1. 4. 3. 1.

Legile constituţionale
În legile constituţionale se încadrează şi legile de revizuire a Constituţiei - art. 73 alin. (1) din
Constituţia României.
Deosebirea esenţială între Constituţie şi legile constituţionale - sub aspect formal - o constituie
împrejurarea că legile
constituţionale (de revizuire a Constituţiei) sunt adoptate de către Parlament, în timp ce
Constituţia este adoptată de Adunarea
Constituantă.
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI (2003)
Categorii de legi - ARTICOLUL 73
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sînt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale
acestora;
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
g) regimul stării de asediu şi al celei de urgenţă;99
h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
j) statutul funcţionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a
Ministerului
Public şi a Curţii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
n) organizarea generală a învăţământului;
o) organizarea administraţiei locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia
locală;
p) regimul general privind raportul de muncă, sindicatele şi protecţia socială;
r) statutul minorităţilor naţionale din România;
s) regimul general al cultelor;
t) celelalte domenii pentru care, în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice.
Constituţia sau legea fundamentală, implicit legile constituţionale, au forţa juridică superioară
tuturor celorlalte legi şi acte normative subordonate legii. Astfel, toate organele statului - inclusiv
parlamentul, şeful statului sau guvernul - sunt ţinute să respecte Constituţia iar modificarea
acesteia este posibilă numai în condiţiile şi cu procedurile stabilite de
Constituţia însăşi.
TITLUL VII
Revizuirea Constituţiei
Iniţiativa revizuirii - ARTICOLUL 150
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului,
de cel puţin o
pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu
drept de vot.
(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din
judeţele ţării, iar în
fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000
de semnături în sprijinul
acestei iniţiative.
Procedura de revizuire - ARTICOLUL 151
(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat,
cu o majoritate de
cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.
(2) Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în
şedinţă comună,
hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
(3) Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile
de la data
adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.
Limitele revizuirii - ARTICOLUL 152
(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al
statului
român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei,
pluralismul politic şi limba
oficială nu pot forma obiectul revizuirii.
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor
şi a
libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în
timp de război.
1. 4. 3. 2. Legile organice
Legile organice constituie acea categorie de legi care în anumite sisteme juridice ocupă un loc
intermediar între legile
constituţionale şi cele ordinare, datorită obiectului lor de reglementare şi a unei proceduri de
adoptare diferită de a legilor
ordinare. Astfel, aşa cum reiese din prevederile art. 73, intră în categoria legilor organice acele
legi care reglementează sistemul
electoral, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, organizarea,
funcţionarea şi finanţarea partidelor
politice, organizarea şi desfăşurarea referendumului etc. Potrivit art. 76 al Constituţiei, legile
organice se adoptă cu votul
majorităţii membrilor fiecărei camere, în timp ce legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul
majorităţii membrilor prezenţi
din fiecare cameră.
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI
Adoptarea legilor şi hotărârilor - ARTICOLUL 76
(1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii
membrilor fiecărei
Camere.
(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare
Cameră.
(3) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi
sau propuneri
legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.

Principiile generale si valorile pe care se intemeiaza sistemul de

asistenta sociala sunt stipulate in art. 5 Legea 292/2011; enumeram
doar cateva dintre principiile stipulate: universalitatea, respectarea
demnitatii umane, solidaritatea sociala, parteneriatul, subsidiaritatea,
participarea beneficiarilor, transparenta, nediscriminarea:

- Solidaritatea sociala, potrivit caruia comunitatea participa la

sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesita suport si masuri de
protectie sociala pentru depasirea sau limitarea unor situatii de
dificultate.

- Universalitatea, potrivit caruia fiecare persoana are dreptul la

asistenta sociala in conditiile prevazute de lege;

- Respectarea demnitatii umane, potrivit caruia fiecarei persoane ii

este garantata dezvoltarea libera si deplina a personalitatii, ii este
respectata statutul social si individual, dreptul la intimitate si protectie
impotriva oricarui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic.

- Parteneriatul, potrivit caruia autoritatile administratiei publice

centrale si locale, institutiile publice si private, organizatiile
neguvernamentale, institutiile de cult recunoscute de lege, precum si
memebrii comunitatii stabilesc obiective comune, colaboreaza si
mobilizeaza toate resursele necesare pentru asigurarea unor conditii
de viata decente si demne pentru persoanele vulnerabile. coopereaza
in vederea acordarii serviciilor sociale;
 - Subsidiaritatea, potrivit caruia, in situatia in care persoana sau
familia nu isi poate asigura integral nevoile sociale, intervin
colectivitatea locala si structurile ei asociative si, complementar,
statul;

- Participarea beneficiarilor, potrivit caruia beneficiarii participa la

formularea si implementarea politicilor cu impact direct asupra lor, la
realizarea programelor individualizate de suport social si se implica
activ in viata comunitatii, prin intermediul formelor de asociere sau
direct, prin activitati voluntare desfasurate in folosul persoanelor
vulnerabile;

- Transparenta, potrivit caruia se asigura cresterea gradului de

responsabilitate a administratiei publice centrale ş 535e44f ;i locale
fata de cetatean, precum si stimularea participarii active a
beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor;

- Nediscriminarea, potrivit caruia persoanele vulnerabile beneficiaza

de masuri si actiuni de protectie sociala fara restrictie sau preferinta
fata de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, categorie
sociala, opinie, sex ori orientare sexuala, varsta, apartenenta politica,
dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectare HIV sau
apartenenta la o categorie defavorizata;