Formatul BMP

Slujeru Drago, II MTC, Facultatea de Resurse Minerale i Mediu

Abstract O imagine digital este o reprezentare a unei imagini reale bi-dimensionale (imagine n "2D" sau dou dimensiuni), ca o mulime finit de valori digitale (numerice), codificate dup un anumit sistem. n grafica de computer o grafic de tip raster sau bitmap este o structur de date care reprezint o reea in general rectangular de pixeli sau puncte de culoare, care pot fi vizualizate prin intermediul unui monitor sau unui alt mediu de vizualizare. Ea este diferit de grafica vectorial care formeaz imaginea din elemente geometrice (linii, cercuri, arce, etc.). Grafica raster are aplicaie in domeniu general (imagini reale), pe cand cea vectoriala este folosita mai mult n domeniile tehnice sau in publicitate (desene tehnice, harti GIS, panouri publicitare) Unul din cele mai vechi formate n care este salvat grafica raster este formatul bitmap (BMP) sau bitmap independent de dispozitiv (DIB). Un fisier BMP este format din header, header de informaii, palet de culori, hart de pixeli. Din cauza acestei structurii foarte simple formatul a catigat o mare popularitate de-alungul anilor. In lucrarea ce urmeaz se vor prezenta caracteristicile formatului bitmap si a graficii raster n general, precum i modul in care acest format stocheaza imaginile. Cuvinte cheie: raster, pixel, bitmap, DIB, culori, octei Introducere Benjamin Henry Day a fost un grafician i tipograf american care a trit ntre anii 1810 i 1889. Editorul original al New York Sun, un precursor de la jumtatea secolului XIX al tabloidelor de azi, Day a rmas n istoria presei tiprite pentru celebrele, mai ales peste ocean, Benday dots. Benjamin Day i tehnica "Benday dots" folosit n crearea benzilor desenate Pentru majoritatea romnilor Benday dots nu nseamn nimic. Este vorba despre o tehnic grafic folosit mai ales n deceniile 5 i 6 ale secolului trecut pentru crearea unor serii celebre de benzi desenate. Vorbim despre anii n care benzile desenate fceau carier n Occident i mai puin sau deloc n spatele Cortinei de Fier. Tehnica inventat de Benjamin Day, inspirat de pointillism, un curent din pictura vremii, urmrea obinerea

anumitor efecte vizuale, culori, umbre sau iluzii optice prin folosirea unor puncte de anumite culori (de obicei rou, galben i albastru) ale cror dimensiuni, dispunere spaial i suprapunere parial creau imaginile dorite. Monitorul unui PC funcioneaz n mod similar, folosind culorile rou, verde i albastru, precum i tehnici de combinare a acestora. Puncte luminoase roii, verzi i albastre se combin pentru a da natere milioanelor de nuane pe care monitoarele le afieaz. Dac s-ar nregistra cu meticulozitate poziia, dimensiunea i culoarea fiecrui punct din componena unui desen care folosea n anii 60 tehnica lui Benjamin Day, s-ar ajunge la o versiune necomputerizat a celei mai des ntlnite forme de stocare a elementelor grafice pe calculatorul personal: fiierul de tip bitmap. Aa cum i spune i numele, o imagine de tip bitmap conine o hart detaliat informaiile de culoare i localizare a tuturor punctelor necesare pentru a crea o imagine pe computer prin schimbarea culorilor anumitor pixeli pe un monitor. Termenul pixel, o prescurtare pentru picture element, desemneaz cea mai mic unitate de suprafa pe care ecranul unui monitor o poate prelucra pentru a crea o imagine. Imaginea digitala O imagine digital este o reprezentare a unei imagini reale bi-dimensionale (imagine n "2D" sau dou dimensiuni), ca o multime finit de valori digitale (numerice), codificate dup un anumit sistem. Pentru aceasta, imaginea digital se mparte mai nti n numeroase elemente ale imaginii numite pixeli, i anume sub form de raster grafic sau hart de tip raster, fiecare pixel avnd dou coordonate plane. Apoi caracteristicile de luminozitate i culoare ale fiecrui pixel, eventual mpreun cu coordonatele sale (dac acestea nu sunt implicite), sunt codificate conform mai multor sisteme, rezultatul final fiind un ir de numere. n mod obinuit, imaginile digitale i pixelii lor sunt stocate n memorii de computere, sau i pe benzi magnetice video digitale. Luate ca atare, imaginile digitale i pixelii nu se pot vedea, deoarece ele sunt doar niruiri de numere. n mod teoretic memorarea lor ar putea fi realizat i prin simpla notare a irului de numere pe hrtie, ceea ce ns este mpiedicat n practic de lungimea uria a irului. Pentru a ocupa / consuma mai puin loc n memorie, imaginile digitale pot fi stocate, sau i transmise sub forme comprimate, urmnd s fie decomprimate la destina ie dup necesiti. Imaginile digitale pot fi create cu ajutorul unei multitudini de dispozitive tehnice, aa cum ar fi aparate de fotografiat digitale, aparate de filmat digitale, scanere de imagine, maini de msurat coordonate, radare aeriene i multe altele. Imaginile digitale mai pot fi de asemenea obtinute i/sau sintetizate (create) din diferite alte date ne-imagistice, eventual "artificiale", aa cum ar fi functii matematice, modele bi- i tri-dimensionale, grafic computerizat .a. Dei pixelii i imaginile digitale nu pot fi vzute n mod nemijlocit, pn la urm scopul folosirii lor este tot obtinerea unor imagini reale, care pot fi deci vzute de ctre om. Acestea se realizeaz cu ajutorul unor altor dispozitive tehnice, consacrate acestui scop,

cum ar fi imprimantele (normale sau stereolitografice), ecranele (display-urile) de calculator, proiectoarele de imagini .a. ns uneori, i aceste imagini reale sunt denumite tot "imagini digitale", dac provin din imaginile digitale din memoria calculatorului. Grafica raster In grafica de computer o grafica de tip raster sau bitmap este o structura de date care reprezinta o reea in general rectangulara de pixeli sau puncte de culoare, care pot fi vizualizate prin intermediul unui monitor sau unui alt mediu de vizualizare Caracteristicile grafici raster sunt: Imaginile raster sunt stocate in fisiere imagine cu formate variabile. Graficile raster sunt dependente de rezoluie. Ele nu pot fi scalate la o rezoluie arbitrara fara pierderea sesizabila a calitaii. Aceasta proprietate este in contrast cu capabilitaile graficii vectoriale, care pot fi scalate cu usurina la calitatea dispozitivului care le emite. Grafica raster are de-a face, mai practic decat grafica vectoriala, cu fotografii si imagini realistice, in timp ce grafica vectoriala este de obicei folosita in design grafic.

Formatul Bitmap In grafica de calculator, un bitmap sau pixmap este un tip de organizare a memoriei sau un format de fiier de tip imagine folosit pentru a stoca imaginile digitale. Termenul de bitmap provine din terminologia programrii si a programatorilor, si inseamna o harta de octei, un ir de octei mapai in spaiu. In unele contexte termenul de bitmap implic un octet per pixel, n timp ce termenul de pixmap este folosit pentru imaginile cu mai muli bii per pixel. O harta de octei (bitmap) corespunde bit cu bit cu o imagine afiata pe ecran, in general in acelai format folosit in memoria video a aparatului de vizualizare, sau ca un bitmap independent de dispozitivul folosit. O harta de octei este caracterizat din punct de vedere tehnic de laimea si inalimea imaginii in pixeli i de catre numrul de octei corespunztori fiecrui pixel (numrul de culori care pot fi reprezentate). Multe interfae folosesc bitmap-uri in subsistemele lor grafice, de exemplu Microsoft Windows i OS/2, unde formatul specific folosit este fiierul de format bitmap Windows i OS/2, de obicei numit cu extensia de fiier .BMP (sau .DIB pentru bitmap independent de dispozitiv. In afar de BMP, alte formate de fiier care stocheaza hari de octei includ InterLeveled Bitmap (ILBM), Bitmap Portabil (PBM) si X Bitmap (XBM). In mod similar, majoritatea celorlalte fiiere imagine, cum ar fi JPEG, TIFF, PNG i GIF, stocheaza de asemenea imagini bitmap (in contrat cu grafica vectorial) dar ele nu sunt numite de obicei hari de bii, din cauza ca sunt formate comprimate in interior.

nainte de apariia lui Windows 3.0 nu a existat un fiier de format bitmap documentat, pentru ca obiectele bitmap existente erau dependete de dispozitivele folosite. Nu era nici o certitudine ca o imagine bitmap creat pe un dispozitiv va putea fi vizualizat pe alt dispozitiv. Pentru a corecta aceat deficient, Windows a creat Device Independent Bitmap (DIB), bitmap independent de dispozitiv, care a fost introdus in 1990 in Windows 3.0, DIB-urile pot fi stocate in fiiere sau in memorie i pot fi folosite de pe un dispozitiv pe altul, din cauz ca DIB-ul conine o paleta in plus de culori care indic ce culori sunt folosite in DIB. DIB-ul original suporta 1, 4, 8 sau 24 de octei per pixel, Windows 3.0 de asemenea a definit o secie extinsa de header care permitea 16 i 32 de octei per pixel Modul de citire a formatului BMP Deoarece BMP este un format de fiier relativ simplu, structura lui este la fel de simpl. Fiecare fiier de tip bitmap conine: un header: acesta conine informaii despre tipul, marimea, si compoziia unui fiier bitmap independent de dispozitivul de folosit. un header de informaii care specific dimensiunile, tipul compresiei si formatul culorii pentru fiierul bitmap o palet de culori, definit ca un ir de structuri RGBQUAD, care con in attea elemente cate culori sunt n fiier un ir de octei care defineste pixelii imaginii. Acetia sunt datele adevrate a imaginii, reprezentai de randuri consecutive , sau linii de scanare a bitmap-ului. Fiecare linie este constituit din bii consecutivi care reprezint pixeli

La citirea unui fiier care conine o asemenea imagine de pe discul hard al PC-ului, n vederea afirii sau editrii acesteia (de obicei de tip bmp, jpg, pcx, tif etc.). Aplicaiile grafice citesc mai nti ceea ce poart numele de header-ul fiierului. Este o secven de civa octei la nceputul fiierului care conine informaiile necesare aplicaiilor pentru a interpreta restul fiierului. Header-ul ncepe cu o semntur care identific tipul fiierului, deci o secven care identific fiierul ca fiind un bitmap. n continuare, header-ul conine dimensiunile imaginii n pixeli, pentru a defini apoi paleta de culori corespunztoare fiierului (cte culori i care dintre ele sunt coninute n cadrul imaginii). Dup determinarea parametrilor fiierului grafic, programele grafice citesc octeii de date din continuarea header-ului. Cea mai simpl imagine coninut ntr-un fiier de tip bitmap conine numai pixeli alb-negru. n acest caz este suficient locaia pixelului n cadrul imaginii i o modalitate de a preciza dac avem de-a face cu alb sau negru n locaia respectiv.

Stocarea pixelilor In bitmap-uri tipice, necomprimate, pixeli imaginilor sunt stocati cu o adancime a culorii de 1, 4, 8, 16, 24, 32, 48, 64 bits per pixel. Pixeli de 8 bits sau mai putin pot reprezenta tonuri de gri sau culori indexate. Octetii care reprezinat pixelii hartii pot fi inpachetati sau despachetati, depinzand de de format sau de necesiatile dispozitivului de vizualizare. Depinzand de adancimea culorii (nr de culori care pot fi reprezentate), un pixel dintr-o poza va ocupa cel putin n/8 octeti, unde n este adancimea culorii. Pentru un bitmap necomprimat, inpachetat in randuri, ca de exemplu formatul DIB al Microsoft Windows si BMP, sau a unui format TIFF necomprimat, marimea fisierului poate fi calculata cu formula :

marimea = latimea * inaltimea * n/8

unde latimea si inaltimea sunt date in pixeli. Adancimea culorii Octeii constitueni ai imaginii alb-negru conin unii bii cu valoarea 1 i restul egali cu 0. Un 1 marcheaz un pixel ce va afia culoarea alb, iar un 0, n mod evident, va marca un pixel unde se va afia negru. Un fiier de tip bitmap care conine o imagine color are nevoie de mai mult de un bit de informaie corespunztor unui pixel. Opt bii (un byte sau un octet) per pixel sunt suficieni pentru a descrie nuane ntr-o palet de 256 de culori. Fiecare valoare posibil pe 8 bii corespunde unei combinaii specifice de rou, verde i albastru din cadrul paletei de culori, o combinaie de puncte roii, verzi i albastre care dau nuana unui singur pixel. Dei punctele sunt separate, sunt dispuse suficient de aproape unele de celelalte astfel nct s fie percepute de ochiul uman ca un punct unic cu nuana dorit, numit pixel virtual. n cazul graficii pe 24 de bii, 3 octei sunt folosii pentru definirea fiecrui pixel. Pe trei octei se poate stoca suficient informaie pentru a defini mai mult de 16 milioane de culori, motiv pentru care setrile de calitate a culorii pe 24 de bii poart i supranumele de "True color", fiind dificil de imaginat vreo nuan ntlnit n natur i imposibil de regsit printre cele 16 milioane. Fiecare din cei 3 octei asociai unui pixel codific cantitatea de rou, verde, respectiv albastru din compoziia acelui pixel. Altfel spus, fiecare pixel este definit prin trei grupe de cte 8 bii (24 de bii n total), cu valori ntre 0 i 255, definind cantitatea de rou, verde i albastru care se combin pentru a obine o anumit culoare. n funcie de proporiile alese de rou, verde sau albastru pot fi obinute

negrul i albul, dar i 254 de tonuri de gri i o mare varietate de culori (16,777,216 in total). Atunci cnd configurm calitatea culorii n Windows, de cele mai multe ori avem i opiunea setrii unei adncimi de 32 de bii. Aceast valoare nu exprim existena unei palete mai mari de culori, ci avem de-a face cu civa extra-bii folosii pentru codificarea unor alte proprieti ale imaginilor i obiectelor cum ar fi transparena i semiopacitatea. Concluzie
Simplitatea formatului BMP, si marea lui folosire in sistemul de operare Windows si altele, cat si faptul ca acest format este bine documentat il face un format foarte comun pe care programele de procesare a imaginilor din multe sisteme de operare il recunosc. In timp ce majoritatea fisierelor BMP au o marime destul de mare din cauza lipsei comprimarii , multe fisiere BMP pot fi comprimate considerabil cu ajutorul algoritmilor de compresie fara pierderea datelor cum ar fi ZIP sau RAR.

Cu toate ca prezinta unele avantaje datorate simplitaii sale, formatul BMP i-a pierdut din popularitate din cauza marimi foarte mari la care pot ajunge fiierele imagine din cauza lipsei comprimarii interioare. El a fost inlocuit de alte formate cum ar fi JPEG, GIF, TIFF, etc. care au marimi mult mai mici, i pierderea in calitate din cauza comprimarii este impercetibila unui ochi neantrenat. Bibliografie
http://en.wikipedia.org/wiki/Bitmap http://ro.wikipedia.org/wiki/Grafic%C4%83_vectorial%C4%83 http://www.scientia.ro/tehnologie/34-cum-functioneaza-calculatorul/52-ce-sunt-fisierelebitmap-.html http://www.byte.ro/byte95-01/bmp.html