1

IMAGINI ȘI PRELUCRAREA
IMAGINILOR
Curs 12
 2

Obiective
• Tipuri de imagini
• Reprezentarea culorilor
• Tipuri de fișiere de imagini
• Imagini medicale
• Prelucrarea imaginilor
• Imagini medicale stomatologice
 3

Imaginile
1. imaginile vectoriale - fişiere de coordonate
Exemplu: - fişiere de coordonate din care pleacă şi
se termină o linie,
- codul unei culori care umple o anumită
suprafaţă)

2. imaginile matriciale sau hărţi de biţi

(bitmap): formatele BMP, JPEG, GIF etc.
- Imaginile matriciale sunt alcătuite din pixeli (PICture ELement)
- pixelii sunt dispuşi în rânduri suprapuse pentru a "acoperi" forma
imaginii
- cu cât aceeaşi imagine este reprezentată pe mai mulţi pixeli cu
atât claritatea ei creşte
 4

Imaginile
- alb-negru şi în tonuri de gri - codificate cu 8 biţi pentru
fiecare pixel (există şi imagini 16-bit sau 32-bit)

- color - 256 de nuanţe pentru fiecare din cele 3 culori de

bază: roşu, verde, albastru.
Prin combinarea celor 3 culori rezultă o imagine
RGB (Red, Green, Blue), codificată pe 3 bytes (3 X 1 Byte
(8 biţi) = 24 biţi) care generează peste 16 milioane de culori
(mai mult decât percepe ochiul uman).
 5

Reprezentarea culorilor - RGB

R G B
r ,g  ,b  .
RG B RGB RG B

r
R G,
g
b
B  G.
g

r+g+b=1
 6

Reprezentarea culorilor – CMY

(cyan-magenta-yellow)
• un cub CMY: alb (0,0,0),
cyan (1,0,0), magenta(0,1,0),
verde(1,0,1)
• Conversia RGB -> CMY:
C=1-R M=1-G Y=1-B

• imprimantele utilizează patru

culori, adăugând negrul (K).
• Modelul CMYK:
K=minim (C,M,Y)
C=C-K M=M-K Y=Y-K
 7

Reprezentarea culorilor - HSB

• Hue, Saturation, Brightness (nuanţă, saturaţie şi
strălucire).
 8

Reprezentarea culorilor - HLS

• Hue, Lightness, Saturation
(nuanţă, luminozitate şi saturaţie.
• similar modelului HSB.
• modelul pentru specificarea
culorilor utilizat în televiziunea
comercială din Statele Unite
 9

Imaginea digitală
• corespondentul numeric al imaginii optice
• poate fi memorată în fişiere cu numeroase formate,
fiecare dintre ele sunt adaptate unei anumite utilizări:
captură, prelucrare, arhivare, imprimare, publicare în
presa scrisă sau pe Internet etc
• Tipuri de fişiere: .BMP, .GIF, .JPEG, .DICOM
 10

Tipuri de fisiere pentru imagini

• BMP harta de biţi (Bitmap) - reprezintă forma brută a
unei imagini (fiecare pixel ce compune imaginea este
memorat individual
• Avantaje - format foarte bun pentru procesarea de
imagini.
• Exemplu - o poză de 800 X 600 pixeli va fi memorată pe 800 X 600
X 24 biţi = 11 520 000 biţi (~11 Mb = ~1.37MB) indiferent de
informaţia care se află în interiorul pozei.
• Dezavantaje – memorare pe dimensiunea foarte mare
 11

Tipuri de fisiere pentru imagini

• .GIF (Graphic Interchange Format) -
format foarte puternic (calitate bună,
comprimare foarte puternică),
• Dezavantaje – memorează o paletă de numai 256 culori (8 biţi).
(o paletă la fel de mare ca imaginea alb-negru)
• Exemplu: o poză de 800 X 600 - dimensiune maximă de ordinul KB.

• “Când ar trebui să folosesc .GIF?”

- atunci când imaginea color(RGB) foloseşte din paleta sa de peste 16
milioane de culori un număr cât mai mic (aprox. 256).
- imaginile de mici dimensiuni ( lungime X lătimea < 256 pixeli).
 12

Tipuri de fisiere pentru imagini

• .JPEG (Joint Photographic Expert Group) - algoritm de

compresie care a fost destinat comprimării imaginilor alb-negru
sau color luate din realitate – cel mai mult folosit

• Algoritmul de comprimare se bazează pe:

• sensibilitatea crescută a ochiului uman la variaţiile mici de luminanţă (mai
mulţi biţi pentru luminanţă)
• sensibilitatea mai redusă la variaţiile mici de culoare (mai puţini biţi pentru
variaţiile mici de culoare).
 13

Tipuri de fisiere pentru imagini

• .JPEG - are capacitatea de a avea un grad variabil de
comprimare, ales de utilizator:
- Dacă dorim obţinerea unui fişier de imagine cât mai mic, se poate alege o
rată mare de comprimare (calitate mai slabă);
- Dacă dorim calitate la o cota ridicată, alegem un grad redus de
comprimare.

“Când ar trebui să folosesc .JPG?.”

De cate ori avem de-a face cu o imagine din realitate sau de câte ori dorim
să stabilim noi gradul de comprimare al imaginii.
 14

Tipuri de fisiere pentru imagini

• DICOM. (Digital Imaging and Communication in Medicine)

• folosite pentru memorarea imaginilor medicale

• conţin pe lângă imagine în sine metadate care oferă
informaţii despre imagine (mărime, dimensiuni, adâncime,
modalitatea folosită, setări ale echipamentului, etc.)
 15

Standardul DICOM

• Imaginea digitală
medicală: 1970
• Lucrează cu modelul
ISO OSI pe mai multe
nivele
• Permite schimbul de
informaţii şi fişiere
media
 16

Standardul DICOM

• Model orientat pe obiect (imaginile pacienţilor,

rapoartele sunt obiecte într-un fişier DICOM)
• Partea care conţin descrieri şi informaţii într-un fişier DICOM
se numeşte obiect de definiţii
• Fiecare bucată de informaţie este un atribut (exemplu nume
pacient)
 17

Standardul DICOM
• Un fişier DICOM are următoarea structură:

• Parte introductivă de 128 octeţi

• Un prefix (4 octeţi) unde sunt reţinute literele
‘D’, ‘I’, ‘C’, ‘M’ care reprezintă semnătura unui
fişier DICOM
• Un set de date care reţin informaţii cum ar fi:
nume pacient, tip imagine, dimensiune
imagine, etc.
 18

Standardul DICOM

• Algoritmi pentru extragerea datelor şi imaginilor

din fişierele DICOM
• Se face ţinând cont de fiecare dintre tag-
urile din dicţionarul DICOM. Fiecare dintre
acestea va fi căutat în fişier, iar dacă va fi
găsit, va fi interpretat.
 19

Standardul DICOM

• 5 arii primare de funcţionalitate:

• Transmiterea unui obiect (e.g. imagine)
• Interogarea şi refacerea unui obiect
• Realizarea unor acţiuni specifice (e.g. tipărirea
unei imagini pe film)
• Managementul acţiunilor
• Asigurarea calităţii şi a consecvenţei imaginilor
(la vizualizare şi tipărire)
• NU defineşte arhitectura unui sistem, nu
specifică cerinţele de funcţionare (cu excepţia
celor care au fost definite anterior)
 20

Prelucrarea imaginilor
• domeniu interdisciplinar

• Prelucrarea datelor reprezentând imagini

constă în:
• grafica ("graphics"),
• prelucrarea imaginilor ("image processing")
• Recunoașterea formelor din imagini ("pictorial pattern recognition").
 21

Prelucrarea imaginilor
• Grafica: generarea imaginilor din
informații non-imagini.
Aplicații: reprezentarea grafică a unei functii sau set de
date experimentale, generarea de imagini pentru
programe, jocuri, producerea de scene din programele
simulatoare de zbor, arta pe calculator, animația
computerizata.
 22

Prelucrarea imaginilor
• Prelucrarea imaginilor: intrare și ieșire - imagini.
Aplicații:
- sisteme de transmisie a imaginilor (cu tehnici de
înlăturare a zgomotelor si compactare a datelor)
- Îmbunătățirea imaginilor subexpuse sau neclare
(cu tehnici de îmbunătățire a contrastului)
- modificarea drastică a imaginilor (schimbarea
iluminării, modificarea contururilor unor obiecte),
- crearea unei imagini noi dintr-un set de imagini
existente (exemplu: in medicina, obținerea
reprezentării unor organe interne din imagini cu
raze x sau scintigrafice).
 23

Prelucrarea imaginilor
• Recunoasterea formelor din imagini: producerea unei
descrieri a imaginii de intrare sau asignarea imaginii la o
clasa particulara.
Aplicatii:
• sistem de diagnostic medical (detectează anumite
anomalii de pe radiografii sau alte imagini medicale)
• sistem de sortare a corespondentei (detecteaza si
identifica cifrele codului postal de pe plic),
 24

Convertor analog/digital
• Operaţiile de cuantificare şi codificare a valorilor
semnalului sunt realizate de către un dispozitiv electronic
= convertor analog/digital
• Primeşte la intrare o valoare analogică
• Furnizează la ieşire un număr binar care aproximează
valoarea de intrare
• Punctele de imagine obţinute în urma eşantionării şi
cuantizării imaginii originale se numesc pixeli
 25

Pixel
• elementul unei imagini
• un punct dintr-o imagine grafică
• cel mai mic component al unei imagini
• Termen introdus în 1965 de către Frederic C.
Billingsley
 26

Pixeli
 27

Pixel
• unitate de măsură pentru rezoluţie:
• 2400 pixeli/inch
• 640 pixeli/linie
• dots per inch (dpi)
• pixels per inch (ppi)
• Cu câţi sunt mai mulţi pixeli cu atât imaginea digitală este
mai aproape de real
 28

Pixel
• Rezoluţie=numărul de pixeli dintr-o imagine
• Rezoluţia monitorului:
• 640×480, Diagonala: 15", pixelul : 0,4763 mm
• 800×600, Diagonala: 17", pixelul: 0,4318 mm
• 1024×768, Diagonala: 19", pixelul: 0,377 mm
 29

IMAGINI DIGITALE
MEDICALE
 30

Imagini digitale medicale

• Tehnica şi procesele utilizate în obţinerea imaginilor
corpului uman

• Scop:
• Clinic: diagnostic, screening
• Cercetare medicală
 31

Imagini digitale medicale

• Imagini:
• Biologice
• Radiologice
• Endoscopice
• Termografice
• Microscopice
 32

RADIOLOGIE
Principiu general

• Fasciculul de raze X (incident) – proiectat pe regiunea

anatomică de examinat şi, trecând prin corp, este

absorbit diferenţiat în funcţie de compoziţia chimică a
structurilor (numărul atomic Z al atomilor
componenţi), densitate și grosime;

• La ieşirea din pacient, fasciculul de radiaţii (emergent)

este atenuat energetic, neomogenitatea sa exprimând

diferenţele de absorbţie ale organelor/ţesuturilor
străbătute.
 33

RADIOLOGIE
Principiu general

• Fasciculul emergent întâlneşte suportul (film

radiologic, ecran fluorescent, detectori) care

transformă (pe baza efectelor de luminiscență şi
fotochimic) informaţia latentă în imagine structurată.
Imaginea obţinută poate fi analogică (radiografia
standard, fluoroscopia clasică) sau digitală
(radiografia şi fluoroscopia digitală, computer-
tomografia), directă (radiografia, fluoroscopia) sau
reconstruită (computer-tomografia).
 34

Radiografia dentară digitală

• Tipuri de sisteme pentru obţinerea directă a

imaginilor digitale:
• sistemul CCD (charged-coupled device)
• sistemul SP (storage phosphor system).
 35

Radiografia dentară digitală

Sistemul CCD (charged-coupled device)
utilizează un senzor pentru absorbţia radiaţiilor
expuse intraoral şi este conectat la computer
prin conductori de fibre optice cu rezistenţă
electrică neglijabilă.
• imaginea virtuală de pe senzor este
transformată de un fotomultiplicator
electronic şi un computer în imagine
radiologică afişată aproape imediat după
expunere pe monitorul calculatorului.
• radiaţiile sunt reduse cu 80% şi în acelaşi
timp se reduce timpul de expunere de 5 ori.
 36

Radiografia dentară digitală

Sistemul SP (storage phosphor system) –
inlocuiește filmul radiologic clasic, cu o placă de
fosfor fotostimulabil.
• În urma acţiunii radiaţiilor expuse placa
realizează o fosforescenţă albastră, diferenţiată
după gradul de absorbţie al fasciculului de raze
X.
• Imaginea virtuală stocată pe placă este redată
ca imagine digitală în urma expunerii la un
scaner laser.
 37

Părţile componente ale ansamblului digital

• Aparatul Röntgen dentar;

• Unul sau mai mulţi senzori CCD cu dimensiuni
diferite (pentru sistemul CCD) sau placi de fosfor
fotostimulabil de dimensiuni diferite (pentru
sistemul SP),
• Aparatul laser de scanare a imaginilor digitale
obţinute, pentru sistemul SP,
• Calculatorul cu pachetul de programe de
prelucrare a imaginii (Sidexis, Digora etc).
 38

Tehnici de radiografiere intraorală

Tehnica bisectoarei

Tehnica paralelismului
 39

Punctul de intrare al razei X

• centrul zonei de radiografiat
• defecte de tehnică: imagine parţială
 40

Tehnica de preferat
• Tehnica paralelismului
• Raza centrală perpendiculară pe receptor
• Raza centrală perpendiculară pe dinte
• Receptor paralel cu dintele
• Distorsionare mai scăzută
41
 42
Radiografii
panoramice