Sunteți pe pagina 1din 28

Structura cadru pentru ghidul de studiu al disciplinei STANDARDE

CONTABILE INTERNAłIONALE PENTRU SECTORUL PUBLIC


pentru platforma Blackboard

1. Precizări şi recomandări privind desfăşurarea activităŃilor în anul


universitar 2018-2019

Denumirea cursului „STANDARDE CONTABILE INTERNAłIONALE


PENTRU SECTORUL PUBLIC”
Tip curs
Durata cursului Semestrul I
Perioada de accesare a ConsultaŃii
cursului
Manualul recomandat 1. LuminiŃa Ionescu – Contabilitatea
instituŃiilor publice, Ed. FundaŃiei
România de Mâine, Bucureşti, 2007
2. LuminiŃa Ionescu – Reforma bugetului
public şi a contabilităŃii publice în
România, Editura Economică, Bucureşti,
2005
3. Standarde Contabile InternaŃionale pentru
Sectorul Public(IPSAS), Editura
CECCAR, Bucureşti, 2005
4. Inge Kaul Pedro Conceicao – The New
Public Finance, Oxford University Press,
2006
5. ***, Ghid practic cuprinzând unele aspecte
privind aplicarea Reglementărilor contabile
conforme cu Directiva a IV- a a CEE, parte
componentă a Reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene, aprobate
prin Ordinul ministrului finanŃelor publice
nr. 3055/2009, cu modificările şi
completările ulterioare, disponibil la adresa
6. ***, Ghid practic de aplicare a
reglementărilor contabile conforme cu
Directivele Europene aprobate prin Ordinul
ministrului finanŃelor publice nr.
3055/2009, Editura C.E.C.C.A.R.,
Bucureşti, 2010, p. 22-28, 73-76, 79-86,
87-90, 90-147, 154-177, 178-192, 206-219,
222-248, 249-347, 350-377, 411-481, 482-
531, 532-563, 567-656, 659-758, 762-795,
798-822, 825-903, 913-924, 925-932, 935-
1019;
7. ***, Standardul profesional nr. 21:
Misiunea de Ńinere a contabilităŃii,
întocmirea şi prezentarea situaŃiilor
financiare, ediŃia a IV-a, revizuită şi
adăugită, Editura C.E.C.C.A.R., Bucureşti,
2011;
8. ***Standardul profesional nr. 22: Misiunea
de examinare a contabilităŃii, întocmirea,
semnarea şi prezentarea situaŃiilor
financiare, ediŃia a IV-a, revizuită şi
actualizată, Editura C.E.C.C.A.R.,
Bucureşti,
9. Legea contabilităŃii nr. 82/1991,
republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
10. Ordinul ministrului finanŃelor publice nr.
3055/2009 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene, cu modificările şi
completările ulterioare;
11. Ordinul ministrului finanŃelor publice nr.
2239/2011 pentru aprobarea Sistemului
simplificat de contabilitate;
12. Ordinul ministrului finanŃelor publice nr.
2869/2010 pentru modificarea şi
completarea unor reglementări contabile;
13. Ordinul ministrului finanŃelor publice nr.
40/2013 privind principalele aspecte legate
de întocmirea şi depunerea situaŃiilor
financiare anuale şi a raportărilor contabile
anuale ale operatorilor economici la
unităŃile teritoriale ale Ministerului
FinanŃelor Publice;
14. Ordinul ministrului finanŃelor publice nr.
2861/2009 pentru aprobarea Normelor
privind organizarea şi efectuarea
inventarierii elementelor de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii;
15. Ordinul ministrului economiei şi finanŃelor
nr. 3512/2008 privind documentele
financiar contabile, cu completările
ulterioare;
16. Ordinul ministrului finanŃelor publice nr.
1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor
privind unele măsuri referitoare la
organizarea şi conducerea contabilităŃii de
gestiune;
`
Obiectivul principal al însuşirea de către masteranzi a noŃiunilor
cursului fundamentale privind mecanismul formării
standardelor internaŃionale de contabilitate
Modul de stabilire a notei Examen de evaluare a cunoştinŃelor prin dezbatere sau
finale intocmire de referat
Adrese e-mail responsabil se_rusub@spiruharet.ro
pentru contactul cu studenŃii bianca_preda1974@yahoo.com

ConsultaŃii pentru studenŃi Vineri, orele: 10,00 – 12,00

Titularul/titularii Conf. univ. dr. Rusu Bianca


cursului/serie

2. ConŃinutul tematic al cursului (programă),

Curs Metode de predare ObservaŃii


1. Consiliul pentru Standardele Prelegere activă, 4 ore
InternaŃionale de Contabilitate pentru Dezbatere,
Sectorul Public (IPSASB) şi IPSAS: Problematizare
cerinŃele de recunoaştere, evaluare, descriere
şi informare privind tranzacŃiile şi
evenimentele în situaŃiile financiare de uz
general

2. InfluenŃa Standardelor InternaŃionale Prelegere activă, 4 ore


de Contabilitate pentru Sectorul Public în Dezbatere,
Europa: Problematizare
- InfluenŃa Standardelor de Contabilitate
pentru Sectorul Public în FranŃa
- InfluenŃa Standardelor de Contabilitate
pentru Sectorul Public în Italia
- InfluenŃa Standardelor de Contabilitate
pentru Sectorul Public în Germania
- InfluenŃa Standardelor de Contabilitate
pentru Sectorul Public în Marea Britanie
- Adoptarea IPSAS-urilor în România în
perspectiva aderării la Uniunea
Europeană: influenŃe ale IPAS-urilor în
contabilitatea publică din România: costurile
îndatorării, raportarea financiară în
economiile hiperinflaŃioniste, contabilizarea
contractelor de leasing
3. IPSAS 1 –Prezentarea situaŃiilor Prelegere activă, 4 ore
financiare: politici contabile, contabilitatea Dezbatere,
de angajamente, valoarea justă, componente Problematizare
ale situaŃiilor financiare
4. IPSAS 2 – SituaŃiile fluxurilor de Prelegere activă, 4 ore
trezorerie: prezentarea situaŃiilor fluxurilor Dezbatere,
de trezorerie, elemente extraordinare, Problematizare
dobânzi şi dividende, impozitul pe surplusul
net
5. IPSAS 5 – Costurile îndatorării: activele Prelegere activă, 4 ore
nete/capitaluri proprii, costurile îndatorării – Dezbatere,
tratament contabil alternativ permis, Problematizare
tratament contabil de bază

6. IPSAS 6 – SituaŃii financiare consolidate Prelegere activă, 4 ore


şi contabilitatea entităŃilor controlate: aria de Dezbatere,
aplicabilitate a situaŃiilor financiare Problematizare
consolidate, proceduri de consolidare,
contabilizarea entităŃilor controlate în
situaŃiile financiare individuale
7. IPSAS 13 – Contractele de leasing: Prelegere activă, 4 ore
clasificarea contractelor de leasing, Dezbatere,
oepraŃiuni de leasing reflectate în situaŃiile Problematizare
financiare ale locatarilor, tranzacŃii de
vânzare şi de leaseback

Bibliografie

1. LuminiŃa Ionescu – Contabilitatea instituŃiilor publice, Ed. FundaŃiei România de


Mâine, Bucureşti, 2007
2. LuminiŃa Ionescu – Reforma bugetului public şi a contabilităŃii publice în
România, Editura Economică, Bucureşti, 2005
3. Standarde Contabile InternaŃionale pentru Sectorul Public(IPSAS), Editura
CECCAR, Bucureşti, 2005
4. Inge Kaul Pedro Conceicao – The New Public Finance, Oxford University Press,
2006
5. ***, Ghid practic cuprinzând unele aspecte privind aplicarea Reglementărilor
contabile conforme cu Directiva a IV- a a CEE, parte componentă a
Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul
ministrului finanŃelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi completările
ulterioare, disponibil la adresa
6. ***, Ghid practic de aplicare a reglementărilor contabile conforme cu Directivele
Europene aprobate prin Ordinul ministrului finanŃelor publice nr. 3055/2009,
Editura C.E.C.C.A.R., Bucureşti, 2010, p. 22-28, 73-76, 79-86, 87-90, 90-147,
154-177, 178-192, 206-219, 222-248, 249-347, 350-377, 411-481, 482-531, 532-
563, 567-656, 659-758, 762-795, 798-822, 825-903, 913-924, 925-932, 935-1019;
7. ***, Standardul profesional nr. 21: Misiunea de Ńinere a contabilităŃii, întocmirea
şi prezentarea situaŃiilor financiare, ediŃia a IV-a, revizuită şi adăugită, Editura
C.E.C.C.A.R., Bucureşti, 2011;
8. ***Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilităŃii,
întocmirea, semnarea şi prezentarea situaŃiilor financiare, ediŃia a IV-a, revizuită şi
actualizată, Editura C.E.C.C.A.R., Bucureşti,
9. Legea contabilităŃii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
10. Ordinul ministrului finanŃelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificările şi
completările ulterioare;
11. Ordinul ministrului finanŃelor publice nr. 2239/2011 pentru aprobarea Sistemului
simplificat de contabilitate;
12. Ordinul ministrului finanŃelor publice nr. 2869/2010 pentru modificarea şi
completarea unor reglementări contabile;
13. Ordinul ministrului finanŃelor publice nr. 40/2013 privind principalele aspecte
legate de întocmirea şi depunerea situaŃiilor financiare anuale şi a raportărilor
contabile anuale ale operatorilor economici la unităŃile teritoriale ale Ministerului
FinanŃelor Publice;
14. Ordinul ministrului finanŃelor publice nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor
privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii;
15. Ordinul ministrului economiei şi finanŃelor nr. 3512/2008 privind documentele
financiar contabile, cu completările ulterioare;
16. Ordinul ministrului finanŃelor publice nr. 1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor
privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităŃii de
gestiune;
WEB SITES

www.ccir.ro/oie/abc.htm - Office of European Integration


www.cia.gov\cia\ - Publications\factbook\geos\gm.html
www.contab-audit.ro/english - The Romanian Accountancy Development Programme
www.diasan.vsat.ro/pls/dic - Romania’s medium term economic strategy
www.ifac.org/PublicSector - International Public Sector Accounting Standards (IPSASs)
www.mfinante.ro - The 2002 Budget in Brief
www.oecd.org/EN/documents - Budgeting in the Public Sector, Documents
www.rec.hu/frame2/RO-network.html - Country Report Romania
www.usbiz.ro/digit - Accounting
www.guv.ro/engleza - Domestic Policy
www.guv.ro/engeza - Documents
www.ina.gov.ro - Proiecte normative
www.sap.com/romania - SAP sprijină Comisia Europeană în proiectul de
transformare a proceselor de contabilitate

Seminar/laborator Metode de predare ObservaŃii


1. Prezentare generala IPSAS Prelegere activă, 4 ore
(dezbatere) Dezbatere
2. Prezentare IPSAS în Ńările europene. Prelegere activă, 4 ore
(dezbatere) Dezbatere
3. Introducerea IPSAS în România Prelegere activă, 4 ore
(dezbatere) Dezbatere
4. SituaŃia fluxurilor de trezorerie (studiu Prelegere activă, 4 ore
de caz) Dezbatere
5. Costurile îndatorării şi reflectarea Prelegere activă, 4 ore
acestora în situaŃiile financiare Dezbatere
anuale(studiu de caz)

6. IPSAS 6 – SituaŃii financiare Prelegere activă, 4 ore


consolidate (studiu de caz) Dezbatere
7. IPSAS 13 – Contractele de leasing şi Prelegere activă, 4 ore
reflectarea acestora în situaŃiile financiare Dezbatere
anuale (studiu de caz)

Bibliografie
1. LuminiŃa Ionescu – Contabilitatea instituŃiilor publice, Ed. FundaŃiei
România de Mâine, Bucureşti, 2007
2. LuminiŃa Ionescu – Reforma bugetului public şi a contabilităŃii publice în
România, Editura Economică, Bucureşti, 2005
3. Standarde Contabile InternaŃionale pentru Sectorul Public(IPSAS), Editura
CECCAR, Bucureşti, 2005
4. Inge Kaul Pedro Conceicao – The New Public Finance, Oxford University
Press, 2006
5. ***, Ghid practic cuprinzând unele aspecte privind aplicarea Reglementărilor
contabile conforme cu Directiva a IV- a a CEE, parte componentă a
Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanŃelor publice nr. 3055/2009, cu modificările şi
completările ulterioare, disponibil la adresa
6. ***, Ghid practic de aplicare a reglementărilor contabile conforme cu
Directivele Europene aprobate prin Ordinul ministrului finanŃelor publice nr.
3055/2009, Editura C.E.C.C.A.R., Bucureşti, 2010, p. 22-28, 73-76, 79-86,
87-90, 90-147, 154-177, 178-192, 206-219, 222-248, 249-347, 350-377, 411-
481, 482-531, 532-563, 567-656, 659-758, 762-795, 798-822, 825-903, 913-
924, 925-932, 935-1019;
7. ***, Standardul profesional nr. 21: Misiunea de Ńinere a contabilităŃii,
întocmirea şi prezentarea situaŃiilor financiare, ediŃia a IV-a, revizuită şi
adăugită, Editura C.E.C.C.A.R., Bucureşti, 2011;
8. ***Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilităŃii,
întocmirea, semnarea şi prezentarea situaŃiilor financiare, ediŃia a IV-a,
revizuită şi actualizată, Editura C.E.C.C.A.R., Bucureşti,
9. Legea contabilităŃii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
10. Ordinul ministrului finanŃelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificările
şi completările ulterioare;
11. Ordinul ministrului finanŃelor publice nr. 2239/2011 pentru aprobarea
Sistemului simplificat de contabilitate;
12. Ordinul ministrului finanŃelor publice nr. 2869/2010 pentru modificarea şi
completarea unor reglementări contabile;
13. Ordinul ministrului finanŃelor publice nr. 40/2013 privind principalele aspecte
legate de întocmirea şi depunerea situaŃiilor financiare anuale şi a raportărilor
contabile anuale ale operatorilor economici la unităŃile teritoriale ale
Ministerului FinanŃelor Publice;
14. Ordinul ministrului finanŃelor publice nr. 2861/2009 pentru aprobarea
Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii;
15. Ordinul ministrului economiei şi finanŃelor nr. 3512/2008 privind
documentele financiar contabile, cu completările ulterioare;
16. Ordinul ministrului finanŃelor publice nr. 1826/2003 pentru aprobarea
Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea
contabilităŃii de gestiune;
WEB SITES

www.ccir.ro/oie/abc.htm - Office of European Integration


www.cia.gov\cia\ - Publications\factbook\geos\gm.html
www.contab-audit.ro/english - The Romanian Accountancy Development Programme
www.diasan.vsat.ro/pls/dic - Romania’s medium term economic strategy
www.ifac.org/PublicSector - International Public Sector Accounting Standards (IPSASs)
www.mfinante.ro - The 2002 Budget in Brief
www.oecd.org/EN/documents – Budgeting in the Public Sector, Documents
www.rec.hu/frame2/RO-network.html – Country Report Romania
www.usbiz.ro/digit - Accounting
www.guv.ro/engleza - Domestic Policy
www.guv.ro/engeza - Documents
www.ina.gov.ro - Proiecte normative

3.Prezentarea lecŃiei/capitolului 1...n

STANDARDELE INTERNAłIONALE DE CONTABILITATE PENTRU


SECTORUL PUBLIC(IPSAS) ŞI ROLUL ACESTORA ÎN ARMONIZAREA
CONTABILĂ

Obiective: Consiliul pentru Standarde InternaŃionale de Contabilitate pentru Sectorul


Public (IPSASB) elaborează Standardele InternaŃionale de Contabilitate pentru Sectorul
Public (IPSAS-uri) care reglementează cerinŃele de raportare financiară pentru guverne şi
alte entităŃi ale sectorului public. IPSAS-urile reprezintă cea mai bună practică
internaŃională de raportare financiară pentru entităŃile din sectorul public. Ele se aplică
situaŃiilor financiare de uz general întocmite pe baza contabilităŃii de angajamente şi
contabilităŃii de casă, după caz. In multe cazuri, aplicarea cerinŃelor IPSAS-urilor va duce
la o creştere a gradului de încredere şi transparenŃă a rapoartelor financiare întocmite de
către guverne şi agenŃiile lor.

Bibliografie:

• LuminiŃa Ionescu – Contabilitatea instituŃiilor publice,


Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007

• Standarde Contabile InternaŃionale pentru Sectorul Public(IPSAS), Editura


CECCAR, Bucureşti, 2005

Concepte-cheie: FederaŃia InternaŃională a Contabililor, Sectorul public,


Consiliul de Supraveghere a Interesului Public, Grupul de Monitorizare,
Grupul de Conducere

Rezumat:

FederaŃia InternaŃională A Contabililor

OrganizaŃia
FederaŃia InternaŃională a Contabililor (IFAC) este organizaŃia mondială a profesiei
contabile. Fondată în 1977, misiunea sa este să servească interesul public, să întărească
profesia contabilă la nivel global şi să contribuie la dezvoltarea unor economii naŃionale
puternice, prin reglementarea şi promovarea aderării la standarde profesionale de înaltă
calitate, să îmbunătăŃească convergenŃa internaŃională a acestor standarde şi să dezbată
probleme de interes public, în care experienŃa profesională este extrem de relevantă.

Organele de conducere ale IFAC, personalul şi voluntarii s-au angajat să respecte valori
cum sunt integritatea, transparenŃa şi experienŃa .IFAC încearcă să consolideze adeziunea
profesioniştilor contabili la aceste valori, care sunt reflectate în Codul etic IFAC pentru
profesioniştii contabili.

Activităţi de bază

Servirea interesului public


IFAC se străduieşte să servească interesul public pe următoarele căi:
• Dezvoltarea, promovarea şi menŃinerea standardelor globale ale profesiei şi a
unui Cod etic de înaltă calitate;

• Încurajarea activă a convergenŃei standardelor profesionale, în special a


standardelor de audit, etică, educaŃie şi raportare financiară;

• Urmărirea îmbunătăŃirii continue a calităŃii administraŃiei financiare şi de audit;

• Promovarea respectării obligaŃiilor statutului de membru.


Contribuţia la eficienţa economiei globale
IFAC contribuie la funcŃionarea eficientă a economiei internaŃionale prin:

• ÎmbunătăŃirea încrederii în calitatea şi credibilitatea raportării financiare;


• Încurajarea oferirii de informaŃii de performanŃă de o înaltă calitate (financiare şi
nefinanciare) în cadrul organizaŃiilor; şi
• Promovarea oferirii de servicii de înaltă calitate de către toŃi membrii profesiei
contabile.

Coordonare şi reprezentare
IFAC este principalul organism de reprezentare a profesiei internaŃionale şi ia poziŃie
într-o gamă variată de probleme de politică publică, în special acelea în care experienŃa
profesională este extrem de relevantă, dar şi pe probleme de reglementare în domeniul
auditului şi raportării financiare. Acest obiectiv este realizat, în parte, prin numeroase
organizaŃii care au ca obiectiv sau care au un interes în profesia contabilă la nivel
internaŃional.

Membrii
IFAC are 163 de organisme membre, de pe întregul mapamond, reprezentând mai mult
de 2,5 milioane de contabili activând în practica publică, industrie şi comerŃ, sectorul
public şi educaŃie. Nici un alt organism contabil din lume şi doar foarte puŃine alte
organizaŃii profesionale au o susŃinere internaŃională la fel de amplă ca IFAC.

Punctele forte ale IFAC nu derivă din reprezentarea sa la nivel internaŃional, ci şi din
susŃinerea şi implicarea organismelor membre, care sunt, la rândul lor, dedicate
promovării calităŃii, experienŃei şi integrităŃii în profesia contabilă.

Iniţiative de normalizare
IFAC a recunoscut cu mult timp în urmă necesitatea unui cadrul general armonizat la
nivel global, pentru a se conforma cerinŃelor internaŃionale în continuă expansiune ale
comunităŃilor de afaceri, educaŃie sau sectorului public faŃă de profesia contabilă.
Componentele majore ale acestui cadru general sunt Codul etic IFAC pentru
profesioniştii contabili, Standardele InternaŃionale de Audit (ISA), Standardele
InternaŃionale de EducaŃie şi Standardele InternaŃionale de Contabilitate pentru Sectorul
Public (IPSAS).

Servicii de audit şi certificare


Consiliul pentru Standardele InternaŃionale de Audit şi Certificare (IAASB) elaborează
ISA-urile şi Standardele InternaŃionale pentru Misiunile de Analiză (ISRE), care
reglementează auditul şi analiza financiară a situaŃiilor financiare istorice. IAASB
elaborează şi normele metodologice corespunzătoare. Aceste standarde şi norme servesc
drept bază de referinŃă pentru standarde şi norme de calitate pentru audit şi certificare, la
nivel mondial. Ele conturează principiile de bază şi procedurile esenŃiale pentru auditori
şi alŃi profesionişti contabili, oferindu-le mijloacele de a face faŃă cererilor în continuă
creştere şi modificare pentru rapoarte de informaŃii financiare, şi oferă îndrumări în
domenii specializate.

In plus, IAASB elaborează standarde de control al calităŃii pentru firme şi echipe din
domeniile auditului, certificării şi serviciilor similare.

Etică
Codul etic IFAC pentru profesioniştii contabili, elaborat de Comitetul pentru Etică al
IFAC, serveşte drept bază pentru toate codurile etice elaborate şi aplicate de organismele
membre. Acesta implementează conceptele de obiectivitate, integritate şi competenŃă
profesională, şi este aplicabil tuturor profesioniştilor contabili.

Sectorul public

IPSASB emite şi studii fără autoritate, lucrări ocazionale şi rapoarte de cercetare care
oferă îndrumări privind trecerea de la contabilitatea de casă la contabilitatea de
angajamente pentru raportarea financiară, prezintă experienŃele naŃionale ale guvernelor
în rezolvarea unor probleme specifice ale raportării financiare în sectorul public.

EducaŃie
In activitatea sa de promovare a programelor de educaŃie contabilă, Comitetul pentru
EducaŃie al IFAC elaborează Standardele InternaŃionale de educaŃie, stabilind o bază de
referinŃă pentru educaŃia membrilor profesiei contabile. Toate organismele membre ale
IFAC trebuie să se conformeze cu aceste standarde, care se referă la procesul de educaŃie
pentru obŃinerea calificării de profesionist contabil, precum şi la dezvoltarea profesională
continuă a membrilor profesiei. Comitetul elaborează şi alte îndrumări care să asiste
organismele membre şi pe cei responsabili cu educaŃia contabililor în implementarea şi
obŃinerea celor mai bune rezultate în domeniul educaŃiei contabile.

Deservirea unor membri variaţi

Atât IFAC cât şi organismele membre se confruntă cu provocarea satisfacerii nevoilor


unui număr în creştere de contabili angajaŃi. Aceşti contabili reprezintă acum mai mult de
50% din membrii organismelor membre ale IFAC. Comitetul IFAC pentru Contabili
Profesionişti AngajaŃi (PAIB) oferă îndrumări care să-i asiste pe aceşti membri în
abordarea unei game largi de probleme profesionale, încurajează şi susŃine performanŃele
de calitate ale PAIB şi se străduieşte să crească cunoştinŃele şi înŃelegerea publicului
referitor la activităŃile pe care le desfăşoară.

IFAC se concentrează, de asemenea, pe oferirea îndrumărilor pentru cea mai bună


practică unei alte categorii de membri: cabinetele mici şi mijlocii (IMM-uri). In această
privinŃă, IFAC a înfiinŃat un Grup Operativ permanent IMM. Acest grup operativ
cercetează modalităŃile în care IFAC poate răspunde nevoilor membrilor care îşi
desfăşoară activitatea în cabinete şi întreprinderi mici şi mijlocii. De asemenea, emite
studii relevante pentru IMM, elaborează lucrări pe subiecte de interes general şi oferă
informaŃii privind activitatea altor comitete ale IFAC, atunci când este cazul.

A fost format şi un Grup Operativ permanent pentru NaŃiunile în curs de Dezvoltare


pentru a studia nevoile acestei categorii de membri şi pentru a determina modul în care
IFAC poate sprijini cel mai bine naŃiunile în curs de dezvoltare în stabilirea unei profesii
contabile dedicate standardelor şi practicilor de foarte bună calitate.

Programul de conformitate IFAC


Ca parte a noului Program de Conformitate a Membrilor, cele 163 de organisme membre
IFAC (în special institute profesionale naŃionale) vor trebui să implementeze (conform
legilor şi reglementărilor naŃionale) atât standardele IFAC, cât şi Standardele
InternaŃionale de Contabilitate (IFRS-uri). Organismele membre trebuie să aibă şi
structurile necesare pentru a se asigura că membrii lor se conformează acestor standarde,
precum şi procesele disciplinare şi de investigare corespunzătoare pentru membrii lor.
DeclaraŃiile privind obligaŃiile membrilor vor servi drept bază pentru Programul de
Conformitate, care va fi supravegheat de un comitet de Îndrumare privind Conformitatea.

Cadrul general de reglementare


Reformele oferă un proces de normalizare mai transparent; mai multe informaŃii din
partea publicului şi a organelor de reglementare implicate în proces; monitorizarea
reglementărilor; şi supravegherea interesului public. De asemenea, reformele asigură
existenŃa unui dialog regulat, continuu între organele de reglementare şi profesia
contabilă. Acesta va fi realizat prin crearea câtorva structuri noi:

Consiliul de Supraveghere a Interesului Public (PIOB) – acest consiliu, alcătuit din 10


membri numiŃi de către organele de reglementare, va supraveghea activităŃile
normalizatoare ale IFAC în domeniul eticii – inclusiv independenŃa -, controlului
calităŃii, auditului şi certificării. El va supraveghea şi Programul de Conformitate IFAC.

Grupul de Monitorizare (MG) – va cuprinde toate organele de reglementare şi


organizaŃiile aferente. Rolul său este de a informa PIOB privind evenimentele
semnificative din mediul de reglementare. Va reprezenta şi o legătură pentru dialogul
dintre organele de reglementare şi profesia contabilă internaŃională.
Grupul de Conducere IFAC (ILG) – ILG include Preşedintele IFAC, Preşedintele
adjunct, Directorul executiv, PreşedinŃii IAASB, Comitetul TransnaŃional al Auditorilor,
Forumul Firmelor şi până la patru membri desemnaŃi de către Consiliul IFAC. Va
colabora cu MG privind problemele legate de reglementarea profesiei.

Structura şi operaţiile IFAC


Conducerea IFAC este în sarcina comitetului său şi a Consiliului Consiliul IFAC
cuprinde câte un reprezentant al fiecărui organism membru. Comitetul este un grup mai
restrâns responsabil pentru stabilirea politicii. Ca reprezentanŃi ai profesiei contabile la
nivel mondial, membrii Comitetului depun un jurământ de instituire că vor acŃiona cu
integritate şi în interesul public.

Obiectivele IPSASB
1. Obiectivul IPSASB este de a servi interesul public prin elaborarea unor standarde
de raportare financiară pentru sectorul public de înaltă calitate şi prin facilitarea
convergenŃei standardelor internaŃionale şi naŃionale, astfel crescând calitatea şi
uniformitatea raportării financiare la nivel mondial. IPSASB îşi realizează
obiectivele prin:
• Emiterea Standardelor InternaŃionale de Contabilitate pentru Sectorul
Public(IPSAS-uri);

• Promovarea acceptării lor şi a convergenŃei internaŃionale la aceste standarde; şi

• Publicarea altor documente care oferă îndrumări privind probleme şi experienŃe în


raportarea financiară în sectorul public.

2. IPSAS-urile sunt cerinŃe cu autoritate emise de către IPSASB. FaŃă de elaborarea


IPSAS-urilor, IPSASB emite şi alte publicaŃii fără autoritate, inclusiv studii, studii
de cercetare şi lucrări ocazionale care se referă la probleme de raportare financiară
în sectorul public.

Membrii IPSASB
Membrii IPSASB sunt numiŃi de către Consiliul IFAC pentru a activa în IPSASB.
IPSASB are 15 membri, din care 13 sunt nominalizaŃi de către organismele membre ale
IFAC, ceilalŃi doi fiind numiŃi drept membri publici. Membrii publici pot fi nominalizaŃi
de către orice persoană sau organizaŃie. In plus, poate fi numit la IPSASB un număr
limitat de observatori din partea organismelor care sunt interesate de raportarea financiară
în sectorul public. Aceşti observatori au dreptul la cuvânt, dar nu au dreptul la vot.
Întrunirile IPSASB
Fiecare întrunire IPSASB necesită un cvorum de cel puŃin 10 membri numiŃi, prezenŃi în
persoană sau prin legături de comunicaŃie simultană.

Întrunirile IPSASB pentru a discuta elaborarea şi pentru a aproba emiterea IPSAS-urilor


sau a altor lucrări sunt deschise publicului. Documentele agendei, inclusiv minutele
întrunirilor, sunt publicate pe website-ul IPSASB.
Aria de aplicabilitate şi autoritatea Standardelor InternaŃionale de Contabilitate pentru Sectorul Public

Aria de aplicabilitate a Standardelor


IPSASB elaborează IPSAS-uri care aplică contabilitatea de angajamente şi IPSAS-uri
care aplică contabilitatea de casă.
IPSAS-urile stabilesc cerinŃe de recunoaştere, evaluare, descriere şi informaŃiile de
furnizat privind tranzacŃiile şi evenimentele în situaŃiile financiare de uz general.
IPSAS-urile sunt proiectate să se aplice situaŃiilor financiare de uz general ale tuturor
entităŃilor din sectorul public. EntităŃile din sectorul public includ guvernele naŃionale,
guvernele regionale (de exemplu, stat, provincie, teritoriu), guvernele locale (de exemplu
localitate, oraş) şi entităŃile lor componente (de exemplu, departamente, agenŃii, consilii,
comisii), dacă nu există alte precizări. Aceste Standarde nu se aplică întreprinderilor
guvernamentale de afaceri. Întreprinderile guvernamentale de afaceri aplică standardele
InternaŃionale de Raportare Financiară (IFRS-uri) care sunt emise de Consiliul pentru
Standarde InternaŃionale de Contabilitate (IASB). IPSAS-urile includ o definiŃie a
întreprinderilor guvernamentale de afaceri.
Orice limitare a aplicabilităŃii unor anume IPSAS-uri este clar menŃionată în respectivele
standarde. IPSAS-urile nu se aplică elementelor nesemnificative.

TRECEREA DE LA CONTABILITATEA DE CASĂ LA


CONTABILITATEA DE ANGAJAMENTE
Obiective: In fiecare jurisdicŃie pot exista norme care reglementează problema situaŃiilor
financiare pentru uz general ale entităŃilor din sectorul public. Aceste norme pot avea
forma cerinŃelor de raportare statutare, directivelor şi instrucŃiunilor de raportare
financiară şi/sau standardelor de contabilitate promulgate de către guverne, organisme de
reglementare şi/sau organismele profesiei contabile din respectiva jurisdicŃie.

Bibliografie:
• LuminiŃa Ionescu – Contabilitatea instituŃiilor publice,
Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007

• Standarde Contabile InternaŃionale pentru Sectorul Public(IPSAS), Editura


CECCAR, Bucureşti, 2005

Concepte-cheie: FederaŃia InternaŃională a Contabililor, Sectorul public,


Consiliul de Supraveghere a Interesului Public, Grupul de Monitorizare,
Grupul de Conducere

Rezumat:

IPSAS-urile pentru contabilitatea de angajamente şi contabilitatea de


casă
IPSASB elaborează pentru contabilitatea de angajamente IPSAS-uri care:
Converg cu Standardele InternaŃionale de Raportare Financiară (IFRS-uri) emise
de Consiliul pentru Standarde InternaŃionale de Contabilitate (IASB), prin
adaptarea lor contextului sectorului public, atunci când este cazul. În desfăşurarea
acestui proces, IPSASB încearcă, ori de câte ori este posibil să menŃină
tratamentul contabil şi textul original al IFRS-urilor, cu excepŃia cazurilor în care
o problemă importantă a sectorului public justifică o abatere de la acestea; şi
Tratează problemele de raportare financiară ale sectorului public care fie nu sunt
tratate comprehensiv de către IFRS-urile existente, fie pentru ele nu au fost
elaborate IFRS-uri de către ISAB.
Deoarece multe IPSAS-uri pentru contabilitatea de angajamente au la bază IFRS-uri,
“Cadrul general IASB pentru întocmirea şi prezentarea situaŃiilor financiare”reprezintă o
referinŃă relevantă pentru utilizatorii IPSAS-urilor.
IPSASB a emis şi un IPSAS comprehensiv pentru contabilitatea de casă, care include şi
secŃiuni de prezentări obligatorii şi care se încurajează.
Trecerea de la contabilitatea de casă la contabilitatea de angajamente
IPSAS pentru contabilitatea de casă încurajează entitatea să prezinte în mod voluntar
informaŃii de contabilitate de gestiune, chiar dacă situaŃiile sale financiare de bază vor fi
întocmite pe baza contabilităŃii de casă. O entitate care se află în procesul trecerii de la
contabilitatea de casă la contabilitatea de angajamente ar putea să dorească să includă
prezentări specifice de informaŃii pe baza contabilităŃii de angajamente în această
perioadă. Statutul (de exemplu, auditate şi neauditate) şi localizarea informaŃiilor
suplimentare (de exemplu în notele la situaŃiile financiare sau într-o secŃiune
suplimentară separată a raportului financiar) vor depinde de caracteristicile informaŃiilor
(de exemplu, credibilitate şi exhaustivitate), precum şi de orice legislaŃie sau reglementări
referitoare la raportarea financiară într-o anumită jurisdicŃie.
IPSASB încearcă, de asemenea, să faciliteze convergenŃa cu IPSAS-urile care au la bază
contabilitatea de angajamente prin utilizarea, în anumite standarde, a prevederilor
tranzitorii. Când prevederile tranzitorii există, ele pot acorda unei entităŃi o perioadă
suplimentară pentru respectarea tuturor cerinŃelor unui IPSAS care are la bază
contabilitatea de angajamente sau pot să ofere scutiri de la anumite cerinŃe la aplicarea
iniŃială a unui IPSAS. O entitate poate alege în orice moment să adopte contabilitatea de
angajamente, în conformitate cu IPSAS-urile. La acest moment, entitatea va aplica
IPSAS-urile care au la bază contabilitatea de angajamente şi poate să aplice orice
prevederi tranzitorii dintr-un IPSAS individual care are la bază contabilitatea de
angajamente.
Odată decisă aplicarea contabilităŃii de angajamente, în conformitate cu IPSAS-urile,
prevederile tranzitorii menŃionează perioada de timp disponibilă pentru a face trecerea.
La expirarea prevederilor tranzitorii, entitatea va raporta în totalitate în conformitate cu
IPSAS-urile care au la bază contabilitatea de angajamente.
Standardul InternaŃional de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS) 1”Prezentarea
situaŃiilor financiare”include următoarea cerinŃă:
“O entitate ale cărei situaŃii financiare sunt conforme cu Standardele InternaŃionale de
Contabilitate pentru Sectorul Public trebuie să prezinte acest fapt. SituaŃiile financiare nu
trebuie declarate ca fiind conforme cu Standardele InternaŃionale de Contabilitate pentru
Sectorul Public decât dacă ele sunt conforme cu toate cerinŃele fiecăruia dintre
Standardele InternaŃionale de Contabilitate pentru Sectorul Public”.
IPSAS 1 solicită şi informaŃiile de furnizat privind măsura în care entitatea a aplicat orice
prevedere tranzitorie.

Autoritatea Standardelor InternaŃionale de Contabilitate pentru


Sectorul Public

In fiecare jurisdicŃie pot exista norme care reglementează problema situaŃiilor financiare
pentru uz general ale entităŃilor din sectorul public. Aceste norme pot avea forma
cerinŃelor de raportare statutare, directivelor şi instrucŃiunilor de raportare financiară
şi/sau standardelor de contabilitate promulgate de către guverne, organisme de
reglementare şi/sau organismele profesiei contabile din respectiva jurisdicŃie.
IPSASB consideră că adoptarea IPSAS-urilor, împreună cu prezentarea informaŃiilor
privind conformitatea cu acestea, va duce la o îmbunătăŃire semnificativă a calităŃii
raportării financiare de uz general a entităŃilor din sectorul public. Aceasta, la rândul ei,
este posibil să conducă la evaluări mai bine informate a deciziilor de alocare a resurselor
făcute de către guverne, crescând astfel transparenŃa şi răspunderea.
IPSASB recunoaşte dreptul guvernelor şi normalizatorilor naŃionali de a stabili standarde
contabile şi îndrumări pentru raportarea financiară în jurisdicŃiile lor.anumite guverne şi
normalizatori naŃionali au adoptat deja standarde de contabilitate care se aplică
guvernelor şi entităŃilor sectorului public din jurisdicŃia lor. IPSAS-urile pot să asiste
aceşti normalizatori la elaborarea unor noi standarde sau la revizuirea celor existente
pentru a contribui la o comparabilitate mai bună. IPSAS-urile pot fi deosebit de
folositoare jurisdicŃiilor care nu au elaborat încă standarde de contabilitate pentru guverne
şi entităŃi din sectorul public. IPSASB încurajează adoptarea IPSAS-urilor şi armonizarea
cerinŃelor naŃionale cu IPSAS-urile.
Pe cont propriu, nici IPSASB şi nici profesia contabilă nu au puterea de a cere
conformitatea cu IPSAS-urile. Succesul eforturilor IPSASB depinde de recunoaşterea şi
susŃinerea activităŃii sale de către multiplele şi diferitele grupuri interesate care acŃionează
în limitele jurisdicŃiilor lor.

Procedura stabilită

IPSASB adoptă o procedură stabilită pentru elaborarea IPSAS-urilor, care oferă părŃilor
interesate ocazia de a face comentarii, acestea incluzând IFAC, organismele membre,
auditorii, cei care întocmesc (inclusiv ministerele de finanŃe), normalizatorii şi alte
persoane. In privinŃa proiectelor majore, problemelor tehnice şi a priorităŃilor
programului de lucru, IPSASB se consultă şi cu Grupul său Consultativ.
Procedura stabilită IPSASB pentru proiecte include în mod normal, dar nu necesar,
următorii paşi:
Studiul cerinŃelor şi practicilor contabile naŃionale şi un schimb de opinii privind
problemele respective cu normalizatorii naŃionali;
Luarea în considerare a prevederilor emise de:
-Consiliul pentru Standarde InternaŃionale de Contabilitate (IASB);
-Normalizatorii naŃionali, autorităŃile de reglementare şi alte organisme similare;
-Organismele profesiei contabile; şi
-Alte organizaŃii interesate de raportarea financiară în sectorul public;
Formarea comitetelor de îndrumare (SC), de comitete de consiliere pentru proiecte (PAP)
sau subcomitete care să ofere IPSASB informaŃii din exterior privind un anume proiect;
Publicarea unui proiect de expunere deschis pentru comentariu public pentru cel puŃin 4
luni. Aceasta oferă ocazia celor afectaŃi de prevederile IPSASB să-şi prezinte opiniile
înainte ca prevederile să fie finalizate şi aprobate de către IPSASB. Proiectul de expunere
va include o bază pentru concluzii;
Luarea în considerare a tuturor comentariilor primite în decursul perioadei de comentarii
pentru documentele de discuŃie şi proiectele de expunere, şi efectuarea modificărilor la
standardele propuse, aşa cum este considerat corespunzător în contextul obiectivelor
IPSASB; şi
Publicarea unui IPSAS care include o bază pentru concluzii care explică paşii procedurii
stabilite IPSASB şi modul în care IPSASB a ajuns la concluzia sa.

Comitetele de îndrumare, comitetele de consiliere pentru proiecte şi subcomitete


IPSASB poate delega responsabilitatea efectuării cercetărilor necesare şi întocmirii
proiectelor de expunere a Standardelor propuse şi îndrumărilor sau proiectelor de studii
comitetelor de îndrumare, subcomitetelor sau persoanelor fizice
Comitetele de îndrumare, Comitetele de consiliere pentru proiecte şi subcomitetele sunt
prezidate de un membru al IPSASB, dar pot include persoane care nu sunt membri ai
IPSASB sau ai unui organism membru al IFAC.

Acorduri de aprobare
Proiectul unui standard corespunzător revizuit după perioada de expunere, este înaintat
IPSASB pentru aprobare. Dacă este aprobat de către IPSASB, este emis ca IPSAS şi intră
în vigoare de la data specificată în standard. Ocazional, când există probleme
semnificative nerezolvate asociate cu un proiect de expunere, IPSASB poate decide să
reexpună un standard propus.
În scopul aprobării unei invitaŃii la comentarii, a unui proiect de expunere sau a unui
standard, este necesar votul afirmativ a cel puŃin două treimi din membrii cu drept de vot
ai IPSASB. Fiecare membru IPSASB reprezentat în IPSASB are dreptul la un vot.

Introducere la Standardele InternaŃionale de Contabilitate pentru


Sectorul Public

Consiliul FederaŃiei InternaŃionale a Contabililor pentru Standarde InternaŃionale


de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSASB) elaborează standarde contabile pentru
entităŃi din sectorul public, numite Standarde InternaŃionale de Contabilitate pentru
Sectorul Public (IPSAS-uri). IPSASB recunoaşte beneficiile semnificative ale obŃinerii de
informaŃii financiare conforme şi comparabile în toate jurisdicŃiile şi consideră că IPSAS-
urile vor juca un rol-cheie în atingerea acestor beneficii. IPSASB încurajează guvernele şi
normalizatorii naŃionali să se implice în elaborarea Standardelor sale prin comentarea
propunerilor expuse în aceste Proiecte de Expunere.
IPSASB emite IPSAS-uri referitoare la raportarea financiară pe baza contabilităŃii
de casă şi a contabilităŃii de angajamente. IPSAS-urile poentru contabilitatea de
angajamente au la bază Standardele InternaŃionale de Raportare financiară (IFRS-uri),
emise de Consiliul pentru Standarde InternaŃionale de Contabilitate, acolo unde cerinŃele
acestor Standarde sunt aplicabile publicului. De asemenea, se referă la probleme de
raportare financiară specifice sectorului public care nu sunt tratate de IFRS-uri.
Adoptarea IPSAS-urilor de către guverne va îmbunătăŃi atât calitatea, cât şi
comparabilitatea informaŃiilor financiare raportate de către entităŃile sectorului public din
întreaga lume. IPSASB recunoaşte dreptul guvernelor şi normalizatorilor naŃionali de a
stabili standarde contabile şi îndrumări pentru raportarea financiară în jurisdicŃiile lor.
IPSASB încurajează adoptarea IPSAS-urilor şi armonizarea cerinŃelor naŃionale cu
IPSAS-urile. SituaŃiile financiare trebuie să fie descrise ca fiind conforme cu IPSAS-urile
numai dacă sunt conforme cu toate cerinŃele fiecărui IPSAS aplicabil.

IPSAS 1 – Standardul InternaŃional de Contabilitate nr. 1–


Prezentarea situaŃiilor financiare

Obiectiv
Obiectivul acestui standard este de a stabili modul în care trebuie întocmite
situaŃiile financiare de uz general pentru a asigura comparabilitatea atât cu situaŃiile
financiare ale entităŃii din perioade anterioare, cât şi cu situaŃiile financiare ale altor
entităŃi. Pentru a realiza acest obiectiv, acest standard stabileşte consideraŃiile generale
pentru întocmirea situaŃiilor financiare, îndrumări privind structura lor şi cerinŃe minime
privind conŃinutul situaŃiilor financiare, întocmite pe baza contabilităŃii de angajamente.
Recunoaşterea, evaluarea şi informaŃiile de furnizat privind tranzacŃii specifice şi alte
evenimente sunt abordate în alte Standarde InternaŃionale de Contabilitate pentru
Sectorul Public.
Bibliografie:

• LuminiŃa Ionescu – Contabilitatea instituŃiilor publice,


Ed. FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007

• Standarde Contabile InternaŃionale pentru Sectorul Public(IPSAS), Editura


CECCAR, Bucureşti, 2005

Concepte-cheie: SituaŃii financiare, contabilitatea de angajamente,

Rezumat:
SituaŃii financiare de uz general
SituaŃiile financiare emise pentru utilizatorii care nu pot solicita informaŃii financiare care
să le satisfacă necesităŃile informaŃionale specifice sunt situaŃiile financiare de uz general.
Exemple ale acestor utilizatori sunt cetăŃenii, votanŃii, reprezentanŃii lor şi alŃi membri ai
publicului. Termenul de „situaŃii financiare” utilizat în această prefaŃă şi în standarde
acoperă toate situaŃiile şi materialele explicative care sunt identificate ca făcând parte din
situaŃiile financiare de uz general.

Când baza întocmirii situaŃiilor financiare este contabilitatea de angajamente, situaŃiile


financiare vor include situaŃia poziŃiei financiare, situaŃia performanŃei financiare, situaŃia
fluxurilor de trezorerie şi situaŃia modificărilor în activele nete/capitalurile proprii. Când
baza întocmirii situaŃiilor financiare este contabilitatea de casă, situaŃia financiară primară
este situaŃia încasărilor şi plăŃilor în numerar.

In plus faŃă de întocmirea situaŃiilor financiare de uz general, o entitate poate întocmi


situaŃii financiare pentru alte părŃi (cum sunt organismele de conducere, cele legislative şi
alte părŃi care au o funcŃie de supraveghere) care pot solicita situaŃii financiare întocmite
astfel încât să le satisfacă nevoile informaŃionale specifice. Astfel de situaŃii financiare se
numesc situaŃii financiare cu scop social. IPSASB încurajează utilizarea IPSAS-urilor în
întocmirea situaŃiilor financiare cu scop special atunci când este cazul.

Arie de aplicabilitate

1. Acest Standard trebuie aplicat la prezentarea tuturor situaŃiilor financiare de uz


general întocmite şi prezentate pe baza contabilităŃii de angajamente, în
conformitate cu Standardele InternaŃionale de Contabilitate pentru Sectorul
Public.

2 .SituaŃiile financiare de uz general sunt acelea menite să satisfacă nevoile utilizatorilor


care nu sunt în situaŃia de a cere rapoarte adaptate nevoilor lor specifice de informaŃii.
Utilizatorii situaŃiilor financiare de uz general sunt contribuabilii şi abonaŃii la diverse
servicii, membrii legislativului, creditorii, furnizorii, media şi angajaŃii. SituaŃiile
financiare de uz general sunt acelea care sunt prezentate separat sau în cadrul altui
document public, cum ar fi un raport anual. Acest Standard nu se aplică informaŃiilor
financiare interimare condensate.

3. Acest standard se aplică atât situaŃiilor financiare ale unei entităŃi individuale, cât şi
situaŃiilor financiare consolidate pentru o entitate economică, cum ar fi situaŃiile
financiare la nivel guvernamental.

4. Acest Standard se aplică tuturor entităŃilor din sectorul public, altele decât
întreprinderile guvernamentale de afaceri.
5. Întreprinderile guvernamentale de afaceri (GBE) trebuie să respecte Standardele
menŃionează că IAS-urile sunt relevante pentru toate întreprinderile de afaceri,
indiferent dacă ele fac parte din sectorul public sau privat. în consecinŃă, îndrumarea
nr.1 recomandă ca GBE să întocmească situaŃii financiare care să respecte, sub toate
aspectele semnificative, IAS-urile.

Scopul situaŃiilor financiare


SituaŃiile financiare sunt o reprezentare structurată a poziŃiei financiare şi a performanŃei
financiare a unei entităŃi. Obiectivul situaŃiilor financiare de uz general este de a oferi
informaŃii despre poziŃia financiară, performanŃa şi fluxurile de trezorerie ale unei entităŃi
utile pentru o gamă largă de utilizatori în luarea deciziilor economice. Mai exact,
obiectivul raportării financiare în sectorul public trebuie să fie oferirea informaŃiilor utile
luării deciziilor şi demonstrarea răspunderii entităŃii pentru resursele încredinŃate ei prin:
a) Oferirea informaŃiilor privind sursele, alocarea şi utilizările
resurselor financiare;

b) Oferirea informaŃiilor privind modul în care entitatea şi-a


finanŃat activităŃile şi şi-a acoperit necesarul de numerar;

c) Oferirea informaŃiilor utile în evaluarea capacităŃii entităŃii


de a-şi finanŃa activităŃile şi de a-şi onora datoriile şi
angajamentele;

d) Oferirea informaŃiilor privind situaŃia financiară a entităŃii şi


modificările ei; şi

e) Oferirea informaŃiilor agregate utile în evaluarea


performanŃei entităŃii în termeni de costuri ale serviciilor,
eficienŃă şi realizări.

SituaŃiile financiare de uz general pot avea şi un rol predictiv sau prospectiv,


oferind informaŃii utile în prognozarea nivelului de resurse necesar pentru continuarea
activităŃii, resursele ce ar putea fi generate de activitatea continuă, precum şi riscurile şi
incertitudinile asociate. Raportarea financiară poate oferi utilizatorilor informaŃii:
a) Care să indice dacă resursele au fost obŃinute şi utilizate în
conformitate cu bugetul legal adoptat: şi

b) Care să indice dacă resursele au fost obŃinute şi utilizate în


conformitate cu cerinŃele legale şi contractuale, inclusiv
limitele financiare stabilite de către autorităŃile legislative
corespunzătoare.
Pentru a atinge acest obiectiv, situaŃiile financiare oferă informaŃii despre:
a) Activele;
b) Datoriile;
c) Capitalurile proprii;
d) Veniturile şi cheltuielile, inclusiv câştigurile şi pierderile;
e) Alte schimbări în capitalurile proprii; şi
f) Fluxurile de trezorerie ale entităŃii.
In timp ce informaŃiile conŃinute în situaŃiile financiare pot fi relevante pentru
realizarea obiectivelor, este puŃin probabil ca toate aceste obiective să fie atinse. Este
probabil să se întâmple acest lucru în special pentru acele entităŃi al căror obiectiv primar
ar putea să nu fie obŃinerea profitului, fiind posibil ca directorii să fie răspunzători pentru
realizarea livrării serviciului, precum şi a obiectivelor financiare. InformaŃiile
suplimentare, inclusiv situaŃiile non-financiare, pot fi raportate împreună cu situaŃiile
financiare pentru a oferi o imagine mai comprehensivă a activităŃilor entităŃii pe parcursul
perioadei.

Responsabilitatea pentru situaŃiile financiare


Responsabilitatea pentru întocmirea şi prezentarea situaŃiilor financiare variază în cadrul
aceleiaşi jurisdicŃii şi între jurisdicŃii. În plus, o jurisdicŃie poate să stabilească o distincŃie
între persoana care este responsabilă pentru întocmirea situaŃiilor financiare şi cea
responsabilă pentru aprobarea sau prezentarea situaŃiilor financiare. Exemple de persoane
sau poziŃii care pot fi responsabile pentru elaborarea situaŃiilor financiare ale entităŃilor
individuale (cum sunt departamentele guvernamentale sau echivalentele lor) includ
persoana care conduce entitatea (directorul permanent sau directorul executiv) şi
directorul agenŃiei financiare centrale(sau oficialul financiar, cum este controlorul sau
contabilul-şef).

Responsabilitatea pentru întocmirea situaŃiilor financiare consolidate ale


guvernului ca întreg aparŃine atât directorului agenŃiei financiare centrale (sau oficialul
financiar, cum este controlorul sau contabilul şef), cât şi ministrului de finanŃe (sau
persoanei cu funcŃie echivalentă).

Componente ale situaŃiilor financiare


Un set complet de situaŃii financiare include:
a) O situaŃie a poziŃiei financiare:
b) O situaŃie a performanŃei financiare;
c) O situaŃie a modificărilor activelor nete/capitalurilor proprii;
d) O situaŃie a fluxurilor de trezorerie; şi
e) Politicile contabile şi note la situaŃiile financiare.
Componentele enumerate sunt denumite în mai multe feluri, atât în interiorul unei
jurisdicŃii, cât şi în jurisdicŃii diferite. SituaŃia poziŃiei financiare mai este numită bilanŃ
sau situaŃie a activelor şi datoriilor. SituaŃia performanŃei financiare mai este numită şi
situaŃia veniturilor şi cheltuielilor, situaŃia veniturilor, situaŃia de exploatare sau cont de
profit şi pierdere. Notele la situaŃiile financiare pot să includă elemente denumite
“programe” în anumite jurisdicŃii.

SituaŃiile financiare oferă utilizatorilor informaŃii privind resursele şi obligaŃiile unei


entităŃi la data raportării şi fluxul de resurse între datele raportării. Aceste informaŃii
sunt folositoare pentru utilizatori în evaluarea capacităŃii unei entităŃi de a continua să
ofere bunuri şi servicii la un anumit nivel, şi nivelul de resurse necesare entităŃii în viitor
pentru a-şi putea onora în continuare obligaŃiile de livrare a serviciilor.

EntităŃile din sectorul public sunt, în general, supuse unor restricŃii bugetare sub forma
alocărilor sau autorizării (sau echivalent) bugetare, care pot intra în vigoare prin legislaŃie
de autorizare. Raportarea financiară de uz general de către entităŃi ale sectorului public
poate oferi informaŃii despre obŃinerea şi utilizarea resurselor în conformitate cu bugetul
legal adoptat. Atunci când situaŃiile financiare şi bugetul sunt întocmite pe aceeaşi bază
de contabilitate, acest Standard încurajează includerea în situaŃiile financiare a unei
comparaŃii cu valorile bugetare pentru perioada de raportare. Raportarea privind bugetul
poate fi întocmită în modalităŃi diferite, incluzând:

a) Utilizarea unui format-coloană pentru situaŃiile financiare, cu coloane separate


pentru valorile bugetare şi pentru cele reale. Pentru completitudine, poate fi
prezentată şi o coloană care să indice orice variaŃie faŃă de buget sau alocări; şi

b) O declaraŃie a persoanei/persoanelor responsabile pentru întocmirea situaŃiilor


financiare că sumele bugetare nu au fost depăşite. Dacă au fost depăşite valorile
bugetare sau alocările, sau au avut loc cheltuieli fără alocări sau orice altă
autorizare, atunci detaliile pot fi prezentate prin intermediul notelor de subsol
pentru elementul relevant din situaŃiile financiare.
EntităŃile sunt încurajare să prezinte informaŃii suplimentare pentru a asista utilizatorii în
evaluarea performanŃei entităŃii şi a gestionării activelor sale, precum şi în luarea
deciziilor privind alocarea resurselor. Aceste informaŃii suplimentare pot include detalii
privind realizările şi rezultatele entităŃii sub forma indicatorilor de performanŃă, situaŃiile
performanŃei activităŃii, treceri în revistă ale programului şi alte rapoarte ale conducerii
privind realizările entităŃii pe perioada de raportare.

EntităŃile sunt, de asemenea, încurajate să prezinte informaŃii referitoare la respectarea


legislaŃiei, reglementărilor şi a altor norme impuse din exterior. Când informaŃiile privind
conformitatea nu sunt incluse în situaŃiile financiare, ar putea fi utilă o notă care să facă
referire la orice documente care ar putea include aceste informaŃii. Cunoaşterea
neconformităŃii este posibil să fie relevantă în ceea ce priveşte răspunderea şi poate afecta
evaluarea utilizatorilor privind performanŃa entităŃii şi direcŃia operaŃiunilor viitoare.
Aceasta poate să influenŃeze deciziile privind resursele alocate entităŃii în viitor.

ConsideraŃii generale

Prezentarea fidelă şi conformitatea cu Standardele InternaŃionale de Contabilitate


pentru Sectorul Public

SituaŃiile financiare trebuie să prezinte fidel poziŃia financiară, performanŃa financiară


şi fluxurile de trezorerie ale unei entităŃi. Aplicarea corespunzătoare a Standardelor
InternaŃionale de Contabilitate pentru Sectorul Public, cu informaŃii suplimentare
prezentate atunci când este necesar, are ca rezultat, în aproape toate cazurile.
SituaŃii financiare care realizează o prezentare fidelă.

O entitate ale cărei situaŃii financiare sunt conforme cu Standardele InternaŃionale de


Contabilitate pentru Sectorul Public va evidenŃia acest fapt. SituaŃiile financiare nu
trebuie descrise ca fiind conforme cu Standardele InternaŃionale de Contabilitate
pentru Sectorul Public decât dacă satisfac toate cerinŃele fiecărui Standard
InternaŃional de Contabilitate pentru Sectorul Public.
Tratamentele contabile neadecvate nu pot fi rectificate, nici prin evidenŃierea
politicilor contabile utilizate, nici prin note sau material explicativ.
In cazurile extrem de rare în care conducerea ajunge la concluzia că respectarea unei
cerinŃe dintr-un Standard ar induce în eroare astfel încât abaterea de la cerinŃa
respectivă este necesară pentru a realiza o prezentare justă, o entitate trebuie să
prezinte:
a) Concluzia conducerii să situaŃiile financiare prezintă fidel poziŃia
financiară, performanŃa financiară şi fluxurile de trezorerie ale entităŃii;

b) Conformitatea, sub toate aspectele semnificative, cu Standardele


InternaŃionale de Contabilitate pentru Sectorul Public aplicabile, cu
excepŃia abaterii de la un Standard pentru realizarea unei prezentări
fidele;

c) Standardul de la care s-a abătut entitatea, natura abaterii, inclusiv


tratamentul cerut de Standard, motivul pentru care tratamentul ar
induce într-atât în eroare în circumstanŃele respective şi tratamentul
adoptat; şi
d) Pentru fiecare perioadă prezentată, impactul financiar al abaterii asupra
surplusului sau deficitului net, activelor, datoriilor, activelor
nete/capitalurilor proprii şi fluxurilor de trezorerie ale entităŃii pentru
fiecare perioadă prezentată.

Politici contabile

Conducerea trebuie să selecteze şi să aplice politicile contabile ale unei entităŃi astfel
încât situaŃiile financiare să respecte toate cerinŃele fiecărui Standard
InternaŃional de Contabilitate pentru Sectorul Public aplicabil. Acolo unde nu
există cerinŃe specifice, conducerea trebuie să elaboreze politici care să asigure
faptul că situaŃiile financiare oferă informaŃii care sunt:
Relevante pentru necesităŃile de decizie ale utilizatorilor; şi
a) Credibile, în sensul că:

i) Reprezintă fidel performanŃa financiară şi poziŃia financiară a


entităŃii;
ii) Reflectă fondul economic al evenimentelor şi tranzacŃiilor, şi
nu numai forma legală;
iii) Sunt neutre, adică lipsite de influenŃe;
iv) Sunt prudente; şi
v) Sunt complete sub toate aspectele semnificative.

Dacă sunt disponibile una sau mai multe politici contabile alternative (de bază sau
alternative permise) conform unui Standard InternaŃional de Contabilitate pentru
Sectorul Public, o entitate va alege şi va aplica consecvent una dintre aceste
politici, cu excepŃia cazului în care Standardul cere în mod deosebit sau permite
clasificarea elementelor (tranzacŃii, evenimente, solduri, valori etc) pentru care
politicile contabile trebuie alese. Dacă un Standard cere sau permite clasificarea
separată a elementelor, trebuie selectată o singură politică contabilă, şi aceasta
trebuie aplicată consecvent fiecărei categorii.

Odată ce a fost selectată o politică iniŃială, o modificare a politicii contabile trebuie


făcută numai în conformitate cu Standardul InternaŃional de Contabilitate pentru
Sectorul Public (IPSAS) 3 ”Surplusul sau deficitul net al perioadei, erori
fundamentale şi modificări ale politicilor contabile” şi aplicată tuturor elementelor
sau categoriilor de elemente în modalitatea specificată.

În absenŃa unui Standard InternaŃional de Contabilitate pentru Sectorul Public specific,


conducerea utilizează raŃionamentele sale pentru elaborarea unei politici contabile care
să ofere cele mai utile informaŃii utilizatorilor situaŃiilor financiare ale entităŃii. În
efectuarea raŃionamentului său, conducerea ia în considerare:
a) CerinŃele şi îndrumările din Standardele InternaŃionale de Contabilitate pentru
Sectorul Publice tratează aspecte similare şi conexe;

b) DefiniŃiile criteriile de recunoaştere şi evaluare pentru active, datorii, venituri


din activităŃi curente şi cheltuieli descrise în alte publicaŃii ale FederaŃiei
InternaŃionale a Contabililor – Comitetul pentru Sectorul Public; şi

c) Prevederi ale altor normalizatori de standarde şi practici acceptate în sectorul


public sau privat, numai în măsura în care acestea sunt conforme cu punctul
a). De exemplu, prevederile Comitetului pentru Standarde InternaŃionale de
Contabilitate (IASC), inclusiv „Cadrul general pentru întocmirea şi
prezentarea situaŃiilor financiare”, Standardele InternaŃionale de Contabilitate
şi interpretările emise de Comitetul Permanent de Interpretări al IASC.

Continuitatea activităŃii
La întocmirea situaŃiilor financiare trebuie făcută o evaluare a capacităŃii entităŃii de
a-şi continua activitatea. Această evaluare trebuie făcută de cei responsabili pentru
întocmirea situaŃiilor financiare. SituaŃiile financiare trebuie întocmite pe baza
continuităŃii activităŃii, cu excepŃia cazului în care conducerea fie intenŃionează să
lichideze entitatea sau să înceteze activitatea, fie nu are o altă alternativă. Atunci
când persoanele responsabile pentru întocmirea situaŃiilor financiare au cunoştinŃă,
când fac evaluarea, de incertitudini semnificative legate de evenimente sau condiŃii
care pot cauza îndoieli semnificative asupra capacităŃii entităŃii de a-şi continua
activitatea, incertitudinile respective trebuie evidenŃiate. Atunci când situaŃiile
financiare nu sunt întocmite pe baza continuităŃii activităŃii, acest fapt trebuie
evidenŃiat, împreună cu baza de întocmire a situaŃiilor financiare şi motivul pentru
care entitatea nu îşi va mai putea continua activitatea.

SituaŃiile financiare sunt în mod normal întocmite pe baza presupunerii că entitatea are o
activitate continuă şi că va continua exploatarea şi onorarea obligaŃiilor sale pentru
viitorul previzibil. Atunci când se apreciază dacă prezumŃia continuităŃii activităŃii este
adecvată, persoanele responsabile pentru întocmirea situaŃiilor financiare iau în
considerare toate informaŃiile disponibile despre viitorul previzibil, care trebuie să fie de
cel puŃin, dar nu limitat la, o perioadă de 12 luni de la data aprobării situaŃiilor financiare.
ConsecvenŃa prezentării
Modul de prezentare şi clasificare a elementelor în situaŃiile financiare va fi menŃinut de
la o perioadă la alta, cu excepŃia cazului când:

a) O modificare semnificativă în natura operaŃiunilor entităŃii sau o analiză


a prezentării situaŃiilor sale financiare demonstrează că modificarea va
conduce la o prezentare mai potrivită a evenimentelor sau tranzacŃiilor;
sau
b) O modificare a prezentării este cerută de un Standard InternaŃional de
Contabilitate pentru Sectorul Public

Prag de semnificaŃie şi agregare


Elementele care prin natura lor sunt semnificative trebuie prezentate separat de
situaŃiile financiare. Elementele care sunt semnificative din punct de vedere al
dimensiunii lor, dar care au aceeaşi natură, pot fi agregate. Valorile nesemnificative
trebuie agregate cu valorile cu naturi sau funcŃii similare şi nu trebuie prezentate
separat.
SituaŃiile financiare rezultă din prelucrarea unui volum mare de tranzacŃii structurate prin
agregare pe grupe în funcŃie de natura sau funcŃia lor. Etapa finală a procesului de
agregare şi clasificare este prezentarea de date condensate şi clasificare care formează
elemente-rânduri în cadrul situaŃiilor financiare sau în note. Dacă un element-rând nu este
în mod individual semnificativ, atunci el este agregat cu alte elemente fie în cadrul
situaŃiilor financiare, fie în note. Un element care nu este suficient de semnificativ pentru
a fi prezentat separat în situaŃiile financiare propriu-zise poate fi totuşi suficient de
semnificativ încât să poată fi prezentat separat în note.
În acest context, informaŃiile sunt semnificative dacă neprezentarea lor poate influenŃa luarea
deciziilor şi evaluările utilizatorilor referitor la alocarea şi gestionarea resurselor, şi a
performanŃei entităŃii, făcute pe baza situaŃiilor financiare. Pragul de semnificaŃie depinde
de dimensiunea şi natura elementului considerat în împrejurările particulare ale omisiunii
sale. Pentru a decide dacă un element sau o agregare de elemente este semnificativ(ă),
dimensiunea şi natura elementului sunt evaluate împreună. În funcŃie de împrejurări, fie
dimensiunea, fie natura elementului poate fi factorul determinant. De exemplu, veniturile
curente individuale sau încasările cu aceeaşi natură şi funcŃii sunt agregate chiar dacă
valorile individuale sunt mari. Totuşi, elementele mari care diferă ca natură sau funcŃie
sunt prezentate separat.
Compensare
Activele şi datoriile nu trebuie compensate, cu excepŃia cazului în care compensarea este
cerută sau permisă de un Standard InternaŃional de Contabilitate pentru Sectorul
Public.
Elementele de venituri curente şi cheltuieli nu trebuie compensate, cu excepŃia cazului în
care:
a) Un Standard InternaŃional de Contabilitate pentru Sectorul Public cere
sau permite acest lucru; sau

b) Câştigurile, pierderile şi cheltuielile aferente din aceeaşi tranzacŃie sau


din tranzacŃii similare şi alte evenimente nu sunt semnificative. Astfel de
elemente trebuie agregate.
Este important ca atât activele şi datoriile, cât şi veniturile şi cheltuielile să fie raportate separat.
Compensarea, fie în situaŃia performanŃei financiare, fie în situaŃia poziŃiei financiare, cu
excepŃia cazului când compensarea reflectă substanŃa economică a tranzacŃiei sau a unui alt
eveniment, micşorează capacitatea utilizatorilor de a înŃelege tranzacŃiile întreprinse, cât şi de
a evalua viitoarele fluxuri de trezorerie ale entităŃii. Raportarea activelor după deducerea
valorii provizioanelor aferente – de exemplu, provizioane pentru deprecierea stocurilor şi
provizioane pentru creanŃele incerte – nu se consideră compensare.
InformaŃii comparative
Cu excepŃia cazului în care un Standard InternaŃional de Contabilitate pentru Sectorul
Public permite sau cere altfel, informaŃiile comparative vor fi prezentate, în ceea ce
priveşte perioada precedentă, pentru toate sumele raportate în situaŃiile financiare, cu
excepŃia situaŃiilor financiare pentru perioada de raportare în care este aplicat pentru
prima dată acest Standard. InformaŃiile comparative vor fi incluse pentru informaŃiile
narative şi descriptive atunci când acest lucru este relevant pentru înŃelegerea
situaŃiilor financiare ale perioadei curente.
În unele cazuri, informaŃiile narative furnizate de situaŃiile financiare pentru perioada
(perioadele) anterioară continuă să fie relevante în perioada curentă. De exemplu, detaliile
privind un litigiu, al cărui rezultat era nesigur la data ultimei raportări întocmite şi este încă
nerezolvat, sunt prezentate în perioada curentă. Astfel, utilizatorii beneficiază de informaŃia
că există acea incertitudine în ultima dată de raportare întocmită şi de informaŃia despre
măsurile care au fost luate pentru rezolvarea acesteia în cursul perioadei.
Atunci când prezentarea sau clasificarea elementelor din situaŃiile financiare se modifică,
sumele comparative vor fi reclasificate, cu excepŃia cazului în care acest lucru este
imposibil de realizat, pentru a asigura comparabilitatea cu perioada curentă, precum şi
prezentarea naturii, valorii şi motivului reclasificării. Când este imposibilă
reclasificarea valorilor comparative, o entitate trebuie să prezinte motivul pentru care
nu a reclasificat, precum şi natura modificărilor care ar fi avut loc dacă valorile ar fi
fost reclasificate.
Pot exista împrejurări în care este imposibilă reclasificarea informaŃiilor comparative pentru a
obŃine comparabilitatea cu perioada curentă. De exemplu, este posibil să nu fi fost colectate
date în perioadele anterioare într-un mod care să permită reclasificarea şi ar putea fi
imposibilă recrearea informaŃiei. În astfel de împrejurări, este prezentată natura ajustărilor
care ar fi fost făcute pentru valorile comparative. IPSAS 3 conŃine îndrumări privind
ajustările solicitate pentru informaŃiile comparative în urma unei modificări a politicii
contabile care este aplicată retroactiv.