Sunteți pe pagina 1din 64

UNIVERSITAS Universitatea "Dunarea de Jos Galati"

Facultatea de Inginerie si Agronomic Braila


Departament S.I.M.
Disciplina Masini si Echipamente Tehnologice
Terasiere (M.E.T.T.)

Indrumar de proiectare pentru calculul


parametrilor constructivi, functionali si tehnologici
ai unui incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Coordonator stiintific: Sef lucrari univ. ec. dr. ing. Fanel Dorel Scheaua

- Indrumar de proiectare-
UNIVERSITAS Universitatea "Dunarea de Jos Galati"
Facultatea de Inginerie si Agronomic Braila
Departament S.I.M.
Disciplina Masini si Echipamente Tehnologice
Terasiere (M.E.T.T.)

Calculul parametrilor constructivi, functionali si t ehnologici pentru incarcatorul


&ontal cu o cupa cu directie prin derapare va fi efectuat pe baza datelor de intrare
prezentate in Tabelul 1:

Tabelul 1. Da t e initiale necesare calculului de proiectare al echipamentului de


lucru al incarcatorului &ontal
Nr. Crt. Denumire/simbol Interval de calcuVvalori
Volumul nominal al cupei (v„) v„= (0,2 —:0,5) m
Latimea cupei (B,) Be = (1550-:1650) mm

Inaltimea articulatiei de prindere a


Hp = (1700 —:1900) mm
bratului la sasiul masinii de baza (Hp)
Inaltimea oblonului benei mijlocului de
hm =2000 mm
transport tehnologic (h )
Distanta de garda intre punctul de
articulare a cupei la brat si planul vertical L< -—(120 —:130 ) mm
tangent la pneu (rq)
Unghiul de descarcare al cupei (ad ) ad = 45 —:50

Viteza minima de lucru (vd) v = (a —:q)


t
tn
Forta specifica de patrundere a cupei in
q> {8,15) Ng
gramada de pamant (qq)
Coeficientul de rezistenta la rulare (f) )
f = (0,1 —:0,15

10. Coeficientul de aderenta (q,d ) rpad = (0,5 —:0,7


)
Coeficientul de patinare (eq) : 0,15 )
k~ -—(0,1—

Randamentul transmisiei motor-roata


12.
motoare (q„)
gg~ = (0,64 —:0,7 )
Rezistenta specifica la taiere (k,) /
(2 3) daN
/ cm
Greutatea specifica a materialelor
14. pulverulente sau marunte care se incarca - (2100 —:2500 ) daNI
y> — J' 3

- Indrumar de proiectare-
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNivERsiTAs inCarCatOr frOntal Cu O Cupa Cu direCtie prin ~A a 4 e l~
f> kgrmasml~
derapare

A TI N I Cuprins

Capitolul 1. Principii de baza privind procesul saparii pamanturilor


1.1 Generalitafi
1.2 Influienfa proprieta<ilor fizico-mecanice a pamanturilor asupra saparii si rezistenfei
la sapare
1.3 Procesul saparii pamanturilor
1.4 Interacfiunea mediu-organ de sapare. Rezistentele la sapare

Capitolul 2. Masini pentru incarcarea materialelor si saparea pamanturilor


2.1 Generalitafi
2.2 Incarcatoare&ontale cu o cupa
2.2.1 Clasificare

2.2.2 Descriere. Funcfionare


2.3 Parametri de baza ai incarcatoarelor
2.4 Stadiul actual al incarcatoarelor cu o cupa
2.4.1 Situafia pe plan mondial
2.4.2 Situafia pe plan intern

2.5 Solufii adoptate


Capitolul 3. Calculul parametrilor constructivi, functionali si tehnologici ai
echipamentului de lucru
3.1 Calculul greuta<ii utilajului
3.2 Elemente geometrice ale echipamentului de lucru
3.3 Bilanful de tracfiune. Parametri de acfiune
3.4 Calculul grosimii brazdei de pamant sapate
3.6 Determinarea fogelor din cilindrii hidraulici
3.7 Calculul de rezistenfa al brafului

3.8 Calculul sistemului hidrostatic

- Indrumar de proiectare-
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 2

Capitolul 1. Principii de baza privind procesul saparii pamanturilor

1.1. Generalitati

Realizarea lucrarilor din domeniul construc <iilor industriale si agricole presupun

studierea pamanturilor si a organului de lucru a utilajului.


Pamantul este un material sedimentar natural alcatuit din particule minerale de
natura, marime si forme diferite necimentate sau slab cimentate, amestecate cu granule
organice rezultate din descompunerea substanfelor de origine vegetala sau animala.
Pe baza naturii legaturilor dintre particule, o prima grupare a pamanturilor se face

impartindu-le in doua categorii: pamanturi coezive si necoezive.


Prin coezivitate se infelege proprietatea pamanturilor de a-si conserva stabilitatea
fortelor interioare.
Din punct de vedere al rezistenfei la sapare, pamanturile se impart in sase categorii,
si anume:

Categoria I : n i s ip, nisipuri argiloase, pamanturi vegetale;


Categoria II : a r g ile nisipoase, loess umed, nisipuri argiloase;
Categoria III : argile mijlocii, loess uscat, pietrisuri de dimensiuni 15 - 40 mm;
Categoria IV : argile groase;
Categoria V : p a manturi stancoase moi;

Categoria VI : pamanturi stancoase tari;


Din grupa pamanturilor necoezive fac parte: nisipul fin, bolovanisul si blocurile de

piatra.
Din grupa pamanturilor coezive se inscriu: argila groasa, argila, argila nisipoasa,
argila prafoasa, praf argilos, praf nisipos, nisip prafos.

- Indrumar de proiectare-
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 2

1.2. Influenta proprietatilor fizico-mecanice asupra saparii si rezistent:ei la sapare

Procesul saparii si rezistentele la sapare a pamanturilor depind de caracteristicile


fizico-mecanice ale acestora cat si de parametrii organului de sapare
Dintre caracteristicile pamantului, cele mai importante care influenfeaza procesul
saparii si valorile rezistenfelor la sapare sunt urmatoarele: greutatea volumica, afanarea,

&ecarile interioare si exterioare, coezivitatea, umiditatea si plasticitatea.


Caracteristica granulogica reprezinta masa unei &ac<iuni, raportata la masa totala a
materialului suspus determinarii experimentale. Con < inutul granulometric al unui
pamant reprezinta unul din principalii paramentrii ai starii fizice ai acestuia. Dupa
dimensiunea lor, particulele de pamant pot fi impartite in urmatoarele grupe: argiloase
<0,005 mm, prafoase 0,005:0,05 mm, nisipoase 0,05:2 mm, pietris 2-20 mm, prundis
20:200 mm, bolovani >200 mm
Granulozitatea unui material poate da o informa <ie asupra compactita<ii lui, acesta
avand o mare influen z asupra rezistenfelor l a t a iere si s apare. Astfel, c u c a t
granulozitatea este mai mare, compactitatea materialului de sapat este mai mare si deci
rezistenfa la taiere si sapare este mai mare. De exemplu, rezistenfa la sapare a nisipului
este mai mica decat cea a argilei, de aceeasi umiditate.
Greutatea volumica y, este greutatea unui m' de pamant in stare naturala si este

dependenta de masa specifica a scheletului pamantului si a apei, precum si starea de


afanare si umiditate. Greutatea volumica influenfeaza asupra valorilor rezistenfei la
sapare si lucrului mecanic necesar ridicarii pamantului sapat.
Pentru pamanturi obisnuite, greutatea volumica are valori cuprinse intre 1100 si

2000 daN/m3 in funcfie de natura pamantului, umiditate si afanare.


Pentru o determinare precisa a greuta<ii volumice a pamantului se poate folosi

- Indrumar de proiectare-
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 2

rela<ia:

y; - greutatea specifica a pamantului sapat;


8' = umiditatea.

Afanarea este proprietatea pamanturilor de a-si mari volumul prin spare, in mod

corespunzator vazand greutatea specifica. Pamantul care in masiv are caracterul de


mediu compact, in p rocesul saparii lui s e t r ansfera in material in b ucari sau se
farami<eaza, cu un volum de pori si de goluri mai mari.
Afanarea pamanturilordepinde de construc<ia parii taietoare a organului de lucru si
este legata de energia de sapare si de productivitatea masinii de construc<ii.
Afanarea se masoare prin coeficientul de afanare < dat de rela<ia:

K„= -
V„
"

V,

V„- volumul pamantului dupa sapare;

V, - volumul pamantului in stare naturala

Pentru: -nisipuri K „ = 1,12

-argile K„ = 1,3

Frecarile interioare sunt f r ecarile dintre particulele de p amant di n i n t eriorul

pamantului. Aceste &ecari impreuna cu f oyle de coeziune C reprezinta principalii


factori care determina rezistentele la taiere ale pamantului.
Unghiul de frecare se noteaza cu p„ iar coeficientul de &ecare interioara se noteaza

cu p, si se calculeaza cu rela<ia:

s, =t w,

- Indrumar de proiectare-
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 2

Frecarile interioare asigura stabilitatea pamantului care a pierdut proprietatea de


coeziune, datorita fie afanarii, fie uscarii, in cazul nisipului sau cresterii umidita <ii in
cazul argilelor.

Frecarile exterioare sunt &ecarile dintre organul de lucru si suprafafa terenului.


Frecarile exterioare sunt definite prin unghiul de &ecare e~, iar coeficientul de &ecare
exterioara se calculeaza cu rela<ia:

s, =t w,
intre coeficientul de frecare interioara apamantului p, si p, existarela <ia:

p, =0.75p,

Umiditatea influenfeaza de asemenea rezistenfa la sapare. Odata cu c resterea


umidita<ii are loc misorarea &ecarilor exterioare si deci micsorarea rezistenfei la sapare.
Plasticitatea este proprietatea pamantului de a-si m odifica forma sub ac <iunea
fortelor exterioare fara a-si schimba volumul. Pamanturile plastice asigura o buna
umpelere a cupei, insa se descarca greu.
Abrazivitatea apare datorita prezenfei particulelor de c uart, printre particulele
scheletului pamantului ceca ce duce la ac <iuni abrozive asupra organului de sapare, cat

si a organelor de rulare (pneuri sau senile), reducandu-le dimensiunile. Uzura partii


taietoare a organului de sapare duce la cresterea rezistenfei la sapare. De asemenea,
cresc eforturile ce solicita masina ceca ce face ca la proiectare sa se fina seama de uzura
organuluide sapare. In caz contrar, se reduce durata de via<a a masinii de lucru.
Adezivitatea se manifesta prin aceea ca pamanturile argiloase care au o umiditate

adera la suprafafa organului d e s apat i ngreunand descarcarea acestuia. Aceasta


proprietate influenfeaza rezistenfa la taiere prin miscarea acesteia si are ca rezultat o
productivitate mai scazuta.

- Indrumar de proiectare-
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 2

Rezistenfa la taiere a pamantului este determinata de efortul unitar ~ la forfecare a


acestuia, care la randul lui depinde de efortul unitar normal cr, co ezivitatea C si
coeficientul de &ecare interioara:
cr =C + c r + C O,

1.3 Procesul saparii pamantului

Procesul saparii este influenfat pe de o parte de proprieta<ile fizico-mecanice ale

pamantului, iar pe de alta parte de paramentrii organului de lucru care executa saparea.
In cazul masinilor de construc <ii, organele de lucru sunt: lame in cazul buldozerelor,

c upe i n c a zu l e x c avatoarelor sau i n c arcatoarelor s i d i n<i in c a zu l m a sinilor


(echipamentelor) de sapar sanfuri si gropi sau scarificatoarelor.
Saparea este rezultatul deplasarii relative ireversibile ale particulelor scheletului

pamantului ca urmare a ac<iunii organului de lucru asupra pamantului.


Prin patrunderea organului de lucru la sapare in pamant, la inceput are loc o

deforma<ie a pamantului iar dupa aceea se produce desprinderea brozdei.


In func<ie de natura si starea pamantului in care se lucreaza, brazda sapata poate avea
diferite forme. Astfel, in cazul pamanturilor tari de umiditate mijlocie sau uscata,
fenomenul saparii incepe cu apari <ia crapaturilor si continua cu desprinderea buca<ilor
sapate (fig 1 a si b):

Figura 1.

- Indrumar de proiectare-
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 2

La pamanturile plastice umede, brazda ia forma unei brazde continue (fig 2c). In
cazul pamanturilor nisipoase are loc o deformare si o aglomerare a brazdei in fata
organului de sapare (fig 2d).

)t I p

I/
~ (/ : «)I
/C 0

c d
Figura 2.

Asupra procesului saparii are o mare influienfa si pozi <ia traiectoriei de sapare.
Astfel, in cazul in care traiectoria cupei este orizontala sau sub un unghi mai mic decat
unchiul de taluz natural, in timpul deplasarii cupei, in fata cupei se formeaza o prisma

de pamant sapat. Marginile acestei prisme ies in afara lafimii cupei. Pe masura ce
volumul prismei se mareste, creste si rezistenfa la sapare a acesteia.

1.4 Interactiunea mediu-organ de sapare. Rezistentele la sapare

In urma experimentelor facute pe d i f erite t ipuri d e e x cavatoare, pe d i f erite

pamanturi, s-a constatat ca in timpul saparii pamantul opune o rezistenfa specifica la


sapare (RS). Aceasta poate fi descompusa dupa doua direcfii si anume:
- dupa direcfia traiectoriei de sapare, (RST);
- dupa direcfia perpendiculara traiectoriei de sapare, (RSN).
Componenta (RST) poarta denumirea de rezistenfa la sapare, iar componenta (RSN)

reprezinta reacfiunea normala a terenului. In cazul general rezistenfa la sapare (RST)


este determinata de mai multe componente si anume:
rezistenfa la taiere a pamantului, (Rv);

- Indrumar de proiectare-
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 2

rezistenfa datorata &ecarii organului de sapare de teren, (Rf);


rezistenfa datorata deplasarii prismei din fata si a deplasarii pamantului sapat in
lungul sau sau in sensul lamei, sau in interiorul cupei.

Deci se poate scrie ca:

st t f p

Pentru calculul rezistenfei la sapare s-a introdus no <iunea de rezistenfa specifica la

sapare Ki, definita ca raportul dintre rezistenfa la sapare si suprafafa sec<iunii brazdei

sapate:

R„
K, = " [daN!cm']
b h
unde b si h sunt la<imea, respectiv grosimea brazdei sapate. Rezistenfa specifica de

sapare + i a fost determinata pentru diferite categorii de pamanturi si condi <ii de sapare,
aceasta regasindu-se tabelar in literatura de specialitate.

In practica, pentru calculul rezistenfei ~s t ca re apare la partea taietoare a cupelor

de excavare se poate utiliza rela<ia simplificata:

R„ = k, . b. h[daN ]
Reac<iunea normala a terenului este diferita de rela<ia:
=
Rsn FRst fdttNJ
= 0> l l "0 >l 5pentru un organ de lucru prevazut cu
Unde: + cupriteascu<ite si pentru
pamanturi omogene, putand creste de 1,5.. 2 ori in cazul pamanturilor neomogene.
Ulterior o serie de cercetari au studiat procesul saparii in spa <iu <inand seama de

complexitatea fenomenului si de legile mecanice ale pamantului.


Astfel A. Vetrov stabileste urmatoarele rela<ii pentru determinarea rezistenfelor la

- Indrumar de proiectare- 10
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 2

sapare pentru cupe sau lame suspendate (fig 3 a, b):

= R + R „ + Rn
R„

sn nt npr nu

ff P
+
g Q+ rr

fig
nl~W•'- ~"-' >~r
svp
t '". S: rsre.

dII C
Figura 3 Procesul saparii pamanturilor cu diferite tipuri de organe de lucru

pentru cupe care se tarasc pe teren (fig 3 c):


Rst R( + Rp + R n + Rf
=
R,n R n, +Rn, + R n „ + R „ f

unde Rpp si Rppp sunt rezistentele (tangen<iala si normala) la deplasarea prismei de


pamant pe teren;
R„ si R„„ s u n t rezistentele (tangenfiala si normala) la patrunderea pamantului in
cupa.

Capitolul 2. Masini pentru incarcarea materialelor si saparea pamanturilor

2.1 Generalitati

Incarcatoarele fac parte din categoria utilajelor terasiere si sunt destinate incarcarii,
transportului pe distance scurte si descarcarii fie in mijlocul de transport, fie in gramada
a diferitelor materiale coezive &agmentate si dislocate cu alte utilaje, precum si a
materialelor necoezive (granulare), avand densitafi de 1400 - 5000 [kg/m3]. De

- Indrumar de proiectare-
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 2

asemenea, incarcatoarele &ontale pot fi utilizate si la saparea pamanturilor la adancimi


de pana la 150 mm.
Multitudinea de echipamente auxiliare, cu care sunt prevazute asemenea utilaje le

fac utilizabile si in lucrarile industriale si agricole.


In ultimii ani, odata cu apari <ia incarcatoarelor compacte s-au diversificat mult
categoriile de lucrari ce pot fi executate de incarcatoarele &ontale, aparand in domeniile
de utili
zare, curn ar fi:incarcarea - descarcarea vagoanelor, a containerelor si a vaselor
maritime ce transporta materiale in vrac, a lucrarilor in subteran (lucrari miniere,
tuneluri) si in general a lucrarilor in spa <ii inchise unde celelalte tipuri de incarcatoare

nu aveau posibilitatea de acces.


Totodata s-a dezvoltat o g a m a i n t reaga de e chip amente de l u cru a tasabile
incarcatoarelor &ontale, care au largit si mai mult domeniile de utilizare ale acestora,
extinzandu-se la lucrari ce nu puteau fi executate de incarcatoare, curn ar fi:
in domeniul forestier (transportul bustenilor, forajul gropilor);

in domeniul construc <iilor si repara<iilor de drumuri (spargerea placilor de beton,


&ezarea imbracamin<ilor asfaltice, tasarea lucrarilor terasiere);
in domeniul agricol (incarcarea - descarcarea balo <ilor, taierea lastarisurilor,
saparea continua de sanfuri);
in domeniul edilitar (executarea de lucari de excavare, in lucrari de curafare si

maturare a drumurilor ).
Tot din grupa utilajelor terasiere mai fac p arte buldozerele si autogrederelor.
Buldozerele sunt destinate in principal saparii pamanturilor la adancimi de 100 - 300
mm si transportului pamantului sapat la distan ce relativ scurte. Sunt utilizate la lucrari
de nivelare a terenurilor, la repartizarea uniforma a pamantului descarcat din mijloacele

de transport, la astuparea sanfurilor etc.

- Indrumar de proiectare- 12
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 2

A uto grederele, comparativ c u bu l d ozerele s e c a r acterizeaza printr-o m a r e


manevrabilitate a echipamentului de lucru. Lama este orientabila in plan orizontal,
vertical si deplasabila lateral. A u t o grederele se utilizeaza la nivelarea si f ormarea

patului drumului, executarea de umpluturi cu inal <imea de pana la 1 m, profilarea si


nivelarea drumurilor agricole etc.

2.2 I NCARCATOARE FRONTALE CU 0 C U P A

2.2.1 CLASIFICARE

Particularita<ile constructive ale incarcatoarelor frontale incadreaza aceste utilaje in

solu<ii tehnice din cele mai diferite.


Avand in vedere posibilita<ile de grupare a solu<iilor constructive, incarcatoarele
&ontale cu o cupa se pot clasifica astfel:

a) dupa organele de deplasare a sistemului de deplasare:


- incarcatoare pe pneuri;
- incarcatoare pe senile;

b) dupa realizarea direc<iei de deplasare a masinii:


- realizarea direc<iei prin roti directoare;
- cu realizarea direc<iei prin derapare;

Din categoria celor cu roti directoare, se pot incadra incarcatoare &ontale cu o cupa cu:

- roti directoare fata (a);


- roti directoare spate (b);
- cu toare ro<ilor directoare (c);

- Indrumar de proiectare- 13
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 2

In categoria celor cu direc <ia prin derapare se afla incarcatoare &ontale cu realizarea
direc<iei:
- prin derapare pe pneuri (e);
- prin derapare pe senile (f);
- indi ferent de fiecare senila (g);

'lP ~P
•I I(

rr
II
lI ~l

0 o o

Figura 4. Incarcatoarele &ontale cu o cupa si buldozere

- Indrumar de proiectare- 14
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 2

c) dupa realizarea trac<iunii se pot casifica incarcatoare:


- cu roti motoare fata;
- cu roti motoare spate;
- cu toare ro<ile motoare;
d) dupa amplasarea motorului:
- motor fata
- motor spate

2.2.2. D ESCRIEREA FUNCTIONARII

Incarcatoarele &ontale cu o cupa sunt alcatuite din:


- echipamentul de lucru
- masina de baza

Masina de baza este articulata cu echipamentul de lucru prin intermediul unor bolfuri:
doua bolfuri pentru articula <iile de bra< - cupa si unul sau doua pentru articula<iile cupa-

mecanism de basculare dupa (in func<ie de numarul de cilindrii la cupa)


Brafele sunt articulate cu sasiul utilajului prin intermediul unor bolfuri si sunt ac <ionate
de sistemul de ridicare al brafelor, care la randul lui este articulat de sasiu.
Sistemul de basculare a cupei indeplineste urmatoarele func<iuni:
- asigura transmiterea corespunzatoare a miscarii pentru bascularea cupei in o r ice

pozi<ie a brafului la parametrii tehnologici impusi


- asigura transmiterea eforturilor necesare cupei in fazele de sapare - incarcare si

des carcare
- realizeaza parametrii cinematici astfel incat cupa sa pastreze o pozi <ie sincronizata data
de la inceputul si pana la sfarsitul cursei de ridicare a brafului.

- Indrumar de proiectare- 15
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 2

In func<ie de modul realizare a sincronizarii pozi<iei cupei, exista mai multe solu<ii:
- sincronizare mecanica, la care sistemul de basculare a cupei este alcatuit din bare de
transmitere a miscarii, balansier si element de ac<ionare (cilindrul hidraulic).

Se realizeaza i n d o u a v a r i ante c o nstructive: d e m e c anism p a ralelo gram si


antiparalelo gram
- sincronizare hidraulica, la care sistemul de basculare a cupei este compus numai din
elementul de ac<ionare, sincronizarea fiind asigurata de elementele schemei hidraulice
gasiul este in general o construc<ie sudata care trebuie sa reziste la toate solicitarile
transmise de echipamentul de lucru si la solicitarile impuse de mecanismul de deplasare.

gasiul poate fi articulat sau monobloc.


La incarcatoarele cu direc <ii prin deplasare, sasiul este o construc<ie sudata monobloc
foarte robusta, el trebuind sa preia si eforturile suplimentare datorate procesului de
derap are.
Mecanismul de deplasare este prin de sasiu si este alcatuit dintr-un sistern de transmisie

si organele de deplasare.
Mecanismul de deplasare poate fi:
- pur mecanic, in care sistemul de transmisie mecanic preia energia mecanica de la

grupul energetic si o transmite organelor de deplasare (roti sau senile)


- mecanism - hidraulic, in care sistemul de transmisie este hidraulic, compus din mai

multe grupe care transforma energia hidraulica, care este transmisa unor motoare
hidraulice ce preia energia hidraulica si o transforma in energie mecanica. Energia
mecanica este transmisa organelor de deplasare prin i ntermediul unor reductoare
mecanice.
- hidraulic, in care transmisia este hidraulica si organele de execu <ie a miscarii sunt tot
hidraulice.

- Indrumar de proiectare-
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 2

Este compus din una sau mai multe grupe care preiuau energia mecanica de la motor, o
transforma in energie hidraulica, transmisa mai departe unor roti motoare.
Grupul energetic este compus de regula dintr-un motor termic, cuplat cu un grup de

pompare hidraulica.
Dupa modul de amplasare pe utilaj, grupul energetic poate fi:
- longitudinal - axa sa derotate
este paralela cu axa longitudinala a utilajului
- transversal - axa sa de rota<ie este perpendiculara pe axa longitudinala a utilajului
Cabina adaposteste postul de comanda si este amplasata astfel incat sa asigure o buna
vizibilitate a cupei, vizibilitate laterala si pe cat posibil si in spate pentru a asigura o

manevrabilitate buna a utilajului.


Cabina este de regula basculanta spre fata sau spre spate pentru a facilita accesul
mecanicilor pentru reglaje si intre<inere la mecanismele situate sub cabina.

2.3. PARAIVIETMI DE BAZA AI INC ARCATOARELOR

2.3.1 CARACTEMS T I CI F U N CQIONALE

Prin caracteristici func <ionale se infelege totalitatea performanfelor mecanice ale


utilajului care asigura atingerea parametrilor tehnologici. In c onsecinfa, realizarea

parametrilor func <ionali la nivelul de p erformanfa cerut, intr-un interval de t i mp,


eviden<iaza capacitatea utilajului de a fi apt prin ob <inerea parametrilor tehnologici in
&ontul de lucru. Astfel parametrii func <ionali caracteristici sunt:
- tura<ia de regim si puterea motorului de ac<ionare
- viteza de basculare a cupei, in faza de incarcare si descarcare
- viteza de ridicare a brafului intre pozi <iile extreme
- viteza de deplasare a utilajului intre punctele de lucru

- Indrumar de proiectare- 17
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 2

- fora maxima de trac<iune in aliniament si viraj, pe limita de aderenfa.


Realizarea si menfinerea acestui parametru in timpul exploatarii constituie un indicator

asupra modului de func<ionare a sistemului de ac<ionare si de deplasare a utilajului.


- presiunea, debitul si t emperaturea mediului hidraulic pentru diverse func <ii ale

sistemului de ac<ionare. Pentru verificarea acestor parametri este necesar sa se prevada


asamblarea unor prize rapide de cuplare a testerului hidraulic. Aceasta face posibila
diagnosticarea starii tehnice a masinii in timpul exploatarii prin verificarea modului de
varia<ie a parametrilor hidraulici si depistarea eventualelor defec<iuni sau acumulari in
funcfionare.
- sarcina maxima 1200 daN

- putere moror 45 CP
- viteza maxima 10 km/h
- incarcatorul &ontal prin derapare tip IFD 45 produs de "NICOLINA" - IA)I avand
urmatorii parametrii:
- greutate opera<ionala 4,6t
- sarcina maxima 1200 daN
- putere motor 45 CP

- viteza maxima 8 km/h

2.5 SOLUQII ADOPTATE

Pentru sistemul de deplasare, toate incarcatoarele cu di recte prin derapare sunt


echipate cu patru roti motrice. Pentru a realiza acestea, se cunosc mai multe solufii:
- echiparea cu 4 roti motoare, utilizata in incarcatorul tip DD 45.1
- echiparea cu doua motoare hidraulice amplasate central pe doua pun <i laterare (stanga

si dreapta) si care transmit miscarea la ro <ile fata si spate prin intermediul a trei grupui

- Indrumar de proiectare- 18
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 2

de angrenaje conice, utilizata la DD 45.2 si LOCUST.


- echiparea cu doua motoreductoare planetare amplasate pe cele doua pun<i care
transmit miscarea directa la ro <ile fata si prin lan< cu role la ro<ile din spate utilizata la
incarcatoarele BOBCAT 400 - 900 si la DAEWOO DSL 600.

A fost aleasa ultima solu <ie, deoarece este cea mai performanta la ora actuala pe plan
mondial, avand urmatoarele avantaje:
- greutate redusa
- pre< de cost mai scazut
- fiabilitate mai ridicata

Instala<ia hidraulica de ac<ionare a deplasarii poate fi rezlizata in:


- circuit inchis, utilizat la IDM 45, BOBCAT

- circuit deschis, utlizat la DD 45.


A fost aleasa varianta in circuit inchis, deoarece are urmatoarele avantaje:
- evita pericolul cavita <iei
- permite utilizarea unui volum mult mai mic a rezervorului hidraulic

Pentru instala<ia hidraulica a echipamentului se cunosc urmatoarele solu<ii:


- distribuitoare cu comanda hidraulica tip baterie ac <ionate de telecomenzi hidraulice

(utilizate de exemplu la DD 45)


- distribuitoare proporfionale cu comanda electrica tip baterie echipate cu sistern LOAD
SENSING utlizate la IDM 45.
A fost aleasa a doua varianta deoarece reduce foarte mult numarul si lungimea
traseelor hidraulice si totodata realizeaza o reducere a consumului de energie prin
sistemul LOAD SENSING de sesizare a sarcinii utilajului si de adoptare optima la

aceasta.

- Indrumar de proiectare- 19
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 2

Pentru mecanismul de basculare a cupei se cunosc urmatoarele solu<ii


- mecanism patrulator, format din tije, parghii si eclise, utilizat la D D 45, IFD45,

UNC600.
- sistern de basculare directa fara mecanism patrulater, cu bloc electro - hidraulic de
m enfinere a orizontalitafii cupei, utilizat l a I D M 45 , B O B CA T 7 5 1 , G E H L M A X
SL1625, DAEWOO DSL 600 etc.
A fost aleasa solu<ia sistemului de basculare directa, deoarece are urmatoarele
avantaje:
- reduce mult greutatea echipamentului de lucru si deci, permite cresterea greuta <ii

sarcinii ce poate fi ridicata


- simplifica construc <ia metalica a echipamentului

Pentru sistemul de comanda a deplasarii si direc<iei se cunosc urmatoarele solu<ii:


- telecomenzi hidraulice amplasate in cabina ce ac<ioneaza distribuitoare cu comanda de

presiune care la randul lor controleaza viteza de deplasare a utilajului prin droselizarea
debitului de ulei provenit de la pompe, soluteutilizata la MMT45, DD45.
- manete amplasate in cabina ce ac<ioneaza servocomenzi hidraulice amplasate direct pe

p ompe, controlul s i v a ri<


a ia vitezei de deplasare ob <inandu-se prin b ascularea

propogionala a pompelor, utilizata la IDM45, BOBCAT 751, DSL 600.


A fost aleasa cea de-a doua solute d
eoareceare urmatoarele avantaje:
- permite un control mult mai precis al vitezei si direc <iei de deplasare
- poate men<inc viteza constantia indiferent de rezistenfa la inaintare intampinata de
utliaj in timpul deplasarii
- reduce consumul de energie (putere) si deci reduce consumul de combustibil
- simplifica mult instalaria hidraulica prin eliminarea telecomenzilor si distribuitoarelor

si a tuturor conductelor si furtunurilor aferente lor

- Indrumar de proiectare- 20
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 2

- reduce greutate utilajului

Incarcatorul &ontal cu deviate p


rin derapare prezentat in aceasta lucrare are pun<ile

motoare echipate cu cate un motoreductor planetar cu &ana timp RR 5 00F, care


antreneaza prin priza directa ro<ile din fata si prin intermediul unei transmisii mecanice
cu lan< ro<ile din spate.
Reductoarele sunt antrenate de cate un motor hidraulic tip OM T200 produse de
Dansfoss - Danemarca alimentate la randul lor de doua pompe tandem tip HTP40

produse de DANFOSS. Pompele sunt cuplate direct cu motorul termic si prevazute cu


servocomanda mecanico - hidraulica de basculare. Motorul termic este de tipul D115 de

42CP la 2400 rot/min si este amplasat pe sasiu prin intermediul unor tampoane elastice.
Pe sasiu se afla si instala <ia hidraulica de ac<ionare a echipamentului echipata cu o

pompa cu roti din/ate tip PRD19 produsa de IM PLOPENI si o baterie de distribuitoare


propogionale electrice de tip PVG32 comandate de pedale tip Joystick amplasate in
cabina.

Echipamentul de lucru este alcatuit dintr-o pereche de brafe de ridicare solidarizate


printr-o traversa, ac<ionata de 2 cilindri si o placa &ontala ac<ionata de cei 2 cilindri ai
cupei. Pe placa &ontala se prinde cupa de incarcare printr-un mecanism de cuplare-
decuplare rapida.
Echipamentul de lucru nu are mecanism paralelogram de men <inere a orizontalita<ii

cupei, rolul acestuia fiind preluat de un bloc electro-hidraulic din instala <ia hidraulica.
Sistemul de comanda a directesi deplasarii este format din 2 manete amplasate in
cabina ce ac<ioneaza prin intermediul unor parghii si articula <ii unghiul de basculare al
pompelor. Pompele sunt de tipul cu disc fulant si cilindrice variabila, comandate de un
sistern servocomandat hidraulic de basculare, amplasat pe carcasa pompei.
Rezervorul de ulei hidraulic se afla amplasat in cavitatile interioare ale partii din

- Indrumar de proiectare- 21
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 2

spate a sasiului. M ot o rul termic produce energie mecanica sub forma de moment si

turafie.
Aceata energie este preluata de axul pompelor si transformata in energie sub forma
de presiune si debit care este introdusa in circuitele hidraulice.
Energia hidraulica este distribuita in trei direc <ii, pe trei circuite hidraulice:
- puntea motoare stanga
- puntea motoare dreapta
- echipamentul de lucru
Energia hidraulica din cele doua circuite de deplasare este preluata de motoarele

hidraulice si transformata in energie mecanica sub forma de moment motor si tura <ie.
Aceasta energie este transmisa prin intermediul unor reductoare direct ro <ilor din fata
ale utilajului. Fluxul de putere este transmis la ro <ile din spate prin intermediul unei
transmisii cu lan< cu role.
Energia hidraulica din circuitul echipamentului este preluata de bateria distribuitoare

hidraulice proportionale, care o dozeaza si o transmit catre colindrii de ridicare bra < si
catre cilindrii de basculare cupa. Cilindrii hidraulici preiau energia hidraulica si o
transforma in energie mecanica sub forma de fora si deplasare echipamentului de lucru.
Utilajul este prevazut si cu o priza de putere hidraulic auxiliara, exterioare, la care se

poate cupla un consumator exterior ( de exemplu un echipament de lucru cuplat in locru


cupei de incarcare).
Franarea utilajului se realizeaza hidraulic si mecanic. in proceul &anarii hidraulice,
energia ini <iala a utilajului, sub f orma de masa si v i teza este cedata motoarelor
hidraulicede deplasare, care in aceasta faza se transforma in pompe, debitand energie
sub forma de debit si presiune care este descarcata de supapele de presiune din circuitul
hIdrauhc.

- Indrumar de proiectare- 22
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

Capitolul 3. Calculul parametrilor constructivi, functionali si tehnologici ai


echipamentului de lucru

3.1 Calculul greutatii utilajului

3.1.1 Greutatea de exploatare a utilajului se determina cu rela<ia:


G = (65...75)V„[KiV]

Vn = volumul nominal al cupei


Vn = (0,2...0,4) m3
Vn = 0,3 m3
G = 70 . 0.3 = 21 kN = 21000 N = 2100 daN

= Gmb + Ge + Gcmb + Gacc


Ge~

Unde:

Gmb =greutatea masinii de baza

Ge =greutatea echipamentului

Gcmb =greutatea combustibilului

Gacc =greutatea accesoriilor

3.1.2 Greutatea constructiva a incarcatorului: Gp

G = daN
1,15...1,30

Gex 2100
Gp = daN = = 1750daN
1,2 12

3.1.3 Capacitatea de ridicare a incarcatorului: g„

gn ( 0725 07 3 5) Gey
daN

g„ = 0.3. G = 0.3. 2100 = 630 daN

3.1.4 Greutatea constructiva a cupei: Gc

- Indrumar de proiectare- 23
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

Gc
= (0 7" ) 0n [daN]
Gc = 0,31 gn [daN]
= 0 31 6 3 0= 195.3daN
Gc

3.1.5 Greutatea echipamentului de lucru: Ge

G,
G,=
0,3... 0,35 [daN]
195.3=
G =
651daN
03

3.1.6 Greutatea masinii de baza: Gmb

Gmb
= [daN]
02
0,25...0,35

Ge = 651 =
Gmb
=
2170 daN
0,3 0 .3

3.2 Elemente geometrice ale echipamentului de incarcator


3.2.1 Elemente geometrice ale cupei
3.2.1.1 Lafimea cupei: Bc

La<imea cupei se alege astfel incat sa fie respectate condi<iile:


Bc +U

U = la<imea de gabarit a masinii de baza

Bc~Urn
Um = deschiderea interioara dintre pere <ii laterali ai b enei m i j l ocului d e t r ansport
tehnologic
B, =(1590... 1610)

=
B, 1600 mm

- Indrumar de proiectare- 24
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

3.2.1.2 Lafimea interioara a cupei: B;

B,.=B,- (2... 8)
B = B,— 2

= 1600- 20 = 1580 mm
B;

3.2.1.3 Determinarea parametrilor geometrici ai peretelui lateral


Aria laterala utila a peretelui lateral se determina cu rela<ia:

=
Vn
-
AI
Bi

3
0,3m =
0.189m
1.580 m

Metoda de calcul a parametrilor geometrici ai cupei se bazeaza pe tatonarea solu <iei


constructive de proiectare pana la determinarea ariei laterale impuse

3.2.1.4
t =Bo' >I'>

- Indrumar de proiectare- 25
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

Bo =
B< = l580mm

0,4 —: 0,60

A =0,80 —:0,90

Alegem ll = 0 ,4 ; 1 = 0,9

l = 0.4.0.9. 1580 mm = 568.8 mm

3.2.1.5 Distanfa pe orizontala de la varful cupei la articulafia de prindere la bra/: l1

l, = Bo •

11 = 1,06 —:1,09

Alegem 11 = 1,06

l, = 1580.0.4.0.9.1.06 = 603mm

3.2.1.6 Inalfimea cupei: h


h = Bo ~I ~ ~

= 0,95 —:1,35
lh

Alegem lh = 0,95

h = 1580.0.4.0.95 = 600 mm

3.2.1.7 Inalfimea de prindere a brafului la cupa:


=
h, B,lo l l
= 0,12 —:0,28
Q
= 1580.0.12.0.4.0.9 = 68 mm
h,

3.2.1.8 Lungimea cozorocului

l, = B,.R,

c
= 0,05 —:0,09

- Indrumar de proiectare-
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

I, = 1580.0.07 =110.6 mm

3.2.1.9

I, = Bo ~2

l2 = 0.45 —: 0.5

I, = 1580.0.45 = 711mm

Raza de calcul a rotirii cupei cupei: Rp

= B,.L, k ~k,'.+k,'
R,

R,
= 1580 1.06 0.9 (0.12) +(0.4) =628.55 mm

Unghiurile se recomanda la valorile:

P = 45' —:70'

8= 50'-:70'

0 = 75' —:90'

Alegem P = 53

8= 67

0 = 90

3.2.2 Elemente geometrice ale brafului


Principalele clemente geometrice caracteristice definitivarii formei constructive a

brafului sunt: lungimea brafului si coordonatele punctului de articulare a brafului la


sasiul masinii.
Se adopta inal<imeaHO a articula <iei de prindere a brafului la sasiul masinii de baza:
Hp = (1750...1850)mm

Hp = 1790mm

Distanfa Lp de p ozi<ionare a articula<iei de prindere a brafului la sasiu fata de

- Indrumar de proiectare- 27
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

tangenta la pneu:

Lo (1 03 —
1,16 ) Ho[mmj
= 1,115.H,
L,

= 1,115.1790
L,

L0 = 1995,8mm

Distanfa Lp se adopta grafic astfel incat amplasarea punctului de articulare a brafului

de sasiu sa asigure vizibilitatea optima a &ontului de lucru.


Inal<imea de descarcare Hd, definita intre planul de sprijin si planul orizontal ce
confine varful cupei pentru un unghi de descarcare optim,se calculeaza cu rela<ia:
= hm+h~
Hd

in care:
hm = inal<imea oblonului benei mijlocului de transport tehnologic
hs = inal<imea suplimentara (de garda) care <ine seama de incarcarea cu varf a benei
mijlocului de transport

hm = 2000mm

s
= ' 7

Hd = 2200 mm

Lungimea de descarcare: Ld

Hd
2,51...3,63

2200
Ld
= —6'06' mm
3,63

Distanfa de garda Lg definita pe orizontala intre punctul de articulare a cupei la bra/

si planul vertical tangent la pneu se alege astfel incat sa asigure un spa <iu de garda

- Indrumar de proiectare- 28
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

corespunzator,in pozi <ia limita inferioara a brafului la sfarsitul opera<iei incarcare.


Se alege:
Lg = (120...130)mm

Lg = 120 mm

Rela<ia de calcul pentru lungimea brafului este:


1/2
= Ld +Lo R p cosad + Hd Hp + Ro s inad
lb

Unghiul de descarcare a cupei:

ad = ad +ay

d ~nghiul de descarcare al cupei

ad = 45 ...48

ad = 47

- Indrumar de proiectare- 29
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

Unghiul a1 se determina func<ie de elementele constructive ale cupei astfel:

hp
a1 = arcsin
Rp

a1 = 15,70

ad = 4 5 + 15 7

ad = 60.7

Inlocuind in rela<ia de calcul se determina lungimea brafului

- Indrumar de proiectare- 30
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

lb = 2430 mm

Cursa unghiulara a brafului: glib

Hp - hp Hd - H 0 + Rosinad
glib = arcsin + arcsin
lb lb

=
1790- 68 . 2200 - 1 790+ 628.55 0.87
pb arcsin + arcsin — 45.12+ 23.18 = 68.3'
2430 2430

3.3 Bilanful de tracfiune. Parametrii de tracfiune

Deplasarea utilajului nu este posibila decat daca este indeplinita condi <ia:
Rtd <F t < P G e ~

= coeficientul de aderenfa
p ad

rpad = (0,5 —:0,7 )


+i = p' G ~

F,
= 0,7 2100 = 1470 daN

Se adopta viteza minima de lucru:

vd
= (3...3,5)wlh

vd = 3,1kmlh

Puterea necesara fogei de tracfiune maxime:


F max
=
N,
360

1470 3,1
360

N, = 12.65 K8'

- Indrumar de proiectare-
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

Puterea instalata necesara pentru acfionare (putere hidraulica):

=
(1,25 :—
1,35 ) .N,
N„
lt

1,25. N,
h
lt

1,25.12.65
0,85
= 18.60KP'
NI,

gt -— randamentul total al transmisiei;

Puterea nominala a motorului termic <inand cont si de ac<ionarile auxiliare necesare:

m
= (.o —:. )
P =1 . 12.18.60

Pm = 2083 k8

Sarcini ce ac<ioneaza asupra incarcatorului in timpul opera<iei de incarcare:

- Indrumar de proiectare- 32
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

G„

R,

R,

Sarcinile ce ac<ioneaza asupra incarcatorului in timpul opera<iei de incarcare


Se scriu ecua<iile de echilibru:

QM~ = Om R~

QM~ = Om R~

QX = O: F + F —R —R —R =0

QZ =0 : R ~ + R ~ — R, — G =0

Unde

R„ R,
= reac<iunile pe puntea din fata, respectiv spate;
= fortele tangen<iale de trac<iune la ro<ile din fata, respectiv spate;
Ft, Ft

= rezistenfele la rulare a rofilor din fata, respectiv spate;


Rd, Rd

Rr, Rz = rezistenfele la infigerea cupei in gramada;

- Indrumar de proiectare- 33
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

R, = q , B

Bc = lafimea cupei;
= fora specifica de patrundere a cupei in gramada;
qp
= (8...15)daN/cm
q>

= 9 daNl c m
q>

R, = 9.159.8

Rx = 1438.2daN

=
Rd +Rd f (Rtt +RB)
D in ~ Z = 0 & R A + RB =
Rz+Gex

A
Din > X = OAFt + FtB R x+ j (Rtt+RR)

P (RA + RB)= Rx+ f (RA + RB)

ex)= Rx+ f (Rz + Gex)


p (Rz+ G
R, +(f — P„d ) G 1438.2+(0.1 —
0.7 ). 2100
pad f 0.7 — 0.1

Rz = 297 daN

G (l —r )+R, (l+r ) —R,.z


QM =0 R

2100(1 —
0.688)+ 297(1+1.235) — 1438.2.0.5
R~-

R~ = 599.895 daN

R x z+ G e x rGG—R,~ r R
R
D in g M B 0 RB
l
1438.2 0.5+2100 0.688 — 297 1.235
B

RB = 1797.l daN

- Indrumar de proiectare- 34
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

Fora tangen<iala de trac<iune la limita de aderenfa:


A B =p
F(
=
F( +F( (RA+Rg)
F, = p„„R ~ = 0.7 599.895 = 420 daN

F, =p„„ R ~ = 0 . 7 1 7 9 7 . 1=1257.97 daN

F, = 420+1257.97 =1677.97 daN

Rela<iile s-au calculat folosind urmatoarele valori:


Gex 2100 daN

rG = 0.688m

p„„ = 0.7

z =0.5 m

r~ = 1.235 m

Rx = 1438.2 daN

f =0.1 —:0.15

f =0.1

I =1 m

Sarcini ce ac<ioneaza asupra incarcatorului in timpul deplasarii intre punctele de lucru

- Indrumar de proiectare- 35
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

G„

1
(

Sarcinile ce ac<ioneaza asupra incarcatorului in timpul deplasarii intre punctele de lucru

Se scriu condi<iile de echilibru pentru sistemul de foge din figura:


QX =Om F ' + F ' —R' — R'= 0

QZ =O m R ~ + R~ — g„— G =0

gm, =0

QM~ =0

++ i = f(R>+R> ) = f(g +G )
F, =0.1 (630+2100) =273 daN

Qn "n+ ex "G
M W RB

R~ =178,16 daN

- Indrumar de proiectare-
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

(< +I ) +G ( « G )
Z Mg W Rg -
I

R„= 3124,84 daN

S-au utilizat urmatoarele valori:


rc -—0,295m

r„=0,933 m

1=0,984 m

G„= 2650 daN

f= 0,1
Q„=650daN

Parametrii de tractiune

Se disting urmatoarele situa<ii de trac<iune:


I) echipamentul de lucru nu este acfionat Pe= 0, iar Rx W

mx = F — Rd — Rz — G
cx
.sina

P—q k, —R — R —G
m 6 x=360 +F '

sinu
Vd ' 1 —k
P

a, = unghiul de inclinare al terenului;

a!= 2

= coeficientul de rezistenfa la rulare;


f
f= 0,1
kp = coeficientul de patinare;
= 0,1...0,1 5
k„

k„ = 0.13

= randamentul transmisiei motor ~ roata motoare


- Indrumar de proiectare- 37
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

= 0,64...0,7
gt

qt
= 064

= viteza de lucru a utilajului


vd

vd = 3,6kmlh

k„" P q, „
F, 6„ .,+ = 300 +(6,— 1) (R,+R +sG„si aa)
Is d

Rezistenfa data de panta (rampa):


= G sin2'= 329,79daN
R„

Rezistenfa la rulare:
= f . G . cosa = 115,16 daN
R„

Ft = 1539,28 daN

+t ) RP + Rd +Rx

II) echipamentul de lucru nu este acfionat Pe= 0, i ar R x = 0 deplasarea utilajului se

efectueaza cu cupa plina pentru transport


mx = F — Rd — G sina

p .< k,
m8„,x = 360 F, . R„— G sina

ex +gn = 3300daN

k„" 360 P q , „
F, 6„ .,+ = "+(6,—)1(R,+G siaa )
P d

R„
= f (G + g „ ) cosa= 329,79daN
R„= (G„+Q„j sina = 115,16daN

= 1539,28daN
F,

- Indrumar de proiectare- 38
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

F, > R„+ R„ (conditia detractiune)

III) deplasarea utilajului in &ontul de lucru se face cu viteza constanta (in faza de
incarcare a cupei) R~ W,Pe = 0

F ,= R d + R ,

360 P r i ,„ k„
' "=R + R + F
yd ] — kP

360.P .71,
F- " .(1-7:) = 1729,125daN
yd

F, = fora de trac<iune la intrarea in &ontul de lucru

IV) utilajul sta<ioneaza si se ac<ioneaza numai echipamentul v = 0, R = 0, Ft = o,k~ = 0

F(= 0

= P .ti
P,

P,=19,78KW

3.4 Calculul grosimii brazdei de pamant sapate

G,„

Rezistenfa tangenfiala la sapare se determina cu relafia:


=
Rst R>r +Rt +Rp

Unde:

- Indrumar de proiectare- 39
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

= rezistenfa la deplasarea prismei de pamant;


Rpr

Rfr rezistenfa la &ecarea dintre cu<itul cupei si teren;

= rezistenfa la taiere a pamantului.


Rt

=
R, its(daN]
= daN
k, 2,5 , (p e ntru pamanturi de categoric a — III — a)
cm'

k, = (2...3) daNI cm'

k, ~ezistenfa specifica la taiere.

Aria brazdei sapate

A = b.h [ cm'j
b = la<imea cupei

b = 159,8cm

h =grosimea brazdei sapate

R,
=
G, p, [daN]
G„ =greutatea prismei de pamant

G, = y„„v„, [daN]
v„, =volumul prismei de pamant

v = (h — h).b
sing. sing,

Rf, = p, N [daN ]
N= y R, [daN]

y = 0.2...0.5

p, — coeficient de &ecare otel — teren;

- Indrumar de proiectare- 40
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

p, — coeficient de &ecare pamant sapat-teren.

=y (h h )'b
sin P.sing,
unde:

y „„- greutatea specifica a pamantului afanat;

y,„ = y, k „ =1848 daN I I '

k„- coeficient de afanare.

R =F '" — R
st t d

R„= f(G +g „)=330daN


F, " = P d G

unde:
p„d - coeficientul de aderenla;

rpad = (0,5 —:0,7 )


F, '" =0.7 26 50= 1 8 55 daN

R„= 1 855 — 330=1525 daN

, sm(P-p,)
R„=k, .b.h + y „ . k „ (h —
h) . p,+
2 p , 2. y . k , . b . h
sing.sing, ™

Se determina grosimea brazdei sapate:


Ms = momentul dat de fortele de stabilitate

M,
= momentul dat de f oyle de rasturnare
M =g „ r + G, I;

21"()

- Indrumar de proiectare-
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

g„ = 650daN

G.', = greutatea masinii de baza cu plinul facut (combustibil, ulei, lubrifianfi) echipata cu

accesorii de exploatare.

G, = G, + G, , + G„„ = 2150daN

G, =greutatea echipamentului

G, = 500 daN

= distanfa pe orizontala a centrului de greutate a materialului din cupa fata de muchia


x,

de rasturnare
r< —
- 1,15m

re = distanfa pe orizontala a centrului de greutate a echipamentului de lucru fata de axa


de rasturnare
r ,= 0 , 1 m

Volumul nominal al cupei se determina in func <ie de sarcina nominala Qn si greutatea

specifica a materialelor pulverulente sau marunte care se incarca.

daN
y
= 2100 , (pentrunisipumed )
k„ = 0,88

yp (2100...2500) daN /m'


650
v„- — 0.35m'
2100. 0,88

3.6 Determinarea fort:elor din cilindrii hidraulici


3.6.1 Pentru calculul fortelor de ac <ionare din cilindrii hidraulici ai brafelor se vor

- Indrumar de proiectare- 42
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

considera urmatoarele ipoteze:

a) La intalnirea unui obstacol fix de catre cupa la intrarea in gramada de material. In


acest caz se produce ridicarea ro<ilor din spate de pe teren (figura 1).

G G„b

+
—+
I

Figura 1. Cazul ridicarii rotilor din spate de pe teren

QM, = 0

.r mb — G.r —g .r
~ n n
mb e e
Z

= 751,92 daN
R,

= 1325 daN
R, = p „ „ . G

R„R, mezistenfele date de obstacol;

Date folosite jn calcul g„ = 650 daN

G b
= 2150 daN G, = 500 daN

r,
= 0,75 m r,
= 0,1m

r = 1,3m rn = 09 m

- Indrumar de proiectare- 43
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

b) La rezemarea cupei in suprafafa de sprijin, ac <ionand b


rawl pana laridicarea
utilajului numai pe puntea din spate (figura 2).

O G
G,

R,

Figura 2. Cazul ridicarii rotilor din fata de pe teren

QM, =0

Gmb .rmb +G e .re+ g


~ n .rn
Z

R,
= 993.74 daN

R,
= (G — R) p„„
R,
= 828.13daN

Date folosite in calcul


G = 2650 daN g„ = 650 daN
= 2150 daN = 500 daN
G b G,

- Indrumar de proiectare- 44
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

= 1,084 m = 2,284 m
r, r~

= 1,884 m
rmb 0~234 m r„

c) Utilajul este cu brawlridicat, in cupa ac<ionand sarcina nominala (g„), (figura 3).

g„ = 650 daN

M, = g „.r „ + G , . r ,

Mo: 650 2 775 + 500 1 825

= 2716,25 daNm
M,

350

II0

1825

Figura 3. Utilaj cu brawlridicat (dimensiuni in mm)

Date folosite in calcul

- Indrumar de proiectare- 45
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

G, =500 daN g„ = 650 daN

= 1,825 m = 2,775 m
r, r„

Pentru determinarea fortelor din cilindrii hidraulici ai brafelor se vor considera cazurile

menfionate anterior:

a) La intalnirea unui obstacol fix de catre cupa la intrarea in gramada de material. In


acest caz se produce ridicarea ro<ilor din spate de pe teren (figura 1.1).

Figura 1.1 Cazul in care se produce ridicarea rofilor din spate de pe teren

(dimensiuni in mm)

= 1325 daN
R,

= 751,92 daN
R,

QM, =O

- Indrumar de proiectare-
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

R, (1,125+0,7)+ R, (1,75+0,975+0,155)+Q„ I„+ G, I; — F„0 ,7 = 0

F„
= 7455 daN

Fora care acfioneaza intr-un singur cilindru:


F,
= " =
= 37275 d a N
2 2

b) La rezemarea cupei in suprafafa de sprijin, ac <ionand b


rawl pana laridicarea
utilajului numai pe puntea din spate (figura 2.1).

R,
= 828.13 daN

R,
= 993,73daN

= 0
QM,
1,8. R,-2,88. R, + 2,775. g„+1,825. G,
H
0,7
= 1921.34 daN
F„

c) Incarcatorul are brawlridicat la inal<imea de descarcare


Mo Fv r

Din calcul grafic» r ~= 0,533m

FH = 5096,15 daN

FH =
F
C
=
2548,075 daN

- Indrumar de proiectare- 47
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

JM 0

Figura 2.1 Utilaj cu brawlridicat la inalfimea de descarcare

- Indrumar de proiectare- 48
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

3.6.2 Pentru calculul fortelor din cilindrii hidraulici ai cupei se vor considera
urmatoarele ipoteze:
> I) Cupa inchisa la sfarsitul incarcarii

750
Figura 3.1 Cupa inchisa la sfarsitul incarcarii (dimensiuni in mm)

ZM0 = 0

G~~ IG — FH P c
G = G „+g„ = 828,87 daN
= 4444 daN
F„

F~ =
F,
=
2222 daN
2
rG = 0,327m
I.c = 0,061m
> II) La intalnirea unui obstacol fix la intrarea in gramada,cupa paralela cu solul

= 1325 daN
R,
= 751,92 daN
R,

R „ R , = reacfiunile obstacolului

- Indrumar de proiectare- 49
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

= 828,87 daN
G„„

II

I
0+P

Figura 4.1 Cupa la intrarea in gramada de pamant pe directie paralela cu solul


(dimensiuni in mm)

QM, = 0
R , 0,2+R, 0,75+ G „ 0,32 7
F
0,126
F„
= 8727,4 daN
F~ =
F =
4363,7 daN
2

- Indrumar de proiectare- 50
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

3.6.3 Determinarea cursei cilindrului brafului

155

Figura 4.1 Cursa cilindrului bratului (dimensiuni in mm)

Cursa cilindrului bratului se determina astfel:


cb
= CD — BC

p~
= 62' (cursa unghiulara a bra1ului )
OB = OD = ~ B F' + O F ' = 1329 mm
BF
Unghiul BOF = arctg —58'0
OF
Unghiul DOE = 60'
= (OF+OE) +(DE —
CD CF )
OE = OD. cos o DOE = 1329. cos60' =665mm
DE = OD. sin o DOE 1151 mm =

CD = 1690 mm
= 715 mm
cb

- Indrumar de proiectare-
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

3.6.4 Determinarea cursei cilindrului cupei

i 15'
25'
D
780

Figura 5.1 Cursa cilindrului cupei (dimensiuni in mm)

Lungimea de montaj a cilindrului AB


BB = ~ B D' + A D ' = 610 mm
BD = OB. sinl 5' = 46 mm
AD = OA — OD = 608 mm
BC = ~ C E'+ A E ' = 944 mm
Cursa cilindrului
cc = AC — AB = 334 mm
=
cursa totala
c,

Cursa efectuata de cilindru corespunzatoare unghiului de descarcare:


= 190 mm
c~

- Indrumar de proiectare- 52
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

3.7 Calculul de rezistent:a al bratului

Brawlse calculeaza la sfarsitul procesului de lucru (sapare, incarcare), cand cupa


intalneste un obstacol fix in gramada.

H D

c ~c

' 15'

G,

Figura 6.1 Schema de calcul a bratului

a= 600 mm; b = 700 mm; c = 1130 mm; d = 925 mm; e = 580 mm; f = 200 mm; g = 155 mm;
h = 2112 mm; i = 750 mm.

= O
QX
R,
=
F, +2H = O
= O
QY
— R, +2V — G„„ = O
= 1987,5 daN
R,
= 751,23 daN
R,

Fc = 6040,92 daN
H = 2026,71 daN
V = 375,615 daN

- Indrumar de proiectare- 53
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

R, (0,2+ 0,580) + R, (0,75+ 0,155) + G„„(0,327+ 0,155)


IB

M@ = 1314,63 daNm

R, (0,2+ 0,925) + R, (0,75+ 2,112 —


1,13 ) + G„„.1,481
IC
2
=
Mt 2382,3 daNm
= daN
a„i 2000 , Pentru OI. 37
cm'
M-' "' =
nec 11443 cm'

Figura 7.1 Sectiunea bratului cu dimensiuni

Dimensiunile sunt urmatoarele:


a= 4 mm; b = 140 mm; c = 160 mm; d = 67 mm; f = 75 mm; g = 8 mm; h = 91 mm.
Se adopta sec<iunea brafului:

- Indrumar de proiectare- 54
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

I
3'm~
2. 0,8.14' 7 , 5 .16' 6 , 7 . 15,2'
12 12 12
965 =
120,625 cm'
8
A = 40,5 cm'
N» =
R, cos15' —R, sin15' = 211,22 daN
Nc~
= H cos32'+ V s i n 32' = 1917,79 daN
Efortul unitar maxim in secfiunea cea mai solicitata:
N M
a = + —1944 71 daN I cm'

a,f < a „ ,. = 2000 daNlcm'

3.8 Calculul sistemului hidrostatic

1. Dimensionare cilindru bra/


Cmax
ec
po

Alegem presiunea de lucru pp 195 10 N I m'


nec
ec
4

Diametrul alezajului:
4F
= = 0,0628 m = 62,8 mm
D„„
z'' pp

Fc = 6040,92 daN
Se alege din catalog D= 63 mm,d = 40 mm
d= diametrul pistonului
Fcm~
193 8 daN
cm'
ef

2. Dimensionare cilindru cupa

- Indrumar de proiectare- 55
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

Cmax
nec
Po
= 4888,74 daN
Fc

nec nec y

4 Po
Alegem presiunea de lucru po =200 10'N / m'
Se alege coeficientul de grosime al tijei:
D2
p- ,, —1,39

z.D ' Fc
4P Po
F 4p
D n„ = —0,0658 m = 65,8 mm
&0
Se adopta pentru alezajul cilindrului D = 70 mm
D ' 2-
D 1
d = = D 1 - — = 37 mm

Se adopta diametrul tijei d = 40 mm


Presiunea efectiva de lucru:
Fc~~
143 78 daN
cm'
ef

3. Debitul de ulei necesar pentru deplasarea sarcinii cu viteza v tmlsj pentru cilindrul
brafului
c
v1
tr
c= cursa de lucru a pistonului
c = 715 mm
tr = timpul de ridicare bra<
tp= 3,2 s
0,715
'
=
v,
=
0223 m/s
3,2
z.D '
Reel 1 I 1

= 45.49 I/min
g„„,

- Indrumar de proiectare-
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

c
V2 =-

t, = timpul decoborare bra<


t, = 3s
v,
= =0 238 m

nD—d

= 33.19 I /min
g„„,
4. Debitul de ulei necesar pentru deplasarea sarcinii cu viteza v /mls j (pentru cilindrul
cupei)
c
V3

c=
cursa de descarcare
c = 190 mm
=
td timpul de descarcare cupa
td = 3 s
v,
= 0,063 m/s
z.D '
=
Onec3 V

= 12,85 I /min
g„3
c
V4 =-

= timpul de inchidere a cupei


t;
t; = 2 s
v,
= 0,095 m/s
n(D' d' ) -

Onec4 V4

= 13.25 I/min
g „„ 4
Pentru a calcula debitul pompei g„se alege debitul necesar maxim g„„ = 45.49 I /min
g„„ 1 000 cm'
n„, rot
= tura<ia nominala a motorului termic
n„,
= 2400 r ot/ m i n
n„,
= 17,38 c m'/ r o t
V „

- Indrumar de proiectare- 57
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

Se alege P ompa cu r o t i d i n <ate tip PR D 2 - 1 9-11N-1ND av and u rmatoarele


caracteristici:
capacitate V, = 19cm' / rot
> presiune nominala p = 210 bar
> turafia maxima n = 3 000 rot / m i n
> r andament volumetric tl, = 0,98
4. Debitul pompei PRD 2-19-11N-1ND

1000 mi n
V = 19 c m'/r o t
= 2400 r ot/m i n
n„,

tl,
= 0,98
= 57 l /min
g

5. Predimensionarea conductelor circuitului hidraulic al echipamentului de lucru


Se adopta viteza de curgere a fluidului de lucru pentru conductele de presiune-
refulare
w ,=8 m / s

= 0,93cm'
3,
= 45l/min
g
4 3,' =
D N, =
1.08cm = 10,88mm

6. Alegerea conductei hidraulice


D¹ D NO
Se alege diametrul nominal standardizat DN = 12 mm
7. Recalcularea vitezei reale de curgere a uleiului
TtDN
4 I
A = 1 , 1 3 cm
Q„= 451/min
Q„ 45
W=6A 6 y ]3 6,63 / s
8. Evaluarea naturii curgerii

- Indrumar de proiectare- 58
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

R =WON
v

W [m/s],DN [mm]
v =45 cst
R , = 1730( R , ,„.,=23200 e8rgerea estelaminara
9. Calculul pierderilor de presiune pe conducta de retur
h„=h p,+h p,+h p,
~ pi = ~ pi. i+ ~ pi;.;„

p„,„, =pierderile de presiune locale ce au loc pe coturi,ramifica <ii etc.


p„.„,.„, =pierderile de presiune pe conducta
Traseul confine 10 coturi la 90 si 20 metri liniari conducta DN 12
Coeficientul de pierderi liniare: ~
A = 80
— =0 , 0 4 6
64

Coeficien<ii pierderilor locale pe cot si pe ramifica<ie:


~lcot 9a'

42ramif
W
nn... =v
2g )io~,+(, )

g DN
y = greutatea speci fica a ulei ului

y =0,9 , =9000 Nl m
dm'
W L
~ p =V ( 1-04 +4+> j
2g DN
3p, = 17,5
Pierderile de presiune totala pe distribuitorul hidraulic (dupa catalog) este de 2,5
bar,la debitul de 45 Vmin
3p, = 2,5
Pierderea de presiune la trecerea prin filtrul de ulei (dupa catalogul producatorului)
este de 1,5 bar la debitul de 45 Vmin
3p, = 1,5
3p = 21,5
10. Calculul presiunii necesare la pompa PRD 2-19
Pnec Pef
= 209,5
p„„

- Indrumar de proiectare- 59
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

11. Puterea la axul pompei


N= "

"" LKW]
600 qt t
Q„= 451/min
q„,=q„q„ = 0 ,98 0,95= 0,93
= 209,5
p„„
N = 16,89 KW
12. Momentul necesar pentru dezvoltarea presiunii p
M= ' 10 LNm]
27t
v =19cm'/rot

p =210 10 N / m
M =63,5 Nm
13. Puterea necesara antrenarii pompei
p„ = I KW]
qadi
nMura<ia motorului termic
n = 2400 rot/min
M = 63,5 Nnl
= 17,16 KW
p„„

II Calculul transmisiei

1. Momentul necesar la roata™ necR


Fmox

necR r„jNm]
d
2
F, '" = for( a de tracf iu ne maxima
F , '"= 1 9 8 7 , 5 d a N

rd = raza dinamica a pneului


r„=0,413 m
MnecR: 410>41 daNm

2. Momentul dezvoltat de motorul hidraulic la presiunea p


p
p v g n ec
Hm

- Indrumar de proiectare- 60
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

""
M „ = = 62,31 daNm
IR 1m 1h
iR= raportul de transmitere al reductorului
IR
3.Alegerea motorului hidraulic
Se adopta presiunea de lucru p= 210 bar.
3
Hmj Cm
g"" p 10 6 mt
M„m=623,1 LNm]
p=210 1 0 N / m
v „„ = 1 8 6 , 4 c m ' / r o t

Se alege motorul hidraulic tip OMT 200 avand cilindreea


vg=2 0 0cm /rot

Presiunea maxima p = 240 bar


4. Presiunea efectiva de lucru p,t
2 zM„ N

M„m=623,1 LNm]
v =200cm'/rot

p,f 198 10 —,=198i,


m
5. Turafia maxima aroti n , „
30 Vm ax l"Ot
K l" g
I min I
km
v , „ = 10 = 2,778 m / s

Viteza maxima de deplasare a masinii se alege comparativ cu viteza altor utilaje din
aceeasi categoric
r„=0,413 m
q „= 6 3 , 92 rot/min
6. Turafia de intrare in reductor n;
n ,: l R ' n
n,.=447,5 rot /min
7. Debitul necesar Q„„

- Indrumar de proiectare-
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

'l.=" randamentul volumic al motorului hydraulic


q„= 0,97
Q„„=92,11/min
ndreea necesara a pompei de ac<ionare a motorului hidraulic vp„„
8. Cili
Q.„1000 ~cm'~
V nec

Q „„=92 1 L j
nno =2400 rot/min
"- =" tura<ia nominala a motorului termic de ac<ionare
v„„ = 38 ,3 c m 3/ r o t

Se alege pompa cu pistoane axiale tip HTP 40 cu urmatorii parametrii:


3
cilindree v, =40 c m / r o t
> presiune maxima p - =
> turatie maxima n - =3
10. Debitul pompei HTP 40
Vg nnom 1vI- I
1000 min
vg=40 c m / r o t
ri, = 0,98(randamentul volumic pompa )
Q„= 94,1 l/min
11. Debitul motorului hidraulic Q
Q.=Q„n
Q =9 4,1 0,97=9 1 ,26l/min
12. Turatia reala a motorului
Q 1000
n = =456rot/min
Vgmot

13. Turatia rotii


n
n„= — = 65,2 rot /min
rR
14. Momentul de antrenare al pompei HTP 40 avand:
vg=40 c m / r o t

'
M= 10 LNm]
2rt

p
= 220220 1 0'N/m '

- Indrumar de proiectare-
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

M=140Nm
15. Momentul de antrenare al pompelor de improspatare-presurizare a circuitului de
deplas are
v, = 14 cm'I n)t
= 1818 10'N/m
p
vg' p
M= ' 10 = 4Nm
27t
16. Predimensionarea conductelor circuitului hidraulic al deplasarii
Se adopta viteza de curgere a fluidului de lucru:
w p=8 m / s

Q„ ,„ = 94,11/min
4Q„„
DN p 0 0157m
7t Wp
DN , = 1 5,7mm
Se adopta diametrul nominal standardizat DN 16

17.Recalcularea vitezei reale de curgere a uleiului


TtDN
4 I
A=2,01jcm ]
W=
Q„" = 94,' 1
=7,8m/s
6A 6 2 01
18.Evaluarea naturii curgerii
WON
v

W [m/s],DN [mm]
v =46c st
R, = 2716> R, ,„.,= 2320 ehrgerea esteturbulenta
19. Calculul pierderilor de presiune
Traseul contine 2 coturi la 90 si 2 metri conducta DN 16
Dupa Blosius,se determina ~
=0,044
4R,
1= coeficientul de pierderi liniare
. = s in — 0,946+ 2,047 s in - = 0,984

< = coeficient de pierderi locale (in coturi)

- Indrumar de proiectare-
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
UNIVERSITAS
incarcator frontal cu o cupa cu directie prin
derapare

Capitolul 3

~ P= ~ P i;.;„+ ~ P i . i
v I.
~ Piini r: Y
2g D
2
v
~ Pineal Y ' 2 0col(gP'

Hp = 2,004

- Indrumar de proiectare-