Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea CIM
Catedra Mecanică Teoretică

RAPORT
Lucrare de laborator nr.4

La Mecanică realizată în MATLAB

Tema: Compunerea oscilaţiilo armonice ale punctului material
Varianta 13

A realizat: Cebotari V.
Grupa: CR-181

A verificat: pr. Andronic S.

Chisinau - 2018
 Lucrare de laborator Nr.4
Sarcina lucrarii:
I . De făcut o generalizare concisă despre caracteristicile cinematice ale oscilaţiilor si despre compunerea
oscilaţiilor armonice de aceiaşi direcţie şi direcţii reciproc perpendiculare .
II . a) de dat un exemplu de două oscilaţii armonice necoerente; de scris file-funcţia de timp ce ar construi
într-o fereastră pe aceleaşi axe graficile celor două funcţii alese şi a funcţiei rezultante a compunerii celor
două oscilaţii în aceiaşi direcţie; de complectat graficile cu inscripţii informative ; de analizat rezultatul
obţinut.
b) de dat un exemplu de două oscilaţii armonice coerente ; de scris file-funcţia ce ar construi într-o
fereastră pe aceleaşi axe graficile funcţiilor coerente şi graficul oscilaţiei rezultante a compunerii celor două
oscilaţii în aceiaşi direcţie ; de complectat graficile cu inscripţii informative; de analizat rezultatul obţinut.

c) pentru două oscilaţii armonice coerente şi oscilaţia lor rezultantă de scris file-funcţia la care
parametrii de intrare sînt numărul figurii şi diferenţa de faze iniţiale α , valorile căreia sînt
α = α2 – α1 = 0, pi/6, pi/4,pi/3,pi/2,2pi/3,3pi/4,5pi/6, pi .
d) de dat exemplu a două oscilaţii armonice în rezultatul compuneri cărora se obţine oscilaţie – bătae ;
de scris file-funcţia de timp şi de construit graficul oscilaţiei-bătaie şi de găsit caracteristicile cinematice.
. III . a) de dat un exemplu de compunere a două oscilaţii armonice reciproc perpendiculare cu frecvenţe
egale; de scris file-funcţia pentru care parametrii de intrare sănt numărul axelor şi valoarea diferenţei de faze
α ; de construit traiectoriile mişcării (figurile Lissajous) într-o fereastră în axe diferite pentru valorile lui α

α = 0, pi/6, pi/4, pi/3, pi/2, 2pi/3, 3pi/4, 5pi/6, pi ;

de analizat rezultatul obţinut .
b) de dat un exemplu de compunere a două oscilaţii
armonice reciproc perpendiculare cu frecvenţe inegale şi care satisfac condiţiile :

= , n = 0,1,2,... , a1 =a2 =a , α1 = α2 =α – π/2 ;

de scris file-funcţia pentru care parametrii de intrare sănt numărul axelor şi valoarea fazei iniţiale α ; de
construit traiectoria mişcării (figurile Lissajous ) într-o fereastră în axe diferite pentru valorile lui α

α = 0, pi/6, pi4, pi/3, pi/2, 2pi/3, 3pi/4, 5pi/6, pi .

Rezolvarea Sarcinilor

I. Caracteristicile cinematice ale oscilaţiilor

Un proces oscilatoriu este descris de o mărime scalară variabilă cu timpul, de exemplu
deplasarea x(t). Procesul oscilatoric se numește periodic, dacă orice valori a mărimei
oscilatorii se repetă după intervale egale de timp, adică există o asemenea valoare minimă a
timpului T, că pentru orice t se îndeplinește condiția.
Frecvența f se măsoară în Hz(herți).
Pulsația se măsoară în rad/sec, sau se notează nșise măsoară în rot/min.
Cel mai simplu proces oscilatoric este mișcarea oscilatorie armonică în care parametrul x se
exprimă în funcție de timpul t prin relațiile:
Compunerea oscilațiilor armonice de aceeași direcție
Prin compunerea oscilațiilor se înțelege determinarea oscilatiei rezultante dacă sistema
oscilatorie simultan participă la mai multe procese oscilatorii.
Daca amplitudinea și faza oscilației rezultante sînt funcții de timp. Oscilațiile componente în
acest caz se numesc necoerente(incoerente). Două oscilații armonice x1 și x2 se numesc
coerente, dacă diferența de faze nu depinde de timp.
Ecuația oscilației rezultante obținută depinde de produsul a două funcții armonice : una
oscilează cu frecvența Δω /2 , iar alta cu frecvența (ω1+ω2)/2 = ω. Oscilațiarezultantă poate
fi privită ca o oscilație armonică cu o amplitudine ce variază după o lege armonică. Un
asemenea proces oscilatoric poartă numirea de bătăi.

Compunerea oscilațiilor armonice de direcții reciproc perpendicular

La studierea compunerii a asemenea oscilații important este studierea traiectoriei mișcării
rezultante, de exemplu, al punctului material de masa m. Aceste traiectorii vor fi curbe plane
înscrise în dreptunghiul cu laturile 2ax și 2ay și care se numesc figurele Lissajous .
Menționăm proprietățile următoare a figurelor Lissajous:
a)dacă frecvențele oscilațiilor sînt comensurabile, atunci mișcarea va fi periodică și
curbele vor fi închise,adică punctul va descri aceiași traiectorie de multe ori ;
b)dacă frecvențele nu sînt comesurabile, atunci punctul nici odată nu va repeta poziția
inițială ,rămînînd în limitele patratului sau dreptunghiului și descriind noi și noi
lanțuri,figuriLissajous,care nici odată nu se vor închide .

II. a) functiongrafic=myfun2a(t)
x1=1.9*sin(10*t+pi/10);
x2=2.1*sin(13*t+pi/15);
x=x1+x2;
figure(1)
plot(t,x1,t,x2,t,x)
title('Compunerea oscilatiilor armonice necoerente')
grid on
xlabel('t=s')
ylabel('x1 ,x2 ,x ')
legend('t(x1)','t(x2)','t(x)')

>> t=[0:0.01:5];
>> myfun2a(t)
 Compunerea oscilatiilor armonice necoerente
4
t(x1)
3 t(x2)
t(x)

1
x1 ,x2 ,x

-1

-2

-3

-4
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
t=s

b) function grafic=myfun2b(t)
x1=1.9*sin(5*t+pi/10);
x2=2.1*sin(5*t+pi/15);
x=x1+x2;
figure(2)
plot(t,x1,t,x2,t,x)
title('Compunerea oscilatiilor armonice coerente')
grid on
xlabel('t=s')
ylabel('x1 ,x2 ,x ')
legend('t(x1)','t(x2)','t(x)')

t=[0:0.01:5];
>> myfun2b(t)
Compunerea oscilatiilor armonice coerente
4
t(x1)
3 t(x2)
t(x)

1
x1 ,x2 ,x

-1

-2

-3

-4
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
t=s

c) function grafic=myfun2c(fig,alpha)
t=[0:0.01:10];
x1=10*sin(5*t+0);
x2=15*sin(5*t+alpha);
x=x2-x1;
figure(4)
subplot(3,3,fig)
plot(t,x1,t,x2,t,x)
title('\alpha=')
grid on
xlabel('t=s')
ylabel('x1 ,x2 ,x ')

>> myfun2c(1,0)
>> myfun2c(2,pi/6)
>> myfun2c(3,pi/4)
>> myfun2c(4,pi/3)
>> myfun2c(5,pi/2)
>> myfun2c(6,2*pi/3)
>> myfun2c(7,3*pi/4)
>> myfun2c(8,5*pi/6)
>> myfun2c(9,pi)
 =0  =pi/6  =pi/4
20 20 20
x1 ,x2 ,x

x1 ,x2 ,x

x1 ,x2 ,x

0 0 0

-20 -20 -20

0 5 10 0 5 10 0 5 10
t=s t=s t=s
 =pi/3  =pi/2  =2pi/3
20 20 50
x1 ,x2 ,x

x1 ,x2 ,x

x1 ,x2 ,x

0 0 0

-20 -20 -50

0 5 10 0 5 10 0 5 10
t=s t=s t=s
 =pi
 =3pi/4  =5pi/6 50
50 50
x1 ,x2 ,x
x1 ,x2 ,x

x1 ,x2 ,x

0 0 0

-50 -50 -50

0 5 10 0 5 10 0 5 10
t=s t=s t=s

d) function grafic=myfun2d(t)
x1=10*cos(5*t);
x2=15*cos(5.5*t);
x=x1+x2;
figure(3)
plot(t,x,'-k')
title('Compunerea oscilatiilor armonice - batai')
grid on
xlabel('t=s')
ylabel('x ')
 legend('t(x)'
Compunerea oscilatiilor armonice - batai
25 )
20
t(x) >>
15

10

0
x

-5

-10

-15

-20

-25
0 5 10 15 20 25
t=s

t=[0:0.001:25];
>> myfun2d(t)

III.
function grafic=myfun3a(fig,alpha)
t=[0:0.01:10];
x=10*cos(5*t+0);
y=15*cos(5*t+alpha);
figure(5)
subplot(3,3,fig)
plot(x,y)
title('\alpha=')
grid on
xlabel('x')
ylabel('y')
>> myfun3a(1,0)
>> myfun3a(2,pi/6)
>> myfun3a(3,pi/4)
>> myfun3a(4,pi/3)
>> myfun3a(5,pi/2)
>> myfun3a(6,2*pi/3)
>> myfun3a(7,3*pi/4)
>> myfun3a(8,5*pi/6)
>> myfun3a(9,pi)
  =0  =pi/6  =pi/4
20 20 20

0 0 0
y

y
-20 -20 -20
-10 0 10 -10 0 10 -10 0 10
x x x
 =pi/3  =pi/2  =2pi3
20 20 20

0 0 0
y

y
-20 -20 -20
-10 0 10 -10 0 10 -10 0 10
x x x
=pi
 =3pi/4  =5pi/6 20
20 20
0

y
0 0
y

-20 -20 -20

-10 0 10 -10 0 10 -10 0 10
x x x

b)
function grafic=myfun3b(fig,alpha)
t=[0:0.01:10];
x=10*cos(10*t+alpha-pi/2);
y=15*cos(5*t+alpha-pi/2);
figure(6)
subplot(3,3,fig)
plot(x,y)
title('\alpha=')
grid on
xlabel('x')
ylabel('y')
>> myfun3b(1,0)
>> myfun3b(2,pi/6)
>> myfun3b(3,pi/4)
>> myfun3b(4,pi/3)
>> myfun3b(5,pi/2)
>> myfun3b(6,2*pi/3)
>> myfun3b(7,3*pi/4)
>> myfun3b(8,5*pi/6)
>> myfun3b(9,pi)
 = = =
20 20 20

0 0 0
y

y
-20 -20 -20
-10 0 10 -10 0 10 -10 0 10
x x x
= = =
20 20 20

0 0 0
y

y
-20 -20 -20
-10 0 10 -10 0 10 -10 0 10
x x x
= = =
20 20 20

0 0 0
y

y
-20 -20 -20
-10 0 10 -10 0 10 -10 0 10
x x x