CURS 10 MSI 29.04.

2015

Sistemul interactiv de asistare a deciziei. Studiu de caz nr 3

• Considerații generale

În practica economică există situații în care decidenții trebuie să se pronunțe asupra resursei
financiare pe care o alocă pentru realizarea unor lucrări a căror valoare reală va putea fi
cunoscută doar după realizarea acestora. Este cazul de exemplu a proiectelor care fac obiectul
cercetării aplicative, a proiectelor care urmăresc realizarea de sisteme informatice sau soluții IT
dedicate, a proiectelor care urmăresc reproiectarea sistemelor de management etc. Din punct
de vedere decizional s-a definit problema de a identifica proiectele care au o valoare
antecalculată supradimensională. Această cerință a fost rezultatul demersului de utilizare
rațională a resurselor financiare ale unei companii. În practica managerială s-a dezvoltat astfel
și ds utilizează o metodă care răspunde cerinței de mai sus și care poartă denumirea de
ingineria valorii. În esență aceasta este o metodă de management prin costuri care permite
identificarea componentelor unui proiect sau a unui sistem cu costuri antecalculate
supradimensionate plecând de la funcțiile atribuite acestor componente. Metoda a fost
dezvoltată de managementul japonez și folosită pentru prima dată cu succes de compania
Toyota pentru reducerea cheltuielilor aferente procesului de aprovizionare tehnico-materială.
În prezent este o metodă general folosită în managementul organizațional în toate țările
dezvoltate.

● Studiu de caz.

Considerăm situația unei întreprinderi private în care consiliul său de administrație dorește
realizarea unui sistem informatic integrat pentru managementul întreprinderii. Conform
metodologiei deja cunoscute în vederea declanșării etape de analiză detaliată a sistemului de
management, managementul întreprinderii organizează o licitație pentru selectarea firmei care
va face această analiză. La baza licitației stă documentația tehnico-economică a acesteia și în
primul rând caietul de sarcini. Acesta precizează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească
orice ofertant pentru a deveni eligibil în procesul de achiziție și de atribuire a analizei. Oferta a
fost adjudecată de o companie de audit care solicită întreprinderii o anumită sumă în vederea
efectuării analizei sistemului de management. În procesul de negociere conducerea
întreprinderii dorește să cunoască corectitudinea sumei solicitate de ofertantul câștigător.
Pentru exemplificarea metodei care răspunde acestei cerințe facem următoarele particularizări:
1. Reproiectarea sistemului de management se va face la nivelul celor 4 componente
decizionale.

SM - SD

- SO

- SI

- SM

2. Costul total al proiectului stabilit de ofertant este de 1000 u.m.

3. Defalcarea sistemului pe componente este următoarea:

SD 450

SO 200

SI 300

SM 50

Aplicarea metodei ingineriei valorii presupune parcurgerea următoarelor etape:

1. Identificarea și stabilirea funcțiilor pe care le îndeplinește fiecare componentă a proiectului.

În caz particular este vorba de identificarea funcțiilor celor 4 subsisteme menționate mai sus.
Observație : stabilirea corectă a funcțiilor este extrem de importantă întrucât costurile vor fi
defalcate la nivelul acestor funcții. În condițiile studiului de caz, considerăm că cele 4
subsisteme au următoarele funcții:

SD - F1 funcția de decidere

- F2 funcția de informare

- F3 funcția strategică

- F4 funcția tactică

- F5 funcția op.

- F7 funcția de control

SO - F7 funcție de control

- F2 funcție de informare
 - F6 funcție de evaluare

SI - F2 funcție de informare

- F8 funcție de documentare

- F9 funcție de comunicare

- F10 funcție de prelucrare

SM - F11 funcție de eficientizare

- F12 funcție de dezvoltare

2. Calculul nivelelor de importanță. Fiecărei funcții i se asociază un anumit număr de nivele de

importanță ale sale. Pentru evidențierea acestora se folosește un tabel ajutător care are
înscrise pe linii și pe coloane toate funcțiile identificate în etapa precedentă. Regula de
completare a tabelului este următoarea:

a) pe diagonala principală se scrie întotdeauna 1

b) dacă funcția fi este mai importantă decât fj, atunci se scrie valoarea 1 la intersecția coloanei
fi cu linia lui fj și 0 la intersecția coloanei fj cu linia lui fi.

Pentru exemplificare considerăm că: funcția F1 este cea mai importantă. F2 este mai
importantă decât funcțiile F3...F12. F3 este mai importantă decât toate celelalte funcții ş.a.m.d.

~ Fig.1 ~

Nivelele de importanță ale fiecărei funcții se determină însumând pe coloana .......

Numărul nivelelor de importanță astfel determinat este supus următoarelor restricții:

a) dacă avem n funcții, numărul nivelelor de importanță nu va depăși niciodată valoarea lui n.

b) 2 funcții diferite au obligatoriu nivele de importanță diferite ca număr.

c) numărul nivelelor de importanță al acelor n funcții trebuie să acopere în întregime mulțimea

numerelor naturale din intervalul închis [1, n]. În cazul nostru intervalul va fi [1, 12] și observăm
că funcția F1 va avea un număr de nivele de importanță egal cu 12, F2=11, etc.

3. Dimensionarea.....
În această etapă are loc o focusare a costurilor fiecărui subsistem asupra funcțiilor care
influențează funcționarea subsistemelor. Pentru acest calcul se folosește un tabel intermediar
care evidențiază ce funcție influențează fiecare subsistem.

~ Fig. 2.~

Dacă o funcție fi influențează un subsistem fj, la intersecția coloanei funcției cu linia

subsistemului se scrie valoarea 1.

Costul unei funcții se calculează după următoarea formulă:

.......

4. Stabilirea funcțiilor cu costuri antecalculate supradimensionate. La baza acestei etape stă

principiul. ......

Acest criteriu afirmă că dacă funcția fi are de m ori mai multe criterii de nivele de importanță
decât funcția fj, atunci și costul funcției fi este de m ori mai mare decât costul funcției fj.

formula. ...

Conform acestui criteriu relația dintre costul unei funcții și nr nivelelor sale de importanță este
y=x, unde y este costul funcției și x este nr nivelelor sale de importanță. Pentru o funcție
oarecare, relația este ....

În realitate, prin antecalcularea costurilor necesare, relația de mai sus este y=ax.

......

Punem condiția ca distanța dintre y și y barat să fie minimă pentru fiecare funcție.

.......

Această condiție este îndeplinită dacă și numai dacă se îndeplinește condițiile de optim ......

S = estimatorul abaterilor valorilor calculate de la valorile antecalculate

min (S) = .....

Această condiție de minim este îndeplinită dacă și numai dacă coeficientul a ..... este soluție a
ecuației omogene derivata .....