Sunteți pe pagina 1din 7

[Type text] [Type text]

Formate de stocare a imaginilor


[Type text] [Type text]

Introducere

Prelucrarea de imagini este un domeniu care i pstreaz dinamismul n


ciuda treceriianilor. Dezvoltrile tehnologice au facilitat accesul unui numr tot
mai mare de oameni la aceast ramur fascinant a imagisticii computerizate.Sursa
de provenienta a imaginilor poate fi un dispozitiv de achizitie (camera video,
scanner,captor radar), dar poate fi la fel de bine si o ecuatie matematica, un
ansamblu de date statistice etc.

Exista doua motive principale pentru care se apeleaza la procesarea


imaginilor:

mbunatatirea calitatii unei imagini avnd drept scop o mai buna


vizualizare pentru un operator uman. Aceasta poate nsemna:
reducerea zgomotului si a altor defecte care pot fi prezenten imagine
(datorate, de exemplu, dispozitivului de achizitie), evidentierea unor
zone de interes prin modificarea luminozitatii, a contrastului,
accentuarea muchiilor etc.;
Extragerea de informatii dintr-o imagine, informatii care pot
reprezenta intrarea pentru unsistem automat de recunoastere si
clasificare. Aceste informatii pot fi: diferite distante si relatii dintre
obiectele prezente n imagine, momente statistice, parametri
geometrici (arie, perimetru,circularitate), coeficienti Fourier etc.

O imagine este deci un semnal bidimensional; prin urmare prelucrarea imaginilor


poate ficonsiderat i o ramur a prelucrrii digitale de semnal (care mai include
prelucrearea audio,telecomunicatii etc.)

Prelucrarea imaginilor include sau este legat mai multe discipline:

- preluarea, compresia i stocarea imaginilor;

- restaurarea i ameliorarea imaginilor prin corectii ajustri de contrast,


filtrarea zgomotului etc;
[Type text] [Type text]

- fotogrammetrie, adic msurtori ale unor obiecte, fenomene imagini;

- recunoaterea formelor (vederea artificial).

Descrierea formatelor fisierelor de imagine

Un fisier este entitatea logica de organizare a informatiei nscrise pe mediile


magnetice de stocare si se compune dintr-un sir de octeti. Pentru stocarea imaginii
este necesar ca acesti octeti sa contina informatia aferenta pixelilor precum si
informatie despre tipul imaginii: dimensiunile acesteia, daca este sau nu indexata,
daca are sau nu o tabela de culoare atasata, daca este sau nu comprimata, si dupa ce
metoda. Anumite structure de fisiere au fost impuse de-a lungul timpului de firme
producatoare de software sau de organisme de standardizare, capatnd denumirea
de formate de imagini. Formatele de imagini s-au facut cunoscute mai ales dupa
extensia standard a fisierelor ce contin imaginile stocate dupa formatul respectiv:
BMP, TIF, GIF, PCX, JPG.

n cele ce urmeaza ne vom referi la formatele RAW(cunoscut si ca IMG), unul


dintre cele mai rudimentare formate de fisiere imagine si Windows Bitmap -BMP
al firmei Microsoft, care este unul dintre cele mai larg recunoscute formate de
fisiere.

Un fisier RAW contine imagini indexate cu nivele de gri, de forma patrata.


Fisierul nu are antet (dimensiunile imaginii fiind deduse din dimensiunea fisierului
ce o contine) si nu contine nici tabel de culoare (acesta are toate componentele
liniei egale ntre ele, reprezentnd griuri). Fiecare pixel al imaginii este codat cu
numarul corespunzator de biti (4, 8, etc.); imaginea este baleiata n ordinea
normala (ncepnd cu prima linie a imaginii, de la stnga la dreapta).

Bitmap (.bmp)
Acest format a intrat deja n manuale de informatic, datnd nc de la nceputurile
Windowsului. Dei imaginile digitale salvate ca .bmp au o calitate medie spre
[Type text] [Type text]

nalt, dezavantajul lor consta n dimensiunea supraevaluat. De aceea formatul


nici nu mai este folosit dect pentru pictograme i imagini de dimensiuni reduse.
JPEG (.jpg)
Norma JPEG (acronim pentru Joint Photographic Experts Group Masa rotund a
experilor fotografici) este rezultatul unor proiecte de cercetare care au nceput prin
anii 1980, odat cu primele experiene de laborator n ale tehnicilor de compresie a
imaginilor. Cu timpul JPEG-urile au ajuns standardul cel mai des ntlnit pe
Internet, tocmai din cauza gradului foarte mare de comprimare.
ntr-adevr, un fiier JPEG poate fi comprimat la o scar de pn la 100:1, n
funcie de configurri, ceea ce l fcea foarte avantajos mai ales n era conexiunilor
dial-up.
Graphic Interchange Format (.gif)
GIF este acronimul pentru compresia fr rabat de calitate. Graphic Interchange
Format folosete algoritmul Lempel-Ziv-Welch (la fel ca fiierele TIFF) i

reuete compresii de pn la 90 la sut, cu toate acestea este foarte limitat de o


gam fix de 256 de culori.
Pentru c nu pierde din precizie, formatul GIF este folosit n general n grafic,
geometrie sau n designul logo-urilor (dat fiind c acestea sunt monocrome sau
folosesc o palet mic de culori), dar chiar i aa, acum exist formate mai
performante, vectoriale, care pot face aceeai treab mult mai bine.
Portable Network Graphics (.png)
Dei are probabil cel mai bun raport calitate/dimensiune, acest format este indicat
doar pentru imaginile care au nevoie s fac o tranziie clar ntre elementele de
tipo- i fotografie. PNG nu rpete din calitate imaginilor, n schimb este nc un
format greoi pentru web (ocup mai muli octei dect un JPEG).
La fel ca GIF-urile, dar la un cu totul alt nivel, fiierele PNG pot fi salvate
transparente sau translucide, ca s poat fi mai apoi suprapuse peste alte
imagini/fundale n paginile web (aceast caracteristic funcioneaz n majoritatea
browserelor de la Internet Explorer 7 ncoace).

Despre RAW

Spre deosebire de JPEG, RAW nu reprezinta vre-un acronim misterios ci are


originea in cuvantul englezesc "raw" care inseamna "materie prima".
[Type text] [Type text]

Este binecunoscut faptul ca fotoelementele componente ale captatorului digital nu


inregistreaza decat date de luminanta. Informatiile de crominanta sunt obtinute
printr-o cale mai ocolita: in fata fotoelementului este asezat un filtru colorat (in
general rosu, verde, sau albastru). Filtrul lasa sa treaca doar lumina de culoarea
proprie si blocheaza celelalte culori. Prin urmare, fotoelementul va inregistra
intensitatea luminii colorate in culoarea filtrului suprajacent.

Prin imediata invecinare a fotositurilor cu filtre rosu, verde si albastru, se poate


interpola informatia de culoare in asa fel incat sa se poata aproxima cu o buna
precizie, informatia de cromianta pe intreg spectul si pentru fiecare pixel din
imagine. Asezarea filtrelor rosu, verde si albastru ca si raportul dintre ele respecta
(la majoritatea camerelor foto digitale) standardul propus de Bayer.

Expus la lumina, fiecare fotosit inregistreaza o anumita cantitate de lumina, pe care


o transpune intr-un semnal electric (tensiune). In continuare, convertorul analog-
digital trasforma semnalul analogic intr-un semnal discret, sub forma unui numar,
de regula de pana la 12 biti. Prin urmare, fiecare fotosit al unei camere foto digitale
obisnuite poate genera 2^12 = 4.096 nivele diferite de semnal. Aparatele foto de
inalta performanta convertesc informatia pe 14 biti. Datele sunt apoi asamblate sub
forma unui fisiser in care sunt introduse informatii referitoare la pozitionarea
fiecarui fotosit, ca si date referitoare la parametrii de expunere, modelul camerei
folosite, etc.

Acest fisier poate fi transferat pe cartela de memorie sub forma de fisier RAW sau
poate fi prelucrat in continuare, in camera foto digitala. Sunt acum aplicate setarile:
balansul de alb, contrastul, ajustarea acutantei, eventuale filtre digitale, etc. Nivelul
de semnal per pixel este redus la 8 biti. Daca fotocamera permite (si utilizatorul
prefera acest format), imaginea poate fi salvata in acest moment ca fisier TIFF.

In final se face transformarea in fisier JPEG, prin indeprtarea datelor considerate


prea "asemanatoare" in scopul reducerii dimensiunilor fisierului de imagine.
[Type text] [Type text]
Prelucrari fisier Tip fisier
Semnal captator RAW
Transformare analog-digital
Populare header fisier
Aplicare setari camera: TIFF
-balans de alb
-contrast
-saturatia culorilor
-aplicare filtre digitale
-redimensionare la rezolutia prestata
Conversie 12->8 biti
Comprimare JPEG JPEG

Care ar fi diferentele intre RAW si JPEG?

Fiecare dintre aceste tipuri de fisiere prezinta avantaje si dezavantaje pentru


utilizator.
O prima diferenta este data de informatia stocata in fiecare pixel. Fisierul RAW
stocheaza informatia pe 12 biti, ceea ce creeaza o diferenta maxima teoretica de
semnal de la 0 la 4095 sau, sub forma de raport: 1 : 4096. In cazul fisierului RAW,
intervalul dinamic este de 3,6 (pentru fisierele pe 12 biti) sau 4,2 (pentru fisierele
pe 14 biti). Fisierele JPEG sunt codificate pe 8 biti/canal de culoare.

Avantaje JPEG Avantaje RAW

Fisiere de dimensiuni mai mici, mai Fisierul contine intreaga informatie


economice furnizata de captator

Permit modificarea ulterioara a unor


Sunt manipulate mai rapid in camera parametrii de expunere dar mai ales:
temperatura de culoare si IE
Fisierul poate fi convertit in imagini
Pot fi imediat imprimate pe hartie
TIFF de 16 biti/canal
Prelucrarile sunt aplicate doar in
momentul salvarii in format TIFF sau
JPEG si nu afecteaza fisierul RAW

O a doua diferenta majora intre cele doua tipuri de fisiere este aceea data de
standardul lor: fisierul JPEG utilizeaza un standard deschis si deci imaginea poate
[Type text] [Type text]

fi vizualizata cu orice progam capabil sa manipuleze imaginile; in schimb, fisierele


RAW utilizeaza standarde proprietare fiecarui producator, ba chiar si mai mult!
Acelasi producator introduce modificari de la un model de camera la altul. De
exemplu Canon a schimbat modul de codificare, o data cu introducere modelului
Canon EOS 20D, sau Nikon la modelul D2X.

Dezvantaje JPEG Dezvantaje RAW

Nu permit decat procesari de mica Procesarea fisierului este


amploare consumatoare de timp

Nu exista un standard general valabil.


Procesarile si salvarile repetate Fiecare producator are propriul
altereaza rapid calitatea imaginii format, unii producatori chiar mai
multe!
Nu exista nici o garantie ca
Calitate uneori nesatisfacatoare
producatorul va pastra pe viitor
pentru imprimari de inalta calitate.
compatibilitatea cu vechile formate
Necesita programe dedicate; unii
producatori le vand separat de
camera.

Diferenta cea mai importanta pentru utilizatorul neprofesionist este dat de timpul
consumat pentru pregatirea pentru imprimare (postprocesarea). Daca in cazul
fisierelor JPEG sunt necesare doar putine prelucrari, deci un timp scurt de lucru
asupra fisierului de imagine, in cazul fisierelor RAW timpul consumat este mult
mai mare.

Majoritatea camerelor foto digitale cu "pretentii" pot produce fisiere JPEG, RAW
si asocierea RAW+JPEG. Fisierele JPEG au dimensiuni mici astfel incat putem
efectua mai multe fotografii pana cand va fi nevoie sa schimbam cartela sau sa
descarcam imaginile. Fisierele RAW sunt de doua ori pana la de trei ori mai
voluminoase, prin urmare numarul de imagini care poate fi stocat pe o cartela
scade drastic. Combinatia RAW+JPEG este, evident, si mai mare.