www.dacoromanica.

ro
OHCIUL NATIONAL CINEMATOGRAFIC
PREZINTA:

noa/ok uthinoa5d
dupci comecit'a Iui

3: LI. earaythfe,
DISTRIBUTIA
JUPAN DUMITRACHE, Titiricd inimd rea. Un bdtrem copist !anew Contra n rinescu
cherestegiu, capitan in Garda Civicd....41. GIUGARU Un armean Years Moscopol
NAE IPINGESCU, Ipistat, Un dornn cu cioc ., Ion Morineicu
Amic politic al cdpitanului IORDANESCU-BRUNO
CHIRIAC, tejghetar, om de incredere al
Un gardist . irasiliu Fold lair b
lui Dumitrache, sergent in Garda G DEMETRU Seful de Post i I Periefeanu
SPIRIDON, bdiat de procopsala l-a Sentineld N Angeleteu
in casa lui Titiricd Stefan BAROI ll-a Sentineld . C Stroion
RICA VENTURIANO, arhivar de judecotorie FANELLY Doina MISSIR
de Ocol, Student In Drept si publicist . Rada BELIGAN 0 doamnd geloosd luliana Sym
VETA, Consoarta lui Jupdn Dumitrache Maria MAXIMILIAN 0 cochetd Cornelia Ttodoriu
ZITA, Sora ei Florica DEMION mama lui Toche s Elena Bulandra
CHITA TIRCADAU Ch. CIPRIAN Tusa Leontina Ioanid
I. D. IONESCU, cupletist Mlluid GHEORGHIU IArmy Pater
DINCA, binangiul Lied Rddulescu Trio POLCA Maria Polivoi
TACHE. pantofarul Ion &dawn Sandu Pryer
Gornistul N. Teodoru George Podattie Pothoscki
Duo GIGERL
Neica Ion 0 Roca; 1 Stem Vlasici

411111111
www.dacoromanica.ro
 atayiah; pe ectan
Opera dramatica a lui Ion Luca Caragiale este piatra de temelie a literaturii noastre
dramatice. Cu «0 Noapte Furtunoasa » si «0 Scrisoare Pierduta » a inceput sa existe cu
adevarat un teatru romdnesc.
Era aproape obligatoriu ca sa cautam a aseza cinematograful romdnesc, ce ia nastere
azi, tot sub semnul geniului lui Caragiale.
Era un fel de a-i ura « noroc »!
5i acest gdnd era cu atat mai firesc in anul in care cultura ronidneasca a comemorat
trecerea a trei decade dela moortea marelui ctitor.
In adevar, intreg anul 1942, anul comemorativ al lui Caragiale, a fost necesar pentru
realizarea filmului caragialian «0 Noapte Furtunoasa».

Pregatirile, incepute Inca din vara anului 1941, incetinite de izbucnirea razboiului nostru,
au durat aproape 6 luni.
Ele au constituit in special o severa i migaloasa lucrare de documentare. Cad, pentru
a te apropia de o opera ce oglindeste atdt de perfect o intreaga epoca a Romdniei moderne,
se cerea o minutioasa reconstituire a viejii si atmosferei acelei epoci, in toate- detaliile ei.
Ceea ce pe scena se rezuma la cdteva momente, in care povestirea joaca un mare rol,
pe ecran isi largeste cadrul, obiectivul urmarind eroii lui Caragiale pe strada, la tribunal,

4.
www.dacoromanica.ro
- rt;
 -n
cai

-
'
4.
"aft#
AI

www.dacoromanica.ro
i
 .10t

la grddina « Union», etc. Toate acestea trebuiau redate in adevdrata lor coloare pentru
a nu track', prin portretul Bucurestilor la 1876, pe acel mare portretist care a fost Cara-
globe.
Documentele cercetate in arhivele Academiei Romdne, cele puse la Tnderndnd cu deo-
sebitd bundvointd de Muzeul Armatei, i amintirile celor ce au cunoscut epoca, In special
vesnic tdridra memorie a patriarhului scenei romdnesti, veneratul maestru Paul Gusti,
au fost elementele de mare ajutor in aceastd opera de reconstituire.
Gratie lor vor retrdi pe ecran colturi si intdmpldri din Bucurestii de altddatd, evocate
cv o scrupuloasd exactitate, in cele mai mici detalii. Si nu e vina noastrd dace' aceastd
exactitate ne-a dus, de pildd, sd Imbrdcdm pe jupan Dumitrache intr'o uniformd de «garcla
civicd», altfel decdt aceea pe care, de atdlia Gni, «traditia» o perpetuiazd pe scenele
de teatru. Dupd cum va fi o agreabild surpriza sd descoperim cd la grddina «Union»
(sou mai exact «Union Suisse »!) atmosfera era foarte occidental& programul fddindu-te
sd te crezi mai de grabd in Grinzing dealt In strode COmpineanu. Ceea ce, in definitiv, va
schimba poate si.parereci multora, care se vor fi temut cid un film dupd Caragiale va sO
arate un obraz al Bucurestilor de care riscdm sO ne cam rusindm. Dimpotrivd!...

.7
Etapa esenTiald a acestei perioade initiale a fost insd pregthirea 'scenariului, datorit
d-lui Jean Georgescu, in acelasi timp si regisorul filmului. Scenariu care prezenta o problemd
destul de delicatd, sau mai exact, doud probleme.
In primul rdnd, aceea care se pune intotdeauna pentru adaptarea unei opere de teatru
pe ecran, i care naste din diferenta organicd a genurilor, teatrul fiind eminamente dis-

MI6

www.dacoromanica.ro
 .100
4 ;...:

www.dacoromanica.ro
;lb
.7p1n37escu :
Democrat. romani, sau mai bine
zis tinta Democrajiei romine este
tr.'
pit
de a persuada pe cetäteni ca ni-
menu nu trebuie a mina dela dato-
riile ce ne impun solemnaminte
pactul nostru fundamental. Santa
Constitujiune!...".
 cursiv si bazat pe valoarea dialogului si pe convergenta actiunilor in spatiul restrans al scenei,
cinematograful dimpotriva, bazdndu-se pe valoarea imaginei, pe dinamismul actiunii i pe
utilizarea simultand a tuturor posibilitatilor unei raspandiri in spatiu si in timp. .
Cea de a doua, particulard operei lui Caragiale, .-3scuta din faptul ca dialogul sdu,
atat de pregnant si de caracteristic, a ajuns sO intre cu totul in constiinta publicului, capa-
tand rost de caracterizare a unor psihologii valoare de proverb. Ceea ce ingreuia si mai
i

mult libera adaptare pe ecran.

Aceste cloud probleme si-au cdpatat solutionarea, in ciuda dificultatilor uneori, iar '.
alteori datoritä binevoitorului concurs al insusi textului lui Caragiale.
De fapt, cine reciteste textul comediei din acest punct de vedere isi dal seama cã esen-
tialul actiunii nu e pe scena ci in culise. Ecoul intamplarilor celor mai importante apare
doar in povestirile persona;elor. Astfel divortul Zitei, care e punctul de plecare al intregei
actiuni, astfel toate intamplarile dela « Union », astfel urmarirea lui Dumitrache si a celor
cloud cucoane de catre Rica, astfel in sfarsit cunostinta dintre Rica si Ipingescu, care per-
*. mite solutia dela final, fard a mai vorbi de toate peripetiile urmaririi pe schele. Din punct
a.
de vedere teatral, acest exces de povestire e c gresala, pe care arta dialogurilor lui Cara-
giale stie s'o acopere. Dar din punct de vedere al adaptarii cinematografice, aceasta a
ingaduit scenaristului sO ne orate tot ceea ce scena reducea la un: « sa vezi cum a fost...»,
sa evadeze dintre cei 4 pereti ai camerei conjugate sa dea actiunii un inceput, o gradatie
i

si un final, presdrate cu nenumarate episoade in care nu se- mai oglindeste numai o mica
I, 4
furtuna de o noapte in casa lui Jupan Dumitrache, ci o «intamplare Bucuresteana» de
acum 70 de ani.
Cat priveste problema transpunerii dificile a dialogului lui Caragiale pe ecran, ea con-
stituie unul din etementele care, din punct de vedere pur artistic, prezintd in acest film poate
cel mai mare interes. Caci niciun cuvOnt din tot dialogul filmului nu este strain lui Cara- .

.
II
.1 "s-

www.dacoromanica.ro
4 ,
.
0 ,
4, y
. 1
-'4
e .

I 1 4: PA ".4A
 t.

rp,
.1

r ' 1.:

krVZ i .i.11 "44 P.

4
r
..-
I
4.
4. ,
°
!

-fr. Fria '1 ";,,JATel

-

6,

4, 1"

I,

ii

9g gpik.

LI No.

7-edddu :
..Las5 Cucoana. Poate ca se mor
si sa nu ti-o fac !".
Zycz :
Mitocane! Pastramagiule! La po-
litiune ! Nene Dumitrache!...". .1

www.dacoromanica.ro
giale. Atunci oand el nu e din «Noaptea Furtunoasa», este luat din gura altui erou al
aceluiasi autor. Dupa cum nimic din ceea ce este esential, si trecut in constiinta noastra
a tuturor, din textul comediei, nu a fost omis, ci cel mult asezat in alta ordine, conformd
cu gradatia logica a actiunei. Oricat a fost de grea incercarea, ne-am impus aceasta obli-
gatie, pentra ca astfel nimeni sa nu poata spune ca a fost tradat spiritul lui Caragiale prin
colaborarea impura a unui text strain.

Un alt element important al pregatirii filmului a fost alegerea interpretilor. aci se

Si .

punea o problema aproape identica cu acea a dialogurilor. Cad personagiile lui Caragiale
au intrat in constiinta publicului i prezentarea lor pq ecran trebuia facuta conform cu
schemele preconcepute in mintea spectatorului. Actorul trebuia sa corespunda tipului creat
de autor, pana la identificare.
Pentru a gasi aceste corespondente, au fost necesare nenumarate probe, pana s'a ajuns
la realizarea unei distributii omogene, in care nici-o note' falsd si nici-o stridenta sa nu se
departeze de viziunea si de stilul lui-Caragiale. Echipa astfel formata intruneste actori dela ,
aproape toate teatrele, alesi dupa singurul criteriu al perfectei lor concordante cu
personagiile, i indiferent de genul de teatru pe care I-au jucat pana acum.
Teatrul National din Bucuresti a dat pe interpretul lui Chiriac, G: Demetru, i pe acela al
unui personagiu care in piesa existd door in culise, Tircadau, barbatul de care divorteaza
Zita, si pe care II interpreteazd G. Ciprian. Teatrul «Munca si Lumina» a dat, prin Al.
Giugariu, pe Nenea Dumitrache. Teatrul din Sarindar a dat pe Rica Venturinanu i pe Ipin-
gescu, respectiv interpretati de Radu Behgan si de lordanescu Bruno. Din teatrul de revistd
a venit interpreta Zitei, d-ra Florica Demion, iar din teatrul de cartier interpreta Vetei,

'S..'

www.dacoromanica.ro
- 00.
www.dacoromanica.ro
 "'-')- "

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
o a
0 noap/e furfunoasd
Bucuresti, 1876.
lupin Dumitrache, negustor cu stare fi cdpitan in « garda civic,' *, 4i face it rondul * noc,
turn, thrinduli pafii agak si furneindu.si aerie tigara, in timp ce in depdrtare rdsund strigdtul
paznicilor de noapte: « Te vdd, te vdd ! . . . Te vdd, te rid!. . . s.
In acest timp, acasd, consoarta sa, coana Veto, 4i ia rdmas bun dela Chiriac, tejghetarul fi
omul de incredere al Dumitrache. Desi e it om cu ambit * fi it tine la onoarea lui de familist 7*,
Jupdn Dumitrache nu,fi dd seama ca. Veta, it rusinoasd * cum o rie, e iubita lui Chiriac. In go,
leria incornoratilor senini fi increzdtori, Dumitrache std cu cinste aldturi de eroii lui Mali?.,
sau de Bonbouroche.
A doua zi Dumitrache si Veta merg la Tribunal, pentru divortul Zqei, sora mai mice! a
Vetei, care nu mai poate suferi traiul cu a mitocanul * de Tiraddu. Cei trei sunt intothrcifiti de
« amicul politic * al lui Dumitrache, Ipingescu, a ipistat *, sau cum s'ar spune azi, comisar de
politic. Cera mai tdrziu, acesta face o vizitd andrului a studinte in (kept * gicd Venturiano,
arhivar si publicist, pentru ad felicita de uhimul articol prin care combate « reactiunea * in
it Vocea Patriotului National *.
.i astfel am ficw cunoftinth cu personagide aventurii ce va urma, i care incepe intr'o seard,
la greldina « Union *, unde Dumitrache s'a dus cu Vera fi cu Zip, sd se distreze la « comediik
nerntefti * ale lui I. D. lonescu, celebrul alpinist al vremii.
La o masd aldturatd std Ricd Venturiano, privind cu insistenth pe Zips. Dumitrache ha
rizut, dar in gelozia lui crede ci o priveste pe Veto fi, infuriat, se scoald dela masd fi pleaci cu
cucoanele acasd. A doua zi el 41 impdraseste supdrarea amicului Ipingescu: « nu mai poti,
darn' le, sd iesi pe stradd, a se tin bagabontii laic dupd dumneata ! . . . *. Dar in ciuda necazului
sdu, Dumitrache nu poate rezista rugdmintilor Zitei, i atom seri dupd aceea se reintharce la
« Union * cu cele cloud' cucoane, s'o ascuhe pe « fansonetista * Fancily. . .
La un moment dat Dumitrache observd cci, dela o masa aldturatd, it bagabontul * se uith din
nou la masa sa. Si tot timpul spectacolului Dumitrache fierbe,fierbe find sd poatd reactiona. Cdci
nu se cade sd se pund in public. el, negustor, cu un a *!.
. .Dar la spoked spectacolului, cdnd
www.dacoromanica.ro
,007-a,7
401
constati cd Ria ii urmdreste, Dumitrache se gribefte sO ajungi acath trezefre din somn pe
Chiriac, pentru ca impreund sd incerce si,l prindi pe necunoscutul urmiritor. Acesta fusese insd
oprit hi coltul smith fi pus pe fugd de o hand de ciini, scipind astfel de furia calor doi.
De cea a lui Chiriac nu scapd insd Vela, cdreia labia ei, convins si el cd pe ea o urmd,
rise necunoscutul, Ii face a aprigi scend de reprosuri. Numai Zip e fericitd ci i.a vdzut
euriezanut. ..
Acesta, care nu si,a putut indephni proiectul de a vedea uncle std aleasa inimii lui, revine a
doua zi pe accfafi stradi, fi are norocul s'o vadd pe Zita de departe, and trece dela casa ei la
casa lui Dumitrache, intothrifith de micul Spiridon, « hdiat de procopseali * la Dumitrache.
Prin acesta, cei doi linen intrd in leglituri i 41 scriu biletele amoroase. In cele din urmd, Zip
ii dd lui Ricci o i,ittilnirc, spu uinduii sd rind la casa sa, care are numdrul 9, and ra vedea cd se
micforeazci lampa . . .
noaptea se lath. 0 noapte care va fi furtunoasci.
Cdci nici Zita, nici RicO, nu situ cci binagiul, care a focus in timpul ziki reparatie la gardul
casei lui Dumitrache, a bdtut numdrul casei pe dos, din 6 fdcrind 9. i cdnd coana Veto, care
s'a impdcat intre limp cu Chiriac, 41 micforeazi lampa ca sd se culce, RicO, pindind din
stradd i infelat de numir, intrd in casa lui Dumitrache, crezdnd cd vine la Zip.
Prea tdrziu 4i dd Ricci seama fap cui se ed. Prea arziu, cdci Dumitrache trecind cu
rondul prin fata casei, ba vdzut pefereastrd i ndvidefte cu sabia scoasd, urmat de Ipingescu. La
strigitele lor apare ci Chiriac, inarmat cu o puscd. Dar Veta a avut timp si.l scoati pe RICO pe
fereastrd, pe schda casei ce se repard, sfituindud si fugd, pe scara din fundul scheki, dealungul
maidanului din dosul case; . . .
In prima dipd, aratagema reugge, cei trei amine/ zadarnic pe Rini. Dar acesta a grit
scara coboritd ci n'are cum sd se dea jos de pe scheld. Dupd cc la inceput s'a ascuns intr'un butoi
cu var, e si rewind in casd, uncle cei mn II Inca/few, in strigitele de spaimd ale Vetei fi ale
Zipi, pe care Spiridon a anuntabo in grabd de ce se petrece in casa cumnatului sdu.
Din.fericire, in clipa supremd, Ipingescu recunoafte in RicO pe prietenul sdu, aprigul publi
cist antUreactionar *. $i lucrurile se limuresc, spre multumirea Zitei fi a lui &cci, rated
sari, fi a Iui jupdn Dwnitrache, in sfirlit convins de cinstea consoartei sale. . .
www.dacoromanica.ro
 d-na Maria Maximilian. Pentru evocarea « Unionului » teatrul National din Iasi a dat pe
interpretul lui I. D. lonescu, Milutd Gheorghiu, iar teatrul Comedic pe d-ra Doina Missir, « scm-
sonetista » francezd « Fanelly ». In sfarsit Spiridon, pentru care cinematograful nu-si mai
putea permite luxul, traditional pe scend, al travestiului, a fost gasit in cadrele unei...
scoli de comert, sub chipul tandrului elev de 13 ani, Stefan Baroi.

Pentru toti acesti interpreti si cele cateva sute de figuranti necesari scenelor mai im-
portante, si pentru decorurile in care toti acestia trebuiau so evoluieze, pictorul Aurel Jiquidi
a creat schitele de costume si decoruri, destinate sO creeze atmosfera epocei. Executarea
lor a fost incredintatd unui arhitect strain, specializat in domeniul constructiilor cinemato-
grafice, St. Norris.

Odatd toate aceste pregatiri terminate, s'a putut pdsi la realizarea filmului.
Nici aci nu au lipsit greutotile, ndscute din lipsa de experientd a unei produqii de ase-
menea amploare, pentru prima oared rectlizatd la noi in lard, si care a cerut personalului
romdnesc, intrebuintat cu exclusivitate in aceastd directie, un efort deosebit.
De asemeni adaptarea mijloacelor tehnice de care dispune studioul 0. N. C., la dificul-
tatile intreprinderii, a fost o problernd destul de delicate'. Cu atat mai mult cu cat majo-
ritatea exterioarelor filmului sunt exterioare de noopte, i camuflajul ne-a silit sei le realizOm
in Studio, reconstituind pentru aceasta o serie intreagd de colturi din Bucurestii de altd-
data, pe un spatiu extrem ,de restrans.

www.dacoromanica.ro
"
 "I, !NAIL

W."

gumitrac4e :
..N'ai s'a mai iesi cu o femeie pe
ulitA, ca' se tin bagabonzii laie dupa
dumneata. Un Ala . un prapadit
de amploiat, n'are chioar,i in pungá
si se tine dupa" nevestele negusto-
ri:or ...".
www.dacoromanica.ro
 -'F' .1

Dace!' este sa ne Itisdrn contaminati de mania americana a statisticei, vom spun! ca la

acest film au fost necesari 471 actori Si figuranti; filmul a fost realizat in 61 de zile de
lucru efectiv; constructia decorurilor, in num& de 41, a necesitat 16.160 ore de lucru; s'au
executat 62 costume si s'au modificat 56 alte costume puse la dispozitie cu bunavointa de
Teatrul National si Teatrul «Munca si Lumina»; in cursul filmului s'au executat 247
fotografii; metrajul total consumat a fost de 29.102 m negativ imagine, si 26.055 m ne-
gativ sunet. 4
Aceste cdteva date cred cd au dot o imagine destul de precisd a efortului pe care l-a
reprezentat realizarea acestui film.

Dupe' cum am spus, afard de seful operator Gerard Perrin, cdruia i se datoreazd foto-
grafia, de arhitectul Norris, de monteuza Yvonne Herault si de mochieurii germani sotii
Stuhr, angajati special pentru acest film, intreg personalul artistic si tehnic care a cola-
borat la realizarea filmului este exclusiv romanesc.
Astfel asistenti de regie au fost: lone! Iliescu, Petre Baleanu, Ion Marinescu si Virgil
Stoenescu, iar coreografia este datorita lui Emil Bobescu. Din punct de vedere tehnic,
sunetul este girat de A. Bielusici, V. Cantuniari si G. Mardi; asistentd la montaj este Lucia
Anton, iar toti ceiIaIi tehnicieni, dela seful electrician panel la realizatorii costumelor, sunt '
exclusiv romani.
Muzica sugestiva a filmului o semneaza compozitorul Paul Constantinescu, autorul operei
«0 Nocipte Furtunoasti».
Director de Productie a fost Ion Cantacuzino.
.,,

www.dacoromanica.ro
)16 1 4
/
;
" . 4.
t.
h
:

.171. h
 1

1p
sr,:`
Alf ditt
"Arsw.....
s
" 044
itv
11'.

t
-
Pt,

' Ar.... ..AP, eAns

to' .......
t.-.....01,.
r"". 1.....
A
. =#.414:.
47.47
I we e '. -Awe Itt Wilt. 4
. ..1._
...
1111*-1.

?2 -7
jpepiF

A
# .
;a

- ;4*a 4

I :. okr,,.../.
- Ity.
I.
$...!.r.t.c
. 06
"1, , 1, .5" .
A

;
. 1.: . . t fl t7 .. 'e+0,,, $ u .., ,
4".' 4 n -' ,°' '1'. at-
!,chLrr',%= .

'la, '"'" ' t '' : 1:

"'"' r, ,.

,; 7, ''').
4
Dr.1, ' .,c4e141_

' r
, AV
.E?

eny,
41

7.

±-_ 1477'
100111.i al
741Pgre$_.-S.'
w - -.1:
.,
wilica."4 .
": .. .7
11
^; 9?icci Voniuriano :
. -1
46-
e .2'. -ef..; . .,Esti un crin plin de candoare, esti ..- ir
. . o frageda' iambilP . ..n __
Esti o roz.i parfumati, esti o tAnSrJ r,,
t,...
..--...." lalea!"
-411 .. ..Un poet nebun si tandru te adora. .-
r-,dir t
,
'I 1
.e- ah !. copilfi!" ......"' '

1
L.I.IWAI,' qi-
t 4 .
--',17
De-a lui pozitiune turmentata fie-ti
www.dacoromanica.ro
!"
Te iubesc la nemurire si iti dedic
c

,
 A

NOU

1111"-

fr
4101°141L

.`r ',7±

'h

I
Vie.rttt..

'. . 4

*11
'41 -0tar

:4 ,

a.
.4k

,3

`is 4.
1"44.1111 Awn:1*
`4.
7. 44. ...445557
RI11 P
1441111 I 4 I e.........-.44.-
4.4 ii1S.24.''
41111Mmusilli 4110,0 9 :p .4- ,r -4 41..'11 I
6 AL
Iri--"Nr:44`'.,;;:71;74 4. 14.11 --,%,.
44. ,
7

..i
' 143

4-4400.
. 6
V

ii- i -,* ,
---7-4-41-- T
0 in 4
I '
..4 r -4.
t,_ 4
,
, 0144 1r.
44zwiftr_re... Ili,
.mm4 ,40T0 - .411144
'Amy. NJ? ..1.111.
"I- r---
rat.....-_t A144' 4
i otelk rr
.........., ishersommk
,
14r*Irw",
' r.i.i. _ ,,
vow .4
wen,

www.dacoromanica.ro
117110117t-aga.
MEM
www.dacoromanica.ro
-(72icci Venfuriano
Angel radios ! precum am avut o-
noarea a v'a comunica In precedenta
mea episto15, de cAnd te-am vAzut
intlias; data pantru prima oara"
mi-am pierdut uzu ratiunu da !
sunt neoun . . .".
#00544dri
www.dacoromanica.ro
 41111110
411111110
mo
1111114:-...s1M111111111111111MarnmemmaIMINIIIIMMoninismormarsemseasurri1
www.dacoromanica.ro
 440%;;.4
.
www.dacoromanica.ro
 I

I I 7 ,
uMS.

tV7

-r

3,
P)°'

.7A-itt
ow,
rfec-,,
.
4,1
t

NY:

^
; ,':
I
' ;
t. "m

p.
.1c; '1,=;
..3 rs

"5 ,
c
a.
'I.,. -'.
t ,
, - ' , - *11- I-. , 0.,
-

; 7 Pu'.Z
4 .; , -. .. , .11', 3' ;
umdr.cice Joate le-am IS rn urit... 7,1:ti:Ve-4
. # .'
,
; S4 . d.ar sA v arat ce-am gasit pe pernele :

t
1111-# ; 10,404.
. oatului dumneaei ... imi vine sa intru
la banuieli rale ! ...".
. .144 ,siti.
it 00 .10

. ., .
'i-eipb vt
. -ipingescu : FrumoasS leg5tura, de A. si I
4. r K,I, 1 :' k!
7: .. sic !. -,- . . . . ' . . ,, , WOO J #4,,e I/71, . ..
r- a . 2- : , 2e -,- ;. , ',
:. 141 , -i"
eh-friac; ..Asi ! ado 'ncoa jupne : 2-4111j .1t rtn -...
-..
www.dacoromanica.ro
asta-i legatura mea, no tii si Dum- 447.
;.;
415.411414111642. 11111
neala ?..." ... .
; 7 .'
t
la& 2* -
 MUZICA : MONTAJUL: COSTUMELE AU FOST CONFECTIONATE IN ATELIERELE:

.gauf ansfanknescu rvonne -7-Leact.fi clusanna 'nodes=

SCHITE DE DECORURI $1 COSTUME :
Zetcia -2"nfon -71 g2aPopoi
r
....2rutef Aurdi 951. ,Oasfutescu
ARHITECTURA : ASISTENTI DE REGIE: ADMINISTRATIA PRODUCTIEI :
'
9.S/efan glOttis gate .25leantz 9K11-0 .2ciceriscA.i.
FOTOGRAFIA : Jon 97ratthescu Ociaz, gieftescu
gthatd gjettiP7 Jonel JliesclJ AU DAT CONCURSUL :

SUNETUL:
Vagi c.5/oenescr2 2"cademia ..georncind
-7nlon .0iefusici
COREOGRAFIA :
Lzeali?./at
Mint ean/uniati 5;aftuf firafionaf
geotge gireitdi emil glogesCtt ..Zaituf -giruncci ft' Math.
4.

DIRECTOR DE PRODUCTIE:
,1!

.3072 eaniacuzZno
SCENARIU 51 REGIE: .

gear2 georyeSCU

o L cA.
J.
ACIDLY,
-440 POptklit °°' 1."

t
t
'- re' ..

v.. t
,
www.dacoromanica.ro
N4

t 1-
 .$ [eW'

COPE
1

giquidt.

TEXT .

Jon eanfacuzino

7;- www.dacoromanica.roto io
z-6 . .0_ rzer-GaA.c..c., -
r
/ 1