Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MULTIMEDIA
TUTORAT 1:
Definiţie. Aplicaţii. Caracteristici ale documentului multimedia.
Etape în realizarea documentului multimedia
Echipa de realizatori
Interfeţe pentru documentul multimedia online şi offline
TUTORAT 2:
Componente multimedia: Imaginea fixă.
Componente multimedia: Animaţia
Componente multimedia: Sunetul
Componente multimedia: Video
TUTORAT 3:
Asamblarea unui document multimedia offline cu Director
Realizarea unui document multimedia online
Obiective curs:
- Cunoaşterea etapelor de numerizare şi a caracteristicilor componentelor
multimedia digitale ce participă la realizarea documentelor multimedia;
Multimedia © Georgeta Drulă 2
TUTORAT 2
repartizarea aceluiaşi număr de puncte imagine pe o suprafaţă mai mare sau mai
mică decât cea pentru care a fost creată imaginea. Pentru a menţine proporţia şi
calitatea necesară acestora, trebuie să se folosească un program special de editare
a imaginii, care va determina şi o reducere a fişierului odată cu reducerea
dimensiunilor, cum ar fi: Adobe PhotoShop, PaintShopPro, Corel Photo,
Macromedia Fireworks şi altele.
- Imaginea în culori numerizată şi afişată pe ecran este descompusă după modelul
de culoare RGB (Red Blue Green). Ea poate fi redată şi cu niveluri de gri. Cele
trei culori de bază se combină pentru a da o anumită nuanţă unui punct din
imagine. Preluarea prin scanare de pe o foaie de hârtie sau imprimarea imaginii
presupune folosirea modelului de culoare CYMN. Trecerea de la un model culoare
la altul se produce cu alterarea imaginii şi sunt necesare operaţii de retuş
electronic care să redea calitatea dorită.
- O imagine bitmap are rezoluţia ei fixă, care impune un periferic de ieşire
corespunzător, pentru a-i reda calitatea dorită.
- O imagine se poate afişa în mod progresiv, adică treptat de la o rezoluţie slabă la
una maximă, cu afişarea întregii imagini pe ecran sau imaginea se poate afişa
secvenţial, pe părţi, de sus în jos, cu o calitate maximă, până când este redată
integral.
Culorile din paleta de culori se obţin prin folosirea unor modele de culoare,
cum ar fi, modelul: hexazecimal, RGB, CMY, HSB sau Grayscale. Orice culoare
poate fi vizualizată şi exprimată în fiecare dintre aceste modele culoare. Valorile
componentelor culoare se modifică cu fiecare nou model. În general, culorile RGB
sunt identificate în hexazecimal, afişând valorile componentelor Red, Green şi Blue.
rezultată din acest tip de codaj se construieşte şi se afişează prin adăugarea de noi
detalii de culoare cu fiecare nou bloc codificat, până când se obţine imaginea finală.
- codaj progresiv fără pierdere în care se face o predicţie a unei valori pornind de la
alte trei eşantioane vecine. Acest codaj se foloseşte, în special, pentru imaginile de
calitate fotografică. Afişarea imaginii se face prin adăugarea repetitivă de detalii şi
culori.
- codaj progresiv ierarhic în care imaginea este codificată ca într-o urzeală. Se
porneşte cu o linie de urzeală de referinţă, după care se face o predicţie asupra liniilor
de urzeală următoare. Diferenţa constatată între urzelile sursă şi urzelile reconstruite
se codifică printr-un algoritm de tip diferenţial.
Rata de comprimare obţinută în fiecare din aceste moduri de codificare
depinde şi de caracteristicile imaginii tratate.
Tehnici de animaţie
1. Cadrele cheie
Încercând să copieze cât mai bine lumea reală, calculatorul poate reda
animaţia folosind conceptele procedurale şi logice aplicate în animaţia pe celuloid.
Aceasta este tehnica de animaţie care foloseşte în redarea mişcării cadrele cheie.
Cadre cheie sunt considerate cadrele cu care se începe şi se încheie acţiunea. Mişcarea
este sugerată, în fapt, prin procesul de tweening, adică de seria celorlalte cadre
intermediare care se derulează între aceste două cadre cheie. În plus, animarea unei
acţiuni cere calcularea numărului de cadre dintre cadrele cheie, precum şi stabilirea
căii pe care acţiunea o urmează.
Viteza de deplasare a unui obiect pe ecran este influenţată de dimensiunea
acestuia, în sensul că un obiect de dimensiune mică lasă impresia unei mişcării mai
rapide, datorită consumului mai mic de resurse (memorie citită şi scrisă, timp de
transfer, volum de date transferate). În schimb, obiectele de dimensiuni mari nu pot fi
animate cu viteze mari datorită consumului mare de timp astfel, încât pentru o viteză
apropiată de mişcarea reală se preferă un număr mai mic de paşi intermediari.
2. Inking
O altă tehnică prin care se poate reda mişcarea cu ajutorul calculatorului, este
legată de procesul de inking. Furnizarea traseului de animaţie se bazează pe metode de
calcul a valorilor pixelilor RGB, pe metode de determinare a limitelor obiectelor
dintr-o scenă şi de combinare a culorilor lor astfel, încât să se producă anumite efecte
speciale, vizuale şi de translaţie. Această tehnică obţine mişcarea ca urmare a
determinării acestor efecte speciale.
GIF animat
Programele Adobe Photoshop sau Macromedia Fireworks permit crearea de
fişiere animate GIF. Acest format este des folosit în documentele multimedia pentru
stocarea de animaţii simple, pe un număr mic de cadre. Structura fişierului GIF animat
reţine date despre dimensiunea în pixeli a imaginii bitmap stocate, despre numărul de
repetiţii sau de redări continue a secvenţei, despre modul de apariţie a acesteia, despre
culoare sau efecte speciale aplicate imaginii. GIF-urile animate stochează un număr
de imagini GIF salvate într-un singur fişier.
vectoriale, obţinute din primitive grafice. Obiectul Flash este caracterizat de o serie de
proprietăţi.
Fişierele animate Flash se regăsesc în trei tipuri de formate:
- Fişierul Flash (.fla) este fişierul sursă pentru orice tip de document şi este creat
direct în programul Flash. Acest tip de fişier poate fi deschis doar în programul Flash,
nu şi în alte programe. Pentru a putea fi folosit în browseri, fişierul .FLA trebuie
exportat ca format .SWF sau .SWT.
- Fişierul film animat Flash (.swf) este o versiune comprimată a fişierului Flash
(.fla), optimizat pentru vizualizarea pe Web. Acest tip de fişier poate fi redat într-un
browser şi previzualizat într-un editor HTML, dar nu poate fi editat de programul
Flash. Într-un astfel de fişier sunt stocate obiecte text sau butoane animate Flash.
Temă:
1. Captează o imagine şi stochează-o în format bitmap ca fişier de tip TIFF,
JPG, apoi GIF. Care sunt deosebirile observate la cele 3 tipuri de fişiere ce
stochează aceeaşi imagine?
2. Testaţi câteva filtre (efecte speciale) aplicate asupra unei imagini bitmap.
Cum se numesc acestea şi cum se manifestă ele?
3. Realizaţi un fişier ce conţine un element animat. De exemplu, cu
Macromedia Flash construiţi un buton special ce poate fi folosit într-un
document multimedia.
sonore de către urechea umană. Folosind MPEG Audio se obţine reducerea cantităţii
de date cu păstrarea calităţii CD a sunetului, astfel:
Prin exploatarea efectelor stereo şi prin limitarea lăţimii de bandă audio, schemele de
codificare pot realiza o calitate acceptabilă a sunetului şi chiar rate biţi reduse. În toate
testările internaţionale, MPEG Layer-3 a dovedit o rată de reducere de 1:12
(aproximativ 64 kbit/s per canal audio) cu menţinerea calităţii originale a sunetului.
Sunetul MIDI
Sunetul MIDI (Musical Instruments Device Interface) este generat direct de
către calculator, cu ajutorul unui soft specializat care simulează diferite instrumente şi
note muzicale. Acest sunet nu trebuie digitizat pentru că el este deja produs în modul
digital.
Formatul de fişier .midi sau .mid este destinat stocării muzicii instrumentale,
obţinute prin sintetizare pe un calculator, folosind hardware şi software special. Deşi
calitatea sonoră pe care o redau aceste fişiere este foarte bună, aceasta poate varia în
funcţie de performanţele plăcii de sunet. Avantajul acestui fişier este acela de a avea o
dimensiune mică şi stochează un clip sonor de lungă durată. Aceasta se datorează
faptului că fişierul nu conţine date audio şi astfel este mai compact.
După criteriul modul în care se crează se poate face o comparaţie între sunetul
digitizat - sunetul MIDI şi imaginea bitmap – imaginea vectorială. Ca şi în cazul
imaginii vectoriale, sunetul MIDI se realizează prin instrucţiunii date unui soft care
permite alegerea notelor, a instrumentelor şi aranjamentelor muzicale.
Standardul MIDI este definit ca un protocol comun capabil să permită
comunicarea între instrumentele electronice. Cu ajutorul acestei interfeţe hardware
comune se permite controlul unei colecţii de instrumente, prin intermediul tastaturii.
Multimedia © Georgeta Drulă 17
Secvenţa sonoră MIDI este compusă din mesaje, care sunt instrucţiuni
capabile să controleze modul de redarea a unui sunet de către un instrument. Când un
mesaj MIDI este interpretat, spunem că se produce un eveniment. În cadrul unui fişier
MIDI este necesar să se înregistreze timpul fiecărui eveniment. Fiecare eveniment
este precedat la rândul său de un timp care măsoară diferenţa faţă de evenimentul
precedent.
Există un tabel standard, denumit General MIDI, care specifică un număr de
128 de instrumente, numerotate de la 0 la 127, care este folosit la alegerea acestora în
concordanţă cu valorile utilizate de către mesaje.
Programele de generare a sunetului MIDI deţin comenzi şi funcţii
asemănătoare programelor de editare video, cum ar fi mai multe trackuri
corespunzătoare la diferite instrumente.
Formatul .aif sau .aiff (Audio Interchange File Format), ca şi formatul WAV,
stochează un sunet de calitate bună şi el este creat prin înregistrarea unei secvenţe
sonore de pe un CD-Audio, de la un microfon sau casetă şi este de dimensiune foarte
mare ceea ce limitează sever lungimea clipurilor sonore.
Shockwave Audio (.swa) este o tehnologie care face sunetele mai mici şi le
redă mai repede de pe disc sau de pe reţea. Secvenţele în mişcare şi sunetele
Shockwave Audio streaming (.SWA) concură pentru difuzarea pe reţea. Ele pot fi
redate corespunzător dacă se îndeplinesc condiţiile unor conexiuni relativ rapide.
Multimedia © Georgeta Drulă 18
Temă:
1. O melodie pe care o ascultaţi de pe un CD-Audio stocaţi-o într-un fişier sunet
de format .WAV, apoi MP3. Cele două tipuri de fişiere vor conţine sunet cu
următoarele caracteristici: 44,1 KHz şi 16 biţi, 44,1 KHz şi 8 biţi, 22,05 KHz
şi 16 biţi. Analizaţi calitatea sunetului cu caracteristicile cerute şi dimensiunea
fişierelor în care sunt stocate.
Digitizarea video
Transpunerea video-ului pe calculator este condiţionată într-o primă fază, de
existenţa unor resurse hardware specifice, cu care acesta este numerizat. Numerizate,
secvenţele video pot fi integrate uşor în orice prezentare multimedia. Există o gamă
largă de plăci ce asigură captarea secvenţelor full-screen, cu un număr rezonabil de
culori. Pentru a reda însă aceste secvenţe, calculatorul trebuie dotat cu plăci de
decompresie, care să asigure această operaţie în timp real.
Pornind de la diferenţele amintite mai înainte, conversia din forma analogică
în forma digitală a semnalului video este asistată de diferite componente hardware
care transformă semnalul video compus într-un semnal RGB şi care asigură
accelerarea semnalului video întreţesut pentru ecranul calculatorului. În plus, dacă
semnalul video digitizat va fi combinat cu grafică pe calculator, va fi necesar şi un
hardware pentru sincronizarea semnalelor video şi VGA, imaginea obţinută putând fi
înregistrată fără dificultăţi pe o bandă video. Obţinerea video-ului numeric presupune
Multimedia © Georgeta Drulă 21
Obţinerea unui rezultat bun pentru video numeric este condiţionată în principal
de următorii factori:
- fluxul de imagini, care poate fi de la 25 la aproape 30 de cadre pe secundă;
- rezoluţia spaţială, determinată de modul de baleiaj al liniilor din care se construieşte
imaginea;
- rezoluţia de chrominanţă, determinată de numărul de culori folosite simultan şi de
modul de codificare a lor;
- calitatea imaginii.
Video for Windows permite operaţii asupra secvenţelor video, cum ar fi:
- captarea imaginii şi a sunetului de la diferite surse externe. Aceasta se poate face în
timp real sau imagine cu imagine. Informaţia obţinută în fişiere în urma acestei
operaţii nu este compresată. Un modulul destinat este folosit pentru această operaţie,
denumit VidCap.
- comprimarea fişierelor video după metodele amintite;
- montajul secvenţelor;
- editarea secvenţelor video sau a fişierelor video; mecanismul folosit este unul de tip
CUT / PASTE şi este inclus în modulul VidEdit.
- vizualizarea secvenţelor video de pe hard disc sau de pe CD-ROM.
Multimedia © Georgeta Drulă 25
- editarea fişierelor audio de format WAV (format audio pentru Windows), AIFF
(Apple QuickTime) sau sunet separat dintr-un fişier video de tip AVI;
- editarea cadrelor ca imagini fixe, la nivel de bit, pe formate ca BMP, PCX, EPS sau
TIFF. Această responsabilitate este preluată de modului BitEdit.
Formatul AVI (Audio Video Interleaved) al fişierelor video de pe PC,
constituie standardul Windows de integrare a imaginilor şi sunetelor sincronizate.
Acest format conţine documentul Video for Windows cu secvenţe audio-video de
dimensiune şi rezoluţie variabile. Consultarea acestui tip de fişier nu necesită un
echipament hardware suplimentar. Crearea secvenţelor audio-video AVI necesită în
schimb, o placă de numerizare a semnalului analog video, care provine de la o sursă
video externă. Pentru a asigura o anumită performanţă a redării secvenţelor, Video for
Windows permite crearea fişierelor AVI ţinând cont de suportul lor de stocare, adică
hard discul sau CD-ROM. În plus, secvenţele video Microsoft beneficiază şi de un
difuzor simplificat în versiune run-time.
Dacă acest modul este asistat în plus şi de o placă de compresie, ratele de compresie
pot atinge o valoare de 180:1 pentru un video full- screen, full-motion.
- codec video Apple este folosit la comprimarea şi decomprimarea secvenţelor video.
Acest modul este considerat principal şi foloseşte un algoritm de compresie specific
Apple, având viteze mai mari la decomprimare, de aproximativ trei ori în comparaţie
cu compresia. Ratele de compresie dau o reducere de la 5:1 până la 25:1, cu
diminuarea specifică a calităţii.
- codec-ul YUV reprezintă o soluţie pentru anumite intrări sau prelucrări video.
Algoritmul aplicat este unul din categoria fără pierdere de informaţii, dar calitatea
imaginii obţinute este deosebită. În aceste condiţii rata de compresie este de
aproximativ 2:1.
Formatul MOV (Movie) sau QTM (QuickTime) este un format de fişier
video ce conţine însă secvenţe de film QuickTime caracteristice sistemului Macintosh,
dar într-un mediu Windows. Aceste clip-uri video sunt asemănătoare celor Video for
Windows.