pe loc automobilul prin uti-
lizarea frânei de serviciu. Cuplul de
frânare aplicat este suficient pentru a
bloca automobilul chiar [i în
ramp`/pant`.
2. Automobilul este blocat.
Conduc`torul elibereaz` pedala de frân`
[i apas` pe cea de accelera]ie. HSA
men]ine presiunea de frânare pentru a
se asigura c` automobilul nu ruleaz`
necontrolat.
 SISTEME

3. Automobilul este înc` blocat. trebuie ac]ionat` [i frâna de parcare. Dac` îns` automobilul
În timp ce conduc`torul apas` pedala de accelera]ie, HSA este echipat cu un sistem electronic de frânare la parcare
reduce presiunea din sistemul de frânare în compensare cu (EPB), acesta trebuie s` se activeze automat pentru imobi-
momentul motor (cuplul) dezvoltat la ro]i. În acest fel, la ori- lizare pe termen lung.
care moment al plec`rii de pe loc, automobilul nu va rula în
partea opus` direc]iei de deplasare dorit`. Surs`: Continental Automotive Systems
Adaptare: Drago[ Ducu
4. Atunci când cuplul
dezvoltat este suficient
s` deplaseze automobilul
spre direc]ia dorit`, sis-
temul HSA reduce pre-
siunea de frânare la zero.

Sistemul HSA în
combina]ie cu un sistem
electronic de frânare la
parcare (EHP sau EPB)
Din motive de siguran]`,
HSA poate func]iona doar
atunci când automobilul
sta]ioneaz` temporar cu
motorul pornit. Deci
rularea liber` a acestuia
nu este permanent pre-
venit`, iar în caz de
sta]ionare prelungit`, în
cazul în care conduc`torul Sistem electronic
coboar` din automobil, de frânare la parcare

Autotehnica 2008 39
 NOI TEHNOLOGII

Volvo va oferi un sistem care poate

opri automat automobilul
Volvo scoate pe pia]` înc` un sistem inovativ de siguran]` activ`

Suedezii au pus la punct un sistem

mai sofisticat decât cel pe care îl au
în prezent pe modelul S80. Cei de la
Volvo afirm` c` mai multe studii rea-
lizate la nivel global arat` o pondere
de o treime a accidentelor cu impact
din spate din totalul accidentelor
raportate [i, în peste 50% din cazuri,
conduc`torul automobilului nu
frâneaz` deloc. Suedezii au pus la
punct un sistem care aten]ioneaz`
conduc`torul când distan]a dintre
automobilul acestuia [i cel din fa]`
scade rapid [i, dac` [oferul nu
reac]ioneaz`, frânele sunt ac]ionate
automat.
Singuran]a pasagerilor a fost întotdeauna grija nr. 1 pentru Volvo

Collision Warning with Auto Brake
(Aten]ionare la Impact cu Auto
Frânare)
În timp ce sistemul CWAB anterior, uti-
lizat pe Volvo S80, se folosea doar de un
sistem radar, noul sistem CWAB se
folose[te atât de un radar cu raz` de
ac]iune de 150 de metri cât [i de o
camer` video dispus` la partea supe-
rioar` a parbrizului, a c`rei raz` de vizi-
bilitate este de 55 de metri. Radarul [i
camera func]ioneaz` în paralel. Prin
fuzionarea informa]iilor primite de la
ambele dispozitive de supraveghere
(permanent`) sistemul devine mult mai
eficient.
Când distan]a dintre cele dou` automo-
bile scade drastic într-un timp scurt,
informa]iile primite de sistem de la radar
[i camera video sunt analizate [i, dac`
[oferul nu prezint` inten]ia de a frâna,
este aten]ionat prin semnal sonor [i
vizual, frânele fiind în acela[i timp pre-
tensionate automat, pentru a avea ran-

Raza de acoperire a sistemului CWAB

46 Autotehnica 2008
 NOI TEHNOLOGII

Pentru a putea fi adaptat mai multor sti-

luri de condus, sistemul poate fi ajustat
pe trei niveluri de sensibilitate.

Adaptive Cruise Control

Pe lâng` acest sistem, suedezii mai
ofer`, ca [i alte m`rci premium, sistemul
Cruise Control, care permite p`strarea
unei anumite distan]e fa]` de automo-
bilul din fa]` tot cu ajutorul radarului.
Conduc`torul automobilului trebuie doar
s` seteze tempomatul în intervalul
30km/h – 200 km/h [i s` regleze inter-
valul de timp fa]` de automobilul care
ruleaz` în fa]` (cinci setari posibile, între
1 secund` [i 2,6 secunde). În acest fel
automobilul accelereaz` sau dece-
Camera video este dispus` în spatele oglinzii retrovizoare lereaz` automat, în func]ie de varia]ia
vitezei automobilului din fa]`, în a[a fel
încât distan]a s` r`mân` constant`. O
subfunc]ie a sistemlui ACC este Distance
Alert (DA), care doar avertizeaz` vizual
conduc`torul c` distan]a fa]` de auto-
mobilul din fa]` a sc`zut amenin]`tor.

Vestea mai pu]in bun` este c`, pen-

tru a func]iona eficient, sistemul
CWAB (Collision Warning with Auto
Brake) are nevoie de cât mai multe
semne de marcare a benzilor. De
asemenea, în condi]ii meteo dificile
(drumuri cu z`pad`, lumin` insufi-
cient`, cea]` etc), sistemul are toate
[ansele s` nu poat` fi folosit.

Surs`: Volvo
Dispozitivul radar este pozi]ionat în spatele grilei radiatorului Adaptare: C.M.U.

dament cât mai ridicat în eventualitatea

frân`rii ce urmeaz`. Dac` distan]a
ajunge s` scad` [i mai mult, sistemul
ac]ioneaz` automat frânele. Sistemul
este programat s` frâneze automat doar
dac` ambii senzori (radarul [i camera)
“cad de comun acord” c` situa]ia este
critic`. Scopul nu const` în totalitate în
evitarea complet` a contactului, ci
ob]inerea unei viteze de impact cât mai
reduse, pentru a sc`dea riscul unui acci-
dent grav. De exemplu, reducerea vitezei
de impact de la 60 km/h la 50 km/h
(adic` cu 10 km/h) scade cu 30% ener-
gia de impact dintre cele dou` automo-
bile. În unele cazuri aceast` reducere
poate însemna diferen]a dintre un acci-
dent cu urm`ri grave sau unul cu con-
secin]e minore. Raza de acoperire a sistemului ACC [i presetarea tempomatului

48 Autotehnica 2008
 RETROTEHNICA
Tucker - omul [i visul lui
Un vis american \n`bu[it \nc` de la na[tere
Tucker a tr`it în America, un om
de geniu care a revolu]ionat
industria auto. Din p`cate, visul
lui a fost furat, iar meritele sale
grandioase aveau s` fie însu[ite
de personaje infame. Rechinii
care controlau pia]a auto în SUA
postbelic` nu puteau accepta ca
un necunoscut s` aib` succes. L-
au sabotat, l-au “deposedat” de
patent [i au cules laurii. Tucker a
murit anonim [i istoria nu a con-
semnat decât producerea a 51 de
automobile marca “Tucker”.
Preston Tucker este omul care, la
jumatatea secolului trecut, a avut curajul
sa-i sfideze pe gigan]ii americani din
industria auto, construind „automobilul
de mâine", un model futurist, avansat
tehnologic [i inovativ în privin]a sigu-
ran]ei.
50 Autotehnica 2008
Tucker Torpedo sau 48, unul dintre cele mai inovative automobile din istorie
Povestea...
Copil fiind, Preston Tucker petrecea mult
timp în garaje, printre automobilele
uzate. Apoi, în timp ce lucra ca vânz`tor
pentru câteva fabrici de automobile, îl
întâlne[te pe geniul proiect`rilor de
motoare al acelor vremuri, Henry Miller.
Împreun` fondeaz` în 1935 societatea
Miller-Tucker Inc., care debuteaz` con-
struind automobile de curse pentru
Henry Ford.
Dup` primele zece exemplare, Ford se
arat` îns` nesatisf`cut [i colaborarea se
încheie. Dar câ]iva ani mai tarziu, în tim-
pul celui de-al doilea r`zboi mondial,
visul începe s` capete form`: publicul
american î[i manifest` tot mai zgomotos
dorin]a de a vedea pe pia]` modele noi
de automobile, iar Tucker în]elege c` e
momentul s` încerce marele pas.
Fondeaz` Tucker Corporation [i se sta-
bile[te la sud de Chicago, în interiorul
unei foste fabrici care, în timpul razboiu-
lui, producea motoare pentru avioanele
B29. War Assets Administration (WAA),
care administra bunurile de r`zboi, îi
pune la dispozi]ie dot`rile fabricii, cu
condi]ia ca întreprinz`torul s` achite 15
milioane de dolari pân` la data de 1
martie a anului urm`tor.
Cu caracterul s`u entuziast, [tie s` se
înconjoare de cele mai mari talente din
lumea automobilelor [i îl atrage pe
designerul Alex Tremulis pentru a proiec-
ta interiorul [i caroseria a ceea ce

definise drept „automobilul cel mai ino-
vativ din ultimii 50 de ani".
Tucker începe s` construiasc` prototi-
pul, dar proiectul are nevoie de o injec]ie
imediat` de capital. Apeleaz` la prieteni
pentru finan]are, dar ace[tia îi pretind
RETROTEHNICA
cu atacuri în pres`, dirijate de marile
firme produc`toare de automobile.
Curând, vânz`rile de ac]iuni scad, iar
reputa]ia lui Preston Tucker are de sufe-
rit. Reu[e[te totu[i s` p`streze fabrica,
dar episodul îi aduce o serie de potriv-
nici la Washington.
Între timp, lucreaz` la prototip, pe care îl
va realiza în 100 de zile. Fabrica nu este
înc` activ` [i inginerii pe care i-a angajat
construiesc automobilul bucat` cu
bucat`, b`tând [i modelând tabla de
fier. Este incredibil, dar a[a se na[te
primul automobil complet realizat de
man`, supranumit „Tin Goose" ("Gâsca
controlul total (sau aproape total) al
din tabl`"). 19 iunie 1947 este momen-
societ`]ii. Tucker se gânde[te atunci la o
tul în care Tucker î[i realizeaz` visul: în
alternativ` care s`-i permit` s` r`mân`
sfâr[it, bijuteria sa este prezentat` pre-
proprietarul afacerii [i adopt` sistemul
sei, distribuitorilor, clien]ilor [i furnizo-
vânz`rii de ac]iuni. Ideea prinde masiv,
rilor. În fa]a a 5.000 de persoane care î[i
dar întreprinz`torul se confrunt` imediat
]in r`suflarea, automobilul alunec` de-a
lungul rampei. Un succes r`sun`tor.
Sosesc mii de comenzi, începe produc]ia
de serie.
Dar Tucker mai are nevoie de bani, înc`
5 milioane de dolari pentru a onora
acordul cu WAA. Se hot`r`[te deci s`
fac` o nou` mi[care, vânzarea în avans
a unor accesorii precum radio auto sau
huse pentru scaune, prin care reu[e[te
s` strâng` 2 milioane $. Dar mi[carea
aceasta nu este chiar legal`: Tucker
vinde accesorii de instalat pe automo-
bile care înc` nu existau. Începe o
anchet` extins` [i, ca urmare, este con-
strans s` întrerup` produc]ia [i s` con-
cedieze 1.600 de persoane. Creditorii
cer s` fie pl`ti]i, se apropie din ce în ce
mai mult falimentul.
Tucker este convins c` gigan]ii din
Detroit au conspirat pentru a-l elimina
din afacere, dar nu are dovezi, numai
câteva indicii. Nu-i r`mâne decât s` se
predea: fabrica este închis`, iar cele 50
de automobile produse pân` în acel
moment sunt vândute la licita]ie. Este
sfâr[itul visului. Asupra lui Tucker [i a
altor [apte asocia]i se abat o mul]ime de
acuza]ii, printre care corup]ie, furt [i
fraud`. În 1950 sunt achita]i, dar e prea
tarziu - afacerea nu mai are nici o [ans`
s` fie repus` pe ro]i.
Autotehnica 2008 51
 RETROTEHNICA
Motorul este amplasat în partea din spate a automobilului
Spiritul inovativ
Tucker 48 (sau Torpedo), cum se numea
automobilul, era o limuzin` cu patru u[i,
foarte joas` pentru anii '50 (aproximativ
un metru [i jum`tate în`l]ime), ce înglo-
ba tehnologii de avangard`, experimen-
tate în timpul celui de-al doilea r`zboi
mondial. Motorul, a[ezat în spate, con-
stituia o replic` a motoarelor eli-
copterelor de r`zboi [i nu dep`[ea 150
de kg (f`r` instala]ii auxiliare). În total,
„Ochiul ciclopic” care urm`re[te drumul
52 Autotehnica 2008
automobilul cânt`rea mai pu]in de dou`
tone, ajungea de la 0 la 100 km pe or`
în aproximativ zece secunde [i putea
atinge o vitez` maxim` de 190 de km pe
or`. Era dotat cu un circuit de r`cire
complet sigilat [i, al`turi de farurile
anterioare, prezenta un fel de „ochi
ciclopic" care dirija lumina dintr-o parte
în alta a drumului, în func]ie de direc]ia
de deplasare a automobilui (la rotirea
volanului spre stânga sau dreapta cu
mai mult de 10 grade). În caz de acci-
dent, portbagajul, situat în fa]`, era gân-
dit s` func]ioneze ca spa]iu de amorti-
zare a [ocului, iar parbrizul (din geam
stratificat) se putea desprinde astfel
încât pasagerii s` nu fie afecta]i de
acesta. În interior înc`peau comod [ase
persoane.
Inova]iile referitoare la siguran]` erau
pentru acea vreme impresionante: [asiul
era astfel realizat încât s` protejeze
automobilul la impact, iar cutia de
direc]ie era dispus` în spatele pun]ii fa]`
pentru a proteja conduc`torul în cazul
unui impact frontal. Motorul în sine
reprezenta o noutate: 6 cilindri opu[i
(trei câte trei), camer` de ardere emis-
feric` [i supape în chiulas` ac]ionate de
presiunea uleiului [i nu de un arbore de
distribu]ie.
Din p`cate, din cauza numeroaselor
probleme întâlnite pe parcursul
dezvolt`rii modelului, o serie de inova]ii
gândite anterior au r`mas doar pe
plan[a de desen: jante din magneziu,
discuri de frân`, transmisie prin converti-
zor de cuplu.
Legenda Tucker
Speciali[tii au c`zut unanim de acord c`
automobilul Tucker 48 a fost cu adevarat
un automobil al viitorului, foarte avansat
pentru perioada în care a fost creat. Din
p`cate însa, competitorii de atunci l-au
considerat pe Preston Tucker incomod,
desprins de orice reguli [i în posesia
unui produs poate prea valabil, în stare
s` r`stoarne pia]a [i s` marcheze un
punct f`r` întoarcere. Ca urmare, au
facut tot posibilul s` [unteze afacerea
care se n`[tea, iar piedicile puse de ei
au determinat firma produc`toare,
Tucker Corporation, s` decad` în fali-
ment.
Cu o asemenea poveste [i fiind un auto-
mobil atât de rar, Tucker 48 a devenit
instantaneu un mit [i un obiect de
colec]ie. Ast`zi, din totalul de 51 auto-
mobile realizate (50 fabricate plus 1
prototip) în lume mai exist` 47 de exem-
plare, majoritatea în bun` stare de
func]ionare, dar aproape toate sunt
expuse în muzeele din Statele Unite. De
men]inerea în via]` a acestei legende se
ocup` acum Tucker Automobile Club of
America, cu sediul la Santee, în
California.
 RETROTEHNICA

Specifica]ii Tucker Torpedo (48)

Motor
Motor boxer (6 cilindri) dispus
în spate, cu bloc din aluminiu,
produs de Franklin Aircooled
Motors.
Alezaj: 114 mm
Curs`: 89 mm
Cilindree: 5490 cc
Puterea maxim` indicat` a
motorului (la ie[irea din motor
[i f`r` instala]ii auxiliare): 166
CP la 3200 rot/min
Cuplu maxim: 610 Nm la 1800
rot/min
Raport de comprimare: 7:1 Portbagajul este amplasat în partea din fa]` a automobilului
Alimentare: Carburator
Stromberg dublu, pomp` de
combustibil mecanic`
Sistemul electric: baterie de
6V/bobin`
Supape: OHV, ac]ionare
hidraulic`
Sistemul de aprindere: 12V,
bobin` de induc]ie [i dis-
tribuitor
Ordinea de aprindere: 1-4-5-2-
3-6
Masa motorului: 204 kg

Dimensiuni:
Ampatament: 3300 mm
Ecartament fa]`: 1625 mm
Ecartament spate: 1650 mm
În`l]ime: 1525 mm
Lungime: 5563 mm
L`]ime: 2006 mm
Mas`: 1920 kg
Capacitate rezervor: 76 litri
Pre] (în 1948): 2450 $

Performan]e:
0–48 km/h în 3,5 sec
0-96 km/h în 10 sec
Vitez` maxim`: 192 km/h (la
Sebring, în 1956)

Surs`: www.tuckerclub.org
Adaptare: Mihai B`lescu
Bu[onul rezervorului este mascat în aripa din stânga spate.

54 Autotehnica 2008
 Te abonezi [i câ[tigi –
Februarie - Martie 2008
Pentru februarie-martie, premiile puse la dispozi]ie sunt:
KVAIO SOLUTIONS Autonet Auto Tehnica

Premiul I:
o trus` de scule KRAFTWERK
oferit` de
KVAIO SOLUTIONS

Premiul II: 5 salopete oferite de Autonet

Premiul III: 5 mou[i tip “Mercedes”

oferi]i de Auto Tehnica
 CAROSERII
57 – 59 Repara]ie local` cu UV în vopsi- 60 – 61 Solu]ii pentru vopsitorie 70 – 72 Statistici: Top vânz`ri automobile 66 Noile valori ale taxei de prim` înma-
toria auto (partea I) – Decembrie 2007 triculare

Repara]ie local` cu UV în
vopsitoria auto (I)
Tehnologie sigur` într-un timp scurt

Pentru c` în domeniul vopsitoriei

auto timpul [i costurile reprezint`
parametrii principali, reducerea
acestora a reprezentat dintotdeauna
o preocupare a speciali[tilor din
domeniu. Dup` spusele acestora,
metoda de reparare local` cu raze
ultra-violete, pe care o vom prezenta
în cele ce urmeaz`, reprezint`
un pas important în economisirea
timpului necesar unei
repara]ii locale mici sau medii,
cu suprafe]e mai mici de 0,04 mp.
În doar 45 de minute o zgârietur` adânc` devine invizibil`

Caracteristicile principiului principalele diferen]e sunt: Important: Pe perioada depozit`rii sau

Principala tr`s`tur` ce caracterizeaz`
aceast` metod` const` în utilzarea unei
game complete de produse compatibile
UV, care permit ob]inerea unor timpi de
lucru foarte mici.
Comparativ cu metodele tradi]ionale
• reducerea timpului necesar proces`rii
produselor – sunt folosite produse
“gata de utilizare”;
• recuperarea produselor reziduale;
• reducerea timpului necesar r`cirii;
• risc redus în faza de poli[are.
efectu`rii lucr`rilor, produsele nu trebuie
s` intre în contact cu lumina solar`
deoarece poate afecta calitatea acesto-
ra. Este de preferat a se utiliza pistol de
vopsit cu rezervor opac (negru).

Echipament necesar: lamp` uscare cu UV.

Autotehnica 2008 57
 CAROSERII

Suprafa]a ce trebuie reparat` A1. Suprafa]a direct avariat` se cur`]` cu materiale abrazive

Avantajul costurilor reduse

Repararea local` realizat` cu metoda
în UV conduce estimativ la urm`torii
timpi/costuri:
• timp total de repara]ie – 45 min.;
• timp total de iluminare cu surs` UV
– 11 min.;
• pre]ul materialului utilizat – 1,9
Euro;
• costul energiei utilizate: 0,011 Euro.

Produse necesare specifice: degresant

antisiliconic, chit, grund (fond), sol-
vent grund, lac, solvent lac.

A2. Suprafa]a se spal` cu produs nesiliconic [i se usuc` prin suflare cu aer comprimat

A3. Iat` [i rezultatul cur`]`rii B1. Chitul este special adaptat utiliz`rii în cadrul aplica]iilor UV

58 Autotehnica 2008
 CAROSERII

Desf`[urarea procesului
A. Preg`tire ini]ial` (cur`]area) – întreaga suprafa]` ([i
vecin`tatea) se poli[eaz` cu past` abraziv`; suprafa]a direct
avariat` se freac` cu hârtie abraziv` P 120/150 pân` când
se ajunge la metal (dac` este nevoie); suprafa]a se cur`]` [i
se degreseaz`.

B. Chituirea – se chituie[te suprafa]a direct avariat`, iar dup`

2-3 minute de iluminare UV se freac` cu hârtie abraziv` P
120/150; suprafa]a vecin` suprafe]ei care include avaria se
finiseaz` cu hârtie abraziv` P 180/220.

Continuare în num`rul urm`tor B4. Suprafa]a este r`cit` cu aer comprimat

Surs`: Centro Studi Auto Riparazioni

Adaptare: Eugen Colbi[

B5. Suprafa]a chituit` este cur`]at` abraziv

B2. Suprafa]a este chituit`

B6. Suprafa]a se spal` cu produs nesiliconic [i se usuc` prin suflare cu aer comprimat

B3. Timp de 3 minute suprafa]a este supus` ilumin`rii UV B7. Iat` rezultatul chituirii

Autotehnica 2008 59
 STATISTICI

Top vânz`ri automobile - decembrie 2007

62 Autotehnica 2008
 STATISTICI

Autotehnica 2008 63
 STATISTICI

64 Autotehnica 2008
 INSCRIERI SI ABONAMENTE

TALON DE ABONAMENT
Prime[te acas` AUTO TEHNICA, revista de care AI NEVOIE!
Doresc .............. abonament(e) la revista lunar` AUTO TEHNICA, \ncep#nd cu luna .............., anul ..............

Durata abonamentului:  6 luni  12 luni

Pre]ul abonamentului: 6 luni - 50 RON* 12 luni - 95 RON*

Firma:......................................................................................................................................................................
Adresa:..............................................................................................Cod po[tal.....................................................
Localitate:......................................................................................... Jude] .............................................................
Director General ...............................................................................Mobil: ............................................................
Tel........................................ Fax ..................................................... E-mail............................................................
Cod fiscal.......................................................................................... Nr inreg Reg Comertului J...../.........../...........
Cont.................................................................................................. Banca ...........................................................
Domeniul de activitate .............................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
Plata se efectueaz` \n contul X-Meditor SRL, nr. RO05 RZBR 0000 0600 0668 8453, deschis la RAIFFEISEN BANK,
Ag Obregia. Trimite]i formularul astfel completat \mpreun` cu copia ordinului de plat`, prin fax, la num`rul 021.683.17.14,


sau prin po[t` pe adresa X-MEDITOR SRL, Str. Iarba C#mpului nr. 24, Sector 4, Bucure[ti.
Rela]ii la numerele de telefon 021.683.06.85; 031.405.90.33 ; 031.405.90.34
* Pre]urile includ T.V.A

Autotehnica 2008 65
 REDACTIA
Noile valori ale taxei de
prim` înmatriculare
Automobil nou Euro 4 (1.400 cmc) – 420 E.
Automobil vechi Euro 4 (1400 cmc): (1-3
luni) – 403 E; (3-6 luni) – 391 E.; (6-9 luni)
– 378 E; (1-2 ani) – 344 E; (2-3 ani) – 315
E; (3-4 ani) – 290 E; (4-5 ani) – 265 E.
Automobil nou Euro 4 (1400 – 1600 cmc)
– 480 E.
Automobil vechi Euro 4 (1400 – 1600
cmc): (1-3 luni) – 461 E; (3-6 luni) – 446
E; (6-9 luni) – 432 E; (1-2 ani) – 394 E; (2-
3 ani) – 360 E; (3-4 ani) – 331 E; (4-5 ani)
– 302 E.
Automobil nou Euro 4 (1600 – 1900 cmc)
– 950 E.
Automobil vechi Euro 4 (1600 – 1900
cmc): (1-3 luni) – 912 E; (3-6 luni) – 884
E; (6-9 luni) – 855 E; (2-3 ani) – 713 E; (3-
4 ani) – 656 E; (4-5 ani) – 599 E.
Automobil nou Euro 4 (1900 – 2000 cmc)
– 1.000 E.
Automobil vechi Euro 4 (1600 – 1900
cmc): (1-3 luni) – 960 E; (3-6 luni) – 930
E; (6-9 luni) – 900 E; (1-2 ani) – 820 E; (2-
3 ani) – 750 E; (3-4 ani) – 690 E; (4-5 ani)
– 630 E.
Auutomobil nou Euro 4 (2000 – 2200 cmc)
– 1.540 E.
Automobil vechi Euro 4 (2000 – 2200
cmc): (1-3 luni) – 1.478 E; (3-6 luni) –
1.432 E; (6-9 luni) – 1.386 E; (1-2 ani) –
1.263 E; (2-3 ani) – 1.155 E; (3-4 ani) –
1.063 E; (4-5 ani) – 970 E.
Automobil nou Euro 4 (2.500 – 3.000
cmc) – 2.125 E.
Automobil vechi Euro 4 (2500 – 3000
cmc): (1-3 luni) – 2.040 E; (3-6 luni) –
1.976 E; (6-9 luni) – 1.913 E; (1-2 ani) –
1.743 E; (2-3 ani) – 1.594 E; (3-4 ani) –
1.466 E; (4-5 ani) – 1.339 E.
Auutomobil nou Euro 4 (peste 3.001 cmc) –
2.851 E.
Automobil vechi Euro 4 (peste 3.001 cmc):
(1-3 luni) – 2.737 E; (3-6 luni) – 2.651 E;
(6-9 luni) – 2.566 E; (1-2 ani) – 2.338 E;
(2-3 ani) – 2.138 E; (3-4 ani) – 1.967 E;
(4-5 ani) – 1.796 E.
Automobil vechi Euro 3 (1.400 cmc): (1-2
ani) – 1.148 E; (2-3 ani) – 1.050 E; (3-4
ani) – 966 E; (4-5 ani) – 882 E; (5-6 ani) –
812 E; (6-7 ani) – 714 E; (7-8 ani) – 630
E.
Automobil vechi Euro 3 (1.400 – 1.600
cmc): (1-2 ani) – 1.312 E; (2-3 ani) –
1.200 E; (3-4 ani) – 1.104 E; (7-8 ani) –
720 E.
66 Autotehnica 2008
Automobil vechi Euro 3 (1.600 – 1.900
cmc): (1-2 ani) – 2.337 E; (2-3 ani) –
2.138 E; (3-4 ani) – 1.967 E; (4-5 ani) –
1.796 E; (5-6 ani) – 1.653 E; (6-7 ani) –
1.454 E; (7-8 ani) – 1.283 E.
Automobil vechi Euro 3 (1.900 – 2000
cmc): (1-2 ani) – 2.460 E; (2-3 ani) –
2.250 E; (3-4 ani) – 2.070 E; (4-5 ani) –
1.890 E; (5-6 ani) – 1.740 E; (6-7 ani) –
1.530 E; (7-8 ani) – 1.350 E.
Automobil vechi Euro 3 (peste 3.001 cmc):
(1-2 ani) – 7.013 E; (2-3 ani) – 6.415 E;
(3-4 ani) – 5.901 E; (4-5 ani) – 5.388 E;
(5-6 ani) – 4.961 E; (6-7 ani) – 4.362 E;
(7-8 ani) – 3.849 E.
Automobil vechi Euro 2 (1.400 cmc): (7-8
ani) – 1.386 E; (8-9 ani) – 1.201 E; (9-10
ani) – 1.047 E; (10-11 ani) – 832 E.
Automobil vechi Euro 2 (1.400 – 1.600
cmc): (7-8 ani) – 1.584 E; (8-9 ani) –
1.373 E; (9-10 ani) – 1.197 E; (10-11 ani)
– 950 E.
Automobil vechi Euro 2 (1.600 – 1.900
cmc): (7-8 ani) – 2.822 E; (8-9 ani) –
2.445 E; (9-10 ani) – 2.132 E; (10-11 ani)
– 1.693 E.
Automobil vechi Euro 2 (1.600 – 1.900
cmc): (7-8 ani) – 2.970 E; (8-9 ani) –
2.574 E; (9-10 ani) – 2.244 E; (10-11 ani)
– 1.782 E.
Automobil Euro 2 (peste 3.001 cmc): (7-8
ani) – 8.373 E; (8-9 ani) – 7.256 E; (9-10
ani) – 6.326 E; (10-11 ani) – 5.024 E.
Automobil vechi Euro 1 (1.400 cmc): (de
12-13 ani) – 508 E; (de 14-15 ani) – 323
E.
Automobil vechi Euro 1 (1.400 – 1.600
cmc): (de 12-13 ani) – 581 E; (de 14-15
ani) – 370 E.
Automobil vechi Euro 1 (1.600 – 1.900
cmc): (de 12-13 ani) – 1.024 E; (de 14-15
ani) – 652 E.
Automobil vechi Euro 1 (1.900 – 2000
cmc): (de 12-13 ani) – 1.078 E; (de 14-15
ani) – 686 E.
Automobil vechi Euro 1 (peste 3.001 cmc):
(de 12-13 ani) – 3.103 E; (de 14-15 ani) –
1.975 E.
Automobilele non-euro sunt diferen]iate pe
dou` clase de vechime: 15-16 ani [i 20-
21 ani, dar nivelul tax`rii este acela[i,
diferen]ele fiind în func]ie de capacitatea
cilindric` a motorului: (1.400 cmc) – 560
E; (1.400 - 1.600 cmc) – 640 E; (1.600 -
1.900 cmc) – 808 E.
AutoTehnica
Revista AUTO TEHNICA este editat` de:
X-MEDITOR srl
Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului:
J40/10863/2005;
CUI: R17700980;
Capital Social: 144.000 RON
Cont: RO05RZBR0000060006688453
Raiffeisen Bank – Sucursala Obregia
Redac]ia Revistei „Auto Tehnica”
Str. Iarba Câmpului, 24, Sector 4, Bucure[ti
Tel 021.683.06.85 ; 031.405.90.33; 031.405.90.34;
Fax: 021.683.17.14
e-mail: office@xmeditor.ro
http://www.xmeditor.ro
Director General: Victor BALA{
(victor@xmeditor.ro)
Coordonatorul publica]iilor Auto Tehnica:
Dr. Iván NAGYSZOKOLYAI
(nszi@xmeditor.hu)
Colectivul de redac]ie:
Redactoor {ef: Cristian Marius URUCU
cristian@xmeditor.ro)
Publicitate: Annamaria BOHÂL}EA
(any@xmeditor.ro)
Layout & Design: Gabriel DUMITRU
(gabi@xmeditor.ro)
Dep. Contabilitate: Mili VIZITEU
(mili@xmeditor.ro)
Coordonator v#nz`ri: Emöke Monica NEGRU
(monica@xmeditor.ro)
PR & Marketiing: Liliana Dobrila
(lili@xmeditor.ro
Anda Vasile
(anda@xmeditor.ro)
Tehnoredactare: X-Meditor Lapkiadó,
Oktatás- és Rendezvényszervezö Kft. 9023 Györ, Csaba u. 21
Colaboratori:
Conf. Dr. Ing. Liviu MIHON, Dr. Ing. Istvan BARABAS,
Dr. Ing. Ilie DUMITRU, Conf. Dr. Ing. Victor O}~T, Prof.
Dr. Ing. Petru BRÂZA{, Ing Rudolf BALINT, Prof. Dr. Ing.
Matei V|N~TORU, Dr. Ing. Corneliu-Sorin DOBROT~, Ing.
Constantin GOLUBOVICI, Prof Dr. Ing Adriana MANEA,
Conf. Dr. Ing. RO{CA Radu, Prof Dr. Ing Lauren]iu
MANEA, Conf. Dr. Ing. Edward RAKOSI, Ing Cornel
MARINESCU, József MOLNÁR, Ing Dorin MURE{AN, Ing
Sandor NYAGULY, Dr. Ing. Ioan T~TAR, Ing. Adrian
VASILESCU, ing. Vicky BURACHU, Florin OLARU, Liliana
RUSU, Robert TUZSON, Teodor DUMITRU
I.S.S.N. 1841-5962
Responsabilitatea pentru con]inutul materialele publicate revine \n exclu-
sivitate autorilor. Reproducerea oric`rui material ap`rut
\n revist` este interzis` f`r` acordul scris al X-Meditor România.