Sursa: Skuy, M. coord. 2002. Experienţa învăţării mediate în clasă şi în afara acesteia, ED. ASCR, trad.

Anca Domuţa
INPUT
PERCEPŢIA
clară neclară
 Focalizarea atenţiei suficient de mult timp astfel încât detaliile  Atenţie deficitară la caracteristici ca formă, mărime şi spaţiu
relevante să fie percepute clar;  Slabă discriminare a literelor
 Diferenţiază detaliile relevante de cele irelevante  Incapacitatea de a selecta detaliile relevante (ex: distras de zgomotul de
 Definesc şi descriu atributele unui obiect sau probleme fond)
 Utilizează experienţele anterioare pentru a analiza eficient informaţia
nouă
 Percep toate aspectele global, adică integrează informaţia percepută
 Investesc suficientă atenţie şi timp pentru percepţia detaliilor, în
funcţie de noutatea şi complexitatea sarcinii
EXPLORAREA UNEI SITUAŢII DE ÎNVĂŢARE
sistematică impulsivă
 Abordează situaţia în funcţie de scopurile stabilite  Se grăbesc să intre în sarcină într-un mod dezorganizat, fără a acorda
 Alocă suficient timp pentru adunarea informaţiei relevante în atenţie la ceea ce se cere şi fără a aborda metodic problema
definirea problemei  Au strategii de investigare slab dezvoltate şi nu consideră util să caute şi
 Gândesc sistematic şi ordonat să integreze toate informaţiile necesare pentru a rezolva problema
 Îşi controlează viteza şi precizia în rezovarea de probleme  Le lipseşte autocontrolul şi au dificultăţi în a-şi ajusta viteza, acurateţea şi
precizia necesare unei anumite sarcini

INSTRUMENTE VERBALE DE PERCEPŢIE ŞI CONCEPTE ASOCIATE

Precise şi clare deficitare
 Înţelege vocabularul asociat unei sarcini de lucru  Ascultă şi interpretează inadecvat limba vorbită
 Utilizează limbajul ca mijloc de receptare a informaţiei  Interpretează greşit instrucţiunile şi întrebările
 Utilizează limbajul ca sistem de raţionament şi comunicare în  Are deprinderi sărace de înţelegere
relaţiile sociale
 Ascultă şi procesează limbajul, fapt care necesită cunoaşterea
vocabularului , capacitate de decodare semantică şi cunoştinţe referitoare
la contextele socio-culturale (pragmatică)
ÎNŢELEGEREA CONCEPTELOR SPAŢIALE
bine dezvoltată deficitară
 Înţelege relaţiile spaţiale dintre variabilele unei situaţii  Nu foloseşte etichete verbale pentru poziţiile spaţiale
 Înţelege acurat plasamentul personal în raport cu alte persoane sau  Nu are stabilit un sistem spaţial de referinţă
obiecte  Are dificultăţi în înţelegerea relativităţii spaţiului personal
 Evaluează corect relaţiile dintre obiecte sau oameni  Are dificultăţi în localizarea proprie în spaţiu
 Folosesc etichete verbale care descriu poziţiile spaţiale  Preferă să i se arate decât să i se dea indicaţii spaţiale
ÎNŢELEGEREA CONCEPTELOR TEMPORALE
bine dezvoltată Absentă sau deficitară
 Înţelege secvenţarea sau ordinea evenimentelor  Nu ştie să ăşi facă un program ( are dificultăţi de management al
 Face comparaţii spontane între conceptele temporale pentru a timpului)
dobândi înţelegerea  Nu respectă orarele
 Percepe evenimentele desprinse de context (nu face corelaţii cauză- efect)
 Nu tolerează amânarea recompenselor
 Nu afişează un comportament explorator sistematic
CAPACITATEA DE CONSERVARE A CONSTANŢEI PROPRIETĂŢILOR
bine dezvoltată deficitară
 Înţelege că anumite proprietăţi ale unui obiect rămân constante în  Înţelege cu dificultate reversibilitatea unor operaţii
ciuda unor modificări periferice  Manifestă tendinţa de a se focaliza pe aspectul imediat, de aparenţă al
 Identifică un obiect chiar dacă acesta îşi modifică poziţia sau obiectelor
caracteristicile de suprafaţă  Are dificultăţi în percepţia similitudinilor
 Înţelege faptul că variaţiile apar datorită unor operaţii reversibile, iar  Are dificultăţi să identifice caracteristicile esenţiale care trebuie păstrate
obiectul nu se schimbă. pentru a realiza conservarea.
COLECTAREA INFORMAŢIILOR
Precisă şi acurată Deficitară
 Dezvoltă o trebuinţă internă de a se informa  Nu înţeleg importanţa preciziei şi corectitudinii în adunarea informaţiei
 Selectează ceea ce este relevant pentru procesarea acurată  Este incapabil să evalueze dacă datele sunt complete sau nedistorsionate
 Foloseşte un vocabular precis pentru a recepta economic şi eficient  Îi lipsesc abilităţile de a extrage informaţii din diverse surse.
informaţia
LUAREA ÎN CONSIDERARE SIMULTAN A MAI MULTOR SURSE
Bine dezvoltată deficitară
 Se poate gândi la două sau mai multe surse de inf. în acelaşi timp  Are tendinţa de a se concentra asupra unui singur aspect al unei
 Poate aduna date din mai multe surse probleme
 Înţelege problemele din mai multe puncte de vedere  Este egocentrat
 Poate examina mai multe aspecte ale unei situaţii pentru a vedea  Nu îşi actualizează din memorie mai multe categorii de date pentru
conexiunile prelucrarea unei probleme

ELABORARE
DEFINIREA PROBLEMEI
precisă imprecisă
 Detectează când ceva nu este bine şi necesită atenţie  Nu detectează incongruenţa dintre diferitele surse de informaţie
 Identifică discrepanţa creată de problemă  Are deprinderi slabe de a face legături între date
 Prezintă toţi factorii care determină problema şi îi identifică pe cei  Îi lipseşte intuiţia în rezolvarea situaţiei problemă
incompatibili  Are o curiozitate scăzută în detectarea problemei
 Are dificultăţi în luarea deciziei de a acţiona pentru rezolvarea problemei.

SELECTAREA INFORMAŢIILOR RELEVANTE

Deţine capacitatea
 Alege şi utilizează în mod corect informaţiile necesare rezolvării
problemei
 Defineşte scopul procesului de rezolvare şi selectează informaţiile în
relaţie cu acest scop
 Evaluează opţiunile prin prisma utilităţii şi relevanței
Nu deţine capacitatea
 Are dificultăţi în găsirea ideilor principale ale unui text
 Are dificultăţi în extragerea moralei unui text
 Are dificultăţi în rămânerea la subiect într-o discuţie
 Are dificultăţi în rezolvarea problemelor care presupun discriminare şi
eliminarea alternativelor irelevante
 Învăţarea unor materiale extinse pentru testes au examene

IMPLICAREA ÎN EFECTUAREA DE COMPARAŢII SPONTANE

Deţine capacitatea Nu deţine capacitatea
 Trece de la simpla recunoaştere a obiectelor la stabilirea de relaţii  Are o percepţie episodică asupra realităţii
între acestea  Are dificultăţi în compararea a doi itemi
 Face comparaţii automate când abordează diverse sarcini de lucru  Are dificultăţi în luarea deciziilor care implică abilităţi de comparare
 Caută spontan similitudini şi diferenţe  Face generalizări nediscriminative despre evenimente sau oameni, fără a
 Organizează şi integrează unităţi distincte de informaţie în sisteme lua în considerare diferenţele individuale
cu sens, intercorelate
 Foloseşte şi modifică criteriile de comparare pentru a se potrivi
problemei
CÂMP MINTAL
Larg şi deschis Îngust şi limitat
 Reţine un nr. de unităţi de informaţie în scopul manipulării lor  Evită implicarea în sarcini care necesită memorare
mentale  Are o reactualizare slabă din memoria de lucru
 Păstrează în minte şi utilizează simultan două sau mai multe surse  Are o reactualizare slabă din memoria de lungă durată
de informaţie  Îşi aminteşte informaţiile în manieră lacunară
 Reactualizează uşor informaţia memorată  Are dificultăţi în coordonarea datelor provenite din mai multe surse
 Coordonează informaţiile deţinute
COMPORTAMENT SUMATIV SPONTAN
Trebuinţa pentru Absenţa trebuinţei pentru
 Este preocupat de numărul, cantitatea, prezenţa sau absenţa  Nu consideră necesar să cuantifice, grupeze,
obiectelor din jur  Enumeră datele fără a le organiza sintetic
 Organizează informaţia în structuri sintetice (numără obiectele,  Numără sau adună mecanic fără să identifice relaţii cu sens
grupează, seriază etc.)  Nu este capabil să conceptualizeze
 Cuantifică evenimentele, ideile, materialele
 Extrage conceptual important dintr-o mulţime de informaţii
PROIECTAREA RELAŢIILOR VIRTUALE
Prezenţa capacităţii Absenţa capacităţii
 Formează relaţii între evenimente care par izolate  Nu este capabil să aplice un concept într-un alt domeniu decât cel în care
 Combină deprinderile cognitive pentru a forma relaţii virtuale sau l-a învăţat
potenţiale  Tinde să fie rigid la reguli chiar atunci când stimulii cer schimbarea ei.
 Recunoaşte schimbări în relaţii când unul sau mai mulţi stimuli sunt
schimbaţi
 Restructurează relaţiile şi conexiunile în vederea rezolvării unor noi
probleme
ARGUMENTE LOGICE
Simte nevoia Nu simte nevoia
 A interiorizat nevoia de a chestiona lucrurile  Nu poate susţine afirmaţii, aserţiuni, răspunsuri cu ajutorul unor dovezi
 Caută dovezi pentru a susţine şi confirma validitatea declaraţiilor, logice
faptelor, evenimentelor  Afişează atitudinea “şi ce dacă:..”
 Caută consistenţa logică  Eşuează în a aplica logica pentru rezolvarea problemelor
 Generează întrebări, caută răspunsuri, oferă clarificări  Este inconsecvent în opinii
 Doreşte automat să izoleze inconsistenţa, inconsecvenţa, disonanţa  Răspunde unei situaţii prematur sau impulsiv
într-o secvenţă de evenimente (identifică elementul care nu se potriveşte  Este uşor de convins să adopte soluţiile altora
unei mulţimi)
 REPREZENTAREA MENTALĂ A EVENIMENTELOR
Prezenţa capacităţii Absenţa capacităţii
 Asimilează şi adaptează informaţiile pentru a găsi generalizări  Se bazează mai mult pe ajutoare concrete
 Gândeşte abstract, fără ajutor concret  Este incapabil să rezolve mental probleme
 Manipulează mintal informaţia  Are dificultăţi în conceptualizarea spontană
 Utilizeaă informaţia stocată pentru a gândi şi rezolva probleme  Este ancorat în aici şi acum ( nu face conexiuni cu experienţele trecute şi
nu anticipează evenimentele viitoare)
 Are dificultăţi în rezolvarea problemelor care se bazează pe procesele
anterior interiorizate (ex: nu reţine tabla înmulţirii)
GÂNDIREA INFERENŢIAL-IPOTETICĂ
Prezenţa capacităţii Absenţa capacităţii
 Realizează generalizări şi transferuri valide bazate pe nun nr.- de  Nu leagă evenimentele pentru a observa similarităţi
experienţe  Nu percepe lumea ca un întreg
 Generealizează de la teorii bazate pe dovezi şi testează noile teorii  Nu vede alternative de rezolvare a unei probleme
 Extrage o concluzie pe baza unor exemple similare  Este incapabil să caute dovezi pentru formularea de ipoteze
STRATEGII DE TESTARE A IPOTEZELOR
Capacitatea de a utiliza Dificultăţi în utilizare
 Găseştze metoda potrivită pentru a evalua o ipoteză specifică  Nu este capabil de a găsi cea mai potrivită metodă de testare a unor
 Analizează şi evaluează validitatea procesului folosit în formularea ipoteze
unei ipoteze (ex: se asigură că informaţia irelevantă nu a fost inclusă)  Foloseşte abordări nesistematice şi ineficiente de testare a ipotezelor
 Compară toate teoriile posibile şi identifică ipoteza cea mai potrivită  Nu face alegeri potrivite deoarece ipotezele alternative nu au fost testate
 Examinează sistematic un nr. de ipoteze alternative şi selectează prin cu succes (ex: are dificultăţi la întrebările cu răspunsuri la alegere şi este
eliminări succesive, cea mai viabilă ipoteză impulsiv în alegerea răspunsurilor)
COMPORTAMENTUL DE PLANIFICARE
Prezenţa capacităţii Absenţa capacităţii
 Înţelege valoarea planificării unor scopuri pe termen lung şi  Nu e capabil să amâne recompensa
scurt  Se avântă impulsiv într-o situaţie de rezolvare de probleme
 Formulează scopuri şi modalităţi de atingere a lor  Nu vede necesitatea planificării
 Se proiectează în viitor pentru a-l planifica  Nu e conştient de tehnicile şi procesele implicate în stabilirea, căutarea şi
 Își construieşte un plan în vederea atingerii scopurilor atingerea scopurilor
 Identifică paşii specifici ce trebuie respectaţi  Nu e capabil de exprimarea explicită a paşilor implicaţi în rezolvarea de
 Înţelege importanţa muncii sistematice probleme
 Modifică cursul acţiunii când e nevoie  Are dificultăţi mari în respectarea planurilor
ELABORAREA CATEGORIILOR COGNITIVE
adecvată deficitară
 Trece de la un exemplu concret la unul abstract, utilizând ca  Nu cunoaşte etichetele verbale pentru diferite obiecte, secvenţe, relaţii şi
instrument limbajul concepte
 Descoperă, verbalizează şi etichetează diferite principii  Are dificultăţi în a trece de la o sarcină concretă la principiul abstract
 Gândeşte cu voce tare în timpul desfăşurării unei activităţi corespunzător ei
 Elaborează verbal modul în care datele colectate pot fi  Nu poate să se exprime pe sine însuşi şi să îşi analizeze în ansamblu propriul
organizate în categorii mod de abordare a sarcinii
 Are dificultăţi în a explica conceptele în adâncime
 Este incapabil să generalizeze o operaţie cognitivă la sarcini similare (ex: este
capabil să compare două obiecte anume, dar nu poate face acelaşi lucru pentru
alte două obiecte, din categorii diferite)
PERCEPEREA MEDIULUI
Cu sens episodică
 Integrează informaţia într-un întreg cu sens  Percepe lumea ca o secvenţă de evenimente nerelaţionate
 Anticipează şi prezice consecinţele, stabileşte relaţii de tip  Are nevoie să se întoarcă la operaţii concrete
cauză- efect, vede implicaţiile unei acţiuni  Are dificultăţi în a lega cauza de efect
 A interiorizat nevoia unei abordări active a informaţiei,  Are dificultăţi în a categoriza un eveniment deoarece fiecare este trăit diferit
pasivitatea fiind considerată cauza centrală a percepţiei episodice a  Are dificultăţi în formarea conceptelor, al abstractizării şi al integrării
realităţii materialului nou.
OUTPUT
MODALITĂŢI DE COMUNICARE
mature egocentrate
 Comunică empatic şi flexivil  Vede lumea doar din punctul său de vedere
 Apreciază că alţii nu ştiu cum gândeşte el şi dezvoltă deprinderi de  Consideră că şi ceilalţi gândesc la fel ca el
comunicare eficientă  Nu ţine cont de ceilalţi şi astfel poate răspunde neadecvat în raport cu
 Este capabil şi doreşte să ofere argumente solide, precise şi detaliate ca situaţia
răspuns la întrebări
 Ascultă şi ia în considerare opinia altora
RĂSPUNSURI PARTICIPATIVE
participative blocaj
 Încearcă în mod repetat în ciuda eşecurilor anterioare  Manifestă lipsă de încredere în confruntarea cu noutăţile
 Perseverează în realizarea sarcinilor difícile  Are o motivaţie redusă de a aborda sarcini noi sau dificile
 Iniţiază o strategie diferită când o metodă anterioară un a funcţionat  Îi lipseşte perseverenţa
 Arată interes în rezolvarea problemelor noi  Are reţineri în a încerca din nou
 Dezvoltă o stimă de sine pozitivă şi încredere în confruntarea cu o sarcină  Are explozii emoţionale negative în faţa eşecului
sau activitate mai provocatoare
RĂSPUNSURI RAŢIONALE
Elaborate pe bază de raţionament Încercare şi eroare
 Rezolvă probleme sistematic şi comunică rezultatul în manieră  Ghiceşte răspunsurile aleator şi impulsiv
logică  Nu se gândeşte înainte de a începe o activitate
 Abordează logic şi raţional problema  Tinde să repete erorile şi să nu înveţe din greşeli
 Face ordine în ceea ce pare la început dezordonat  Învaţă puţin din mediile de învăţare nestructurate
 Stabileşte scopuri şi mijloace de realizare a lor  Are dificultăţi în definirea şi păstrarea unui scop în minte sau îşi schimbă
strategiile aleator
 Comunică date într-o modalitate aleatoare, neplanificată, până găseşte
soluţia din întâmplare

INSTRUMENTE DE COMUNICARE
adecvate deficitare
 Comunică verbal inteligibil  Are slabe deprinderi de comunicare (ex: utilizează mai degrabă gesturi
 Utilizează limbajul expresiv decât cuvinte)
 Selectează cuvintele adecvate pentru a comunica clar şi eficient  Cunoaşte şui utilizează deficitar vocabularul, gramatica, sintaxa
 Este inflexibil
 Are o slabă fluenţă verbală şi o slabă reactualizare din memorie a cuvintelor
 Găseşte soluţii la o problemă dar este incapabil să spună cum a ajuns la
soluţie
TIPUL RĂSPUNSULUI
Precis şi corect deficitar
 Comunică un răspuns detaliat şi corect  Comunică răspunsuri inacurate sau incomplete, prin omiterea sau
 Transmite datele eficient, fără omisiuni şi distorsiuni distorsionarea datelor şi detaliilor
 Produce răspunsuri care indică o analiză atentă şi utilizarea selectivă  Prezintă răspunsuri vagi, neclare, limitate
a materialului de care dispune  Prezintă materialul ilogic, datorită lipsei evidenţierii relaţiilor
 A interiorizat nevoia de a aduna, colecta şi prezenta informaţia precis  Utilizează răspunsuri obţinute prin încercare şi eroare, pripite şi
şi adecvat demonstrează o utilizare precară a limbajului ce duce lşa informaţii imprecise
 Explică faptele în termeni precişi versus relativi şi estimativi versus  Dă atenţie unor detalii irelevante şi neadecvate răspunsului la întrebare
cuantificabili
TRANSPORT IMAGISTIC
acurat deficitar
 Percepe şi memorizează detalii ale stimulilor vizuali  Slabă înţelegere a conceptelor
 Face referire la un concept clar şi familiar pentru a-l putea identifica  Un sistem de referinţă imatur
şi reproduce fără distorsiuni (ex: înţelegerea diferenţei dintre un triunghi  Reproduce incorect sau inacurat după model
şi un pătrat, pentru a putea reda un pătrat)  Este incapabil să se focalizeze pe stimuli vizuali relevanţă
 Păstrează o imagine mentală şi o redă în diferite contexte  Are o slabă reactualizare vizuală (ex: incapacitatea de a-şi reaminti cum
 Manipulează mintal detalii vizuale pentru a le putea apoi modifica se scrie o literă)
(rotirea mentală a unei piese pentru a număra cuburile din care este
compusă)
COMPORTAMENT
adecvat Impulsiv/ necontrolat
 Întârzie răspunsul până când informaţia a fost sistematic procesată  Se comportă neadecvat: se agită, are dificultăţi în a-şi aştepta rândul
 Contrabalansează dorinţa de a termina repede cu nevoia de a acorda  Răspunde fără a acorda atenţie detaliilor
atenţie corespunzătoare unei realizări complete a sarcinii  Ajunge la răspunsuri eronate fără a aştepta să aibă toate datele de care are
 Utilizează strategii de investigare adecvată pentru a formula nevoie
răspunsul corect  Dă răspunsul corect printr-o modalitate, dar nu şi prin alta (spune corect şi
 Analizează întreaga informaţie percepută atent şi sistematic pentru a scrie greşit)
ajunge la un răspuns  Spune primul lucru care îi vine în minte pentru a impresiona colegii sau
profesorii, pentru a demonstra că este ager.