MICRO BALȘ CURS 7

RELAȚII MICROORGANISM-GAZDĂ
Definitii
•Ecosistem – ansamblu de organisme care interactioneaza intre ele si cu factorii de mediu ai
unui anumit habitat
•Nișa (ecologica) – pozitie(fizica sau functionala) ocupata de o anumita specie intr-un
ecosistem
•Microbiota – ansamblul microorganismelor (bacterii, fungi, virusuri) adaptate sau prezente
intr-un anumit habitat
–rezidenta
–tranzitorie(flotanta)

Microbiota endogena a organismului uman

•din momentul nasterii si pe toata durata vietii – organismul uman este permanent in
contact cu microorganisme
•microbiota endogena – constituita din acele microrganisme care au stabilit relatii de
comensalism sau mutualism, si care sunt gazduite pe suprafetele organismului (tegumente si
mucoase)
•in conditiile unor perturbari ale microbiotei endogene (disbioza) microorg. Tranzitorii pot
coloniza si eventual produce infectii
•membrii ai microbiotei unei zone se gasescsi in probe biologice recoltate din acea regiune
sau care tranziteaza acea regiune
•numai pentru o proportie redusa a microorganismelor din componenta unei microbiote se
poate utiliza cultivarea (pentru restul identificare prin amplificarea si secventierea ARNr 16S)
•ansamblul conditiilor (fizice, chimice, biologice) prezente intr-o anumita regiune a
organismului gazda determina densitatea si componenta microbiotei acelei regiuni
•aceste conditii (si deci si microbiota endogena) variaza in functie de regiune anatomica,
varsta, sex, dieta, igiena etc.

Factori care influenteaza supravietuirea unui microorg. intr-un anumit habitat

1
MICRO BALȘ CURS 7
RELAȚII MICROORGANISM-GAZDĂ
Microbiota tegumentului
•conditii: aerobioza (anaerobioza la nivelul foliculilor pilosi, glandelor sebacee), celule
epiteliale keratinizate, concentratie mare de lipide si saruri, pH acid
•numeroase microorganisme contamineaza tegumentul; in functie de capacitatea lor de a
supravietui si coloniza la acest nivel se diferentiaza microorg
–tranzitorii – incapabile sa colonizeze
–rezidente:
•Staphylococcus (S. epidermidis, alti SCN, ocazional S. aureus)
•Micrococcus (aerob), Corynebacterium (facultativ anaerobi),
•Propionibacterium (anaerob)
•alte sp: Peptostreptococcus, Acinetobacter calcoaceticus s.a

Microbiota orala
•contine>600 specii, intre care predomina
– Streptococi (S. mutans, S. mitis, S. salivarius, S oralis)
– lactobacili (L. acidophilus, L. casei)
– Actinomyces
– Porphyromonas, Prevotella, Fusobacterium, Veilonella (anaerobi Gram neg)
– Treponeme orale (Treponema denticola)
– Candida
•cavitatea orala – variate habitate (mucoasa bucala, crevase gingivale, limba, saliva s.a)
•microbiota orala este implicata in patogenia unor boli
–cariogeneza, infectii parodontale
–abcese periorale, abcese in alte zone (ex. abces cerebral)
–pneumonie de aspiratie
–endocardita infectioasa
–plagi muscate infectate

Microbiota tractului respirator

•aerul inhalat vehiculeaza numeroase microorg (ex 10 000 bact/zi)
•conditii: aerobioza, celule epiteliale ciliate, celule producatoare de mucus; lizozim,
lactoferina, Ig As s.a.
•portiunea anterioara a narinelor – microbiota similar aceleia tegumentului: S. epidermidis,
Micrococccus spp, Corynebacterium spp., ocazional S. aureus (20-40%)

2
MICRO BALȘ CURS 7
RELAȚII MICROORGANISM-GAZDĂ
•nazofaringe – stafilococi, corynebacterii, uneori Haemophyilus influenzae, Moraxella
catarrhalis, Neissseria spp.
•orofaringe – streptococi orali, dar si specii din nazofaringe; uneori Streptococcus pyogenes
(10%)
•etajul infraglotic – contaminat, dar necolonizat, datorita unor mecanisme de aparare
locala(ex. producerea de mucus, transportul muco-ciliar)

Microbiota tractului digestiv

•contine cele mai multe (aprox 1013 ) dintre bacteriile care colonizeaza organismul uman;
>1000 specii prezente
•conditii: anaerobioza, concentratie mare de nutrienti, pH variabil, enzime proteolitice,
saruri biliare
•stomac – mediu acid (pH 2), enzime proteolitice-putine bacterii (102-103 bacterii/ml);
•duoden, jejun – pH 4-5, bila, enzime; microbiota redusa (aprox. 103-104/ml): Lactobacillus,
Bacteroides, Bifidobacterium
•ileon – pH aprox neutru, bila, enzime; 107-109bacterii/ml, predominant anaerobe:
Lactobacillus spp, Bacteroides spp, Bifidobacterium spp, Veilonella spp, Clostridium spp,
Enterococcus, Escherichia coli
•colon – pH neutru, anaerobioza; 1011-1012 bacterii/ml, predominant anaerobe (1000:1);
Bacteroides spp, Bifidobacterium spp, Peptostreptococcus spp, Fusobacterium spp,
Clostridium spp, Escherichia coli, Proteus, Enterobacter, Lactobacillus, Veilonella

Roluri
•bariera ecologica – competitie pentru nutrienti si receptori, producere factori
antimicrobieni
•modularea raspunsului imun local – controleaza proliferarea si diferentierea celulelor
epiteliale, induce secretia de IgAs, influenteaza raspunsul imunun umoral, moduleaza
raspunsul Lf T si citokinele eliberate
•metabolice – sinteza vitamina K, biotina, folati, aminoacizi, metabolizarea unor compusi
toxici, fermentarea resturilor nedigerabile (fibre)

Microbiota intestinala
Studii recente evidentiaza implicarea microbiomului in patogenia unor boli:
•obezitate, diabet, sindrom metabolic
•aterogeneza, bolicardiovasculare
•boala celiaca, boala Crohn

3
MICRO BALȘ CURS 7
RELAȚII MICROORGANISM-GAZDĂ
•alergii, inclusiv astm
•artrita reumatoida
•depresie, autism
•carcinogeneza

Microbiota tractului urogenital

•uretra distala – colonizata cu microorg. de la nivelul tegumentului, anusului, vaginului:
streptococi, stafilococi coagulazo-negativi(SCN), lactobacili, E. coli; in urina 102 -104
bacterii/ml
•celelalte segmente ale cailor urinare – sterile
•vagin – in functie de pH
–primele saptamani dupa nastere – Lactobacillus
– pana la pubertate si dupa menopauza – stafilococi, streptococi
–de la pubertate panala menopauza – predomina Lactobacillus acidophilus, L. fermentum, L.
casei–fermenteaza glicogenul din celulele epiteliale (sub actiunea estrogenului) si creaza pH
acid (<5); in numar redus la alte specii – stafilococi, corynebacterii, streptococi,
Bifidobacterium, Peptococcus, Gardnerellavaginalis, Mobiluncus, Candida

Raspunsul imun
•are ca functie principala apararea antimicrobiana; substante straine, celule modificate pot
de asemenea declansa un raspuns imun
•alcatuit din procese complexe care se desfasoara succesiv, coordonate de mecanisme de
control pozitiv (amplificarea raspunsului) si negativ (limitare / prevenirea unui raspuns
exagerat)
•Componente
– RI nespecific
– RI specific

1. RI nespecific (innascut) – reprezinta prima linie de aparare si asigura apararea

imediata, in primele ore si zile de la patrunderea microorganismului agresor si/ sau a
produselor sale, inainte de dezvoltarea RI specific

2. RI specific (dobandit) –raspuns stimulat de expunerea la un anumit antigen si adaptat

la tipul expunerii
Cele doua componente sunt interconectate: RI nespecifice elibereaza stimuli care activeaza
RI specific, iar acesta coopereaza cu RI nespecific si ii creste eficienta

4
MICRO BALȘ CURS 7
RELAȚII MICROORGANISM-GAZDĂ
RĂSPUNSUL IMUN ANTIBACTERIAN

Raspunsul imun nespecific

•Ansamblu de molecule si celule cu actiune antimicrobiana preexistente sau mobilizate rapid
la locul agresiunii microbiene
•Componente
– Bariere fizice – integritatea epiteliilor, spalarea mucoaselor de catre secretii
(lacrimale, sudoripare, digestive, urina), miscarea cililor mucoasei respiratorii,
peristaltismul intestinal
– Barierechimice (ex. pH acid gastric, lizozimul din secretiile lacrimale, salivare, nazale)
– Fagocite (neutrofile, macrofage), celule dendritice, mastocite, limfocite NK (natural
killer); roluri – recunoasterea si distrugerea microorganismelor si celulelor infectate,
producerea de citokine inflamatorii si proteine antivirale
– Proteine sangvine (sistemul complement, mediatori ai inflamatiei, interferoni)

Microbiota – rol in apararea antimicrobiana

Microbiota
•ansamblul microorg adaptate conditiilor oferite de o anumita regiune
•are rol de bariera ecologica: previne colonizarea unor microorg patogene, exogene prin
– Competitia pentru substrate celulare (sitsuri de aderare)
– Competitia pentru nutrienti
– antagonism nespecific (producerea de metaboliti cu efect inhibitor asupra altor
microorg) si specific (producerea de bacteriocine – peptide cu efect antimicrobian
asupra anumitor specii)
•disbiozele (alterarea compozitiei microbiotei) reprezinta factori favorizanti pentru anumite
infectii (ex. infectia cu Clostridium difficile favorizata de alterarea microbiotei intestinale)

5
MICRO BALȘ CURS 7
RELAȚII MICROORGANISM-GAZDĂ
Asocierea barierelor antimicrobiene nespecifice
•Tegument
–Bariera fizica eficienta (integritatea epiteliului pluristratificat, descuamare); exista zone de
minima rezistenta (unitatea pilosebacee, glandele sudoripare)
–Bariera chimica – pH acid rezultat din lipoliza sebumului, lizozim
–Bariera ecologica – microbiota
•Mucoase
–Bariera fizica – epiteliu stratificat
–Mucus – vascozitate crescuta
–Bariera chimica – lizozim, lactoferina
–Bariera ecologica – microbiota indigena
•Cai respiratorii
–Filtrarea aerodinamica – retine pulberi, particule din aerul inspirat
–Sedimentarea particulelor
–Transportul muco-ciliar – transporta mucus si microorg din caile respiratorii inferioare spre
orofaringe
–Macrofagele alveolare, surfactant
•Tract digestiv
–Orofaringe – secretie salivara (lizozim), bariera ecologica
–Stomac – secretie gastrica
–Intestin – secretii digestive, peristaltism intestinal
–Colon – peristaltism, bariera ecologica
•Cai urinare
–Flux unidirectional continuu de urina
–Bariera chimica: pH acid, osmolaritate mare
–Secretia prostatei, glandelor periuretrale
•Cai genitale feminine
–vagin: descuamarea epiteliului, bariera acida
–Cai genitale interne: mucus endocervical (vascozitate crescuta, contine lizozim), transport
mucociliar

6
MICRO BALȘ CURS 7
RELAȚII MICROORGANISM-GAZDĂ
APĂRARE ANTIMICROBIANĂ

Bariere epiteliale
•aflate la interfata dintre mediul extern si cel intern
•constau in unul sau mai multe straturi de celule epiteliale specializate, care blocheaza fizic
patrunderea microorg
•mucus
–limiteaza aderarea bacteriilor la receptori celulari
–prezent la nivelul epiteliului respirator, gastrointestinal, urogenital
–contine glicoproteine (confera vascozitatea crescuta), lizozim, lactoferina, proteaze
–deplasat de miscarile cililor (epit. respirator) sau de peristaltismul intestinal
•producerea de peptide antimicrobiene
a. defensine
b. catelicidine

Defensine
•peptide produse de celule epiteliale (tractul intestinal, respirator inferior), dar si de
neutrofile, Lf NK, Lf T citotoxice
•actiune antimicrobiana prin inserarea in membrane si crearea de pori
•ex. α defensine eliberate din granulatiile neutrofilelor dupa activarea TLR; β defensine
produse de celulele epiteliului respirator, gastrintestinal, urinar

Catelicidine
•proteine produse de neutrofile si celule epiteliale la nivelul tegumentului, mucoasei
gastrointestinale si respiratorii; actiuni antimicrobiene variate