Cooperarea transfrontalieră

între Romania și Ucraina,

respectiv între România și
Republica Moldova.
Oportunități și provocări în perioada 2014-2020
 Obiectivul studiului

• Studiul a fost gândit ca o analiză a cooperării transfrontaliere și a rolului jucat de

actorii statali și non-statali în acest proces.
• Obiectivul general al studiului - identificarea provocărilor și oportunităților
prezente și viitoare în cooperarea transfrontalieră dintre România și Ucraina,
respectiv dintre România și Republica Moldova, în perioada 2014 - 2020.
• Studierea dimensiunii socio-economice de intervenție, dar și a celei politice și de
securitate. Nu a fost neglijat nici modul în care România susține dezideratul
aderării la UE a Republicii Moldova și a Ucrainei.
 Metode de cercetare utilizate

• Metoda analizei documentelor și a studiilor de caz.

• Surse de documentare primare (interviuri, studii de caz).
• Surse de documentare secundare (analiza legislației specifice existente în
cele trei state avute în vedere; studiile publicate în România, Ucraina,
Republica Moldova sau în alte state membre din regiune).
•O atenție deosebită acordată consultării decidenților români direct
implicați - Guvern, MAE, MDRAP, alte ministere și agenții guvernamentale
implicate în derularea proiectelor de cooperare transfrontalieră.
 Perspectiva de tratare a temei
• Implementarea intervențiilor de cooperare transfrontalieră aferente perioadei 2007–2013
evidențiază mai multe aspecte legate de modul de concepere a programelor de cooperare
între cele trei state condiționând, astfel, atingerea eficientă și eficace a rezultatelor
preconizate;
• O atentă aplecare asupra diferențierii nevoilor, ținând cont de specificul fiecărei regiuni și
de prioritățile regionale distincte;
• Eficiența cooperării transfrontaliere depinde de coordonarea tuturor actorilor implicați în
acest proces, dar și de cooperarea la toate nivelurile, dublată fiind de existența unui cadru
juridic adecvat;
• Disfuncționalitățile unuia dintre niveluri generează eșecul cooperării sau reduce eficiența ei.
Cooperarea transfrontalieră nu mai este strict apanajul statelor, ca actori internaționali, ci și
al administrației publice locale sau regionale și a actorilor privați din mediul
nonguvernamental sau mediul de afaceri.
Capitolul I. Rolul cooperării transfrontaliere în
PEV și noul format al PaE
Capitolul I abordează:
•principalele concepte referitoare la cooperarea transfrontalieră;
•diverse aspecte ale cooperării transfrontaliere din perspectiva PEV, dar și în contextul implementării
PaE, precum și a Acordurilor de Asociere ale Republicii Moldova și Ucrainei cu UE.
Analiza a scos în evidență următoarele aspecte:
•în ultimul deceniu cooperarea transfrontalieră s-a dovedit a fi o prioritate a PEV;
•imaginea frontierelor reflectă stadiul, profunzimea și onestitatea cooperării transfrontaliere;
•conceptul de frontieră externă a Uniunii Europene tinde să capete noi forme de exprimare
(flexibilizarea contactelor, consolidarea frontierelor externe actuale);
•nevoia consolidării PEV nu doar prin suplimentarea instrumentelor financiare, ci și prin regândirea
structurală a acestei politici.
Capitolul II. Stadiul cooperării transfrontaliere a
României cu Ucraina și Republica Moldova
Capitolul II cuprinde:
•o analiză a cadrului legislativ și instituțional din România, Ucraina și Republica
Moldova privind cooperarea transfrontalieră;
•o analiză comparativă a rezultatelor cooperării transfrontaliere pentru exercițiul
financiar 2007–2013.
Sunt evidențiate următoarele aspecte:
•de-a lungul timpului, cooperarea transfrontalieră s-a intensificat, atât în contextul
implementării POC România –Ucraina – Republica Moldova 2007-2013, cât și în cel al
implementării unor programe guvernamentale naționale;
•în contextul implementării tuturor programelor de cooperare transfrontalieră,
partenerul „preferat” al Românei rămâne Republica Moldova;
• în cazul programelor guvernamentale, intervențiile nu sunt implementate în baza
unor proceduri unitare și nu sunt gestionate de organisme de management
specializate.
 Capitolul III. Patru dimensiuni ale cooperării
transfrontaliere. Provocări, oportunități și
recomandări
Capitolul III include:
•analiza provocărilor și oportunităților cooperării transfrontaliere între
România și Ucraina, respectiv între România și Republica Moldova pentru
perioada 2014 – 2020;
•analiza fezabilității oportunităților conform POC România -Republica
Moldova 2014 – 2020 și POC România - Ucraina 2014 – 2020 (condiționalități
politice, economice, programatice ale UE, priorități regionale sau nevoi sociale
și culturale din zona analizată);
•recomandări și propuneri de politici publice privind eficientizarea cooperării
transfrontaliere în baza constatărilor desprinse din cercetarea de teren și de
birou.
 Principalele constatări
• Instabilitatea politică periclitează buna desfășurare a cooperării transfrontaliere între
România și cele două state vecine, cea de la nivel central resimțindu-se mai devreme sau
mai târziu și la nivel regional;
• Unele intervenții specifice cooperării transfrontaliere coordonate de autoritățile locale sau
regionale sunt tergiversate sau chiar anulate, deși se bucură de sprijinul autorităților
regionale;
• Deși existau premisele necesare consolidării culturii implementării proiectelor de cooperare
transfrontalieră, nivelul acesteia este, în prezent, doar unul moderat;
• Printre factorii ce au dus la această stare de lucruri, menționăm:
 întârzierea demarării programului și implicit a proiectelor;
 existența unor proceduri diferite sub aspectul reglementării și/sau al autorizării;
 comunicarea deficitară cu anumite autorități publice din România sau din țările partenere;
 înțelegerea eronată a unor principii referitoare la managementul programului ș.a.
• Acești factori rămân de actualitate, menținând riscul periclitării și pe mai departe a
implementării POC-urilor aferente perioadei 2014-2020.
 Câteva recomandări
• Creșterea rolului MAE prin înființarea unei unități de suport pentru implementarea intervențiilor din
categoria cooperării transfrontaliere sau a asistenței tehnice și financiare acordate Republicii Moldova și
Ucrainei;
• Promovarea la nivel interguvernamental a unei cooperări intensificate sub forma unor reuniuni periodice
atât la nivelul decidenților, cât și la nivelul grupurilor de experți;
• Demararea din timp a acțiunilor de identificare a situațiilor de complementaritate și de investiții adiționale;
• Dezvoltarea de către structurile comune de management și de implementare a propriei capacități de
evaluare prin intermediul unor metode alternative celor utilizate de Comisia Europeană;
• Monitorizarea periodică a beneficiarilor după încheierea proiectelor pentru a veghea respectarea condițiilor
de asigurare a vizibilității intervențiilor.
• Crearea unei unități unice de implementare a Acordului de acordare a 100 ml. euro Republicii Moldova,
aflată, de exemplu, în coordonarea SGG, precum și dezvoltarea de metodologii, instrumente și proceduri
unitare, clare și transparente de implementare a programului;
• Asocierea universităților limitrofe zonei de cooperare transfrontalieră între cele trei țări într-un consorțiu
universitar transfrontalier;
• Revitalizarea camerelor bilaterale de comerț și/sau înființarea unor camere trilaterale și multilaterale de
comerț transfrontalier.
 Concluzii

• Valoarea adăugată a celor două POC-uri va putea fi atinsă mult mai ușor dacă se vor face
eforturi concertate în vederea asigurării complementarității, iar experiențele dobândite în
perioada financiară 2007-2013 vor fi multiplicate și generalizate în alte domenii de
intervenție;
• O Uniune Europeană sigură, prosperă și stabilă va avea o influență benefică asupra zonei sale
de proximă vecinătate și va contribui la crearea unui spațiu comun de stabilitate, prosperitate
și progres ce va duce la binele comun, al UE și a vecinilor săi imediați;
• Uniunea are nevoie de vecinii săi, iar aceștia, la rândul lor, au nevoie de sprijinul acesteia.
Identitatea și modelul european se consolidează în interior și se extrapolează în exterior, primul
cerc vizat în acest sens fiind cel al statelor cuprinse în PEV.