DREPT CIVIL CURS 3-19.10.

2016

Potrivit deciziei ICCJ nr 12/2015 pronuntata in RIL actiunea avand ca obiect

pronuntarea unei hotarari care sa substituie consimtamantul promitentului la
vanzare nu este admisibila atunci cand promisiunea de vanzare vizeaza un bun
aflat in coproprietate si cand promitentul s-a angajat sa incheie contractul de
vanzare fara acordul celorlalti coproprietari. Este remarcabil ca in considerentele
hotararii nu a fost mentionat art 1683 alin 5 CC care se refera la ipoteza in care
unul dintre coproprietari vinde fara consimtamantul celorlalti bunul aflat in
coproprietate si nu e sigur daca ICCJ a avut sau nu in vedere acest text.

PROMISIUNEA UNILATERALA DE CUMPARARE

Este contractul prin care o parte numita promitent se obliga sa cumpere in viitor
un anumit bun pentru un pret determinat sau determinabil daca cealalta parte
numite beneficiar va decide sa il vanda pt acel pret. Ca si promisiunea unilaterala
de vanzare, este un contract care poate fi sinalagmatic atunci cand beneficiarul
promisiunii se obliga la o contraprestatie.La fel ca si in cazul promisiunii unilaterale
de vanzare, dreptul beneficiarului promisiunii unilaterale de cumparare e un drept
de creanta la incheierea contr de cumparare promis afectat de o conditie
suspensiva pur potestativa din partea creditorului.Aceasta creanta poate fi
executata silit dupa indeplinirea conditiei prin pronuntarea unei hot jud care
substituie consimtamantul promitentului la contractul promis.

Totusi, spre deosebire de promitentul dintr-o promisiune unilaterala de vanzare,

beneficiarul unei promisiuni unilaterale de cumparare nu este obligat sa isi vanda
bunul pe temeiul promisiunii si prin urmare, nu este tinut de nicio inalienabilitate
in ce priveste acest bun.In consecita, bneficiarul unei promisiuni de cumparare e
liber ca in calitatea sa de proprietar al bunului, care ar face ob contractului promis,
sa dispuna de acel bun inainte de incheierea acelui contract, inclusiv sa il
instraineze unui tert ori sa instituie asupra lui sarcini reale in favoarea unor terti.

Art 1669 alin 4 - prevede ca in cazul promisiunii unilaterale de cumparare a unui

bun individual determinat daca mai inainte ca promisiunea sa fi fost executata
creditorul sau instraineaza bunul ori constituie un drept real asupra acestuia,
obligatia promitentului se considera stinsa. Se prezuma ca beneficiarul unei
promisiuni de cumparare il iarta pe promitent de datoria asumata prin promisiune
atunci cand prin manifestarea sa de vointa constituie ulterior promisiuni drepturi
ce ar limita dreptul transmis in cazul executarii promisiunii.

Textul se refera doar la ipoteza in care constituie dr reale asupra bunului si se pune
problema daca solutia e aceeasi daca beneficiarul consimte la constituirea dr de
creanta care limiteaza exercitarea de catre promitent al dr pe care l-ar dobandi in
cazul executarii obl asumate promisiune.Si in aceasta situatie, prin conduita sa,
creditorul obl asumate de promitentul-cumparator face juridic imposibila
executarea acesteia. Promitentul-cumparator este tinut sa incheie contractul pe
care l-a promis numai cu privire la bunul pe care l-a avut in vedere atunci cand si-a
asumat promisiune, luandu-se in considerare drepturile beneficiarului existente
asupra acelui bun la acea data precum si starea materiala a bunului la acea data.

In consecinta, daca ulterior acelei date bunul se deterioreaza din orice motiv, ori
daca drepturile avute in vedere de promitent la asumarea promisiunii sunt
limitate ori pierdute de beneficiar, acesta nu mai poate incheia cu promitentul un
contract prin care sa ii transmita acele drepturi asupra bunului si prin urmare obl
asumata de promitent devine imposibil de executat.Daca imposibilitatea a
survenit fara culpa debitorului efectul sau e stingerea obligatiei.

PACTUL DE OPTIUNE PENTRU UN CONTR DE VANZARE

Este contractul prin care o parte numita promitent vinde un bun pentru un pret
determinat sau cel putin determinabil sub conditia ca cealalta parte numita
beneficiar sa il cumpere.Pactul de optiune face ob unei reglementari de dr comun-
art 1278 CC- iar pactul de optiune avand ca ob un contr de vanzare face ob unei
reglementari speciale- art 1668 CC. Din reglementarea de la 1278-> promitentul
dintr-un pact de optiune emite prin chiar consimtamantul sau la pact o oferta
irevocabila.Cocontractantul sau, beneficiarul, nu accepta aceasta oferta chiar in
momentul incheierii pactului.Prin consimtamantul sau la pact, beneficiarul
accepta doar ca oferta sa fie mentinuta in favoarea sa, pe durata termenului in
care este irevocabila, din pact nascandu-se in favoarea beneficiarului dreptul de a
accepta sau nu aceasta oferta in cursul duratei respective.
Pactul de optiune genereaza in mod tipic in favoarea beneficiarului un drept de a
forma contractul ce face obiectul pactului prin simpla acceptare a ofertei pt acel
contract cuprinse in pact.Acest drept are natura unui drept potestativ intrucat prin
manifestarea sa unilaterala de vointa,acceptarea ofertei incluse in pact,
beneficiarul va putea genera o situatie juridica echivalenta incheierii contractului
care face obiectul pactului.Acest drept potestativ poate sau nu sa fie constituit in
schimbul unei contraprestatii ; daca beneficiarul a consimtit la contraprestatie
pactul de optiune e un contr sinalagmatic cu titlu oneros; in caz contrar, el este un
act dezinteresat, contract unilateral cu titlu gratuit.

Atunci cand pactul de optiune are ca obiect un contract de vanzare, ca si in cazul

promisiunii unilaterale de vanzare, pactul trebuie sa includa ad validitatem toate
elementele fara de care vanzarea ce face ob pactului nu ar fi valabila.Aceasta
deoarece pactul include oferta de vanzare si cerintele continute de lege pt
continutul vanzarii trebuie reflectate in acea oferta.Pactul trebuie sa cuprinda
suficiente elemente, incat simpla acceptare a ofertei de vanzare formulata de
catre beneficiar sa formeze vanzarea ce face obiectul pactului, fara ca acea
acceptare sa poata adauga noi elemente ofertei incluse in pact.

Dpdv al cerintelor de forma impuse de lege pt validitatea vanzarii, ex forma

autentica pt vanzarea imobilelor, atunci pactul de optiune insusi trebuie sa
respecte aceasta forma sub sanctiunea nulitatii absolute. Explicatia e aceea ca
pactul de optiune al contr de vanzare include oferta de vanzare a promitentului->
consimtamantul promitentului la pactul de optiune e concomitent si
consimtamantul sau la vanzarea ce face ob sau si trebuie sa imbrace cerintele de
forme cerute de lege pt consimtamantul la vanzare.Daca un pact de optiune avand
ca ob o vanzare pt care legea cere forma autentica nu a fost incheiat in aceasta
forma, el va fi nul ca si pact de optiue avand ca ob contr de vanzare dar va putea fi
convertit pe baza lui 1260 intr-o promisiune unilaterala de vanzare deoarece desi
nu in forma ceruta de lege pt o vanzare actuala, actul include in mod neindoielnic
vointa promitentului de a consimti la o vanzare intr-o forma suficienta pt ca
aceasta vointa sa antreneze obligatia lui la un consimtamant viitor in forma ceruta
de lege pt vanzare.
Prin consimtamantul sau la pactul de optiune beneficiarul nu consimte la vanzare
ci isi rezerva dr de a consimti in viitor la acea vanzare prin acceptarea ofertei
incluse in pact.Pt ca acceptarea sa fie eficienta insa, atunci cand legea cere
indeplinirea anumitor conditii de forma pt vanzarea ce face ob pactului, si
acceptarea ofertei de catre beneficiar e supusa acelor conditii.Daca beneficiarul
nu accepta vanzarea in aceasta forma, dar cu toate acestea intentia sa de a
cumpara e neechivoca si e comunicata promitentului, atunci manifestarea sa de
vointa in acest sens il obliga ca in viitor sa emita o acceptare valabila in scopul
formarii vanzarii.

In aceasta situatie partile se afla in aceeasi pozitie juridica precum in cazul unei
promisiuni sinalagmatice de vanzare-cumparare in care una din parti, promitentul
initial din pact, si-a executat deja obligatia urmand ca beneficiarul sa o execute in
viitor.

O alta diferenta vizeaza regimul cesiunii dreptului decurgand din cele 2

antecontracte. Din promisiunea unilaterala rezulta un dr de creanta al
beneficiarului, prin urmare cesiunea acestui drept este valabila chiar daca n a fost
consimtita de promitent si ii e opozabila acestuia prin acceptare sau notificare
potrivit regulilor din materia cesiunii de creanta. In schimb, dr beneficiarului
pactului de optiune e un dr potestativ iar nu o creanta. Pt cesiunea drepturilor
potestative CC nu prevede reguli speciale. Urmeaza ca regimul acestei cesiuni sa
fie determinat in functie de situatia juridica pe care exercitarea dr potestativ ar
afecta-o. Cesiunea unui dr potestativ s-ar putea realiza in aceleasi conditii in care
s-ar putea realiza cesiunea prerogativelor pe care partile le-ar avea in urma
exercitarii dreptului.

In cazul unui pact de optiune situatia juridica ce face ob dr potestativ al

beneficiarului este formarea contr ce face obiectul pactului in speta formarea unei
vanzari, dreptul de optiune poate fi cedat cu respectarea cerintelor prev de lege pt
cesiunea de contract.Prin urmare, beneficiarul poate ceda dr de optiune
decurgand din pact numai cu acordul promitentului pt ca si in cazul cesiunii de
contr cedentul nu poate incheia valabil contr de cesiune decat cu acordul
contractantului cedat.
Pactul de optiune avand ca ob un contr de vanzare ca si promis unilaterala de
vanzare presupune cu necesitate un termen- termenul de decadere din dr de
optiune conferit beneficiarului.Orice dr potestativ presupune cu necesitate un
termen, nicio situatie jur nu poate fi afectata in mod nedeterminat de o
incertitudine aflata la discretia unei persoane. De aceea termenul de decadere din
optiune astfel incat daca beneficiarul nu isi manifesta vointa unilaterala in cursul
acelui termen, el va fi decazut si dr sau se va stinge.

Daca partile pactului de optiune nu au stabilit termenul, oricare dintre ele poate
cere instantei sa determine termenul prin hot jud.Se aplica art 1415 prin
asemanare , s-ar obiecta ca el are in vedere ipoteza in care obl presupune cu
necesitate un termen prin natura ei.Asemanarea e permisa pt ca 1182 alin 3 - in
cazul in care in conventia partilor care e suficienta pt a indeplini conditiile de
validitate ale contractului nu a fost stabilit un element secundar care e necesar
prin natura efectelor contractului, atunci elem secundar va putea fi stabilit de inst
jud la cererea oricareia dintre parti daca partile nu reusesc sa convina asupra lui.
Termenul de decadere dintr-un dr de optiune e un elem secundar.

Spre deosebire de promisiunea unilaterala de a vinde pactul de optiue pt un contr

de vanzare nu necesita executarea silita in forma unei hot jud care sa substituie
contr ce face ob pactului. Pt ca beneficiarul sa formeze acest contract e suficient
ca el sa accepte oferta inclusa in pact, el nu are nevoie de o hot jud prin care sa se
suplineasca consimtamantul promitentului la vanzare deoarece acesta a fost prin
ipoteza deja dat prin consimtamantul promitentului la pact.Singurul caz in care
acceptand oferta din pact in cursul termenului de optiune beneficiarul ar fitotusi
in imposibilitatea de a se bucura de efectele contr de vanzare ce face ob pactului,
ar fi aceea in care intre mom consimtamantului la pactul de optiune si momentul
acceptarii de catre beneficiar a ofertei incluse in pact, promitentul a instrainat
bunul ce face obiectul vanzarii ori a constituit drepturi in legatura cu acest bun ori
a procedat la deteriorarea lui.

Pt toate aceste situatii, beneficiarul are posibilitatea ca acceptand oferta, sa

solicite despagubiri pt repararea prejudiciului ce decurge din faptul ca acceptarea
ofertei nu i-a permis sa formeze un contract cu privire la bunul in legatura cu care i
s-a constituit optiunea.In plus insa, daca promitentul a consimtit drepturi in
favoarea tertilor care limiteaza sau exclud dreptul dobandit de beneficiar din
acceptare, atunci actele de constituire in cauza ar putea fi desfiintate intrucat
incalca o inalienabilitate pe care art 1668 alin 1 o presupune, ar rezulta implicit din
orice pact de optiune privind contr de vanzare.

Daca aceasta inalienabilitate e opozabila tertilor cu care ar contracta promitentul

atunci pe temeiul ei beneficiarul poate obtine anularea contractelor incheiate de
promitent cu acesti terti cu consecinta intoarcerii in patrimoniul promitentului a
dr constituite in favoarea tertilor si cu posibilitatea ca prin acceptare fie sa treaca
de la promitent in patrimoniul beneficiarului.E foarte important regimul
opozabilitatii fata de terti al inalienabilitatii ce decurge din pactul de optiune.

Cand pactul de optiune are ca ob vanzarea unui drept imobiliar, inalienabilitatea

se poate realiza prin otarea pactului in CF-art 906 CC alin 4.Notarea e conditionata
de termenul promisiunii , la fel si la pactul de optiune sub sanctiunea respingerii
cererii de notare, pactul de optiune trebuie sa contina termenul. Daca cerinta e
indeplinita, registratorul de CF e tinut sa radieze din oficiu pactul de optiune in
legatura cu care termenul prevazut in pact sau decurgad dintr-o hot jud a
expirat.Singurul mod in care se poate impiedica radierea este inscierea dr
beneficiarului ca titular al dr vandut prin vanzarea ce face obiectul pactului.

PACTUL DE OPTIUNE AVAND CA OBIECT UN CONTR DE CUMPARARE (PACTUL DE

OPTIUNE ATIPIC)

Este contractul prin care o parte numita promitent cumpara un anumit bun pt un
pret determinat sau determinabil sub conditia ca cealalta parte numita beneficiar
sa il vanda la acel pret.Acest contract nu e un pact de optiune la un contr de
vanzare in sensul art 1668 CC ci e un pact de optiune de dr comun in sensul lui
1278.Beneficiarul nu e obligat sa achizitioneze bunul, ori daca e deja proprietarul
sau, nu e obligat sa nu constituie asupra acestuia drepturi in favoarea tertilor.Daca
incheie contracte din care decurg asemenea drepturi, pt aceleasi sanctiuni ca si pt
promitentul unui promisiuni de cumparare, beneficiarul unui pact de optiune
atipic pt un contr de vanzare, renunta prin aceasta la dreptul conferit de acest
pact, drept care nu se mai poate exercita asa cum a fost constituit.
PROMISIUNEA SINALAGMATICA DE VANZARE

Este contractul prin care partile se obliga sa vanda respectiv sa cumpere anumite
bunuri pt un pret determinat sau cel putin determinabil.Rezulta ca promisiunea
sinalagmatica de vanz-cump e un contr esentialmente sinalagmatic, in sensul ca
partile se obliga reciproc sa incheie un contr de vanzare.Obligatiile reciproce si
interdependente decurgand din promisiune au natura unor obligatii de a face,
conduita pozitiva ce face ob lor constand in incheierea contractului promis.

De natura promisiunii sinalagmatice de vanz-cump e modalitatea termenului

suspensiv care afecteaza aceste obligatii prin care se amana executarea obl
reciproce pana cand acest termen expira. Daca inlaturarea obstacolului e certa din
perspectiva partilor atunci aceasta amanare are semnificatia unui termen
suspensiv, daca inlaturarea obstacolului depinde de un eveniment viitor si incert
ca realizare din perspectiva partilor atunci ea are semnificatia unei conditii
suspensiv ce afecteaza obligatiile reciproce.

Exista o situatie in care obl reciproce nu sunt afectate de nicio modalitate- cand in
campul contractual nu e niciun obstacol la vanzarea actuala, atunci cand partile
incheie o vanzare actuala fara a respecta forma ceruta de lege pt validitatea
ei(incheie prin inscris sub semnatura privata vanzarea unui teren sau incheie prin
act autentic vanz unui automobil fara certificat de atestare fiscala)- contr e in
virtutea cerintelor de forma pt validitatea sa nul ca vanzare, dar poate fi convertit
intr-o promisiune sinalagmatica valabila, partile ramanand obligate pur si simplu
sa incheie vanzarea cu respectarea cerintelor de forma prevazute de lege.

Efectele contr de promisiune sinalagmatica de vanz-cump sunt supuse acelorlasi

reguli ca si ef contr de promisiune unilateral.Bunul ce ar face obiectul vanzarii
promise este inalienabil pe temeiul unei clauze de inalienabilitate subintelese pe
baza alin 627 alin 4 astfel cum a fost pus in aplicare prin Legea 71/2011. Termenul
de prescriptie de 6 luni pt pronuntarea hot care sa substituie contr promis curge
de la data implinirii modalitatii suspensive care afecteaza obligatiile de a-l incheia.
De la aceeasi data curge si termenul de 6 luni in care registratorul de CF e obligat
sa radieze din oficiu promisiunea sinalagmatica notata in CF pt opozabilitate fata
de terti.
Este posibil ca pe langa asumarea obligatiei de a cumpara, promitentul
cumparator dintr-o promisiune sinalagmatica de vanz-cump sa se oblige si la o
anumita alta contraprestatie in schimbul imobilizarii bunului ce face ob vanzarii
promise intre data incheierii contr de promisiune si data perfectarii acleei
vanzari.Daca aceasta contraprestatie consta intr-o suma de bani atunci ea va
putea fi retinuta de promitentul-vanzator in temeiul vanzarii incheiate in
excutarea promisiunii ca avans din pret-art 1670 .In acest caz daca promitentul-
vanzator refuza sa incheie contractul promis, promitentul-cumparator are
posibilitatea de a cere rezolutiunea promisiunii sinalagmatice de vanzare-
cumparare, cu restituirea pretatiilor, adica cu restituirea sumelor pe care le-a platit
in schimbul imobilizarii.

Creanta avand ca obiect restituirea acestor sume in caz de rezolutiune e garantata

printr-un drept de ipoteca legala atunci cand promisiunea s-a incheiat pt vanzarea
unui imobil.Art 2386 - beneficiarul de ipoteca legala, promitentul achizitor pt
neexecutarea promisiunii de a contracta avand ca obiect un imobil inscris in CF,
asupra imobilului respectiv pt restituirea sumelor platite in contul acestuia.Rezulta
ca se plica doar in baza promisiunii sinalagmatice pt promitent cumparator doar in
cazul rezolutiunii.

DREPTUL DE PREEMpTIUNE e dreptul de a fi preferat la incheierea unui contr de

cumparare a unui anumit bun, poate avea natura legala sau conventionala, are
natura conventionala cand a fost instituit prin contract si se mai numeste drept de
preferinta iar contr din care s-a nascut se numeste pact de preferinta.Are natura
legala cand e instituit prin lege in considerarea anumitor categorii de bunuri ex
exista un dr de preemptiune al coproprietarilor, vecinilor, statului, arendasilor la
cumpararea terenurilor agricole in extravilan.Exista un dr de preemptiune al
statului la cumpararea bunurilor din patrimoniul national mobil; dr de
preemptiune al vecinilor si statului la cumpararea terenurilor forestiere s.a.m.d.

Fiecare din aceste dr de preemptiune are un regim specific prevazut de legea prin
care s-a instituit dreptul, vom tratata numai regimul de dr comun-art 1730 si
urmatoarele si regimul special prevazut de legea 17/14 cu privire la dr de
preemptiune asupra terenurilor agricole situate in extravilan.
Regimul prevazut de CC - articolele alcatuiesc pe de o parte regimul de dr comun
al tuturor dr legale de preemptiune iar pe de alta parte regimul de drept supletiv
al dr convenionale de preemptiune.-> aceste reguli se vor aplica atunci cand legea
sau contractul nu au dispus o alta solutie. Dreptul de preemptiune se poate
exercita fie inainte de incheierea unei vanzari intre debitorul preemptiunii si tertul
pe care el l-a ales fie dupa incheierea unei asemenea vanzari.Vom distinge
exercitarea ex ante de cea ex post a acestui drept.

In cazul exercitarii ex ante a dr de preemptiune- art 1730 alin 3 - daca proprietarul

unui bun este tinut sa respecte un dr de preemptiune in legatura cu acel bun
atunci el are posibilitatea sa ii ofere titularului dr de preemptiune(numit
preemptor) un contr de vanzare a bunului.Daca preemptorul nu accepta oferta de
contract intr-un anumit termen atunci dr de preemptiune se stinge in legatura cu
acel contract a.i. proprietarul poate incheia contr in cauza in mod liber cu orice
tert la alegerea sa.Termenul de exercitare a dr de preemptiune e de 30 zile de la
comunicarea ofertei daca bunul vandut e un bun imobil si 10 zile de la
comunicarea ofertei daca bunul vandut e un bun mobil.

Daca dr de preemptiune nu a putut fi exercitat ex ante titularului sau trebuie sa ii

fie data posibilitatea de a-l exercita ex post adica dupa incheierea contractului
dintre proprietar si tertul pe care el l-a ales.In aceasta modalitate, orice contract
de vanzare incheiat in legatura cu un bun supus unui drept de preemptiune este
afectat de conditia suspensiva a neexercitarii de catre preemptor a dreptului sau.
Pt ca indeplinirea acestei conditii sa poata fi verificata, e nevoie ca preemptorului
sa i se notifice contractul pe care vanzatorul l-a incheiat cu tertul pe care el l-a
ales. Notificarea e datorata de catre proprietarul-vanzator dar si cumparatorul sa
procedeze la ea.

Notificarea trebuie sa cuprinda integral continutul contractului si pe langa acesta o

descriere a bunului si a starii in care se afla la data incheierii contractului, cu
indicarea locatiei acestuia, precum si daca este cazul, a sarcinilor care greveaza
bunul la data incheierii contractului cu tertul.Doar daca notificarea cuprinde toate
aceste elemente, de la primirea ei de catre preemptor incepe sa curga pt acesta
un termen in care el isi poate exercita dr de preemptiune prin acceptarea reala a
contr notificat. Termenul este in absenta unei alte prev speciale de 30 zile pt
bunuri imobile si 10 zile pt bunuri mobile.In cursul acestor termene notificarea
contr incheiat de prorpietar cu tertul ales valoreaza oferta irevocabila de a incheia
acel contract adresata preemptorului, deci poate fi acceptata de acesta cu
consecinta ca el va deveni cocontractant al proprietarului.

In cazul in care contr e supus unei cerinte de forma ad validitatem, acceptarea va

fi la randul sau supusa acelei cerinte de forma .Acceptarea se face in forma reala,
in sensul ca ea nu e valabila decat daca e insotita de plata reala a pretului convenit
cu tertul catre vanzator.Daca vanzatorul ar refuza sa primeasca plata, preemptorul
isi poate exercita dreptul prin consemnarea pretului la dispozitia
statului.Acceptarea trebuie comunicata vanzatorului . In cazul in care preemptorul
isi exercita dreptul prin acceptarea contractului ce a fost notificat, el devine
cumparator in acest contract , care va produce toate efectele convenite initial cu
tertul ales de proprietar, cu 2 exceptii :

1)pe cand contr cu tertul era afectat de cond suspensiva a neexercitarii dr de

preemptiune, contr incheiat cu un preemptor nu e afectat de o asemenea conditie
decat daca exista un preemptor in rang preferabil.

2)in cazul in care prin contr incheiat cu tertul ales de proprietar s-au prevazut in
favoarea cumparatorului termene de plata a pretului, aceste termene nu ii vor
profita preemptorului, care prin ipoteza a platit pretul integral odata cu
acceptarea contractului.

2 explicatii convergente : 1) legiuitorul este reticent in a accepta tot felul de

obstacole legale sau conventionale la libertatea de circulatie a bunului.Contractul
incheiat cu tertul se desfiinteaza retroactiv daca dr de preemtiune se exercita,
considerandu-se ca nu a fost niciodata incheiat ca urmare a indeplinirii conditiei
suspensive care-l afecta. Daca cond suspensiva nu a fost expres mentionata in
contract si tertul ales de vanzator a putut ignora cu buna credinta existenta dr de
preemtiune el va putea totusi sa antreneze rasp pt evictiune a vanzatorului.
In cazul in care in contr incheiat de proprietar cu tertul ales exista clauze care sa
impiedice exercitarea dr de preemptiune-art 1733 alin 2- aceste clauze vor fi
inopozabile preemptorului.

Natura juridica : dr de preemtiune a provocat controverse : e un dr de creanta

corelativ cu obl de a nu incalca un contr de vanzare care nu este afectat de o
conditie suspensiva a exercitarii preferintei de catre titularul sau.Daca incalca
aceasta obligatie -contractul e lovit de nulitate partiala(abs sau relativa in functie
de interesul ocrotit).

Intrucat dr de preemptiune ,legal sau conventional, are natura jur a unui dr de

creanta aflat in patrimoniul unuia sau mm terti determinati, incheierea unui
contract in frauda acestui drept de creanta urmeaza a fi sanctionata potrivit dr
comun prin revocarea pauliana a contractului.Aceasta revocare va privi doar
efectele contractului care sunt neconditionate de neexercitarea de catre
preemptor a dreptului sau.

In consecinta, daca in contract nu a fost introdusa conditia suspensiva a exercitarii

dr de preemptiune preemptorul care afla despre incheierea contractului poate
solicita in termen de 1 an de la momentul la care a aflat acest aspect ca efectele
pure si simple ale acestuia sa fie revocate pe temeiul art 1562 coroborat cu 1564.

In cazul in care actiunea revocatorie este admisa, efectele pure si simple produse
intre proprietar si tertul pe care l-a ales ii sunt inopozabile preemptorului in
temeiul art 1565.Din perspectiva preemptorului, contractul exista ca si cum ar fi
afectat de conditia suspensiva a neexercitarii dreptului sau.Art 1732 - preemptorul
are un dr de creanta corelativ obligatiei vanzatorului de a i se notifica acest
contract.Aceasta obl poate fi executata prin comunicare distincta fie prin
depunerea inscrisului prin care se constata inch contr la dosarul unui litigiu la care
preemptorul este parte(litigiul privind actiunea revocatorie); daca nu exista o
asemenea comunicare preemptorul poate cere executarea silita a obl de
notificare, solicitand instantei in contradictoriu cu vanzatorul sa se dispuna
obligarea vanzatorului la notificarea contr incheiat cu tertul ales. De la aceasta
comunicare trece termenul legal in care dr de preemptiune poate fi exercitat iar in
urma exercitarii dreptul preemptorului dobandit din contr astfel incheiat va fi
preferabil dreptului tertului pe care l-a ales vanzatorul pt ca acest din urma drept ii
este in urma revocarii pauliene inopozabil preemptorului.

Sanctiunea nerespectarii dr de preemptiune :