AUDITUL PERFORMANTEI

PROBLEME CARE TREBUIE CERCETATE

- Identificarea logicii intervenţiei, orice activitate

publică (institutie, program, măsuri, proiect, politică), are
o logică proprie care susţine alocarea unor fonduri publice
şi a altor resurse pentru atingerea, într-o perioadă de timp
dată a unui obiectiv sau a unui set de obiective, cu scopul
rezolvării sau depăşirii unei probleme sau dificultăţi care
afectează grupurile ţintă. Folosirea modelelor logice vine
în ajutorul echipei de audit în identificarea şi stabilirea
relaţiilor dintre necesităţile socio-economice, cărora
trebuie să li se adreseze intervenţia şi obiectivele, input-
urile, procesele, output-urile şi rezultatele sale, incluzând
realizări (schimbări imediate pentru beneficiarii direcţi la
finele intervenţiei publice), impacturi (efecte pe termen
lung ale intervenţiei), potenţialele riscuri care pot
declanşa eşecul intervenţiei şi probabilitatea producerii
în raport cu impactul, atât cantitativ, cât şi calitativ.
In această etapă sunt identificate resursele alocate
intervenţiei, indicatorii de performanţă, actorii-instituţiile
implicate şi responsabilităţile, rolul lor în demararea
intervenţiei şi gestionarea riscurilor

1
 - Identificarea domeniului şi aspectelor care trebuie
auditate, este etapa cheie in pregătirea misiunii de audit.
Etapa are ca scop stabilirea ariei de cuprindere a auditului
pe baza domeniului şi a aspectelor care trebuie auditate
cât şi a conexiunilor aspectelor supuse auditului cu
celelalte instituţii şi domenii implicate sau afectate,
plecând de la logica intervenţiei. În această etapă, se
identifica şi indicatorii de măsurare a performanţei a căror
nivel trebuie cercetat.
Aria de cuprindere a auditului reprezintă zona asupra
căreia trebuie să se concentreze auditul şi nivelul de detaliu
la care trebuie să se meargă astfel încât echipa de audit să
poată aborda global aspectul sesizat. În această etapă se
stabilesc activităţile de control care trebuie desfăşurate şi
locaţia.
-Stabilirea criteriilor generale si specifice pentru
evaluarea performanţei, identificarea criteriilor
particulare, specifice fiecărui domeniu şi a altor criterii
funcţie de
aspectele care trebuie auditate. În stabilirea criteriilor se
vor avea în vedere şi rapoartele de audit existente, care
pot constitui o sursă de inspiraţie deloc de neglijat. Printre
criteriile generale, obligatorii care ar trebui luate în
considerare în susţinerea performanţei sunt următoarele:
interes naţional; vocaţie naţională; aptitudine;
2
competenţă; echitate socială; integritate morală;
respectarea legii;calitate; siguranţă şi securitate
naţională.

Criteriile specifice domeniului vor trebui să fie cele

care vor da nota finală asupra performanţei oricărei
politici, program, lege etc.deoarece criteriile sunt cele
care stau la baza evaluării calitative a sustenabilităţii
oricărei intervenţii.Nu putem aprecia performanţa doar pe
baza unor indicatori economico-financiari sau tehnici,
deoarece conceptul de performanţă implică depotriva
calitate, satisfacţie personală şi colectivă. Este etapa cea
mai complexă care, impune o abordare a tuturor
aspectelor domeniului auditat inter şi multidisciplinar.
Ca timp, poate ocupa toată perioada de desfăşurare a
auditului.O astfel de evaluare ar trebui să se facă mai inti
asupra oricărei politici, program, lege, proiect. De
asemenea, concluziile acestei evaluări ar trebui să stea la
baza iniţierii oricărui demers care implică pe termen lung,
un grup de persoane, o comunitate, populaţia ţării,
resursele ţării, teritoriul, urmînd ca apoi să se facă calcule
economico-financiare şi nu invers.
- Evaluarea performanţei prin prisma celor 4E
Un audit de performanţă nu trebuie să acopere
întotdeauna simultan şi în mod comprehensiv examinarea

3
tuturor aspectelor legate de economie, eficienţă,
eficacitate şi dezvoltare durabila, nu trebuie să urmărească
acest lucru. Mult mai util ar fi dacă s-ar examina anumite
aspecte legate de economie, eficienţă,eficacitate si
dezvoltare durabila sau o combinaţie a acestora, pe baza
problemelor potenţiale semnificative identificate.
Evaluare performanţei prin prisma celor 4 E v-a trebui
susţinută şi de indicatorii de performanţă calculaţi de către
auditat, care are obligaţia să-şi monitorizeze permanent
evoluţia indicatorilor de performanţă pe baza cărora s-a
decis necesitatea şi oportunitatea intervenţiei.
ECONOMIE: auditul economiei vizează dacă au
fost-sunt alese output-urile cele mai corespunzătoare şi la
costul cel mai mic comparativ cu celelalte costuri
existente la produse similare de pe piaţă, pentru atingerea
obiectivelor propuse. Pentru evaluare, se vor analiza
următoarele aspecte:
- in proiectul auditat, resursele implicate au fost
achiziţionate tinind cont de tipul, calitatea şi în cantitate
corespunzătoare la costul cel mai mic, fără a afecta
calitatea output-urilor;
- in proiectul auditat, in gestionarea resurselor s-a
ţinut seama de minimizarea cheltuielilor generale;
- proiectul ar fi putut fi conceput(proiectat) sau
implementat în alt mod, ceea ce ar fi dus la costuri mai
mici.

4
 Probleme de economie apar atunci când o entitate sau
pentru o intervenţie se pot reduce semnificativ costurile
de input pentru un anumit nivel al output-ului sau
rezultatelor preconizate . Riscurile generale legate de
economie includ:
- pierderi, de exemplu, achiziţionând resurse care nu
sunt necesare pentru obţinerea output-ului sau rezultatelor
dorite;
-costuri excesive, de exemplu achiziţionând resurse
care sunt folosite, dar care ar fi putut fi obţinute la un preţ
mai mic; şi
-„acoperirea cu aur”, de exemplu plătind pentru mai
mult pentru intput-uri de calitate mai ridicată decât ar fi
este necesar pentru obţinerea output-uri sau rezultate
dorite.

Considerentele de economie impun examinarea

proceselor şi a deciziilor de management intern ale
entităţilor auditate, privind achziţiile atît din punct de
vedere al costurilor, calităţii cît şi în ceea ce priveşte
formularea şi implementarea criteriilor de selecţie şi
cotractare.(STANDARDE DE COST)
EFICIENŢA: auditul eficienţei vizează dacă modul
de utilizare al resurselor disponibile a condus la
maximizarea output-urile şi a rezultatelor

5
 Putem vorbi de eficienţă atunci când o entitate sau o
intervenţie poate spori cantitatea sau calitatea output-
urilor sau rezultatelor, fără a creşte cantitatea de resurse.
Riscurile generale legate de eficienţă includ:
- pierderi directe, de exemplu, resursele folosite nu
conduc la obínerea rezultatele preconizate;
- raportul input/output sub 1;
- implementarea anevoioasă a intervenţiei;
- nu se identifică şi nu se controlează externalităţile,
generate de intervenţie.

Prin auditarea eficienţei auditorul trebuie să fie

preocupat să evalueze dacă există cea mai bună relaţie
între resursele utilizate şi output-urile sau rezultatele
produse. Eficienţa este strâns legată de conceptul de
„productivitate” şi problema cheie este dacă output-urile
sau rezultatele au fost maximizate sub aspectul cantităţii,
calităţii, în raport cu resursele disponibile. Auditul va
aborda următoarele aspecte:
-In cazul în care obiectivul auditului de eficienţă îl
constituie output-urile, auditorul va trebui să examineze
procesele prin care o organizaţie transformă input-urile în
output-uri. Evaluarea poate implica calcularea costului
unitar al output-ului produs (de ex. costul mediu pe oră al
training-ului) sau productivitatea muncii (de exemplu.
numărul de pacienţi consultaţí pe zi) şi compararea
acestora cu indicatorii acceptaţi, care pot fi preluaţi de la

6
organizaţii similare, perioade anterioare sau standarde, pe
care entitatea auditată le-a adoptat explicit.
-In cazul în care obiectivul auditului de eficienţă se
ocupă de rezultate, sunt în general necesare instrumente
economic-financiare pentru a putea evalua abilitatea sau
potenţialul unei instituţíi, proiect sau program auditat
pentru a obţine anumite rezultate la un cost dat. De
exemplu, analiza de eficienţă a costului poate fi utilizată
pentru a compara efectele nete ale unei intervenţii la
input-urile financiare necesare pentru producerea acelor
efecte. Criteriul de analiză poate fi, de exemplu, costul
unitar al rezultatului produs (de ex. costul unui loc de
muncă creat), care se compară cu cel al altor intervenţii
alese ca referinţă. In funcţie de aria de audit, auditorii fie
vor examina fiabilitatea analizei efectuate de către auditat
sau vor efectua ei înşişi o asemenea analiză.
EFICACITATEA: prin auditul eficacităţii se
urmăreşte dacă s-au atins scopurile sau obiectivele
preconizate sub forma de output-uri şi rezultate(efecte şi
impacturi).
Probleme de eficacitate apar atunci când o entitate
sau o intervenţie nu produce output-urile, rezultatele sau
impacturile aşteptate. Riscurile generale privind
eficacitatea pot fi:
- proiectarea defectuoasă a intervenţiei, de exemplu
evaluarea necorespunzătoare a necesităţilor, obiective
neclare sau incoerente, mijloace de intervenţie neadecvate
sau imposibilitatea implementării;
7
 - greşeli de management, de exemplu deşi nu se ating
obiectivele, managementul nu prioritizează luarea unor
măsuri care să conducă la îndeplinirea obiectivelor.

Auditul eficacităţii vizează, evaluarea măsurii în care

diferitele tipuri de obiective au fost îndeplinite:
- obiective operaţionale: auditul evaluează măsura în
care output-urile planificate au fost produse, iar aceasta
implică în general examinarea activităţilor din interiorul
organizaţiilor care sunt răspunzătoare de implementarea
intervenţiei;
- obiective imediate: auditul evaluează dacă
intervenţia a avut rezultate clare şi pozitive pentru
beneficiarii direcţi, aceasta de regulă implică examinarea
modului în care au fost monitorizate rezultatele produse
de către organizaţiile care implementează, precum şi
obţinerea/confirmarea directă a beneficiarilor;
- obiective intermediare şi globale: examinarea se
extinde dincolo de limitele entităţii auditate şi urmăreşte
evaluarea impactului intervenţiei publice. Aceasta
presupune ca auditul să ia în considerare factorii exogeni
şi să dovedească dacă impacturile observate sunt
realmente produse de intervenţia publică respectivă şi nu
sunt consecinţa unor altei intervenţii sau alţi factori.
După cum se ştie, evaluarea impactului este dificilă,
evaluarea outputurilor sau rezultatelor este mai uşoară.
Auditul eficacităţii trebuie însă să se concentreze pe
output-uri, rezultate sau impact-uri.
8
 Dificultăţi semnificative apar în evaluarea impactului
unei intervenţii, de exemplu măsura în care au fost atinse
obiectivele globale şi cele intermediare. Dificultatea apare
din cauza faptului că obiectivele sunt exprimate de regulă
în termeni atât de generali, încât nu pot fi asociaţi unor
indicatori măsurabili, prin urmare măsura în care au fost
atinse este greu de verificat. De asemenea, când
obiectivele sunt mai clar identificate, colectarea şi analiza
dovezilor de audit necesare ar implica resurse foarte mari,
dacă informaţia nu este disponibilă deja în cadrul entităţii
auditate. In plus, este greu de evaluat dacă impact-urile
observate sunt într-adevăr efecte ale intervenţiei şi nu
factori exogeni. In asemenea situaţii, auditorii trebuie mai
întâi să judece dacă există informaţii de evaluare relevante
şi fiabile, care să poată fi folosite ca dovezi.
Un obiectiv de audit mai fezabil este acela care
vizează evaluarea output-urilor sau rezultatelor unei
intervenţii, de exemplu măsura în care au fost atinse
obiectivele operaţionale sau imediate. Dacă obiectivele
sunt SMART – Specifice, Măsurabile, pot fi Atinse, sunt
Relevante şi la Timp, iar atingerea lor este monitorizată
prin indicatori de performanţă, se va obţine o bază de
referinţă clară şi corespunzătoare pentru evaluarea
eficacităţii.

ENVIRONMENTAL- DEZVOLTAREA
DURABILA,SUSTENABILITATEA, prin auditul de
sustenabilitatii se urmareste daca proiectul se incadreaza
9
in cerintale impuse prin reglementarile in
vigoare(LEGI,ORDINE,STANARDE),se evalueaza
sustenabilitatea proiectului, activitatii
institutiei,firmei,actelor normative, prin prisma criteriilor
de performanta si a indicatorilor de dezvoltare durabila(A
SE VEDEA SUSTENABILITATEA SI REPORT
ENVIRNMENTAL)

Formularea concluziilor şi recomandărilor

auditului

Indiferent de motivul auditului, auditorii trebuie să

dea răspunsuri pe toată perioada execuţiei auditului la
următoarele întrebări:
-Ce poate merge prost?
-Cât de probabil este să meargă prost?
-Care va fi impactul acestui fapt?
-Ce se poate face pentru a minimiza probabilitatea
producerii?
-Cum poate fi gestionat riscul, dacă se
materializează?

Probele de audit sunt cele care dau răspunsul la prima

întrebare, constatările auditului trebuie să răspundă la
întrebarea a doua şi a treia, iar recomandările la ultimile
două întrebări.Este extrem de important ca atunci cînd se
10
constată buna practică, auditorul să o menţioneze şi să o
facă cunoscută prin difuzare, să fie valorificată şi de alte
instituţii sau în alte situaţii similare. Constatările auditului
se cristalizează după încheierea fazei de execuţie şi se pot
confirma uneori (depinde de probe, de acurateţea lor) şi
prin valorificarea recomandărilor din raportul de audit.
Toate constatările sunt rezultatul comparaţiei dintre
situaţia concretă, descrisă în în probe şi ceea ce fi trebuit
să fie, ce s-a dorit, care de asemenea se găseşte tot in
probe, practic constatările rezultă din comparaţia dintre ce
s-a dorit şi ce s-a realizat la un moment dat.
Recomandările se elaborează pe baza constatărilor şi
vizează înlăturarea cauzelor care au condus la nerealizarea
a ceea ce s-a dorit, sau, nu s-a atins nivelul de
performanţă preconizat.

Pentru evaluarea performanţei conceperii şi

managementului proiectului se impune examinarea
următoarelor aspecte:

I Acuratetea informaţiilor utilizate în conceperea

proiectului
-Informaţiile care au stat la baza elaborarii temei de
proiectare şi a conceperii proiectului sunt reale? Sunt din
surse credibile?
11
-Care sunt efectele lipsei de acurateţe a informatiilor care
au fost utilizate în conceperea proiectului asupra
performanţelor acestuia în faza de implementare şi pe
perioada exploatării?
- Cheltuielile din devizul estimativ general al proiectului
au fost evaluate corect?Respecta Standardelor de Cost?
-Cheltuielile şi veniturile pe perioada de exploatare sunt
evaluate corect?
II.Aprobarea, si avizarea proiectului
- Documentatia proiectului este completă şi corectă?are
şanse să obţină autorizaţia de construire?
- Solutiile tehnico-economice,sociale şi de mediu
prevazute în proiect sunt performante?
III.Costurile proiectului
-Costurile aferente soluţiilor tehnice propuse sunt evaluate
corect?
-Elaborarea proiectului s-a inscris in bugetul financiar şi
de timp aprobat?
-Cum sunt justificate eventualele depasiri?
IV.Rezultatele proiectului

12
-Obiectivele si scopul proiectului sunt in concordanta cu:
(dupa caz) Programul National de dezvoltare ,
Strategia…,Planul de afaceri…,Programul european…,
prevederile Legislatiei….?
-Rezultatele directe şi indirecte ale proiectului au fost
identificate şi cuantificate corect?
-Rezultatele proiectului sunt credibile?
-Au fost identificate şi cuantificate corect externalităţile
proiectului?
-În calculele de eficienţă economico-financiară, în durata
de exploatare a proiectului este considerată şi perioada de
refacere ecologică a mediului?
-Indicatorii de performanţa ai proiectului permit
evaluarea corectă a rezultatelor preconizate?
-Tehnicile de evaluare a performanţelor proiectului au fost
corect utilizate?
- IV Managementului proiectului
- Tehnicile de management care au stat la baza elaborarii
temei de proiectare au fost corect utilizate?

13
-Care sunt implicaţiile neutilizării acestor tehnici asupra
funcţiilor managementului conceperii proiectului? Care
sunt efectele asupra performantei proiectului?
- Incadrarea proiectul în programele de dezvoltare ec-
socială a ţării/comunitatii/firmei s-a făcut corect?
- Sursele de finanţare pentru conceperea,proiectarea şi
execuţia proiectului au fost identificate corect ?
-Resursele implicate în proiect au fost
identificate,cuantificate şi evaluate corect?
- Tehnicile de management care au stat la baza
dimensionării resurselor(financiare,timp,umane) implicate
în conceperea proiectului au fost utilizate corect?
-Au fost respectate reglementările în vigoare privind
Achizitiile Publice?(Pentru investitţii publice)
--Evaluarea costurilor pentru conceperea,proiectarea şi
execuţia proiectului au fost făcute corect ? Respectă
Standardele de Cost ?
-Costurile proiectului sunt eligibile?
-Ce riscuri s-au identificat in faza de concepere? Efectele
au fost evaluate corect?

14
- Soluţiile adoptate pentru managementul riscurilor au
fost cele mai potrivite?

Indicatori de măsurare a performanţei după

implementare-la recepţia la terminarea lucrarilor
Recepţia la terminarea lucrarilor reprezintă un examen
riguros pe care, investiţia şi consultantul, proiectantul,
constructorul,dirigintele de şantier, trebuie să îl treacă în
faţa beneficiarilor/proprietarilor,finanţatorilor proiectului.
Indicatorii de performanţă se stabilesc astfel incît să
justifice eficienţa, eficacitatea şi economicitatea cheltuirii
banilor publici în execuţia proiectului.
Nivelul de performanta al execuţiei proiectului se
masoară prin nivelul cheltuielilor pe care
constructorul/proiectanţii/consultanţii/dirigintele de
şantier, trebuie să le suporte pentru ca investiţia să
funcţioneze aşa cum a fost aprobată de beneficiar,
investitor şi finanţator.Cu cît nivelul acestor cheltueli şi
termenele de remediere sunt mai mici, cu atit nivelul de
performanţă al execuţiei proiectului este mai ridicat.

15
In funcţie de valoarea indicatorului de eficacitate, care se
calculează ca raport dintre valoarea cheltuielilor efectuate
cu execuţía şi valoarea cheltuielilor programate iniţíal cu
execuía, se pot trage o serie de concluzii extrem de utile
pentru a obţine performanţă în viitoarele proiecte.
Dacă valoarea indicatorului este egală cu 1,atunci se poate
aprecia faptul că, execuţia proiectului nu a pus probleme
noi faţă de ce s-au prevăzut iniţial în proiect,sau dacă au
fost,s-au înscris în limita cheltuielilor ,,diverse şi
neprevăzute’’ cheltuielile au fost dimensionate
corect,termenele de execuţíe s-au respectat, execuţia şi
proiectarea au fost performante.
Dacă valoarea indicatorului este mai mare sau egală cu
1,cauzele pot fi găsite atît la proiectare cît şi la execuţie şi
pot fi multiple,exemplu:
a) în proiectare:
-soluţii tehnice greşite,nu corespund realităţii,fie din
cauza proiectantului, care nu a cunoscut
amplasamentul,nu a luat în calcul riscurile specifice
amplasamentului:alunecări de teren şi inundaţii,fie din
cauza unor studii de teren:
topografice,hidrologice,geotehnice,climatologice făcute

16
superficial,sau depăşite, fie, nu a ţinut cont de aceste
studii;
- subdimensionarea cheltuielilor, s-au omis o serie de
lucrări în calculul devizelor;
b) în execuţie:
-întărzieri şi schimbări de soluţii tehnice datorită unor
evenimente naturale şi antropice sau, datorită unor
descoperiri arheologice şi de patrimoniu.
Economicitatea se obţine atunci cînd valoarea
indicatorului este mai mică sau egală cu 1,cauzele pot fi
găsite atît la proiectare cît şi la execuţie,exemplu:
a) în proiectare:
-supradimensionarea cheltuielilor de C+M;
-soluţii tehnice costisitoare şi laborioase;
-costurile echipamentelor pentru dotarea investiţiei au
fost evaluate greşit.
sau
-soluţiile tehnice propuse de proiectant diferă faţă de ce s-
a prevăzut în Studiul de Fezabilitate,sunt mai ieftine,de
calitate şi mai uşor de executat;

17
-echipamentele şi dotările se pot obţine de la alţi furnizori
la costuri mai reduse şi de aceiaşi calitate.
b) în execuţie:
-găsirea unor soluţii tehnice mai puţin costisitoare,de
calitate şi acceptate de proiectant,beneficiar şi I.S.C.;
-modificarile de soluţii pot conduce la eliminarea unor
lucrări de C+M.

Indicatorii de măsurare a performanţei proiectelor

după darea în exploatare -firmei

Măsurarea nivelului de performanţă a proiectelor de

investiţii în faza de exploatare se face prin intermediul
unor indicatori de performanţă stabiliţi în faza de aprobare
a realizării investiţiei a căror valori –nivele sunt
planificaţi a se realiza pe parcursul exploatării.Daca
indicatorii de măsurare ai performanţei sunt comuni, pe
domenii, exemplu:sănătate,pe tipuri de servicii
:spitale,policlinici,nivelul de performanţă diferă,pot varia
funcţie de condiţiile interne şi externe în care
funcţionează investiţia.Important este ca indicatorii să fie
cei mai relevanţi,iar nivelul lor să fie realizabil.
18
Indicatorii de măsurare a performanţei diferă funcţie şi de
destinaţia investiţiei : în domeniul serviciilor publice sau
în domeniul producţiei materiale-industrie. Indiferent de
destinaţie,informaţiile privind nivelul de performanţă al
unui proiect de investiţii în faza de exploatare, trebuie
analizate în contextul dezvoltării durabile. Indicatorii de
performanţă,marimea lor, trebuie să surprindă modul în
care investiţia răspunde sau intenţionează să contribuie în
viitor la îmbunătăţirea sau deteriorarea condiţiilor
economice, sociale şi de mediu ale comunităţii, zonei sau
la nivel naţional, global după caz.
A.Indicatori de performanţă pentru investiţiile din
industrie

Indicatorii de performanţă trebuie să măsoare nivelul

de performanţă ai investiţiei din punct de vedere
economic, al sustenabilităţii,din punct de vedere social şi
financiar.
Indicatorii economici, măsoară contribuţia investiţiei
la starea economică la nivelul
comunităţii/regiunii/naţional, după caz. În aceasta
categorie intră :

19
 - proporţia în care investiţia utilizează materii prime,
tehnologii, brevete de invenţii, produse şi servicii de pe
piaţa naţională;
- proporţia in care produsele investiţiei se găsesc pe
piaţa naţională, nivelul de acoperire al nevoilor naţionale
de consum;
- mărimea suportului acordat economiei locale-ce
valoare (prestigiu) aduce investiţia comunităţii, cum
influenţează evoluţia comunităţii: o investiţiei poate
contribui indirect la atragerea altor investiţii pentru
valorificarea integrată a resurselor locale; sprijinirea
directă a economiei locale/naţionale prin:organizarea unor
târguri şi expoziţii, acordarea unui număr de burse pentru
pregătirea resursei umane in domenii care să asigure
valorificarea resurselor locale/naţionale; comercializarea
produselor folosind mărci de fabrică naţionale;
- număr de participări la târguri şi expoziţii, număr de
medalii, diplome primite, număr de ţări partenere, etc.
- valoarea programelor de cercetare susţinute de
investiţiei în domeniile afectate negativ de output-urile
investiţiei ;
- valoarea contribuţiei financiare a investiţiei (prin
taxe şi impozite) la bugetul local;

20
 - valoarea donaţiilor pentru repararea/conservarea
unor obiective de patrimoniu;

Indicatorii ai sustenabilităţii, măsoară contribuţia

investiţiei la
menţinerea/refacerea/deteriorarea/ecosistemelor naturale,
seminaturale şi antropice. În această categorie intră
indicatorii care caracterizează nivelul de performanţă a
investiţiei in raport cu input-urile, procesele de
transformare, ai output-urilor şi cu biodiversitatea.
a) indicatori de performanţă ai input-urilor:
- ponderea materialelor utilizate care provin dintr-un
proces de reciclare in total consum de materii prime;
- ponderea consumului direct de energie produsă din
resurse regenerabile in total consum direct de energie;
- ponderea cantităţii de apă consumată direct de la
sursă in cantitatea de apa consumată care provine dintr-un
proces de reciclare;
- cantităţile locale de materii prime, energie şi apă
consumate şi cele disponibile locale. Indicatorul pune in
evidenţă impactul consumului de resurse asupra
dezvoltării economice pe termen lung a
comunităţii/regiunii/ţarii.
21
 b) indicatori de performanţă ai proceselor de
transformare:
- maximizarea efectelor /unitate de resursă consumată
prin cresterea gradului de valorificare a output-urilor prin
reciclare si reutilizare;
- reducerea consumurilor de matriale, apa, energie pe
unitate de produs-serviciu prin implementarea unor
tehnologii performante care să elimine pierderile;
- menţinerea poluarii rezultate din procesele
tehnologice in limitele stabilite prin norme de calitate
pentru apa, aer, sol, biodiversitate;

c) indicatori de performanţă ai output-urilor:

- ponderea output-urilor care nu au valoare
comercială in total output-uri;
- ponderea produselor şi serviciilor cu valoare
adaugată ridicată in total servicii şi produse ;
- ponderea produselor cu grad inalt de fiabilitate in
total produse ;
- proporţia de material reciclabil la incheierea ciclului
de viaţă aferentă fiecărui produs;
22
 - cantitatea gazelor cu efect de seră emise direct;
- cantitatea gazelor cu efect de seră emise în mod
indirect;
- cantitatea emisiilor de substanţe dăunătoare stratului
de ozon;
- emisiile de oxizi de sulf în atmosferă;
- cantitatea deversărilor de ape uzate.

d) indicatori de impact asupra biodiversităţíi, măsoară

contribuţia investiţiei la menţinerea/refacerea/deteriorarea
biodiversităţii:
- valoarea indicatorilor de zgomot, noxe, praf, unde
electromagnetice, deşeuri, etc. care caracterizează
externalităţile negative pe care activitatea investiţiei,
produsele şi serviciile le induce asupra biodiversităţii şi a
ariilor protejate;
- alte condiţii care amplifică efectele negative ale
externalităţilor asupra biodiversităţii;
- numărul de specii pe cale de dispariţie la nivel
global sau local care au habitatul în arii afectate de
activitatea firmei.

23
 Indicatorii sociali, măsoară aspecte legate de
condiţiile de muncă, responsabilitatea investiţiei faţă de
societate, sănătatea şi siguranţa consumatorilor,
informarea şi etichetarea produselor.

a) indicatori de performanţă privind condiţiile de

muncă:
- rata accidentelor de muncă, a bolilor profesionale,
zile de concediu medical, absenteismul şi a accidentelor
de muncă fatale;
- numărul de programe educaţionale, de consiliere,
prevenţie adresate angajaţilor, familiilor acestora şi
comunităţii, referitor la problemele de sănătate;
- aspectele de sănătate şi siguranţă prevăzute în
acordurile cu sindicatele (echipamente, ajutoare in caz de
invaliditate, deces, obligaţii faţă de urmaşi).
b) indicatori de performanţă privind sănătatea şi
siguranţa consumatorului:
- procentul diferitelor categorii de produse şi servicii
in total produse şi servicii care fac subiectul unei analize
pe fazele ciclului de viaţă în vederea îmbunătăţirilor din
punctul de vedere al siguranţei şi sănătăţii consumatorilor;

24
 - numărul total de incidente-pe produse datorate
neconformităţii produselor sau serviciilor cu prevederile
legale şi codurile de calitate adoptate în mod voluntar;
- numărul total de incidente datorate neconformităţii
produselor sau serviciilor cu prevederile legale şi codurile
adoptate în mod voluntar, în domeniul informării şi
marcării produselor (serviciilor);
- valoarea amenzilor plătite pentru încălcarea
prevederilor legale referitoare la neconformitatea
produselor (serviciilor);
- rezultatele sondajelor de măsurare a satisfacţiei
consumatorilor pe categorii de produse, servicii.
c)indicatori de performanţă privind contribuţia firmei
in situaţii de dezastre naturale şi antropice:
- valoarea contribuţiilor firmei pentru refacerea
comunităţilor şi a ecosistemelor afectate.

Indicatori financiari, cuantifică atît soliditatea

investiţiei cît şi succesul investiţiei pe piaţă în condiţiile
în care, asistăm la prăbuşirea unor pieţe şi la evoluţii
imprevizibile ale cursurilor valutare.

25
 Consider că cei mai relevanţi indicatori de
performanţă care măsoară soliditatea şi succesul
investiţiei pe piaţă sunt următorii:
- Cifra de afaceri, interesează atît ca marime cît şi ca
structură şi ponderea acesteia pe diferite activităţi,
produse şi pieţe, aflate sub dominaţia diverselor
valute.Structura şi ponderea pe activităţi, produse, servicii
pune în evidenţă capacitatea managementului de
previziune şi de gestiune a riscului de piaţă specific
investiţiei, iar mărimea ei pune în evidenţă volumul
afacerii funcţie de care acesta mulţumeşte
proprietarii/acíţonarii şi este retribuit. Din analiza
indicatorului, se pot trage concluzii extrem de valoroase
asupra vulnerabilităţii financiare a investiţiei se pot
identifica pericolele reale şi soluţiile posibile de evitare a
riscului de piaţă/produse/activităţi/valutar, specifice
investiţiei.Cifra de afaceri cuprinde suma totală a
veniturilor din operaţiunile comerciale efectuate de
investiţie, respectiv vânzarea de mărfuri şi produse într-o
perioadă de timp determinată. În cuantumul cifrei de
afaceri nu se includ veniturile financiare şi veniturile
exceptionale. Cifra de afaceri nu include TVA-ul
facturat.Mărimea cifrei de afaceri (CA) se determină prin
însumarea veniturilor provenite din activitatea de bază a
întreprinderii(VB)
CA = VB

26
 - Gradul de îndatorare (efectul de levier),
interesează ca mărime, termen şi valută. Indicatorul
trebuie judecat în tandem cu cifra de afaceri şi prognoza
privind evoluţiile macroeconomice ale ţării, respectiv cu
datoria publică şi soluţiile preconizate de diminuare, rata
inflaţiei, rezerva valutară a ţării. Un management
performant lucrează cu banii altora, işi asumă riscuri mai
mari. Din analiza aspectelor legate de indicator se pot
trage concluzii asupra oportunităţii lichidării unor datorii
ale investiţiei de pe anumite pieţe sau nu, transformarea
lor în diverse valute sau chiar strămutarea afacerii în alte
ţări.Indicatorul este cunoscut si sub denumirea de "rata
de levier" si exprima indatorarea totala (pe termen scurt,
mediu si lung) a investiţiei in raport cu capitalul propriu.
Rezultatul trebuie sa fie subunitar, o valoare supraunitară
insemnă un grad de îndatorare ridicat. Mărimea
indicatorului se determină după următoarea formulă:
LF = DT / CPR in care: DT = datorii totale; CPR =
capitaluri proprii
-Valoarea adaugată, indicatorul reprezintă plus-
valoarea care se adaugă an de an investiţiei ca urmare a
utilizării factorilor de producţie. Indicatorul pune în
evidenţă creşterea reală a valorii investiţiei prin luarea în
calcul a ratei inflaţiei sau a deflatorului.Valoarea
indicatorului arată contribuţia managementului investiţiei
la creşterea anuală a afacerii, la capitalizarea

27
investiţiei.Indicatorul trebuie judecat în detaliu, prin
prisma ponderii cauzelor care il determină şi anume
productivitatea muncii şi randamentul echipamentelor de
lucru. In urma analizei se pot da soluţii corecte pentru
creşterea performanţei factorilor de producţie specifici
investiţiei.Indicatorul se poate determina prin metoda
sintetică prin care se scad consumurile intermediare din
producţia exerciţiului şi se adaugă marja comercială sau
prin metoda de repartiţie (aditivă) care însumează
cheltuielile cu personalul, impozitele şi taxele,
amortizarea şi profitul din exploatare.Mărimea
indicatorului se determină cu următoarea formulă
VA = MC + PE - Cheltuieli externe, in care: MC - marja
comercială;
PE = producţia exercitiului;
În Cheltuieli externe intră următoarele categorii :
- cheltuieli cu materii prime şi materiale
consumabile;
-cheltuieli cu utilităţile, asigurări;
- cheltuieli privind prestaţiile externe:salubritate,
consultanţa, abonamente, telefoane, etc.;
- cheltuieli cu despăgubiri şi activele cedate.
- Venitul pe acţiune, interesează ca mărime deopotrivă pe
acţionari şi proprietarii investiţiei. In mod normal,
indicatorul trebuie să fie cât mai mare, un indicator mare
28
înseamnă venituri mari şi deci profit mare pe capitalul
propriu şi respectiv pe acţiune Formula de calcul este
:Profitul net/Număr de acţiuni. Indicatorul trebuie judecat
în tandem cu indicatorul solvabilitatea patrimonială(SP),
care este pus în evidenţă de indicatorul numit riscul de
insolvabilitate. Mărimea riscului de insolvabilitate arată
gradul de vulnerabilitate al investiţiei faţă de volumul
datoriilor angajate şi a riscului de a nu face faţă unor
pierderi inerente datorate mediului extern investiţiei cum
ar fi:evoluţia cursului de schimb, politica fiscală, politica
monetară, evoluţia pieţelor pe care activează, riscuri
asupra cărora managerul nu poate să intervină. Mărimea
indicatorului se determină cu următoarea formulă: SP
=CPR/TP în care: CPR = capitaluri proprii; TP = total
pasiv. Indicatorul este inversul, , efectului de levier”, pune
în evidenţă cât din valoarea capitalului propriu poate fi
pierdut astfel încât creditorii investiţiei să nu fie puşi în
pericol.
Ariile de concentrare a auditului de performanta in
etapele de concepere, proiectare implementare si
exploatare a proiectelor
Pe baza experienţei, s-a constatat faptul că nu tot ce e
legal-acoperit de legi este şi corect, astfel s-au identificat
zonele vulnerabile care trebuie auditate obligatoriu, findcă
29
în practică, auditul se opreşte doar la obiective, scop,
ţinte, indicatori, costuri şi probleme legate de legalitatea
costurilor şi a decontărilor, existenţa avizelor şi
autorizaţiilor. Nu sunt controlate corectitudinea avizelor şi
autorizaţiilor, a costurilor, cum au fost evaluate. Practic,
auditul performanţei aşa cum se practică in România, este
un supracontrol pe probleme financiare şi legale, atîta tot.

În etapa conceperii, punctele vulnerabile sunt

următoarele :

- obiectivele şi scopul proiectului, dacă sunt în

concordanţa cu: (dupa caz) Programul National de
dezvoltare, Strategia de dezvoltare a comunităţii,
prevederile Legislatiei nationale şi internaţionale,
Programul de finanţare;
- modul de stabilire a temei de proiectare -justificarea
proiectului, a scopului şi obiectivelor proiectului, dacă
sunt reale, dacă tehnicile utilizate au fost cele potrivite;
- informaţiile utilizate sunt reale, actualizate, dacă
sursele şi prognozele sunt credibile şi corecte;
- obiectivele şi scopul proiectului sunt susţinute de
indicatori (dacă indicatorii au fost bine aleşi);
- criteriile avute in vedere la selectarea variantei de
proiect (dacă sunt corect selectate şi apreciate pe baza
unor argumente ştiintifice, dacă s-au facut pe baza unor
studii reale, nu ipotetice);

30
 - soluţiile tehnice avute în vedere respectă
standardele de calitate şi legislaţia în vigoare;
- dacă s-a ţinut cont la input-uri de disponibilitatea
resurselor locale, de planificarea consumului acestora
funcţie de rata de regenerare;
- dacă rezultatele preconizate (sub formă de indicatori
sau externalitaţi cuantificate) şi impactul pe termen lung
al proiectului susţin nevoia intervenţiei(a realizării
proiectului);
- dacă tehnicile de evaluare a performanţei
proiectului au fost corect utilizate: dacă au fost
identificate, cuantificate şi monetizate corect
externalitătile, dacă ratele de actualizare au fost alese
corect, dacă factorii de conversie au fost calculaţi corect,
dacă s-a avut in vedere costurile şi durata de refacere
ecologică a sit-ului şi a ecosistemelor afectate de
implementarea proiectului de investiţie;
- sursa/sursele de finanţare ale proiectului, dacă sunt
cele mai convenabile, sub aspectul costurilor (dacă s-au
avut în vedere mai multe surse, sau nu era cazul);
- dacă avizele şi autorizaţiile obţinute respectă
legislaţia şi confirmă realitatea, nu agresează specificul
arhitectural şi urbanistic local, biodiversitatea şi
populaţia;
- dacă riscurile au fost corect anticipate/dimensionate,
dacă costurile aferente managementului riscurilor sunt
corect dimensionate şi dacă justifică soluţiile de
management propuse;
31
 - dacă evaluarea costurilor pentru conceperea,
proiectarea şi execuţia proiectului a fost făcută
corect,daca sunt respectate Standardelor de Cost, dacă
costurile proiectului sunt eligibile.
- contractul-clauzele contractuale aferente etapei de
concepere- dacă prevăd responsabilităţi în sarcina echipei
care elaborează documentaţia privind exactitatea şi
valabilitatea informatiilor utilizate, sursele -dacă sunt
credibile, credibilitatea indicatorilor de performanţă;

În etapa proiectării, punctele vulnerabile sunt

următoarele :

- dacă au intervenit modificări de soluţii faţă de ce s-a

prevăzut în faza de concepere, dacă da, argumentele luate
în considerare sunt viabile din punct de vedere al
performanţei şi al costurilor (diminuarea sau creşterea faţă
de ce s-a prevăzut );
- dacă s-au respectat principiile proiectării integrate;
- contractul-clauzele contractuale aferente etapei de
proiectare- dacă prevăd responsabilităţi în sarcina echipei
care elaborează documentaţia privind calitatea proiectării,
comportamentul în timp şi viciile legate de proiectare,
exactitatea informatiilor utilizate- date de proiectare ;

În etapa implementării, punctele vulnerabile sunt

următoarele :

32
 - dacă există actul de proprietate asupra terenului şi a
Procesului-verbal de predare a terenului executantului;
- dacă modificările de soluţii determinate de
condiţiile de amplasament şi/sau de solutii de tehnice,
sunt/au fost gestionate corect, in sensul că s-au ales
alternative corecte, viabile din punct de vedere tehnic şi
acceptate prin acte adiţionale sau dispoziţii de şantier
semnate de investitor, beneficiar, proiectant, diriginte de
şantier şi de inspectorii I.S.C.;
- dacă modificările de soluţii au fost operate in Planul
general al investiţiei;
- existenţa documentelor justificative: dispoziţii de
şantier semnate de proiectant, executant, beneficiar,
investitor privind modificarea valorică a lucrarilor de
construcţii-montaj (C+M) ;
- existenţa certificatelor de calitate a materialelor
puse in operă şi ale echipamentelor sosite pe şantier şi
montate;
- existenţa proceselor verbale (P.V.) de receptie pe
faze determinante şi a P.V.de recepţie a lucrărilor care
devin ascunse, a P.V la terminarea lucrarilor şi a P.V. de
receptie a remedierilor, a P.V.de receptie privind montajul
utilajelor semnate conform legislaţiei ;
- existenţa condicii de betoane şi a cărţii tehnice
completate la zi;
- contractul - clauzele contractuale aferente etapei de
execuţie- dacă prevăd responsabilităţi în sarcina echipei
care execută investiţia privind calitatea execuţiei,
33
comportamentul în timp şi viciile ascunse legate de
execuţie;

În etapa exploatării, punctele vulnerabile sunt

următoarele :

- dacă cartea tehnică a obiectivului de investiţii este

completată la zi;
- dacă modificările de soluţii pe parcursul exploatării
au la baza proiect avizat de I.S.C. şi de celelalte institutii
deconcentrate şi dacă au fost operate în Planul General al
obiectivului de investiţie;
- dacă impactul externalităţilor negative pe care le
induce în mediu în timp şi spaţiu obiectivul de investiţii şi
produsele asupra oamenilor, plantelor, animalelor şi
biodiversităţii, asupra capitalului natural critic, justifică
continuarea funcţionării investiţiei (trebuie făcut A.C.B.
pentru a compara costurile pe care societatea le suportă
datorită input-urilor, proceselor de transformare şi a
output-urilor obiectivului de investiţii);
- dacă sunt respectate specificaţiile referitoare la
exploatarea echipamentelor, utilajelor şi a dotărilor;
- dacă costurile legate de exploatere depăşesc pe cele
preconizate în documentaţia de concepere-cauze.
Auditul performanţei proiectelor cu finanţare externă,
trebuie să vizeze obligatoriu şi auditul performanţei
instituţiilor care gestionează proiectele pentru a avea un

34
tablou corect al realităţii, iar valorificarea rapoartelor
trebuie să se facă concomitent pentru a avea rezultate.

35