Întrebări teoretice

ÎNTREBĂRI BIOMATEMATICĂ

FUNCŢII REALE ELEMENTARE

Q1. Definiti functia injectiva.
O functie f: A → B se numeste functie injectiva ( sau simplu injectie) daca:
x1, x2  R, f ( x1 )  f ( x2 )  x1  x2
Q2. Definiti functia surjectiva.
O functie f: A→B se numeste functie surjectiva daca: y  R, x  R: y  f x
Q3. Definiti functia liniara.
O functie f: A→B se numeste functie liniara daca: f αx  βy   αf x  βf  y 
Q4. Definiti functia periodica.
F periodică, de perioadă principală T: T R, cel mai mic cu proprietatea f(x) = f(x+T).

Q5. Definiti proprietatea de monotonie.

Monotonie: f crescătoare: x1 < x2  f(x1) < f(x2);
f desrescătoare: x1 < x2  f(x1) > f(x2).

Q6. Funcţia polinomială de gradul n-lea.

Funcţia polinomială de grad n, f(x)=a0 xn+a1 xn-1+…+an, x  (, ), ai  R,i  1, n, n  N
n- se numeşte gradul funcţiei polinomiale iar a0 , ..., an se numesc coeficienţii funcţiei polinomiale.

Q7. Interpretarea geometrică a derivatei unei funcţii.

f  x0  h   f  x 0 
lim  f ' ( x0 )
h0 h
Daca f: (a,b) → R derivabila in Xo atunci conform relatiilor graficul f are tangenta in punctul (Xo;f(xo))
Q8. Interpretarea geometrica a coeficientului unghiular al unei drepte.
Coeficientul unghiular al dreptei AC este

BC f x0  h   f x0 
tg α   
AB h

Dacă h  0 membrul al doilea al acestei egalităţi este tocmai definiţia derivatei

f  x0  h   f  x 0 
lim  f ' ( x0 )
h0 h
Deci coeficientul unghiular al dreptei AC tinde către o valoare fixă f’(x0). Atunci când x tinde către x0.
Sau, dreapta AC tinde către o poziţie limită AT atunci când x tinde către x0. Dreapta AT este prin definiţie
tangenta în punctul A la curba descrisă de funcţia f . Prin urmare derivata f’(x0) este panta tangentei în A la
curba formată de funcţia f.

f(x0+h) C

A 
f(x0) B

x
O x0 x0+h

Q9. Care este legatura dintre derivabilitatea si continuitatea unei functii reale?

Fie D o submulţime nevidă a lui R, f: DR o funcţie şi x0  D . Dacă funcţia f este derivabilă într-
un punct x0 atunci funcţia f este continuă în punctul x0.

Q10. Explicaţi notiunea de diferenţială a unei funcţii reale de o variabilă reală

Se considera functia liniara 𝐷: ℛ → ℛ, 𝐷(ℎ) = 𝑓′(𝑥0) ℎ. Aceasta se noteaza cu D(h)= d f (Xo,h)→ se
numeste diferentiala functiei f in punctual Xo in raport cu cresterea h.
Q11. Diferenţiala funcţiei identice
Se particularizează f(x)=1R(x)=x,
d1R ( x, h)  dx( x, h)  (1R ( x))' h  1  h  h
Prin urmare, diferenţiala funcţiei identice este egală cu, creşterea argumentului dx = h.

Q12. Relaţia dintre diferenţiala de ordin k şi cea de ordin k+1.

Fie D  R un domeniu real, f: D  R derivabilă în x0  D. Diferenţiala funcţiei f de ordin
k, k N este dată de formula d k f ( x0 , h)  d (d k 1 f ( x0 , h)) .
de ordin k+1, k N este dată de formula d k 1 f ( x0 , h)  d (d k f ( x0 , h)) →𝑑 𝑘+1 𝑓(𝑥0 , ℎ) =
𝑑[𝑑(𝑑 𝑘−1 𝑓(𝑥0 , ℎ))]
Q13. Formula lui Taylor. Care este utilitatea dezvoltarii unei functii in serie Taylor?
Fie 𝑓: [𝑎, 𝑏]∁ ℛ → ℛ fct. 𝑥𝑜 𝜖 [𝑎, 𝑏] daca
 f. continua pe [a,b]
 f. derivabila de n+1 ori pe [a, b] cu derivatele continue
 ∋ 𝑓 (𝑛+1) (𝑥) pe (a,b)

 x  x0    x  x0 2  ( x  x0 ) n ( n)
f  x   f  x0   f  x0   f  x0   ...  f ( x0 )  Rn  x 
1!
 2!n
! 
Tn x 

 x  x0 n 1 n 1
unde Rn  x   f ξ , x  ξ  x0 este termenul rest (a
(n  1 )!
lui Lagrange) prin care se apreciază eroarea de aproximare a funcţiei f(x) prin polinomul Tn(x).

Importanţa formulei lui Taylor. Aproximarea valorilor f(x) prin valori cunoscute ale funcţiei în puncte
din domeniu.

Q14. Formulala lui Maclaurin.

Fie 𝑓: [𝑎, 𝑏]∁ ℛ → ℛ fct. 𝑥𝑜 𝜖 [𝑎, 𝑏] daca
 f. continua pe [a,b]
 f. derivabila de n+1 ori pe [a, b] cu derivatele continue
 ∋ 𝑓 (𝑛+1) (𝑥) pe (a,b)
n
x k k 
f x    f 0  Rn x 
k 0 k!

Q15. Formulala lui Maclaurin pentru funcţia ex.

x x2 xn x n 1  x
ex  1   ...   e , 0  1
1! 2! n! (n  1)!
Q16. Formulala lui Maclaurin pentru funcţia f ( x )  sin( x )

x x3 x5 x7 x 2 n1 x 2 n1
sin( x)      ...  (1) n1  (1) n cos( x),
1! 3! 5! 7! (2n  1)! (2n  1)!
  (0,1), x  R

SERII
Q17. Definiţi noţiunea de şir de numere reale.
 Se numeşte şir de numere reale o mulţime numărabilă, indexată, de numere reale.
{u0, u1, …, un, …}  R;
Q18. Definiţi noţiunea de convergenţă a unui şir de numere reale.

Şirul  an n0 este convergent către numărul real a daca pentru orice  0 exista N  N
astfel încât pentru orice n  N sa avem an  a   . Numărul real a se numeşte limita şirului
 an n0 .
Q19. Relaţia de monotonie strict crescătoare pentru un şir de numere reale.

şirul (un)nN este strict crescător dacă u n  u n1, oricare ar fi nN.

Q20. Relaţia de monotonie strict descrescătoare pentru un şir de numere reale.

strict descrescător dacă u n  u n 1, oricare ar fi nN.

Q21. Definiţi noţiunea de serie de numere reale.

Fie (un)nN un şir de numerele reale şi fie S n=u1+u 2+...+u n suma parţială de rang n. Se
numeşte serie perechea de şiruri ((un)nN , (Sn)nN ).

Q22. Caracterizarea convergenţei seriei numerice cu ajutorul şirului sumelor parţiale.

Seria  u este convergentă dacă şi numai dacă suma şirul sumelor parţiale (Sn)nN este convergent.
n
n

Q23. Definiţi noţiunea de serie cu termeni pozitivi.

Se numeşte serie cu termeni pozitivi o serie  un care are proprietatea că un > 0 oricare ar fi nN.
n

Q24. In urma spalarii repetate a unui precipitat, concentratia de impuritate in solvent se determina ca fiind
un sir in functie de volumul V de solvent total utilizat, volumul v de solvent ultilizat si concentra.
Care este tipul sirului obtinut in urma decantarii repetate?
Sir pozitiv, convergent, descrescator.
Q25. Caracterizarea convergenţei seriei numerice cu ajutorul criteriului raportului.
Fie
 u n o serie cu termeni pozitivi. Dacă există u
lim n+1 =l
atunci
n n un
1. pentru 0  l < 1 atunci seria este convergentă;
2. pentru l > 1 atunci seria este divergentă;
3. pentru l = 1 atunci nu se poate decide asupra naturii seriei.

Q26. Caracterizarea convergenţei seriei numerice cu ajutorul criteriului radicalului.

Fie
 u n o serie cu termeni pozitivi. Atunci dacă lim n un=l atunci:
n n 
1. pentru 0  l < 1 atunci seria este convergentă;
2. pentru l > 1 a--tunci seria este divergentă;
3.pentru l = 1 atunci nu se poate decide asupra naturii seriei.
Q27. Caracterizarea convergenţei seriei numerice cu ajutorul criteriului comparaţiei.

Fie şi două serii cu termeni pozitivi. Dacă există un număr real aR şi mN astfel încât
 un  vn
n n
oricare ar fi n  m are loc u n  a v n atunci:
1. Dacă seria este divergentă atunci seria este divergentă;
 un  vn
n n
2. Dacă seria este convergentă atunci seria este convergentă.
 vn  un
n n

Q28. Definiţi seriile de puteri.

Se numeşte seriie de puteri cu coeficienţi an serile de forma:

1).  n , x variabilă reală
 a n x , a n  R, n  N
n 0
respectiv, serii de puteri centrate în x0 cu coeficienţi an
2).  n
, x variabilă reală.
 a n ( x  x 0 ) , x 0  R, a n  R, n  N
n 0
Termenul general al seriilor s-a notat prin un.

 n
Q29. Pentru o serie de puteri definita astfel  a n x , a n  R , n  N , care este forma intervalului
n 0
de convergenta?
Serie de puteri centrata in 0 (Xo=0)
|X-Xo|<R
-R+Xo<X<R+Xo=>-R<X<R=> 𝑥 ∈ {−𝑅; 𝑅}-interval de convergenta
CALCUL INTEGRAL

Q30. De ce a apărut noţiunea de integrală definită?

Din nevoia practica de a determina arii si volume ale unor figuri din plan si spatiu.

Q31. Interpretarea geometrica a integralei definite a unei functii reale.

𝑏
√𝑓 = ∫𝑎 𝑓(𝑥) 𝑑𝑥 → aria subgraficului √𝑓 a functiei f, deterinat de axa OX, dreptele x=a si x=b si
graficul fct. F(x) pe y [a,b]

Q32. Definiţi primitivele unei funcţii reale de o variabilă reală.

Fie f : I  R  R o funcţie reală. Funcţia F :I R este primitivă a funcţiei f pe

intervalul I dacă F este derivabilă pe I şi are loc
dF
F ' ( x)   f ( x), x  I
dx

Q33. Legătura dintre integrala nedefinită şi cea definită.

 f ( x)dx se numeşte integrala nedefinită a funcţiei f pe I

x
 f ( x)dx  c f (t )dt c-constanta

Legătura dintre cele două fiind variabila x care apare în integrala definită ca şi capăt al unui interval

Q34. Metode de calcul a primitivelor.

a. Schimbarea de variabilă

Se face transformarea
,
şi avem

unde trebuie să facem înlocuirea

 .

b. Integrarea prin părţi

Fie u şi v două funcţii diferneţiabile. Avem:

Prin integrare obţinem:

Formula de mai sus poate fi scrisa în una din formele de mai jos

sau

unde

şi

Q35. Noţiunea de arie plană dintre două curbe.

Fie 𝑓, 𝑔: [𝑎, 𝑏] → ℛ, continue, 𝑔(𝑥) < 𝑓(𝑥) , ∀ 𝑥𝜖[𝑎, 𝑏] atunci aria marginita de f(x) si g(x) este

𝑏
𝐴 = ∫𝑎 [𝑓(𝑥) − 𝑔(𝑥) ] 𝑑𝑥

Q36. Ce aplicaţie cunoaşteţi la aria de sub curbă?

Calcularea concentratiei plasmatice in functie de timp.

Q37. Notiunea de metrică de bioechivalenţă ce compara curbele de concentratie plasmatica a doua

substante.

Metrica de biovalenta este distanta ce este sensibila la diferentele in ceea ce priveste concentratia maxima
si timpul de atingere al ei.

ECUAŢII DIFERENŢIALE
Q38. Definiţi forma generală a unei ecuaţii diferenţiale de ordinul n.
Se numeşte ecuaţie diferenţială de ordinul n o ecuaţie de forma
  
F x, y, y , y ,...,y n   0, x  R (5.1)

unde F: Rn+2R iar y=y(x).

Q39. Forma generală a unei ecuaţii cu variabile separabile.

E1  y  y -E2  x =0 ; y =
dy
dx
Q40. Explicaţi noţiunea de omogenitate în sens Euler a unei ecuaţii diferenţiale.
O ecuatie diferentiala se numeste omogena in sens Euler daca inlocuind x prin Kx si y prin Ky,
𝑦
ecuatia ramane neschimbata: y’=( 𝑥 )

Q41. Explicaţi noţiunea de omogenitate a unei ecuaţii diferenţiale.

O ecuatie omogena y’+p(x)y=o este o ecuatie cu variabile separabile.
Q42. Explicaţi metoda variaţiei constantelor de rezolvare a ecuaţiilor diferenţiale.
Metoda variaţiei constantei: se notează cu C=C(x). Se caută soluţia ecuaţiei neomogene sub forma

y=C x e   p(x)dx , prin derivare în raport cu variabila x obţinem:

y '  C ' ( x )e 
 p ( x ) dx
 C ( x)[ p( x)]e   p ( x ) dx

Expresiile lui y şi y ' se înlocuiesc în ecuaţia neomogenă de unde se obţine o nouă ecuaţie diferenţială
în necunoscuta C(x):

C ( x) e 
 p ( x ) dx
 q ( x)

Rezolvând ecuaţia de mai sus rezultă C (x) sub forma

C  x = q x e  p  x dx dx+C1

Se revine în relaţia de variaţie a constantei C, ( y=C  x e   p(x)dx ) şi se obţine expresia funcţiei y (x)

 p ( x ) dx  px dx
y ( x)  e  q x e  dx+C1 
 
Q43. Ce este o problemă Cauchy?
Selectarea unei soluţii particulare din familia de funcţii soluţie a ecuaţiei diferenţiale prin impunerea de
condiţii.

Q44. Formula dreptunghiurilor

 (7.7)
b-a  n-1  ' b-a 
n 
S n=   f  xi  sau S n=   f  xi 
n i=0  n i=1 

Q45. Formula trapezelor

b-a
xi=a+  i, unde i=1, 2,..., n  1
n
Fie suma
b-a  n-1  (7.8)
S n=  f(a)+ 2  f(xi )+f(b)
2n  i=1 

Q46. Formula lui Simpson

Fie f:[a, b] R de clasă C2 (continuă cu derivate a II-a continuă) măsurată experimental în puncte
echidistante a domeniului de definiţie
b-a
xi=a+  i, unde i=1, 2,..., n
n
Fie suma

b-a  ( n- 2) / 2 ( n- 2) / 2 
Sn=  f (a)+ 4  f ( x2i  1)  2  f ( x2i )+f (b)
3n  i=0 i=1 

BioStatistica

1) Ce este un eşantion?
O parte reprezentativa a unei populatii. Entitatile din esantion trebuie sa fie aleatoare.
2) Ce sunt datele cantitative?
Date cu valori numerice.(discret-nr de copii,nr de leucocite si continuu-inaltimea,greutatea)
3) Ce sunt datele calitative (categoriale)?
Date care nu sunt numerice si se refera la atributele analizatului (ordinale-sanatate sau nominale-
culoare ochi)
4) Ce sunt datele ordinale?
Datele ale caror trasaturi se evalueaza pe scale ordinale-indivizii se distribuie in clase desemnate prin
nume sau numere ce indica ordinea claselor: ex: cat de bine vb engleza: „deloc” „putin” „fluent”
5) Ce este frecvenţa absolută? Care sunt funcţiile Excel folosite pentru a calcula frecvenţa absolută.
Nr de aparitii a unei valori itr-un set de date . COUNTIF (pt variante de tip discret) si frequency
6) Ce este frecvenţa relativă?
 Raportul dintre frecventa absoluta si nr total de date luate in calcul. Poate fi si sub forma de %.
7) Ce este o histogramă?
Reprezentare grafica a frecventelor relative. Grafic alcatuit din coloane alaturate cu aceeasi baza,
proportionale cu cantitatea pe care o reprezinta.
8) Ce sunt quartilele unei repartiţii? Care sunt funcţiile Excel 2010 folosite pentru a determina
quartilele?
Sunt 3 valori care impart un set de date in 4 subgrupe/intervale egale, de cate 25% din date.
QUARTILE.
9) Care sunt tipurile de parametri statistici?
-parametrii de centralitate,de dispersie(variatie), de normalitate.
10) Enumeraţi parametrii statistici care măsoară tendinţa de centralitate.
-val centrala,media aritmetica, mediana, valoarea modala(modulul), media geometrica,media
armonica, media trunchiata, media interquartilica.
11) Ce este valoarea centrală?
Valoarea centrala reprezinta media aritmetica dintre valoarea minima si cea maxima
MIN+MAX/2
12) Ce este media interquartilică? Care este funcţia Excel folosită pentru a determina media
interquartilică?
Media calculata pe baza a 50% din date, eliminand primele 25% din valori , adica media valorilor
de la Q1 la Q3
TRIMMEAN(d,0.5)
13) Ce este valoarea modală? Care sunt funcţiile Excel 2010 folosite pentru a determina valoarile
modale?
Valoarea care apare cel mai frecvent intr un set de valori, adica valoarea cea mai probabila.
MODE()
14) Ce este o repartiţie unimodală?
Repartitia care are o singura valoare modala cu frecventa cea mai mare. MODE.SINGL()
15) Ce este o repartiţie multimodală?
Repartitia care are 2 sau mai multe valori modale cu frecventa cea mai mare. MODE.MULT()-
functie matriciala
16) Ce este mediana? Care este funcţia Excel folosită pentru a determina mediana?
Valoarea din mijlocul setului de date. MEDIAN()
17) Enumeraţi parametrii statistici care măsoară tendinţa de dispersie (împrăştiere).
-amplitudine variatiei(MAX-MIN), dispersia, deviatia standard, coeficientul de variatie,intervalul
interquartilic(IQR=Q3-Q1)
18) Care sunt funcţiile Excel 2010 pentru calculul dispersiei?
VAR.S(),VAR.P() sau VAR
19) Care sunt funcţiile Excel 2010 pentru calculul abaterii standard?
STDEV (), STDEV.S(), STDEV.P()
20) Care este relatia dintre dispersie si abaterea standard?
Dispersia= (ABATEREA)^2
21) Ce este coeficientul de variaţie? Interpretaţi împrăştierea datelor în funcţie de valoarea
coeficientului de variaţie.
 Cv=abatere/medie, <0,1-date omogene,dispersie mica,
intre 0,1-0,2 normala ,
>0,2 mare,date neomogene
22) Ce este amplitudinea variaţiei?
A=Max - Min
23) Ce este intervalul intercuartilic?
Intervalul de la Q1 la Q3 cu dimensiunea IQR=Q3-Q1
24) Ce este proporţia variaţiei? X
Este complementul valorii modale, adica tot ce nu e valoare modala e proportia variatiei.
25) Ce este coeficientul de asimetrie? Care este funcţia Excel folosită pentru a determina coeficientul
de asimetrie?
Coeficient ce evalueaza deviatia stanga dreapta a variatiei noastre aleatoare in comparatie cu o
distributie de tip normal
SKEW()
26) Ce este coeficientul de exces (sau aplatizare)? Care este funcţia Excel folosită pentru a determina
coeficientul de exces?
Coeficient ce evalueaza aplatizarea sau amplificarea (jos-sus) fata de o repartitie normala.
KURT()
27) Care sunt parametrii care determină o repartiţie normală?
N depinde de deviatia standard si de medie
28) Care sunt parametrii care determină o repartiţie binomială?
B depinde de n (nr de incercari) si p(probabilitate).
29) Care sunt proprietaţile repartiţiei normale?
Simetrica,unimodala, aria de sub grafic = 1(evenimentul sigur), domeniul este de la – la +infinit
30) Cum realizaţi şi cum interpretaţi o diagramă Q-Q plot?
Se reprezinta quartilele pe care le avem in functie de quartilele normale pe grafic. Cu cat punctele
diagramei sunt mai apropiate de prima bisectoare, cu atat distributia este mai apropiata de
distributia normala.
31) Care sunt testele statistice pe care le cunoaşteţi?
Testul t (STUDENT),Testul z , chi 2 si f,Testul ANOVA
32) Care sunt indicatorii folosiţi pentru a verifica normalitatea datelor?
SKEWNESS si KURTOSIS
33) Cum aplicaţi testul 2 pentru a verifica normalitatea datelor? Care sunt funcţiile Excel 2010
pentru aplicarea testului 2?
Calculam frecv abs si relative are variabilelor
Calc probabilitatile unei generate cu binom dist(BINOM.DIST)
Comparam frecv rel ale variab aleatoare cu prob generate cu de binom dist
=CHITEST(coloana cu frecventele, coloana cu functia binomiala)

34) Cum interpretaţi rezultatul testului 2 pentru verificarea normalităţii datelor?

Apropiat de 1 =>distributie normala
Apropiata de 0 => repartitia nu e normala
35) Care sunt cele două ipoteze statistice?
H0-ipoteza nula si h1-ipoteza alternativa
36) Definiţi erorile statistice de tipul I.
Respingerea ipotezei nule Ho atunci cand aceasta este adevarata. Probabilitatea acestei erori se
noteaza cu α

37) Definiţi erorile statistice de tipul II.

Acceptarea ipotezei nule Ho atunci cand aceasta e falsa. Probabilitatea acestei erori se noteaza cu
β
38) Câte tipuri de teste t (Student) cunoaşteţi?
Testul t-student pt 2 esantioane perechi(pt variabile dependente) si testul t pt 2 esantioane
neperechi( pt variabile independente) care poate fi cu variatii egale sau inegale.
39) Care teste t se aplică pentru a compara tendintele de centralitate pentru variabile independente?
Testul t pt 2 esantioane neperechi cu variatii egale si Testul t-student pt 2 esantioane neperechi
cu variatii inegale
40) Care test t se aplică a compara tendintele de centralitate pentru variabile dependente?
Testul t pt 2 esantioane perechi: ex: cate ori dormi/ noapte in mod normal si in sesiune?
41) Când se aplică testul z ?
Dimesiunea esantion este mai mare de 30 si se cunoaste sigma(dispersia teoretica)
42) Ce este repartiţia t (Student)?
Cand gradele de libertate(df=degrees of freedom) tind la infinit z devine t, adica repartitia
z=normala si t=cvasinormala
43) Definiţi intervalul de încredere pentru medie folosind repartiţia normală. Care sunt funcţiile Excel
2010 pe care le folosiţi?
Intervalul de incredere este intervalul de la medie-abatere pana la medie+abatere-are 68%
incredere sau media -2 abateri pana la media +2abateri, are 95% incredere
CONFIDENCE.NORM()
44) Definiţi intervalul de încredere pentru medie folosind repartiţia t. Care sunt funcţiile Excel 2010
pe care le folosiţi?
Extragem un esantion pt care calculam media si abaterea standard, iar medie-abatere pana la
medie+abatere-are 68% incredere sau media -2 abateri pana la media +2abateri, are 95%
incredere.
CONFIDENCE.T()

45) Care este numărul de grade de libertate în cazul unui eşantion de dimensiune n?
n-1
46) Când se foloseste testul ANOVA?
Cand avem de comparat mai mult de 2 variabile
47) Ce înseamnă H0 (ipoteza nulă)? Ce înseamnă H1 (ipoteza alternativă)?
H0=ipoteza nula=nu exista diferente semnificative intre ceea ce comparam ,
H1=ipoteza alternativa- prezenta diferentelor semnificative intre ceea ce comparam
48) Care este condiţia de acceptare a ipotezei nule(H0)?
Probabilitatea>Riscul(α) P>0.05
49) Care este condiţia de respingere a ipotezei nule (H0)?
P<0.05
50) Ce este un BoxPlot pentru intervale de încredere şi la ce se foloseşte?
Reprezentare gafica a intervalelor de incredere in jurul mediilor, se foloseste pt a le compara
51) Cum se crează un BoxPlot pentru intervale de încredere?
Se calculeaza abaterea standard, dimensiunea si media pt fiecare esantion
Facem CONFIDENCE.NORM pt amandoua si apoi pt mediile celor 2 esantioane
Facem grafic XY scatter si apoi: Layout→Error Bars→Analysis→More Error Bars
options→Both→Amount→Custom→Specify Value→Custom Error Value→ si la positive error bars
si la negative error value trecem adresele celulelor in care am calculat CONFIDENCE.NORM