Sunteți pe pagina 1din 68

EDITORIAL

An nou... imagine nou`


Da... [tiu...sunte]i pu]in confuzi. Nu va speria]i, nu v` joac` feste Prin acest catalog dorim în primul rând s` realiz`m o baz` de
vederea...tot revista Auto Tehnica este, îns` într-un nou format. date pe jude]e, coerent` [i bine realizat`, în care orice doritor s`
Am considerat c` ar fi cazul s` reîmprosp`t`m pu]in aspectul [i poat` g`si u[or prestatorul de servicii din domeniul auto de care
s` încerc`m una...dou` rubrici noi. Prin noul design al revistei ne- are nevoie.
am exteriorizat nevoia de a împrosp`ta înf`]i[area pu]in pr`fuit` Un alt proiect ambi]ios, dar totu[i gândit în perspectiv` [i n`scut
de cei doi ani [i ceva de când tot aducem în casele [i atelierele din dorin]a de a v` oferi cât mai multe informa]ii care în mod nor-
dumeavoastr` nout`]i [i informa]ii prin articolele, sper`m noi, mal nu pot fi incluse pe suport tip`rit, este „Auto Tehnica în for-
utile. mat electronic”. Prima edi]ie dubl` (varianta tip`rit` plus varianta
Privind în trecut [i cunoscând dificul`]ile ap`rute în activitatea pe CD/DVD) va fi lansat` tot la Auto Diga în luna iunie. Atunci,
unei reviste de ni[` cum este Auto Tehica, pu]ini cunosc`tori ne- fiecare abonat va primi gratuit [i varianta în format electronic, iar
ar fi dat [anse de supravie]uire. Se pare, f`r` laud` sau ironie, c` printr-un studiu de pia]` am`nun]it, desf`[urat pe parcursul a
Auto Tehnica a r`mas pentru moment singura revist` de cultur` [i
informa]ie tehnic` auto din România. Mare parte din acest merit
vi-l dator`m dumneavoastr`, cititorilor no[tri, care a]i r`spuns mai
mereu prompt invita]iei noastre de a v` implica în proiectele,
manifest`rile [i cursurile organizate în marile ora[e din ]ar`.
“Prin noul design al revistei ne-am
L`sând în urm` succesele [i e[ecurile (din fericire nu foarte
multe), încerc`m s` ne gândim serios la ce avem de f`cut în exteriorizat nevoia de a împrosp`ta
2008. Sus]inând intense [edin]e de brainstorming (sau înf`]i[area pu]in pr`fuitt` de
„stoarcere a creierilor” cum ar zice unii) în echip` [i gândindu-ne cei doi ani [i ceva de când tot aducem
la cerin]ele pie]ei am pus la cale pentru 2008 planuri m`re]e. în casele [i atelierele dumeavoastr`
În primul rând, workshopurile, care, dup` revist`, reprezint` prin-
cipala activitate educa]ional` întreprins` la nivelul întregii ]`ri. nout`]i [i inforrma]ii prin articolele,
Oamenii de service din jude]ele Mure[, Constan]a, Ia[i, Gala]i, sper`m noi, utile.”
Bihor [i municipilul Bucure[ti, precum [i cei din jude]ele limitrofe 1-2 ani, timp în care va exista un abonament special care s`
acestora vor avea ocazia s` participe anul acesta la cel pu]in unul includ` ambele variante, vom accepta [i prelua formatul cel mai
dintre workshop-urile organizate în cele [ase mari re[edin]e. apreciat de cititori. De[i spiriul conservator, care îi caracterizeaz`
Temele conferin]elor vor fi dintre cele mai interesante, iar
pe mul]i dintre noi va privi cu ochi dubio[i ideea, avantajele for-
expozan]ii [i sus]in`torii conferin]elor vor fi deschi[i la orice fel de
matului electronic sunt evidente: pe lâng` revist`, pe cd vor putea
întrebare venit` din partea participan]ior.
fi g`site cataloage de zeci sau sute de pagini cu produse ale ma-
Cea mai mare ambi]ie a colectivului Auto Tehnica este ca anul
rilor firme din domeniu, filmule]e tehnice [i alte materiale de actu-
acesta Auto Diga, cea mai mare expozi]ie din România strict
alitate; formatul pdf. al revistei [i al celorlalte documente text va
axat` pe tehnic` auto, s` fie cel pu]in la nivelul edi]iei anterioare.
permite imprimarea la calitate superioar`, selectarea de text [i
Cele mai mari firme implicate în domeniul auto, conferin]e pe
captarea de imagini.
teme variate, speciali[ti de marc` [i alte surprize v` a[teapt` în
În leg`tur` cu aceste proiecte a[tept`m [i p`rerile dumeavoastr`,
iunie la Bra[ov pentru a v` satisface setea de cunoa[tere în
domeniul tehnic auto. ideile noi fiindu-ne de mare ajutor în demersul de a realiza pro-
Al treilea proiect de anvergur` a c`rei lansare este planificat` duse [i servicii de calitate. Dac` sunte]i mul]umi]i noi suntem feri-
pentru luna iunie, în cadrul Auto Diga, este „Catalogul tuturor ci]i, dac` citi]i revista cu pl`cere [i v` ajut` în activitatea dumnea-
firmelor din România implicate în domeniul auto”. C` este un voastr` noi suntem împlini]i. Laudele, criticile, ideile noi [i
service, un mare importator, un magazin de piese, un dealer auto, dolean]ele dvs. sunt întotdeauna bine venite [i tratate cum se
o vulcanizare, sau orice alt` firm` implicat` în domeniul auto, slo- cuvine.
ganul „Nu e[ti în catalog...deci nu exi[ti” se aplic` tuturor. Ajuta]i-ne s` v` ajut`m...

ING. CRISTIAN MARIUS URUCU

Autotehnica 2008 3
CUPRINS

32 – 33 Avariile articula]iilor sistemului de direc]ie

34 – 35 Avariile articula]iilor sistemului de suspensie


Defec]iunile articula]iilor sistemelor de direc]ie [i suspensie sunt o
problem` des întânlit` în serrvice-urile auto. Recomand`rile unui
astfel de articol nu trebuie trecute cu vederea de un om de servvice
responsabil.

38 – 39 Sisteme: “Sistemul Hill Start Assist (HSA)”

41 – 43 Cursuri de preg`tire profesional` în domeniul auto


Lupta pentru suprema]ie dintre marii constructori de auto- Auto Tehnica va organiza al`turi de firma GNFA Traning SRL cusuri

21
mobile începe s` semene mai degrab` cu o lupt` pentru de preg`tire profesional` a speciaali[tilor implica]i în domeniul
supravie]uire. Nu mai conteaz` cât de minunate sunt
auto. Pentru a v` face o idee despre consisten]a cursului v`
inova]iile aduse de un constructor atât timp cât nu se
supun regulilor deja obsesive: economia de combustibil, prezent``m un fragment din suportul de curs pe tema „Injec]ia
reducerea emisiilor nociive [i cre[terea performan]elor. electronic` de benzin`”.
Este oare automobilul hibrid solu]ia pe termen mediu pen-
tru rezolvvarea problemelor?
46 – 48 Volvo va oferi un sistem care poate opri automat
automobilul
2 Campania “ADAM, te a[tept`m acas`!” Suedezii de la Volvo au pus la punct un sistem care aten]ioneaz`
conduc`torul când distan]a dintre automobilul acestuia [i cel din
fa]` scade rapid [i, dac` [oferul nu reac]ioneaz`, frânele sunt
ac]iionate automat.
3 Editorial: “An nou...imagine nou`”

ACTUALITATEA

6–8 Actualitatea

10 Opinia mea: “S` belim sistemul!”


Via]a social` din România anului 2008 v`zut` prin ochii critici ai
unui cet`]ean obi[nuit. Pentru unnii pamflet...pentru al]ii realitate.

12 – 14 Legisla]ie: “Legea 167 din 22 aprilie 2003 privind


activitatea ITP”

16 – 18 Universitaria: “TRIO de Constan]a”


Autoturismul TRIO a ap`rut din dorin]a studen]ilor const`n]eni de
a avea ca reper al specializ`rii lor un simbol concret care s`-i
reprezinte.

SERVICE

21 – 25 Automobilul hibrid – alternativa pentru viitor

26
Tendin]a de utilizare a sistemelor “brake by wire”
(frânare “prin cablu”) a intrat deja în prioritattea multor
constructori implica]i în domeniul de proiectare a sis-
temelor pentru automobile. Un exem mplu este Siemens
26 – 28 Noi tehnologii: “EWB – viitorul sistemelor de frânare” VDO, care are în curs de perfec]ionare sistemul EWB
(Electronic Wedge Brake).

4 Autotehnica 2008
CUPRINS

60 – 61 Solu]ii pentru vopsitorie

62 – 64 Statistici: Top vânz`ri automobile – Decembrie 2007

65 |nscrieri pentru “Catalogul firmelor din sectorul auto”

66 Noile valori ale taxei de prim` înmatriculare

50
Preston Tucker este omul care, la jumatatea secolului tre-
cut, a avut curajul sa-i sfideze pe gigann]ii americani din
industria auto, construind „automobilul de mâine", un
model futurist, avansat tehnologic [i inovativ în privin]a
siguran]ei.

50 – 54 Retrotehnica: “Tucker – omul [i visul s`u”

56 Concurs: “Te abonezi [i câ[tigi”

Dup` spusele speciali[tilor, metoda de reparare local` cu

57
raze ultra-violete, prezentat` în acest arrticol, reprezint` un
CAROSERII pas important în economisirea timpului necesar unei
repara]ii locale mici sau medii, cu suprafe]e mai mici de
0,04 mp.
57 – 59 Repara]ie local` cu UV în vopsitoria auto (partea I)

PARTENERI
3M (60 – 61); Atto Soft/Last
Test (Insert); ABS (11);
Autonet (30 – 31, cop.4);
Începuturile construc]iei de autombile s-au Autotest (9); Banner Batteries
supus mult orândirii manufactur`rii, în care un
rol important îl avea abilitatea [i talenul (47); Eco European Consulting
lucr`torului. Chiar [i dup` ce Henry Ford a dez- (53); Fervill (45); IHR (49);
voltat produc]ia pe band` a modelului T, mul]i
constructori de automobile au continuat s` pro- Kvaio Solutions (Insert); Lubex-
duc` automobile manual. În prezent, în afara pert (15); Mercom (13); Mete-
constructorilor de automobile exclusivite [i uni-
cate, to]i constructorii dispun de linii de or (34 – 35); Motoractive (7);
produc]ie automatizate populate de robo]i NGK (25); Novatech (29, 55);
industriali. Ace[tia nu transpir`, nu obosesc, nu
cer de mâncare. Oare ce va urma?
Unior Tepid (44 – 45); Unix
(27); Valvoline România (19).

Autotehnica 2008 5
ACTUALITATEA

VW lanseaz` cutia de viteze DSG cu 7 Hill Start Assist de la Ford tre ace[tia vor decide s` nu foloseasc`
trepte Oficialii companiei Ford au anun]at c` acest sistem. Ace[tia pot opta pentru
Transmisiile cu dublu ambreaj sunt vor echipa toate versiunile cu transmisie dezactivarea lui, [i o pot face prin
apreciate datorit` faptului c` permit manual` ale noului Mondeo cu sistemul apasarea unui buton plasat pe volan.
schimbarea rapoartelor în sarcin`, f`r` de asistare la pornirea din pant` „Hill Sistemul HSA este pe larg prezentat într-
pierderile specifice transmisiilor auto- Start Assist”. Gra]ie unor senzori, acesta un articol din prezentul num`r al revistei.
mate conven]ionale. Mai mult, în anu- detecteaz` faptul c` automobilul
mite condi]ii, faimoasa cutie de viteze sta]ioneaz` pe o pant` [i, timp de 2,5 Surs`: Ford
cu dublu ambreaj DSG, lansat` de secunde, împiedic` mi[carea ro]ilor
Grupul Volkswagen în 2003, a atins un spre spate. Intervalul de timp este sufi-
cient pentru conduc`torul automobilu-
lui s` mute piciorul de pe pedala de
frân` pe cea de accelera]ie. Apoi, în
momentul în care este disponibil sufi-
cient cuplu, sistemul elibereaz` ro]ile,
permi]ând automobilului s` înainteze.
Exista îns` [i conduc`tori care au în
bagajul de cuno[tin]e metoda de
men]inere a automobilului pe loc gra]ie
ambreiajului [i accelera]iei, iar unii din-
consum inferior cutiei de viteze în
trepte. Volkswagen are acum un impor-
tant avantaj în acest domeniu. Noua Noua tax` auto de prim` înmatricu- Iat` [i câteva dintre prevederile noii
cutie de viteze DSG va echipa pentru lare, agreat` de Comisia European` taxe:
început modelele Golf [i Golf Plus Oficialii români au prezentat la - pentru un automobil cu vechimea
echipate cu motoare 1.4 TSI [i 1.9 TDI. cuprins` între 1 [i 3 luni, taxa în vigoare
Bruxelles o nou` formul` de calcul a
În cazul noii transmisii, locul ambreaju- ar urma s` scad` doar cu 3%;
lui multidisc umed este preluat de un taxei auto de prim` înmatriculare, vari-
ant` care este, în sfâr[it, agreat` de CE, - pentru un automobil cu vechimea
dublu ambreiaj uscat, care asigur` un
fiind în spiritul legisla]iei europene. În curpins` între 9 luni [i 1 ani, taxa în
randament sensibil îmbun`t`]it.
Surs`: VW aceste condi]ii, este foarte probabil ca vigoare ar urma s` scad` cu 10%;
procedura de infringement, ini]iat`, de - pentru un automobil cu vechimea
Ford Fusion Hydrogen 999 – un nou Comisia European`, s` fie suspendat`. cuprinsa între 1 [i 2 an taxa în vigoare
record mondial Normele metodologice de aplicare a ar urma s` scad` cu 15%.
Sedanul Ford a reu[it s` patrund` în taxei urmeaz` s` fie publicate, cel mai Mai multe informa]ii la pag.66.
Guiness Book dup` ce a stabilit un nou probabil, pân` la sfâr[itul lunii aprilie. Surs`: stiriauto.ro
record de vitez` rezervat automobilelor
de tip fuel-cell, înscriind pe radarele ofi-
ciale 333,54 km/h. Automobilul a fost Mercedes ar putea fabrica automobile primului trimestru sau începutul
pus la punct împreun` cu cei de la
Centrul de Cercetare Automobilistic` al în România trimestrului al doilea din acest an, con-
Universit`]ii de Stat din Ohio, dar [i cu ceptul tehnic pentru noua genera]ie de
inginerii de la Ballard Power System [i autoturisme clasa A [i B. “Vrem s`
câ]iva speciali[ti trimi[i de tunerul cre[tem cu noua genera]ie auto. În acest
Roush Racing. La volanul bolidului eco-
logic s-a aflat celebrul pilot specializat sens, ne-am propus s` producem sem-
în cursele desf`[urate pe pista de sare nificativ mai mult decât cele 280.000
de la Boneville ([i fostul designer de unit`]i actuale. Întrucât modele din
componente de motor al lui Ford) Rick clasele A [i B sunt pozi]ionate pe un seg-
Byrnes, care a avut în mâini soarta unui
ment de pia]` puternic competitiv, înfi-
automobil la care s-a muncit mai mult
de un an [i care a con]inut, din punct de in]area unui nou centru de produc]ie în
vedere tehnlogic, tot ceea ce cuno[tea Europa de Est ar trebui s` contribuie la
Ford în acest domeniu. Rezultatul este îndeplinirea obiectivelor privind nivelul
cu adevarat impresionant, dovedind c` costurilor” este declara]ia unui oficial de
un automobil ecologic nu trebuie s` fie
neap`rat o g`g`u]`, pe de alt` parte la Mercedes. Daimler analizeaz` în
îns`, ne îndoim c` un bolid fuel-cell cu prezent posibilitatea de a construi o fa-
o putere m`car apropiat` celor 770 CP bric` în România sau în alt` ]ar` din Est.
dezvolta]i de Fusion Hydrogen 999 va fi Divizia produc`toare de autoturisme a
Se pare c` o alt` ]ar` vizat` ar fi Polonia.
v`zut cât de curând pe [osele. Daimler, redenumita Mercedes-Benz
Surs`: Ford Cars, vrea s` finalizeze, pân` la finele
Surs`: Mercedes Benz

6 Autotehnica 2008
ACTUALITATEA

Grila inteligent` Dacia Logan, rechemat` în service spate. Proprietarii automobilelor care vor
Shai Agassi, un om de afaceri israelian Renault a anun]at, printr-un comunicat necesita aceste verific`ri vor primi invi-
de pres`, c` va rechema în service, pen- ta]ii la service, în acest sens, pe cheltu-
care a avut succes în domeniul IT, [i-a
tru verific`ri, posesorii de automobile iala produc`torului. Renault nu specific`
propus s` introduc` în industria auto o
Dacia Logan fabricate în România [i num`rul automobilelor care vor fi verifi-
idee pe cât de simpl` pe atât de util`. cate anticoroziune.
Rusia, pân` la finele anului 2006.
Firma sa, Better Place, încearc` împre-
Motivul acestei opera]iuni, care va fi gra-
un` cu un holding s` ofere cât mai tuit`, îl constituie Sursa: Dacia
mult` mobilitate proprietarilor de auto- deficien]ele
mobile propulsate electric. În condi]iile descoperite la puntea
în care pre]ul barilului de ]i]ei pe spate, care ar putea
pie]ele interna]ionale se apropie de afecta protec]ia anti-
pragul de 100 de dolari, afectând în coziv` a automobilu-
mod direct industria auto, s-ar putea lui, mai ales din cauza
ca solu]ia lui Agassi s` aib` succesul condi]iilor climaterice
scontat. Ideea este relativ simpl` [i dificile. Aceast`
const` în înlocuirea bateriei, de fapt în ac]iune de verificare
separarea acesteia de c`tre automo- [i corectare a respec-
tivelor deficien]e a
bil. Bateriile litiu-ion pot fi scoase pen-
fost decis` dup` ce s-
tru reînc`rcare, ceea ce ar duce la
au constatat infiltr`ri
câ[tigarea unui supliment de
ale apei în zona
autonomie de aproximativ 160 km. pasajelor ro]ilor
Dup` cum se [tie, principalul neajuns
la majoritatea automobilelor electrice Automobil de lux cu un consum de (probabil versiunea cu motor turbo-
este autonomia sc`zut`. Noua solu]ie 2,4 l/100 km! diesel).
reduce [i timpul de înc`rcare În privin]a performan]elor dinamice,
(înlocuirea bateriei), acesta urmând s` Compania condus` de Henrik Fisker, nu s-au f`cut preciz`ri înc`, dar este
fie egal cu cel necesar pentru omul responsabil cu dezvoltarea de a[teptat ca acestea s` fie la
realizarea unui plin de carburant cla- modelelor Aston Martin DB9 [i BMW în`l]ime, având în vedere segmentul
Z8 va lansa pe pia]` un “coupe cu de pia]` în care este încadrat pro-
patru u[i”, încadrat în segementul de dusul Fisker Automotive.
lux. Despre acest automobil se Automobiul, care va concura cu
vorbe[te de mai mult timp, iar acum Porsche Panamera sau cu Maseratti
au fost f`cute publice primele detalii Quatroporte, are un aspect care îi
oficiale. încânt` pe mul]i, iar faptul c` Fisker
Bolidul (dup` cum o arat` forma) va a lucrat pentru BMW se vede la
avea propulsie hibrid`, un motor designul frontal, grilele fiind o rein-
electric ce poate func]iona în paralel terpretare a celor de la BMW.
cu unul conven]ional, alimentat cu Primele livr`ri sunt prognozate pen-
benzin` sau motorin` (cei de la tru sfâr[itul anului 2009. Pre]ul esti-
Fisker iau în calcul oferirea mai mul- mat va fi în jurul sumei de 80.000
sic. Noul sistem, botezat “grila tor variante de motoriz`ri). Inginerii de dolari (în Statele Unite), iar pro-
inteligent`”, are ambi]ia de a se dez- se a[teapt` ca automobilul s` poat` duc]ia va fi de aproximativ 15.000
volta în mai multe ]`ri [i ar putea rula 80 de kilometri folosindu-se de unit`]i pe an.
deveni, dup` p`rerea creatorului s`u, doar de motorul electric, urmând ca
”cea mai mare schimbare din istoria autonomia total` s` dep`[easc` Surs`: Fisker Automotive
capitalismului”. Proiectul are nevoie 1.000 de kilometri
de o investi]ie estimat` la 200 mi- dac` se folosesc
lioane de dolari. Pre]ul lunar al servici- resursele ambelor
ilor oferite va include re]ele de locuri motoare. Ambi]iile
de reînc`rcare [i sta]ii de service pen- merg [i mai departe.
tru înlocuirea bateriilor folosite. Oficialii afirm` c`
automobilul va con-
Surs`: Autonews suma 2,4 l/100 km

8 Autotehnica 2008
OPINIA MEA

La sfâr[itul anului trecut, un prieten a vândut ni[te produse, pe în care traim, 3 babe intr` la pu[c`rie pentru c` un “b`iat de[tept”
baza unui contract, c`tre o firm` din Vaslui. În mod tipic româ- a falsificat ni[te acte de proprietate pe un teren, dar noi trebuie s`
nesc firma a pl`tit cu file CEC false. Sim]indu-se lezat, a contactat pl`tim 17.000.000 EURO “daune morale” unui individ care a pus
organul statului, recte SERVICIUL DE INVESTIGARE A FRAUDELOR mâna abuziv pe un parc Bucure[tean. Sistemul în care tr`im per-
de pe raza sectorului unde locuia. A depus plângerea, inclusiv mite unui infractor s` ac]ioneze nestingherit pe baza unor “vicii de
datele de buletin ale infractorului [i a a[teptat... Între timp, de la procedur`”, permite unui semi-analfabet s` ajung` miliardar prin
ni[te “prieteni” a aflat c` individul mai era cercetat în leg`tur` cu “schimburi de terenuri” cu Ministerul Ap`r`rii, apoi s` pun` mâna,
alte fraude de peste 65 MILIARDE lei vechi. A dus raportul primit gratuit, pe echipa de fotbal a aceluia[i minister.
organului [i a a[teptat… Iar noi? Noi ce facem? Noi înghi]im, pl`tim “taxe de parcare” care
Dup` un timp a constatat c` nici reprezentatul “organului“ nu îi se transform` în po[ete “Luis Vuitton”, ne c`lc`m în picioare s`
mai r`spundea la telefon. Dup` o s`pt`mân` nu a mai rezistat [i pl`tim impozite care apoi se transform` în Q7, ML sau X5, mergem
a pornit spre sec]ia de poli]ie s` vad` ce se întâmpl`. A dat de senini la vot s` alegem noul set de cleptomani ce ne vor conduce.
respectivul comisar care l-a anun]at senin c`…“NU AVEM COM- Oare ]ara asta nu poate fi condus` decât de imbecili [i infractori?
PETEN}A NECESAR~”. Faptul c` sunt incompeten]i…se [tie, dar Începand cu Primul Infractor al ]`rii, [i terminând cu ultimul
c` o [i recunosc...e o premier`. “De ce?“ a întrebat prietenul trep`du[ de prin ministere, clica din frunte nu are în gând decât s`
meu… “Pt. c` Dvs. ave]i domiciliul în Sectorul 5 dar firma Dvs. fac` ma]ul gros, [i s` regrete faptul c` nu sunt miriapode s` poat`
este în Sectorul 2 – acolo trebuia depus` plangerea…”. “OK. Da]i- fura cu 64 de mâini, cele 2 pe care le au neajungându-le, iar noi
mi dosarul [i îl depun la Sectorul 2!” – zise el. “Nu se poate, ca pro[tii ne uit`m la TV [i ne întreb`m dac` la oprirea între Ruc`r
întrucât Dosarul a plecat la Sectorul 4!!!” “Pai ce caut` acolo? [i [i Bran, politistul Cioac` [i-a f`cut nevoile…
la cine a plecat?” “Pai...nu [tim...[i acolo o s` ajung` spre Sincer: NU M~ INTERESEAZ~ MAPA PROFESIONAL~ A MONIC~I
sfâr[itul s`pt`mânei viitoare a[a c` nu v` pot spune unde e…”. În MACOVEI, NU M~ INTERESEAZ~ CONFLICTUL B~SESCU-
acest moment prietenul a început s` fac` o criz` “DAR V-AM DAT T~RICEANU, NU M~ INTERESEAZ~ PI{ATUL LUI CIOAC~.
TOATE DATELE INFRACTORULUI!!! CE A}I F`CUT PÂN~ ACUM? A}I INS~, M~ INTERESEAZ~ FACTURA LA ÎNTRE}INERE, M~ INTERE-
FOST LA EL, V-A}I LUAT DREPTUL {I ACUM ÎL ACOPERI}I???” SEAZ~ FAPTUL C~ POLI}IA Î{I BATE JOC DE MINE, M~ INTERE-
Victor Bala[

S` belim sistemul!
În acest moment intervine Comandantul Sec]iei aflat în camer` [i SEAZ~ C~ PL~TESC TAXE DE PARCARE PE DOMENIUL PUBLIC
începe s`-l amenin]e pe prietenul meu c` i se va întocmi dosar CARE SE DUC ÎN BUZUNARUL UNOR PROFITORI, M~ INTERESEAZ~
penal pentru calomnie… Dup` un schimb dur de replici, prietenul C~ BANII MEI PL~TI}I CA IMPOZITE NU SE TRANSFORM~ ÎN
a plecat. La nici o or` este chemat înapoi [i constat` c` brusc, MEDICAMENTE, MANUALE {COLARE, DRUMURI SAU SPA}II
dosarul lui cel “disp`rut” a reaparut. Face o nou` plângere la sec- VERZI, CI SE TRANSFORM~ ÎN BORDURI, LIMUZINE SAU VILE ALE
torul 2 [i, 4 zile a[teapt` ca plângerea s` “ias` de la semnat de la ALE{ILOR NO{TRI.
Dl. Comandant”. Dup` o s`pt`mân`, plangerea iese [i este Cine ajunge la putere ajunge ca s` fure. Este normal. Nimeni nu
repartizat` unui Subcomisar care îl anun]` pe prietenul meu intr` în politic` de dragul na]iei. Diferen]a este c` unii fur` mai cu
senin: “Eu de mâine plec în concediu, de plangerea Dvs. o s` m` bun sim]. Am ajuns s` regretam guvernul Nastase folosind expre-
ocup luna viitoare când o s` m` întorc”. sia “[i `ia furau, dar m`car o faceau mai pe ascuns…`[tia prea o
De ce v-am povestit asta? Poate c` nu era nevoie, c` fiecare din- fac pe fa]`”
tre noi am trecut prin asta. Acesta este sistemul în care tr`im. Un Pre[edintele bea, se urc` la volan [i ne râde în nas apoi, Primul
sistem în care Poli]ia protejeaz` infractorii într-un mod cât se Ministru, pentru a-[i proteja afacerile cu ma[ini noi, introduce o
poate de legal, prin chestii de procedur`, un sistem în care dac` tax` împotriva ma[inilor vechi. Primarul general schimb` la 3 luni
o firm`, dup` ce PIERDE BANI fiind în[elat` de un infractor, este bordurile din capital`, l`sând drumurile ca dup` un bombarda-
apoi atacat` de un alt infractor legal: STATUL ROMAN. Mai con- ment, pentru c` are afaceri cu borduri, parlamentarii î[i iau bani de
cret…ai pierdut 1 miliard pentru c` ai emis facturi [i ai primit CEC- chirie, chiar dac` au apartamente în Bucure[ti [i apoi ne r`spund
uri false? PERFECT! Pl`te[te-mi [i mie atunci 19% TVA [i 16% “dar de ce s` nu-i iau?”
impozit pe profit! Iar noi, plini de patos, facem greva foamei pentru Monica Macovei,
Oare dac` noi, cei de jos, am fura 1 RON din buzunarul unui mi- suferim pentru Basescu – cel neprih`nit în lupta cu balaurii
liardar… în cât timp am ajunge dup` gratii? O or`? E mult… Dar coprup]iei [i plângem de grija lui Geoan` cel f`r` de locuin]`. Sunt
cei care în[eal` firme cu zeci de miliarde se plimb` nestingheri]i sigur c` [i ei nu mai pot de grija noastr`.
proteja]i de un sistem impotent bazat pe “drept” (nu pe dreptate) Acesta este sistemul…îl avem…ne resemn`m…Dar oare nu am
`sta e sistemul…poli]ia dac` nu î[i ia “dreptul” nu face nimic, unii putea beli acest sistem de coaja care îl acoper` [i s` încerc`m s`
medici dac` nu î[i primesc “dreptul” nu mi[c` un deget, unii pro- scoatem la iveal` [i valorile reale ale ]`rii asteia? Cineva spunea
fesori dac` nu î[i primesc “dreptul” te târâie prin re-examinari sau c` românii sunt competen]i [i loiali, problema e c` niciunul nu
î]i taie accesul la o burs`, [i mai presus de toate statul te taxeaz` îndepline[te ambele calit`]i. Oare chiar nu exist` nici unul suficient
pentru orice, tocmai pentru a le asigura un trai îmbel[ugat acestor de cretin ca, odat` ajuns la putere s` se gândeasc` macar 1% [i
parazi]i. Nu vreau s` se cread` ca generalizez. Nu to]i medicii, la cei ce l-au votat [i trimis acolo? Într-adevar ai no[trii au ajuns la
profesorii sau politi[tii sunt corupti…dar o mare parte din ei fac de putere ajuta]i de banii lui Buc[aru, Coco[, Videanu, etc… Dar nu ei
rusine bresla din care apar]in [i despre ei voi vorbi în continuare. i-au trimis acolo…NOI i-am trimis. Nu ar putea s` se gândeasca [i
Sistemul în care tr`im este gândit [i creat într-un mod în care la noi?…Nu cred. Pentru ei e simplu: Ce vrea poporul? “S`
dac` nu ai “sânge în instala]ie” s` nu po]i face nimic. În sistemul tr`iasc` bine”?…“B`ga]i Elodia s` aib` subiect de discu]ie…”

10 Autotehnica 2008
LEGISLATIE

LEGEA nr.167 din 22 aprilie 2003 pentru aprobarea


Ordonan]ei Guvernului nr. 81/2000
privind certificarea încadr`rii vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind sigurann]a circula]iei
rutiere, protec]ia mediului [i folosin]a conform destina]iei, prin inspec]ia tehnic` periodic`

Textul actului publicat în M.Of. nr. tehnice periodice, precum [i a j) tractoare agricole sau forestiere înma-
291/25 apr. 2003 respect`rii periodicit`]ii acestora, în triculate, având o mas` total` maxim`
func]ie de categoria de vehicul, revine autorizat` mai mare de 3.500 kg la un
Parlamentul Romaniei adopt` prezenta de]in`torului legal al autovehiculului. an;
lege. (3) Categoriile de vehicule supuse k) tractoare agricole sau forestiere înma-
Art. I. inspec]iei tehnice periodice [i periodici- triculate, având o mas` total` maxim`
Se aprob` Ordonan]a Guvernului nr.81 tatea inspec]iei tehnice sunt autorizat` care nu depa[e[te
din 24 august 2000 privind certificarea urm`toarele: 3.500 kg - la 2 ani;
încadr`rii vehiculelor rutiere înmatricu- a) autovehicule destinate transportului l) remorci [i semiremorci apicole - la 3
late în normele tehnice privind siguran]a de persoane [i care efectueaz` transport ani.
circula]iei rutiere, protec]ia mediului [i public de persoane sau transport de per- (4) Autovehiculele destinate transportu-
folosin]a conform destina]iei, prin soane în folos propriu - la 6 luni; lui de persoane [i care efectueaz` trans-
inspec]ia tehnic` periodic`, adoptat` în b) autovehicule destinate transportului port public de persoane sau transport de
temeiul art. 1 lit. F pct. 5 din Legea nr. de persoane [i care efectueaz` transport persoane în folos propriu, autovehiculele
125/2000 privind abilitarea Guvernului de persoane în interes personal, care au, utilizate pentru transportul de persoane
de a emite ordonan]e [i publicat` în în afara locului conduc`torului, cel mult în regim de taxi, în regim de închiriere [i
Monitorul Oficial al României, Partea I, 8 locuri pe scaune - la 2 ani; pentru înv`]area conducerii auto se
nr.413 din 30 august 2000, cu c) autovehicule destinate transportului supun primei inspec]ii periodice la un
urm`toarele modific`ri [i complet`ri: de persoane [i care efectueaz` transport
an, dac` la data primei înmatricul`ri în
1. Titlul ordonan]ei va avea urm`torul de persoane în interes personal, care au,
Romania au fost noi.
cuprins: “ORDONAN]A privind certifi- în afara locului conduc`torului, mai mult
(5) Inspec]ia tehnic` periodic` cuprinde,
carea încadr`rii vehiculelor rutiere înma- de 8 locuri pe scaune - la un an;
cumulativ, dup` caz, urmatoarele: a)
triculate în normele tehnice privind sigu- d) autovehicule utilizate pentru trans-
inspec]ia tehnic` privind siguran]a ruti-
ran]a circula]iei rutiere, protec]ia mediu- portul de persoane în regim de taxi, în
er`; b) inspec]ia tehnic` privind
lui [i în categoria de folosin]` conform regim de închiriere [i pentru înv`]area
protec]ia mediului; c) inspec]ia tehnic`
destina]iei, prin inspec]ia tehnic` peri- conducerii auto - la 6 luni [i cele utilizate
privind încadrarea în categoria de
odic`”. ca autospeciale ambulante - la un an;
folosin]` conform destina]iei.
2. Articolul 1 va avea urm`torul cuprins: e) autovehicule destinate transportului
(6) Termenul pentru efectuarea primei
“Art. 1. - Vehiculele rutiere înmatriculate de m`rfuri, având o masa total` maxim`
inspec]ii tehnice periodice se socote[te
pot circula [i pot fi utilizate pe drumurile autorizat` mai mare de 3.500 kg – la un
de la data primei înmatricul`ri, iar pentru
publice din România numai dac` starea an;
lor tehnic` este conform` cu regle- f) remorci [i semiremorci având o masa urm`toarea inspec]ie tehnic`, de la data
ment`rile na]ionale privind siguran]a total` maxim` autorizat` mai mare de celei precedente.”
rutier`, protec]ia mediului [i categoria 3.500 kg - la un an; 4. Articolul 3 va avea urm`torul cuprins:
de folosin]` conform destina]iei.” g) autovehicule cu cel pu]in 4 ro]i, desti- “Art. 3. - În intervalul dintre dou`
3. Articolul 2 va avea urm`torul cuprins: nate transportului de m`rfuri, având o inspec]ii tehnice de]in`torul vehiculului
“Art. 2. - (1) Vehiculele rutiere înmatricu- mas` total` maxim` autorizat` care nu rutier are obliga]ia de a asigura
late pot fi men]inute în circula]ie numai dep`[e[te 3.500 kg, cu excep]ia trac- men]inerea acestuia într-o stare tehnic`
dac` se face dovada încadr`rii acestora toarelor – la 2 ani; corespunz`toare, în vederea încadr`rii în
în cerin]ele tehnice specifice prev`zute h) remorci [i semiremorci având o mas` normele tehnice privind siguran]a circu-
în reglement`rile na]ionale men]ionate total` maxim` autorizat` care nu la]iei rutiere, protec]ia mediului [i cate-
la art. 1, prin efectuarea inspec]iilor dep`[e[te 3.500 kg - la 2 ani; goria de folosin]` conform destina]iei.”
tehnice periodice. i) motociclete, mopede, autovehicule cu 5. Articolul 4 va avea urm`torul cuprins:
(2) Obliga]ia efectu`rii inspec]iilor 3 ro]i la 2 ani; “Art. 4. - (1) Inspec]iile tehnice periodice

12 Autotehnica 2008
LEGISLATIE

se efectueaz` de Regia Autonom` (9) Condi]iile privind autorizarea “Art. 6. - (1) Inspec]ia tehnic` periodic`
«Registrul Auto Român», denumit` în agen]ilor economici [i a institu]iilor pu- const` în verificarea vehiculelor rutiere
continuare R.A.R., organism tehnic spe- blice în vederea efectu`rii inspec]iilor f`r` demontare, utilizându-se dotarea
cializat al Ministerului Lucr`rilor Publice, tehnice periodice, precum [i pentru corespunz`toare.
Transporturilor [i Locuin]ei, prin atestarea personalului care efectueaz` (2) În cazul în care vehiculul rutier core-
reprezentan]ele sale jude]ene, sau de inspec]iile tehnice periodice se stabilesc spunde prevederilor prezentei ordonan]e
agen]i economici autoriza]i [i monito- prin ordin al ministrului lucr`rilor pu- [i reglement`rilor specifice, sta]ia de
blice, transporturilor [i locuin]ei.” inspec]ie tehnic` consemneaz` în anex`
riza]i de R.A.R.
la certificatul de înmatriculare data pân`
(2) Activitatea de inspec]ie tehnic` peri- 6. Articolul 5 va avea urm`torul cuprins:
la care trebuie efectuat` urmatoarea
odic` se poate realiza de agen]i eco- “Art. 5. - (1) Inspec]ia tehnic` periodic`
inspec]ie tehnic` periodic`. Totodat`
nomici autoriza]i, numai pe baza unui la vehiculele rutiere certificate pentru
sta]iile de inspec]ie tehnic` periodic`
contract de franciz` încheiat cu R.A.R. transportul de m`rfuri periculoase sau
aplic` ecusonul corespunz`tor pe pl`cile
de c`tre ace[tia, în condi]iile legii. pentru transportul de m`rfuri perisabile,
de înmatriculare.
(3) Prin derogare de la prevederile art. 1 la autospecializatele pentru transport de
(3) La înmatricularea vehiculelor rutiere
lit. c) din Ordonan]a Guvernului butelii de gaze, la remorcile-cistern`
în România completarea anexei la certi-
nr.52/1997 privind regimul juridic al lente, destinate transportului de m`rfuri
ficatul de înmatriculare se face de c`tre
francizei, aprobat` cu modific`ri prin periculoase, la autovehiculele de epoc`,
autoritatea competent` care efectueaz`
Legea nr. 79/1998, republicat`, la autovehiculele pentru competi]ii
înmatricularea, iar aplicarea ecu-
sportive [i la vehiculele rutiere cu carac-
institu]iile publice care au dotarea soanelor de inspec]ie tehnic` periodic`
teristici speciale se efectueaz` de R.A.R.
tehnic` necesar` pentru desf`[urarea r`mâne în sarcina de]in`torului legal.”
în sta]iile reprezentan]elor sale.
activit`]ii de inspec]ie tehnic` periodic` 8. Dup` articolul 6 se introduc articolele
(2) Autoritatea competent` poate stabili
vor fi autorizate [i vor încheia contracte 61 [i 62 cu urm`torul cuprins:
[i alte categorii de vehicule la care “Art. 61. - (1) R.A.R. ]ine eviden]a
de franciz`, aceste institu]ii dobândind
inspec]ia tehnic` periodic` se informatizat` a situa]iei inspec]iilor
astfel [i calitatea de beneficiar.
efectueaz` de R.A.R. în sta]iile reprezen- tehnice periodice pentru fiecare vehicul
(4) În activitatea de inspec]ie tehnic`
tan]elor sale. rutier înmatriculat.
periodic`, autoritatea R.A.R. se con-
(3) Pentru autove-
cretizeaz` prin folosirea m`rcii înregis-
hiculele men]io-
trate R.A.R. de c`tre agen]ii economici nate la alin. (1) [i
autoriza]i sau institu]iile publice auto- (2), precum [i pen-
rizate, denumite în continuare persoane tru vehiculele des-
autorizate. tinate transportului
(5) Persoanele autorizate, definite la de persoane, cu
alin. (4), care au încheiat cu R.A.R. con- excep]ia autove-
tracte de franciz` pentru inspec]ia hiculelor destinate
tehnic` periodic`, nu au dreptul s` transportului de
cesioneze activitatea de inspec]ie persoane care
tehnic` periodic`. efectueaz` trans-
(6) Aparatura utilizat` de persoanele port de persoane
autorizate în sta]iile de inspec]ie tehnic` în interes personal,
periodic` trebuie s` fie avizat` metrolo- nu se acord`
gic [i agreat` de R.A.R. inspec]ia tehnic`
(7) Atestarea personalului care periodic` dac` nu
efectueaz` inspec]ia tehnic` periodic` sunt îndeplinite
se face de R.A.R. condi]iile privind
(8) Monitorizarea persoanelor autorizate încadrarea în cate-
s` execute inspec]ia tehnic` periodic` goria de folosin]`
cuprinde: supravegherea tehnic` a conform
sta]iilor de inspec]ie tehnic` periodic`, destina]iei.”
controlul execut`rii inspec]iilor tehnice 7. Articolul 6 va
periodice în aceste sta]ii, precum [i avea urm`torul
controlul tehnic în trafic. cuprins:

Autotehnica 2008 13
LEGISLATIE

(2) R.A.R. are acces la bazele de date tru faptele prev`zute la alin. (1) lit. g); b) prin Ordinul ministrului transporturilor
referitoare la eviden]a înmatricul`rii de la 500 lei la 1000 lei, pentru faptele nr.353/1998, publicat în Monitorul
vehiculelor rutiere din România, pe baza prev`zute la alin. (1) lit. a). Oficial al României, Partea I, nr.285 bis
de protocoale încheiate cu de]in`torii (4) În cazul comiterii repetate a faptelor din 3 august 1998, cu modific`rile [i
acestor baze de date. prev`zute la alin. (1) lit. c)-i), pe lâng` complet`rile ulterioare. Pe aceea[i dat`
Art. 62. amenzile contraven]ionale prev`zute la se abrog` art. 7 din Ordonan]a
(1) Constituie contraven]ii, în m`sura în alin. (2) [i (3), R.A.R. poate dispune, în Guvernului nr.81/2000.
care, potrivit legii penale, nu constituie raport cu gravitatea faptelor,
infrac]iuni, urm`toarele fapte: (2) Reglement`rile [i normele tehnice
restr#ngerea sau suspendarea activit`]ii prev`zute la alin. (1) se vor reactualiza
a) efectuarea de inspec]ii tehnice peri-
sta]iei de inspec]ie tehnic` periodic`,
odice de c`tre sta]ii de inspec]ie tehnic` periodic de c`tre Ministerul Lucr`rilor
anularea autoriza]iei sta]iei de inspec]ie
periodic` neautorizate; Publice, Transporturilor [ii Locuin]ei, în
tehnic` periodic`, precum [i sus-
b) cesionarea activit`]ii de inspec]ie func]ie de evolu]ia legisla]iei în domeniu
pendarea sau anularea atestatului pro-
tehnic` periodic` de c`tre sta]iile de din Uniunea European`.
fesional al personalului sta]iilor de
inspec]ie tehnic` autorizate; (3) La actualizarea reglement`rilor [i
inspec]ie tehnic` periodic`.
c) utilizarea în activitatea de inspec]ie normelor tehnice Ministerul Lucr`rilor
(5) În cazul comiterii faptelor prev`zute
tehnic` periodic` de aparatur` f`r` aviz Publice, Transporturilor [i Locuin]ei va
la alin. (1) lit. b), pe lâng` amenda con-
metrologic sau f`r` agreare de c`tre solicita [i punctul de vedere al
traven]ional` prev`zut` la alin. (2) lit. b),
R.A.R.; asocia]iilor profesionale din domeniu,
R.A.R. va dispune anularea autoriza]iei
d) efectuarea inspec]iei tehnice peri-
sta]iei de inspec]ie tehnic` periodic`. constituite conform prevederilor legale.
odice în sta]iile de inspec]ie tehnic`
(6) Împotriva sanc]iunilor prev`zute la
periodic` de c`tre personal neatestat;
alin. (2)-(5) contravenien]ii pot depune Art. III.
e) efectuarea inspec]iei tehnice peri-
contesta]ii la autoritatea competent`, în La data intr`rii în vigoare a prezentei legi
odice pentru vehicule rutiere din catego-
termen de 5 zile lucr`toare de la data se abrog` Hot`rârea Guvernului
ria celor pentru care respectiva sta]ie de
inspec]ie tehnic` nu este autorizat`; încheierii procesului-verbal de nr.594/1991 privind verificarea
f) nerespectarea metodologiei de efectu- sanc]ionare. Autoritatea competent` îndeplinirii condi]iilor tehnice de c`tre
are a inspec]iei tehnice periodice; este obligat` s` raspund` la contesta]ii autovehiculele [i remorcile acestora care
g) atestarea ca bun pentru circula]ie pe în termen de 15 zile de la primirea aces- circul` pe drumurile publice, publicat` în
drumurile publice a unui vehicul rutier tora. Monitorul Oficial al României, Partea I,
care nu indepline[te condi]iile reglemen- (7) Hot`rârea dat` în rezolvarea contes- nr.184 din 13 septembrie 1991, cu
tate; ta]iei poate fi atacat` la instan]a compe- modific`rile [i completarile ulterioare,
h) neaplicarea ecusoanelor de inspec]ie tent`, în termen de 15 zile de la comuni- precum [i orice alte dispozi]ii contrare.
tehnic` periodic`; care.
i) efectuarea inspec]iei tehnice periodice (8) Contraven]iile prev`zute la alin. (1) Art. IV.
[i atestarea acelor vehicule rutiere la se constat` [i se sanc]ioneaz` de c`tre Prezenta lege intr` în vigoare la 60 de
care schimbarea de categorie nu este personalul Ministerului Lucr`rilor
zile de la data public`rii în Monitorul
men]ionat` în cartea de identitate a Publice, Transporturilor [i Locuin]ei,
Oficial al României, Partea I.
vehiculului, respectiv în certificatul de împuternicit în acest scop.”
înmatriculare a acestuia, dup` caz.
Art. V.
(2) Se sanc]ioneaz` cu amend`: a) de la Art. II
Ordonan]a Guvernului nr.81/2000, ast-
80 lei la 120 lei faptele prev`zute la (1) În termen de 60 de zile de la data
fel cum a fost modificat` [i completat`
alin. (1) lit. c)-f), h) [i i); b) de la 500 lei public`rii prezentei legi în Monitorul
Oficial al României, Partea I, Ministerul prin prezenta lege, va fi republicat` în
la 1000 lei faptele prev`zute la alin. (1)
Lucr`rilor Publice, Transporturilor [i Monitorul Oficial al României, Partea I,
lit. b).
(3) Prin derogare de la prevederile Locuin]ei va actualiza reglement`rile [i dându-se textelor o nou` numerotare.
Ordonan]ei Guvernului nr.44/1997 normele tehnice privind certificarea Aceast` lege a fost adoptat` de Camera
privind transporturile rutiere, aprobat` încadr`rii vehiculelor rutiere înmatricu- Deputa]ilor [i de Senat în [edinta
cu modific`ri [i complet`ri prin Legea nr. late în normele tehnice privind siguran]a comun` din 27 martie 2003, cu
105/2000, pentru faptele prev`zute la circula]iei rutiere, protec]ia mediului [i respectarea prevederilor art. 74 alin. (2)
alin. (1) lit. a) [i g) se aplic` urm`toarele folosin]a conform destina]iei, prin [i ale art. 76 alin. (2) din Constitu]ia
amenzi: a) de la 200 lei la 500 lei, pen- inspec]ia tehnic` periodic`, aprobate României.

14 Autotehnica 2008
UNIVERSITARIA

TRIO de Constan]a
Pasiunea pnetru automobile nu cunoa[te limite

Sec]ia de Autovehicule Rutiere din


cadrul Universit`]ii Ovidius din
Constan]a s-a înfiin]at în anul 2000 la
îni]iativa [i sub atenta grij` a Dlui.prof.
Lauren]iu Manea [i Dnei.prof. Adriana
Manea. Tinere]ea, ambi]ia, foamea de
cunoa[tere [i afinitatea pentru ingineria
automobilelor s-a observat înc` de la
prima genera]ie de studen]i. Interesul lor
[i al dasc`lilor s-au reunit în nevoia de a
realiza automobile inedite, ar`tând c`
lipsa fondurilor din cercetare
nu poate inhiba spiritul ingineresc
[i inovativ.
TRIO – concept n`scut din dragostea studen]ilor const`n]eni pentru automobile

Autoturismul TRIO a ap`rut din dorin]a întunecoase, studen]ii au creat primele inevitabil, au existat nenum`rate piedici,
studen]ilor const`n]eni de a avea ca „ma[ini-[coal`”, al`turare predestinat` le-au stat al`turi în efortul lor profesorii,
reper al specializ`rii lor un simbol con- de cuvinte între pasiunea pentru auto- speciali[tii [i sponsorii din mediul eco-
cret care s`-i reprezinte. mobil [i dorin]a de a înv`]a. Prin eforturi nomic.
Totul a început atunci când echipa for- deosebite le-au readus la via]` [i, mân- Con[tien]i c` visele pot deveni realitate,
mat` din studen]i [i profesori a hot`rât dri, le-au modelat dup` dorin]a lor: trei studen]ii au decretat „Nimic nu e
s` creeze o baz` proprie pentru Dacii, patru autoturisme Dacia L`stun, imposibil pentru echipa noastr`” [i ast-
activit`]ile practice. Prima genera]ie de 2 motociclete, 2 motorete, un auto- fel s-a n`scut „Nemo” prima Dacie pluti-
automobili[ti a identificat posibile camion, toate realizate în echip`, toate toare ce a traversat lacul Mamaia în
proiecte realizabile. Din autoturisme fiind proiecte complexe care au însem- aplauzele sutelor de sus]in`tori veni]i s`
vechi, aproape uitate prin unghere nat sute de ore de munc`. Pentru c`, simt` „gustul succesului”. Cei doi stu-
den]i protagoni[ti ai evenimentului au
devenit vedete [i au dovedit c` visele se
pot împlini înc` de pe b`ncile studen]iei,
iar ast`zi sunt ingineri de succes cu care
facultatea se mândre[te. Una dintre
motociclete a fost transformat` într-un
triciclu. „Romanian Sun Dust Motor
Bike” a fost un alt proiect finalizat de o
genera]ie de studen]i, preluat spre a fi
redesenat [i reactualizat de urm`toarea.
Concursul echipelor ce au avut de rea-
lizat cel mai performant L`stun a fost un
succes. Din cele patru autoturisme, cel
câ[tig`tor a primit dreptul de a r`mâne
pe standul de cercet`ri dinamice, aici
urmând ca viitoarele genera]ii s` creeze
un laborator virtual în care fiecare stu-

16 Autotehnica 2008
UNIVERSITARIA

dent s` deprind` arta de a conduce în miser` o palm` ucig`toare de la tranzi]ia dulul COSMOS. Prin acest proiect, para-
siguran]` pe „autostr`zile vie]ii”. nemiloas` ce a pulverizat într-o clip` lel cu cel executat în mod real, sa încer-
L`stunul care s-a clasat ultimul a vise, proiecte, uzine, studen]ii mai aveau cat analizarea structurii de rezisten]` a
devenit baza de la care a plecat proiec- dreptul s` spere? automobilului. În privin]a motorului, gân-
tul Trio. A[a a ap`rut „Noul TRIO-Ultimul Profesori, ingineri, absolven]i, studen]i la durile s-au îndreptat spre prototipul
L`stun”. zi [i la înv`]`mânt cu frecven]` redus` proiectat de INAR Bra[ov (cel preg`tit
Firul pove[tii autoturismului de ora[ au hot`rât c` proiectul trebuie demarat. pentru adev`ratul L`stun). Între timp
TRIO, gândit la Constan]a, a pornit de la Peste trei sute de studen]i au lucrat în îns`, Institutul Na]ional de Autovehicule
un obiectiv ce î[i propunea refacerea în cei 3 ani la acest proiect. Stagii de prac-
echip` a unui autoturism L`stun. Poate tic`, proiecte de licen]` sau absolvire,
v` mai aminti]i, L`stun a fost primul zile, nop]i [i mult`, mult` speran]`. Pe
autoturism 100% românesc, gândit [i baza unui calcul de structur` [i preluând
creat în condi]ii grele de cei ce-[i doreau subansamble din produc]ia de serie a
s` arate c` [coala Româneasc` de întreprinderilor române[ti, proiectul a
Automobile poate realiza ceva real. prins contur: 2,5 m lungime / 1,90 m
Înv`]ând de la mae[trii lor, ce aveau la l`]ime / 1,40 m înal]ime / 3 locuri pe un
data închiderii uzinei timi[orene proiecte singur rând în fa]`, volanul pe stânga
îndr`zne]e de remotorizare [i revitalizare (din considerente de securitate),
a acestui concept, studen]ii nu s-au discu]ii, analize, decizii. Execu]ia virtual` Rutiere - INAR Bra[ov, un alt mare centru
pierdut cu firea. Dac` mii de speciali[ti a [asiului prototipului TRIO a fost efectu- de cercetare din domeniul auto,
români, ce au contribuit la realizarea at` cu ajutorul programului Solid Works. disp`rea în furtuna tranzi]iei, iar grupul
L`stunului cu energia [i [tiin]a lor, pri- Analiza de rezisten]` a avut la baz` mo- moto propulsor nu a mai putea fi
achizi]ionat de acolo. Ce era de f`cut?
Ar fi putut adapta un motor de mic litraj
de Daewoo Tico. Industria de automobile
exista la Craiova, iar (la acea vreme)
uzina poate c` ar fi sus]inut o asemenea
motorizare. La Constan]a au g`sit pe
componente motorul, cutia de viteze, au
modificat a[ezarea grupului moto-
propulsor, planetarele, sistemul de
direc]ie [i cel de frânare, sistemul elec-
tric. Toate se realizau parc` cu o vitez`
prea mic` pentru dorin]a lor. Au ref`cut
[i verificat totul, iar apoi, cu sprijinul
Regiei de Transport în Comun Constan]a
(care i-au adoptat pe parcursul ultimei
perioade de realizare a proiectului) au

Autotehnica 2008 17
UNIVERSITARIA

stant ia sprijinit în construirea, din fon-


duri proprii, a unui modul de amfiteatre
[i laboratoare destinate înv`]`mântului
de profil. Cum s-au implicat studen]ii în
realizarea util`rii laboratoarelor într-o
perioad` în care finan]area nu se putea
realiza de la nivel central? Aceasta este
o alt` poveste, cu final fericit, ce înc` î[i
urmeaz` cursul: calculatoare perfor-
mante, licen]e de programe de
proiectare asistate, standuri de frânare
(ref`cute [i montate de studen]i) sunt
doar frânturi din [arada ce se dore[te a
fi descoperit` la fa]a locului.
Noul AMFITEATRU ce g`zduie[te cur-
surile discipolilor, acumuleaz` [i trans-
mite emo]ia genera]iilor de studen]i ce
p`[esc pentru prima dat`, sau ies ca
speciali[ti, dincolo de cupola sa lumi-
noas`, amplificând peste genera]ii
izbândit. Parteneri precum Cardinal ]uic` (pe care o vom p`stra pentru a o în]elesul cuvintelor: „Nimic nu e imposi-
Motors s-au implicat în etapa de folosi drept combustibil) asta nu bil pentru echipa noastr`” - deviz` ce
finalizare a aspectului exterior. La coor- înseamn` c` am devenit conservatori… îndeamn` a face parte celor ce î[i pro-
donarea proiectului au luat parte [i fo[tii Din contr`, lucr`m [i vis`m la propulsia pun s` aib` minte, inim` [i voin]` de a
studen]i ce ini]iaser` proiectul, acum ma[inii urbane cu ]uic` „de alambic” cunoa[te.
speciali[ti aprecia]i la locurile lor de a[a cum prefa]ând eforturile noastre de
munc`. Ei sunt cei care prin munca lor a realiza un produs ecologic a iterat,
au f`cut „un lobby” de excep]ie pe lang` comercial, un cunoscut cotidian Echipa Automobili[tilor Const`n]eni
investitorii ce se declar` acum dornici s` na]ional, în prezilele inaugur`rii concep- [i
se implice în viitoarele proiecte. tului.” Prof. univ.dr.ing.
S-a reu[it de fapt implementarea într-un În paralel celelalte echipe de studen]i au Adriana-Teodora MANEA
TRIO (scris cu litere mari) a speran]elor renovat viitorul laborator prototip al Prof.univ.ec.dr.ing.
studen]ilor [i înv`]`mântului universitar automobili[tilor, iar conducerea Lauren]iu-Claudiu MANEA
de automobile, dezideratelor unui Universit`]ii, receptiv` la efortul lor con-
nucleu de cercetare [i a[tept`rilor medi-
ului economic. Un TRIO propulsat de un
motor ce func]ioneaz` cu trei com-
bustibili: benzin`, gaz petrolier lichefiat
[i într-un viitor apropiat cu alcool etilic.
„[i iat`-ne acum, în „Prim`vara autove-
hiculului const`n]ean” ce a reunit mani-
fest`ri deosebite în profil auto, la
momentul de vârf al datei de 19 mai
2007 când, odat` cu ultimul curs al
actualei genera]ii de automobili[ti,
sus]inem primii pa[i ai conceptului nos-
tru…[i dac` la lansare vom desface
[ampania inaugural` [i nu sticla de

18 Autotehnica 2008
SERVICE
21 – 25 Automobilul hibrid – 32 – 33 Avariile articula]iilor sis- 38 – 39 Sisteme: “Sistemul Hill 46 – 48 Volvo va oferi un sistem 50 – 54 Retrotehnica: “Tucker –
alternativa pentru viitor temului de direc]ie Start Assist (HSA)” care poate opri automat omul [i visul s`u”
26 – 28 Noi tehnologii: “EWB – 34 – 35 Avariile articula]iilor sis- 41 – 43 Cursuri de preg`tire automobilul 56 Concurs: “Te abonezi [i
viitorul sistemelor de temului de suspensie profesional` în domeni- câ[tigi”
frânare” ul auto

Automobilul hibrid – alternativa pentru viitor


Propulsia hibrid`, sus]in speciali[tii, este „hop-ul” care ne va conduce spre pila de combustie

De mai bine de un deceniu mai toate


eforturile speciali[tilor din domeniul pro-
duc]iei de automobile se îndreapt` spre
întrunirea reglement`rilor de mediu tot
mai dure impuse de organiza]iile abili-
tate. Tocmai din acest motiv lupta pentru
suprema]ie dintre marii constructori de
automobile începe s` semene mai de
grab` cu o lupt` pentru supravie]uire. Nu
mai conteaz` cât de minunate sunt
inova]iile aduse de un constructor atât
timp cât nu se supun regulilor deja
obsesive: economia de combustibil,
reducerea emisiilor nocive [i cre[terea
performan]elor.
Toyota Prius este considerat de speciali[ti cel mai avansat hibrid din lume

Pentru c` automobilul electric nu a cel mai bun exemplu este Toyota Prius, a maleabili la termenul de hibrid, fiind doar
reu[it s` conving` clientela c` poate fi o c`rei prim` genera]ie a fost lansat` în o chestiune de timp [i de eliberare e
op]iune pentru deplas`rile urbane, iar serie în 1999, urmând ca în 2003 s` prejudec`]ilor pân` când va deveni o
motorul cu ardere intern` a atins deja un apar` [i succesorul s`u. mod` s` ai în garaj un automobil cu
nivel de dezvoltare apropiat de Toate noile tehnolgii de sisteme hibride propulsie [i chiar transmisie hibrid`.
perfec]iune (insuficient totu[i), în anii 90 de propulsie sunt competitive cu propul- În timp ce Toyota a luat un avânt consi-
speciali[tii au demarat produc]ia în serie sia diesel avansat` [i se preconizeaz` derabil în ceea ce prive[te automobilul
a conceptului de automobil hibrid. Poate pe termen lung ca oamenii s` devin` hibrid, ceilal]i constructori, abordând alte
concepte (bazate de exemplu pe
cercet`ri în domeniul automobilelor de
curse), încerc` s` ]in` pasul cu cel mai
mare constructor de automobile din
lume. Ca rezultat, concepte foarte diferite
sunt dezvoltate, oferind solu]ii adaptabile
diverselor tipuri de automobile [i condi]ii
de deplasare.
În principiu s-au dezvoltat dou` tipuri de
sisteme hibride de propulsie: prima ca-
tegorie este format` din sistemele micro-
hibride [i cele par]ial hibride, iar cea de-
a doua categorie din cele total hibride.
Diferen]a principal` dintre cele dou` cat-
egorii este dat` de puterea produs` de
componentele electrice ale sistemelor.

Sistemele micro [i par]ial hibride


Un astfel de sistem, care de altfel
Principiul hibrid de propulsare
reprezint` [i cea mai simpl` versiune,

Autotehnica 2008 21
SERVICE

acceler`rilor de la 80 la 120 km/h. se pot reduce în acest caz cu pân` la


De[i sistemele par]ial hibride au o influ- 30%.
en]` relativ modest` asupra În prezent, pe pia]` exist` trei versiuni de
performan]elor globale ale automo- sisteme total hibride, denumite dup`
bilelor, costurile corespunz`toare aces- modul de dispunere a componentelor: în
tora sunt mult mai reduse comparativ cu serie, în paralel, în serie/paralel.
ale sistemelor total hibride. În cazul sistemelor hibride serie, un
motor cu ardere intern` ac]ioneaz` un
Sistemele total hibride generator, iar curentul electric generat
Noutatea în cazul unui sistem total hibrid de acesta alimenteaz` un motor electric
const` în faptul c` motorul electric este care propulseaz` automobilul. Acest sis-
suficient de puternic, încât automobilul tem este utilizat, de exemplu, de Toyota
Stop & Go este de fapt un sistem microhibrid s` poat` fi propulsat doar prin energia la modelul Coaster. Oricum, acest tip de
electric` oferit` de acesta. sistem hibrid se întâlne[te foarte rar,
pe lâng` performan]ele oferite de Cu alte cuvinte, sistemele total hibide deci nu este nevoie s` insist`m asupra
motorul termic, dispune de un mic motor sunt suficient de puternice s` propulseze subiectului.
electric care aduce un aport de dinamic- un automobil pe distan]e certe f`r` a Configurarea sistemelor hibride paralel
itate automobilului. Totu[i, din cauza consuma combustibil. Emisiile de CO2 permite propulsarea automobilului de
puterii destul de reduse pe care o poate
produce, motorul electric nu dispune de
o transmisie electric` independent`,
acesta putând între]ine deplasarea
numai în anumite condi]ii bine stabilite.
Alternatorul [i electromotorul de pornire
sunt înlocuite de un sistem demaror-
generator, acesta preluând func]iile de
pornire a motorului [i înc`rcare a
bateriei, care dup` cum vom vedea nu
este chiar o baterie obi[nuit`.
În timp ce sistemele micro-hibride pot
îndeplini doar func]ia de pornire a
motorului prin utilizarea energiei rege-
nerate, sistemele par]ial hibride uti-
lizeaz` pentru deplasare surplusul de
putere generat de motorul electric. De
re]inut totu[i c` motorul electric nu
poate genera singur suficient` energie Sistem hibrid serie
pentru propulsarea automobilului.
Aceste mici sisteme hibride pot contribui
cu o putere cuprins` între 2-10 kW
(ajungând în unele cazuri chiar [i pân` la
25 kW) [i sunt recomandate traficului
urban, unde consumul de combustibil [i
emisiile de gaze nocive trebuie mini-
mizate. De exemplu, sistemul stop/start,
care în particular este de fapt un sistem
mini-hibrid, poate reduce emisiile de
CO2 cu pân` la 10%. Citroen, de exem-
plu, ofer` func]ia stop/start de la Valeo
pe modelele sale de clas` mic` C2 [i C3.
În afar` de avantajul protej`rii mediului
prin reducerea emisiilor [i a consumului
de combustibil, sistemele hibride mai
pluseaz` prin cre[terea performan]elor.
Un plus de 25 kW reprezint` un avantaj
considerabil, care se resimte în perfor-
man]ele dinamice, mai ales în cazul Sistem hibrid paralel

22 Autotehnica 2008
SERVICE

Sistem hibrid serie/paralel

c`tre cele dou` motoare (termic [i elec- dou` arhitecturi mai sus prezentate, exemplifica utilizarea sistemului hibrid
tric) simultan. Motorul electric poate de rezultând astfel sistemele hibride serie/parelel pe un automobil de serie
asemenea func]iona [i ca generator, serie/paralel. În acest caz, motorul elec- este Toyota Prius.
înc`rcând astfel bateriile, energia sto- tric poate ac]iona independent trans-
cat` în acestea putând fi utilizat` apoi misia, sau poate fi utilizat împreuna cu Sistemele Diesel-Hibrid
direct pentru propulsie. Un exemplu de motorul cu ardere intern` atunci când Exist` un motiv întemeiat pentru a justifi-
sistem hibrid paralel este Honda IMA, este nevoie de performan]e sporite. Mai ca varietatea larg` de sisteme hibride de
motor montat pe modelul Civic. mult decât atât, sistemul poate simultan propulsie: fiecare sistem este proiectat
Sistemele par]ial hibride, despre care atât s` propulseze automobilul, cât [i s` astfel încât s` ofere eficien]` maxim` în
am discutat anterior sunt dispuse întot- încarce bateria prin intermediul genera- func]ie de condi]iile individuale de
deauna în configura]ie paralel`. torului. În aceste condi]ii este îndeplinit deplasare ale automobilului. A[adar, pe
Al treilea mod de configurare a sis-
obiectivul de reducere drastic` a viitor, atunci când dore[te s` achizi-
temelor hibride de propulsie permite
compu[ilor nocivi din gazele de eva- ]ioneze un automobil, utilizatorul trebuie
combinarea avantajelor aduse de cele
cuare. Modelul de referin]` ce poate s` se gândeasc` înainte cum [i unde va
rula mai des cu acesta. În timp ce un
micro sau par]ial hibrid este recomandat
traficului intens, cu opriri dese, un total
hibrid se preteaz` mai bine traficului
urban fluent. De[i un automobil hibrid
completat printr-un motor cu aprindere
prin scânteie este mai rapid [i bine
adaptat distan]elor lungi de deplasare,
un motor Diesel modern independent
poate consuma mai pu]in combustibil,
îns` cu emisii nocive mai ridicate.
Sunt câteva modele pe care s-a încercat
completarea sistemului hibrid prin
ad`ugarea unui motor Diesel, com-
binând astfel avantajele celor dou` con-
cepte. De exemplu, în 2005, Opel a
prezentat la saloanele auto de la Detroit
[i Geneva pachetul de studii realizate
pentru conceptul Diesel-Hibrid, imple-
mentat apoi pe modelul Astra GTC.
Acesta este propulsat de un motor CDTI
Machet`-sec]iune prin Toyota Prius (common rail) de 1,7 litri [i 92 kW,

Autotehnica 2008 23
SERVICE

Opel Astra GTC Diesel-Hibrid

supraalimentat [i de înc` alte dou` sistem Diesel-Hibrid în configura]ie para- 1% din pia]a de vânz`ri. Tot 1% este [i
motoare electrice de 30 kW, respectiv lel` se afl` deja în produc]ia de serie în procentul de vânz`ri în SUA a automo-
40 kW. În func]ie de condi]iile de Japonia. bilelor hibride completate de un motor
deplasare [i de cerin]ele conduc`torului, Pie]ele interna]ionale pe benzin`, unde Toyota Prius este în
modulul electronic de comand` decide Se pare totu[i c` oportunit`]ile pentru top, lista de a[teptare pentru acesta
dac` al`turi de motorul termic cele dou` Diesel-Hibride sunt limitate, deoarece fiind foarte lung`. {i s` nu uit`m c`
motoare electrice sunt utilizate adi]ional pe pie]ele interna]ionale acestea trebuie Toyota Prius se comercializeaz` acolo de
sau alternativ pentru propulsarea auto- s` fac` fa]` acelora[i probleme cu care doar aproximativ 8 ani.
mobilului. Fluxul de putere este mai apoi se confrunt` [i un Diesel modern. În În perioada 2006-2008 Toyota [i-a pro-
trimis la ro]i printr-o transmisie hibrid`. Japonia, motoarele Diesel sunt practic pus s` echipeze înc` noi 5 modele cu
Autocamionul u[or Toyota Dyna dotat cu inexistente, iar în SUA ocup` aproximativ tehnologie hibrid` total` de propulsie.
Pe termen scurt competitorii lui vor fi:
GM Chevrolet, Ford, Mazda [i Nissan.
Deoarece Toyota monopolizeaz` practic
pia]a hibridelor, pentru a deveni com-
petitivi pe termen mediu, 6 mari con-
structori [i-au unit for]ele pentru a forma
dou` mari centre de cercetare în acest
domeniu: Audi, Porsche [i Volkswagen
pe de o parte; BMW, Daimler Chrysler [i
General Motors de alt` parte. Un prim
pas const` în combinarea cercet`rilor
individuale ale fiec`rui constructor,
urmând ca în final s` poat` fi dezvoltat
un proiect competitiv cu cel al celui mai
mare constructor de automobile din
lume, Toyota. Deocamdat` germanii [i-
au dotat doar modelele de vârf cu sis-
teme hibride, vezi cazul modelelor
Cayenne de la Porsche, Q7 de la Audi
sau S-Class de la Mercedes.
Pe de alt` parte, produc`torii de echipa-
mente pentru industria auto, cum ar fi
Denso, Siemens VDO [i Continental
lucreaz` la noi tehnologii, care de altfel
Motor electric de la Bosch care poate fi integrat direct \n transmisie

24 Autotehnica 2008
SERVICE

Bateria de acumulatori este dispus` în partea din spate a automobilului

au tot fost prezentate la saloanele auto interna]ionale din


ultimii doi ani. ZF Friedrichshafen, de exemplu, ofer` compo-
nente, module [i sisteme complete pentru toate versiunile hi-
bride, de la micro [i par]ial hibride, pân` la cele total hibride.
De[i se ocup` de cercet`ri în domeniul sistemelor hibride de
aproape 30, Bosch [i-a înfin]at Centrul de Competen]` pentru
Sisteme Hibride abia în 2004. Pe lâng` o larg` gam` de pro-
duse destinate acestui domeniu, Bosch dezvolt` motoare elec-
trice care pot fi direct integrate în transmisie.

Sistemelele hibride – piatra de temelie a noilor tehnologii


Mul]i speciali[ti sus]in c` sistemele hibride de propulsie
reprezint` piatra de temelie care realizeaz` puntea dintre
motorul cu ardere intern` [i pila de combustie pe baz` de
hidrogen.
De[i con[tientizeaz` c` viitorul va apar]ine hidrogenului, Toyota
include [i tehnologiile hibride în planurile sale de dezvoltare.
Speciali[tii de la Toyota sus]in c` automobilele lor cu pil` de
combustie utilizeaz` bateriile de pe modelul Prius. Se pare c`
tot ce înva]` [i dezvolt` în prezent speciali[tii de la Toyota, cu
excep]ia motoarelor cu ardere intern`, le va folosi pe viitor în
dezvoltarea tehnologiei pilei de combustie. În acest sens
cercet`rile includ: bateriile reînc`rcabile, motoarele electrice [i
sisteme de frânare cu recuperarea energiei.
Deci, întrebarea cu privire la sistemele de propulsie ale viitoru-
lui nu ar mai trebui s` fie „Pile de combustie sau hibride?” ci
„Pile de combustie cu hibride?”.
Surs`: Revista Auto Tehnology
Adaptare: C. M. U.

Autotehnica 2008 25
NOI TEHNOLOGII

EWB-Viitorul sistemelor de frânare


Pe termen mediu tendin]a speciali[tilor este de a electroniza sistemele de frânare

De[i în ultimii ani speciali[tii


au dezvoltat sisteme de asistare
care s` ridice performan]ele
sistemelor de frânare, este din ce în ce
mai evident c` principul mecano-hidraulic de
ac]ionare este deja învechit.
Tendin]a de utilizare a sistemelor
“brake by wire” (frânare “prin cablu”)
a intrat deja în prioritatea multor constructori
implica]i în domeniul de proiectare
a sistemelor pentru automobile.
Un exemplu este Siemens VDO,
care are în curs de perfec]ionare
sistemul EWB (Electronic Wedge Brake).
Sistemul EWB a fost supus celor mai neprielnice condi]ii de testare

Revolu]ia frânelor lizeaz` o for]` de frânare foarte mare. (ABS) devin practic inutile.
În total, EWB necesit` - sus]in speciali[tii Motoarele electrice al c`ror rol principal Fiecare roat` este prev`zut` cu propriul ei
Siemens - doar a zecea parte din energia este de a presa pl`cu]ele pe discul de motor electric, ce opereaz` independent
motric` pe care o cer frânele hidraulice frân` pot declan[a, de altfel, [i mi[carea de celelalte, ceea ce înseamn` c` para-
actuale. Dispozitivul este conceput pentru invers`. Cu ajutorul unui senzor de cuplu, metrii sistemului de control al stabilit`]ii
a func]iona pe baza sistemului standard motorul poate comuta extrem de rapid pot fi determina]i mult mai exact, pentru o
de 12 V ce se reg`se[te la majoritatea între cele dou` st`ri, ap`sare/relaxare, ce func]ionare optim`.
modelelor de serie. controleaz` for]a de frânare. Sistemul dis- „Recent, am efectuat un test cu dou` pro-
Marele avantaj al unui asemenea dispozi- pune astfel de o autoreglare inteligent`, totipuri Audi A6. Unul a fost configurat cu
tiv electronic de frânare ]ine de viteza de ce previne un eventual blocaj al ro]ilor. sistem de de frânare conven]ional, cel`lalt
reac]ie a ansamblului. Frânele hidraulice, Evident, într-un asemenea caz, dispozi- cu frâne electrice. În teste ce au cuprins
spre exemplu, au nevoie s` acumuleze tivele conven]ionale de siguran]` activ` decelerari de la 100 km/h la zero, pro-
for]ele aplicate înainte de a deplasa
etrierul [i a presa discul de frân`. De obi-
cei, durata procesului cuprins între
momentul în care pedala de frân` este
ap`sat` [i momentul când pl`cu]ele
ac]ioneaz` asupra discului este de aproxi-
mativ 150 de miimi de secund`. Cei de la
Siemens sus]in c` noul sistem EWB are
nevoie de mai pu]in de 100 de milise-
cunde pentru a derula respectivul proces,
ceea ce înseamn` o reducere cu 33% a
timpului de ac]ionare a sistemului de
frânare.
Mai mult, cu cât viteza de rulare este mai
mare, cu atât frânele devin mai puternice.
În momentul în care pl`cu]a de frân` este
deplasat` de etrier [i intr` în contact cu
discul de fran`, viteza de rota]ie a discului
m`re[te direct propor]ional for]a de com-
presie aplicat` pl`cu]ei de c`tre penele
metalice. Astfel, cu un efort minim se rea-

26 Autotehnica 2008
NOI TEHNOLOGII

“Etrierul (1) cuprinde


discul de frân` (2) din dou` par]i.
Discul este frânat de pl`cu]ele de fricc]iune (3),
care sunt ac]ionate de motorul electric (4)
dealungul suprafe]ei înclinate
în form` dee pan`, de c`tre rolele (5).

totipul cu frâne electrice a avut nevoie,


constant, de o distan]` de frânare mai
mic` de jumatate în compara]ie cu cea
necesar` prototipului clasic. Diferen]a
este de-a dreptul uluitoare”, a declarat o
surs` din cadrul companiei produc`toare.

Ca frâna pe ghea]`...
Pe de alt` parte, dup` test`ri intensive în
apropierea Cercului Polar din Arjeplog
(Suedia), s-a ajuns la concluzia c` sis-
temul EWB poate reduce distan]a de
frânare pe zapad` cu aproximativ 15%,
comparativ cu sistemele de frânare
hidraulice clasice. Aceste teste practice
confirm` datele ob]inute de speciali[ti în
procesele de simulare întreprinse în labo-
ratoarele Siemes VDO.
Testul a implicat ini]ial frânarea de la 80
km/h pe ghea]`/zapad` a unui automobil
de clas` medie, dotat cu sistem de
frânare hidraulic, sistem ABS de ultim`
genera]ie [i anvelope de iarn`. În acelea[i
condi]ii, cu acela[i model de automobil,
dar dotat cu sistem de frânare EWB, s-a
realizat frânarea de la aceea[i vitez` de
80 km/h. Acesta din urm` a realizat o dis-
tan]` de frânare de 64,5 metri, în timp ce
automobilul dotat cu sistem de frânare
hidraulic înc` rula cu o vitez` de 30 km/h
în momentul când prototipul cu EWB era
deja oprit.
Performan]ele de frânare ob]inute cu aju- frânare vor putea pe viitor s` participe Pe lang` capacitatea de a mic[ora semni-
torul sistemului EWB indic` poten]ialul mult mai eficient la evitarea accientelor, ficativ distan]ele, frânele electrice au [i
oferit prin posibilitatea combin`rii cu sis- prin timpul de r`spuns foarte rapid [i con- avantajul unei mase totale mult reduse în
temele de asistare la rulare ce vor fi dez- trolul electronic al for]ei de frânare în orice compara]ie cu sofisticatele unit`]i
voltate în viitor. De[i nu pot schimba legile moment. hidraulice existente în zilele noastre. Altfel
fizicii, altfel de sisteme electronice de spus, pot contribui la sc`derea maselor
interne ale modelelor de serie, ac]iune
sinonim` cu un plus de agilitate [i
manevrabilitate.
În plus, noul sistem pare s` prezinte avan-
taje importante în termeni de fiabilitate.
Reviziile pot fi efectuate la intervale mai
lungi, deoarece dispozitivul este lipsit de
elemente hidraulice flexibilele, pistona[e
de frân`, amplificatori de putere de
frânare sau unitatea de control antiblocare
- toate aceste componente având mi[care
intern`.
Primul model de serie dotat cu frâne elec-
trice ar putea fi lansat abia în 2010, [i cel
mai probabil, va apar]ine unui mare con-
structor german.
Surs`: Siemens VDO
Adaptare: www.auto.ro;
C. M. U.

28 Autotehnica 2008
SERVICE

Avariile articula]iilor sistemului de direc]ie


Unde, care, cum, ce ... verific`m [i schimb`m

Deoarece este considerat unul dintre


componentele „vitale” ale automo-
bilului în ceea ce prive[te siguran]a,
sistemul de direc]ie trebuie tratat ca
atare. Orice zgomot suspect trebuie
luat în consideerare, deoarece poate
ascunde cel pu]in o defec]iune mai
mult sau mai pu]in important`, dar
care fie poate distruge alte compo-
nente sau, în cel mai r`u caz, poate
conduce la pierderea direc]iei în tiim-
pul deplas`rii.
Pentru siguran]` în deplasare sistemul de direc]ie trebuie verficat periodic

Bieleta de direc]ie – capul (pivotul) [i


tirantul axial
Examinarea sub automobil
• Exist` urme (ciupituri) de corozi-
une?
• Burdufurile de etan[are a articu-
la]iilor sunt deteriorate?
• Unul (sau mai multe) dintre
inelele de etan[are a burdufului
este deteriorat sau lipse[te?
• Sunt inelele de etan[are fixate în
pozi]ia corect`?
• Se observ` alte tipuri de avarii sau Exemplu de coroziune tipic`, cauzat` de sp`larea Burduf de etan[are distrus din cauza utiliz`rii unor
deforma]ii exterioare? cu jet de ap` sau de impurit`]ile (mai ales cele pee scule neadaptate ([urubelni]e etc).
baz` de sare) ulterior îndep`rtate.
Consecin]e ale avariilor:
• Uzarea crescut` la alte compo-
nente ale sistemului de direc]ie [i
suspensie.
• Uzarea crescut` la cuplele cau-
ciuc/metal.
• Uzarea anvelopelor nu se rea-
lizeaz` uniform.
• Confortul la rulare se reduce.
• Performan]ele de rulare ale auto-
mobilului se înr`ut`]esc.
• Siguran]a în deplasare scade, mai
ales la viteze ridicate. Inel de etan[are a burdufului distrus de rugin`
Burduf de etan[are distrus din cauza contactului
• Repara]ii suplimentare conduc la cu lichid de frân` sau ulei de motor. dup` ce stratul de protec]ie contra coroziunii a fosst
costuri ridicate. afectat la montare.

32 Autotehnica 2008
SERVICE

Filetul tirantului axial distrus din cauza aplic`rii unei piuli]e cu pas al filetului Filetul pivotului distrus din cauza aplic`rii unei piuli]e cu pas al filetului diferit.
diferit.

Sfaturi pentru asamblare


1. Se urm`resc sfaturile [i regulile de mediu [i protec]ie a muncii.
2. Componentele montate sunt înlocuite întotdeauna cu cele recomandate de produc`tor.
3. Nu sunt admise sudarea, înc`lzirea sau orice interven]ie de modificare a componentelor montate.
4. Se urm`resc instruc]iunile de montare [i se respect` cuplurile de strângere a componentelor.
5. Pentru deblocarea [uruburilor gripate se folose[te ulei penetrant [i nu înc`lzirea cu flac`r`.
6. Se utilizeaz` numai scule corespunz`toare (f`r` ciocane, cle[ti, r`ngi etc)
7. Se instaleaz` numai componente curate.
8. Se recomand` întotdeauna ca bieleta s` fie înlocuit` cu totul.

Important!
Dup` terminarea repara]iilor se recomand` verificarea [i reajustarea alinierii ro]ilor!

Tirant axial rupt la urcarea unei borduri sau trecerea peste o denivelare Curgerea agentului de gresare din tirantul axial din cauza supraînc`lzirii
accentuat` (groap` adânc`)). (asamblare incorect`, forr]e radiale [i axiale mari).

Autotehnica 2008 33
SERVICE

Avariile articula]iilor sistemului de suspensie


Unde, care, cum, ce ... verific`m [i schimb`m

Când vine vorba de confort, stabili-


tate [i siguran]` în deplasare, sus-
pensia are poate cel mai maare merit,
dar [i cel mai mult de suferit, mai
ales pe drumurile cu denivel`ri pro-
nun]ate. Pentru drumurile din
România, articula]iile sistemului de
suspensie aproape c` au devenit
consumabile în adeevaratul sens al
cuvântului.
Sistemul de suspensie influen]eaz` în mod direct stabilitatea automobilului

Articula]iile suspensiei, basculele [i Consecin]e mont`rii unui burduf neetan[ • Sediul din plastic al bilei din pivot
barele stabilizatoare • Sp`larea cu jet de ap` este distrus.
Examinarea sub automobil îndep`rteaz` agentul special de • Pivotul [i carcasa articula]iei sunt
• Se verific` articula]iile suspensiei: gresare din articula]ie. distruse.
se ridic` automobilul pe elevator pân` • Particule de murd`rie p`trund în • Jocul din articula]ie nu mai este în
când ro]ile se dezlipesc de sol; se prinde interiorul articula]iei. toleran]ele admisibile.
roata cu o mân` de partea superioar`
iar cu cealalt` de partea inferioar` [i se
trage succesiv de ambele p`r]i (în plan
transversal roata nu ar trebui s` aibe nici
un fel de joc).
• Se verific` basculele: sunt articu-
la]iile ferme pe pozi]ie (mai ales în
cazul celor nituite)? Dac` încape
loc de îndoial` se demonteaz`
Exemplu de coroziune tipic`, cauzat` de sp`larea Burduf de etan[are distrus din cauza utiliz`rii unor
bascula cu pricina [i se verific` cu jet de ap` sau de impurit`]ile (mai ales cele pee scule neadaptate ([urubelni]e etc).
jocul din articula]ie. baz` de sare) ulterior îndep`rtate.
• Exist` urme (ciupituri) de coroziune?
• Burdufurile de etan[are a articu-
la]iilor sunt deteriorate?
• Unul (sau mai multe) dintre
inelele de etan[are a burdufului
este deteriorat sau lipse[te?
• Sunt inelele de etan[are fixate în
pozi]ia corect`?
• Se observ` alte tipuri de avarii sau
Burduf de etan[are distrus din cauza contactului Burduf de etan[are distrus din cauza impactului cu
deforma]ii exterioare? cu lichid de frân` sau ulei de motor. o piatr` sau alte obstacole dure.

36 Autotehnica 2008
SERVICE

Distrugere rapid` a unui burduf neetan[ din articula]ia basculei. Articula]ie distrus` din cauza utiliz`rii ciocanului în locul unei prese speciale
de montare.

Sfaturi pentru asamblare


1. Se urm`resc sfaturile [i regulile de mediu [i protec]ie a muncii.
2. Componentele montate sunt înlocuite întotdeauna cu cele recomandate de produc`tor.
3. Nu sunt admise sudarea, înc`lzirea sau orice interven]ie de modificare a componentelor montate.
4. Se urm`resc instruc]iunile de montare [i se respect` cuplurile de strângere a componentelor.
5. Pentru deblocarea [uruburilor gripate se folose[te ulei penetrant [i nu înc`lzirea cu flac`r`.
6. Se utilizeaz` numai scule corespunz`toare (f`r` ciocane, cle[ti, r`ngi etc)
7. Se instaleaz` numai componente curate, iar pentru componentele la care nu se impune, nu se folose[te agent gresant.
8. Se recomand` întotdeauna ca bieleta s` fie înlocuit` cu totul.
9. Înainte de montarea burdufurilor de etan[are din cauciuc, acestea trebuie dimensionate corespunz`tor, iar
articula]iile trebuie cur`]ate [i gresate.

Important!
Dup` terminarea repara]iilor se recomand` verificarea [i reajustarea alinierii ro]ilor!
Surs`: Lemforder
Adaptare: C. M. U.

Bombarea p`r]ii inferioare a articula]iei din cauza înc`rc`rii excesive sau a Compara]ie cu avaria din figura anterioar`: a[a ar trebui s` arate partea infe-
lovirii cu ciocanul înn capul sferic al pivotului. rioar` a articula]ieei.

Autotehnica 2008 37
SISTEME

Sistemul Hill Start Assist (HSA)


Ajutorul în ramp` pentru conduc`torii mai pu]in experimenta]i

Sistemul HSA
asist` conduc`torul auto-
mobilului la sta]ionarea în
ramp`/pant`, la parcare, dar [i în
traficul aglomerat cu opriri dese.
HSA este de fapt un program
implementat în cadrul sistemului
electronic de stabilitate (ESC) al
automobilului.
Deci HSA este de fapt o func]ie
secundar` a programului ESP.
HSA reprezint` de obicei dotare op]ional` pentru SUV-uri, dar nu numai

La oprire, când conduc`torul elibereaz` Dup` ce automobilul s-a oprit iar con- demarare.
pedala frânei de serviciu, iar automobil duc`torul a eliberat pedala frânei de ser- Func]ionalitatea sistemului este
este imobilizat, HSA intervine [i previne viciu, HSA men]ine în continuare pre- sus]inut` prin controlul presiunii de
deplasarea spre înapoi/înainte a auto- siunea aplicat` în sistemul de frânare, frânare datorit` monitoriz`rii de c`tre
mobilului. Sta]ionarea devine în acest automobilul fiind astfel blocat. Dac` se sistem a urm`torilor parametrii:
caz sigur` [i confortabil`, f`r` a mai fi dore[te plecarea de pe loc, HSA reduce • presiunea de frânare aplicat` de con-
necesar` ac]ionarea frânei de sta]ionare presiunea din sistemul de frânare în duc`tor prin intermediul pedalei;
(de mân`). compensare cu cre[terea cuplului de • informa]iile primite de la motor [i
transmisie;
• înclinarea longitudinal` a drumului,
parametru primit de la senzorul de
accelerare longitudinal`.
Sistemul HSA func]ioneaz` în patru faze:

1. Conduc`torul opre[te
[i re]ine pe loc automobilul prin uti-
lizarea frânei de serviciu. Cuplul de
frânare aplicat este suficient pentru a
bloca automobilul chiar [i în
ramp`/pant`.

2. Automobilul este blocat.


Conduc`torul elibereaz` pedala de frân`
[i apas` pe cea de accelera]ie. HSA
men]ine presiunea de frânare pentru a
se asigura c` automobilul nu ruleaz`
necontrolat.

38 Autotehnica 2008
SISTEME

3. Automobilul este înc` blocat. trebuie ac]ionat` [i frâna de parcare. Dac` îns` automobilul
În timp ce conduc`torul apas` pedala de accelera]ie, HSA este echipat cu un sistem electronic de frânare la parcare
reduce presiunea din sistemul de frânare în compensare cu (EPB), acesta trebuie s` se activeze automat pentru imobi-
momentul motor (cuplul) dezvoltat la ro]i. În acest fel, la ori- lizare pe termen lung.
care moment al plec`rii de pe loc, automobilul nu va rula în
partea opus` direc]iei de deplasare dorit`. Surs`: Continental Automotive Systems
Adaptare: Drago[ Ducu
4. Atunci când cuplul
dezvoltat este suficient
s` deplaseze automobilul
spre direc]ia dorit`, sis-
temul HSA reduce pre-
siunea de frânare la zero.

Sistemul HSA în
combina]ie cu un sistem
electronic de frânare la
parcare (EHP sau EPB)
Din motive de siguran]`,
HSA poate func]iona doar
atunci când automobilul
sta]ioneaz` temporar cu
motorul pornit. Deci
rularea liber` a acestuia
nu este permanent pre-
venit`, iar în caz de
sta]ionare prelungit`, în
cazul în care conduc`torul Sistem electronic
coboar` din automobil, de frânare la parcare

Autotehnica 2008 39
NOI TEHNOLOGII

Volvo va oferi un sistem care poate


opri automat automobilul
Volvo scoate pe pia]` înc` un sistem inovativ de siguran]` activ`

Suedezii au pus la punct un sistem


mai sofisticat decât cel pe care îl au
în prezent pe modelul S80. Cei de la
Volvo afirm` c` mai multe studii rea-
lizate la nivel global arat` o pondere
de o treime a accidentelor cu impact
din spate din totalul accidentelor
raportate [i, în peste 50% din cazuri,
conduc`torul automobilului nu
frâneaz` deloc. Suedezii au pus la
punct un sistem care aten]ioneaz`
conduc`torul când distan]a dintre
automobilul acestuia [i cel din fa]`
scade rapid [i, dac` [oferul nu
reac]ioneaz`, frânele sunt ac]ionate
automat.
Singuran]a pasagerilor a fost întotdeauna grija nr. 1 pentru Volvo

Collision Warning with Auto Brake camer` video dispus` la partea supe- Când distan]a dintre cele dou` automo-
(Aten]ionare la Impact cu Auto rioar` a parbrizului, a c`rei raz` de vizi- bile scade drastic într-un timp scurt,
Frânare) bilitate este de 55 de metri. Radarul [i informa]iile primite de sistem de la radar
În timp ce sistemul CWAB anterior, uti- camera func]ioneaz` în paralel. Prin [i camera video sunt analizate [i, dac`
lizat pe Volvo S80, se folosea doar de un fuzionarea informa]iilor primite de la [oferul nu prezint` inten]ia de a frâna,
sistem radar, noul sistem CWAB se ambele dispozitive de supraveghere este aten]ionat prin semnal sonor [i
folose[te atât de un radar cu raz` de (permanent`) sistemul devine mult mai vizual, frânele fiind în acela[i timp pre-
ac]iune de 150 de metri cât [i de o eficient. tensionate automat, pentru a avea ran-

Raza de acoperire a sistemului CWAB

46 Autotehnica 2008
NOI TEHNOLOGII

Pentru a putea fi adaptat mai multor sti-


luri de condus, sistemul poate fi ajustat
pe trei niveluri de sensibilitate.

Adaptive Cruise Control


Pe lâng` acest sistem, suedezii mai
ofer`, ca [i alte m`rci premium, sistemul
Cruise Control, care permite p`strarea
unei anumite distan]e fa]` de automo-
bilul din fa]` tot cu ajutorul radarului.
Conduc`torul automobilului trebuie doar
s` seteze tempomatul în intervalul
30km/h – 200 km/h [i s` regleze inter-
valul de timp fa]` de automobilul care
ruleaz` în fa]` (cinci setari posibile, între
1 secund` [i 2,6 secunde). În acest fel
automobilul accelereaz` sau dece-
Camera video este dispus` în spatele oglinzii retrovizoare lereaz` automat, în func]ie de varia]ia
vitezei automobilului din fa]`, în a[a fel
încât distan]a s` r`mân` constant`. O
subfunc]ie a sistemlui ACC este Distance
Alert (DA), care doar avertizeaz` vizual
conduc`torul c` distan]a fa]` de auto-
mobilul din fa]` a sc`zut amenin]`tor.

Vestea mai pu]in bun` este c`, pen-


tru a func]iona eficient, sistemul
CWAB (Collision Warning with Auto
Brake) are nevoie de cât mai multe
semne de marcare a benzilor. De
asemenea, în condi]ii meteo dificile
(drumuri cu z`pad`, lumin` insufi-
cient`, cea]` etc), sistemul are toate
[ansele s` nu poat` fi folosit.

Surs`: Volvo
Dispozitivul radar este pozi]ionat în spatele grilei radiatorului Adaptare: C.M.U.

dament cât mai ridicat în eventualitatea


frân`rii ce urmeaz`. Dac` distan]a
ajunge s` scad` [i mai mult, sistemul
ac]ioneaz` automat frânele. Sistemul
este programat s` frâneze automat doar
dac` ambii senzori (radarul [i camera)
“cad de comun acord” c` situa]ia este
critic`. Scopul nu const` în totalitate în
evitarea complet` a contactului, ci
ob]inerea unei viteze de impact cât mai
reduse, pentru a sc`dea riscul unui acci-
dent grav. De exemplu, reducerea vitezei
de impact de la 60 km/h la 50 km/h
(adic` cu 10 km/h) scade cu 30% ener-
gia de impact dintre cele dou` automo-
bile. În unele cazuri aceast` reducere
poate însemna diferen]a dintre un acci-
dent cu urm`ri grave sau unul cu con-
secin]e minore. Raza de acoperire a sistemului ACC [i presetarea tempomatului

48 Autotehnica 2008
RETROTEHNICA

Tucker - omul [i visul lui


Un vis american \n`bu[it \nc` de la na[tere

Tucker a tr`it în America, un om


de geniu care a revolu]ionat
industria auto. Din p`cate, visul
lui a fost furat, iar meritele sale
grandioase aveau s` fie însu[ite
de personaje infame. Rechinii
care controlau pia]a auto în SUA
postbelic` nu puteau accepta ca
un necunoscut s` aib` succes. L-
au sabotat, l-au “deposedat” de
patent [i au cules laurii. Tucker a
murit anonim [i istoria nu a con-
semnat decât producerea a 51 de
automobile marca “Tucker”.
Tucker Torpedo sau 48, unul dintre cele mai inovative automobile din istorie

Preston Tucker este omul care, la Povestea... Împreun` fondeaz` în 1935 societatea
jumatatea secolului trecut, a avut curajul Copil fiind, Preston Tucker petrecea mult Miller-Tucker Inc., care debuteaz` con-
sa-i sfideze pe gigan]ii americani din struind automobile de curse pentru
timp în garaje, printre automobilele
industria auto, construind „automobilul Henry Ford.
uzate. Apoi, în timp ce lucra ca vânz`tor
de mâine", un model futurist, avansat Dup` primele zece exemplare, Ford se
tehnologic [i inovativ în privin]a sigu- pentru câteva fabrici de automobile, îl
arat` îns` nesatisf`cut [i colaborarea se
ran]ei. întâlne[te pe geniul proiect`rilor de încheie. Dar câ]iva ani mai tarziu, în tim-
motoare al acelor vremuri, Henry Miller. pul celui de-al doilea r`zboi mondial,
visul începe s` capete form`: publicul
american î[i manifest` tot mai zgomotos
dorin]a de a vedea pe pia]` modele noi
de automobile, iar Tucker în]elege c` e
momentul s` încerce marele pas.
Fondeaz` Tucker Corporation [i se sta-
bile[te la sud de Chicago, în interiorul
unei foste fabrici care, în timpul razboiu-
lui, producea motoare pentru avioanele
B29. War Assets Administration (WAA),
care administra bunurile de r`zboi, îi
pune la dispozi]ie dot`rile fabricii, cu
condi]ia ca întreprinz`torul s` achite 15
milioane de dolari pân` la data de 1
martie a anului urm`tor.
Cu caracterul s`u entuziast, [tie s` se
înconjoare de cele mai mari talente din
lumea automobilelor [i îl atrage pe
designerul Alex Tremulis pentru a proiec-
ta interiorul [i caroseria a ceea ce

50 Autotehnica 2008
RETROTEHNICA

cu atacuri în pres`, dirijate de marile


firme produc`toare de automobile.
Curând, vânz`rile de ac]iuni scad, iar
reputa]ia lui Preston Tucker are de sufe-
rit. Reu[e[te totu[i s` p`streze fabrica,
dar episodul îi aduce o serie de potriv-
nici la Washington.
Între timp, lucreaz` la prototip, pe care îl
va realiza în 100 de zile. Fabrica nu este
înc` activ` [i inginerii pe care i-a angajat
construiesc automobilul bucat` cu
bucat`, b`tând [i modelând tabla de
fier. Este incredibil, dar a[a se na[te
primul automobil complet realizat de
man`, supranumit „Tin Goose" ("Gâsca
definise drept „automobilul cel mai ino- controlul total (sau aproape total) al
din tabl`"). 19 iunie 1947 este momen-
vativ din ultimii 50 de ani". societ`]ii. Tucker se gânde[te atunci la o
tul în care Tucker î[i realizeaz` visul: în
Tucker începe s` construiasc` prototi- alternativ` care s`-i permit` s` r`mân`
sfâr[it, bijuteria sa este prezentat` pre-
pul, dar proiectul are nevoie de o injec]ie proprietarul afacerii [i adopt` sistemul
sei, distribuitorilor, clien]ilor [i furnizo-
imediat` de capital. Apeleaz` la prieteni vânz`rii de ac]iuni. Ideea prinde masiv,
rilor. În fa]a a 5.000 de persoane care î[i
pentru finan]are, dar ace[tia îi pretind dar întreprinz`torul se confrunt` imediat
]in r`suflarea, automobilul alunec` de-a
lungul rampei. Un succes r`sun`tor.
Sosesc mii de comenzi, începe produc]ia
de serie.
Dar Tucker mai are nevoie de bani, înc`
5 milioane de dolari pentru a onora
acordul cu WAA. Se hot`r`[te deci s`
fac` o nou` mi[care, vânzarea în avans
a unor accesorii precum radio auto sau
huse pentru scaune, prin care reu[e[te
s` strâng` 2 milioane $. Dar mi[carea
aceasta nu este chiar legal`: Tucker
vinde accesorii de instalat pe automo-
bile care înc` nu existau. Începe o
anchet` extins` [i, ca urmare, este con-
strans s` întrerup` produc]ia [i s` con-
cedieze 1.600 de persoane. Creditorii
cer s` fie pl`ti]i, se apropie din ce în ce
mai mult falimentul.
Tucker este convins c` gigan]ii din
Detroit au conspirat pentru a-l elimina
din afacere, dar nu are dovezi, numai
câteva indicii. Nu-i r`mâne decât s` se
predea: fabrica este închis`, iar cele 50
de automobile produse pân` în acel
moment sunt vândute la licita]ie. Este
sfâr[itul visului. Asupra lui Tucker [i a
altor [apte asocia]i se abat o mul]ime de
acuza]ii, printre care corup]ie, furt [i
fraud`. În 1950 sunt achita]i, dar e prea
tarziu - afacerea nu mai are nici o [ans`
s` fie repus` pe ro]i.

Autotehnica 2008 51
RETROTEHNICA

mai mult de 10 grade). În caz de acci-


dent, portbagajul, situat în fa]`, era gân-
dit s` func]ioneze ca spa]iu de amorti-
zare a [ocului, iar parbrizul (din geam
stratificat) se putea desprinde astfel
încât pasagerii s` nu fie afecta]i de
acesta. În interior înc`peau comod [ase
persoane.
Inova]iile referitoare la siguran]` erau
pentru acea vreme impresionante: [asiul
era astfel realizat încât s` protejeze
automobilul la impact, iar cutia de
direc]ie era dispus` în spatele pun]ii fa]`
pentru a proteja conduc`torul în cazul
unui impact frontal. Motorul în sine
reprezenta o noutate: 6 cilindri opu[i
(trei câte trei), camer` de ardere emis-
feric` [i supape în chiulas` ac]ionate de
presiunea uleiului [i nu de un arbore de
distribu]ie.
Din p`cate, din cauza numeroaselor
probleme întâlnite pe parcursul
Motorul este amplasat în partea din spate a automobilului dezvolt`rii modelului, o serie de inova]ii
gândite anterior au r`mas doar pe
Spiritul inovativ automobilul cânt`rea mai pu]in de dou` plan[a de desen: jante din magneziu,
Tucker 48 (sau Torpedo), cum se numea tone, ajungea de la 0 la 100 km pe or` discuri de frân`, transmisie prin converti-
automobilul, era o limuzin` cu patru u[i, în aproximativ zece secunde [i putea zor de cuplu.
foarte joas` pentru anii '50 (aproximativ atinge o vitez` maxim` de 190 de km pe
un metru [i jum`tate în`l]ime), ce înglo- or`. Era dotat cu un circuit de r`cire Legenda Tucker
ba tehnologii de avangard`, experimen- complet sigilat [i, al`turi de farurile Speciali[tii au c`zut unanim de acord c`
tate în timpul celui de-al doilea r`zboi anterioare, prezenta un fel de „ochi automobilul Tucker 48 a fost cu adevarat
mondial. Motorul, a[ezat în spate, con- ciclopic" care dirija lumina dintr-o parte un automobil al viitorului, foarte avansat
stituia o replic` a motoarelor eli- în alta a drumului, în func]ie de direc]ia pentru perioada în care a fost creat. Din
copterelor de r`zboi [i nu dep`[ea 150 de deplasare a automobilui (la rotirea p`cate însa, competitorii de atunci l-au
de kg (f`r` instala]ii auxiliare). În total, volanului spre stânga sau dreapta cu considerat pe Preston Tucker incomod,
desprins de orice reguli [i în posesia
unui produs poate prea valabil, în stare
s` r`stoarne pia]a [i s` marcheze un
punct f`r` întoarcere. Ca urmare, au
facut tot posibilul s` [unteze afacerea
care se n`[tea, iar piedicile puse de ei
au determinat firma produc`toare,
Tucker Corporation, s` decad` în fali-
ment.
Cu o asemenea poveste [i fiind un auto-
mobil atât de rar, Tucker 48 a devenit
instantaneu un mit [i un obiect de
colec]ie. Ast`zi, din totalul de 51 auto-
mobile realizate (50 fabricate plus 1
prototip) în lume mai exist` 47 de exem-
plare, majoritatea în bun` stare de
func]ionare, dar aproape toate sunt
expuse în muzeele din Statele Unite. De
men]inerea în via]` a acestei legende se
ocup` acum Tucker Automobile Club of
America, cu sediul la Santee, în
California.
„Ochiul ciclopic” care urm`re[te drumul

52 Autotehnica 2008
RETROTEHNICA

Specifica]ii Tucker Torpedo (48)

Motor
Motor boxer (6 cilindri) dispus
în spate, cu bloc din aluminiu,
produs de Franklin Aircooled
Motors.
Alezaj: 114 mm
Curs`: 89 mm
Cilindree: 5490 cc
Puterea maxim` indicat` a
motorului (la ie[irea din motor
[i f`r` instala]ii auxiliare): 166
CP la 3200 rot/min
Cuplu maxim: 610 Nm la 1800
rot/min
Raport de comprimare: 7:1 Portbagajul este amplasat în partea din fa]` a automobilului
Alimentare: Carburator
Stromberg dublu, pomp` de
combustibil mecanic`
Sistemul electric: baterie de
6V/bobin`
Supape: OHV, ac]ionare
hidraulic`
Sistemul de aprindere: 12V,
bobin` de induc]ie [i dis-
tribuitor
Ordinea de aprindere: 1-4-5-2-
3-6
Masa motorului: 204 kg

Dimensiuni:
Ampatament: 3300 mm
Ecartament fa]`: 1625 mm
Ecartament spate: 1650 mm
În`l]ime: 1525 mm
Lungime: 5563 mm
L`]ime: 2006 mm
Mas`: 1920 kg
Capacitate rezervor: 76 litri
Pre] (în 1948): 2450 $

Performan]e:
0–48 km/h în 3,5 sec
0-96 km/h în 10 sec
Vitez` maxim`: 192 km/h (la
Sebring, în 1956)

Surs`: www.tuckerclub.org
Adaptare: Mihai B`lescu
Bu[onul rezervorului este mascat în aripa din stânga spate.

54 Autotehnica 2008
Te abonezi [i câ[tigi –
Februarie - Martie 2008
Pentru februarie-martie, premiile puse la dispozi]ie sunt:
KVAIO SOLUTIONS Autonet Auto Tehnica

Premiul I:
o trus` de scule KRAFTWERK
oferit` de
KVAIO SOLUTIONS

Premiul II: 5 salopete oferite de Autonet

Premiul III: 5 mou[i tip “Mercedes”


oferi]i de Auto Tehnica
CAROSERII
57 – 59 Repara]ie local` cu UV în vopsi- 60 – 61 Solu]ii pentru vopsitorie 70 – 72 Statistici: Top vânz`ri automobile 66 Noile valori ale taxei de prim` înma-
toria auto (partea I) – Decembrie 2007 triculare

Repara]ie local` cu UV în
vopsitoria auto (I)
Tehnologie sigur` într-un timp scurt

Pentru c` în domeniul vopsitoriei


auto timpul [i costurile reprezint`
parametrii principali, reducerea
acestora a reprezentat dintotdeauna
o preocupare a speciali[tilor din
domeniu. Dup` spusele acestora,
metoda de reparare local` cu raze
ultra-violete, pe care o vom prezenta
în cele ce urmeaz`, reprezint`
un pas important în economisirea
timpului necesar unei
repara]ii locale mici sau medii,
cu suprafe]e mai mici de 0,04 mp.
În doar 45 de minute o zgârietur` adânc` devine invizibil`

Caracteristicile principiului principalele diferen]e sunt: Important: Pe perioada depozit`rii sau


Principala tr`s`tur` ce caracterizeaz` • reducerea timpului necesar proces`rii efectu`rii lucr`rilor, produsele nu trebuie
aceast` metod` const` în utilzarea unei produselor – sunt folosite produse
s` intre în contact cu lumina solar`
game complete de produse compatibile “gata de utilizare”;
deoarece poate afecta calitatea acesto-
UV, care permit ob]inerea unor timpi de • recuperarea produselor reziduale;
lucru foarte mici. • reducerea timpului necesar r`cirii; ra. Este de preferat a se utiliza pistol de
Comparativ cu metodele tradi]ionale • risc redus în faza de poli[are. vopsit cu rezervor opac (negru).

Echipament necesar: lamp` uscare cu UV.

Autotehnica 2008 57
CAROSERII

Suprafa]a ce trebuie reparat` A1. Suprafa]a direct avariat` se cur`]` cu materiale abrazive

Avantajul costurilor reduse


Repararea local` realizat` cu metoda
în UV conduce estimativ la urm`torii
timpi/costuri:
• timp total de repara]ie – 45 min.;
• timp total de iluminare cu surs` UV
– 11 min.;
• pre]ul materialului utilizat – 1,9
Euro;
• costul energiei utilizate: 0,011 Euro.

Produse necesare specifice: degresant


antisiliconic, chit, grund (fond), sol-
vent grund, lac, solvent lac.

A2. Suprafa]a se spal` cu produs nesiliconic [i se usuc` prin suflare cu aer comprimat

A3. Iat` [i rezultatul cur`]`rii B1. Chitul este special adaptat utiliz`rii în cadrul aplica]iilor UV

58 Autotehnica 2008
CAROSERII

Desf`[urarea procesului
A. Preg`tire ini]ial` (cur`]area) – întreaga suprafa]` ([i
vecin`tatea) se poli[eaz` cu past` abraziv`; suprafa]a direct
avariat` se freac` cu hârtie abraziv` P 120/150 pân` când
se ajunge la metal (dac` este nevoie); suprafa]a se cur`]` [i
se degreseaz`.

B. Chituirea – se chituie[te suprafa]a direct avariat`, iar dup`


2-3 minute de iluminare UV se freac` cu hârtie abraziv` P
120/150; suprafa]a vecin` suprafe]ei care include avaria se
finiseaz` cu hârtie abraziv` P 180/220.

Continuare în num`rul urm`tor B4. Suprafa]a este r`cit` cu aer comprimat

Surs`: Centro Studi Auto Riparazioni


Adaptare: Eugen Colbi[

B5. Suprafa]a chituit` este cur`]at` abraziv

B2. Suprafa]a este chituit`

B6. Suprafa]a se spal` cu produs nesiliconic [i se usuc` prin suflare cu aer comprimat

B3. Timp de 3 minute suprafa]a este supus` ilumin`rii UV B7. Iat` rezultatul chituirii

Autotehnica 2008 59
STATISTICI

Top vânz`ri automobile - decembrie 2007

62 Autotehnica 2008
STATISTICI

Autotehnica 2008 63
STATISTICI

64 Autotehnica 2008
INSCRIERI SI ABONAMENTE

TALON DE ABONAMENT
Prime[te acas` AUTO TEHNICA, revista de care AI NEVOIE!
Doresc .............. abonament(e) la revista lunar` AUTO TEHNICA, \ncep#nd cu luna .............., anul ..............

Durata abonamentului:  6 luni  12 luni

Pre]ul abonamentului: 6 luni - 50 RON* 12 luni - 95 RON*

Firma:......................................................................................................................................................................
Adresa:..............................................................................................Cod po[tal.....................................................
Localitate:......................................................................................... Jude] .............................................................
Director General ...............................................................................Mobil: ............................................................
Tel........................................ Fax ..................................................... E-mail............................................................
Cod fiscal.......................................................................................... Nr inreg Reg Comertului J...../.........../...........
Cont.................................................................................................. Banca ...........................................................
Domeniul de activitate .............................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
Plata se efectueaz` \n contul X-Meditor SRL, nr. RO05 RZBR 0000 0600 0668 8453, deschis la RAIFFEISEN BANK,
Ag Obregia. Trimite]i formularul astfel completat \mpreun` cu copia ordinului de plat`, prin fax, la num`rul 021.683.17.14,


sau prin po[t` pe adresa X-MEDITOR SRL, Str. Iarba C#mpului nr. 24, Sector 4, Bucure[ti.
Rela]ii la numerele de telefon 021.683.06.85; 031.405.90.33 ; 031.405.90.34
* Pre]urile includ T.V.A

Autotehnica 2008 65
REDACTIA

Noile valori ale taxei de AutoTehnica


prim` înmatriculare Revista AUTO TEHNICA este editat` de:
X-MEDITOR srl
Nr. Inregistrare la Oficiul Registrului Comertului:
Automobil nou Euro 4 (1.400 cmc) – 420 E. Automobil vechi Euro 3 (1.600 – 1.900 J40/10863/2005;
Automobil vechi Euro 4 (1400 cmc): (1-3 cmc): (1-2 ani) – 2.337 E; (2-3 ani) – CUI: R17700980;
luni) – 403 E; (3-6 luni) – 391 E.; (6-9 luni) 2.138 E; (3-4 ani) – 1.967 E; (4-5 ani) – Capital Social: 144.000 RON
– 378 E; (1-2 ani) – 344 E; (2-3 ani) – 315 1.796 E; (5-6 ani) – 1.653 E; (6-7 ani) – Cont: RO05RZBR0000060006688453
E; (3-4 ani) – 290 E; (4-5 ani) – 265 E. 1.454 E; (7-8 ani) – 1.283 E. Raiffeisen Bank – Sucursala Obregia
Automobil nou Euro 4 (1400 – 1600 cmc) Automobil vechi Euro 3 (1.900 – 2000
– 480 E. cmc): (1-2 ani) – 2.460 E; (2-3 ani) – Redac]ia Revistei „Auto Tehnica”
Automobil vechi Euro 4 (1400 – 1600 2.250 E; (3-4 ani) – 2.070 E; (4-5 ani) –
Str. Iarba Câmpului, 24, Sector 4, Bucure[ti
Tel 021.683.06.85 ; 031.405.90.33; 031.405.90.34;
cmc): (1-3 luni) – 461 E; (3-6 luni) – 446 1.890 E; (5-6 ani) – 1.740 E; (6-7 ani) –
Fax: 021.683.17.14
E; (6-9 luni) – 432 E; (1-2 ani) – 394 E; (2- 1.530 E; (7-8 ani) – 1.350 E. e-mail: office@xmeditor.ro
3 ani) – 360 E; (3-4 ani) – 331 E; (4-5 ani) Automobil vechi Euro 3 (peste 3.001 cmc): http://www.xmeditor.ro
– 302 E. (1-2 ani) – 7.013 E; (2-3 ani) – 6.415 E;
Automobil nou Euro 4 (1600 – 1900 cmc) (3-4 ani) – 5.901 E; (4-5 ani) – 5.388 E; Director General: Victor BALA{
– 950 E. (5-6 ani) – 4.961 E; (6-7 ani) – 4.362 E; (victor@xmeditor.ro)
Automobil vechi Euro 4 (1600 – 1900 (7-8 ani) – 3.849 E. Coordonatorul publica]iilor Auto Tehnica:
cmc): (1-3 luni) – 912 E; (3-6 luni) – 884 Automobil vechi Euro 2 (1.400 cmc): (7-8 Dr. Iván NAGYSZOKOLYAI
E; (6-9 luni) – 855 E; (2-3 ani) – 713 E; (3- ani) – 1.386 E; (8-9 ani) – 1.201 E; (9-10 (nszi@xmeditor.hu)
4 ani) – 656 E; (4-5 ani) – 599 E. ani) – 1.047 E; (10-11 ani) – 832 E.
Automobil nou Euro 4 (1900 – 2000 cmc) Automobil vechi Euro 2 (1.400 – 1.600 Colectivul de redac]ie:
– 1.000 E. cmc): (7-8 ani) – 1.584 E; (8-9 ani) – Redactoor {ef: Cristian Marius URUCU
Automobil vechi Euro 4 (1600 – 1900 1.373 E; (9-10 ani) – 1.197 E; (10-11 ani) cristian@xmeditor.ro)
cmc): (1-3 luni) – 960 E; (3-6 luni) – 930 – 950 E. Publicitate: Annamaria BOHÂL}EA
E; (6-9 luni) – 900 E; (1-2 ani) – 820 E; (2- Automobil vechi Euro 2 (1.600 – 1.900 (any@xmeditor.ro)
3 ani) – 750 E; (3-4 ani) – 690 E; (4-5 ani) cmc): (7-8 ani) – 2.822 E; (8-9 ani) – Layout & Design: Gabriel DUMITRU
– 630 E. 2.445 E; (9-10 ani) – 2.132 E; (10-11 ani) (gabi@xmeditor.ro)
Auutomobil nou Euro 4 (2000 – 2200 cmc) – 1.693 E. Dep. Contabilitate: Mili VIZITEU
– 1.540 E. Automobil vechi Euro 2 (1.600 – 1.900 (mili@xmeditor.ro)
Automobil vechi Euro 4 (2000 – 2200 cmc): (7-8 ani) – 2.970 E; (8-9 ani) – Coordonator v#nz`ri: Emöke Monica NEGRU
cmc): (1-3 luni) – 1.478 E; (3-6 luni) – 2.574 E; (9-10 ani) – 2.244 E; (10-11 ani) (monica@xmeditor.ro)
1.432 E; (6-9 luni) – 1.386 E; (1-2 ani) – – 1.782 E. PR & Marketiing: Liliana Dobrila
1.263 E; (2-3 ani) – 1.155 E; (3-4 ani) – Automobil Euro 2 (peste 3.001 cmc): (7-8 (lili@xmeditor.ro
1.063 E; (4-5 ani) – 970 E. ani) – 8.373 E; (8-9 ani) – 7.256 E; (9-10 Anda Vasile
Automobil nou Euro 4 (2.500 – 3.000 ani) – 6.326 E; (10-11 ani) – 5.024 E. (anda@xmeditor.ro)
cmc) – 2.125 E. Automobil vechi Euro 1 (1.400 cmc): (de
Automobil vechi Euro 4 (2500 – 3000 12-13 ani) – 508 E; (de 14-15 ani) – 323 Tehnoredactare: X-Meditor Lapkiadó,
cmc): (1-3 luni) – 2.040 E; (3-6 luni) – E. Oktatás- és Rendezvényszervezö Kft. 9023 Györ, Csaba u. 21
1.976 E; (6-9 luni) – 1.913 E; (1-2 ani) – Automobil vechi Euro 1 (1.400 – 1.600
Colaboratori:
1.743 E; (2-3 ani) – 1.594 E; (3-4 ani) – cmc): (de 12-13 ani) – 581 E; (de 14-15
Conf. Dr. Ing. Liviu MIHON, Dr. Ing. Istvan BARABAS,
1.466 E; (4-5 ani) – 1.339 E. ani) – 370 E.
Auutomobil nou Euro 4 (peste 3.001 cmc) – Automobil vechi Euro 1 (1.600 – 1.900
Dr. Ing. Ilie DUMITRU, Conf. Dr. Ing. Victor O}~T, Prof.
2.851 E. cmc): (de 12-13 ani) – 1.024 E; (de 14-15
Dr. Ing. Petru BRÂZA{, Ing Rudolf BALINT, Prof. Dr. Ing.
Automobil vechi Euro 4 (peste 3.001 cmc): ani) – 652 E.
Matei V|N~TORU, Dr. Ing. Corneliu-Sorin DOBROT~, Ing.
(1-3 luni) – 2.737 E; (3-6 luni) – 2.651 E; Automobil vechi Euro 1 (1.900 – 2000 Constantin GOLUBOVICI, Prof Dr. Ing Adriana MANEA,
(6-9 luni) – 2.566 E; (1-2 ani) – 2.338 E; cmc): (de 12-13 ani) – 1.078 E; (de 14-15 Conf. Dr. Ing. RO{CA Radu, Prof Dr. Ing Lauren]iu
(2-3 ani) – 2.138 E; (3-4 ani) – 1.967 E; ani) – 686 E. MANEA, Conf. Dr. Ing. Edward RAKOSI, Ing Cornel
(4-5 ani) – 1.796 E. Automobil vechi Euro 1 (peste 3.001 cmc): MARINESCU, József MOLNÁR, Ing Dorin MURE{AN, Ing
Automobil vechi Euro 3 (1.400 cmc): (1-2 (de 12-13 ani) – 3.103 E; (de 14-15 ani) – Sandor NYAGULY, Dr. Ing. Ioan T~TAR, Ing. Adrian
ani) – 1.148 E; (2-3 ani) – 1.050 E; (3-4 1.975 E. VASILESCU, ing. Vicky BURACHU, Florin OLARU, Liliana
ani) – 966 E; (4-5 ani) – 882 E; (5-6 ani) – RUSU, Robert TUZSON, Teodor DUMITRU
812 E; (6-7 ani) – 714 E; (7-8 ani) – 630 Automobilele non-euro sunt diferen]iate pe
E. dou` clase de vechime: 15-16 ani [i 20- I.S.S.N. 1841-5962
Automobil vechi Euro 3 (1.400 – 1.600 21 ani, dar nivelul tax`rii este acela[i,
cmc): (1-2 ani) – 1.312 E; (2-3 ani) – diferen]ele fiind în func]ie de capacitatea
1.200 E; (3-4 ani) – 1.104 E; (7-8 ani) – cilindric` a motorului: (1.400 cmc) – 560 Responsabilitatea pentru con]inutul materialele publicate revine \n exclu-
720 E. E; (1.400 - 1.600 cmc) – 640 E; (1.600 - sivitate autorilor. Reproducerea oric`rui material ap`rut
\n revist` este interzis` f`r` acordul scris al X-Meditor România.
1.900 cmc) – 808 E.
66 Autotehnica 2008