11/7/2018

Rezistența bacteriilor la
antibiotice

Rezistența la antibiotice
Rezistența bacteriană la Atb – capacitatea de
supraviețuire și multiplicare in prezența unui Atb
Rezistența
a. naturală – prezentă la toți indivizii unei specii
(caracter de specie)
b. dobandită – prezentă numai la unii indivizi ai speciei
(caracter de tulpină)

1
 11/7/2018

A. Mecanisme de rezistență naturală

• Permeabilitate redusă a peretelui bact
– micobacterii – față de numeroase Atb
– bacterii Gram-neg – membrana externă impermeabilă pentru
vancomicina
• Absența țintei
– micoplasme – lipsa peptidoglicanului le face rezistente la β
lactamine
– bacterii Gram-poz nu au acele PLP cu afinitate pentru aztreonam
– enterococi - nu au acele PLP cu afinitate pentru cefalosporine
• Inactivarea Atb prin enzime constitutive
– Klebsiella produce beta lactamaze care determină rezistență la
aminopeniciline

B. Mecanisme de rezistență dobândită

• Scăderea permeabilității peretelui celular
– Modificarea porinelor – rezistența Pseudomonas aeruginosa
față de carbapeneme
• Eliminarea rapidă a Atb – pompe membranare de eflux
– Tetracicline, macrolide, fluorochinolone
• Modificarea structurii țintei
– Subunitatea ribosomală 50S (rezistența față de macrolide) sau
30S (rezistența față de aminoglicozide)
– PLP – rezistența la beta lactamine (pneumococi, stafilococi)
– ARN-polimeraza – rezistența față de rifampicină a
Mycobacterium tuberculosis
– ADN giraza, topoizomeraza (rezistența față de fluorochinolone
a unor gram -neg)

2
 11/7/2018

B. Mecanisme de rezistență dobândită

• Înlocuirea țintei cu o altă moleculă, cu afinitate mult
redusă
– D –Ala – D – Lactat sintetaza – enterococi rezistenți la
vancomicină
• Inactivarea enzimatică a Atb
– β lactamaze (constitutive sau inductibile) – rezistența la β
lactamine
– Transferaze, fosforilaze – rezistența la aminoglicozide
– Cloramfenicol – acetil transferaza – rezist. la cloramfenicol

O tulpina bacteriană poate utiliza concomitent mai

multe mecanisme de rezistență!

Rezistența dobândită
• monorezistență - rezistență față de un singur Atb
• rezistență încrucișată – rezistență față de mai multe
antibiotice înrudite, realizată printr-un mecanism unic
• rezistență multiplă – rezistență față de antibiotice
neînrudite, realizată prin mai multe mecanisme de
rezistență

3
 11/7/2018

Mecanisme de dobândire a rezistenței

• Mutații in gene endogene
– rezistența M. tuberculosis la rifampicina – mutații in gena rpoB
• Transfer de gene exogene (transformare, transducție, conjugare)
– S. aureus – achiziția genei mecA printr-un element genetic mobil -
“staphylococcal cassette chromosome” (SCCmec)
– enterococi – achiziția genelor vanA și vanB

Rezistența dobândită
Factorul R
• plasmid care conține gene de rezistență față de agenți
antimicrobieni (ex. antibiotice, ioni metalici, bacteriofagi etc.);
aceste gene se transmit de la o bacterie la alta cel mai
frecvent prin conjugare
• denumire introdusă la începutul anilor 60

4
 11/7/2018

Cauze ale apariției rezistenței la Atb

• prescrierea Atb în situații în care acestea nu sunt necesare
– se estimează că în Statele Unite peste 4 milioane cazuri /an primesc tratament Atb fără a fi
necesar (60% dintre recomandările de tratament Atb la adulți și 30% dintre cele de la copii)

• nerespectarea recomandărilor medicale privind tratamentul Atb

(doză, ritm, durată, asocieri)
• utilizarea Atb în domeniul veterinar
– se estimează că în Statele Unite 76% din cantitatea de Atb se utilizează în domeniul
veterinar; dintre acestea doar 6% în scop terapeutic și 70% în scop profilactic

• lipsa/ nerespectarea unor proceduri de control al infecțiilor în

spital
• măsuri igienico-sanitare precare
• lipsa/ neutilizarea unor teste rapide de diagnostic a prezenței
bacteriilor rezistente (infecție, portaj)

Testarea in vitro a sensibilității la Atb a

unei tulpini bacteriene
Scopuri:
• stabilirea tratamentului Atb optim
• supravegherea epidemiologică a rezistenței
tulpinilor bacteriene circulante (intr-o secție clinică,
regiune geografică etc.); aceste informații pot ajuta
la orientarea terapiei Atb
• identificarea unei tulpini (prin evidențierea
rezistenței naturale la anumite Atb)

5
 11/7/2018

Testarea in vitro a sensibilității la Atb a

unei tulpini bacteriene
Factorii care influențează activitatea antimicrobiană in
vitro
a. mediul de cultură – compoziție (anumite
componente au efect inhibitor asupra unor Atb), pH
b. Atb - stabilitatea in condițiile testării
c. tulpina bacteriană
– puritatea culturii,
– mărimea inoculului
– activitatea metabolică a bacteriilor (sensibilitatea maximă
la Atb – in faza de multiplicare logaritmică)
– durata incubării

Testarea in vitro a sensibilității la Atb a

unei tulpini bacteriene
• trebuie facută obligatoriu în condiții standardizate,
în care sunt controlați factorii care influențează
activitatea antimicrobiană in vitro; numai astfel se
pot obține rezultate corecte și reproductibile!

6
 11/7/2018

Testarea in vitro a sensibilității la Atb a

unei tulpini bacteriene
• Principiu: tulpina bacteriană este pusă in contact cu
diferite concentrații ale Atb de testat
• gradientul de concentrații de Atb se poate obține
prin diluție sau difuzie
a. Metoda diluțiilor - diluții duble succesive de Atb in
mediu lichid sau solid; se obține un gradient
discontinuu de concentrații cunoscute de Atb
b. Metoda difuzimetrică – difuzia Atb in mediu de
testare; se obține un gradient continuu de
concentrații necunoscute de Atb

Testarea sensibilității la Atb a unei

tulpini bacteriene – metode calitative
Antibiograma difuzimetrică
• utilizată pentru testarea bacteriilor aerobe sau facultativ
anaerobe cu crestere rapida
• Necesar
– Cultura in faza exponențială a tulpinii de testat
– Cultura in faza exponențială a tulpinii de referință
– etalon MacFarland 0,5
– Agar Mueller - Hinton
– Microcomprimate cu concentrații standardizate de Atb

7
 11/7/2018

Testarea sensibilității la Atb a unei

tulpini bacteriene – metode calitative
Antibiograma difuzimetrică
• se realizează un inocul standardizat nefelometric
• se inoculează uniform pe suprafața mediului MH
• se incubează la 35°C, 18-24 ore, timp în care au loc două procese
– Creșterea bacteriilor
– Difuzarea Atb in mediu, cu realizarea unor concentrații
descrescătoare proporționale cu distanța față de
microcomprimat

Testarea sensibilității la Atb a unei

tulpini bacteriene – metode calitative
Antibiograma difuzimetrică
• Cultivarea - inhibată în zona în care concentrația Atb ≥ CMI
• Citire – măsurarea diametrului zonei de inhibiție
• Interpretare – comparare cu diametrele critice (din tabele)
corespunzătoare speciei și Atb testate; pe baza acestora tulpina
este încadrată intr-una din categoriile
– Sensibilă
– Rezistentă
– Intermediară

8
 11/7/2018

Testarea sensibilității la Atb a unei

tulpini bacteriene – metode cantitative
Determinarea CMI
• Indicații
– Sensibilitatea la penicilină a pneumococilor izolați din
sânge sau LCR
– Rezistența S. aureus la vancomicina
– Infecții severe cu tulpini cu rezistență intermediară la unele
Atb

Testarea sensibilității la Atb a unei

tulpini bacteriene – metode cantitative
a. Metoda diluțiilor în mediu lichid
• Necesar
– Cultura in faza exponențială a tulpinii de testat
– Cultura in faza exponențială a tulpinii de referință
– Diluții binare succesive ale Atb în bulion Mueller - Hinton
• Incubare la 35° C, 18-24 ore
• Martori
• Cultivare
• Controlul sterilității mediului
• Tulpina de referință
• Citire – concentrația cea mai mică de Atb care inhibă vizibil
multiplicarea bacteriană, comparativ cu martorii

9
 11/7/2018

Testarea sensibilității la Atb a unei

tulpini bacteriene – metode cantitative
b. Metoda diluțiilor în mediu solid
• Necesar
– Cultura in faza exponențială a tulpinii de testat
– Cultura in faza exponențială a tulpinii de referință
– Diluții succesive ale Atb în agar Mueller - Hinton
• Incubare la 35° C, 18-24 ore
• Martori
• Cultivare
• Controlul sterilității mediului
• Tulpina de referință
• Citire – concentrația cea mai mică de Atb care inhibă vizibil
multiplicarea bacteriană, comparativ cu martorii

Testarea sensibilității la Atb a unei

tulpini bacteriene – metode cantitative
c. E-test
- determinarea CMI - citirea concentrației minime corespunzătoare
zonei de inhibiție

10
 11/7/2018

Criterii in inițierea și conducerea terapiei cu

Atb
1. Aprecierea necesității tratamentului Atb
– Infecții bacteriene vs infecții virale vs stări febrile de cauze
neinfecțioase
2. Recoltarea probelor biologice pentru ex. microbiologic,
inainte de inițierea terapiei cu Atb
3. Testarea sensibilității in vitro la Atb
4. Alegerea Atb – în funcție de
– Sensibilitatea agentului etiologic (criterii clinice, epidemiologice,
laborator)
– Localizarea infecției
– Particularități individuale: vârsta, stări fiziologice (sarcina), boli
asociate ( insuficiență renală, hepatică etc.), reacții de
sensibilizare, status imun (imunodepresii)
– Criterii ecologice
– Cost

Asocieri de Atb – efecte posibile

a. indiferent – efectul asocierii este egal cu efectul acțiunii celui
mai eficient Atb din combinație
b. aditiv – efectul asocierii este egal cu suma efectelor Atb din
combinație
c. antagonic – efectul asocierii este mai redus decât efectul
celui mai eficient Atb din combinație
d. sinergic – efectul asocierii este mai mare decât suma
efectelor Atb administrate separat; exemple:
– sulfametoxazol + trimetoprim – realizează blocarea unor
etape succesive din aceeași cale metabolică
– aminopenicilina + aminoglicozid – inhibarea sintezei
peretelui favorizează intrarea aminoglicozidului

11
 11/7/2018

Criterii de utilizare a asocierilor Atb

• Terapie de prima intenție a unor infecții severe
• Infecții mixte
• Obținerea unui efect sinergic (efect antibacterian mai
mare decât suma efectelor atb asociate)
• Prevenirea selectării de mutante rezistente (în cazul
tratamentului cu un Atb la care rezistența se selectează
rapid, ex. Rifampicina)

Consecințe ale rezistenței la Atb

Cunoașterea datelor despre rezistența la Atb
impune adoptarea de decizii de către
• clinician
• microbiolog
• epidemiolog

12
 11/7/2018

Acțiunea agenților fizici și chimici

asupra microorganismelor

Supraviețuirea microorganismelor
• Supraviețuirea și multiplicarea microorganismelor
necesită un ansamblu de condiții fizico-chimice
(temperatură, pH, presiune osmotică, pO2 s.a.)
• Modificări ale acestor parametrii pot avea efecte
nefavorabile asupra microorganismelor:
– cid – omorare a microorg
– static – oprire reversibilă a multiplicării
• Anumiți agenți fizici sau chimici au efect antimicrobian

13
 11/7/2018

Definiții
• Septic – contaminat cu microorganisme patogene
• Aseptic – lipsit de microorganisme patogene
• Steril – lipsit de microorganisme viabile, patogene sau
nepatogene, forme vegetative sau spori
• Sterilizarea – distrugerea sau indepărtarea tuturor
microorganismelor, patogene sau nepatogene, forme
vegetative sau spori
• Dezinfectia – distrugerea formelor vegetative ale
microorganismelor, dar nu obligatoriu și a sporilor, de pe
suprafețe inerte
• Antiseptizarea – distrugerea formelor vegetative ale
microorganismelor, dar nu obligatoriu și a sporilor, de pe
suprafețe vii

Definiții
• Asepsie – ansamblu de metode prin care se previne
contaminarea unui substrat (țesut, probă biologică,
instrument etc.)
• Prezervarea – prevenirea multiplicării unor microorganisme
în produse farmaceutice, alimente etc.

14
 11/7/2018

Eficiența agenților antimicrobieni

• numărul indivizilor dintr-o populație bacteriană scade
cu o rată logaritmică constantă sub acțiunea unui
agent antimicrobian
• eficiența agenților antimicrobieni depinde de mai
mulți factori

Factori care influențează eficiența

antimicrobiană
• Intensitatea și timpul de acțiune ale agentului
antimicrobian
– relație invers proporțională (cu cât intensitatea agentului
antimicrobian este mai mare, cu atât timpul necesar de
acţiune este mai mic)
• Mediul in care se exercită acțiunea antimicrobiană
– subst organice – reduc eficiența antimicrobiană
– pH-ul mediului
– duritatea apei (ex. compuși cuaternari de amoniu etc.)
– biofilm

15
 11/7/2018

Factori care influențează eficiența

antimicrobiană
• Concentrația microorganismelor
– cu cât concentraţia de microorganisme asupra căreia se acţionează
este mai mare, cu atât trebuie ca intensitatea sau timpul de
acţiune să crească
• Gradul de rezistență a microorg. Spori
bacterieni
Micobacte
rii
Virusuri
neinvelite
Fungi

Bacterii
Virusuri
invelite
Rezistența

1. Agenți fizici
A. Temperatura crescută
B. Temperatura scăzută
C. Umiditatea scăzută
D. Presiunea osmotică
E. Radiațiile
F. Filtrarea

16
 11/7/2018

A. Efectul temperaturilor ridicate

asupra microorganismelor
• Caldura umedă – efect –cid prin denaturarea
proteinelor
• Caldura uscată – efect -cid prin reacții de oxidare
• In funcție de intensitate – acțiune doar asupra
formelor vegetative (dezinfecție) sau și a sporilor
(sterilizare)
• metodă economică, netoxică, ușor de realizat și
controlat – frecvent utilizată (secții clinice, laboratoare,
industrie)

Sterilizarea prin căldură uscată

1. Incălzirea la roșu (incandescență) – ansa, fir

2. Flambarea – gura eprubetelor și flacoanelor
3. Incinerarea – deșeuri cu risc infecțios
4. Aer cald - etuva
- sticlărie de laborator (pipete, eprubete, flacoane etc)
- Instrumentar chirurgical
- Uleiuri
- Pulberi termostabile

17
 11/7/2018

Sterilizarea prin aer cald

Temperatura de sterilizare 180°C
Timpul de sterilizare =
timpul de egalizare a temperaturii*
+
timpul de omorâre a microbilor**

* variabil , in functie de volumul ambalajelor (ex. 35

min)
** 25 min la 180 °C

Controlul eficienței sterilizării la etuvă

Controale (martori)
• Fizici – instrumente de măsură (termometru etc)
• Chimici – modificarea culorii daca temperatura de
sterilizare a fost atinsă și menținută un timp
corespunzător
• Biologici – benzi (impregnate cu 106 spori de
Bacillus subtilis) care după sterilizare se transferă
aseptic in eprubete cu mediu de cultură care vor fi
mentinute la 37°C; culturile vor rămâne negative
dacă sterilizarea a fost corespunzatoare

18
 11/7/2018

Căldura umedă
Diferite metode - în funcție de temperatura
utilizată
• peste 100 °C – autoclavare
• la 100 °C - fierbere
• sub 100 °C
– Pasteurizare
– Tyndallizare

Sterilizarea prin autoclavare

• Autoclavare – sterilizare prin acțiunea vaporilor de
apă sub presiune
• Temperatura vaporilor de apă – direct proporțională
cu presiunea (1 atm - 121 °C , 2 atm - 134 °C )

19
 11/7/2018

Sterilizarea prin autoclavare

• Temperatura vaporilor de apă – direct proporțională
cu presiunea (1 atm - 121 °C , 2 atm - 134 °C )
• Timpul de sterilizare =
timpul de egalizare a temperaturii*
+
timpul de omorâre a microbilor**

* variabil , in funcție de volumul ambalajelor (ex. 7-27 min)

** 18 min la 121 °C, 4 min la 134 °C

Controlul eficienței sterilizării la autoclav

Controale (martori)
• Fizici – instrumente de măsură (manometru etc)
• Chimici – modificarea culorii dacă temperatura de
sterilizare a fost atinsă și menținută un timp
corespunzator
• Biologici – fiole (cu mediu de cultură și 106 spori de
Geobacillus stearothermophilus) care după sterilizare
se transferă și vor fi mentinute 48 ore la 57°C;
distrugerea sporilor este dovedită de absența
virajului culorii indicatorului (+ martor cultivare)

20
 11/7/2018

Sterilizarea prin caldură umedă

Tyndallizare – “sterilizare fracționată”
• indicată pentru sterilizarea produselor degradabile la temperaturi
ridicate (medii de cultură etc.)
• constă în expuneri zilnice succesive (minim 3 zile), timp de 30-60
min, la temperatura de 60-100 °C

Pasteurizare
• indicată pentru sterilizarea alimentelor
– clasic - 63° C, 30 min
– HTST (high - temperature short time) - 72° C, 50 sec
– UHT (ultra - high temperature) - 140° C , 3 sec

Fierberea
Efect antimicrobian diferit
• omoară formele vegetative ale bacteriilor, fungii,
unele virusuri
• unii endospori – rezistă și 20 ore

Fierberea – metodă de dezinfecție!

21
 11/7/2018

B. Efectul temperaturii scăzute asupra

microorganismelor
Refrigerarea (0 - 8 °C)
• efecte
o bacteriostatic asupra majorității bacteriilor (bacteriile nu se
multiplică)
o bactericid asupra anumitor bacterii (Neisseria meningitidis,
N. gonorrhoeae, Haemophilus influenzae s.a.)
o indiferent asupra bacteriilor psihrofile sau psihrotrofe, care
se multiplică
• utilizare – conservarea unor culturi microbiene, produse
biologice, alimente etc.

Temperatura scăzută
Congelarea
• -20 … -10 °C – uneori efect bactericid
• - 80 °C – menținerea viabilității microorganismelor
(bacterii, virusuri, fungi) timp nedefinit

22
 11/7/2018

C. Deshidratarea
• sporii bacterieni, fungici, chisturile protozoarelor -
rezistente in condiții de uscăciune
• Formele vegetative – rezistență variabilă
– fragile (min): Treponema pallidum, Neisseria gonorrhoeae
– relativ rezistente (luni): Mycobacterium tuberculosis
• Efectul deshidratării – dependent de mediu
– puroi, mucus – efect protector
• Liofilizarea – metodă de conservare
– Congelare bruscă (–54° … –72°C) urmată de deshidratare in vid

D. Presiunea osmotică
• Medii hipertone – plasmoliza celulelor bact
• Utilizarea unor medii hiperosmolare - metodă
de conservare

23
 11/7/2018

E. Radiații
1. Neionizante (UV)
– determină alterarea replicării ADN prin formarea dimerilor
de timină; efect microbicid (nu și sporocid) la λ= 260 nm
– Slabă penetrabilitate; intensitatea variază invers proporțional
cu pătratul distanței
– Indicate pentru dezinfecția aerului, a suprafețelor de lucru
2. Ionizante (gamma)
– determină ionizarea apei cu formarea radicalilor hidroxil,
care reacționează cu ADN, proteine, lipide; efect sporocidcid
– penetrabilitate mare
– utilizare la nivel industrial – sterilizarea materialelor de unică
folosință (seringi plastic, mănuși chirurgicale etc)

F. Filtrarea
• trecerea unui lichid sau gaz printr-un filtru cu pori de dimensiuni
atât de mici încât vor reține microorganisme
– 0.3 um - filtre HEPA (high -efficiency particulate air)
– 0,22 um – bacterii
– 0,01 um - virusuri

24
 11/7/2018

2. Agenți chimici
• Anumite subst chimice - efect antimicrobian
neselectiv, prin alterarea
– peretelui celular (reducerea stabilitatii si integritatii)
– functiilor membranelor
– proteinelor (denaturare, blocarea gruparilor libere ale
enzimelor)
– acizilor nucleici

• Compuși chimici cu acțiune antimicrobiană

– Dezinfectante – numai pt. suprafețe inerte
– Antiseptice – pentru tegumente și mucoase

Proprietățile dezinfectantului ideal

• Spectru larg
• Acțiune microbicidă rapidă
• Activitate neinfluențată de factori de mediu: subst. organice (e.g.,
sânge, alte produse biologice) detergent, alte subst. chimice
• Netoxic (pentru pacient, utilizator, mediu)
• Compatibilitate cu variate suprafețe: instrumente sau suprafețe
metalice, plastic, textile, alte materiale
• Efect rezidual
• Ușor de utilizat
• Economic
• Solubil
• Stabil

25
 11/7/2018

2. Agenți chimici
• Efect antimicrobian - nivel
– înalt – omoară toate microorganismele, nu obligatoriu
și sporii (glutaraldehida 2%, cloramina B 2%)
– mediu – omoară formele vegetative ale bacteriilor,
fungii, multe virusuri; rezistă unele virusuri neinvelite,
micobacteriile, endosporii bacterieni (etanol 70%,
iodofori etc.)
– jos – omoară forme vegetative ale bacteriilor, fungii,
multe virusuri, dar nu si virusurile neinvelite,
micobacteriile, endosporii bacterieni (compuși
cuaternari de amoniu, clorhexidina)

Dezinfectante și antiseptice
Compuși care eliberează Cl (hipoclorit de Na, cloramina B)
• generează acid hipocloros, cu efect microbicid (in
concentrații adecvate) prin blocarea grupărilor libere ale
enzimelor
• Activitatea antimicrobiană scade in prezența proteinelor,
altor subst organice
• Corodează metalele; iritante
• Indicații – in funcție de concentrații:
– joase – antiseptic pentru tegumente, plăgi
– înalte – dezinfecția suprafețelor, materialelor nemetalice

26
 11/7/2018

Dezinfectante si antiseptice
Iodofori
• Detergenti neionici din clasa propilenglicolilor, care
complexează iodul și il eliberează lent în soluții apoase
• efect bactericid prin blocarea grupărilor libere ale
enzimelor
• Activitatea antimicrobiană este scăzută de proteine,
alte subst. organice sau detergenți anionici
• in functie de concentrație - antiseptic pentru
tegumente intacte sau dezinfectant

Dezinfectante si antiseptice
Peroxizi (peroxid de H, 3-6%)
• blochează grupările libere enzimatice
• Antiseptic pentru plăgi
• Activitate redusă de prezența proteinelor

27
 11/7/2018

Dezinfectante si antiseptice
Alcooli (etilic, isopropilic)
• Denaturează proteinele
• acțiune rapidă asupra bacteriilor, virusurilor,
fungilor
• Antiseptic pentru tegumente
• dezinfectant pentru suprafețe

Dezinfectante și antiseptice
Agenti alchilanti (glutaraldehida, formaldehida)
Glutaraldehida 2%
• inactivează proteinele prin legarea de grupări funcționale
(-NH2, -OH, -COOH, -SH)
• efect bactericid înalt
• activitatea antimicrobiană nu este influențată de
proteine sau detergenți
• indicații - dezinfecția suprafețelor (inclusiv metalice), a
instrumentarului (endoscoape, laparoscoape etc)
Formaldehida

28
 11/7/2018

Dezinfectante si antiseptice
• Derivați de acridina (rivanol 1%o)
– Altereaza acizii nucleici
– Antiseptic pentru plagi
• Biguanide (clorhexidina 1%)
– Lezează membrane celulare
– Antiseptic pt. tegumente și mucoase

Dezinfectante și antiseptice
Compuși cuaternari de amoniu
• detergenți cationici
• lezează membranele celulare
• efect antimicrobian de nivel jos (v. învelite, bact
Gram pozitive)
• nu sunt toxici sau iritanți
• Inactivați de proteine, alte subst organice, detergenți
anionici, sapunuri
• Antiseptic pentru plăgi și mucoase (1%); dezinfecția
suprafețelor (inclusiv metalice) (2%)

29
 11/7/2018

Sterilizarea prin agenți chimici

Oxid de etilenă
• Indicații: sterilizarea materialelor degradabile prin
caldură (materiale chirurgicale de cauciuc, hote
microbiologice)
• mecanism de acțiune – denaturarea proteinelor
• bună penetrabilitate
• necesită respectarea unor condiții stricte de
concentrație, temperatură, timp de acțiune
• controlul eficienței sterilizării: spori de Bacillus
subtilis var niger

Categorii de risc asociat contaminării

microbiene
Condiții
• Critice – risc mare asociat contaminarii
– Material sau instrumentar care vin in contact
direct cu tesuturile
– recipiente, medii de cultura, instrumentar pentru
examene microbiologice
– Deseuri infectioase din laboratoare de
microbiologie
Sterilizarea este obligatorie!

30
 11/7/2018

Categorii de risc asociat contaminarii

microbiene
Conditii
• semicritice – risc mediu asociat contaminarii
– Material sau instrumentar care vin in contact cu
mucoasele
– sticlarie, instrumentar din laboratoare de
hematologie, biochimie

Se utilizeaza dezinfectante de nivel inalt

Categorii de risc asociat contaminarii

microbiene
Conditii
• necritice – risc mic asociat contaminarii
– obiecte sau instrumente care vin in contact cu
tegumentele intacte
– vesela, lenjerie
– Mainile personalului

Se utilizeaza dezinfectante de nivel mediu sau

scazut

31