Geografia așezărilor umane, Secția Turimului, An II, Lect. univ.dr.

Mariana NAE

C.3. Relaţiile dintre aşezările urbane şi

condiţiile naturale
Poziţia oraşelor
 Poziţia oraşelor

Poziţia oraşelor 6 tipuri de poziţie urbigenă favorabilă:

(la scară regional- a) de intersecţie:

naţională) 1.a. de convergenţă
1.b. de divergenţă
• Sit (poziţia 1.c. de intersecţie intramontană
topografică) – la 1.d. de etapă
scară locală
b) de contact
• Localizarea oraşelor
în raport cu marile c) litorală
elemente naturale
d) favorabilă în raport cu o barieră naturală;
• Caracterul poziţiei
poate fi e) favorabilă din punct de vedere climatic;
complementar cu
cel al sitului f) favorabilă din punct de vedere
a resurselor subsolului
 a) Poziţia de răscruce (intersecţie)
• Oraşele continentale situate 1.a. Poziţia de convergenţă
în unităţi naturale relativ
omogene
• 1.a. Poziţia de
convergenţă este tipică
pentru oraşele situate în
părţile centrale ale unor arii
depresionare sau ale unor
bazine hidrografice
• Paris (centrul Bazinului
Parizian; Sena –cu cea mai
mare parte a afluenţilor săi –
Oise şi Yonne);
• Saint –Louis (în centrul
bazinului Mississippi, la
confluenţa cu Missouri)
• Bucureşti (centrul C.
Române spre care converg
Argeş cu afluenţii săi)
Paris
 Praga – centrul Boemiei

Castelul şi Catedrala Saint-Guy

• afluenţii fluviului Laba (Elba)

deschid culoare de comunicaţie
• Situl istoric al Pragăi – declarat
monument istoric al Unesco

© Eric Page mai 2006

Depuis la colline de Mala Strana.
Milano

în mijlocul Câmpiei Lombardiei

Bagdad (centrul C. Mesopotamiei)

Samarra, moscheea unuia dintre cei 12 imami

şiiţi
• Manaus (partea
centrală a Amazoniei,
Confluenţa afluenţilor
Madeira şi Rio Negro)

Câmpia Amazoniei - 3,8

milioane de km2 în
Brazilia, 45% din teritoriu
1.b. Poziţia de divergenţă fluvială

• Punctul urbigen Moscova

este format în
apropierea marilor
culoare fluviale
• C. Est-Europeană,
în apropierea
izvoarelor Dvinei de
Vest (drumul spre
Riga şi Marea
Baltică), Dvinei de
Nord (spre
Arhangelsk şi
Marea Albă), Okăi
(cu Volga spre
M.Ural şi Siberia),
Donului (drum spre
M. Azov şi Caucaz),
Niprului (spre
Ucraina centrală şi
M.Neagră)
 1.c. Poziţia de intersecţie intramontană
• Braşov (drumurile Braşov
spre Câmpulung prin
Bran –Rucăr
• spre Ploieşti, prin
pasul Predeal,
• spre Buzău, pe valea
superioară a Buzăului,
• Oneşti, prin pasul
Oituz,
• Dealurile Târnavelor,
prin defileul Racoş,
• depresiunile Ciuc-
Giurgeu, pe valea
superioară a Oltului,
• depresiunea
Făgăraşului, prin
înşeuarea Vădeni);
 Grenoble

convergenţa drumurilor, prin trei pasuri

înalte:
Micul Saint Bernard, pe valea Isère;
Mont Cenis, pe valea râului Arc,
Mont Genèvre
 The Golden Roof/Goldenes Dachl
T
o
u
r
i
s
m
u
s
v
e
r
b
a
n
d

I
n
n
s
b
r
u
c
k

• Innsbruck, capitala Tirolului

Situată pe Inn, la 574 m altitudine
• la intersecţia cu drumul N-S dinspre Bavaria
spre pasul Brenner
 1.d. poziţia de etapă

• Unul dintre drumurile naturale se intersectează

în punctul urbigen;
• În Evul Mediu, etapele erau distanţate la 40-50
km;
• În zonele aride, etapele urbane erau
determinate de prezenţa oazelor; punctele
obligatorii de aprovizionare cu apă fiind mai
distanţate (pe Drumul Mătăsii – Hotan-Yarkand
– Kashgar);
• Sit favorabil traversării râului sau fluviului
(vaduri)
 b. Poziţia de contact
• Două sau mai multe unităţi
naturale diferite;
• Conturarea unor puncte urbigene
de legătură

Fâşii urbigene

a) Contactul oraşelor nord-italiene

cu Alpii Italieni şi Câmpia Padului:
Torino-Monza-Bergamo-Brescia-
Verona;

b) Contactul Subcarpaţilor, Podişul

Getic şi Câmpia Română: Piteşti-
Târgovişte-Ploieşti –Buzău –
Râmnicu Sărat- Odobeşti;

Variante ale poziţiei de contact:

navigaţia pe fluvii: Strasbourg,
Bruxelles, Lille;
 Trăsături ale poziţiei de intersecţie

• Viena (contactul dintre Alpii Austriei,

Patrulaterul Boem şi Bazinul Vienei);
• Lyon (contactul dintre Masivul central
Francez şi culoarul Rhône cu Saône);
• Budapesta (contactul câmpiei Alföld
cu munţii centrali a Ungariei);
• Belgrad (contactul Dl. Şumadiei cu
Câmpia Tisei, în apropierea
confluenţei Tisei, Savei, Moravei cu
Dunărea).
Trăsături ale poziţiei de intersecţie

Budapesta

Parlamentul ungar
Ungaria
Trăsături ale poziţiei de intersecţie

Viena (contactul dintre Alpii Austriei,

Patrulaterul Boem şi Bazinul Boemiei);

Viena, Casă Hundertwasser

 c. Poziţia litorală

• Două medii diferite şi complementare

C.a. poziţia litorală cu debuşeu fluvial (estuare): Londra,
Buenos Aires, Hamburg, Antwerpen, Le Hâvre, Rouen
Porturile au o poziţie laterală faţă de delte; în lungul axului
fluvial: Marsilia, Alexandria, Càdiz; lucrări de dragare sau
excavare: New Orleans, Rotterdam, Sankt Petersburg,
Calcultta;
C.b. poziţia litorală fără debuşeu fluvial: Genova,
Mumbai, Rio de Janeiro;
C.c. poziţia de intersecţie a mărilor căi maritime:
porturile din zona strâmtorilor: Singapore, Copenhaga,
Istanbul; promontorii (Cape Town)
d. Poziţia în raport cu unele bariere naturale

• Întreruperi temporare ale călătoriei

• Pasul Saint Gotthard: Altdorf şi
Bellinzona (vezi harta din slide-ul
următor)
• Ruse-Giurgiu (pe Dunăre)
Bad-Ragaz Vf. Cervin, Lacul Riffelsee

Lötschental
Castelul d’Aigle
 d. Poziţia în raport cu favorabilitatea climatică
Everest, în apusul soarelui

Oraşe montane din unele state foste colonii

“Capitale de vară”
Simla şi Darjeeling (M. Himalaya)

Teresopolis şi Petropolis (P. Braziliei)

Plantaţii de ceai (Kerala)

 e. Poziţia faţă de resursele subsolului

• Oraşele din bazinele Kalgoorlie

carbonifere (Ruhr, Doneţ,
Yorkshire);
• Resurse metalifere sau de
hidrocarburi
• Oraşele aurului din
Australia de Vest
(Kalgoorlie)
• Petroliere (Hassi
Messaoud din Algeria),
centrele din Arabia
Saudită
• Prezenţa unor izvoare de
ape minerale: Slănic -
Moldova, Băile Herculane,
Karlovy Vary