Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- daturile rationale sunt acele elemente derivate din natura lucrurilor, realitatea
obiectiva, lumea inconjuratoare, natura umana. De fapt, aici, ne aflam in prezenta unei
manifestari a dreptului natural
- daturile ideale, care reprezinta acea posibilitate de a elabroa o norma juridica pe
baza aspiratiilor uman, adica norma juridica sa reflecte un deziderat al societatii - este
vorba, practic, de un deziderat general, obiectiv, care apartine tuturor membrilor
societatii.
Primele doua categorii de izvoare-daturi- corespund circumstantelor de fapt, adica
ele reflecta ceea ce are loc in viata reala efectiv, ceea ce se intampla-daturile reale,
prezente- sau ceea ce s-a intamplat, tot in mod efectiv, concret, - in cazul daturilor
istoriece. Observam ca in aceasta prima grupare a daturilor se include acele izvoare
care nu au un caracter teoretic, de doctrina, ci reflecta niste realitati practice care se
manifesta, sau care s-au manifesta in mod concret, real.
Ultimele doua categorii de daturi reprezinta ceea c ear trebui sa fie, indicand,
practic, ceea ce trebuie avut in vedere atunci cand se creeaza o norma. Observam ca in
aceasta ultima categorie de daturi, se include acele elemente care au un caracter ipotetic,
doctrinar, de cercetare, spre deosebire de prima categorie, unde erau incluse numia acele
elemente care deja au loc, sau avut loc in mod efectiv, real, ele neexistand doar la nivel
teoretic.
b. Cercetarea libera a dreptului
Prin aceasta teza, Francois Geny propune crearea posibilitatii de a se putea realiza
o cercetar adica creare si interpretare libera a dreptului.
Aceasta cercetare libera a dreptului presupunea doua aspecte:
- o interpretare subiectiva a legii, adica o cercetare a vointei autorului textului
adica a legiuitorului . Atentie.. prin interpretare subiectiva in aces context nu trebuie sa
intelegem o interpretare dupa propriul plac, dintr-o perspectiva exclusive personala.
Termenul de ,,subiectiv aici desemneaza, se refera la, subiectul emitent, la
subiectivismul, intentia emitentului.
- libera cercetare stiintifica. Adica studierea doctrine
In cazul contradictiei intre libera cercetare stiintifica si vointa legiuitorului, va prima
aceasta din urma. Cu alte cuvinte, daca se procedeaza la o interpretare a normei din
perspectiva vointei emitentului si apoi din perspectiva doctrine, iar in urma acestor
interpretari rezulta intelesuri diferite, se va da intaietate intelesului rezultat din
cercetarea vointei legiuitorului.
Teza Scolii germane a fost criticata de Scoala anglo-saxona de drept, reprezentata de Hart
si Fuller care sustineau o separare a dreptului de morala, deoarce, spunea ei, critica
morala adica conditia ca dreptul sa fie moral a dreptului instaurata de Scoala germana
nu face decat propuneri filozofice discutabile. Aceasta Scoala propunea existent unei
reguli genrale de recunoastere a validitatii unei norme. Deci validitate unei norme nu se
determina prin raportarea ei la morala sau drepturile omului ci la norma de validare care
cuprindea criterii pe care o lege trebuie sa le indeplineascsa pentru a fi valida.
Hart mai arata ca aplicarea regulii de drept adica a legii, a normei juridice
depinde de obiectivele pe care le urmareste legiuitorul care a emis aceasta regula.
El indicat, totodata, ca supunerea fata de norma juridica se realizeaza prin aceea
ca oamenii se supun legii in mod voluntary, deliberat, iar nu dintr-o obisnuinta, rutina,
fondata pe o obedienta fortata. Cu alte cuvinte, respectarea legii avea loc in mod liber,
voluntar si nu de teama sanctiunii.
Sub aspectul izvoarelor dreptului, Hart arata ca pe langa cele formale, considerate
ca fiind imperative, exista si izvoare facultative care constau in influente cauzale sau
material care conditioneaza solutionarea litigiului si care tin cont, inclusiv de bunacredinta, dar care nu fac parte din sistemul de drept, fiind considerate izvoare informale,
adica neoficiale. In categoria acestor izvoare facultative, putem include de exemplu acele elemente care
pot ajuta la solutioanrea pricinii si care constau intr-o experienta anterioara pe care judecatorul sau alte
persoane au avut-o in legatura cu faptul dedus judecatii. Astfel, desi legea, jurisprudenta, cutuma ori alte
izvoare imperative, nu prevede expres o solutie, judecatorul se poate ajuta in darea unei solutii folosinduse de regulile de ,,bun-simt de regulile de convietuire sociala care nu au caracter juridic am vazut ca
aceste izvoare informale nu fac parte din sistemul de drept
In ceea ce priveste sistemul de dept, in conceptia lui Hart acesta este compus din
doua categorii de norme:
a. Norme primare care stabilesc modele de comprtament care trebuie urmate
b. Norme secundare care stabilesc modul in care normele primare urmeaza sa
fie edictate adica create si puse in practica , modificate sau abrogate. Aceste norme
secundare se mai numesc si norme de recunoastere, care releva criteriile de validitate a
normelor juridice uitati asadar un exemplu de norme de validare la care facea referire Scoala anglosaxona; vezi mai sus la Scoala germana si critica adusa acesteia de catre Scoala anglo-saxona.
Cu privire la aceasta norma de recunostere, sau norma ultima de recunoastere, trebuie sa
retinem ca ea nu cuprindea o conduit pentru membrii societatii, ci ea era destinata pentru a valida, a
disciplina, reglementa, procesul de legiferare. Cu alte cuvinte destinaraele normei de ultima
recunoastere erau legile care urmau sa se aplice persoanelor iar nu persoanele. Prn teoria normei de
ultima recunoastere se realizeaza o rasturnare a piramidei lui Kelsen, in sensul ca, de acesta data baza
piramidei reprezentata de aceasta norma de validare, de ultima recunoastere, este in sus. ATENTIE:
prin rasturnarea piramidei lui Kelsen nu intelegem ca nu mia este in varf Constitutia, ea ramane tot
acolo, in varf, doar ca varful nu mia este in sus, ci in jos. Cu alte cuvinte, ierahia normelor se pastreaza
ca si la Kelsen, doar ordinea in care se privesc este inversata.
Reprezentatii scolii italiene, divizata in cele doua ramuri, sunt Norberto Bobbio si Uberto
Scarpelli. In concetia lor, norma juridica nu este un act de vointa al suveranului, actul
suveranului, ci ea constituie o ordine juridica obiectiv valida, valabila. Inspirandu-se din
piramida lui Kelsen, dreptul nu mai este privit din perspectiva uneo norme vazuta un
element singular, autonom, ci ca un compelex de norme juridice ce reprezinta, determina,
delimiteaza, intreaba ordine juridica.
Acesta scoala italiana a mai avut alti doi preprezentanti Riccardo Guastini si
Vittorio Villa. Acestia au incerca sa concilieze cele doua curente, ramuri, din cadrul acesti
scoli italiene de drept. Astfel, Guastini propune o definitie a dreptului antinormativista,
realista, conform careia dreptul contine prescriptiile legiuitorului, ale judecatorului si
administratiei publice, aceste prescriptii avand ca finalitate crearea dreptului ori de cate
ori legiuitorul, judecatorul sau administratia publica sunt chemate ,,sa-l spuna, sa-l arate
in orice mod.
Conform noilor reprezentatni ai scolii italiene de drept, creatorul normei nu este
cel are elaboreaza norma, ci cel care o interpreteaza, mai exact legiuitorul, atunci cand
interpreteaza dispozitiile constitutionale, sau judecatorul atunci cand interpreteaza legea.
In ceea ce-l priveste pe Villa, el sustine ca dreptul, inainte de a fi un ansamblu
de ,,semnificatii normative intr-un ansamblu de enunturi ale legiuitorului, judecatorului