03.09.

2018 PT

Capitolul 16 si 17 de sine statator

Capitolul 8 art. 211,212,213

Tema: Transmiterea unei boli venerice (art. 211)

Obiectul juridic geberic il constituie relatiile sociale cu privire la sănătatea publică și convetiuirea
socială. Obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale cu privire la prevenirea unei boli generice.
Obiectul material il reprezinta corpul victimei.

Victima este persoana care a contactat boala cenerica. Consimtamantul victimei de a i se transmite
boala venerica nu poate sa reprezinte un temei de liberare a faptuitorului de raspundere penala.

Latura obiectiva are urmatoarea structura:

1. Fapta prejudiciabila care consta in actiunea sau inactiunea de transmitere a unei boli
venerice.
2. Urmarile prejudiciabile si anume contactarea de catre victima a bolii venerice
3. Legatura cauzala

Transmiterea unei boli venerice se face pe urmatoarele cai:

1. Sraportul sexual, alte acte sau contacte sexuale

2. Contactul dintre partile lezate ale corpului faptuitorului si ale corpului victimei
3. Contactul cu obiecte infectate (ace de seringa)
4. Nerespectarea de catre faptuitor a unor reguli de igiena.

In cazul in care calea de transmitere a bolii venerice presupune savarsirea infractiunii de viol sau de
actiuni violente cu caracter sexual, calificarea trebuie facuta conform literei D (2) art. 171sau lit. E (2)
art. 172 din CP RM. In astfel de cazuri nu este necesara invocarea la calificare a art. 211 din CP RM.
Nu intra sub incidenta art. 211 din CP RM calea de transmitere materno-fetala, aceasta deoarece in
acest art. Este incriminata fapta persoanei care stiind ca sufera de o boala venerica o transmite unei
alte persoane. Tipul bolii venerice nu influenteaza asupra calificarii faptei conform art. 211 din CP
RM, diferentierea cestor boli in boli venerice majore (sifilis) si boli venerice minore (pediculoza
genitala) poate fi luata in considerare doar la individualizarea pedepsei.

Notiunea de boala venerica nubtrebuie confundata cu notiunea de boala transmisa pe cale sexuala.
Cele doua notiuni se intersecteaza insa nu sunt echivalente. De aceia transmiterea hepatitei virale B
C D sau a altor boli transmise pe cale sexuala care nu sunt boli venerice nu poate fi calificata conform
art. 211 din CP RM. In astfel de cazuri in functie de gravitatea bolii transmise calificarea se face
conform art. 151 sau 152 din CP RM ori art. 78 din CContrav. Infractiunea de transmitere a bolii
venerice este o infractiune materiala, ea se considera consumata din momentul contactarii de catre
victima a bolii venerice.

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa sau indirecta, este necesar ca la momentul
comiterii infractiunii faptuitorul sa stie ca sufera de o boala venerica. Necunoasterea acestei
inprejurari exclude aplicarea art. 211 din CP RM. Motivele inf4actiunii sunt: razbunare, dorinta de
satisfacere a necesitatii sexuale, interesul material care presupune executarea unei comenzi in
schimbul unei remuneratii materiale.

Subiectul este persoana fizica reaponsabila care la momentul comiterii faptei a atins varsta de 16 ani
si care sufera de o boala venerica. Daca boala venerica este transmisa de o persoana care nu sufera
de o asemenea boala (cu ajutorul unei seringi infectate) raspunderea i se aplica in baza art. 151 sau
152 din CP RM ori art. 78 din CContrav.

Tema: Contaminarea cu maladia SIDA

Acest art. Prevede raspunderea pentru 3 infractiuni. Obiectul juridic special il formeaza relatiile
sociale cu privire la prevenirea contaminarii cu maladia SIDA, obiectul material il reprezinta corpul
victimei. In cazul infractiunii prevazute la (1) art. 212 din CP RM, victima este persoana care a fost
pusa in pericolnde contaminare cu maladia SIDA.

Latura obiectiva consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiunea sau inactiunea de punere a altei
persoane in pericol de contaminare cu maladia SIDA. Metodele de punere in pericol de contaminare
cu maladia SIDA sunt:

1. Raportul sexual, alte acte sau contacte sexuale.

2. Administrarea intravenoasa a substantelor stupefiante sau psihotrope cu ajutorul unei
seringi nesterile.
3. Efectiarea transfuziei cu sange infectat.
4. Efectuarea transplantului de organe sau tesuturi de la un donator bolnav.
5. Muscarea sau scuiparea
6. Transmiterea prin laptele mamei
7. Efectuarea de tatuaje in conditii nesterile
8. Nerespectarea de catre faptuitor a regulilor de igiena, etc.

Nu intra sub incidenta (1) art. 212 din CP RM metoda de transmitere materno-fetala, deoarece in
aceasta norma este incriminata punerea intentionata a unei alte persoane in pericol de contaminare
cu maladia SIDA. Infractiunea analizata este o infractiume formal materiala. Pentru consumarea ei nu
este suficienta savarsirea actiunii sau inactiunii de transmitere a maladiei SIDA. Este necesar ca prin
aceasta actiune sau inactiune sa se creeze pericolul real de contactare de catre victima a maladie
SIDA. La descrierea infractiunii, legiuitorul recurge la sintagma maladia SIDA. Toate acestea pentru
existenta infractiunii analizate este suficienta crearea pericolului de instalare in organismul victimei a
virusului HIV. Acaesta intrucat maladia SIDA reprezinta stadiul terminal de dezvoltare in organismul
uman a infectiei HIV.

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa sau indirecta. Nu poate fi trasa la raspundere
penala acea persoana bolnava care a intreprins toate masurile de precautie iar pericolul de
contaminare se datoreaza exclusiv actiunilor savarsite de persoana sanatoasa.

Motivele sunt: razbunare, dorinta de satisfacere a nacesitatii sexuale, interesul material care
presupune executarea unei comenzi in schimbul unei remunaratii.

Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de 16 ani.
Legea nu cere ca subiectul sa sufere de maladia SIDA. Subiect poate fi persoana care utilizand o
seringa infectata pune in pericol de contaminare maladia SIDA, o alta persoana. Conform (5) art. 212
din CP RM cel care savarseste una din infractiunile prevazute la (1,2) art. 212 din CP RM poate fi
liberat de raspundere penala daca este indeplinita una din urmatoarele conditii:

1. Faptuitorul a comunicat din timp persoanei puse in pericol de contaminare despre existenta
la faptuitor a acestei boli.
2. Persoana pusa in pericol de contaminare cu maladianSIDA stia despre existenta acestei
bolibdar benevol a acceptat sa savarseasca actiuni care constituie pericol de contaminare.
In cazul infractiunii de la (2) victima este persoana care a contactat maladia SIDA. Latura obiectiva are
urmatoarea structura:

1. Fapta prejudiciabila exprimata in actiunea sau inactiunea debcontsminare cu maladia SIDA

2. Urmarile prejudiciabile si anume contactarea de catre victima a maladiei SIDA.
3. Legatura cauzala.

Pentru calificare nu are importanta metode de contaminare cu maladia SIDA, astfel de metode sunt
similare cu cele atestate in cazul infractiunii prevazute la (1) art. 212 din CP RM. Infractiunea
prevazuta la (2) art. 212din CP RM este o infractiune materiala. Ea se considera consumata din
momentul contactarii de catre victima a maladiei SIDA. Datorita constructiei art. 212 din CP RM nu
este posibila aplicarea raspunderii conform art. 27 si (2) art. 212 din CP RM. Daca din cauze
independente de vointa faptuitorului victima nu contacteaza maladia SIDA, raspunderea se aplica in
baza (1) art. 212din CP RM.

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa sau indirecta. Spre deosebire de infractiunea
orevazuta la (1) art. 212 din CP RM la (2) presupune ca faltuitorul cunoaste ca sufera de maladia
SIDA.

Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de 16 ani
si care sufera de maladia SIDA. Daca maladia SidA este transmisa de catre o persoana care nu sufera
de aceasta boala cu ajutorul unei seringi infectate, raspunderea poate fi aplicata conform art. 151 din
CP RM. Nu se exclude cu totul nici posibilitatea aplicarii art. 145 din CP RM cu sau fara referire la art.
27 din CP RM. Totusi intr-un asemenea caz circumstantele celor savarsite trebuie sa demonstreze cu
certitudine intentia faptuitorului de a lipsi victima de viata ( imunitatea victimei este deja grav
afectata de tuberculoza, cancer sau ceva de genu) sansele de suprevetuire a victimei sunt ectrem de
reduse iar fsptuitorul profita de toate acestea.

In cazul infractiunii prevazute la (4) art. 212 victima este persoana care are calitatea speciala de
pacient care a contactat maladia SIDA. Conform legii nr.263 din 2005 pacient este consumatorul
serviciilor de sanatate. Se are in vedere persoana care necesita, utilizeaza sau solicita serviciile
sanatate, indiferent de starea sanatatii sale ori persoana care participa benevol in calitate de subiect
unam la cercetari biomedicale.

Latura obiectiva are urmatoare structura:

1. Fapte prejudiciabila care consta in actiunea sau inacgiunea de indeplinire necorespunzatoare

sau neindeplinire a obligatiilor profesionale.
2. Urmarile prejudiciabile si anume contactarea de catre victima a maladiei SIDA. Legatura
cauzala.

Spre deosebire de infractiune prevazuta la (2) art. 212 din CP RM, infractiunea prevazuta la (4)
presupune ca urmarile prejudiciabile se afla in legatura cauzala cu fapta de indeplinire
necorspunzatoare sau neindeplinire a obligatiilor profesianale, nu cu fapta de contaminare cu
maladia SIDA in conditii oarecare. Savarsirea infractiunii prevazute la (4) art. 212 din CP RM
presupune infectarea nozocomiala a victimei, adica transmiterea acesteia a virusului HIV prin
intermediul interventiilor sau manoperelor medicale. Infractiunea prevazuta la (4) este o infractiune
materiala, ea se co sidera consumata din momentul infectarii victimei cu virusul HIV.

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie sau imprudenta fata de fapta prejudiciabila si doar
imprudenta fara de urmarile prejudiciabile. Daca faptuitoru manifesta intentie in raport cu urmarile
prejudiciabile, raspunderea i se va aplica in baza art. 151 din CP RM. De asemenea este posibila
aplocarea art. 145 din CP RM cu sau fara referire la art. 27 din CP RM.

Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de 16 ani
si care are calitatea speciala de lucrator medical. Notiunea de lucrator medical este mai larga decat
notiunea de medica, astdel notiune de medic se refera nu doar la detinatorul unei diplome de studii
medicale superioare dar si la o asistenta medicala, o infermiera, o laboranta etc.

Tema: Incalcarea din neglijenta a regulilor sau metodelor de acordare a asistentei medicale
(art.213)

Obiectul juridic special are un carecter compelex astfel obiectul juridic principal il constituie relatiile
sociale cu privire la acordare conpetenta a asistentei medicale. Obiectul juridic secundar il formeaza
relatiile sociale cu privire la sanatatea sau viata persoanei. Infractiunea analizata are obiect material
atunci cand presupune o influentare directa asupra corpului victimei. Victima infractiunii este
persoama care are calitatea speciala de pacient.

Latura obiectiva include urmatoarele 3 semne:

1. Fapta prejudiciabila exprimata in actiunea sau inactiunea de incalcare a regulilor sau

metodelor de acordare a asistentei medicale.
2. Urmarile prejudiciabile si anume vatamarea grava sau decesul victimei.
3. Legatura cauzala

Este obligatoriu ca regulile si metodele de acordare a asistentei medicale sa aiba un caracter

normativ asta presupune ca ele sunt cuprinse in acte normative publicate oficial. Incalcarea regulilor
sau metodelor de acordare a asistentei medicale presupune incalcarea obligatiilor profesioanale de
catre persoanele care acorda asistenta medicala. Pe de alta parte, incalcarea obligatiilor de serviciu
de catre persoanele publice (director, sef de clinica) care activeaza in domeniul medical nu poate fi
calificata condorm art. 213.

10.09.2018 PT

Modalitatile faptice ale faptei prejudiciabile prevazute la art

213 din CP RM, sunt:

1. Examinarea insuficienta a victimei si neefectuarea examenelor diagnostice speciale.

2. Ingrijirea si supravegherea neatenta a copiilor pacienti
3. Spitalizarea intarziata sau perfectarea inainte de termen a formeol de iesire a victimei din
spital.
4. Pregatirea insuficienta si executarea necalitativa a operatiei chirurgicale sau a altor masuri
curative.
5. Administrarea incorecta a preparatelor sau remediilor medicale (nerespectarea dozei
prescrise, ignorarea efectelor adverse sau a contra indicatiilor pentru administrarea
preparatului, etc.)

Infractiunea prevazuta la art. 213 din CP RM trebuie deosebita de infractiunea de neacordare de

ajutor unei bolnav prevazuta de art. 162 din CP RM, astfel in primul caz faptuitorul nu refuza
acordarea asistentei medicale, el o acorda insa o face defectuos. In cel deal doilea caz faptuitorul
refuza expres sau tacit sa acorde ajutorul necesar.
Infractiunea prevazuta la art.213 este o infractiune materiala, ea se considera consumata din
momentul producerii vatamarii grave sau a decesului victimei.

Latura subiectiva se caracterizeaza prin neglijenta fata de fapta prejudiciabila si prin incredere
exagerata sau neglijenta fata de urmarile prejudiciabile.

Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de 16 ani
si care are calitatea speciala de lucrator medical.

Tema: Circulatia ilegala a drogurilor, etnobotabicelor si analogilor acestora fara scop de instrainare
(art. 217)

Art. In cauza lrevade raspunderea pentru 3 infractiuni: in cazul (1) obiectul juridic special il constituie
relatiile sociale cu privire la neadmiterea circulatiei ilegale a plantelor care contin droguri sau
etnobotanice. Obiectul material al acestei infractiuni il reaprezinta plantele care contin droguri sau
etnobotanice caracterizate prin proportii mari. Astfel in primul rand obiectul material trebuie sa fie
reprezentat de plante care contin droguri sau etnobotanice. Notiunile de droguri si etnobotanice
sunt definite in (1) si respectiv (5) art. 134*1 din CP RM. Totusi la moment lipseste o lista aprobata
normativ de plante care contin droguri sau etnobotanice. In schimb exista o lista aprobata normativ
de plante care contin substante stupefiante sau psihotrope. Astfel in hot. Guvernului nr.79 din 2006
lista de plante care contin substante stupefiamte sau psihotrope include: planta de canepa, planta de
mac, planta de coca etc. In total 9 denumiri de plante.

Plantele care contin precursori (planta de efedra) nu pot sa refrezinta obiectul matrial al infractiunii
analizate. Cultivarea ilegala a unor astfel de plante atrage raspunderea conform art. 87 din CContrav.
O entitate are calitatea de planta care contine substante stupefiante sau psihotrope atat timp cat se
atesta vegetarea, cresterea, dezvoltarea acestei plante. Intreruperea acestui proces prin recoltare
semnifica schimbarea calitatii pe care o are entitatea respectiva. Din acel moment trebyie sa vorbim
despre substanta stupefianta sau psihotropa de origine vegetala (marihuana verde, coca frunze, pai
de mac verde etc.) Din acest moment devine inaplicabil (1) art. 217din CP RM si devine aplicabil (2) al
acestui art. In al doilea rand obiectul material al infractiunii analizate se caracterizeaza prin proportii
mari, din alin (8) art. 134 *1 din CP RM, rezulta ca proportiile plantelor care contin substante
stupefiante sau psihotrope se determina prin hot. Guvernului nr. 79 din 2006. (In cazul plantei de
mac proportiile mari se cifreaza la 151-500 plante). Cultivarea ilegala a plantelor care contin
substante supefiante sau psihotrope in proportii mici si fara scop de instrainare atrage raspunderea
conform art. 87 din CContrav.

Latura obiectiva consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiune, acesta actiume cunoaste
urmatoarele 4 modalitati normative:

1. Semanatul ilegal
2. Cultivarea ilegala
3. Prelucrarea ilegala
4. Utilizarea ilegala

Prima din aceste modalitati implica punerea in pamant in conditii naturale sau artificiale a semintelor
de plante care contin substamte stupefiante sau psihotrope. A doua modalitate presupune rasadirea,
ingrijirea sau recoltarea plantelor care contin substante stupefiante sau psihotrope. Pentru calificare
nu conteaza daca faptuitorul realizeaza toate cele 3 activitati mentionate mai sus sau doar una dintre
ele. De asemenea penteu calificare nu conteaza daca plantele ingrijite sau recoltate sunt plante
spontane care au crescut de la sine sau plante rasadite de faptuitor sau de alte persoane. Astfel de
circumstante pot fi luate in considerare la individualizarea pedepsei. Atreia modalitate presupune
tratarea cu ojutor unor agenti chimici, fizice, mecanici etc. A plantelor care contin substante
stupefiante sau psihotrope. A patra presupune folosirea plantelor care contin substante stupefiante
sau psihotrope in procesul de productie. Toate celelalte operatiuni ilegale savarsitw asupra plantelor
care contin substante stupefiante sau psibotrope (procurare, pastrare, expediere, transportare etc)
vor constitui dupa caz pregatire sau complicitate la infractiunea prevazuts la (1) art. 217din CP RM.

Cerinta obligatorie pentru intregirea laturii obiective o constituie ilegalitatea actiunii prejudiciabile.
Aceasta inseamana ca faptuitorul nu respecta prevederile normative care reglementeaza ceirculatia
plantelor care contin substante stupefiante sau psihotrope. De asemenea ilegalitatea actiunii
prejudiciabile presupune ca la momentul savarsirii infractiunii faltuitorului ii lipseste autorizatia
eliberata de comiterul permanent de control asupra drogurilor din cadrul agentiei medicamentului si
dispozitivelor medicale.

Infractiunea prevazuta la (1) art. 217din CP RM, este o infractiune formala, ea se considera
consumata din moemntul savarsirii actiunii prejudiciabile.

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa. Motivele infractiunii analizate sunt dorinta
faptuitorului de asi asigura propriul consum de substante stupefiante sau psihotrope. Alt motiv ar fi
dorinta faptuitorului de a-sinafirma potentialul stiintific. Lipsa scopul de instrainare a plantelor care
contin substante stupefiante sau psihotrope este obligatorie pentru aplicarea raspunderii conform
(1) art. 217 din CP RM. In prezenta acetui scop calificarea trebuie facuta conform (1) art. 217*1 din
CP RM. Lipsa scopului de instrainare o confirma urmatoarele circumstsnte, lipsa intelegerii cu
persoanele care pot procura plante ce contin substante stupefiante sau psihotrope. C Faptuitorul
sufera de narcomanie. Pentru calificarea conform (1) 217 din CP RM nu este obligatoriu ca fsptuitorul
sa urmareasca scopul de producere a substantelor stupefiante sau psihotrope, scopul poate fi oricare
altul de exmplu scopul prodecerii de fibre sau seminte.

Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de 16 ani.
De asemenea subi3ct poate fi persoana juridica cu exceptia autoritatii publice. In ipoteza prevazuta la
lit.b (4) art. 217 din CP RM varsta minima a raspunderii penale este de 14 ani. In ipoteza lrevazuta la
lit.b cu indice 1 (3) 217 varsta minima a raspunderii penale este de 18 ani. In ipoteza prevazuta la lit.
D (3) art. 217 din CP RM subiectul trevuie sa aiba calitatea speciala de persoana cu functie de
raspundere sau de persoana care gestioneaza o organizatie comericala, obsteasca sau alta
organizatie nestatala.

In conformitate cu (5) art. 217 din CP RM, perosna care a savarsit una din infractiunile prevazute la
art. 217 sau 217*1 din CP RM se libereaza de raspundere penala daca isi aduce contributia activa la
urmatoarele:

1. Descoperirea sau contracararea infractiunilor ce tin de circulatia ilegala a substantelor

stupefiante sau psihotrope dupa caz prin: autodenuntare, predare benevola a substantelor
stupefiante sau psihotrope, i dicare sursei de procurare a acestor substante
2. Denuntarea altor persoane care au contribuit la savarsirea acestor infractiuni.
3. Indicarea mijloacelor banesti sau a veniturilor din aceste infractiuni.

Cele 3 actiuni socialmente utile mentionate mai sus au un caracter alternativ de aceia savarsirea
oricareia dintre ele este suficienta pentru aplocarea alin. 5 art. 217 din CP RM.

In cazul infractiunii de la (2) obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale cu privire la
neadmiterea circulatiei ilegale a drogurilor, etnobotanicelor si analogilor acestora. Obiectul material
il reprezinta drogurile, etnobotanicele sau analogii acestora caracterizate prin proportii mari. In
primul rand obiectul material trebuie sa fie reprezentat de droguri, etnobotanice sau analogii
acestora. Cele 3 notiuni care desemneaza aceste trei entitati sunt definite in art. 134*1 din CP RM .
Totusi la moment nu exista o lista aprobata normativ de droguri, etnobotanice sau analogi ai
acestora. In schimb exista liste aprobate normativ de substante stupefiante si de substante
prsihotrope. Astfel in hot. Guv nr 79 din 2006, lista de substsmte stupefiante este prezentata
exhaustiv si nu poate include alte substante decat cele pe care le enumera: heroina, cocaina, morfina
etc. In total 202 denumirinde substante. In acelasi act lista de substante psihotrope este prezentata
exhaustiv si nu poate include alte denumiri de substante decat cele pe care le enumera: amfetamina,
clofelina, ketamina, deazepam, etc. In total 170.

Asa cum sa mentionat anterior nu exista liste aprobate normativ de etnobotanice si de analogi.
Astdel lipseste claritatea in privinta statutului juridic al acestor substsnte, acesta deoarece ele nu
sunt supuse nici jnui regim juridic. Din acesta cauza notiunile de etnobotanice si de analogi nu sunt
aplicabile in practica, orice incercare de a le aplica in practica va constitui o ilegalitate in sensul
incalcarii art. 23 din Constituție. In al doilea rand obiectul material se caravterizeaza prin propurtii
mari, din (8) art. 134 din CP RM rezulta ca proportiile substantelor stupefiante sau psihotrope se
determina prin hot guv nr 79 din 2006. Procurarea sau pastrarea ilegala a substantelor ilegale in
proportii mici si fara scop de instrainare se califica in baza art. 85 din CCONTRAV.

Latura obiectiva consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiune, modalitatile normative ale
acestei actiuni sunt:

1. Producerea ilegala
2. Prepararea ilegala
3. Experimentarea ilegala
4. Extragerea ilegala
5. Prelucrarea ilegala
6. Transformarea ileagals
7. Procurarea ilegala
8. Pastrarea ilegala
9. Expedierea ilegala
10. Transportarea ilegala.

Prin producere se intelege culegerea substantelor stupefiante sau psihotrope din plantele care le
produc, prin preparare se are in vedere combinarea a doua sau mai multor substante stupefoante
sau psihotrope pentru a se obtine un preparat nou. Prin experimentare trebuoe de inteles verificarea
prin experianta a proprietatilor substantelor stupefiante sau psihotrope prin incercarea lor in diferite
conditii, in variate proportii saua supra unor subiecti diferiti. Notiunea de extragere nu se aplica in
practica intr-u cat dublieaza botiunea de producere. Prin prelucrare se are in vedere tratarea cu
ajutorul unor agenti chimici, fizici, mecanici, a substantelor stupefiante sau psihotrope. Prin
transformare se intelege schimbarea formei substantelor stupefiante sau psihotrope, se intelege
schimbarea culorii consistentei, aspectului exterior, prin camuflarea acestor substante sub forma
altor bunuri. Prin procurare se intelege obtinerea in posesie a substantelor stupefiante sau
psihotrope prin cumparare, acceptare ca dar, primire in schimbul altui bun, primire in contul unei
datorii, ca recompensa penteu munca prestata. Prin pastrare se are in v3dere detinere acestor
substante in mod deschis sau ascund in sfera de stapanire a fapruitorului, pentru calificare nu
conteaza daca posedarea sa face pentru faptuitor sau pentru o alta persoana, la fel nu are
importanta daca faptuitorul este posesor primar sau a procurat de la altcineva repsectivele
substante. Prin expediere trebuie de inteles trimiterea substantelor catre destinatar prin posta,
bagaj, cu folosirea transportului sau a unor animale, lrin curier etc. Este obligatoriu pe teritoriul RM.
Prin transportare se are in vedere deplasarea substantelor stupefiante sau psihotrope dintr-un loc in
altul insa in interiorul teritoriului vamal al RM. Daca acesta conditir nu se respecta se va aplica (2) art.
248 din CP RM. Toate celelalte operatiuni ilegale (fabricare, elaborare, controlul calitatii etc.) Vor
constitui dupa caz pregatire sau complicitate la infractiumea prevazuta la (2) art. 217 din CP RM.
Cerinta obligatorie pentru intregirea laturii obiective o co stituie ilegaliatea actiunii prejudiciabile,
acesta inseaman ca la momentul savarsirii infractiunii, faptuitorului ii lipseste autorozatia eliberata
de CPCD si sau licenta.

Infractiunea prevazuta la (2) art. 217 din CP RM este o infractiume formala, ea s3 considera
consumata din moemntul savarsirii actiunii prejudiciabile. Cat priveste latura subiectiva si subi3ctul
infractiunii a se vedea explicatiile de rigoare privind infractiunea prevazuta la (1) art. 217 din CP RM.

17.09.2018 PT

Teme de sine statator: 217*2 217*3

Tema: Sustragerea sau extorcarea drogurilor ori etnobotanicelor

Acest art prevede raspunderea pentru 3 infractiuni, obiectul juridic special are un caracter multiplu,
astfel obiectul juridic principal il formeaza relatiile sociale cu privire la neadmiterea circulatiei ilegale
a drogurilor sau etnobotanicelor. La randul sau obiectul juridic secundar il constituie relatiile sociale
cu privire la posesia asupra drogurilor sau etnobotanicelor, de asemenea in plan secundar poate fi
adusa atingere relatiilor soviale cu privire la integritatea corporala, sanatatea, libertatea psihica sau
libertatea fizica a persoanei. Obiectul material il reprezinta dupa caz:

1. Drogurile sau etnobotanicele in proportii mici (de regula)

2. Drogurile sau etnobotanicele in proportii mari (in cazul infractiunii prevazute la lit. F (2))
3. Drogurile sau etnobotanicele in proportii deosebit de mari (in cazul infractiunii prevazute la
lit c (3))
4. Corpul persoanei (in ipotezele prevazute la lit. E (2) si B (3))

Nu pot sa reprezinte obiectul material al infractiunilor analizate:

1. Analogii
2. Plantele care contin substante stupefiantw sau psihotrope
3. Precursorii
4. Materialele sau utilajele destinate producerii ori prelucrarii substantelor stupefiante sau
psihotrope

Sustragerea sau extorcarea unor asemenea entitati atrage raspunderea conform art. 186-192 din CP
RM sau art. 105 din CContrav.

Latura obiectiva are urmatoarea sutructura:

1. Fapta prejudiciabila exprimata in actiunea de sustragere a drogurilor sau etnobotanicelor

2. Urmarile prejudiciabile si anume prejudiciul patrimonial efectiv.
3. Legatura cauzala

Intr-o alta varianta, latura obiectiva consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiunea de extorcare
a drogurilor sau etnobotanicelor.
In principal notiunea de extorcare din art. 217*4 din CP RM are intelesul notiunii de șantaj din art.
189 din CP RM. Astfel extorcarea presupune inbinarea actiunii principale cu actiunea adiacenta. La
concret actiunea principala se exprima in cererea faptuitorului de a i se transmite droguri sau
etnobotanice. Cat priveste actiunea adiacenta, aceasta presupune dupa caz: amenintarea cu
violenta, amenintarea cu raspandirea unor informatii defaimatoare, amenintarea cu rapirea
persoanei, amenintarea cu distrugerea sau deteriorarea bunurilor aplicarea violentei, distrugerea sau
deteriorarea bunurilor etc.

In cazul in care sustragerea sau extorcarea drogurilor ori etno-botanicelor este urmata de pastrarea
procurarea, transportarea sau expedierea acestora vom fi in prezenta concursului dintre infractiunea
prevazuta la art. 217*4 din CP RM si una din faptele prevazute la (2) art. 217 sau (2) art. 217*1 din CP
RM ori art 85 din CContrav. Ele se considera consumate dupa din momentul:

1. Aparitiei posibilitatii reale de a se folosi si a dispune de droguri ori etnobotanice

2. Inaintarii cererii de transmitere a drogurilor sau etnobotanicelor daca aceasta cerere este
insotita de actiunea adiacenta corespunzatoare.

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa, de cele mai dese ori motivul consta in
interesul material. Scopul este special, se are in vedere scopul de cupiditate.

Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta 14 ani. PJ
nu poate fi subiect a infractiunilor analizate.

Tema: Consumul ilegal public sau organizarea consumului ilegal de droguri, etnobotanice sau
analogi ai acestora (art. 217*5)

Acest articol prevederea raspunderea pentru doua infractiuni. In cazul infractiunii prevazute la (1)
obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale cu privire la neadmiterea circulatiei ilegale a
drogurilor, etnobotanicelor si analogilor acestora. Obiectul material il reprezinta drogurile
etnobotanicele sau analogii acestora. Proportiile substantelor in cauza se iau in considerare nu la
calificarea faptei dar la individualizarea pedepsei.

Latura obiectiva are urmatoarea sutructura:

1. Fapta prejudiciabila exprimata in actiunea de consum ilegal a drogurilor etnobotanice sau

analogi ai acestora.
2. Modul de savarsire a infractiunii (modul public)
3. Locul de savarsire a infractiunii si anume teritoriul institutiilor de invataman, a institutiilor de
reabilitare sociala, a penitenciarelor, sau a unitatilor militare, locurile de agrement de
desfasurare a unor activitati de educare sau instruire a minorilor sau tineretului a altor
actiuni culturale sau sportive ori in imediata apropiere de acestea.

Prin consum ilegal se intelege actiunea care indeplineste urmatoarele 5 conditii:

1. Presupune administrarea nejustificata a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora.

Este savaraita in scopul de a cunoaste si a simti efectul acestor substante asupra fizicului si
psihicului
2. De regula cantitatile acestor substante depasesc dozele terapeutice
3. Aceste substante nu sunt prescrise de un medic
4. In organismul faptuitorului nu se atesta procese patologice care ar face indicata
administrarea unor asemenea substante.
Cele doua semne secundare ale laturii obiective au un caracter alternativ, aceasta inseamna ca
prezenta oricaruia dintre ele este suficienta pentru aplicarea (1) art. 217*5 din CP RM. Cat priveste
modul public a se vedea art. 131 din CP RM. In cazul in care consumul ilegal de droguri (nu si de
etnobotanice sau de analogi) este savarsit in lipsa modului si locului prevazut in (1) art. 217*5 din CP
RM raspunderea se aplica in baza art. 85 din CContrav.

Infractiunea prevazuta la (1) art. 217*5 este o infractiume formala, ea se considera consumata din
momentul consumului ilegal de droguri, etnobotanice sau analogi ai acestora.

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa, motivele sunt: dorinta faptuitorului de a
resimti efectul drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, dorinta faptuitorului de a
apoligiza consumul unor acestora substante.

Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de 16 ani.
In cazul infractiunii prevazute la (2) art. 217*5 obiectul juridic special il constituie relatiile sociale cu
privire la neadmiterea circulatie ilegale a drogurilor sau etnobotanicelor fara analogi. Aceasta
infractiune nu are obiect material intr-cat nu presupune o influentare directa asupra vreo unei
entitati corporale.

Latura obiectiva consta in fapta prejudicabila exprimata in actiumea de orga izare a consumului ilegal
de droguri sau etnobotanice. In esenta aceasta actiune presupume initierea si asigurarea consumului
ilegal de droguri sau etnobotanice. Aceata actiune nu poate presupune:

1. Simpla tolerare a consumului ilegal de droguri sau etnobotanice

2. Instrainarea sau distribuirea ilegala de droguri sau etnobotanice
3. Organizarea propriului consum de droguri sau etnobotanice

In ultimul caz suntem in prezenta pregatirii de infractiunea prevazuta la (1) art. 217*5 din CP RM sau
a pregatirii de fapta prevazuta la art. 85 CContrav. Consumul ilegal poate fi organizat pentru
necesitatile unui singur consumator sau ale unei pluralitati de consumatori, pentru calificare nu
conteaza daca acestea consuma separat sau impreuna. Important este ca procesul de consum pe
care il organizeaza faptuitorul sa aiba un caracter ilegal.

Infractiumea prevqzuta la (2) art. 217*5 este o infractiume formala, ea se considera consumata din
momentul organizarii consumului ilegal de droguro sau etnobotanice.

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa, de cele mai dese ori motivul infractiunii
consta in interesul material, scopul infractiunii este unul special, se are in vedere scopul consumului
ilegal de catre alte persoane a drogurilor sau etnobotanicelor.

Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de 16 ani.

Tema: Introducerea ilegala intentionata in orga ismul unei alte persoane impotriva vointei acesteia
a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestira (art.217*6)

Obiectuljuridc special il formeaza relatiile sociale cu privire la neadmiterea circulatiei ilegale a

drogurilor, etnobotanicelor sau anlogilor acestora. Obiectul material il reprezinta drogurile,
etnobotanicele sau analogii acestora. Proportiile acestor substante se iau in considerare nu la
calificarea faptei dar la individualizarea pedepsei.

Latura obiectiva consta in fapta ptejudiciabila exprimata in actiunea de introducere ilegala indiferent
de mod in organismul unei alte persoane impotriva vointei acesteia, a drogurilor etnobotanicelor sau
analogilor acestora. Dupa cum se poate vedea actiumea in cauza presupune lipsa atat a conditiilor de
lagalitate cat si a consimtamantului victimei. Din acesta cauza art. 217*6 din CP RM nu-i poate fi
aplocat de exemplu medicului care:

1. In exercitarea obligatiilor sale profesionale administreaza justificat unei pacient un drog.

2. In plus a fost exprimat consimtamantul constientizat al pacientului al reprezentantului sau
legal sau al redei sale apropiate pentru administrarea drogului.
3. Acest consmintamant este exprimat benevol in baza informatiei multilaterale si exhaustive
obtinute de la medicul curant sau de la medicul care efectueaza studiul clinic.
4. Acest consimtamant este confirmat prin semnatura pacientului a reprezentantului sau legal
sau a rudei sale apropiate precum si a medicului in documentatia medicala corespunzatoare.

Infractiunea prevazuta la art 217*6 din CP RM este o infractiune formala, ea se considera consumată
din momentul introducerii in organismul vicrimei a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor
acestora.

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa, motivele sunt razbunare, gelozie, ura
,invidie, dorinta de a obtine informatii de la victima, dorinta de a efectua cercetari biomedicale,
interesul material care presupune executarea unei comenzi in schimbul unei remuneratii materiale.

Subiectul este persoana fizca reaponsabila care la momentul comiterii faptei a atins varsta de 16 ani
in cazul faptei prevazute la (1) sau 14 ani in cazul faptei prevazute la (2).

Tema: Prescrierea ilegala sau incalcarea regulilor de circulatie a drogurilor (art. 218)

Acest art prevede raspunderea pentru 3 infractiuni:

1. Obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale cu privire la: circullatia ilegala a drogurilor
(in cazul infractiunilor prevazite la alin 1si2), circulatia ilegala a drogurilor, a metrialelor si
utilajelor destinate producerii sau prelucrarii acestora ori a plantelor care contin droguri.

Obiectul material il reprezinta dupa caz:

1. Retetele penteu obtinerea drogurilor, in cazul infractiunii prevazute la alin (1)

2. Retetele sau alte documente necesare pentru obtinerea drogurilor (2)
3. Drogurile materialele sau utilajele destinate producerii ori prelucrarii acestora ori plantele
care contin droguri, in cazul infractiunii prevazute la alin 4
4. Corpul persoanei in ipoteza prevazuta la (5)

In cazul infractiunii de la (1) latura obiectiva consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiunea de
prescriere fara necesitate a drogurilor. Prin prescriere se are in vedere punerea la dispozitia altei
persoane a retetei necesare pentru obtinerea drogurilor, prescrierea trebuie sa fie fara necesitate.
Acesta presupune folosirea abuziva a calitatii de medic pentru a inleani procurarea drogurilor in alte
scopuri decat efectiarea unei tratament medical. Notiunea de prescriere fara necesitate esetw mai
ingusta decat notiunea de prescriere ilegala, oricare alta incalcare are regulilor de perfectare a
retetelor penteu obtinerea drogurilor atrage raspunderea conform (5) art. 77 din CContrav.
Tsmeiurile pentru prescrierea cu necesitate a drogurilor sunt stabilite in anexa nr.2 la ordinul min
sanatati nr. 960 din 2012.

Infractiunea prevazuta la (1) art. 218 este o infractiume formala, ea se considera consumata din
momentul predarii retetei celui care urmeaza sa o foloseasca indiferent daca farmacistul ia eliberat
droguri in baza acestei retete. In cazul infractiunii de la (2) latura obiectiva consta in fapta
prejudiciabula exprimata in actiumea de falsificare a retetelor sau a altor documentw necesare
penteu obtinerea drogurilor. Prin falsificare se intelege confectionarea unui document fals. In cazul in
care drogurile sunt obtinute in rezultatul folosirii unui document falsoficat cu achitarea valorii acstor
substante com fi in prezenta procurarii ilegale a drogurilor, deci fapta va fi calificata conform (2) art.
217 sau (2) art. 217*1 din CP RM.

Infractiunea prevazuta la (2) art. 218 din CP RM este o infractiune formala, ea se considera
consumata din momentul falsificarii retwtei sau a unui alt document necesar penteu obtinerea
drogurilor.

In cazul (4) latura obiectiva are urmatoarea structura:

1. Fapta prejudiciabila exprimata in actiunea sau inactiunea de incalcare a regulilor fie de

circulatie a drogurilor a materialelor sau utilajelor destinate producerii sau prelucrarii, fie de
cultivare a plantelor care contin droguri.
2. Urmarile prejudiciabile si anume pierderea drogurilor a materialelor sau utilajelor destinate
producerii sau prelucrarii acestora ori a plantelor care contin droguri,
3. Legatura cauzala

Specificul faptei incriminate la (4) art. 218 din CP RM in comparatie cu infractiunile analizate
anteriorconsta in aceia ca activitatile de producere prelucrare, pastrare, procurare etc. Sunt savarsite
in temeiuri legale dar cu incalcare.regulilor corespunzatoare. Infractiunea prevauta la (4) art. 218 din
CP RM este o infrctiume materiala, ea se considera consumata din momentul pierderii drogurilor,
materialelor sau utilajelor destinate producerii ori prelucrarii acestora ori a plantelor care contin
droguri. Prin pierdere se intelege iesirea de facto din posesia victimei a respectivelor bunuri sau
aducerea lor intr-o asemenea stare care xclude utilizarea lor in viitor conform destinatie.

Cat priveste latura subiectiva, infractiunile prevazute la.(1) si (2) sunt comise cu intentie ditecta, in
cazul infractiunii de la (4) art. 218 din CP RM, faptuitorul manifesta intentie sau imprudenta fata de
fapt prejudiciabila si dor imprudenta fata de urmarile prejudiciabile. In ipoteza lrevazuta la (5) art.
218 din CP RM motivul infractiunii este special, se are in vedere interesul material, in ipoteza
prevazuta la lit c (3) art 218 din CP RM, scopul infractiunii este special, se are in vedere scopul
obtinerii drogurilor sau preparatelor in proportii deosebit de mari.

Subi3ctul infractiunii este PF rwsponsabila care la momentul comiterii faptei a atins 16 ani. De
asemenea subiect poate fi persoana juridică cu excepția autorității publice. In cazul infractiunii de la
(1) subiectul are calitatea speciala de medic care arw dreptul sa perfecteze sa semneze si sa aplice
stampila in reteta pentru retinerea drogurilor, si (4) art. 218 are subiect special, se are in vedere
persoana obligata sa respecte.regulile fie de circulatie a drogurilor, ameterialelor destinate
producerii ori prelucrarii a acestora fie de cultivare a plantelor care contin droguri. Este obligatoriu ca
la momentul savarsirii infractiunii, subiectul sa dispuna de autorizatie eliberata de CPCD.

24.09.2018 PT

Organizarea ori intretinerea .. pentru consumul drogurilor sau etnobotanicelor (art. 219)

Obiectul jurid8c special il constituie relatiile sociale cu privire la neadmiterea circulatiei ilegale a
drogurilor sau etnobotanicelor. Obiectul imaterial il reprezinta spelunca organizata sau intretinuta
pentru consumul de droguri sau etnobotanice ori localul pus la dispozitie in acelasi scop. Se are in
vedere spatiul lovuibil sau nelocuibil care se preconizeaza a fi folosit pentru consumul de droguri sau
etnobotanice.
Latura obiectiva consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiune. Modalitatile normative ale
acestei actiuni sunt:

1. Organizarea sp3luncii
2. Intretinerea speluncii
3. Punerea la dispozitie a localului

Prima din aceste modalitati presupune in esenta initierea si asigurarea functionarii speluncii. Se are
in vedere gasirea, procurarea, repararea, amenajarea spatiului respectiv. Ce de-a doua modalitate
normativa presupune utilizarea speluncii, achitarea cheltuielilor pentru intretinerea acesteia,
asigurarea pazei speluncii etc. Cea de a treia modalitate normativa presupune crearea ambientei
corespunzatoare pentru ai atrage pe consumatorii de droguri sau etnobotanice, contactarea lor
pentru ai anunta in acest sens.

Infractiunea analizata este o infractiune formala, ea se considera consumata din momentul savarsirii
actiunii prejudiciabile indifeent daca a avut loc sau nu consumul de droguri sau etnobotanice.

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa. De cele mai dese ori motivul infractiunii
consta in interesul material.

Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de 16
ani.

Tema: Proxenetizmul (art. 220)

Obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale cu privire la neaservirea si moralitatea actelor
sexuale. Infeactiunea analizata are obiect material atunci camd presupune o influentare directa
asupra corpului victimei. Victima infractiunii poate fi orice persoana de sex femenin sau masculin.
Varsta victimei poate fi luata in considerare la individualizarea pedepsei. Raspunderea se agraveqza
conform lit. B (2) art. 220 din CP RM daca victimă este femeia gravida.

Latura obiectiva consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiune. Acesta actiune presupune
urmatoarele 4 modalitati normative:

1. Infemnul la prostitutie
2. Determinarea la prostitutie
3. Inlesnirea practicarii prostitutiei
4. Tragerea de foloase materiale de pe urma practicarii prostitutiei de catre o alta persoana.

Prin prostitutie se intelege practicarea de acte sexuale cu persoane diferite care beneficiaza de
serviciile prostituatei acesta urmarind sa-si procure pe o asemenea cale mijloace de existenta sau
principalele mijloace de 3xista. Prostitutie nu constituie prestarea de servicii sexuale online.

Indemnul la prostitutie presupune stimularea interesului unei alte persoane pentru ca acesta sa
practice prostitutia, indemnul trebuie sa se adreseze unei sau unor persoane concrete. In contrast
propagarea prostitutiei se adreseaza unui cerc nedetwrminat de persoane. Intr-un asemenea caz
raspunderea se aplica in baza (2) art. 90 *1 din CContrav.

Determinarea la prostitutie presupune intreprinderea de catre faptuitoe a unor eforturi de natura a

influenta victima pentru ca acesta sa ia decizia de a practica prostitutia. Pentru calificare nu conteaza
daca ideia de a practica prostitutia sau daca acesta ideie se nascuse mai inainte in constiinta victimei.
Important este ca faptuitoeul prin activitatea sa impulsioneze victima sa ea decizia de a practica
prostitutia. Totodata acesta influentare asupra victimei nu trebuoe sa o lipseasca de libertatea
decizionala ori art. 220 din CP RM prevede raspunderea penteu determinarea la prostitutie si nu
pentru constrangerea la prostitutie. In cazul constrangerii la prostitutie se va aplica art. 151, 152,155,
165, 171, 172 sau 173 din CP RM.

Inselsnirea practicarii prostitutiwi presupune acordarea de ajutor in vederea practicarii proatitutiei.

Se are in vedere punerea la dispozitie a lovuintei sau a mijlocului de transport, finantarea organizarii
unui local in care va fi practicata prostitutia.

Tragerea de foloase materiale de peurma traficarii prostitutiei de catre o alta persoana presupune
obtinerea de venituri (bani, bunuri, drepturi patrimoniale) etc. In rezultatul practicarii prostitutiei de
catre o persoana alta decat faptuitorul.

Infractiunea de proxenetism este o infractiume formala, ea se considera consumată din momentul

savarsirii actiunii prejudiciabile in oricare din modalitatile sale nor.ative.

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa, de cele mai dese ori motivul infractiunii
consta in interesul material, scopul infractiunii este unul special, se are in vedere scopul practicarii
prostitutiei de catre victima. Scopul exploatarii victimei in prostitutie nu poate carcateriza
infractiunea de proxenetism, in prezenta unui asemenea scop fapta se califica in baza art. 165 sau
206 din CP RM.

Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de 16 ani.
Raspunderea se agraveaza confirm lit.b (2) art. 220 din CP RM daca subiectul are calitatea speciala de
persoana publica, de persoana cu functie de raspundere, de parsoana cu functie de demnitate
publica, de paroana publoca straina sau de functionar international.

Notiunile care desemneqza toate aceste calitati speciale sunt definite in art. 123 si 123*1 din CP RM.

Capitolul 10: Infractiuni economice

Tema: Fabricarea sau punerea in circulatie a semnelor banesti sau a titlurilor de valoare false (art.
236)

Acest articol prevede raspunderea pentru doua infractiuni. Ele sunt prevazute la (1) si lit.c (2) art. 236
din CP RM. Obi3ctul juridic generic al acestor infractiuni il formeaza relatii sociale cu privire la
economia nationala. Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale cu provire la increderea
publica in autenticitatea semnelor banesti sau a titlurilor de valoare.

Deoasebim patru notiuni care desemneaza obi3ctul material sau produsul infractiunilor analozate:

1. Bancnotele emise de BNM sau de organul autorizat al unui stat strain ori al unei uniuni
monetare de state straine utilizate pentru efectuarea platilor.
2. Monedele metalice inclusiv cele jubiliare si comemorative carw sunt emise de BNM sau de
organul autorizat al unui stat strain sau al unei uniuni konetare de state straine utilizate
pentru efectuarea platilor.
3. Valorile mobiliare de stat utilizate pentru efectuarea platilor.
4. Altw titluri de valoare utilizate pentru efectuarea platilor

Bancnotele si monedele metalice trebuie sa reprezinte minloace de plata legale, acesta inseamna ca
ele au fost puse in circulatie de autoritatile competente ale unor state recunoscute pe plan
international inclusiv recunoscut3 de RM. Nu intra sub incidenta art. 236 din CP RM asa numitele
semne banesti emise de autoritatile neconstitutionale ale unor formatiuni statale autoproclamate.
Fabricarea sau punerea in circulatie a unor asemenea semne banesti false poate atrage raspunderea
in baza escrocheriei art. 190 sau 196 din CP RM cu sau fare referire la art. 26 din CP RM. Prin valori
mobiliare de stat se au in vedere valorile mobiliare emise de autoritstile administratiei publice
centrale de exemplu de Min. Fin. Sau de autoritstile administratiei publice locale din RM sau dintr-un
alt stat. Prin alte titluri de valoare trebuie de inteles valorile mobiliare care sunt emise nu de o
autoritate a administratiei publice dar de o alta peraoana juridica participanta la piata de capital din
RM sau dintr-un alt stat. In special sea au in vedere valorile mobiliare emise de bancile comercialedin
RM sau dintr-un alt stat.

In dispozitia art. 236 din CP RM la caracterizarea obiectului material sau a produsului infractiunii se
recurge la sentagma utilizate pentru efectuarea platilor. Acesta inseamna ca semnele banesti sau
titlurile de valoarw false imita semnele banesti sau titlurile de valoare autentice care la momentul
savarsirii infractiunii se afla in circulatia oficiala. Nu pot sa reprezinte obiectul material sau produsul
infractiunilor prevazute la art. 236din CP RM semnele banesti sau titlurile de valoare retrase din
circulatie. In anumite imprejurari, fabricarea sau punerea in circulatie a unor asemenea entitati false
poate atrage raspunderea conform art. 190 sau 196 din CP RM cu sau fara referirw la art. 26 din CP
RM.

In cazul infractiunii prevazute la (1) art. 236 din CP RM valoarea semnelor banesti sau a titlurilor de
valoare false nu trebuie sa depaseasca 40 de salarii medii lunare. In caz contrar raspundereanse
aplica pentru infractiunea prevazuta la lit. C (2) art. 236 din CP RM. Parametrii valorici trebuie
calculati reesind nu din valoare reala a semnelor banesti sau a titlurilor de valoare false dar reeseind
din valoarea lor nominala.

Infractiunile prevazute la art. 236 din CP RM pot avea victima, se are in vedere dupa caz:

1. Posesorul bunurilor luate ilegal de catre faptuitor

2. Prestatorul de servicii sau executantul de lucrari de care beneficiaza ilegal faptuitorul.

Latura obi3ctiva consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiune. Modalitatil3 normative ale
acestei actiuni sunt:

1. Fabricare
2. Punerea in circulatie

Cat priveste prima mofalitate nor.ativa acesta presupune doua modalitati faptice:

1. Contrafacere
2. Alterare

Prin contrafacere se intelege confectionarea semnelor banesti sau a titlurilor de valoare false care
imita semnele banesti sau titlurile de valoare autentice. Prin alterare trebuie de inteles modificarea
continutului sau a aspectului semnelor banesti sau titlurilor de valoare autentice.

Semnele banesti sau titlurile de valoare false trebuie sa prezinte o asemanere considerabila cu
semnele banesti sau titlurile de valoare autentice pe care le imita. Daca acesta conditie nu este
indeplinita se va aplica art. 186, 190 sau 196 din CP RM cu sau fara referire la art. 26 din CP RM.

Cea de a doua modalitate normativa si anume punerea in circulatie pr3supune dupa caz: efectuarea
de plati, schimburi, inclusiv valutarea, darea cu imprumut, depunerea la o institutie financiara,
donarea etc. Infractiunile prevazute la art. 236 din CP RM sunt infractiuni formale, ele se considera
consumate din momentul fabricarii sau punerii in circulatie chiar si a unui singur exemplar de semne
banesti sau titluri de valoare false.
Luarea ilegala a bunurilor victimei ca si beneficierea ilegala de serviciile prestat3 de acesta sau de
lucraril3 3xecutate de victima nu necesita calificare suplimentara conform art. 190 sau 196 din CP
RM. Intr-un asemenea caz se aplica doar art. 236 din CP RM.

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa. Motivul se exprima in interesul material. In
prezenta modalitatii normative de fabricar3, scopul infractiunii este unul special, se are in vedere
scopul punerii in circulatie a semnelor banesti sau a titlurilor de valoare false.

Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de 16 ani.
De asemnea subiect poate fi PJ cu exceptia aut. Publice.

Subiecul poate aparea in oricare din urmatoarele 3 ipostaze:

1. Subiectul doar a fabricat semnele banesti sau titluri de valoare false

2. Subiectul nu a fabricat semnele banesti sau titlurile de valoare false dar le-a pus in circulatie
3. Subiectul a fabricat si a pus in circulatie semnele banesti sau titlurile de valoare false.

Diferentierea acestor ipostaze poate fi luata in considerare la individualizarea pedepsei.

01.10.2018 PT

Tema: Dobandirea creditului, a imprumutului sau a despagubirii ori indemnizatiei de asigurare prin
inselaciune (art. 238)

Acest art. Prevede raspunderea pentru doua inf4actiuni corespunzatoare celor diua aliniate. Obiectul
juridic special al acestor infractiuni are un caracter complex, astfel obiectul juridic principal il
formeaza relatiile sociale cu privire la obtinerea legala a creditului , a imprumutului sau a
despagubirii ori indemnizatiei de asigurare. La randul sau obiectul juridic secundar il formeaza
relatiile sociale cu privire la posesia asupra creditului a imprumutului sau a despagubirii ori
indemnizatiei de asigurare. Calitatea de bunuri dobandite prin savarsirea infractiunii o au:

1. Creditul
2. Imprumutul
3. Despagubirea
4. Indemnizatia de asigurare

2 partea necuvenita din credit, imprumut sau despagubirea

3 creditul sau imrumutul obtinut in conditii avantajoase de care nu avea dreptul sa beneficieze
faptuitorul.

Victimele infractiunilor analizate sunt:

1. Institutia financiara care desfasoara activitatea de acordare de credite sau de imrumuturi

2. Organizatia financiara nebancara care acorda credite sau imprumuturi
3. Asociatia de economii si imprumut
4. Asiguratorul

Latura obi3ctiva are urmatoarea structura:

1. Fapta prejudiciabila exprimata in actiunea de prezentare a unor informatii falseurmata de

actiunea fie de obtinere a unui credit, a unui imprumut sau a unei despagubiri ori
 indemnizatii de asigurare fie de majorare a sumei acestora, fie de obtinere a unui credit sau
imprumut in conditii avantajoase
2. Urmarile prejudiciabile si anume daunele in marime.mai mare sa egala cu 500 UC.
3. Legatura cauzala
4. Mijlocul de savarsire a infractiunii si anume informatiile false prezentate de catre faptuitor.

Fapta prejudiciabila analizata este alcatuita din:

1. Actiunea mijloc
2. Actiunea scop

Astfel actiunea mijloc se 3xprima in prezentarea de catre faptuitor a unor infirmatii false, la randul
sau actiunea scop presupune urmatoarele 3 modalitati normative: a. Obtinerea creditului, a
imprumutului sau a despagubirii ori indemnizatiei de asigurare, b. Obtinerea majorarii sumei
creditului, a imprumutului sau a despagubirii ori indemnizatiei de asigurare, c. Obtinerea unui credit
sau imrumut in conditii avantajoase.

Informatiile false prezentate de catre faptuitor care reprezinta mijlocul de savarsire a infractiunii sunt
perfectate in modul cerut de lege, contin toate indicatiile necesare si sunt insotite de semnaturile
factorilor de decizie corespunzatori, pentru calificare nu conteaza daca informatiile sunt faplsificate
integral sau partial. Important este ca informatiile false sa aiba o semnificatie decisiva in vederea fie a
obtinerea unui credit, a unui inprumut sau a unei despagubiri ori indemnizatii de asigurare, fie a
majorarii sumei acestora, fie a obtinerii unui credot sau imrumut in conditii avantajoase.

Documentele care contin informatii false pot avea un caracter oficial sau privat. Chiar si atunci cand
ele au un caracter oficial aplicarea art 238 din CP RM exclude retinerea la calificare a art 361 din CP
RM. (A se vedeadecizia plenului colegiului penal al CSJ nr.4/2014. Infractiunile prevazute la art 238
din CP RM sunt infeactiuni materiale, astfel la (1) se considera consumata din momentul cauzarii
victimei a daunelor in marime mai mare sau egala cu 500 UC. Marimea acestor daune nu trebuie sa
depaseqsca 400 salarii medii lunare in caz contrar se aplica raspunderea penteu infractiunea
prevazuta la (2) art. 238 din CP RM daca marimea daunelor cauzate este de pana la 500 UC devine
aplicabil art 106 din CCONTRAV.

Latura sibi3ctiva s3 caracterizeaza prin intentie directa, motivul de exprima in interesul material.
Scopul infractiunii este unul special. Se are in vedere scopul obtinerii unui credit, a unui imprumut
sau a unui despagubiri ori indemnizatii de asigurare al majorarii sumei acestora sau al obtinerii unui
credot sau imprumut in conditii avantajoase. Comun penteu toate cele 3 forme ale scopului
infractiunii este ca faptuitorul urmareste sa ramburseze in cele din urma creditul, imorumutul sau
despagubirea, ori indemnizatia de asigurare. Cu alte cuvinte faptuitorul urmareste nu scopul de
sustragere dar scopul de folodinta temporara.

Subiectul este PF responsabila care la momentul cometerii faptei a atins varsta de 16 ani. De
asemenea subiect poate fi PJ cu exceptia aut. Publice.

Tema: Practicarea ilegala a activitatii de intreprinzator (art. 241)

Acest art. Ptevede raspunderea pentru dous infractiuni, ele sunt prevazute la (1) si lit f (2). Obiectul
juridic special il formeaza relatiile sociale cu privire practicarea legala a activitatii de intreprinzator.
Infractiunile analizate nu au nici obiect material nici obiect imaterial, abesnta obiectului imaterial se
atesta din moemntul intrarii in vigoare a alegii nr. 179 din 2018. Infractiunile prevazute la art. 241 din
CP RM nu au victima.
Latura obiectiva are urmatoarea structura:

1. Fapta prejudiciabila exprimata in actiunea (si inactiunea) de practicare ilegala a activitatii de

intreprinzator
2. Urmarile prejudiciabile (obtinerea unui profit in proportii mari sau deosebit de mari.
3. Legatura cauzala

Modalitatile normative ale faptei prejudiciabile analizate sunt:

A desfasurarea activitatii de intreptinzator fara inregistre, licenta si sau autorizare obligatorii conform
legii pentru desfasurarea activitatii in cauza.

Atunci cand omite inregistrarea a activitatii de intreprinzator sau reinregistrarea fsptuitorul nu

executa obligatiile stabilite de (1) art. 27 al legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi nr.845 din
1992 precum si de lit a (2) art. 8 din Codul Fiscal.

Inregistrarea sau reinregistrarea se face conform urmatoarele acte normative:

1. Legea privind inregistrarea de stat a PJ si a intreprinzatorilor individuali nr. 220 din 2007
2. Hot. Guv. Privind inregistrarea gospodariilor taranesti de fermier nr. 977 din 2001.

Desfasurarea activitatii financiare fara inregistrare si/sau fara autotizate, licentiere, repr3zinta un caz
particular de practicare ilegala a activitatii de intreprinzator. Intr-un asemenea caz se aplica nu art.
241 din CP RM dar art. 241*1. Desfasurarea activitatii de Intreprinzator fara inregistrare nu
reprezinta un caz particular de tainuire a obiectele inpozabile, acesta deoarece subiectului ii lipsete
calitatea de persoana care este contribuabil sau care reprezinta un contribuabil, drept urmare in
acest caz se aplica doar art. 241 fara a fi invocat art. 244 din CP RM. Prezentarea penteu inregistrarea
intreprinderii a unor informatii false nu intra sub incidenta art. 241 din CP RM. Intr-un asemenea caz
s4 aplica (8) art. 263 din CCONTRAV.

In legatura cu modificarea art. 241 prin legea nr.179 din 2018 elementul de noutate il reprezinta
desfasurarea activitatii de intreprinzator fara licenta si/sau fara autorizare obligatorii conform legii
penteu desfasurarea activitatii in cauza. In acesta ipoteza principalul act normativ de referinta este
legea nr. 160 din 2011 privind reglementarea prin autorizare a activitatii de intreprinzator. Conform
(1) art. 4*1 al acestei legi deosebim urmatoarele 3 categorii de acte permisive:

1. Licenta
2. Autorizatie
3. Certificat

In dispozitia lit a (1) art. 241 din CP RM se are in vedere lipsa nu a oricarui act permisiv dar numai
lipsa licentei si/sau autorizarii. Toate actele permisive care intra in categoria licentelor si autorizatiilor
sunt enumerate in cap. 1 si 2 din anexa nr.1 la legea nr. 160 din 2011.

Litera (1) art 241 din CP RM nu poate fi qplicat in cazul desfasurarii activitatii de intreprinzator fara
certificatul obligatoriu pentru desfasurarea activ in cauza. Intr-un asemenea caz, raspunderea se
aplica conform (4) 263 CContrav. Toate actele permisive care intra in categoria certificatelor sunt
specificate in cap. 3 din Anexa nr.1 la legea nr. 160 din 2011.

B desfasurarea unor genuri de activitate interzis3 de lege, din (1)

-4) art. 10 al legii nr. 845 rezulta ca trebuie deosebite urmatoarele doua ipoteze: desfasurarea unor
genuri de activitate interzise de lege. Si a doua ipoteza desfasurarea unor activitati permise in mod
exclusiv intreprinderilor de stat. Cea de a doua ipoteza nu intra sub incidenta art. 241 din CP RM.
Acest art. Nu poate fi aplicat chiar daca in rezultatul desfasurarii activitatilor permise in mod exclusiv
interprinderilor de stat s-ar obtine un profit in proportii mari sau deosebit de mari. Prima din
ipotezele de mai sus intra sub incidenta art. 241 din CP RM, totusi pentru aplicarea acetui art este
necesar ca activitatea ilegala de intreprinzator sa nu fie sanctionata de norme speciale penalr sau
contraventionale. Aplocarea acestor norme speciale exclude retinerea la calificare a art 241 privit ca
norma generala.

Infractiunile prevazute la art 241 sunt infractiuni materiale, astfel, infractiumea prevazuta la (1) se
considera consumata fin monetul obtinerii profitului in proportii mari. Marimea acestui profit nu
trebuie sa depaseasca 40 salarii medii lunare. In caz contrar raspunderea se aplica pentru
inf4actiunea prevazuta la lit f (2) art. 241 din CP RM. Daca marimea profitului otinut nu atente
proportiile mari, raspunderea poate fi aplicata in baza (1, 4 sau 5) art 263 sau art. 290 din CContrav.

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa sau indirecta, motiv infractiunii consta in
interesul matetial.

Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta 16 ani.
Subiect poate fi PJ cu exceptia aut publice.

Tema: Spalarea banilor (art. 243)

Acest articol lrevede raspunderea pentru doua infractiuni, ele sunt prevazute la (1) si lit.b (3) art.
243din CP RM. Obiectul juridic special al acestor infractiuni il constituie relatiile sociale cu privire la
sursa si provenienta legala precum si circulatia corecta in operatiunile financiare a mijloacelor
banesti, abunurilor sau a venoturilor. Obiectul material sau imaterial al infractiunilor analizate in
reprezinta bunurile in sensul art. 132*1 din CP RM. Nu oricare bunuri prevazute de acest art. Pot sa
reprezinte obiectul material sau imaterial a infractiunilor de spalare a banilor. Penteu a avea acesta
calitate, bunurile respective trebuie sa fie bunuri ilicite. Din art. 3 al legii cu privire la prevenirea si
combaterea spalatii banilor si finantarii terorismului nr. 308 din 2016 rezulta ca bunuri ilicite sunt
bunurile infractionale.

In cazul infractiunii prevwzute la (1) art. 243 valoarea acestor bunuri nu trrbuie da depaseasca 40
salarii medii lunare. In caz contrar se aplica lit b art. 243 din CP RM . Datorita specificului lor aceste
infractiubi nu au victima.

Latura obiectiva consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiune. Modalitative normative sunt:

1. Convertirea sau transferul bunurilor care constituie venituri ilicite, prin convertire trebuie de
inteles inlocuirea bunului care a o provenienta infractionala cu un alt bun de origine licita.
Cedarea unui unui automobil rezultat din savarsirea unor actiuni contra unui imobil de
origine legala. Prin transfer se are in vedere transmiterea drepturilor referitoare la un bun de
provenienta infractionala.
2. Tainuirea sau deghizarea, amplasarii dispunerii sau deplasarii proprietatii reale a drepturilor
afente sau a bunurilor. Se are in vedere mascarea originii si a situatiei juridice a bunurilor sau
a drepturilor afetente care au provenienta infractionala (lucrarile de constructie a unui imobil
obtinute prin santaj sunt prezentate prin deghizare ca executare a contractului de
antrepriza).
3. Dobandirea, detinerea sau utilizarea bunurilor care constituie venituri ilicite. Se are in vedere
obtinerea in posesie, pastrsrea sau intrebuintarra temporara a bunului obtinut de la cel care
a savarsit infractiunea anterioara. Prin infractiunea anterioara se intelege infractiunea
 generatoare de venituri ilicite prevazuta la unul din urmatoarele art - 186-192, 220, 236, 326
etc.
4. Participarea la orice asociere intelegere, complicitate, prin acordare de asistenta, ajutor sau
sfaturi in vederea savarsirii spalarii banilor in oricare din cele 3 modalitati normative
mentionate mai sus la literele a-c. Aplicarea raspunderii conform lit. D (1) art 243 din CP RM
exclude referirea la art 42, 44 si 45 din CP RM.

Infractiunile de spalare a banilor sunt inf4actiuninformale, ele se considera consumate din momentul
savarsirii infractiunii prezudiciabile in oricare din modalitatile sale normative.

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa, este obligatoriu sa se ateste ca la momentul
comiterii infractiunii, faptuitorul stia sau trebuia sa stie ca bunurile pe care le converstete le
transfera, le dobandeste etc. Constituie venituri ilicite (a se vedea decizia CC nr. 109 din 2017). De
cele mai dese ori motivul inf4actiunilor analizate se exprima in interesul material. Scopul infractiunii
este unul special, se are in vedere scopul introducerii bunurilor infractionale in corcuitul legal. In lipsa
acestui scop, fapta poate fi calificata conform art. 199 din CP RM.

Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de 16. La
fel subiect poate fi PJ cu exceptia aut publice.

08.10.2018 PT

TEMA: Contrabanda (art. 248)

Acest art. Prevede raspunderea pentru 5 infractiuni. Ele sunt prevqzute la alin. 1-4 si lit. D (5).
Obiectul juridic speciql il formeaza relatiile sociale cu privire la securitatea vamala a RM. In plan
s3cundar poate fi adusa atingere relatiilor sociale cu privire la circulatia legala a substantelor
stupefiante, psihotrope cu efecte puternice, toxice, otravitoare, radioactive sau explozive, a
deseurilor nocive, a produselor cu destinatie dubla, armamentului, a dispozitivelor explozive, a
munitiilor sau a valorilor culturale.

Obiectul material sau imaterial, in cazul (1) art. 248 din CP RM il reprezinta bunurile (cu exceptia
celor prevazute la (2-4) art. 248 din CP RM, a caror valoare depaseste 100 de salarii medii lunare.
Daca valoarea bunurilor este mai r3dusa, calificarea trebuie facuta conform (10) art. 287 CContrav. In
cazul (1) art. 248 din CP RM este 3sential ca valoarea sumei drepturilor de import asupra bunurilor
care reprezinta obiectul material sau imaterial sa nu depaseqsca 200 de salarii medii lunare. In caz
contrar raspunderea se aplica pentru infractiunea pr3vazuta la lit. D (5) art. 248 din CP RM.

Din punctul 1 art. 1 al codului Vamal si din art. 2 al legii cu privire la modul de introducere sau
scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM nr.1569 din 2002 rezulta ca prin bunuri se au in vedere orice
bunuri mobile, inclusiv gazele naturale, energia electrica si energia termica. In cazul infractiunii
prevazute la (2) art. 248 din CP RM, obiectul mayerial sau imaterial il reprezinta dupa caz:

1. Substantele stupefiante
2. Substantele psihotrope
3. Substantele cu efecte puternice
4. Substantele toxice
5. Substantele otravitoare
6. Radioactive
7. Explozive
 8. Deseurile nocive
9. Produsele cu destintatie dubla

Pentru calificare nu a importanta nici valoarea exprimata in bani a acestor entitati , nici numarul,
cantitatea sau proportiile lor.

Cat priveste substantele stupefiante si cele psihotrope , a se vedea (2 si 3) art. 134 cu indice 1 din CP
RM precum si hot. Guv nr. 79 din 2006. Referitor la notiunea de substante cu efecte puternice a se
vedea lista nr.2 din tabelul nr.5 al hot. CPCD nr.7 din 1998. Conform acestei liste, substante cu efexte
puternice se considera:

1. Clofelina
2. Cloroformul
3. Eterul pentru narcoza
4. Diazepam
5. Spirtul etilic sintetic

Cat priveste substantele toxice a se vedea lista nr.1 din tabelul nr. 5 al Hot. CPCD nr.7 din 1998.
Substante toxice se considera:

1. Ceanura de potasiu
2. Feborul
3. Spirtul metilic
4. Veninul de sarpe purificat

Referitor la substantele otravitoare a se vedea legea nr. 358 din 2004. Conform acestei legi substante
otravitoar3 se considera ricina, fosgenul, clorceanul, tabunul, somanul etc.

In ce priveste substantele radioactive a se vedea hot guv. Nr. 434 din 2015. Pot fi deosebite
urmatoarele 3 categorii de substante radioactive:

1. Materia prima radioactiva

2. Combustibilul nuclear
3. Substantele radiactive divizibile (uraniu 233, 235, 238, plutoniu 239 etc.)

Prin substante explozive trebuie de inteles combinatiile chimice sau amestecurile de substante
capabile sa declanseze o reactie chimica rapida insotita de degajarea unei mari cantitati d3 energie
termica si de formarea de gaze. Substante explozive se considera:

1. Trotilul
2. Hexogenul
3. Nitroglicerina
4. Dinamita
5. Praful de pusca

Cat priveste deseurile nocive a se vedea anexa nr.3 la legea privind deseurile nr. 209 din 2016.
Referitor la produsele cu destinatie dubla a se vedea legea nr. 1163 din 2000. In cazul infractiunii
prevwzute la (3) art. 248 din CP RM, obiectul material il reprezinta dupa caz:

1. Armamentul
2. Dispozitivele explozive
3. Munitiile
Pentru calificare nu conteaza nici valoarea exprimata in bani, a acestor entitati, nici numarul lor.
Notiunea de armament este generica pentru toate tipurile de arme de tehnica militara si de utilaj
militar. Prin dispozitive explozive se au in vedere minloacele tehnice destinate pentru declansarea
exploziei sau pentru dirijarea acesteia in scopuri militare, antotero, industriale, hidrologiceetc.

Notiunea de munitii este comuna penteu cartuse, grenade, mine, proectile de artilerie, etc.

In cazul (4) art. 248 din CP RM obiectul material il repr3zinta valorile culturale, pentru calificare nu
importa valoarea exprimata in bani a acestora, nici numarul valorilor culturale, conform legii nr. 1569
din 2002 prin valori culturale se au in vedere obiectele care in viziunea min. CULTURII prezinta
valoare pentru arta, stiinta, cultura, religie sau literatura. In special se consid3ra valori culturale:

1. Arhivele
2. Manustrisele rare
3. Descoperirile arheologice
4. Comorile arheologice
5. Incunabulele (cartile vechi)

Datorita specificului lor, infractiunile de contrabanda nu ai victima.

Latura obiectiva a acestor infractiu i poate avea o structura diferita, astfel in cazul infractiunilor
prevazite la (1-3) art. 248 din CP RM, latura obiectiva include urmatoarele 3 semne:

1. Fapta prejudiciabila exprimata in actiunea de trecere peste frontiera vamala a RM a etitatilor

care reprezinta obiectul material sau imaterial.
2. Locul de savarsire a infractiunii (frontiera vamala a RM)
3. Metodele de savarsire a infractiunii si anume eludarea controlului vamal, tainuirea de
controlul vamal, folosirea frauduloasa a documentelor sau a minloacelor de identificare
vamala, nedeclararea sau declararea neautentica.

In cazul (4) art. 248 din CP RM atestam prezenta a doua variante alternative ale laturii obiective,
astfel prima dintre aceste variante pr3supune ca latura obiectiva are urmatoarea structura:

1. Fapta prejudiciabila exp4imata in actiunea de trece a valorilor culturale peste frontiera

vamala a RM
2. Locul de savarsire a infractiunii si anume frontiera vamala a RM
3. Metodele de savarsire a infractiunii si anume eludarea controlului vamal sau tainuirea de
controlul vamal.

Cea de a doua varianta alternativa a Laturii Obiective presupune ca aceasta i clude ur.atoarele doua
semne:

1. Fapta prejudiciabila exprimata in inactiunea de nereturnare pe teritoriul vamal al RM a

valorilor culturale scoase din tara daca intoarcerea acestora este obligatorie
2. Locul de savarsire a infractiunii si anume inafara teritoriului vamal al RM.

Din punctul 5 art. 1 CV rezulta ca lrin trecerea frontierei Vamale a RM trebuie de inteles introducerea
bunurilor pe teritoriul vamal al RM sau scoaterea bunurilor de pe acest teritoriu inclusiv prin
expedieri postale internationale prin conducte sau prin linii de transport electric. In contextul
infractiunilor de contrabanda, trecerea peste frontiera vamala a RM constituie o fapta eminamente
ilegala. Nu se are in vedere incalcarea unor reguli de import sau de export atunci cand faptuitorul
actioneaza in general in aria legalitatii.
Incalcarea unor asemenea reguli poate atrage raspunderea conform (4) art. 218, 224 sau altor
asemenea norme din Codul Penal. Subiectul acestor infractiuni este persoana obligata sa respecte
regulile de import sau export. In cazul infractiunilor de contrabanda nu este obligatoriu ca subiectul
sa aiba o asemenea calitate speciala. Din (3) art. 4 al CODULUI Vamal reese ca frontiera vamala a RM
include frontiera de stat a RM precum si perimetrul antrepozitelor vamale.

Cat priveste metodele, eludarea controlului vamal pr3supune intrarea sau iesirea din RM prin alte
locuri decat cele destinate pentru aceasta (eludarea spatiala, sau in afara orelelor de lucru a
posturilor vamale) (eludarea temporala) .

In cazul eludarii spatiale, contrabanda poate forma concurs cu infractiunea de trecere ilegala a
frontierei de stat lrevazuta la art. 362 din CP RM. Aceasta cu conditia ca bunurile nu sunt trecute
peste perimetrul antrepozitele vamale.

Tainuirea de controlul vamal presupune neprezentarea pentru controlul vamal a bunurilor trecute
peste prontiera vamala a RM pe o cale ce impiedica constatarea si examinarea lor. Tainuirea de
controlul vamal ca metoda de comitere a contrabandei trebuie deosebita de faptele prevazute la s(3
sau 5 art. 287 ori alin 2 sau 3 art. 287 cu indice 1 din CCONTRAV.

Folosirea frauduloasa a documentelor sau a minloacelor de identificare vamala presupune ca

faptuitorul foloseste in calitate de minloace de savarsire a infractiunii:

1. Documentele false
2. Documentele nule
3. Documentele obtinute pe cale ilegala
4. Documentele autentice dar care se refera la alte bunuri decat cele trecute in realitate peste
prontiera vamala a RM
5. Mijloace de identificare vamala false
6. Mijloace de identificare vamala autentice dar care se refera la alte bunuri decat cele trecute
in realitate peste prontiera vamalaa RM.

In context prin documente trebuie de inteles dupa caz:

1. Documentele vamale (declaratia vamala, certificatul de origine a marfii, fapctura in voice,

etc)
2. Alte documente de trecere a bunurilor peste frontiera vamala, pasaportul tehnic pentru
mijlocul de transport

Prin mijloace de identificare vamala trebuie de inteles sursele nedocumentare de informatie care se
refera la insusirile cantitative si calitative ale bunurilor trecute peste frontiera vamala a RM (sigilii,
stampile, marcaj textual, probe sau mostre ale bunurilor, etc).

Prin nedeclarare se are in vedere neincluderea in declaratia vamala a informatiei cu privire la

bunurile trecute peste frontiera vamala a RM, nedeclararea ca metoda de comitere a contrabandei
trebuie deosebita de fapta prevazuta la (4) art. 287din CContrav.

Prin declarare neautentica se intelege includerea in declaratia vamala a unor informatii false, in
prezenta acestei metode nu este necesara aplicarea suplimentara a art. 252 si 361 din CP RM. In caz
inf4actiunii prevazute la (4) art. 248 din CP RM, prin nereturmare pe teritoriul vamal al RMa valorilor
cultueale scoase din tara se are in vedere, neintreprinderea de catre faptuitor a masurilor de
readucere a acestor valori in tara daca el putea si trebuia sa le readuca. In acest caz situatia
pr3supune ca valorile culturale au fost scoase legal din tara (penteu a fi prezentate in cadrul unor
expozitii internationale sau pentru a se face schimb cu muzeele din strainatae.

Conform art.4 al CV teritoriul vamal al RMconstituie teritoriul unic...

Infractiunile de contrabanda sunt infractiuni formale, din punctul 5 art. 1 al coduluo Vamal reese ca
ele se considera consumate dupa caz din momentul:

1. Trecerii de facto peste frontiera vamala a RM

2. Prezentarii declaratiei vamale sau efectiarii altor operatiuni vamale care denota intentia
faptuitorului de a introduce sau de scoate bunuri
3. Expirarii termenului de intoarecere a valorilor culturale in RM, termen stabilit in
documentele insotitoare

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa, morivele sunt:

1. Interesul material
2. Dorinta faptuitoeului de asi asigura propriul consum de substante stupefiante sau psihotrope
3. Dorinta de a facilita savarsirea altor infractiuni.

Subi3ctul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de ani 16
ani. De asemenea subiect poate fi persoana juridica desigur cu exceptia aut.publice. prevederea de la
lit.b (5) art. 248 din CP RM este complementara doar cu prevederea de la (1) al aceluiasi art. Ea nu
poate fi compleme tara cu (2-4) art. 248 din CP RM cazuri in care nu are importsnta nici valoarea
exprimata in bani, nici numarul cantitatea sau proportiile lor.

Capitolul

Tema: Incalcarea regulilor de securitate a circulatiei ... (art.264)

Acest art prevede raspunderea pentru 4 infractiuni. Obiectul juridic generic il constituie relatiile
sociale cu privire la securitatea in transport. Obiectul juridic special al un caracter complex, astfel
obiectul jurisic principal il formeqza relatiile sociale cu privire la siguranta traficului rutier. La randul
sau obiectul juridic secundar il constituie relatiile sociale cu privire la sanatatea sau viata persoanei.
Obiectul material il reprezinta corpul persoanei.

Latura obiectiva are urmatoarea structura:

1. Fapta prejudiciabila exprimata in actiunea sau inactiunea de incalcare a regulilor de

securitate a circulatiei sau de exploatare a mijloacelor de transport.
2. Urmarile prejudiciabile si anume vatamarea medie, vatamarea grava sau decesul unei ori mai
multor persoane
3. Legatura cauzala.
4. Mijlocul de savarsire a infractiunii si anume mijlocul de transport

In procesul de calificare a infractiunii trebuie sa se stabileasca intai de toate care reguli de securitate
a circulatiei sau de exploatare a mijloacelor de transport au fost incalcate de catre faptuitor. Astfel de
reguli sunt stabilite in cadrul unor acte normative. Se are in vedere in primul rand regulamentul
circulatiei rutiere aprobat prin hotararea guvernului nr. 357 din 2009. Acest regulament constituie
principalul act de referinta penteu art. 264 din CP RM.
Cele mai multe reguli de exploatare a mijloacelor de transport sunt cuprinse in sectiunea a XVIII din
reg. Cirluatiei rutiere, se au in vedere devierile de la normativele tehnice in a cararo prezenta este
interzisa exploatarea mijloacelor de transport. Incalcarea regulilor de exploatare a mijloacelor de
transport urmeaza a fi deosebita de infractiunile care presupun incalcarea regulilor de securitate
tehnica sau de protectie a muncii la efectuarea lucrarilor cu utilizarea mijloacelor de transport
precum si de unele infractiuni contra vietii si sanatatii persoanei. Daca vatamarea medie sau grava ori
decesul unei sau mai multor persoane reprezinta rezultatul incalcarii regulilor de incarcare sau
descarcare a marfurilor de reparatie a mijloacelor de transport, de efectuare a lucrarilor de
constructie, a lucrarilor agricole etc., calificarea trebuie facuta conform art. 149, 157, 183,300 sau
altele.

Incalcarea regulilor de exploatare a mijloacelor de transport nu este singura modalitate normativa a

faptei prejudiciabile analizate, cealalta modalitate normativa o reprezinta incalcarea regulilor de
securitate a circulatiei. La acesta din urma modalitate se refera urmatoarele exemple:

1. Traversarea la nivelul trecerii cu calea ferata in cazul in care barierele sunt in pozitie coborata
sau in proces de coborare.
2. Reducerea brusca a vitezei si oprirea imediat dupa efectuarea depasirii daca acesta nu
constituie un caz exceptional
3. Omisiunea de a lasa liber un spatiu fata de vehicolul precedent.
4. Efectuarea depasirii in locurile interzise

Infractiunile prevazute la art. 264 din CP RM sunt infractiuni materiale, ele se considera consumate
din momentul producerii vatamarii medii a vatamarii grave sau a decesului unei sau mai multor
persoane. Daca incalcarea regulilor de securitate a circulatiei sau de exploatare a mijloacelor de
transport nu implica producerea unor asemenea urmari, calificarea poate fi facuta conform art. 228,
235-242,244 sau altele din CContrav.

Mijlocul de savarsire a infractiunii este un semn srcundar obligatoriu al laturii obiective. Se are in
vedere mijlocul de transport in sensul art. 132 din CP RM. Daca vatamarea medie, vatamarea grava,
decesul unei sau mai multor persoane se afla in legatura cauzala cu fapta persoanei care conduce un
vehicul ce nu indeplineste conditiile stabilite de art. 132 din CP RM raspunderea se aplica in baza art.
269 din CP RM.

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie sau imprudenta fata de fapta prejudicibila si doar
prin imprudenta fata de urmarile prejudiciabile. Daca faptuitorul manifesta intentie fata de urmarile
prejudiciabile, rasphnderea ii va fi aplicata conform art. 145, 151, 152 din CP RM.

Motivul infractiunii se exprima in superficialitatea manifestata de faptuitor in raport cu respectarea

regulilor de securitate a circulatiei sau de exploatare a mijloacelor de transport.

Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de 16 ani.
Este necesar ca subiectul sa aiba calitatea special de persoana care conduce mijlocul mijlocul de
transport. Calitatea in cauza este determinata de natura activitatii pe care o desfasoara faptuitorul si
nu de existenta unei abilitari pentru desfasurarea activitatii, este suficient ca faptuitorul sa conduca
de facto mijlocul de transport indiferent daca calitatea in cauza este recunoscuta oficial. Lipsa
permisului de conducere nu constituie un temei de liberare a faptuitorului de raspundere penala.
Aicarea art. 264 din CP RM nu exclude retinerea la calificare a art. 232 din CCONTRAV care stabileste
raspunderea pentru conducerea vehicolului de catre persoana care nu are asupra sa permisul de
conducere. Pentru calificarea faptei conform art. 264 din CP RM nu conteaza daca:
 1. Faptuitorul este sau nu proprietar al mijlocului de transport.
2. Faptuitorul a rapit sau a sustras anterior mijlocul de transport
3. Proprietarul a predat sau nu faptuitorului conducerea mijloclui de transport

Art. 264 din CP RM poate fi aplicat si in cazul in care infractiunea este savarsita in timpul instruirii, in
acest caz raspunderea o poarta instructorul auto, cu conditia ca acesta nu a intreprins la timp toate
masurile necesare pentru a fi evitate urmarile prejudiciabile prevazute de art 264 din CP RM. Art. 264
din CP RM nu poat3 fi aplicat daca urmarile prevazute de acest art se afla in legatura cauzala cu fapta
de conducere a masinilor speciale de lupta sau de transport. In acest caz subiect este nu pur si simplu
persoana care conduce astfel de masini, mai este necesar ca subiectul sa aiba calitatea speciala de
militar. Drept urmare raspunderea i se va aplica in baza art. 382 din CP RM.

Raspunderea se agraveaza conform (2 4 sau 6) daca infractiunea este savarsita in stsre de ebrietate.
Acesta este definita in (1) art.134*12 din CP RM. Conform acestei norme prin stare de ebrietate se
intelege stare de dereglare psiho-functuonala a organismului provocata de consumul de alcool, de
droguri sau de alte substante cu efecte similare. Printre astfel de substante se numare:

1. Analogii
2. Etnobitanicele
3. Substantele toxice
4. Substantele cu efecte puternice

Stabilirea starii de ebrietate se face in corespundere cu hot. Guv. Nr. 296 din 2009.

Tema: Conducerea mijlocului de transport in stsre de ebrietate alcoolica cu grad avansat sau in
stare de ebrietate produsa de alte substante (art. 264*1) de sine statator

Tema: Punerea in exploatare a mijloacelor de transport cu defecte tehnice vadite (art. 265)

Obiectul juridic special are u caracter complex, obiectul juridic principal il formeaza relatiile sociale
cu privire la buna desfasurare a exploatarii mijloacelor de transport si a regimului de lucru al soferilor
si mecanizatorilor. Obiectul juridic secundar il constituie relatiile sociale cu privire la sanatatea sau
viata persoanei. Obiectul material il reprezinta corpul persoanei.

Latura obiectiva are urmatoarea structura:

1. Fapta prejudiciabila exprimata in actiunea care presupune urmatoarele 3 modalitati

normative: a) punerea in exploatare a mijloacelor de transport cu defecte tehnice vadite, b)
alta incalcare grava a regulilor de exploatare a mijloacelor de transport ce asigura securitatea
circulatiei, c) incalcarea regimului de lucru al soferilor si mecanizatorilor
2. Urmarile prejudicibile adica vatamarea medie, vatamarea grava sau decesul unei sau mai
multor persoane
3. Legatura cauzala

Prima modalitate nor.ativa a faptei prejudiciabile presupune savarsirea actiunii care indeplineste
urmatoarele 3 conditii:

1. Consta in darea unui ordin sau acordarea de permisiune pentru efectuarea deplasarii
mijloclui de transport
2. Presupune prezenta la mijlocul de transport a unor defecte tehnice vadite, astfel incat se
creaza pericolul producerii urmarilor prevazute de art. 264 din CP RM.
3. Astfel de defecte tehnice se refera in special la sistemul de directie, la sistemul de franare, la
dispozitivele de iluminare, la anvelope, etc.
Este interzisa exploatare mijloacelor de transport in urmatoarele cazuri:

1. Este modificat sistemul de franare

2. Sunt dereglate farurile
3. Claxsonul este defectat sau lipseste
4. Anvelopele prin dimensiuni di sarcina admisibila nu corespund modelului mijlocului de
transport aflat in exploatare.

Cea de a doua modalitate normativa a faptei prejudiciabile analizate se concretizeaza dupa caz cu
urmatoarele:

1. Admiterea in circulatie pe drumurile publice a mijloacelor de transport cu volanul amplasat

pe dreapta cu exceptia mijloacelor de transport care se afla in trafic international.
2. Admiterea la conducerea mijlocului de transport a persoanelor care se afla sub influenta
preparatelor medicamentoase care reduc viteza de reactie sau a persoanelor bolnave,
traumatizate sau care se afla intr-o avansata stare de oboseala.
3. Admiterea in circulatie pe drumurile publice a minloacelor de transport care transporta
marfuri periculoase, daca nu se respecta prevederile hot. Guv. Nr. 143 din 2016.
4. Admiterea in circulatie pe drumurile publice a mijloacelor de transport ale caror amvelope nu
corespund normelor de parcurs si exploatare stabilite in ordinul ministerul transporturilor si
gospodariei comunale nr.128 din 2005.

Cea de a treia modalitate normativa a faptei prejudicibile analizate presupune nerespectarea

reglementarilor referitoare la repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii, durata zilnica a
timpului de munca, munca de noapte, repausul zilnic si pauza de masa. In acesta ipoteza nu este
necesara retinerea la calificare a art. 183 din CP RM. Infractiunea prevazuta la art. 265 din CP RM
este o infractiume materiala, ea se considera consumata din momentul producerii vatamarii medii, a
vatamarii grave sau a decesului unei ori mai multor persoane. Diferentierea acestor ur.ari are
importanta nu pentru calificarea infractiunii dar pentru individualizarea pedepsei. Prin acesta
infractiunea prevazuta la art. 265 din CP RM se deosebeste de infractiunile prevazute la art. 264 din
CP RM .

Daca fapta prejudiciabila analizata nu implica producerea urmarilor prevazute de art. 264 din CP RM,
calificarea se face conform art. 207 din CContrav.

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie sau imprudenta fata de fapta prejudiciabila si doar
prin imprudenta fata de urmarile prejudicibiale, motivul consta in superficialitatea faptuitorului fata
de respectarea obligatiilor care ii revin.

Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta 16. In
prezenta primelor doua modalitati normative ale faptei prejudicibailie subiectul are calitatea speciala
de persoana responsabila pentru starea tehnica si exploatare minloacelor de transport. In prezenta
celei de a treia modalitati normative a faptei prejudicibile subiectul, are calitatea speciala de
persoana cu functia de raspundere sau de persoana care gestioneaza o organizatie comerciala,
obsteasca sau o alta organizatie nestatala.

Tema: Parasirea locului accidentului rutier (art. 266)

Obiectul juridic special are un caracter multiplu, astfel cel princip il formeaza relatiile sociale cu
privire la siguranta traficului rutier sub aspectul i terdicitie impuse conducatorului mijlocului de
transport sa paraseasca locul accidentului rutier. La randul sau obiectul juridic secundar il constituie
relatiile sociale cu privire la activitatea de constatare incalcarilor, regulilor de securitate a circulatiei
sau de exploatare a mijloacelor de transport, precum si activitatea de identificare a faptuitorului si de
stabilire a circumstantelor in care au fost comise respectivele incalcari. Datorita specificului sau,
infractiunea analizata nu are nici obiect material nici victima.

Latura obiectiva consta in actiumea de parasire a locului accidentului rutier. In sensul art. 266 din CP
RM prin accident rutier se intelege evenimentul produs in rezultatul incalcarii regulilor de securitate
a circulatiei sau de exploatare a mijloacelor de transport, in care au fost implicate unul sau mai multe
mijloace de transport, aflate in circulatie, in urma caruia sa produs vatamarea grava sau decesul unei
sau mai multor persoane.

Prin parasirea locului accidentului rutier se are in vedere plecarea faptuitorului de la locul
accidentului rutier pe jos sau cu mijlocul de transport in pofida i terdictiei stsbilite de regulamentul
circulatiei rutiere. Conform punctului 12 din acest reg. Persoana care conduce mijlocul de transport
kmplicata intr-un accident rutier este obligata printre altele:

1. Sa opreasca imediat mijlocul de transport semnalizandul

2. Sa nu schimbe pozitia mijlocului de transport si a obiectelor provenite din accident (cu unele
exceptii)
3. Sa marcheze pozitia initiala a mijloclui de transport, a obiectelor de pe carosabil sau a
persoanei traumatizate daca se impune acordarea primului ajutor medical sau transportarea
persoanei traumatizate la unitatea medicala sau eliberarea carosabilului.
4. Sa anunte imediat politia si sa astepte sosirea echipajului de politie.

Nu poate fi calificata ca parasire a locului accidentului rutier, transportarea persoanei traumatiztaa la

cea mai apropiata unitate medicala cu co ditia ca faptuitorul revi e la locul accidentului rutier. Pentru
aplicarea art 266 din CP RM este obligatorie stabilirea situatiei premisa. Se are in vedere incalcarea
regulilor se sechritate a circulatie sau de exploatare a mijloacelor de transport care se soldeaza cu
urmarile prevazute de (3 sau 5) art 264 din CP RM.

Drept urmare art 266nu poate fi aplicat daca:

1. Astfel de reguli nu au fost incalcate

2. Astfel de reguli au fost incalcate insa nu s-au produs urmarile prevazute de (3) sau (5) art.
264 din CP RM. (In cazul in care nu se produc astfel de urmari devine aplicabil art. 243 din
CContrav)

Din cele mentionate mai sus rezulta ca art. 266 din CP RM nu poate fi aplicat de sine statator, acest
art poate fi aplicat doar atunci cand aceeasi persoana a savarsit anterior una din intractiunile
prevazute la (3-6) art 264 din CP RM. Infractiunea de la 266 trebuie deosebita de infractiunile
prevazute la art. 162 di 163, aceste doua infraciuni presupun neexecutarea a cu totul altor obligatii
decat cea care rezulta din art 266 din CP RM. Infractiunea prevazuta la art 266 este o infractiune
formala. Ea se consideta consumata din moemntudl parasirii locului accide tului rutier

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa. Morivele sunt: lasitate, indiferenta, teama
faptuitorului de a fi supus raspunderii.

Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta 16 ani. In
plus subiectul are calitatea speciala de persoana care anterior a comis jna din infractiunile prevazute
la (3-6).

29.10.2018 PT

Tema: Incalcarea regulilor privind mentinerea ordinii si securitatea ci4culatiei (art.269)

Obuectul juridic special are un caracter complex, astfel obiectul juridic principal il constituie relatiile
sociale cu privire la securitatea circulatiei si mentinerea ordinii de catre alti participanci la trafic decat
conducatorii mijloacelor de transport. Obiectul jurid8c secundar il formeaza relatiile sociale cu privire
la sanatatea sau viata persoanei. Material il reprezinta corpul persoanei.

Latura obiectiva include urmatoarele 3 semne:

1. Fapta prejudiciabila exprimata in actiunea sau inactiunea de incalcare a regulilor privind

mentinerea ordinii si securitatea circulatiei.
2. Urmarile prejudicibaile si anume vatamarea medi, vatqmarea grava, decesul unei sau mai
multor persoane.
3. Legatura cauzala

Regulile privind mentinerea ordinii si securitatea circulatiei sunt stabilite de urmatoarele acte
normative:

1. Legea nr.131 din 2007 privind siguranta traficului rutier

2. Regulamentul circulatiei rutiere
3. Regulamentul transporturilor auto de pasageri si bagaje aprobat prin hot. Guv. Nr.854 din
2006.

In cazul incalcarii unor astfel de reguli apare temeiul aplicarii art 269 din CP RM. Infractiunea
prevazuta de acest art este o infractiune materiala. Ea se considera consumata din momentul
producerii vatamarii medii, a vatamarii grave sau a decesului unei ori mai multor persoane.
Diferentierea acestor urmari conteaza in planul individualizarii pedepsei. Daca cele savarsite nu
implica producerea urmarilor prevazute de art 269 din CP RM calificarea se face conform art. 245 din
CContrav.

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie sau imprudenta fata de fapta prejudiciabila si doar
prin imprudenta fata de urmarile prejudiciabile. Motivul infractiunii se exprima in superficialitatea pe
care faptuitprul o manofesta fata de respectarea regulilor privind mentinerea ordinii si securitatea
circulatie.

Subiectul este persoana fizica responsabila care la momentul comiterii faptei a atins varsta de 16 ani.
Este necesar ca subiectul sa aiba calitatea speciala de pieton, pasager sau alt participant la trafic. Prin
alt participant la trafic trebuie de inteles:

1. Persoana care conduce pe drumurile publice un grup organizat de oameni

2. Conducatorul vehicolului care nu indeplineste conditiile stabilite de art 132 din CP RM.
3. Conducatorul vehicolului cu tractiune animala
4. Conducatorul mijlocului de transport sau al unui alt vehicul care este impins sau tras cu
bratele (cine conduce).

Capitolul 13: Infractiuni contra securitatii publice si ordinii publice

Tema: Actul terorist (art. 278)

Acest art prevede raspunderea penteu 4 infractiuni. Obiectul juridic generic il constituie relatiile
sociale cu privire la securitatea publica si ordinea publica. Obiectul juridic special are un caracter
multiplu, astfel obiectul juridic principal il constituie relatiile sociale cu privire la securitatea publica.
La randul sau obiectul juridic secundar il formeaza relatiile sociale cu privire la:

1. Viata, sanatatea sau libertatea psihica a persoanei

 2. Intergritatea, substanta sau potentialul de utilizare a bunurilor
3. Intergitatea mediului
4. Functionarea normala a autoritatilor publice.

Obiectul material il reprezinta corpul persoanei sau bunurile mobile ori imobile.

Latura obiectiva consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiune. Modalitatile normative ale
acestei actiuni sunt:

1. Provocarea unei explozii sau a unui incendiu ori savarsirea altor asemenea fapte,
amenintarea cu provocarea unei explozii sau a unui incendiu, ori cu savarsirea altei
asemenea fapte.

In sensul (1) art. 278 din CP RM prima modalitate normativa a faptei prejudiciabile analizate
presupune recurgerea faptuitorului la urmatoarele mijloace:

1. Gazul natural
2. Clor
3. Amoniac
4. Aburul sub presiune
5. 5 substante inflamabile

Modalitatea in cazua nu poate presupune recurgerea la arme de foc sau substante explozive, in caz
contrar se aploca raspunderea pentru infractiunea prevazuta la lit.c (2) art. 278 din CP RM.

Prin alte fapte (altele decat provocarea unei explozii sau a unui incendiu) trebuie de inteles:

1. Provocarea de accidente in domeniul transportului

2. Provocarea surparii de edificii locative, guvernamental, educative, de cult, culturale, sportive
etc. In lipsa provocarii unei explozii sau a unui incendiu
3. Infestarea cu substante radioactive, otravitoare, bacteriologice, a unor cladiri, marfuri sau
alimente.

Cat priveste cea de a doua modalitate nor.ativa a faptei prejudiciabile analizate trebuie sa aiba un
caracter real, amenintarea cu provocare unei explozii sau a unui incendiu, ori cu savarsirea altei
asemenea fapte, o asrfel de amenintare nu se poate limita la o simpla comunicare privind provocarea
unei explozii sau a unui incendiu ori savarsirea altei asemenea fapte. In acest sens faptuitorul
intreprinde anjmite actiuni pregatitoare care demonstreaza seriozitatea intentiei de a comite actul
terorist. Printre asemenea actiuni se numara:

1. Procurarea, pastrarea, expedierea, sau transportarea de substante explozive, radioactive,

otravitoare, bacteriologice sau imflamabile de arme, munitii sau dispozitive explozive.
2. Deconectarea obiectivelor strategice de susrsele de energie.
3. Blocarea arterelor de transport sau a mijloacelot de comunicatie.

In cazul in care amebintarea cu provocarea unei explozii sau a unui incendiu ori cu savarsirea altor
asemenea fapte nu are un caracter real, se aplica art. 281.

Infractiunea prevazuta la (1) art. 278 din CP RM este dupa caz o infractiuni formal materiala sau
formala. Astfel in prezenta primei modalitati nor.ative a faptei prejudiciabile, infractiunea este formal
materiala si se considera consumata din momentul aparitiei pericolului real penteu viata, sanatate,
proprietate. Producerea efectiva a urmarilor grave se ia in considerare la individualizarea pedepsei
daca respectivele urmari nu constituie circumstantele agravante prevazute la (2 sau 3). In prezenta
celeo de a doua modalitati normative a faptei prejudiciabile, infractiunea este formala si se considera
consumata din momentul expunerii amenintarii cu conditia ca aceasta a fost perxeputa adectvat de
catre destinatarul amenintarii.

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa. Motivele sunt: razbunare, interesul
material, ura nationala, sociala, religioasa, motivele de natura politica, etc. Scopul infractiunii este
unul special, acesta adopta oricare din urmatoarele 3 forme:

1. Scopul de a intimida populatia sau o parte din ea. Scopul de a atrage atentia societatii asupra
ideilor politice, religuoase sau de alta natura ale faptuitorului.
2. Scopul de a sili un stat, o organizatie internationala, o persoana juridica dau fizica sa
indeplineasca anumite actiuni ori sa se abtina de la indeplinirea unor actiuni.

Subiectul este persoana fizica responsabila care la momentul comiterii faptei a atins varsta de 16 ani.
In ipoteza prevazuta la (4) art. 278 din CP RM santam in prezenta unei infractiuni complexe, in
contextul acestei infractiuni, omorul unei sau mai multor persoane indeplineste rolul de actiune sau
inactiune adiacenta. In acord cu regula stabilita de art. 118 din CP RM aplicarea (4) art. 278 din CP
RM exclude retinerea la calificare a art. 145 din CP RM. La (5) art. 278este prevazuta posibilitatea
luarii in considerare la individualizarea pedepsei a unei circumstante atenuante. Aceasta
circumstanta presupune intrunirea urmatoarelor 2 conditii:

1. Sunt prevenite autoritatile in legatura cu preconizatul act terorist, datorita acestei preveniri,
fie se evita producerea urmarilor grave, fie sunt demascati alti faptuitori.

La (6) este stabilit un temei de liberare de raspundere penala, astfel persoana care pregateste
savarsirea actului terorist este liberata de raspunderea penala daca are loc interventia prin care se
preintampina autoritatile sau pe alta cale se previne executarea laturii obiective a actului terorist. A
doua conditie este ca in actiunile respectivei persoana nu se contin alte componente de infractiuni,
de exemplu art. 151, 152, 271 etc.

Tema: Comunicarea mincinoasa cu buna stiinta despre actul de terorism (art. 281)

Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale cu privire la neadmiterea comunicarii cu buna
stiinta mincinoase despre actul de terorism.

Latura obiectiva consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiunea de comunicare mincinoasa

despre pregatirea unor explozii sau incendieri ori despre savarsirea altor fapte care cauzeaza daune
materiale in proportii mari ori provoaca alte urmari grave. Aceata actiune constituie o varietate a
inselaciunii active si presupune prezentarea vadit falasa a realizatii. In acest sens faptuitorul nu
intreprinde nici o actiune prevatitoare care ar confirma intentia de a savarsi actul terorist. Anume
lipsa oricarui efort intelectual de a impruma amenintarii, potentialitate de executare este ceea ce
deosebeste infractiunea analizata de actul terorist. In sensul art. 281 din CP RM comunicarea
mincinoasa trebuie sa contina nu informatii oarecare dar anume informatii despre pregatirea unor
explozii, indendieri sau a altiebactiuni care cauzeaza daune materiale in proportii mari sau provoaca
alte urmari grave. In caz contrar raspunderea va fi aplicata d in baza lit.g (1) art. 289*1 sau lit.e (1)
art. 289*2 din CP RM ori art. 342 din CContrav.

In cazul in care comunicarea mincinoasa este indotita de invunuirea cu buna stiinta falsa a altei
persoane de savarsirea actului terorist calificarea se face conform art. 281 si 311 din CP RM.

Comunicarea mincinoasa poate fi manifesta sau anonima, de asemenea comunicare mincinoasa

poate fi facuta:
 1. Ptin intermediul unor minloace de comunicare
2. Prin i termediul altoe persoane
3. In mod direct prin comunicares nemijlocita cu destinatarul.

Astfel de circumstante nu i fluenteaza asupra calificarii infractiunii insa pot fi luate in considerare la
individualizarea pedepsei. In acelasi sens poate fi luat in considerare locul incare se preconozeaza
savarsirea actiunii ce constituie obiectul comunicarii.

Infractiunea analizata este o infractiune formala, ea se considera consumata din momentul in care
comunicarea mincinoasa ajunge la destinatar.

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa. Pentru aplicarea art. 281 este obligatoriu sa
se manifeste buna-stiinta, acesta inseamana ca fsptuitorul manifesta certitudine, nu pune la infoiala
ca faptele relatate in comunicare nu corespund realitatii, lipsestebtemeiul aplicarii art. 281 din CP RM
in cazul erorii de buna credinta sau al evaluarii incorecte a informatiei disponibile. Acesta concluzie
rezumta din (2) art. 13 al legii nr.120 din 2017 cu privire la prevenirea si combaterea terorismului.
Conform acestei norme de datoria fiecwrui cetaatean al RM este comunicare informatieicu pruvire la
activitatea terorista. Motivele infractiunii analizate sunt: razbunare, gelozie, dorinta de autoafirmare.

Scopurile pot fi si ele variate, totusi de cele mai dese ori infractiunea este savarsita in scopul
perturbarii activitatii unor intreprinderi, institutii etc.

Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de 14 ani.

Tema: Bantitismul

Obiectul juridic special are un caracter multiplu, astfel obiectul jurdici principal il formeaza relatii
sociale cu privire la sanatatea, integritatea corporala sau libertatea psihica a persoanei. Obiectul
jurid8c secundar il constituie realtii sociale cu privire la securitatea publica. Obiectul material il
reprezinta corpul victimei sau bunurile mobile sau imobile.

Latura obiectiva consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiune, modalitatile normative ale
acestei actiuni sunt:

1. Organizarea unei bande armate

2. Participarea la activitatea unei bande armate
3. Participarea la atacul savarsit de banda armata

In primul caz se are in vedere recrutarea de noi membri in componenta bandei armate, elaborarea
planurilor de atacare a persoanelor, repartizarea rolurilor intre membrii bandei armate, darea de
ordine si indicatii catre membrii bandei armate.

02.11.18 PT

Cea de a doua modalitate normativa a faptei prejudiciabule analizate presupune participarea

nemijlocita a membrilor bandei armate la atacurile savarsite de ea, fie realizarea ltor acte in interesul
bandei armate. Printre asemenea acte se numara:

1. Finantarea activitatii infractionale a bandei armate

2. Asigurarea bandei armate cu arme, munitii, substante explozive, mijloace de transport,
mijloace de telecomunicatie etc.
3. Idendificarea obiectivelor care se preconizeaza a fi atacate de banda armata.
 4. Stabilirea de contacte cu persoanele corupte din cadrul organelor de drept, etc.

Cea de a treia modalitate normativa a faptei prejudiciabule analizate presupune ca persoana care nu
este membru al bandei armate participa la unul sau mai multe atacuri savarsite de aceasta. De
exemplu persoana care transporta membrii bandei armate la locul savarsirii atacului stiind despre
caracterul celor savarsite participa la atacul savarsit de banda armata.

Nu orice fapte savarsite in cadrul participarii la atacurile banditesti sunt absorbite de infractiunea de
banditism, astfel omorul intentionat datorita gravitatii sale comparativ mai mari nu poate fi absorbit
de infractiunea prevazuta de art. 283 din CP RM. De cele mai dese ori in candrul participarii la
atacurile banditesti se comite talharia. In astfel de cazuri nu este necesara calificarea suplimentara
conform art. 188 din CP RM. Asa cum in alte cazuri nu va fi necesara aplicarea suplimentara a art.
151, 152, 155, 164, 189 sau altele din CP RM.

Oricare alta solutie ar insemna supra estimarea pericolului social al celor savarsite si agravarea
nejustitficata a raspunderii faptuitorului. In alt context trebuie de mantionat ca banda armata este o
specie a grupului criminal organizat. Bandei armate ii sunt caracteristice toate trasaturile grupului
criminal organizat dar si alte trasaturi specifice. Astfel prin banda armata trebuie de inteles grupul
armat constituit din doua sau mai multe persoane avand un caracter stabil care a fost organizat in
scopul atacarii persoanelor juridice sau fizice. Din aceasta definitie rezulta urmatoarele semne
obligatorii ale notiunii de banda armata:

1. Prezenta in grup a cel putin doua persoane. Acesta cerinta rezulta din art. 41 al CP RM
2. Caracterul stabil al grupului. Acesta presupune: a)planificarea activitatii infractionale a
bandei armate, b) consecventa formelor si metodelor de activitate infractionala, c)
repartizarea rolurilor intre membrii bandei armate. De regula asociinduse membrii bandei
armate urmaresc sa desfasoare activitatea infractionala pentru o perioada de timp
indelungata si nedeterminata. Totusi poate exista exceptie la acesta regula-astfel nu se
exclude constituirea bandei armate pentru savarsirea unui singur atac deosebit de complex
prin modul sau de executare a carui pregatire a necesitat mai mult timp si dupa a carui
savarsire se doreste dizolvarea grupului. Intelegerea prealabila intre mambrii bandei armate
este esentiala pentru confirmarea caracterului stabil al acesteia. De asemenea caracterul
stabil il demonstreaza fluctuatia, inexistenta sau nesemnificativa in cadrul bandei armate. Cu
alte cuvinte este dificil a deveni membru al bandei armate insa mai greu este de a iesi din
componenta acesteia.
3. Dotarea bandei cu arma (arme) . Pentru calificarea faptei conform art. 283 din CP RM nu are
importanta numarul de arme detinute de membrii bandei armate, este suficienta prezenta
unui simplu exenplar de arma. La fel nu conteaza tipul armelor detinute de mebrii bandei
armate (arme de foc, arme albe, arme de auto-aparare etc).

Pentru calificarea faptei este suficient ca arma sa fie doar prezenta in procesul atacului fara a fi
aplicata, arma ar putea sa fie aplicata in cazuri de necesitate. Totodata este obligatoriu ca toti
membrii bandei armate sa stie ca iau parte la activitatea unui grup in care este prezenta arma. Daca
acesta conditie nu este indeplinita vom fi in prezenta excesului de autor, iar fapta ar putea sa nu fie
calificata ca banditism. Pastrarea sau purtarea armei este absorbita de componenta de banditism si
nu necesita calificare suplimentara conform art. 290 din CP RM.

4. Scipul unic urmarit de toti membrii bandei, se are in vedere scopul atacarii persoanelor
juridice sau fizice.
Daca lipseste oricare din semnele mentionate mai sus, nu vom fi in prezenta unei bande armate, iar
fapta nu va fi calificata ca banditism. Infractiunea de banditism este o infractiune formala, astfel in
prezenta primei modalitati normative a faptei prejudiciabile, infractiunea se considera consumata din
momentul organkzari bandei armate, indiferent daca au fost savarsite atacurile planuite. In prezenta
celolalte doua modalitati normative, infractiune se considera consumata din moelmentul participarii
efective la activitatea bandei armate sau la atacul savarsit de acesta.

Latura subiectuva se caracterizeaza prin intentie directa, motivele infractiunii analizate sunt interesul
material, razbunare, etc. Scopul infractiunii este unul special. Se are in vedere scopul atacarii
persoanelor juridice sau fizice.

Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de 14 ani.

Tema: Actiunile care dezorganizeaza activitatea penjtenciarelor (art. 286)

Obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale cu privire la executarea pedepsei cu inchisoare in
legatura cu activitatea executional penalaa subiectilor care aduc la realizare actul prin care se
stabileste pedeapsa. In plan secundar poate fi adusa atingere relatiilor sociale cu privire la sanatatea,
integritatea corporala sau libertatea psihica a persoanei. Obiectul material il reprezinta corpul
persoanei. Victima are una din urmatoarele calitati speciale:

1. Condamnatul pornit pe calea corectarii

2. Reprezentantul administratiei institutiei penitenciare

Prima dintre aceste calitati se refera la persoana:

1. In privinta careia a ramas definitiva hotararea instantei de judecata prin care ea fost stabilita
pedeapsa cu inchisoare
2. Are o buna conduita si a depus eforturi semnificative in vederea reintegrarii sale sociale,
aceste eforturi manifestanduse in special in cadrul activitatii socio-educative al instruirii
profesionale

Cat priveste reprezentantul administratiei institutiei penitenciare se are in vedere persoana care se
afla in serviciu in sistemul penite ciar al ministerului justitiei careia ia fost acordat gradul special
corespunzator si care are imputesrnicirile stabilete la art. 62 si 63 ale legii nr.300 din 2017 cu privire
la sistemul administratiei penitenciare.

Latura obiectiva consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiune, modalitatile normative ale
acestei actiuni sunt: terorizarea condamnatilor porniti pe calea corectarii, savarsirea atacurilor
violente asupra administratiei institutiei penitenciare, organizarea de grupuri criminale, participarea
activa la grupul criminal.

Prima din aceste modalitati presupune influentarea asupra condamnatilor porniti pe calea corectarii
prin violenta sau amenintare cu violenta, astfel fiindule provocat sentimentul de ingrijorare
permanenta pentru propria securitate, in acesta ipoteza nu are jmportanta daca influentarea are
caracter sistematic sau nu. La fel nu conteaza daca influentarea a avut drept efect renjntarea victimei
la munca, incalcarea de catre ea a regimului de detentie sau determinarea victimei la savarsirea de
infractiuni. Astfel de circumstante pot fi luate in considerare la individualizarea pedepsei.

In cazul in care influaentarea asuora victimei oresupune aplicare violentei, acesta se poate concretiza
in urmatoarele:

1. Vatamarea intentionata medie sau usoara

 2. Violeta care nu se soldeaza cu astfel de urmari insa la momentul cauzarii saleprezinta un
pericol real pentru viata sau sanatate.
3. Provocarea de leziuni corporale fara a implica un prejudiciu pentru sanatate.

In astfel de cazuri nu este necesara aplicarea suplimentara a art. 152 din CP RM sau a art. 78
CContrav.

Cea de a doua modalitate normativa a faptei prejudiciabile analizate presupune actiunea agresiva
indreptata impotriva reprezentantilor administratiei institutie penitenciare surprinzatoare penteu
acestea, reprezentand metoda de aplicare a violentei sau de amenintare cu violenta.

Cea de a treia modalitate normativa a faptei prejudiciabile analizate presupune:

1. Constituirea unui grup din doua saj mai multe persoane care executa pedeapsa cu inchisoare.
2. Recdutarea de noi membri in componenta acestui grup
3. Elaborarea planurilor de activitate a grupului
4. Dirijarea activitatii grupuilui-prin grup criminal se are in vedere grupul: a) constituit din doua
sau mai multe persoane dintre care una este organizatorul grupului, b) nu este neaparat un
grup criminal organizat, c) a fost creat in scopul terorizarii condamnatilor porniti pe calea
corectarii sau al savarsirii atacurilor violente asupra administratiei institutiei penitenciare .

Cea de a patra modalitate bormativa a faptei prejudiciabile analizate presupune participarea activa la
urmatoarele actiuni savarsite in cadrul grupului criminal sau in corespundere cu planul grupului
criminal:

1. Terorizarea condamnatilor porniti pe calea corectarii

2. Savarsirea de atacuri violente asupra administratiei institutiei penitenciare
3. Determinarea altoe persoane car3 executa pedeapsa cu inchisoare sa ii terorizeze pe
condamnatii porniti pe calea corectarii sau sa savarseasca atacuri violente asupra
dministratei institutiei penitenciare
4. Procurarea, fabricarea, sau adaptarea de mijloace sau instrumente de savarsire a infractiunii.
5. Crearea intentionata pe alta cale a conditiilor pentru terorizarea condamnatilor porniti pe
calea corectarii sau pentru savarsirea atacurilor violente asupra administratiei institutiei
penitenciare.

Pentru a se stabili daca este activa sau nu, participarea la grupul criminal vor fi luati in considerare
urmatorii factori:

1. Gradul de agresivitate a participantului la grupul criminal

2. Spiritul de initiativa al acetuia
3. Capacitatea de a lua decizii si de a le executa.
4. Neacceptarea crutarii victimei
5. Nesupunerea in raport cu administratia institutiei penitenciare.

Infractiunea analizata eate o infractiune formala, ea se considera consumata dupa caz din momentul:

1. Aplicarii violentei sau amenintarii cu violenta

2. Savarsirii atacului violent
3. Crearii grupului criminal
4. Participarii active chiar si la o singura actiune a grupului criminal
Institutia penitenciara nu este singurul loc in care poate fi savarsita infractiunea prevazuta la art. 286
din CP RM. Drept urmare locul de savarsire a infractiunii nu reprezinta semnul secundar obligatoriu
al laturii obiective a acestei infractiuni.

Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie directa, motivele sunt razunarea care are la baza
ostilitatea persoanala, razbunarea in legatura cu indeplinirea de catre victima a oblugatiilor de
serviciu sau obstesti, interesul material. Scopul infractiunii este un semn secundar obligatoriu cu
caracter alternativ al laturii subiective, acest semn are un carcater alternativ deoarece este
obligatoriu doar in prezenta ultimelor doua modalitati normative ale fsptei ptejudiciabile. In astfel de
cazyri scopul este de terorizare a condamnatilor porniti pe calea corectarii sau de savarsire a
atacurilor violente asupra administratiei institutie penitenciare.

Subiectul este persoana fizica responsabilă care la momentul comiterii faptei a atins varsta de 14 ani.
Este necesar ca subiectul sau aiba calitatea speciala de persoana care executa pedeapsa cu
inchisoare.

Tema: Huliganismul (art. 287)

In prezenta celei de a 4 modalitati normative a faptei prejudiciabile, obiectul juridic special are un
caracter special il constituie relatiile sociale cu privire la ordinea publica, in prezenta celorlalte,
obiectul juridic special are un caracter complex. In astfel de cazuri obiectul juridic principal il
formewza relatiile sociale cu privire la ordniea publica, la randul sau obiectul juridic secundar il
constituie relatiile sociale cu privire la sanatatea, integritatea corporala sau libertatea psihica a
perosanei. Obiectul material al infractiunii il reprezinta corpul perosanei sau bunruile mobile ori
imobile. Victima, doar reprezentantul autoritatilor sau alta persoana care contracareaza actele
huliganice poate fi victima in cazul opunerii de rezistenta violenta. Notiunea de reprezentant al
autoritatilor a fost definita cu ocazia analizei infractiunii prevazute la lit. H (2) art. 145 din CP RM.

Prin alta persoana care contracareaza actele huliganice se are in vedere persoana care incearca sa
impuna silit incetarea activitatii infractionale, sa retina faptuitorul sau sa intreprinda alte asemenea
actiuni. Nu se are in vedere persoana care se limiteaza la o simpla observatie, revolta sau alta forma
pasiva de neacceptare a manifestarilor huliganice.

Latura obiectiva consta in fapta prejudiciabila exprimata in actiunea. Modalitatile normative ale
acestei actiuni sunt:

1. Actiunile care incalca grosolan ordinea publica insotite de aplicarea violentri

2. Actiunile care incalca grosolan ordinea publica insotite de amenintarea cu violenta
3. Actiunile care incalca grosolan ordinea publica insotite de opunerea de rezistenta violenta
reprezentantilor autoritatilor sau a altor persoane care contracareaza actele huliganice
4. Actiunile care prin continutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obraznicie deosebita

Prin actiuni care incalca grosolan ordinea publica se intelege fapta savarsita in public indreptata
impotriva ordinii publice care presupune acostarea jignitoare a persoanelor sau alte asemenea
actiuni care incalca normele etice, tulbura ordinea publica si linistea persoanelor. De cele mai dese
ori infractiunea de huliganism este savarsita in locurile publice. Totusi din dispozitia art. 287 din CP
RM nu rezulta ca huliganismul trebuie savarsit neaparat in locruile publice. Obligatoriu pentru
calificarea acestei fapte este nu locul dar modul de savarsire a infractiunii (a se vedea rt. 131din CP
RM) in care se vorbeste despre modul public.