Editare foto – tutorial pentru clasa a VIII a 2016

Prelucrarea datelor reprezentand imagini cuprinde trei arii:

1. grafica ("graphics"),
2. prelucrarea imaginilor ("image processing")
3. recunoasterea formelor din imagini ("pictorial pattern recognition").

 Grafica: generarea imaginilor din informatii nonimagini. Aplicatii: reprezentarea grafica

a unei functii sau set de date experimentale, generarea de imagini pentru programe jocuri,
producerea de scene din programele simulatoare de zbor, arta pe calculator, animatia
computerizata.
 Prelucrarea imaginilor: atat intrarea cat si iesirea (rezultatul) sunt imagini.
Aplicatii: sisteme de transmisie a imaginilor (cu tehnici de inlaturare a zgomotelor si
compactare a datelor), imbunatatirea imaginilor subexpuse sau neclare (cu tehnici de
imbunatatire a contrastului), modificarea drastica a imaginilor (schimbarea iluminarii,
modificarea contururilor unor obiecte), crearea unei imagini noi dintr-un set de imagini
existente (exemplu: in medicina, obtinerea reprezentarii unor organe interne din imagini
cu raze x sau scintigrafice).
 Recunoasterea formelor din imagini: producerea fie a unei descrieri a imaginii de
intrare sau asignarea imaginii la o clasa particulara. Aplicatii: sistem de sortare a
corespondentei (detecteaza si identifica cifrele codului postal de pe plic), sistem de
diagnostic medical (detecteaza anumite anomalii de pe radiografii sau alte imagini
medicale) etc.

Exista doua tipuri de grafica :

1. Grafica vectoriala
2. Grafica raster.

Toate imaginile computerizate sunt impartite in doua tipuri de baza: imagini raster (cunoscute si
sub numele de bitmap) si imagini vector. In unele cazuri este recomandata folosirea de imagini
vectoriale, iar in altele imagini bitmap, in functie de natura proiectului. Alteori, cele doua formate pot fi
folosite impreuna. O intelegere a avantajelor si limitarilor fiecarei tehnologii si relatia dintre ele va duce
la o utilizare optima a acestora.
Editare foto – tutorial pentru clasa a VIII a 2016

Ce este si cum arata o imagine raster ( bitmap ) ?

Imaginile raster sunt create de aparatul digital de fotografiat (poze) ori prin scanare sau pe calculator in
diferite programe precum Adobe Photoshop. Imaginile raster sunt compuse dintr-o multitudine de pixeli unul
langa altul. Rezolutia unei imagini raster sau a unei imagini scanate se exprima in termeni de puncte pe inch sau
dpi. Rezolutia unui scanner sau printer este de asemenea masurata in puncte pe inch.

O imagine raster este complexa din punctul de vedere al efectelor aplicate, retusari, variatiuni de culori,
etc.
Pentru a reproduce cu exactitate un fisier de imagine raster, softul de grafica trebuie sa tina evidenta unei
cantitati mari de informatie, printre care localizarea exacta si culoarea fiecarui pixel din combinatia de pixeli.
Aceasta are ca rezultat fisiere de dimensiuni uriase pentru grafica raster. Rezolutiile mai mari (dpi) si
adancimea mai mare a culorilor dau fisiere mai mari.
Cand se creeaza si se scaneaza imagini raster, dimensiunea fisierului devine o problema serioasa, deoarece
fisierele mari tind sa faca procesorul computerului dvs. si hard-drivul sa lucreze suplimentar. Tranferarea
fisierelor mari (de peste 1 megabyte) prin internet necesita o conexiune de internet rapida de ambele parti
pentru a se putea incarca sau descarca in timp util.
Proiectele raster au extensiile: BMP, GIF, JPEG, JPG, PNG, PICT (Macintosh), PCX, TIFF, PSD (Adobe
Photoshop)

O imagine este un tablou bidimensional de pixeli, denumit şi rastru.

Fiecare linie din imagine se numeste linie de scanare.
Pentru a înţelege mai bine modul în care sunt stocate imaginile în fişiere trebuie studiat în primul
rând modul în care sunt stocate culorile pixelilor în memoria video şi principalele componente ale unei
imagini.
Culoarea fiecărui pixel este reprezentată printr-una dintre următoarele metode:
Dacă imaginea este monocromă, culoarea fiecărui pixel este exprimată printr-un bit, 1 sau 0.
Pentru o imagine true color, culoare fiecărui pixel este exprimată în valori de intensitate pentru
fiecare dintre culorile fundamentale (RGB). De obicei, fiecare componentă a unei culori este reprezentată pe
un octet. Rezultă 256 de nivele pentru fiecare dintre componente. În acest caz sunt necesari câte 3 octeţi
pentru fiecare pixel şi rezultă posibilitatea utilizării a 16 777 216 combinaţii de culoare.
Pentru o imagine bazată pe o paletă de culori, valoare fiecărui pixel este interpretată ca fiind un
index într-un tabel cu valori RGB (paleta de culori sau colormap). Numărul de biţi necesar pentru stocarea
culorii unui pixel depinde de numărul de culori din paletă. Dimensiunile obişnuite ale paletelor de culori
sunt 16 (4 biti / pixel) şi 256 (8 biţi / pixel).
Figura 1 exemplifică câteva dintre componentele unei imagini:
Editare foto – tutorial pentru clasa a VIII a 2016

Lăţime

Matrice de
pixeli

Înălţime

Pixelii (contractie de la PICture ELement) pot fi asemuiti cu placile de

faianta de pe un perete. Ca si acestea din urma, pixelii sunt dispusi in randuri suprapuse
pentru a "acoperi" formatul imaginii. La afisarea pe ecran sau la imprimare, mai multi pixeli
sunt afisati pe unitatea de lungime. Pentru a avea impresia de detalii bine definite, pentru
monitoarele calculatoarelor se afiseaza aproximativ 72 pixeli / inch iar pentru imprimare pe
hartie 100 pixeli / cm sunt suficienti. In functie si de imaginea afisata, rezolutiile pot fi mai
reduse, dar, mai jos de o anumita limita (rezolutie) imaginea capata aspect urat, cu liniile
frante in dinti de ferastrau (aliasing).

Pentru imaginile alb-negru, deoarece ochiul uman nu poate distinge mai mult de 200
nuante de gri, s-a considerat ca 256 (2^8) este cel mai apropiat numar care satisface
aceasta situatie, de aceea, imaginile alb-negru sunt condificate cu 8 biti pentru fiecare pixel.

In privinta imaginilor color, ochiul uman poate distinge cateva milioane de nuante de
culori. Imaginile digitale stocheaza informatii despre culorile de baza (rosu, verde si
albastru, in engleza red, green si blue, adica RGB). Atribuind fiecarei culori de baza 256
nuante posibile, cele trei culori de baza pot genera peste 16 milioane nuante de culori,
substantial mai mult decat poate diferentia ochiul uman. Asadar, imaginile color au, pentru
fiecare pixel, cate 3 bytes (24 biti). Exista si versiuni de fisiere care stocheaza 12 biti /
culoare (si in total 36 biti/pixel) sau chiar 16 biti / culoare (in total 48 biti/pixel) dar acestea
au utilizari mai reduse.
Avind in vedere aceste standarde, pentru o fotografie de 6 MPx (rezolutie depasita
de majoritatea camerelor foto digitale actuale), avem 6 milioane de pixeli x 3 bytes/pixel,
adica 18 MB! Enorm! Cu fisiere de asemenea dimensiuni, fotografia digitala ar fi avut un cu
totul alt impact.

De aceea s-a impus utilizarea unor metode de compresie ale imaginilor digitale.
De ce dorim imagini comprimate?
O prima limitare este determinata chiar de avantul pe care l-au luat in acesti ani camerele
foto digitale. Frenezia cu care se fotografiaza digital in aceasta epoca, produce cateva mii de
Editare foto – tutorial pentru clasa a VIII a 2016

imagini anual pentru fiecare utilizator, imagini care "mananca" rapid spatiul de pe hard-
disk-urile calculatoarelor personale, char si a celor bine "dotate". Daca vrem ca imaginile
noastre sa fie afisate pe internet, acestea trebuie transmise in retea si, de acolo, vizitatorul
sau destinatarul le descarca prin navigatorul sau de internet. O a doua limitare, severa, este
impusa de viteza de descarcarea care se face cu o viteza mica (cativa kb pe secunda); un
fisier foarte mare se descarca greu si pune la incercare rabdarea vizitatorului.

DESCRIEREA CATORVA FORMATE CURENTE

JPEG
JPEG este un algoritm de compresie, propus de Joint Photographic Expert Group
(J.P.E.G.) si care a fost destinat comprimarii imaginilor alb-negru sau color luate din
realitate. Algoritmul de comprimare se bazeaza pe sensibilitatea crescuta a ochiului uman la
variatiile mici de luminanta si sensibilitatea mai redusa la variatiile mici de culoare. In
aceasta idee, algoritmul acorda mai multa atentie - deci mai multi bytes, pentru
modificarile fine de luminanta si o pondere mai mica pentru culoare, intrucat imaginea
comprimata este destinata observarii de catre oameni, iar nu determinarilor colorimetrice.

Comprimarea JPEG se face cu pierderi de informatie ("lossy compression scheme"), adica o

parte din informatiile detinute de imaginea initiala sunt inlaturate definitiv. Daca aveti
nevoie de toate informatiile din fotografia initiala, alegeti o metoda fara pierderi (lossless),
cum este TIFF; dar in aceasta situatie, fisierul va fi mult, mult mai mare.

O proprietate foarte utila a algoritmului jpeg este capacitatea acestuia de a avea un grad
variabil de comprimare, ales de utilizator. Aceasta inseamna ca daca doriti obtinerea unui
fisier de imagine cat mai mic, se poate alege o rata mare de comprimare, in dauna calitatii;
invers, pentru a mentine calitatea la o cota ridicata, se alege un grad redus de comprimare.
La prima comprimare a imaginilor, chiar si pentru un grad mediu, pierderea de calitate este
minora. Asa se face ca toate aparatele fotografice digitale, pentru a realiza economie de
spatiu pe cartela de memorie, prezinta posibilitatea de a comprima imaginea descarcata de
pe CCD in imagine comprimata JPEG in diverse rapoarte (1:5 - 1:20), fara o alterare
semnificativa. Daca insa fisierul JPEG este deschis, prelucrat, salvat, apoi din nou deschis,
prelucrat ... de mai multe ori, pierderile de calitate devin tot mai evidente.

Cat de mult se poate comprima o imagine? Daca plecam de la un fisier imagine de tip TIFF
de 1 MB (sa presupunem), putem obtine un fisier jpg de 100 K (rata de compresie 1:10),
fara alterari importante ale calitatii vizibile a imaginii. O comprimare la o rata de 1:40 - 1:50
aduce fisierul-imagine la 20 - 25 K cu pierderi perceptibile dar moderate. Este posibila
comprimarea de pana la 1:1000, imaginea obtinuta avind doar 1 K si pastreaza mai multe
detalii decat ofera multe programe de manipulare a imaginilor in modul "thumbnail".
Editare foto – tutorial pentru clasa a VIII a 2016

GIF
Mai vechi decat JPEG, pentru unele tipuri de imagini, GIF (Graphic InterchangeFormat) este
superior in privinta calitatii imaginii, a ratei de comprimare sau a ambelor, dar are un pacat:
o paleta redusa de culori, deoarece, prin conventie, GIF are maximum 256 culori (codificare
pe 8 biti). De exemplu, arii largi cu exact aceeasi culoare, sunt comprimate foarte eficient
de algoritmul GIF. Dar, pentru o imagine fotografica, transpusa digital prin scanare sau
inregistrata cu aparate fotografice digitale, adancimea de culoare este de cel putin 24 biti
(16 milioane de culori), ceea ce determina o alterare severa a pozei.

Imaginile optime pentru comprimare prin metoda GIF sunt cele cu linii si cu suprafete
uniform colorate, cum sunt cele desenate cu programe de grafica (de exemplu Microsoft
Paint). Cu cat imaginea contine mai multe nuante, cu atat JPEG se descurca mai bine. GIF
comprima bine marginile netede, cum ar fi chenarele fotografiilor sau conturul literelor
aplicate peste o imagine, pe care JPEG le reda mai difuz, datorita rotunjirilor inerente in
calculele matematice pe care le efectueaza algoritmul de compresie. In plus, formatul GIF
permite animatii simple.
Formatul GIF este foarte folosit pentru realizarea site-urilor Internet (butoane, bare de
defilare, logo-uri, etc).

PNG
In incercarea de a corecta deficientele fisierelor de tip GIF, a aparut formatul PNG
(Protable Network Graphic) si care prezinta codificare pe 8 biti (PNG-8) sau pe 24 biti
(PNG-24), inclusiv gestionarea transparentei pe 256 nivele. Formatul PNG este recunoscut
de practic toate programele moderne de prelucrare si nagivare pe Internet. Pentru
aceeasi imagine, fisierele PNG sunt mai mici decat cele in varianta GIF. Formatul PNG-24
suporta si imagini cu tonuri continue, dar dimensiunile fisierelor sunt mai mari decat cele
JPEG.

TIFF
Tagged Image File Format (TIFF) este un format de fisiere de imagine, creat de compania
Aldus si a devenit rapid suportat de toate programele de prelucrare si vizionare a imaginilor
digitale, atat sub Windows cat si pe MacIntosh.
Initial a fost creat pentru transmiterea faxulurilor, ulterior a fost utilizat pentru toate
imaginile digitale.

Calitatea imaginii digitale in format TIFF este foarte buna. Fisierele TIFF pot suferi prelucrari
repetate, fara alterarea calitatii, deoarece informatia este stocata fara comprimare si fara
pierderi ("lossless").

Dezavantajul major al formatului este dimensiunea enorma. Teoretic, o imagine de 3000 x

2000 pixeli ar avea 18 MB in format TIFF! Fiserele TIFF pot fi comprimate prin algoritmul
LZW, realizat de Abraham Lempel, Jacob Ziv si Terry Welch (care permite compresie fara
pierderi), dar reducerea dimensiunilor fisierului este doar de cateva procente.
Editare foto – tutorial pentru clasa a VIII a 2016

Codificarea se face, de regula pe 24 biti (8 biti/canal) dar TIFF permite stocarea pana la 64
biti.

Formatul TIFF este recomandat ca fisier de salvare intre etapele de prelucrare ale imaginilor
pe calculator (unde spatiul nu este o problema), deoarece permite salvari repetate, fara
alterarea calitatii imaginii. Poate fi folosit si pentru stocarea sau arhivarea imaginilor, desi
dimensiunile mari ale fisierelor il fac cam nepractic (30 - 40 imagini pe un CD).

BMP
Formatul de fișier BMP (en. Bitmap - hartă de biți), cunoscut de asemenea și ca fișier
imagine Bitmap sau formatul de fișier DIB (en. Device Independent Bitmap- „bitmap”
independent de dispozitiv) sau pur și simplu Bitmap, este un format de fișier imagine de
tip rastru folosit pentru a stoca imagini digitale independent de dispozitivul de afișare (cum
ar fi un adaptor grafic) în special pe sistemele de operare Microsoft Windows și OS/2.
Formatul de fișier BMP este capabil de a stoca imagini digitale bidimensionale de lățime,
înălțime și rezoluție arbitrare, monocrome sau color, de variate profunzimi ale culorii iar
opțional cu comprimare de date, canale alfa și profile de culoare.

RAW

Fisierele de imagine RAW sunt fisierele brute, ce contin datele primare, asa cum sunt ele
furnizate de captator, fara nici o modificare. In header-ul fisierului RAW exista insa
informatii referitoare la toate setarile camerei in momentul fotografierii si care pot fi
utilizate ca punct de plecare pentru prelucrare.

Dimensiunile sunt mari, dar ceva mai mici decat fisierul TIF iar calitatea imaginii este
maxima. Mai mult, in timpul prelucrarii imaginilor, utilizatorul poate face unele modificari in
privinta expunerii, contrastului, acutantei, balansului de alb, etc.

Formatul RAW are doua dezavantaje majore: a) implica obligatoriu o prelucrare, pentru a
putea fi imprimat si b) fiecare producator de camere foto digitale are un format specific de
fisier si care, de regula, nu poate fi prelucrat cu programul unei firme concurente. Mai mult
decat atat, un singur producator poate avea mai multe formate de fisiere RAW (de exemplu
Canon: CRW, CR2).

Adobe Camera RAW incearca sa tina pasul cu ultimele formate de fisiere RAW aparute, dar
un nou tip de fisier RAW implica o actualizare a programului.

Avantaje, dezavantaje si utilizari ale principalelelor formate de imagine

Editare foto – tutorial pentru clasa a VIII a 2016
Editare foto – tutorial pentru clasa a VIII a 2016

În grafica pe calculator, grafica vectorială este un procedeu prin care imaginile sunt
construite cu ajutorul descrierilor matematice prin care se determină poziția, lungimea și
direcția liniilor folosite în desen. Imaginile vectoriale sunt complementare imaginilor
bitmap, din grafica raster, în care imaginile sunt reprezentate ca un tablou de pixeli.
În unele cazuri este recomandată folosirea imagini vectoriale, iar în altele imagini bitmap,
în funcție de natura proiectului. Uneori, cele două formate pot fi folosite împreună. O
înțelegere a avantajelor și limitărilor fiecărei tehnologii și relația dintre ele va duce la o
utilizare optimă a acestora.
Afișarea și crearea imaginilor vectoriale
Display-urile computerelor sunt alcătuite din puncte minuscule numite pixeli.
Imaginile bitmap sunt de asemenea construite folosind aceste puncte. Cu cât sunt mai
mici și mai apropiate, cu atât calitatea imaginii este mai ridicată, dar și mărimea fișierului
necesar pentru stocarea ei. Dacă imaginea este afișată la o mărime mai mare decât cea la
care a fost creată inițial, devine granulată și neclară, deoarece pixelii din alcătuirea
imaginii nu mai corespund cu pixelii de pe ecran.
Editare foto – tutorial pentru clasa a VIII a 2016

În cazul imaginilor vectoriale însă, fișierul stochează liniile, formele și culorile care
alcătuiesc imaginea, ca formule matematice. Un program de grafică vectorială folosește
apoi aceste formule pentru a construi imaginea pe ecran, la calitate optimă, în funcție de
rezoluția ecranului. Așadar, acestea pot produce o imagine de orice mărime și nivel de
detaliu, calitatea imaginii fiind determinată doar de rezoluția display-ului, mărimea
fișierului rămânând aceeași. Imprimarea unei imagini vectoriale pe hârtie sau pe orice alt
material va da un rezultat mai clar și de o rezoluție mai înaltă decât cea posibilă pe un
ecran, folosind exact același fișier.
Pentru a crea și modifica imagini vectoriale sunt folosite programe software de desen
vectorial. O imagine poate fi modificată prin manipularea obiectelor din care este
alcătuită, acestea fiind salvate apoi ca variații ale formulelor matematice specifice.
Operatori matematici din software pot fi folosiți pentru a întinde, răsuci, colora diferitele
obiecte dintr-o imagine. În sistemele moderne, acești operatori sunt prezentați în mod
intuitiv folosind interfața grafică a calculatorului.

SOFTWARE Grafica de tip vectorial

I. Inkscape – open source

1. Principal: program de tip Open Source - gratuit; este ideal din aceasta cauza in mediul
academic.
2. Evolutie rapida si constanta, datorat unei comunitati mari de utilizatori-dezvoltatori.
3. Multiplatform: Windows, Linux, MacOS
4. Formatul fisierelor este standard .SVG (Scalable Vector Graphics), deci pot fi
importate/exportate usor in orice aplicatie care suporta acest standard
5. Exporta versiuni rasterizate la orice rezolutie, in format .PNG
6. Poate exporta direct continutul si ca .EPS sau .PDF, avand optiunea de a transforma font-
urile in path-uri (si evita orice incompatibilitate cu printerele).
Editare foto – tutorial pentru clasa a VIII a 2016

II. ADOBE ILLUSTRATOR CS6

Adobe Illustrator este un editor grafic vectorial creat și distribuit de Adobe

Systems.
Cu Adobe Illustrator se pot realiza obiecte grafice vectoriale complicate, are
facilități pentru a produce animații, conținut web, obiecte 3D, materiale pentru tipar.
Are capacitatea de a transforma o imagine bitmap în desen vectorial (Live Trace) și
o multitudine de efecte pentru aplicarea culorii elementelor din lucrare (Live Paint).
De asemenea, cu acest soft se pot importa texte pentru a putea fi mai târziu
vectorizate și prelucrate.
Alături de celelalte aplicații Adobe, Illustrator este un program ce permite realizarea
de grafică pentru internet, video, dispozitive mobile și tipar.
Editare foto – tutorial pentru clasa a VIII a 2016

III. CorelDRAW Graphics Suite X7 – este o suita de soft-uri ce cuprinde si

grafica vectoriala.
Editare foto – tutorial pentru clasa a VIII a 2016

IV. XARA EXTREME PRO

Xara Photo & Graphic Designer este un program de editare a graficii vectoriale creat de
către compania britanică Xara, care a fost achiziționată de grupul german MAGIX AG în
2007. Programul a fost cunoscut și sub numele Xara Studio, Xara X și Xara Xtreme.
Versiunea profesională a acestuia se numește Xara Designer Pro

V. AUTOCAD 2016
Proiectati si dati forma realitatii prin intermediul instrumentelor
puternice si flexibile, disponibile in solutia software AutoCAD, una dintre cele
mai importante aplicatii software 2D si 3D. In solutia software AutoCAD
descoperiti un mijloc intuitiv de explorare a conceptelor proiectelor
dumneavoastra, prin faptul ca ofera instrumente de lucru 3D capabile sa
realizeze aproape orice forma imaginabila.
Editare foto – tutorial pentru clasa a VIII a 2016

SOFTWARE GRAFICA DE TIP RASTER

I. GIMP
GNU Image Manipulation Program este un program de grafica raster (asemanator cu Adobe
Photoshop), folosit pentru retusare foto, manipulare de imagine, etc. Desi nu poate concura (complet)
cu Photoshop-ul, poate fi folosit cu acelasi success in locul acestuia in multe proiecte.
Avantaje Gimp:

1. Principal: Program Open Source - gratuit;

2. Multiplatform: Windows, Linux, MacOS, etc.
3. Are majoritatea facilitatilor si filtrelor care pot fi gasite in Photoshop
4. Exportul in format .JPG este extrem de detaliat si se pot obtine imagini de calitate mare dar cu
dimensiuni mici, prin ajustarea fina a parametrilor. Multe dintre imaginile de pe acest site sunt
realizate cu GIMP. De altfel, poate importa/exporta documentele intr-un numar impresionant
de formate de imagine raster sau rasterizabile (38 de formate in total, inclusiv cele uzuale:
.bmp, .jpg, .tiff, .tga, .png, .pcx, .ico, .pnm, .psd, .txt, .html, .h, .c) [Da, poate exporta imagini
ca text, ca ascii art, sau encoding pentru cod sursa in limbaj C. ]
5. Suporta multe plug-in-uri aditionale (separat fata de distributia de baza)
6. Suporta lucrul cu imagini animate (.GIF), fiecare frame fiind importat intr-un layer.
7. M-a salvat de mai multe ori prin rasterizarea la calitate exceptionala a unor imagini .EPS
incorect exportate, imagini care nu puteau fi deschise cu Photoshop de ex.
8. Un pachet mare de templateuri si de efecte deosebite dedicate generarii de imagini pentru
web (roll-overs, glows, image-maps, etc), via Script-Fu (un limbaj de scripting dedicat)
9. Foarte util, pentru mine, a fost un filtru care permite obtinerea de mozaicuri care se imbina
Editare foto – tutorial pentru clasa a VIII a 2016

perfect pe orice latura, din orice imagine, oricat de nesimetrica ar fi aceasta (Filters->Map-
>Make Seamless)

II. ADOBE PHOTOSHOP

Adobe Photoshop, așa cum este cunoscut astăzi, este vârful de lance
al gamei de produse software pentru editare de imagini digitale,
fotografii, grafică pentru tipar, video și Web de pe piață. Photoshop este
un program cu o interfață intuitivă și care permite o multitudine
extraordinară de modificări necesare în mod curent profesioniștilor și nu
numai: editări de luminozitate și contrast,culoare, focalizare, aplicare de
efecte pe imagine sau pe zone (selecții), retușare de imagini degradate,
număr arbitrar de canale de culoare, suport de canale de culoare pe 8, 16
sau 32 biți, efecte third-party etc.
Editare foto – tutorial pentru clasa a VIII a 2016