CHIMIE

CURS NR. 2
2
3
 CV
CV

4
 CV
CV

5
6
7
CV

8
Spectrul de emisie al hidrogenului

Lungimea de undă / nm

9
10
11
12
  d 
2 2
     
2

2
V( x) E
2m dx
13
 Tipuri de orbitali atomici

• Orbitali de tip s. Starea fundamentală a unui

atom este starea de energie minimă, în care
electronul este cel mai strâns legat de
nucleu. Orbitalul ocupat în stare
fundamentală este cel cu n=1.

Funcţia de undă corespunzătoare acestui tip

de orbital este independentă de unghi, ea are
aceeaşi valoare în toate punctele de rază
constantă. Aceasta înseamnă că orbitalul de
tip s are o simetrie sferică.
Nod
• Orbitali de tip p. Un electron p are momentul
unghiular diferit de zero, ceea ce face ca
orbitalii de tip p (spre deosebire de cei s) să
aibă amplitudinea zero la nucleu. Sunt în
număr de trei şi se disting prin cele trei valori
diferite pe care le poate lua ml: 0,-1,+1. Au
simetrie bilobară.
n=2 l=1

pz (m=0) py (m=±1)

px (m=±1)
• Orbitali de tip d. Începând cu nivelul al treilea
(n = 3) apar orbitalii de tip d , pentru care l =
2. Aceştia sunt în număr de cinci.

Multiplicitatea numărului cuantic secundar l

indică 2·2+1=5, orientări posibile ale
momentelor unghiulare, corespunzătoare
celor cinci numere cuantice magnetice
ml= 0, ±1, ±2.
n=3 d (l=2)

m=0 m=±1 m=±2

2 2 2
dz dxz dyz dxy dx -y
• Orbitali de tip f. Începând cu nivelul 4 (n = 4)
apar orbitalii de tip f. Deoarece numărul
cuantic magnetic poate lua şapte valori, ml=
0, ±1, ±2, ±3, există şapte orbitali de tip f cu
simetrie octolobară.
 f (l=3)

m=0 m=±1 m=±2 m=±3

3 2 2 2 2 2 2 2 2
fz fxz fyz fxyz fz(x -y ) fx(x -3y ) fy(3x -y )
22
23
24
25
CV

26