jetatile privind activitatea comerciala 235 sooietéifile PI Dupa rmAnerea definitiva a hotararii instantei de admitere a actiunii actionarilor, adunarea generala a actionarilor va putea decide incetarea mandatului administra- Jui in cauza si inlocuirea acestui Tintrucdt actiunea este facut in nume propriu, actionarii in cauzé suportd chel- juielile de judecata. in cazul admiterii actiunii, ei au dreptul la rambursarea de catre gocietate a sumelor de bani avansate cu titlu de cheltuieli de judecata. 341. Raspunderea penala a administratorilor. Potrivit Legii nr. 31/1990, unele fapte savarsite de administratorii societatii sunt incriminate si pedepsite ca infractiuni. Jn Titlul Vill al legii (art. 271-275) sunt prevazute infractiunile, precum gi sanctiunile corespunzatoare". Cu toate ca art. 155 din Legea nr. 31/1990 se refera in mod general la ,actiunea in raspundere”, totusi actiunea penala nu poate apartine adunarii generale, ci ea se exercité de c&tre procuror. Concluzia se bazeaza pe faptul ca, reglementand infracti- nile savarsite de administratori, Legea nr. 31/1990 nu prevede cd punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a partii vatamate. Pe de alta rte, nici Codul penal nu prevede pentru infractiunea de gestiune frauduloasa conditia plangerii prealabile. Constituirea ca parte civilé in procesul penal contra administratorilor se realizeaza in conditiile prevazute de lege pentru exercitarea actiunii in raspundere civild (art. 155 din Legea nr. 31/1990). Solutia se explica prin aceea c& in acest caz se exerci o actiune civila in cadrul procesului penal. Subsectiunea a IV-a Controlul gestiunii societatilor privind activitatea comerciala §1. Nofiuni generale 342. Precizari prealabile. Buna functionare a unei societti privind activitatea comerciala impune necesitatea asigurarii unui control asupra actelor si operatiunilor tealizate de organele de administrare si conducere ale societatii Controlul asupra gestiunii societatii se realizeaza in mod diferit. In societatile pe actiuni, in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata, datorita complexitatii activitatii lor, controlul gestiunii se realizeaza de organe specializate, care sunt cenzorii societatii si auditorul financiar?. In societatile in nume colectiv si in comandit& simpla controlul gestiunii se reali- zeazA de catre asociati 1 Cu privire la aceasta rspundere, a se vedea, M.A. Hotca, M. Dobrinoiu, Elemente de drept penal al afacerilor, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2009; D. Clocotici, In legaturé cu réspunderea penala, contraventionala ori prin aplicarea unor amenzi civile, in cazul incdlcéirii dispozitilior legale care reglementeaza activitatile comerciale, in RDC nr. 4/1991, p. 27 si urm.; V. Pagca, Consideratii cu rivire la infractiunile prevazute de Legea nr. 31/1990, in Dreptul nr. 1/1992, p. 49 si urm.; C. Birsan, V. Dobrinoiu, A. Ticlea, M. Toma, C. Tufan, op. cit., vol. II, p. 343; A. Ungureanu, Infractiuni referitoare la constituirea, functionarea, fuziunea, dizolvarea $i lichidarea societatilor comerciale, in RDC nt. 411995, nr. 5/1995, nr. 6/1995, nr. 2/1996, nr. 3/1996; V. Pasca, Infractiunea de bancrut, in Dreptul fr, 6/1995, p. 34 si urm.; A. Ungureanu, Noua reglementare a infractiunilor inscrise in Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, modificata $i completata prin O.U.G. nr. 32/1990, aprobata prin Legea nr. 195/191, In RDC nr. 3/1998, p. 62 gi urm. 2 A se vedea, O.M. Carsiuc, Cenzoni societétilor comerciale gi auditul financiar, in RDC hr. 4/2006, p. 87 si urm. (Eetor supuse obligafiei legale de auditare vor. financiari, persoane fizice sau Persoane juridice, in condi legii fart. 160 alin. (1) din lege)]'. Activitatea de audit este reglementata prin O.U.G. np 90/2008 privind auditul statutar al situatillor financiare anuale si al situatilor financiang anuale consolidate?. Societatile supuse obligatiei legale de auditare financiara sunt stabilite prin Legeg, contabilitatii nr. 82/1991 (art. 34) si Ordinul Ministrutui Finantelor Publice nr, 1752/2005 Pentru aprobarea reglementarilor Contabile conforme cu directivele europene (art. 5)3, Societatile pe actiuni care opteaza pentru sistemul dualist de administrare ‘Sunt Supuse obligatoriu auditului financiar. Societatile ale cdror Situatii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, audituly financiar, adunarea generala a asociatilor va hotari Contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, dupa caz (art. 160 alin. (3) din lege]. Societatile ale cdror Situatii financiare anuale sunt Supuse auditului financiar, potrivit legii sau hotararii_ adunarii asociatilor, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania [art. 160 alin. (2) din lege}. Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare anuale sunt supuse auditulyi financiar, potrivit legii sau optiunii, in acest sens, a actionarilor pot s& nu numeasc§ cenzori. Hotdrarea se ia de adunarea general a actionarilor [art. 160 alin. (1?) din lege]. §2. Cenzorii societati 344. Precizari prealabile. Controlul gestiunii societatii prin intermediul cenzoritor este reglementat de lege pentru societatea Pe actiuni, in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata, Societatea pe actiuni si in comandit pe actiuni, care nu sunt supuse obligatiei (art. 159 din Legea nr. 31/1990). Societatile cu raspundere limitata ale cror situatii financiare anuale nu sunt supuse obligatiei legale de auditare Poate avea unul sau mai multi cenzori. Daca numarul asociatilor societatii rece de 1 5, numirea cenzorilor este obligatorie (art. 199 ). Legea nr. 31/1990 reglementeaza statutul cenzorilor societatii pe actiuni (art. 159-166), dar dispozitile legii prevazute pentru cenzorii societatii pe actiuni se aplica si cenzorilor din societatea cu raspundere limitata [art, 199 alin, (4). 345. Natura juridica a raporturilor dintre cenzori $i societate. Raporturile juridice dintre cenzori $i Societate sunt raporturi de mandat. in acest sens. art. 166 din ee ee * Sintagmele ,audit financiar” si ,auditor financiar” din cuprinsul Legii contabilitatii nr. 82/1991 se inlocuiesc cu sintagmele audit statutar’ si auditor statutar” (art. I din O.U.G. nr. 37/2011 pentru modificarea $i completarea Legii contabilitati’ nr. 82/1991 $i pentru modificarea altor acte normative, Publicata in M. Of. nr. 285 din 22 apriie 2011), 2M. Of. nr. 481 din 30 iunie 2008. Ordonanfa a fost aprobaté cu modificari prin Legea i. 278/2008 (M. Of. nr. 768 din 14 noiembrie 2008). Ultericr, ordonanta a fost modificata gi completata prin O.U.G. nr. 23/2012 (M. Of. nr. 624 din 30 august 2012), * M. Of. nr. 108 bis din 30 noiembrie 2005. Ord. MFP ny 1752/2005 a fos! t abrogat si inlocuit cu Ord. MFP nr. 3085/2009 (M. Of. nr. 766 din 10 noiembrie 2009).ile privind activitatea comercialé 237 Societatile pr nr. 31/1990 prevede ca intinderea si efectele cenzorilor sunt determinate de regulile mandatuluit 346. Desemnarea cenzorilor. Cenzorii societatii sunt desemnati in conditiile legii. jn societatea pe actiuni sau in comandité pe actiuni, cenzorii sunt stabiliti prin gctele constitutive, care trebuie s& prevada datele de identificare ale cenzorilor (art. 8 Legea nr. 31/1990). Ulterior, cenzorii sunt alesi de cdtre adunarea generala ordinara (art. 159 din Legea nr. 31/1990). La societatile pe actiuni cu capital majoritar de stat, unul dintre cenzori trebuie sa fie, in mod obligatoriu, reprezentant al Ministerului Economiei/Finantelor. fn societatea cu raspundere limitata cenzorii sunt numiti prin actul constitutiv ori se aleg de adunarea asociatilor (art. 199 din Legea nr. 31/1990). jn toate cazurile, durata mandatului cenzorilor este de trei ani, putand fi realesi. Legea cere ca cenzorii sd isi exercite personal mandatul. Cenzorii pot fi asociati, cu excepfia cenzorului expert contabil’, care poate fi un tert ce exercita profesia individual ori in forme asociative reglementate de lege. Cu privire la numirea cenzorilor si la schimbarea persoanei acestora trebuie efectuate inregistrarile in registrul comertului (art. 160' din Legea nr. 31/1990). Activitatea cenzorilor este remunerata. Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, determinata prin actul constitutiv sau de adunarea generala care i-a numit. Nu vor putea fi cenzori, iar daca au fost numiti decad din mandatul lor, persoanele prevazute de art. 161 alin. (2) din Legea nr. 31/1990. Revocarea cenzorilor se va putea face de adunarea general (art. 111 si art. 194 din Legea nr. 31/1990). Moartea, impiedicarea fizicé sau legal, incetarea sau renuntarea la mandat a unui cenzor are drept consecinta inlocuirea cenzorului in cauzA de catre supleant. Daca insa numarul cenzorilor nu se poate completa in acest mod ori nu mai ramane in functie niciun cenzor, administratorii vor convoca de urgenta adunarea generala, in vederea desemnarii unui nou cenzor (art. 162 din Legea nr. 31/1990). 347. Drepturile si obligatiile cenzorilor. Cenzorii isi pot indeplini mandatul lor privind controlul gestiunii societatii gratie drepturilor si obligatillor prevazute de lege. a) Drepturile cenzorilor. Aceste drepturi sunt menite sa asigure informarea cenzorilor privind activitatea societatii. Cenzorii au dreptul sa participe la adunarile administratorilor, fara s& alba drept de vot. De asemenea, cenzorii au dreptul sa obtina tn fiecare lund de la administratori o situatie despre mersul operatiunilor comerciale. In scopul protejarii intereselor societatii, legea interzice cenzorilor sa comunice asociatilor in particular sau tertilor datele referitoare la operatiile societatii de care au luat cunostinta cu ocazia exercitarii mandatului lor (art. 164 din Legea nr. 31/1990). b) Obligatiile cenzorilor. Mandatul de cenzor implicé anumite obligatii. “Tn sensul c cenzorii sunt reprezentanti ai colectivitatii actionarilor grupati in adunarea general, ase vedea St.D. Carpenaru, C. Predoiu, S. David, Gh. Piperea, op. cit, p. 660. 2 In cazul constituirii societatii prin subscriptie public’, cenzorii se numesc de adunarea constitutiva (art. 28 din Legea nr. 31/1990). 3 Calitatea de expert contabil se dobandeste in condiile O.G. nr. 65/1994 privind organizarea activititii de expertiz contabila si a contabillor autorizati (M. Of. nr. 243 din 30 august 1994), Drdonanja a fost modificata si completaté de mai multe ori si republicata in M. Of. nr. 13 din 8 ianuarie |rCAPITOLUL Astfel, cenzorii sunt obligati s4 supravegheze gestiunea societatii, s& verifice ¢, situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordant cu registrele. Ei trebuie verifice daca registrele sunt regulat tinute si dac& evaluarea Patrimoniului societati g facut potrivit regulilor stabilite pentru intocmirea situatiilor financiare. Referitor la constatarile facute in urma verificarilor, precum si asupra eventualek Gitie fara de care adunarea generala nu va putea aproba situatille financiare anuale, In sfarsit, cenzorii sunt obligati sé aduca la cunostinta administratorilor sau, dy caz, a adunarii generale, neregularitatile din activitatea societatii si incdlcarea ACtelor| statutare si a dispozitiilor legale. Orice actionar are dreptul s& reclame cenzorilor faptele despre care crede a trebuie cenzurate, iar cenzorii trebuie s& procedeze potrivit art. 164" din lege, 348. Modul de lucru al cenzorilor. Cu privire la modul de lucru al cenzorilor, legea face o distinctie. Cenzorii vor intocmi impreuna raportul privind situatiile financiare anuale destinate adunarii generale. Tot impreuna vor delibera $i asupra propunerilor asupra repartizari Profitului. In cazul existentei unor neintelegeri intre cenzori, fiecare dintre el intocmeste un raport pe care il va prezenta adunarii generale. Pentru celelalte obligatii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat. Potrivit legii, cenzorii vor trece intr-un registru special deliberdrile lor, precum constatarile facute in timpul exercitarii mandatului lor (art. 165 din Legea nr. 31/1990), 349, Raspunderea cenzorilor. Obligatiile si raspunderea cenzorilor sunt guver- nate de regulile mandatului si de dispozitile Legii nr. 31/1990. Ca si raspunderea administratorilor, raspunderea cenzorilor poate fi civila si penala’. Cenzorii raspund solidar pentru nerespectarea obligatiilor prevazute de art. 73 din Legea nr. 31/1990. Actiunea in raspunderea civilé contra cenzorilor se exercita in condi 155! din Legea nr. 31/1990. Cat priveste réspunderea penala a cenzorilor, aceasta este reglementata de art. 276 si art. 277 din Legea nr. 31/1990. §3. Auditorii financiari 350. Auditul financiar si auditul intern. Activitatea de audit financiar si statutul auditorului financiar sunt reglementate de O.U.G. nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar?. Auditul financiar reprezint& activitatea de verificare a situatiilor financiare ale societatilor comerciale de catre auditori financiari, in conformitate cu standardele de audit internationale (art. 2 din ordonanta)® ee J A se vedea V, Patulea, Continutul notiuni! de ,raspundere junidic&" a cenzonior in Dreptul nr. 4/1996, p. 63. ° M. Of. nr. 266 din 04 iunie 1999. Ordonanta a fost modificala si completata si apoi repulblicats in M. OF. nr. §98 din 22 iulie 2003. Prin 0.U.G. nr. 37/2011 sintagmele, .audit financiar” si ,auditor financiar’ cuprinse in Legea contabiltiti nr. 82/1991 au fost inlocuite prin sintagmele audit statutar’ gi Auditor statutar’, dar fara a se referi sila O.U.G. nr. 75/1999. mice 82, vede2 0.U.G. nr. 90/2008 privind auditul statutar al situafior financiare anuale si al Situafilorfinanciare anuale consolidate (M. Of. nr 481 cin 30 iunie 2008). Ordonanta a fost modifiats prin 0.U.G. nr. 23/2012 (M. Of. nr. 624 din 30 august 2012).societatile privind activitatea comerciala 239 sh ————E—eerreews —— am — — — sa Auditorul financiar este persoana fizi care dobandeste aceasta calitate prin atribuire de catre Camera Auditorilor Financiari din Romania, in conditiile ordonantei. . . . , , + ‘Auditorul financiar este un profesionist, care tsi exercitA activitatea in mod independent; el nu poate avea raporturi de munca sau civile cu societatea auditata si niciun fel de alte interese materiale directe sau indirecte in raport cu societatea, cu exceptia onorariului cuvenit pentru munca prestatd in calitate de auditor. Auditul intern consta in activitatea de verificare a conformitatii activitatilor din societatea audiatd cu politicile, programele si managementul acestuia (art. 22 din ordonanta). | 351. Desemnarea auditorului financiar. Auditorul financiar este desemnat in mod diferit. Primul auditor financiar este desemnat prin actul constitutiv sau, in cazul constituirii societatii pe actiuni prin subscriptie publica, de catre adunarea constitutiva (art. 7, art. 8 $128 din Legea nr. 31/1990). Dupa constituirea societ&tii, adunarea generala ordinaré numeste si revocd pe auditorul financiar si fixeaz& durata minima a contractului de audit financiar [art. 111 alin. (2) lit. b’) din Legea nr. 31/1990]. Numirea unui auditor financiar impune si numirea unor auditori interni, potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania. Cu privire la persoana auditorului financiar gi a auditorilor interni, ca si orice schimbare a acestora, trebuie indeplinite formalitatile de inregistrare in registrul comerului (art. 160' din Legea nr. 31/1990). 352. Drepturile si obligatiile auditorului financiar. Auditorul financiar si auditorii interni au anumite drepturi si obligatii. Pentru a fi discutata si aprobat& de adunarea general&, situatia financiara trebuie insotita de raportul auditorului financiar. Auditorii interni sunt obligati si supravegheze gestiunea societafii, s& verifice dacd situafiile financiare anuale sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele (art. 163 din Legea nr. 31/1990). Auditorii interni trebuie s& aduca la cunostinta membrilor consiliului de adminis- tratie sau, dupa caz adunarii generale, neregulile pe care le constata in administrarea societatii. Potrivit legii, orice actionar are dreptul s4 reclame auditorilor interni faptele despre tare crede ca trebuie verificate, cu obligatia auditorilor interni de a le verifica si comu- nica constatérile lor, in conditiile stabilite de art. 164" alin. (3) din Legea nr. 31/1990. 353. Raspunderea auditorului financiar. Auditorul financiar réspunde pentru prejudiciile cauzate societatii. R&spunderea auditorului financiar se angajeaza in aceleasi conditii ca si raspunderea membrilor consiliului de administratie, respectiv ai directoratului si cenzorilor societatii (art. 155 din Legea nr. 31/1990). §4. Controlul asociatilor asupra gestiunii societatii 354. Caracterizare generala. In cazurile in care legea nu reglementeaza controlul Specializat asupra gestiunii societatii ori acesta nu este obligatoriu, controlul gestiunii Societatii se realizeaza de catre asociati. Asemenea cazuri le reprezinta societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata.CAPITOLUL Cu privire la societatea cu raspundere |imitata, art. 199 alin. (5) din Legea nr 31/1990 prevede cA, in lipsa de cenzori sau, dupa caz, de auditori financiari, fiecarg dintre asociati, care nu este administrator al societatii, va exercita dreptul de contro} De care asociatii il au in societatile in nume colectiv! Controlul asociatilor asupra gestiunii societatii se realizeaza prin exercitareg drepturilor pe care legea le confer asociatilor. Sectiunea a IV-a Modificarea societatilor privind activitatea comerciala Subsectiunea | Nofiunea modificarii societatii 355. Caracterizare generala. in anumite cazuri, condifille economice pot deter. mina necesitatea modificarii societatii privind activitatea comerciala constituita potrivit legii, pentru a fi adaptata noilor cerinte. intr-adevar, asociatii pot fi interesati in marireg ori reducerea capitalului social, schimbarea obiectului de activitate sau a formei juridicg a societatii, prelungirea duratei societatii etc. Intrucat elementele care reclama schimbarea au fost stabilite prin actul constitutiy al societatii, modificarea societatii impune modificarea acestui act constitutiv. De aceea, Legea nr. 31/1990 reglementeazd modificarea actului constitutiv, iar nu modificarea societati (Titlul IV). Trebuie observat insé c& modificarea actului constitutiv reprezinté numai mijlocul prin care se modificd societatea. Este vorba, deci, de o societate legal constituita, adic& 0 societate care s-a constituit si a functionat potrivit legii si care se modificd, pentru a 0 face mai eficienta in interesul asociatilor. Sub aspectul definirii regimului juridic al societatii, numai modificarea societatli are relevant; 0 societate se constituie, functioneaza, se modifica, se dizolva si se lichideaza. Avand in vedere aceste considerente, in opinia noastra, Titlul IV al Legii nr. 31/1990 ar trebui sa fie Modificarea societatilor. In privinta sferei nofiunii de modificare a societatii si, implicit, a notiunii de modificare a actului constitutiv, trebuie sA avem in vedere in primul rand, cazurile expres reglementate in Titlul IV al Legii nr. 31/1990: prelungirea duratei societati, reducerea sau marirea capitalului social. La aceste cazuri trebuie addugate si cele prevazute de art. 113 din Legea nr. 31/1990: schimbarea obiectului societatii, schimbarea formei societatii, mutarea sediului, fuziunea si divizarea etc. In doctrina au fost incluse in sfera notiunii de modificare a actului constitutiv si cazuri cum sunt: transmiterea partilor de interes sau a partilor sociale ctre un tert, cu exceptia cazului cand transmisiunea a fost autorizata prin actul constitutiv2, excluderea ori retragerea unui asociat, infiinfarea de sucursale ale societatii, continuarea societatil cu mostenitorii unui asociat si continuarea societatii cu réspundere limitata cu un singur asociat ca urmare a retragerii, excluderii sau decesului celui de-al doilea asociat®. "A se vedea ICCJ s. a Il-a civ. dec. nr. 4199/2013, in RRDA nr. 12/2014, p. 117, cu Comentaris de D. Calin, 2 0. Capatina, Societatile comerciale, p. 348-349, 31. Turcu, Dreptul afacerilor, p. 199-220.Societatile privind activitatea comercial 241 Pornind de la cazurile infatisate, a cdror enumerare nu poate fi decat exempli- ficativa, se poate trage concluzia c& notiunea de modificare a actului constitutiv inde orice schimbare privind elementele prevazute in actul constitutiv la consti- tuirea societatii (art. 7 si 8 din Legea nr. 31/1990). jn incheiere, trebuie subliniat cA modificarea actului constitutiv al unei societati comerciale are drept urmare modificarea societafi, fal de situatia initiala, de la data constituirii ei. in consecinta, modificarea actului constitutiv nu are ca efect crearea unei ersoane juridice noi. Societatea, ca persoand juridic&, subzista cu schimbarile aduse in urma modificarii actului constitutiv. In acest sens, art. 205 din Legea nr. 31/1990 ede c& schimbarea formel societatii, prelungirea duratei ei sau alte modificari ale actului constitutiv al societatii nu atrag crearea unei persoane juridice noi. Subsectiunea a [l-a Condifiile generale ale modificarii actului constitutiv al societatii 356. Precizari prealabile. Cu privire la modificarea contractului de societate, art. 1891 C. civ. prevede c@, in lips& de stipulatie contrara sau daca prin lege nu se dispune altfel, modificarea contractului de societate se face cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru incheierea sa valabila. Se intelege ca intrucat actul constitutiv al societatii privind activitatea comercial (contractul de societate, contractul de societate gi statutul societatii sau inscrisul unic, dupa caz) reprezinta vointa asociatilor, modificarea lui se face, de regula, tot prin vointa asociatilor, dar manifestata in cadrul adunéarii generale. Actul de modificare a actului constitutiv trebuie s4 imbrace forma ceruta de lege, sd fie supus controlului de legalitate si sa i se asigure publicitatea legal. Conditiile generale ale modificrii actului constitutiv al societditii privind activitatea comercial sunt reglementate de art. 204 din Legea nr. 31/19902, 357. Actul de modificare a actului constitutiv. Potrivit art. 204 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, actul constitutiv al societatii poate fi modificat prin hotararea adunarii generale ori a consiliului de administratie, respectiv a directoratului, adoptata fn temeiul art. 114 alin. (1) sau prin hot&rarea instantei judecdtoresti, in conditile art. 223 alin. (3) si art. 226 alin. (2) din lege?. * Schimbarea actionariatului societatii, in urma privatizarii societatii comerciale, nu are conse- Cinfe asupra personalitatii juridice a societtii (CSJ, s. com., dec. nr. 3275/2001, in RDC nr. 2/2002, p. 88). ? Ase vedea Amelia-Raluca Busca, Analiza conditilor generale pentru modificarea societ&til In reglementarea Legii nr. 31/1990, in Curierul judiciar nr. 9/2014, p. 494 si urm. Actiunea in rezolutiune clauzelor actului constitutiv este inadmisibila, deoarece s-ar modifica actul constitutiv in alte condifii Gecat cele prevazute de art. 204 din Legea nr. 31/1990 (CSJ, s. com., dec. nr. 646/199, in RDC nr. 3/2003, p. 143). * Art, 204 din Legea nr. 31/1990, in forma data de Legea nr. 161/2003, consacra ca act mo- dificator al actului constitutiv, pe langa hotdrarea adunairii generale si hotrarea instantei judecatoresti, siactul ditional. Suprimarea actului aditional ca act modificator poate avea ca motivare nevoia de simplificare a formalitatilor de modificare a actului constitutiv. Intr-adevar, daca vointa asociatilor privind modificarea @ctului constitutiv se exprima prin hotdrrea adunarii generale a asociatilor, un act aditional, incheiat de esociati cu respectarea hotararii adunarii generale, apare inutil242 CAPITOLUL iy a) Modificarea actului constitutiv prin hotdrarea adunarii generale. Aceastg, modificare este 0 cale normala, care {ine de esenta contractual a societtii comen ciale; asociatii au incheiat actul constitutiv si tot ei sunt indreptatiti sa il Modificg, Modificarea se hotaraste de asociati in cadrul adunarii generale. Hotararea privind modificarea actului constitutiv se ia in conditiile prevazute de lege, In cazul societatii pe actiuni si in comandita pe actiuni, hotdrarea se ia in condi de cvorum si majoritate prevazute de lege pentru adunarea generala extraordinary (art. 115 din Legea nr. 31/1990). In mod exceptional, hotérarea de modificare 4 obiectului principal de activitate al societatii, de reducere sau majorare a capitaluly social, de schimbare a formei juridice, de fuziune, divizare si dizolvare a societatii se ig in conditiile de cvorum prevazute de lege pentru adunarea generala extraordinara, cu 0 majoritate de cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati fart. 115 alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. In cazul societatii cu raspundere limitata, hotérarea privind modificarea actulyj constitutiv se ia prin votul tuturor asociatilor, in afar de cazul cand legea sau actu constitutiv prevede altfel (art. 192 alin. (2) din Legea nr. 31/1990], In cazul societ&tii in nume colectiv gi societatii in comanditd simpl&, actu) constitutiv al societatii poate fi modificat prin consimtamantul tuturor asociatilor. 5) Modificarea actului constitutiv prin decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, Aceasté modificare priveste societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni. Potrivit art. 114 alin. (1) din lege, prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor, exercitiul atributiilor privind modificarea actului constitutiv poate fi delegat consiliului de administratie, respectiv directoratului. Masura are un caracter exceptional si priveste numai mutarea sediului societati, schimbarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia domeniului si a activitati principale si majorarea capitalului social. in cazul mutarii sediului societatii si al schimbarii obiectului de activitate al deciziile consiliului de administratie, respectiv ale directoratului sunt supuse dispozitilor art. 131 alin. (4) gi (5), ale art. 132, cu exceptia alin. (6) si (7), precum si ale art. 133, care se aplica in mod corespunzator®. in cazul majorarii capitalului social, deciziile consiliului de administratie, respectiv ale directoratului sunt supuse dispozitilor art. 220' din lege, care se aplicé in mod corespunzator’. Atributiile primite de catre consiliul de administratie, nu pot fi delegate directorilor societati fart. 142 alin. (3) din Legea nr. 31/1990]. ¢) Modificarea actului constitutiv prin hotardre judecatoreasca. Aceast& modificare reprezinta o exceptie, impusa de ratiuni practice. in cazul excluderii si al retragerii unui In opinia noastré, mentinerea actului aditional ca act modificator al actului constitutiv tsi poate gasi justificarea in cazul modificarii actului constitutiv al societ&tii in nume colectiv si in comandit simpla. Intrucat pentru aceste societati legea nu institutionalizeazS adunarea generala, vointa asociatilor privind modificarea actului constitutiv se concretizeazai intr-un act aditional. ' In cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, modificarea actului constitutiv al societatii se realizeaz& prin hotararea asociatului unic (art. 196" din Legea nr. 31/1990). ? Societatea va fi reprezentata in instan{a de ctre persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, pana ce adunarea va alege o alta persoans [art. 114 alin. (3) din lege]. 3A se vedea infra nr. 367.jetatile privind activitatea comerciala 243 Societafile p iat din societate in temeiul unei hotrari judecatoresti, instanfa trebuie sa dispuna ‘uu privire la structura participairii la capitalul social a celorlalti asociati. intr-adevar, ca are a excluderii sau retragerii unui asociat din societate, structura participarii la capitalul social, stabilité in actul constitutiv, suferé o schimbare, care se impune a fi rata prin modificarea actului constitutiv. Pentru operativitate, dar si pentru evitarea consecintelor unor viitoare neintelegeri intre asociati, legea prevede posibilitatea mo- Gifcari actului constitutiv, prin hotararea instantei judecdtoresti prin care s-a dispus excluderea, respectiv retragerea asociatului din societate, insé exclusiv cu privire la structura participairii la capitalul social a celorialti asociati. 358. Forma actului de modificare a actului constitutiv. Potrivit legii, actul de modificare a actului constitutiv trebuie s imbrace forma scrisa. Ca si actul constitutiv, actul modificator al actului constitutiv poate fi un inscris sub semnatura privat. Inscrisul dobandeste data cert prin depunerea la oficiul registrului comertului [art. 5 alin. (7) din lege). Legea prevede ins& ca in anumite cazuri este obligatorie forma autenticé a actului modificator’. Aceasta conditie priveste hotdrarea adunairii generale si decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, nu si hotararea instantei judecdtoresti, care are caracter de inscris autentic. Actul de modificare a actului constitutiv trebuie sA imbrace forma autentica cand are ca obiect: a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport in natura a unui imobil; b) modificarea formei juridice a societatii intr-o societate in nume colectiv sau in comandita simpla; c) majorarea capitalului social prin subscriptie publica [art. 204 alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. Consecintele nerespectarii formei scrise a actului modificator sunt aceleasi ca si in cazul nerespectarii formei scrise cerute de lege pentru actul constitutiv. Trebuie aratat cd, in cazul schimbarii denumirii ori in cel al continuarii societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, indeplinirea cerintelor legii privind forma actului modificator al actului constitutiv este conditionataé de respectarea dispozitiilor art. 17 alin. (1) din lege. 359. Inregistrarea si publicarea actului modificator. Pentru modificarea actului constitutiv legea impune inregistrarea in registrul comertului si publicarea actului modi- ficator. Potrivit legii, dupa fiecare modificare a actulul constitutiv, administratorii, respectiv directoratul vor depune la registrul comertului actul modificator si textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificarile. Ca orice inregistrare in registrul comertului, modificarea actului constitutiv este Supusé controlului de legalitate, care, in reglementarea actuala, se realizeaza de catre directorul oficiului registrului comertului sau persoana desemnata, potrivit O.U.G. nr. 116/2009. Controlul de legalitate asupra actului modificator se exercité in conditiile art. 17 alin. (1) si art. 46 din Legea nr. 31/1990. Daca sunt indeplinite conditiile legii, directorul oficiului/persoana desemnata dispune inregistrarea in registrul comertului a actului modificator si a actului constitutiv actualizat. ’ Autentificarea actului modificator se realizeaza in conditille Legii notarilor publici si a activit&ti Notariale nr. 36/1995 (M. Of. nr. 92 din 16 mai 1995). Legea a fost republicata, ultima oara, in 2014 (M. Of. nr. 444 din 18 iunie 2014),in cazul modificarii actului constitutiv prin hotararea instantei judecatoresti, temgj Inregistrarii este hotdrarea judecatoreasca definitiva de excludere sau retragere. Actul modificator inregistrat $i 0 notificare asupra depunerii la registrul comertulyj textului actualizat al actului constitutiv se inainteaza, din oficiu, de catre fic registrului comertului c&tre Regia Autonoma Monitorul Oficial, spre publicare’. Pentru societatea in nume colectiv sau in comandita simpla, legea prevede a actul modificator al actului constitutiv, in forma autentica, se depune la oficiul registruly Comertului, cu respectarea prevederilor art. 204 alin. (4) din lege. El se mentioneaza in registrul comertului, fara a fi obligatorie publicarea lui in Monitorul Oficial. 360. Dreptul de Opozitie la modificarea actului constitutiv al societatij, Art. 61 din Legea nr. 31/1990 instituie Principiul potrivit caruia creditorii sociali si Prin hotararile asociatilor privind modificarea actului constitutiv trebuie avute in vedere hotararea adunarii generale sau, dupa caz, deciziile consiliului de administratie, respectiv ale directoratului, date in Conditille art. 114 din Legea nr. 31/1990. Potrivit legii, dreptul de Opozitie il au creditorii sociali si orice alte Persoane preju- diciate prin hotararea asociatilor de modificare a actului constitutiv, Persoane prejudiciate prin hotararea de modificare @ actului constitutiv pot fi tertele persoane, precum creditorii particulari ai asociatilor societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitatd‘. Nu beneficiaza de dreptul la opozitie asociatii societati®. Impotriva hotararilor aso- ciatilor privind modificarea actului constitutiv, ei au dreptul de a cere anularea hotarrilor in conditiile art. 132 din Legea nr. 31/1990. Prin opozitie se solicita instantei judecatoresti obligarea, dupa caz, a societ&tii sau asociatilor la repararea prejudiciului cauzat prin hotararea asociatilor de modificare a actului constitutiv®, eee , CAB. s.a V-a com., dec. nr. 1535/2007, in C.A.B,, Culegere, |, 2007, p. 298. * Cpozitia nu exclude posiiltatea acfunii de drept comun, aofiunea pauliana (ICCJ, s. com, dec. nr. 1214/2003, in RDC nr. 12/2004, p. 239) i Pvt la opozitie, a se vedea, St. Carpenaru, C. Predoiu, S, David, Gh. Piperea, op. ot, B. 246 si urm.; T. Prescure, in Legea societétior comerciale, p. 212-218; Crenguta Leaua, Societsi comerciale. Proceduri speciale, p. 201 si urm.; V. lagcencu, Opozitia la modificarea actului conetituly al societatii comerciale, in Dreptul nr. 7/2007, p. 122-128. 2 Lege nr. 31/1990 consacra reguli speciale pentru dreptul de opozitie in cazul prelungiti urate! societaifi (art. 206), reduceri capitalului social (art. 208) gi fuziuni si divizari societafi (art. 243). A se vedea infra nr. 370, 374 si 379, “Ase vedea art, 206 din Legea nr. 31/1990 £,CA Craiova, des. nr. 54/2005, in RDC nr. 2/2008, p. 133; Pentru cazul cénd acfionarul este 3i Creditor social a se vedea C.A.B,, s. a V-a com., dec. nr. 143/2004, in CAB, Practiod jualciard cpmrcriala, 2002-2003, p. 163; CA Craiova, dec. nr. 1391/2009, in RDC nr. 7-8/2010, p. 167; CA Craiova, s. com., dee. nr. 1391/2009, cu Not de Smaranda Angheni, in Cutierul Judiciar nr. 220011 p. 76. ® In cazul actelor frauduloase nu este exclusé posibiltatea folositi actiunii paulione (Icey, s. com., dec. nr. 2654/2005, in RDC nr. 4/2005, p. 84).file prvind actvitatea comercial Gel indreptatit s4 exercite dreptul de opozitie nu poate sa invoce nultatea hotarari scociatiior de modificare a actului constitutiv, dacé motivul de nulitate a fost inlaturat jnainte de a pune concluzii in fond Ia tribunal. Intr-adevar, potrivit art. 61 din lege, in jonarea opozitiei sunt aplicabile dispozitiile art. 57 din lege. ‘avand in vedere ca, prin opozitie se urmareste repararea unui prejudiciu, iar nu desfiintarea si modificarea hotararii asociatilor privind modificarea actului constitutiv, ina considera ca opozitia nu este o cale de atac, cio actiune in raspundere’. jozitia se face in termen de 30 de zile de la publicarea hotararii asociatilor privind modificarea actului constitutiv si se solutioneaza in conditiile art. 62 din Legea 1990. be Se iaraiea pronuntata asupra opozitiei este supusa numai apelului?. 361. Dreptul asociatilor de a se retrage din societate. Modificarea actului stitutiv al societatii poate afecta interesele asociatilor. Pentru a proteja pe asociati, a le recunoaste dreptul de a se retrage din societate. ‘Avand in vedere ca retragerea din societate nu este urmarea liberei vointe a asociatului, ci este determinata de modificarea actului constitutiv al societatii nevoita de asociat, legea stabileste condifii speciale de retragere din societate. Aceste condifi sunt diferite, in functie de forma juridica a societatii. a) Cazul societal pe actiuni $i societafi in comandita pe acfiuni. Actionarii se pot retrage din societate daca nu au votat in favoarea hotararii adunarii generale avand ca obiect: schimbarea obiectului principal de activitate al societ&tii?; mutarea sediului societatii in strainatate; schimbarea formei juridice a societatii*; fuziunea sau divizarea societatii® (art. 134 din Legea nr. 31/1990)°. Solicitand retragerea din societate, actionarii au dreptul sa ceara cumpararea actiunilor lor de catre societate (réscumpararea acfiunilor)’. Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generale tn Monitorul Oficial, cu exceptia cazului fuziunii sau divizarii societati, cand termenul curge de la data adoptarii hot&rarii adunarii generale privind fuziunea sau divizarea. cons ‘In acest sens, a se vedea: St.D. Carpenaru, C. Predoiu, S. David, Gh. Piperea, op. cit., p. 208; T. Prescure, in Legea societailor comerciale, p. 215. Pentru unele aspecte generale privind opozitia {in procesul civil, a se vedea Gh. Buta, Opozifia,in RDC nr. 12/2002, p. 92 gi urm. 2 A se vedea CSy, s. com., dec. nr. 5566/2000, in RDC nr. 6/2002, p. 189. 3A se vedea ICCJ s. a Il-a civ. dec. nr. 1761/2014, in RRDA nr. 12/2014, p. 123. 41CCu, s. com., des. nr. 1673/2008, in Bul. Cas. nr. 1/2009, p. 36. 5 Ase vedea ICCJ s. a Il-a civ. nr. 2052/2013, cu Nota de D. Calin, in RRDA nr. 6/2014, p. 119. © Pentru orice alte modificari ale actului constitutiv cu care nu sunt de acord, ca si pentru orice motive personale, actionarii sunt liberi s& se retraga din societate, dar fara a beneficia de dispozitile art. 134 din Legea nr. 31/1990. Ase vedea si Lavinia Maria Tec, Retragerea actionarului din societatea pe actiuni de tip inchis reglementat& de Legea nr. 31/1990, in PR nr. 2/2009, p. 29 gi urm. | Tntrucat in cazul societatii pe actiuni gi societatii in comandita pe actiuni, legea reglementeaza retragerea din societate numai pentru cazurile prevazute de art. 134, in celelalte cazuri, retragerea actionarilor din societate se realizeaz prin instrdinarea actiunilor, in conditile Legii nr. 31/1990 gi Legii nr. 297/204. 7 A se vedea D. Calin, Retragerea actionarilor din societéifle pe actiuni, in RRDA nr. 3/2011, P. 23 gi urm.; Georgeta Maxim, Procedura de retragere a actionarilor dintr-o societate pe actiuni $i cumpérarea actiunilor de catre societate. Aplicabilitatea dispozitilor art. 134 din Legea societafilor nr. 31/1990 in cazul societatilor comerciale admise la tranzactionare pe o piafa reglementata, in RRDA nr, 7/2014, p. 117 si urm.; Mihaela Gheorghe, Raluca Papadima, R. Valeanu, Retragerea actionarilor. Studiu de drept comparat, in RRDA nr. 11/2016, p. 33 gi urm. eeActionarii vor depune la sediul societatii, impreuna cu declaratia scrisa de gere din societate, actiunile pe care le posed sau, dupa caz, certifi evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de oficiul Fegistrului comertului, potrivit art, 38 si 39 din lege, Cererea consiliului de administratie, respectiv a directoratului. b) Cazul societafii cu raspundere limitata. Asociatii societatii cu raspundere limitatg, au dreptul sa se retraga din Societate, daca nu sunt de acord cu Modificarea actyly) constitutiv, cu conditi lia ca acest drept sa fie Prevazut in actul constitutiv fart. 194 alin. (2) din Legea nr. 31/1990)", Dreplurile asociatului retras se stabilesc potrivt dispozitilor art, 224 $i 225 din legg Prevazute pentru excluderea asociatului din societate, iar nu in conditiile art. 295 alin. (3) din lege, care privesc retragerea asociatului din s Subsectiunea a Ill-a Principalele cazuri de Modificare a societafii Privind activitatea comerciala §1. Nofiuni generale 362. Precizari prealabile. Pe langa conditile generale care Care a actului constitutiv, Legea nr. 31/1990 reglem care se referd la anumite cazuri concrete de modifi vente in viata societatilor privind activitatea com capitalului_ social, Prelungirea duratei societatii, schimbarea formei juridice a societatii, Privesc orice modifi lenteaza si unele conditii speciale, icare a actului constitutiv, mai frec- ercialé: majorarea sau reducerea fuziunea si divizarea societatilor, §2. Majorarea capitalului social 363. Necesitatea méririi capitalului social. Anumite impune necesitatea maririi Capitalului social al acesteia. Ace: dorinta asociatilor de a dezvolta activitatea societatii sau de a financiare, Pentru societatea, procurarea de fonduri financiare prin marirea capitalului social este mai putin impovaratoare decat imprumutul bancar sau emiterea de obligatiuni. In anumite cazuri, Majorarea capitalului social poate fi determinata de acumularea unor rezerve care nu au fost folosite sau de Necesitatea reevaluarii_patrimoniului societatii. in sfarsit, majorarea capitalului soci cand, prin hotarare a guvernului, se modi din Legea nr. 31/1990). Se * Daca in actul constitutiv nu s-a prevazut un atare drey este posibila, dar in condifile art. 226 din Legea nr. 31/1990, A se vedea infra nr. 687 si urm, Nevoi ale societatii pot ste nevoi pot consta In inlatura unele dificult ial al societatii poate fi impusa de lege, atunci ificé plafonul minim al Capitalului social (art. 10 Pt, retragerea asociatului din societateind activitatea comerciala sapitalului social al societatii se poate realiza in conditiile prevazute de r. 31/1990". maririi capitalului social. Marirea capitalului social se realizeaza azute de Legea nr. 31/1990. sul rand, trebuie respectate dispozitiile art. 204 din lege. Deci, pentru marirea ocial se cere sd existe hotararea adunarii asociatilor? sau, dupa caz, siliului de administratie, respectiv a directoratului, iar actul modificator, in de lege, sa fie mentionat in registrul comertului si publicat in Monitorul e aratat c&, potrivit legii, hotararea privind majorarea capitalului social se ia e de cvorum prevazute pentru adunarea generala extraordinara, cu o e de cel putin dou treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti ati (art. 115 din Legea nr. 31/1990). 4| doilea rand, cu privire la societatea pe actiuni, marirea capitalului social se r ctarea dispozitillor referitoare la constituirea societatii (art. 212 din lege)*. itile privind constituirea societatii comerciale trebuie sa intelegem ile legii care reglementeaza elementele specifice diferitelor forme ale societatii smplu, aporturile asociatilor, modalitatile de formare a capitalului social, numarul or etc.). eins rand, societatea cu raspundere limitaté isi poate majora capitalul ‘jn modalitatile si din sursele prevazute de art. 210 din lege (art. 221 din Legea 1/ Picci, capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi pana cand nu vor fi fost complet platite cele din emisiunea precedent [art. 92 din Legea nr. 31/1990]. Modalitatile si procedeele de majorare a capitalului social. Modalitatile si e prin care se majoreaza capitalul social al societatii sunt prevazute de >10 din Legea nr. 31/1990. Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea fi nominale a actiunilor existente fn schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea or creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia. 1Ase vedea |. Bacanu, Modificarea capitalului social al societatilor comerciale, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1996, p. 49 si urm.; S. Bodu, Tratat de drept societar, vol. Ill, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2015. _ 2C8J, s. com., dec. nr. 4829/2002, in RDC nr. 7-8/2002, p. 345. Inatanta judecditoreasca nu se poate substitui vointei adunarii generale extraordinare (ICCJ, s. ‘com., dec. nr. 2773/2008, in Dreptul nr. 11/2009, p. 240). *CSJ, s. com,, dec. nr. 646/194, in ROC nr. 5/1995, p. 160. * Desi legea se referé numai la societatea pe actiuni, consideram ca regula este aplicabild Sriedrei societati reglementate de Legea nr. 31/1990. ® Dispozitille art. 210 din lege se refera la societatea pe actiuni. In temeiul art. 221 din lege, aceste dispoziti se aplicé si in cazul societatii cu rdspundere limitaté. Considerdim c& principille Stablite de art. 210 din lege sunt aplicabile pentru majorarea capitalului social si in cazul celorialte forme juridice de societate. re r ICCJ, sect. com. dec. nr. 4576/2005, in RRDA nr. 2/2013, p. 137, cu Comentariu de D. Calin, Lupascu,Din dispozitiile citate rezulta doua modalitati, Prima modalitate este M™ajorarea capitalului_ social prin noi aporturi. modalitate se poate realiza prin dou& procedee: prin emiterea de actiuni noj majorarea valorii nominale a Actiunilor existente. O anumita particularitate o Prezinta majorarea capitalului social prin noi aportuy cazul capitalului autorizat, ca majorarea capitalului Social se poate obting 366. Majorarea capitalului social Prin noi aporturi, Asa cum capitalul social} formeaza prin efectuarea unor aporturi, tot astfel capitalul social se majoreaza prin aporturi. Pentru a realiza marirea Capitalului social, societatea emite actiuni noi sau maj 'eaza valoarea nominala a actiunilor existente. a) Emisiunea de noi actiuni. in mod obignuit, marirea capitalului social se efeg. tueaza prin emisiunea de actiuni noi in schimbul u; i natura’, cu excluderea aporturilor in creante2 Legea nr. 31/1990]. Noile actiuni vor avea aceeasi valoare nominala, ca $i actiunile existente ale Societatii. Aceste actiuni vor putea fi dobandite la valoarea nominala sau la o valoare mai mare, care cuprinde $i primé de emisiune3, Potrivit hotararii_ adunarii generale privind majorarea capitalului social, Pentru a le proteja interesele, legea recunoaste actionarilor existenti ai societatii un crept de preferinta la subscrierea noilor acfiuni (art. 216 din Legea nr. 31/1999)*. Actiunile emise de societate pentru marirea capitalului social vor fi oferite spre subscriere in primul rand actionarilor existenti, Proportional cu numarul actiunilor pe care le posedas. ee ‘Tn cazul majorani capitalului social, aportul in nu Societatii (art. 16 din Legea nr. 31/1990). * Legea are in vedere creantele fala de tert Creantele fata de societate pot fi convertite in actiuni ale societéti noile parti sociale se dobandesc potrivit prevederil Privind majorarea capitalului social Solutia este aceeasi si in cazul societéii in nume colectiv $I Societatii in comandita simpla. ‘A se vedea si C. Dutescu, Drepturie actionarilor ed. a Ira, Ea C.H. Beck, Bucuresti, 2007, p. 509 si urm * Pentru stabilirea dreptului de referin4, stabilité pentru actionarii indi Legea nr. 31/1990). or actului constitutiv sau hota adundri asociatilorivind activitatea comerciala 249 societaitile p fn prezent, dreptul de preferinta se poate exercita, atat wumerar, ct sin cazul aportului in natura". Dreptul de preferintS este un drept individual al actionarului, legat de detinerea actiunilor. Acest drept are ca izvor legea si, deci, el nu poate fi suprimat prin actul constitutiv al societatii. Potrivit legii, dreptul de preferinta se valorifica prin subscrierea unor actiuni noi ale societatii. Dar, avand 0 valoare economica, dreptul de preferinta poate fi tranzactionat pe piata de capital (art. 213 din Legea nr. 31/1990). Actionarii pot s@ isi exercite dreptul de preferintaé in cadrul termenului stabilit de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv de directorat, in conditiile art. 220" alin. (4), daca in actul constitutiv nu se prevede alt termen. Termenul pentru exercitarea dreptului de preferintaé este de cel putin o luna de la data public&rii in Monitorul Oficial a hotararii adundrii generale, respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului privind marirea capitalului social. Dupa expirarea termenului de exercitare a dreptului de preferint putea fi subscrise de public. Pentru protejarea intereselor actionarilor, legea prevede ca orice majorare a capitalului social cu incalcarea dreptului de preferint& al actionarilor este anulabila [art. 246 alin. (3) din Legea nr. 31/1990)°. Potrivit actualei reglementari, actionarii au un drept de preferin{a si in cazul in care societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni. Acest drept se exercita in aceleasi conditii ca gi dreptul de preferinta privind actiunile emise de societate pentru marirea capitalului social (art. 116" din Legea nr. 31/1990). in scopul protejarii intereselor societatii, in special cele legate de atragerea unor investitori importanti, legea instituie anumite restrictii in exercitarea dreptului de preferinta al actionarilor privind subscrierea noilor actiuni ale societatii. Potrivit legii, dreptul de preferint& al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotérarea adunairi generale extraordinare a actionarilor (art. 217 din Legea nr. 31/1990). Pentru luarea hotararii, consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitia adunarii generale un raport scris, prin care se precizeazé motivele limitari sau ridicarii dreptului de preferint& si se va explica modul de determinare a valorii de emisiune a actiunilor*. Pentru protejarea actionarilor, conditile de cvorum gi majoritate cerute pentru luarea hotararii sunt diferite de cele prevazute de art. 115 din Legea nr. 31/1990. Hotardrea va fi luatd in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti [art. 217 alin. (3) din Legea nr. 31/1990]. Consiliul de administratie, respectiv directoratul va depune hotararea adunarii generale la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial. in cazul aportului in actiunile vor 1 Art. 218 din Legea nr. 31/1990 (abrogat prin Legea nr. 441/2006) prevedea: ,dreptul de Preferinta inceteaza daca noile actiuni reprezint aporturi in natura 2 A se vedea I.L. Georgescu, op. cit., vol. Il, p. 642-643. A se vedea gi SLD. Carpenaru, C. Predoiu, S. David, Gh. Piperea, op. cit, p. 826. 31CCy, s. com. nr. 932/2006, in RRDA nr. 4/2006, p. 23; CSJ, s. com., dec. nr. 3484/2001, in PR nr. §/2002, p. 49. 4 CA Brasov, dec. nr. 481/200, in RDC nr. 3/2003, p. 229.Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la dat subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala. Restul va fi platit termen de cel mult 3 ani de la data publicdrii in Monitorul Oficial a actului privy marirea capitalului social. Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la g, subscrierii (art. 220 din Legea nr. 31/1 990). In cazul méiririi capitalului social prin aporturi in natura, adunarea generala, care hotarat aceasta, va propune oficiului registrului comertului numirea unuia sau maj multor experfi pentru evaluarea acestor aporturi. Legea nu permite aporturile i creante. Pe baza raportului expertilor, adunarea generala, convocata din nou, va hotar: majorarea capitalului social’. In hot&rare trebuie $d se descrie aporturile in naturg, numele persoanelor ce le efectueaz4 si numérul actiunilor ce se vor emite in ‘schimb (art. 215 din Legea nr. 31/1990). Actiunile emise in schimbul aporturilor in natura vor fi platite in termen de 3 ani de: la data publicarii in Monitoru! Oficial a hotararii privind marirea capitalului social. in cazul cnd actiunile emise pentru marirea capitalului social nu sunt subscrise de acfionarii societafi, ele sunt oferite tertlor, prin oferté publica. In acest scop. adm. nistratorii societatii, respectiv membrii directoratului vor intocmi Prospectul de emisiune, care va cuprinde: data si numarul de inmatriculare al societatii in registrul comertului; denumirea si sediul societatii; capitalul social subscris $i varsat; ultima situatie financiara aprobata; hotararea adunarii generale privind noua emisiune de actiuni; data de la care se vor plati dividendele ete. fart. 212 alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. Pros. Pectul de emisiune trebuie depus la oficiul registrului comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute de art. 18 din lege. Potrivit legii, administratorii, respectiv membrii directoratului sunt solidar raspun- Zatori de exactitatea datelor din Prospectul de emisiune, in publicatille facute de Societate sau din cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu legislatia privind piata de capital. Dac& majorarea capitalului social al societatii se face prin oferté publica de valor mobiliare, definité ca atare prin Legea nr. 297/2004, trebuie respectate formalitatile prevazute de aceasta lege. b) Majorarea valorii nominale a acfiunilor existente. Acest procedeu de marire a capitalulul social consta in majorarea valorii nominale a actiunilor pe care le detin actionarii societatii in schimbul unor aporturi in numerar si/sau in natura, cu excluderea aporturilor in creante [art. 215 alin. (2) din Legea nr. 31/1990). Prin suplimentarea aporturilor lor, actionarii existenti isi pastreazd actiunile detinute, a caror valoare nominala a fost majorata. Intrucat acest procedeu implica obligatii de aport suplimentar, legea fi protejeaz& Pe actionarii societatii. Potrivit art. 210 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, tn cazul maririi capitalului social prin majorarea valorii Nominale a actiunilor, hot&rarea adunarii generale trebuie luata cu votul tuturor actionarilor, afara de cazurile prevazute de lege. Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi realizata si prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune. In acest caz, hotararea adundrii generale se ia conditiile art. 115 din Legea nr. 31/1990, iar nu Cu votul tuturor actionarilor. — 'CSJ, 8. com., dec. nr. 1113/1997, in Dreptul nr. 1/1998, p. 122.ile privind activitatea comerciala - c) Finalizarea majoranii capitalului social. Marirea capitalului social prin noi aporturi plied mai multe operatiuni care se desfasoara succesiv: adoptarea hotérarii privind piesrea capitalului social; exercitarea de c&tre acfionarii existenti a dreptului de preferintdetc. 4h as +8 : tetul Legea stabileste ca otararea adunarii generale Privind majorarea capitalului are efect numai in masura in care a fost adusé la indeplinire in termen de un an foie data adoptarii ei (art. 219 din Legea nr. 31/1990). in consecinté, nerespectarea acestui termen atrage dupa sine caducitatea operatiunii de majorare a capitalului Scial. Solujia este menité s& protejeze pe creditorii sociali, in privinfa limitei gajului general asupra patrimoniului societatii. Trebuie aratat ca, in cazul in care majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul social va fi majorat in cuantumul subscrierilor primite, dar numai dacd aceasta posibilitate a fost prevazuta in condifiile de emisiune. in acest caz, rezultatele gubserierii actiunilor emise si in consecinta, majorarea capitalului social va fi aprobata prin hotararea aduni enerale a actionarilor. 367. Majorarea capitalului social in cazul capitalului autorizat. Legea rr 441/2006 a reglementat si majorarea capitalului social in cazul unui capital autorizat (art. 220' din Legea nr. 31/1990). Capitalul autorizat reprezinta o valoare nominala, stabilita prin actul constitutiv sau hotdrarea adundrii generale, pana la care poate fi majorat capitalul social, prin decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului. Prin instituirea capitalului autorizat se asigura un control al actionarilor asupra operatiunilor de marire a capitalului social realizate de organul de administrare al societatii si, totodata, o mai mare operativitate in realizarea majorarii capitalului social. Potrivit legii, prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul fi autorizat ca, intr-o anumitd perioada, care nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, s& majoreze capitalul social subscris pand la o valoare nominala determinata (capitalul autorizat) prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor. O atare autorizare poate fi acordata gi de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumité perioada, care nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii actului constitutiv. Legea prevede cA, prin actul constitutiv, pot fi majorate conditiile de cvorum pentru 0 astfel de modificare a actului constitutiv, in raport cu dispozitiile art. 115 din Legea nr. 31/1990. Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depési jumatate din capitalul Social subscris, existent in momentul autorizarii. Prin autorizarea data prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor se poate conferi consiliului de administratie, respectiv directoratului, dreptul de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferint al actionarilor existent. Hotararea adunarii generale a actionarilor privind conferirea dreptului de restrangere sau de ridicare a dreptului de preferint& al actionarilor existenti se va lua tn prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majo- ritatea voturilor actionarilor prezenti [art. 220" alin. (4) din Legea nr. 31/1990]. + Majorarea capitalului social in cazul unui capital autorizat a fost consacrata anterior, prin ©.U.G. nr. 28/2002 si preluata de Legea nr. 297/2004, dar numai pentru societaiile pe acfiuni admise la tranzactionare pe piefele reglementate. A se vedea art. 236 din Legea nr. 297/204 privind piata de capital.Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu Privire. restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul Tegist comertului, spre mentionare in registrul comertului $i publicare in Monitorul Oficial 368. Majorarea capitalului Social fra noi aporturi. Capitalul social Poate majorat si prin anumite operafiuni, fr noi aporturi!, Potrivit art. 210 alin, (2) din Legea nr. 31/1990, actiunile noi pot fi liberate Pri incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor say Primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile sup Societatii cu actiuni ale acesteia, In cazul acestor operatiuni, pentru majorarea Capitalului social sunt folos) resursele interne ale societatii. Trebuie aratat ca, spre deosebire de majorarea Capitalului social prin noi aportury, Rezervele constau in anumite sume de bani Prelevate din profitul Societatii si ay ite de lege. Ele sunt de trei feluri: legale, statutare $i facultative. ‘ervele legale se constituie in mod obligatoriu, in cazul societati Pe actiuni si Societatii cu raspundere limitata, prin preluarea din profitul Societatii in fiecare an a cel Putin 5% pana ce fondul atinge minimum a cincia Parte din capitalul social. Acesta rezerve sunt destinate acoperirii Pierderilor din capitalul social in perioadele deficitare, Rezervele statutare se Constituie in conditiile si cu destinatia stabilite in actul Constitutiv. Asemenea rezerve Pot constitui sursa acordarii de dividende in perioadele cAnd nu se realizeaza beneficii, Rezervele facultative se Constituie gi au destinatia data de adunarea general a asociatilor. Asa cum prevede legea, actiunile noi emise de societate pentru marirea capitalului Social pot fi liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale. Deci, sumele de bani constituite ca rezerve sunt folosite pentru achitarea noilor actiuni, Marirea_capitalului Social prin incorporarea_rezervelor se realizeaza_printr-o Operatiune contabila de virare a Unei sume din contul ,rezerve” in contul ,capital social” (conturi de pasiv), cu consecinla scaderii rezervelor si cresterii corespunzatoare a capitalului social. actionarilor societa| iunilor vechi detinute de fiecare. Trebuie aratat c& (3) din Legea nr. 31/1990, in rezerve pot fi incluse diferentele favor valuarea patrimoniului social? in cursul existentei Patrimoniului societati Poate suferi anumite valoarea contabila a bunurilor societatii ramane sub val ctuala @ acestor bunuri. Intr-un asemenea Caz, se impune reevaluarea bunurilor din ee 1 Ase vedea M. Jeantin, Droit des Sociétés, 3 édition, p. 67. ? |. Bacanu, Modificarea capitalului social, p. 71 si urm. “ICCA, s. com., dec. nr. 2209/2006, in RRDA nr. 3/2007, p. 98.ictivitatea comerciala ile privind @ juarea patrimoniului nu este conditionata de existenta unui act normativ Ea se hotaraste de adunarea generala si se realizeaza in baza unei expertize ot Tpjerentele in plus rezultate din reevaluare se inregistreaza intr-un cont distinct de pasiv), care, printr-o operatiune contabila, se vireaza in contul ,rezerve”. © Trebuie arétat c& in forma modificaté prin Legea nr. 161/2003, pastrata si in Ja reglementare, art. 210 alin. (3) mentine solutia includerii in rezerve a dife- favorabile din reevaluarea patrimoniului, dar fara putinta de a majora capitalul I. b) Majorarea capitalului social prin incorporarea profitului sau a primelor de ‘emisiune. Acfunile noi ale societatii pot fi liberate gi prin incorporarea profitului sau a primelor de emisiune?. Profitul societati’ destinat a fi impartit actionarilor sub forma de dividende poate senvla liberarea actiunilor si, implicit, la marirea capitalului social. In locul dividendelor, narii vor primi actiuni noi emise de societate. O atare modalitate de marire a italului social este cunoscuta si sub denumirea de méarire a capitalului social prin ta dividendelor in actiuni. ‘Actiunile noi pot fi liberate si prin incorporarea primelor de emisiune®. Prima de emisiune reprezintaé diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor, pe care trebuie sa o suporte noii actionari, Aceasta prima este destinaté sa acopere cheltuielile emisiunii, precum si diminuarea valorii intrinseci a actiunilor vechi. Majorarea capitalului social cu prima de emisiune nu este obligatorie; ea reprezint& ooptiune a adunarii generale*. Prima de emisiune reprezinta un supliment de aport, dar ea nu este incorporata in capitalul social, ci se inregistreaza intr-un cont de rezerve de care societatea dispune potrivit intereselor sale. Potrivit legii, prima de emisiune trebuie pl: integral la data subscrierii actiunilor®. Majorarea capitalului social prin incorporarea profitului sau a primelor de emisiune se realizeaza, ca si in cazul incorporarii rezervelor, printr-o operatiune contabila intre conturile de pasiv. ¢) Majorarea capitalului social prin compensarea creanfelor asupra societatii cu actiuni ale acesteia. Actiunile noi pot fi liberate prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia®. ‘Sumele de bani cuvenite creditorilor, in baza creantelor lichide si exigibile pe care le au fata de societate, pot servi la achitarea actiunilor noi ale societatii. In schimbul creantelor fata de societate, creditorii primesc actiuni ale societ&ti”. ‘Ase vedea CSJ, s. con. adm., dec. nr. 266/1999, in Dreptul nr. 8/1999, p. 140. ? A se vedea |. Bacanu, Modificarea capitalului social al societéfilor comerciale, 89-90. A se vedea si V. lascencu, Majorarea capitalului social prin incorporarea primelor legate de capital, in Dreptul nr. 3/2007, p. 73 gi urm * A se vedea C. Oroviceanu, Primele de capital - 0 abordare teoreticé si pactica, in RRDA nr. 5/2015, p. 39 gi urm. *CSJ, s. com., dec. nr. 3483/2001, in PR nr. 5/2002, p. 49. SICCJ, s. com., dec. nr. 2114/2006, in RRDA nr. 3/2007, p. 100. ° Ase vedea ICCJ, s. com., dec. nr. 509/2007, in Dreptul nr. 4/2008, p. 304 TICC\J, s. com., dec. nr. 2513/2010, in Dreptul nr. 3/2011, p. 261.Aceasta modalitate de mérire a capitalului social este cunoscut si sub denumin de marirea capitalului social prin conversiunea datoriilor societatii in actiuni a acesteia. Ca si mérirea capitalului social prin incorporarea rezervelor, marirea Capitaluly | social prin compensarea creantelor asupra societatii cu actiuni ale acesteia realizeaza printr-o operatiune contabila de virare a unor sume de bani intre conturile dg | pasiv ale societati. §3. Reducerea capitalului social 369. Necesitatea reducerii capitalului social. O modificare a capitalului socia Poate avea ca obiect nu numai marirea, ci gi reducerea lui. In anumite cazuri, datorité unei activitati deficitare a societatii sau a unei Con.) juncturi nefavorabile, se poate ajunge la pierderea unei parti din activul patrimoniulyj societati. Intr-un asemenea caz, capitalul social va trebui reintregit ori redus, deoarece, altfel nu se poate face vreo repartizare sau distribuire de profit (art. 69 din Legea nr. 31/1990), Tn cazul Societa{ii pe actiuni sau in comanditd pe actiuni, daca se constata c&, in urma unor pierderi, stabilite prin situatia financiaré anualé aprobata, activul net al Societaiii (determinat ca diferent intre totalul activelor gi totalul datorillor societatii) sa diminuat la mai putin de jumatate din valoarea Capitalului social subscris, consiliul de administratie, respectiv directoratul va convoca adunarea generala extraordinarg pentru a hotari reducerea capitalului social sau dizolvarea societatii (art. 153% din Legea nr. 31/1990)". In alte cazuri, capitalul social avut in vedere la constituirea societatii se poate dovedi prea mare fata de nevoile activitatii societatii. Intr-o asemenea situatie, pentru a asigura echilibrul Tntre activul si pasivul patrimoniului societatii, asociatii pot reduce capitalul social al societatii. 370. Procedeele folosite pentru reducerea capitalului social. Pentru reducerea capitalului social, legea reglementeaza Procedee diferite, in functie de cauza care impune reducerea capitalului social’. Daca reducerea capitalului social este determinata de pierderi din activul social, reducerea capitalului social se poate realiza, potrivit art. 207 alin, (1) din Legea nr. 31/1990, prin: a) micsorarea numarului de actiuni sau de parti sociale. Procedeul consta in micsorarea numérului actiunilor sau partilor sociale cu pastrarea valorii nominale a acestora. Ca urmare, se va micsora in mod corespunz3tor numarul actiunilor sau p&rtilor sociale detinute de fiecare asociat; ‘supra condiilor si procedurilrealizaril operafiuni, a se vedea Fl, Tuca, Creante contra acfuni ‘sau utopia unui project, in ROC nr. 9/1999, p. 71-73; |. Prescure, Unele contribufil privind clarificarea ‘eaimulut junidic al mejorar capitalului social al societéiorreglementate de Legea nr. 31/1990 privind Societafile, prin utilzarea procedeului (sursel) compensérii unor creante lichide $/ exigible asupra Societe, cu actiuni ale acesteia, in RRDA nr. 8/2014, p. 65 si urm. A se vedea Simona Dumitrache, Limitarea capitalulut $i reconstituirea capitalului ca urmare @ pierderilor, in RDC nr. 12/1998, p. 72 ? Ase vedea si |. Bacanu, Modiffcarea capitalului social al societaitior comerciale, p. 145-148,privind activitatea comercialé yeducerea valorii nominale a actiunilor sau a pértilor sociale. Tinand seama de de reducere a capitalului social, valoarea nominala a fiecarei actiuni sau parti se va reduce in mod corespunzator. Noua valoare se va inscriptiona cu 0 aplicata pe vechile actiuni sau péiti sociale; ¢) dobandirea proprillor acfiuni, urmaté de anularea lor. in mod exceptional, potrivit 404 lit. a) din Legea nr. 31/1990, societatea poate dobandi un numar determinat de i proprii, integral liberate, cu scopul de a reduce capitalul social, prin anularea lor. Daca reducerea capitalului social nu este determinata de pierderi din activul social, capitalului social se poate realiza, potrivit art. 207 alin. (2) din Legea pr, 31/1990, prin: a) scutirea totala sau parfialé a asociatilor de varsémintele datorate. In cazul in capitalul social subscris nu a fost integral varsat, reducerea capitalului social se realiza prin scutirea total sau partialé a asociatilor de varsamintele neefectuate; _ b) restituirea catre asociafi a unei cote-parfi din aporturi, proportionala cu redu- cerea capitalului oe i calculaté egal pentru fiecare actiune sau parte sociala; ¢) alte procedee prevazute de lege. a Conditiile pentru reducerea capitalului social. Reducerea capitalului social ‘se poate realiza in conditiile art. 204 din Legea nr. 31/1990, adicd prin hotararea adunarii asociatilor, constatata printr-un inscris in forma prevazuté de lege, care {rebuie mentionata in registrul comertului si publicaté in Monitorul Oficial Trebuie aratat ca, potrivit legii, hotararea privind reducerea capitalului social se ia in conditiile de cvorum prevazute pentru adunarea generald extraordinara, cu o majoritate de cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati (art. 115 din Legea nr. 31/1990). Hotararea privind reducerea capitalului social trebuie s& respecte plafonul minim al capitalului social, atunci cand legea fixeazd un asemenea plafon, sA arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. In cazul societatii pe actiuni, cu exceptia cazului in care societatea este transformata intr-o societate de alta forma, capitalul social nu poate fi redus sub minimul legal, decat daca valoarea sa este adusé la un nivel cel putin egal cu minimul legal, prin adoptarea unei hotrari de majorare a capitalului social in acelasi timp cu hotararea de reducere a capitalului social fart. 10 alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. Reducerea capitalului social va putea fi realizaté numai dupa trecerea a dou luni ae ee ae adunarii asociatilor in Monitorul Oficial al Roméniei . 208 din Legea nr. 31/1990). 372. Dreptul de opozitie. Reducerea capitalului social poate afecta drepturile Creditorilor societati, datorita diminuarii limitei gajului lor general. De aceea, ca masura de Protectie, legea recunoaste acestor creditori dreptul de a face opozitie la hotararea adunarii asociatilor privind reducerea capitalului social. Acest drept fl au ins& numai creditorii sociali ale c&ror creante sunt anterioare publicarii hotararii de reducere a Capitalului social, deoarece numai ei pot fi pagubiti printr-o asemenea hotarare. e Pre de opozitie se poate exercita cu respectarea dispozitiilor art. 62 din Legea h Creditorii ale c&ror creante sunt anterioare publicarii hotararii vor fi indreptatiti bind garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data publicdrii rarii privind reducerea capitalului social,256 CAPITOLUL Iv Potrivit legii, hotararea privind reducerea capitalului social nu produce niciun efegj si se interzic platile in beneficiul actionarilor pana cand creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data cand instanta judecs. toreasca a respins cererea creditorilor, in conditiile art. 208 alin. (4) din lege. §4. Prelungirea duratei societatii 373. Notiune. Potrivit legii, actul constitutiv al societatii trebuie s& prevada »durata societatii” (art. 7 si art. 8 din Legea nr. 31/1990). Societatea va avea durata de existenta stabilité de asociati. La expirarea acestej durate, societatea se dizolva [art. 227 lit. a) din Legea nr. 31/1990]. Constaténd ca societatea desfasoara o activitate profitabild, asociatii pot f) interesati in prelungirea duratei prevazute in actul constitutiv. Acest lucru este Posibil prin modificarea actului constitutiv, in sensul stabilirii altei durate sau a unei durate nedeterminate. Prelungirea duratei societaitii trebuie realizata inainte de expirarea duratei preva. Zute in actul constitutiv’ 374. Condifiile cerute pentru prelungirea duratei societafii. Prelungirea duratei societatii se realizeaza prin modificarea actului constitutiv in conditiile art. 204 din Legea nr. 31/1990. Hotarrea privind prelungirea duratei societatii se ia de adunarea asociatilor, in Conditiile de cvorum si majoritate prevazute de lege pentru adunarea extraordinara Asociatii pot hotari o noua duraté a societatii sau o duraté nedeterminata, in functie de interesele lor. Hotararea privind prelungirea duratei societatii, in forma impusa de lege, trebuie mentionata in registrul comertului si publicaté in Monitorul Oficial. Durata societatii este prelungita cu conditia ca hotararea adundrii generale sé fie luat, tnregistraté in registrul comertului si publicaté in Monitorul Oficial anterior expirarii duratei societatii prevazute de actul constitutiv. Daca aceste cerinte nu sunt indeplinite, pe data expirarii duratei prevazute in actul constitutiv, societatea se dizolva ope legis. Consideram insa ca decisiva existenta hotararii adunarii generale, in forma scrisa prevazuté de lege, anterioaré expirarii duratei societatii; inregistrarea tn registrul comertului si publicarea ar putea fi indeplinite si ulterior, cu consecinta inopozabilitti fala de terti a prelungirii duratei societatii, pana la data indeplinirii acestor formalitati in prezent, noul Cod civil reglementeaza prelungirea tacité a duratei societatil. Potrivit art. 1931 C. civ., societatea este tacit prorogata atunci cand, cu toate ca durata sa a expirat, aceasta continua sa execute operatiunile sale, iar asociatii continua sa initieze operatiuni ce intré in obiectul sau si sé se comporte ca asociati. Prorogarea TICCU, s. com., dec. nr. 1421/2004, in Dreptul nr. 8/2005, p. 217; T.M.B., judecatorul delgat ‘incheierea nr. 19809/2007, in RRDA nr. 1/2008, p. 120. ? In acest sens, a se vedea C.A.B., s a VI-a com., dec. nr. 1057/R/2007, in C.AB., Culegere, Il, 2007, p. 374, Asupra problemei, a se vedea, St.D. Carpenaru, C. Predoiu, S. David, Gh. Piperea, op. cit, P. 800-802; |, Bacanu, Dizolvarea de drept a societéifii comerciale. Conditille de validitate a prelunginii duratei societati, In RDC nr. 1/1997, p. 17 si urm.; Gh. Valeeanu, Unele aspecte privind dizolvarea Societafii comerciale fa implinirea termenului stabilit pentru durata acesteia, in RDC nr. 6/1997, p. 35 siurm.privind activitatea comerciala co durata de un an, continuand din an in an, de la data expirarii duratei, Sy indeplinite aceleasi con oot efoctole prelungirii duratei societatii. Prin prelungirea duratei societ&tii, in a fegii, se asigur& continuarea existenfei societatii si dupa expirarea duratei ore fn actul constitutiv. prin modificarea actului constitutiv, limitarea existentei societaiti a fost inlaturata. Ca urmare a prelungirii duratei, societatea constituité subzista pe o noua durata o duraté nedeterminataé. Pentru a evita orice confuzie, art. 205 din Legea fr 31/1990 prevede expres cA prelungirea duratei societéifi nu alrage crearea unei persoane juridice noi. 376. Dreptul de opozitie. Prelungirea duratei societatii poate leza interesele credi- iculari ai asociatilor din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu spundere limitata. De aceea, potrivit legii, acesti creditori pot face opozitie impotriva potararii adunarii asociatilor de prelungire a duratei societatii, dacd au drepturi stabilite print-un tu executoriu anterior hotérari (art. 206 din Legea nr. 31/1890). Legea recunoaste dreptul de opozitie acestor creditori, deoarece, potrivit art. 66 din Legea nr. 31/1990, pe durata societatii, ei pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din profitul cuvenit asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societti, asupra par{ii ce li s-ar cuveni prin lichidare. in plus, ei pot popri partile ce s-ar ‘cuveni asociatilor prin lichidare. Daca posibilitatea acestor creditori de a-si satisface drepturile lor este legatd de dizolvarea $i lichidarea societatii, inseamn& cA prin prelungirea duratei societati, realizarea acestei posil iti este amAnataé sau, dacé s-a hotarat ca societatea sa functioneze pe o duraté nedeterminata, sansa de a-si valorifica creantele este practic anihilataé. De aceea, legea permite acestor creditori sd fac opozitie la hotararea asociatilor de prelungire a duratei societatii. Dreptul de opozitie nu este recunoscut creditorilor particulari ai asociatilor din societatea pe actiuni sau in comandita pe actiuni, deoarece acesti creditori nu trebuie sa astepte pentru satisfacerea drepturilor lor dizolvarea si lichidarea societatii. Potrivit legii, in cursul duratei societatii, ei au dreptul sé sechestreze si s& vanda actiunile debitorului lor [art. 66 alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. Creditorii particulari ai asociatilor din societatea in nume colectiv, in comandité simpla sau cu réspundere limitaté pot s& exercite dreptul de opozitie in conditiile art. 62 din Legea nr. 31/1990. Tn cazul cAnd opozitia a fost admisa de tribunal, asociatii sunt obligati sA ia o decizie, in termen de o luna de la data la care hotararea judecatoreasca a devenit definitiva. Astfel, asociatii pot si renunte la hot&rarea de prelungire a duratei societatii. Hotrarea de renuntare trebuie luata in aceleasi conditii ca si hotararea de prelungire a duratei societatii. Apoi, asociatii pot sA decidé excluderea din societate a asociatului debitor al Creditorului oponent. Excluderea asociatului se realizeaza in conditille art. 222 din Legea nr. 31/1990. Drepturile cuvenite asociatului debitor vor fi calculate pe baza ultimului bilant contabil aprobat [art. 206 alin. (2) din Legea nr. 31/1990]. ‘A se vedea E. Lipcanu, Sfera de aplicare a art. 1931 C. civ. privitor la prelungirea tacité a Contractului de societate, in Dreptul nr. 5/2014, p. 54 si urm. (lilac err eer enema etemnnmerere cielCAPITOLUL §5. Fuziunea si divizarea Societatilor privind activitatea comerciala A. Consideratli generale 377. Precizari prealabile. Legea nr. 31/1990, in actuala forma, cuprinde dispogi privind regulile generale ale fuziunii $i divizarii societatilor comerciale si, distinct, regu speciale privind fuziunea transfrontaliera. B. Regulile generale privind fuziunea si divizarea societatilor privind acti. vitatea comerciala 378. Precizari prealabile. Fuziunea si divizarea sunt procedee tehnico-juridiog prin care se realizeaza restructurarea societatilor, in scopul adaptarii lor la e igentele activitatii comerciale (dimensionarea adecvatd a fortei economice a societa redu. cerea costurilor, contracararea concurentei etc.)' Legea nr. 31/1990, in forma sa actual, reglementeaza cuprinzator fuziunea si divizarea societatilor privind activitatea comerciala (art. 238-2511)2, Dispozitiile legii au in vedere fuziunea si divizarea societatilor pe actiuni, dar ele Sunt aplicabile si operatiunilor de fuziune si divizare care privesc celelalte forme juridice ale societatii privind activitatea comerciala?, 379. Notiunea si formele fuziunii si divizarii. Art. 238 din Legea nr, 31/1990 cuprinde definitii ale fuziunii si divizarii, care se remarcd prin prolixitatea lor, precum si definitia desprinderii. Fuziunea este Operatiunea prin care: a) una sau mai multe societati sunt dizolvate, fara a intra in lichidare $i transferg totalitatea patrimoniului lor unei alte societati, in schimbul repartizarii catre actionarii Societatii sau societatilor absorbite de actiuni la societatea absorbant si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; sau b) mai multe societati sunt dizolvate, fara a intra tn lichidare si transfera totalitatea Patrimoniului lor unei societati pe care o Constituie, in schimbul repartizarii cdtre actionarii lor de actiuni la societatea nou-constituita si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate. Cum se poate observa, definitiile legii privesc cunoscutele forme ale fuziunii: fuziunea prin absorbtie si fuziunea prin contopire*. ere * Fuziunea si divizarea societaitlor comerciale corespund celor doua moduri de reorganizare a Persoanei juridice (art. 233 C. civ.). 5 Cu privre la fuziunea si divizarea societailor comerciale, a se vedea, |. Bécanu, Fuziunea si Givizerea societajior comerciale, in RDC nr. 4/1995, p. 12 i urm.; Idem, Noua reglememtere fosuty $1 divizani societator comerciale, in RDC nr. 5/1999, p. 17 si umm, Elena Precupetu, M. Daniel, Despre fuziunea societajilor comerciale, in RDC nr. 6/1993, p. 19 gi urm: ILN. Stan. Fusiumes sf divizarea societéfilor comerciale, in RDC nr. 6/2000, p. 108 gi urm. *, FuZlunea si divizarea societailor cu capital de stat sunt reglementate prin OG nr. 49/1994 rivind regimul juridic aplicabil unor societati comerciale constitute in temeiul Legit nr. 15/1990, care SS (esttuclureaza prin divizare sau fuziune (M. OF. nr. 242 din 29 august 1994). Aceasta reglementare Se completeaza cu dispozitile Legii nr. 31/1999 privind societafile comerciale. “ Legea nr. 31/1990 foloseste noliunea de fuziune ca notiune genericd, iar absorbtia si coyobirea sunt doua forme ale fuziunil. In acelagi fel este reglementata si fuzlunea persoanelar Juridice prin art. 234 C. civ.