Sunteți pe pagina 1din 222

"

N. IORGA
, ir

SCRISORI DOMNESTI

ceIrMa...1.112.{.1211

VALENIT-DE-MUNTE

TIPOGRAFIA ClEAMUL ROMANESCt, SOC. PE ACTIUM


1912

www.dacoromanica.ro
.

.f IX.

PREF AT A.
CEVA DESPRE DAT1NA POLITIGI ROMANEASCA.

Lectiile de istorie a Raminilor tinute la Valetta:


,

de-Munte innaintea cursurilor de varei


au inigtisat in 1911 imprejurdrile trecute ale vietii
noastre nationale in legeiturei cu acea mdrturie si-
!Jura:, streivezie, cuprinzind mult nu ca fapte, ci
ea tel de a gindi i de a simti in cuvinte Mine
care sint scrisorile Domnilor, i anume acelea dintre
ele care ag un scop sag mgcar un element istoric. '
A fost auzit astfel pe rind graiul stdpinitorilor cart .

ail avut toile noastre in mama, de la cei mai de-


pdrtati cari ag ldsat ceva scris kind aproape in vre-
mile noastre.
Scrisorile an Jost bine inteles numai un punct de
.plecare pentru invite si felurite lnurir. Acestea nu
poison fl nouel decit in forma pe care o imbreicag si
in anume amgnunte pe care n'am avut prilejul sei
le commie altd data ; de sigur cd vor fi .lost fi
wide puncte de vedere care se infiltisaii atunci intdia
oard. A le pdstra in scris, asa cum ele aft putut sa
rasard in hasardul inspiratiei momentane a unui
. curs mai malt popular, nu-na trece prin gind. ,
::
www.dacoromanica.ro
-
-
IV

liar, (data strinse, traduse, explicate, scrisorile nu


trebuiad, cred, sa ramiie pierdute pentru acel public
larg, asa de doritor de a cunoaste lucruri substan-
pale, temeinice, folositoare, i cdruia ceirtile ce-i tre-
: bide sint iii adevar teem& acelea care i se dad mai
rar. Le-am cuprins deci "en aceasta publicatie.
Din toate aceste scrisori se desfac idei politice, si
e spre lauda noastra ca natie, e o dovada a patrug-
iieri 0 a .simtului nostru de realitate, cd aceste idei
politice s'a4 putut pastra, peste schimbdrile, atit de
dese, ale stapinitorilor, adesea si de singe deosehit,
limp de peste cinei veacuri,- de o jumcitate de mi-
leniu. Numai cind existd o constiinta publica,pe care
boierii o Mecca vddi prin scris si cuvint, iar cei
de jos prin gradul de credinta si de ascultare fao
de boieri, ori prin tulburari, reiscoale i rdzboaie lawn-
trice, manta atunci ideile personale si toanele unui
print sail ale altuia ad trebuit toldeauna sa cedeze
.fatei de o datina atotputernica, pe care top craft
gata s'o apere, si impotriva oricui.
. Aceasta datina politica are,fireste, acelasi caracter
ca si datina sociald, datina culturald, cea literara
si cea artistica. Intr'insa ca i tn boate acestea se
deosebesc cloud elemente hotdritoare: unul e unirea
aid a elementelor de inriurire crestina venite din
Rasgrit
.
si din Apus, iar cellalt potrivirea acestor
elemente cu conditiile geografice i istorice ale
teril. , .
_pupa Sirbi si Bulgari noi am primit, supt toate

www.dacoromanica.ro
4,i4
1
r

IV V

caportioac, madonna Rizoolielog pc carecram gala,


iii ccpansitmea nocistrei din a And junicitate i ma-
mba al XIV-lca, seAl si ((Arnim. Tureii ue-a«
impiedecat de la aceasta Vi-a(i tdiat calea, ni-ad
frint aripile enceritoare, ni-aa inchis granicile, ni-a«
. luat, in vdmi si drumlin, izvoarele de bogqie si de
putere, ni-ad impurinat singele _prin tribut ,si furni-
turi militare, neingiiduindu-ni astfcl an prisos de
energie care li-ar ft turburat farei incloadd inspirer-
teasca «totputernicie din Arhipelag icc &Mare.
Dar am pdstrat toate acele forme politice, ,forme
sociale si forme culturale care anion, prin Imperiul
bizantin, din vechia Roma si pc care adesea, in pro-
. -

por(il mull .mca »rani, le luaserd de la acelasi izvor


'' Sultanii 7usi.i ai Osmanilor. Am peistrat altfel tra-
ditia Bomanilor Rdsdritului. .

- Dar nu ne-am oprit in loc, in aCea imobilitate a '-


ideilor, in acea nestreimntare a asezdmintelor si obi-
ceiurilor, care deosebeste Bizantul. Apusid flI trimetea
necontenit, in reipedea, vioaia, necontenit originala lui
moan*, ginduri pe care nu le avurd Grail, Asia-
Heil, Sian, Bulywii. Si no; nu le reispingeam, ci,
primindu-h. Pt pelt r undea de ele.
Cre$ti)17 alum ri si gindul nostru era tot--
deauna ((vela de a unmet o reispicatel partial de
orientare crestind. Niciodatri u'a lost o miscare im-
potriva tiraniei pdgine", asigureitoare- inset in atitea
privin(i, lard ea not sci nu treseirim de dorinfa liber-
tqii de actinne aldturea de cellal(i &at; intva Hristos.

www.dacoromanica.ro
-

VI ,

PAU

Deci crestinismul nosh.« n'a ji)st niciodata, ca arch(


al Reisaritendor, mnlThujt cv plecarea genuncliilor,
cv spunerea rugaciunilor, cu miscarea mateiniilor si
jacerea exterioard a semnului sfint. Nu, pentru noi
ideia crestina a insemnat totdeanna : reiscoalet, rcz
boia, recucerire, capatare .innapoi a celor pierdute :
crucea noastra a fost mai mult acea, Whit« de soare,
de pc vIitiil steagurilor, decit crucea incunjurahi de
.fnmul tamiii in umbra altarelor.
Aeeasta tamacire a crestinismului,fiind energicd,
activa, laic, militard, e apuseand, Reiseiritul prefe-
rind renumfarea, lasarea in plata lvi Damnezeii", a
vinovaOlor de robire, de apasare, de stoarcere. Locu- ' .

tiunea pe care am intrebuintat-o face parte inset din


graiul poporului si ea infatiscaza o pornire obisnitita
a seitenilor nostri. Nici la dinsii fapta, rdpede, mi- .-
nioasii, nu se potriveste cv linistea acestei filosofil
supuse, i aceia earl aa spus mai des capul plecat
F. sabia nu-1 tale, ad dat mai multe capete tdiate,
funded, lion vrut a se pleca. $i in masele adinci
s'a dat astfel necontenit o tragic« luptd intre .cele
doud concepOi de viacei : cea resignata a Raseiritului
si cea energetic« a Apusului, dintre care una
a steipini lumea de sus prin liniste desprefuitoare,
iar cealaltei a o cuceri prin neastimpdr increzator,
setos de lucruri i stari mind, din mijlocul chiar al
miscarilor sale. Dar In clasa dominant«, in acea
boierime reisdrita din luptd i nimicitei printr'insa,
,
gala de certele, inviersunate ale partidelor personale

www.dacoromanica.ro
#

fit nia i ,c]


V it ,

atuncl cind nu era cu putinta ciocnirea ostilor ce


sprijiniaft Domni deosebiti, conceptia Apusului, ofen-
siva totdeauna treaza, nerabdetrea in vesnica fierbere,
rivnirea ford putiiità de sat ad biruit. Spiritul de
aventura, romantismul desfrinat al Unit', Despot, al
taint Gratiani, al mud Dimitrie Cantemir aft avid
credinciosil lor ;litre fruntasii (aril din deosebitele
timpani. :
_ -

Dar top trei, ca n'aft cazitt numal


prin intimplari nenorocite salt prin aptul, mai de-
cisiv, ca liotaririle br craft gresite, ca socotelik lor
pacatuialt, ea admiral .11it se potrivia cu visurile ra-
sarite in minted lor antbitioasa. Tara nu i-a spri- .

jinit : nici tara de jos, care porneste greu pentru


altceva decit nevoile el, de mult -si adInc simple, dar
nic cealalta tara, a boierilor. '
- Aid vedem pretul celuilalt caracter al datinel
noastre politice, poruncitoarea intervenire- a necesi- :
tatilor locale i istorice. Da, voiam sa facem politica
hotarita a ,Crestinatatii, si o inrelegeam ca pornire
indrazneata asupra dusmanulul care cladse jos cru-
-
cite de pe cupolele cetatil imparcltesti, stapina noastra
cea mai MOW. Dar nu eram gata sa sarim ori-
cind i oricum asupra vechlului protivnic, flicisa
,primim o legaturd cu ochil. inchi, sUpt ndframa
aurita a speranfelor, cu clesrobitori,i.", Austriaci ori
. Conditix, neplacute, i'mpovaratoare, zabavnice,
dar mintuitoare, afi pus top Domnii nostri acelor
, earl se Imbidziaii sd ne. scape de tiranie" : Mihai
,

; , www.dacoromanica.ro ,
,"
VIII
.

Viteazul si Radu i>'erliant,e-0 pus tut Rudolf ; Hate? .

Basarab 4';erban CaidaCuzino, Brincoveanu, Cons- 1'

tantin Cantemir si chiar sail Dimitrie, 1 Leopold


i, lid Ferdinand al II lui loan Sobieski, lid. Pe-
tru-cel-Mare. Sjiosi" si Aifizi" ant stint si r amine),
totdeauna cind era vorba de insdsi ciaa noastrii si
de tot vutorul ce-1 aveam Innaintr.
7'

, Astfel niciodatei nu pierdeam din vederetipsurde,su-


lerinOle aces7a(eri.,Noi ream dat bind) privelistile,strd-
, Incite, dar en asa dc triste urmdri, ale mini Molu;cs,
'

ale anci Pavia, ale nue) Poltava, in care l'uanri, Fran-


cesi, Suedes?. s'afi rapezit spre o biruin(d inseldtoare, .

- dincolo de perdeaua, stralueitit a cdreia se ascululea


moartea, robia, desastrul. Poate de aceia, find mai
pu(inl decit atitea.popoare, 0 la nn tor asa de plin de
primeidii, ne-am si putid Metro. Cei mai marl mai
puterniei Domni ai nostri n'ad en singer cuvint de ,
provocare, de trulie, de sigurantd, in mifioacele 0 in
. chemarea bOr 11, opria si umillsnfa impusd -de cree-
tinis»utl rdsdritean, dar si firea neamului tor, Mien-
pata Ill acea trailiie care cu ..fiecare veac se farce,
mai puternicd. El cautd ce poate ,fi mai nenorocit
in viitor, socot fortele lor cit mai putin i cit mai milt .
*. pe ale vrdimasultd. astfel nimie :nu-i pOate uimi
nu-i poate imbdta de bucurie, amorti de durere :
Jiecare birointet a lost bine pregatita, fiecane Infringer,.
prevdzutd si nsuratd prin aceastd prevedere cldar.
Xe oprim ale!. Cel d'intdio element al datinei
noastre politice fane oriejinalitalen in istoia
universalà, eel de-al doilea valoarea ion pallier? per-
Ill a nen" .
7,1_72..J=Satdr:

www.dacoromanica.ro t
a:-
Alex andru-Ald ea. _1

- (1435.) .,
De la eeT d'intalid Domni ai Terii-Romanesti ori
ai Moldovet n'avem scrisori. Cea mat veche urma
scrisd din partea lor e piatra de mormint, afla-
toare la biserica domneasca, la «Manastirea» din
Cimpulung, a lui Nicolae Alexandru-Vodd, fiul ,.
lui Basarab intemejetorul: ea poarta data de 16
Novembre 1364 («In luna lul Noiemvre 16 a ra-
posat marele i de-sine-statatorul Domn Io Ni-
colae Alexandru Voevod, fiul marelui Basarab
Voevod, in anul 6873 de la Facerea Lumit s-

indictia 3; vesnica lui pomenire»).


De la privilegiul latin al lut Vlaaislav, fiul lui
Nicolae Alexandru, datat 20 Ianuar 1368, incepe
un sir intreg de privileo-t'ii de vama pentru ne-
gustorit din Ardeal i Polonia, precum si de
scrisori privitoare la asemenea chestiuni. Nu ga- .

sim insa nicTuna cu caracter politic, oglindind


o conceptie de Stat, pand la Alexandru-Aldea.
Ca boier Aldea, nurnit apoi Alexandru ca.
Domn, dupa Alexandru-cel-Bun al Moldovet, .

care-I ajutase irnpotriva concurentului i fra-


telui sail dupa tatd Vlad Dracul, Alexandru,

www.dacoromanica.ro
2

care iea Domnia la 1431 i o tine pana la 1435


numai, cind se stinge de moarte bursa, avea in-
naintea sa primeklia tUrceased. 0 avuse i Vla-
dislav, care fusese oprit prin navalirea i intin-
derea Osmanliilor de a inlocui peste Dunare
State le in decklere ale Bulgarilor i Sirbilor
printeo stapinire romanesca. Astfel supt el se
opreste expansiunea noastrd spre Miazdzi. Mircea-
cel-Batrin (in opunere cu Mircea-cel-TinAr, Cio-
banul, din intdia jumatate a veacului al XVI-lea)
trebuie sa apere Dundrea de dinsa Biruitor la Ro-
vine, e silit a trece in Ardeal, i citeva luni de
zile Domnul cel mai puternic e Vlad, pus de
Sultan. Dan; fiul lui Dan I-id si nepotul de trate
al lui Mircea, prin luptele lui la Dunare serveste
interesele regelui Ungariel i impArat Sigismund,
asigurindu-i un mntàii front de apdrare.
Venind dupa el, Alexandru-Aldea e silit a till
in apele moarte ale vasalitAtii turcesti. Sultanul
merge mai departe fata de dinsul. Ti cere con-
tingentul militar impotriva Ardealului,. pe care-I
si atacaserà, de mai multe ori, achingiii lui pr5.-
datori. Astfel el, impArtit intre iubirea lui fireasca
pentru crestini i frica de stapinul cel atotpu-
ternic, scrie aceste rinduri in 1435, lasind a se
oglindi in ele constiinta lul chinuità.
Editie : I. Bogdan, Documente i regeste privitoare la
Telatide Prii-Rominegi cu Brapvul i Ungaria in se-
zolul XV ;I XVI, Bucure0i, Socec, 1902, p. 32 i urm., no.
xxviii ; Documente privitoare la relatiile Terii-Rominefti
cu Rra§ovul i cu Tara Ungureascei in sec. XV i XVI;
Bucure0i, Carol Göbl, I (1413-1508) p. 49 i ur n. (cu textul
slavon).
Cf, cele din urm'a latnuriri in biro, Geschschte des osma-
nischen .Reiches, I, Gotha, 1908, p. 414. .,

I. -

-
www.dacoromanica.ro
3

Care nandormanul i cdtre Oefan Rozgonyi, wan


de Tintipara.
,
De la Voevodul Muntean, Domnul fecibrul luT
, Mircea, de la Aldea Voevod catre nandorspan 1 si
. catre Stefan Rozgonyi, span de Timisoara =, multa
inchinacinne d-voastra. De multe orl v'am dat
veste c Turcil cu adevarat vin in Ardeal i sa
Stip ca, aü si venit Cu adevarat; si de multe off
v'am sfatuit s trimeteV oaste, i cu dinii pe
Chesarul Cealapl 3. §i sa §tiv ca, sint in oaste
70.000 si 4.000, i sa stip ca nu sint voinicl de
isprava, totT sint biel tinerT i totI slut copil
ferneT ; nu e cine s apuce armele; nicT jumatate
nu shit bunT voinicl. Stip d-voastra cum m'am dus
la Murad, la Tar*, si cum am facut juramint cu
el i cum am graft cu el ; toate vi le-am dat
de stire d-voastra, cu tearna. Ce-am facut, am
facut, i am mess la el ; toate acestea cu frica
le-am facut, cad tara mi-at luat-o i an fost in-
ceput sä ma apuce de cap, si li-am dat copiT
." boierestI acolo. i asta s'o stip d-voastra: Turcil
mi-at risipit toata ara, dupa ce cu credinta i cu
juramint s'at fost legat, i credinta at fost pri-
1 I ;panul (contele) cel mare, Palatinul.
2 Capita], de margene, impatriva Tardier, al Ungariel.
3 David Celebl, pretendent ture. 'Fatal sari Murad Orbul (orbit pentru
ci umbla chip& tron) era un pretins flA al Sultanulul Mohammt d Din.
Trilled in Ungaria din mita lut Sigismund. Din visurile lor de n.Arire
nu s'a ales nimic. Celeabi, Celebi = nobil, gentitom.
4 In 1432. -

www.dacoromanica.ro
1114.71:1. C
,

mit-o. -Si sa stiti d-voastra ca va veni acea oaste


in Ardeal i ca ea void fi cu ei; iar, daca ea cu
dinsii nu voia veni, ea pe Albul impreuna cu dinii
II voia trimete. i, pe Dumnezeul miea i pe cre-
dinta mea, cind oastea voastra va veni, in acel
ceas ea ma voia da la o parte de oastea lor.
De multe orb Turcii m'aa inselat, acuma vreaa
". si ea tot asa sa Ii fac; zarl ca din et nici ,sa-
minta n'o sa ramlie! Ceia ce am jurat dumisale
CraiuluT i d-voastra, ce.lorlaltfi oamenT de neam,
acel juramInt, acea -credinta sa ma bata, daca,
voia face altfel i daca void uita phrea craiasca
sarea, i daca va voia pune gind rati color-
lalti nemesi i erii voastre; ma jur, pe ocink
si credinta i pe capul miea, ca altfel nu voia
face decit cum v'am scris in carte. Si tie asaTti
graiesc: daca pot:i cit mai rapede pe Tarul Cea-
, lapi sa-1 trimeti cu oaste, trimete-1, ca eU singur ,
void face sa mearga jumatate din acea oaste la
Cealapi. i voia face asa sa dea pe insusi Dom-
nul Rumeliei 1 i pe Domnul Hamza 2, indata ce
va veni Cealapi. Si de aceia am zabovit: din
Moldova am cerut ajutor 3; pana acum ce gind
port dumisale CraiuluT, acelasi i Domnulut mol-
dovenesc. Stia_ c i Cealapl are oaste mare si
ca pe Incetul va veni la el; ci sa-mi trimeata
1 Beglerbegul b eg u 1 begilor) si Sofia.
2 Cel de Asia.
Ende-i Muse rad pe Turd in Ionia 1432.

www.dacoromanica.ro
5

Cealapi omul luI; aceasta in graba; ea o sa-1


invat cum sa vie cu oastea. tifl cà va ajuta
Dumnezeil crestinilor pAna va veni cu oastea Cea-
lapl. i aceasta carte s'a scris in Buz6.5.
Si Dumnezea sa-t1 inmult,eascA anii Si zilele.
- 11

-#..

Vlad Dracul.
(1445.)

Dupa moartea lui Alexandru Aldea, Vlad Dra-


.. :
cul ramine singur stapinitor. Dovedeste energie
§i istetime. Nu-§i alege prietenii decit dupa ne- ..-
voia din fiecare clipl. in Panda] sufletului sail e .,
insä tot prietenul cre§tinilor: daca in lupta de la ..
Varna a fugit, era de sigur mai bine decit sa se
fi indaratnicit sA piarà dupa. ce Ungurii si Polonii
recreltii Vladislav §i ai lui loan Hunyadi (Iancu- ..-;
,
Vot11ä tSibiianub, fiul lui Voicu din Inidora-Ar-
dealulul; apoi §i guvernator al Ardealului).. o ,
-- pierdusera.
.-.. Alexandru-Aldea trimesese, neavind fii, feciori
de boieri la Poarta ca ostateci. Vlad dadu pe
amindoi fiii sai, unul dupa altul : pe Vlad (Tepes)
care invata acolo cruzimea si pe Radu (eel Fru-
mos) care se alese cu depravarea . Ca §i Aldea,
si el facu drumul de inchinare la Poarta. Inca
1 De aceia In Bogdan, edttia textelor slavone, pp. 78-9, no. UV,

se vorbeste de acopilalii pe cari i-a Mutt (i-a pus in piimejdi sa


fie macelärikTs, pentru a sluji pe crestinT.

www.dacoromanica.ro
6

de la Mircea Domnii munteni dadead birul, ha-


raciul.
De la 1442 pang la 1446, cind ii ucise ca tra-
dAtor, pe el si pe fiul sA5 Mircea, printr'o ra-
pede nAvAlire de iarnA, Hunyadi, Vlad fu insg. k
aliatul cre§tinilor. DupA infringerea cre§tinilor la
Varna, corgbiile burgunde §i papale care trebuiag
sA ajute atacul, intrarA pe Dun Are, §i ostasii de
pe ele se unirA cu al lui Vlad pentru a nimici
cetAtile de pe malul drept ale Turcilor. Giurgiul, *-

unde stAtuse adesea Mircea-cel-Batrin, care-I §i


fu luat innapol. Atunci, in 1445, scrie
intArise,
Vlad aceastA scrisoare cerind mijloace pentru
a-§1 apAra cucerirea. Se spune anume in cronica
francesA a lui Wavrin, dupA povestirile §efului
expeditiel, cA Giurgiul, apArat bine de fiul ves-
titului Turacan-beg, n'a putut fi luat decit din-
du-i=se foc. - , .
,
Editie : Bogdan 1, p. 54, no. LI ; Bogdan 2, p. 80, no. LV.
, . . .
To Vlad, Voevod si Domn, scrie Domnia Mea
_
prietenior Domniei Mele pirgarilor din BrasoV §i
vg, rugam ca pe ai mief bunt prieteni, pentru Ca
ni-a dat Durnnezet si norocul crestinilor acea
cetate, care li-a fost paginilor In minI, 'pentru cä
ce a fost intariturf in ea, an ars toate, si de iz-
noava o intarim. Va rugam sa ne ajutati cu ar-
curt i cu sageti si en pus,tI i sa ni daV silitra,
ca sa facem praf, sa-1 punem in cetate, caci este

1 Cartea din 1902.


3 Cartea cu texte slavone.

4.

www.dacoromanica.ro
"."`

-
).

aria si a voasta, si a noasta, i a toti cres-


tinii. Asijdere, ce va va spune sluga Domniei
Mete Dragomir, sari dati credina, eä sint vorbele
Domniei Me le. Si Dumnezeil s và dea buOurie:
Prietenilor Domniel Me le pirgarilor din Brasov.

Vladislav.
(1448.)

Domnul care rgmase in Scaunul muntean dupg. '


peirea lui Vlad si a fiului sAil mai mare, singurul
aflAtor in tara., fu un fiti al lui Dan al II-lea, Vladis-
lay. Fricos, plecat innaintea Turcilor, nu indrazni
sA iea parte la marea expeditie de rgsbunare, din
1448, a lui Hunyadi, ba nici sä ajute Ardealul
in acest timp, ci, oportunist miel, asteptà in Tir-
goviste hotärirea luptei celei mari, care nu fu in
folosul crestinilor. In tot ce avem de la dinsul nu .

se vede macar parerea de rail ca el, crestin, ur-


mind si datina tuturor innaintasilor s1, traditiei
politice a terii nu poate ajuta crestinilor.
Mai tirziii dusmania cu Hunyadi se inviersura
prin luarea feudelor muntene din Ardea1,,Fg.g6.-
rasul i Amlasul, pe care Vlad Dracul le avuse,
de cgtre tgubernator). Se ajunse, dupa o treca-
toare pace, si la navaliri in Ardeal. Cetatea Fa-
garasului, tinuta .incg. de Unguri, fu asediaa ;
bunurile I luniazilor i cele; vecine, ale Sasilor
arsera. -

E usor de inteles deci pentru ce, 'Inca in pri-

www.dacoromanica.ro
is
'
mgvara anuluT 1456, innainte de-a alerga s apere
Belgradul, Hunyadi trimese impotriva-1 pe Vlad
l'epe§, care-I batu §i ucise.
I
Supt Vladislav, pacea ungaro-turca din 1452
hotäri c Tara-Romaneasca, care t se tine) de
ImparAtia osmanA.; cu tribut, are §i datorii fatá
de UngurT, tcu ascultare, supunere, indatorire
§i cu alte slujbe,.

Va darn de §-tire ea dumnealui Nicolae din


Ocna Sibiiului ni scrie sa facem bunatate a
veni la dinsul pana ce Maria Sa Joan, Guber-
.
. natorul Craft ungurestl, se va intoarce din raz-
bohl. NoT de aceia nu putem s'o facem, pentru
ca Martea trecuta [29 Octomvre] fratele naipului '
din Nicopol a venit la noT si a spus cu cea mai
mare siguranta cum ca Murad, Domnul Turcilor,
treT zile de-a rindul fara contenire a avut lupta
Impotriva a chiar dumisale Joan Gubernatorul si
in ziva cea din urma 1-a inchis intre carale ta-
bereT, iar Imparatul Insus1 pe jos s'a coborit Intro
Ieniceri si pe tog cei ce erat) afar/ si innuntrul
carelor taboret i-ad lovit si i-ad ucis. Daca am
veni acum la dinsul, Turcil indata i pe noi si pe
voT arputea sà ne nimiceasca. DecI va rugam,
stind in pace, sa avet1 rabdare pana vom vedea
urmarile dumisale lui loan Insu§i. E Indoiala
.1_
despre viata lui chiar. .Daca. Ins6 va iei slobod
3 Vizakna pentru Ungurl.
2 Dregator tureen civil. a.

.
www.dacoromanica.ro
_

din 1.404 ne vom intilni cu el si vom face pace


bunk. ins4, duel . acurn ni vet,1 ti protivnicI, de
se va face ceva, sa fie in paguba sufletelOr noastre,
si de prhnejdie innaintea lui Dumnezetl. sä ras-
pundeti. Dat.I in Tirgoviste, in ajunul zileI Tutu-
ror' Sfintilor 131 anul Domnulul [14]48.
Vlad, Voevodul muntean, fratele vostru in toate.
Dumnealor-judetuluI si. juratilor din 13rasov, trap
si prietenT prea-iubiti. ,

. .

IV.

Vlad Tepe.
(1456.)

in anul asezarii sale in Scaun chiar, in 1456,


noul Domn muntean, Vlad Tepes, adresà catre
vecinii sal Pra§ovenii o scrisoare, care merita a
fi infati§ata. In ea se vede, nu frica lui de Turd',
cad frica n'a avut vre-odata, dar credinta lui ca
nu e vremea Inca sa se ridice asupra lor, ca ei
sint mai tarl decit dinsul si pot face orice vor
cu tara i persoana lul. Tonul in care cere aju-
torul, afirmarea faptului cl in Tara-Romaneesca,
top cre§tinif ail de aparat neatirnarea §i sigu-
ranta lor, nu e numal o prevestire a ceia ce
trebuia sa faca in curind acest strasnic om, ci
Inca o manifestare a traditief politice.
Editie: Hurmuzaki, xv, la aceasti data.

www.dacoromanica.ro
;
_

10

Dumneavoastra, fratilor, prietenilor vecfniTor


nostri cu adevarat iubitL Prin aceasta va dam
stire, cum v'am dat stire i maT innainte, c acurn
a venit la nol solul Turcilor : sa Ara intre bine,
in minte i sa, pastratl cu tarie ce ne-am invoit
mai innainte pentru fratie si pace buna: ce am
zis atUnci, acum i totdeauna cu tragdre de inima,
a noastra si bunavointa vom tinea staTornic. Asa
precum ne ostenim i lucram pentru ale noastrei
asa, i mai mult, voim sa ne ostenim i sa lu-
cram pentru ale voastre. Iata acum a venit vre-
mea i ceasul pe care d'innainte vi le-am spus:
sarcini marT, aproape cu neputinta de purtat,.
vreat sa le puie Turcil pe umeriT nostri i sa ne
ingreuie. Nu pentru nol sail pentru aT nostri pun
greutati asa de marl, ci pentru voi i al vostri
vrean Turcii aceia sa faca i sa ne sileasca.
Pentru ca, in ce priveste ale noastre, zaa ca usor
am putea face pace si buna liuiite, dar pentru
vol i al vostri pacea cu acel Turd nu ,putem
s'o facem, ca el cauta cale sa iasa i s prade
la voi prin tara noastra; i afar& de aceasta ne
mai silesc in multe cele a lucra impotriva cre-
dintel catolice i impotriva noastra. !risk vointa
noastra desavirsita este a nu fade- nimic ran im-
potriva voastra, ci nu voim a ne desparti de vol
niclodata, voind, cum ' am spus i v'am jurat, sä
fin frate credincios si prieten al vostru. De aceia
, am oprit aid pe solul turcesc pana va voin da
. .

www.dacoromanica.ro
de stire. i sa v ihditT ca, ataxic! cind un om
orl Domn e puternic si tare, atuncT poate face
pacea cum vrea; dar, cind e fara putere, unul mal
tare va veni asupra luT i va face Cu dinsul ce va
voi. De aceia cu acestea vä cerem de la fiecare
din vol, cu dragoste ca, la vederea acestora, In-
data, pentru folosul nostru si al vostru, fara za-
bava sa ni trimetT ajutor 200 orl 100 orT 50 de
oamenT ales! pana Durnineca viitoare. Chid vor
vedea Turcil putere de la UngurT, vor fi mal moT,
[. si vom spune ca yin i mal multi. Asa cä vom
putea rindui dupa cuviinta lucrurile noastre .

ale voastre pana ce vom fi avuti poruncT de la


dumnealul Craiul. Cum v'am zis mal sus, pentru
. binele, apararea i folosul alor vostri i alor nostri
cif mitet1 maT iute grabitI, ca, martur mi-e Dum-
nezen, ne gindim maT mult la binele si stator-
. nicia voastra decit la ale .noastre. i gindi-
.. ti-va bine ce ni poate cadea noua t alor nostri
spre cinste i folos, c poate shit mu cari se
gundesc rau asupra-ni i lucreaza nedrept Unora'
ca acelora dusmanT sa Ii fit,T, cum li sintem noT
dusmanilor nostri; sa Ii facet! dum facem noT
acum pentru voI. Tirgoviste, VinerT dupa Sinta-
Maria Mica [10 Septemvre], anul DomnuluT 1456..
Vlad-Voda al TeriT-RomanestI,
hertec de Fagaras, fratele
prietenul vostru Intru toate.
h vorba de pribegT, mat ales Dan flul tut Dan al II-lea, care fu
prins de Tapes i ucis, cu cu 0 deosebitá cruzime.

www.dacoromanica.ro
. 12

- :
V.
. r-

(1462.)
Dupd citva timp de stapinire lini§tita,, din mila
regelui UngarieI, dar rAzimatA pe puterea iste-
timil si vitejie1 sale, Vlad Tepes intrd in luptA
cu UnguriT, supt urmasii, slab! sail incA nede-
prim! cu greutAtile Cirmuirif, aI lui Hunyadi ,
bAtrinul, mort putine zile dupa ce silise pe ma-
rele Sultan Mohammed al II-lea, cuceritorul Con-
,. stantinopolel, a despresura Belgradul. Dorinta
.
de a-§I cApIta feudele ardelene Ii indemna la
rAzboiii cu crestinif din vecinAtate, ca si furia
impotriva Sasil6r Can ocrotiad pribegif si li in-
gAduiad sA navaleasca, dindu-li chiar si ajutoare.
1 Atunci a fAcut el acele pradaciunI cumplite §i
uciderI in pArtile BrasovuluI si Sibiiului, pe.care
povestirile sAsesti le-ad crescut cu toatA exage-
rarea patimei si fricii, si care ad dat luf Vlad- . _

VodA. chipul de groazA supt care a rAmas apoi


cunoscut.
Numai in 1461 el 1.§1 schimbA purtarea. Se in-
toarce la politica traditionalA care fusese §i a
'
tatAlui sAil. La porunca de a da birul rAmas in
urmA pe tref ani, cinzed de copi1 pentru ceata
aleasl. a Ienicerilor §i cinzed de cal, précum §i
de a hotArnici in paguba sa raiaua Giurgiului,
luat de Turd poate incA pe vremea lui Vlad
Dracul, el rAspunde prin viclenia care-I dA, pentru
moarte, pe Hamza beiul de Nicopol si prin ne-
miloasa prada in Bulgaria, unde pierde, in setea
luI de rAsbunare, peste 20.000 de suflete.
Scrisoarea ce urmeazA dA aceasa veste. Vlad, ,

www.dacoromanica.ro
_

43

gata sal se insoare cu o rudd a noulul rege Ma-


tias, fiul lui loan Hunyadi, cere ajutorul veci-
i nulul. Nu o face insa cu umilinta, ci hotarit, cu
termine precise. *i el arata ca nu e vorba de .

el si de tara lul nutria! intaia-1 grip. ci si


de Ungaria Insàl, innaintea careia ca straja gata
a fi jertfità, stdm nol.
Pe acest razboid era sa-1 piarda, trebuind sa
fuga fara o adevarata lupta si nu se putu in-
toarce cu ajutorul Craiului Matias, care gasi
scrisorile lul de tradare catre Turd si altf dus--
man!, le crezu adevarate i hotaritoare si se in-
toarse innapol. Scurta sa stapinire daruita la
sfirsitul anulul 1476 de $tefan-cel-Mare se mintui
prin cdderea strasnicului viteaz intr'o cursä in- -
tinsä de dusmanif vechl i neirnpacati.
Editie : Scrisoarea, latini, alcituitii dupi dictarea lui Tepes,
%am gisit-o intre copiile, pästrate in Biblioteca Regard Pu-
blick ale contemporanului Hermann Schedel. i s'a publicat
in Bogdan, Vlad Tepee i i naratianile germane 0. ruseW:
asupra lui, Bucuresti, 1896, p. 78 i urm. .

Prea-innaltate Doamne, milostiv noua. In alte-


scrisorl ti-am fost scris 'Marie Tale cum Tared,
dusManii eel prea-cruzl al Crucil lul Hristos; tri-
mesesera la not sold lor eel marl ca sa nu mat
tinem pacea 0. legatura facuta i hitocrnita intre ,
Maria Ta i nol i sa .nu 'mat serbam nunta, ci /5

sa ne alipim hurnaI *de dInii i sa mergern la


Poarta Imparatulul aceluia al Turcilor, adeca la
Curtea lul. Iar, daca nt ne vom lasa de pacea

www.dacoromanica.ro
I

- -

14

§i de legatura §i de nunta Marie( Tale, nicl Turd(


nu vor #inea-pacea -ou nol. Mal trimesesera §i, ,
pe un sfetnic de frunte al Imparatulul turcesc,
anume Hamza-beg de Nicopol, ca s hothreasca
granita la Dunare, pentru ca, daca acel Hamza-
beg ar putea sa ne aduca In vre-un chip, cu si-
retenii, orl pe credinta, orl cu alt mestesug, la
Poarta, bine, iar, de unde nu, sa caute a ne
prinde si a ne aduce prins. Dar, cu indurarea lul
Dumnezed, pe cind mergeam spre hotarul acela,
am aflat despre siretenia i viclesugul lor, i not
am fost aceia cari am pus mina pe acel Hamza-
beg, in Tinutul si in Tara Turceasca, supt. o ce-
tate ce i se zice Giurgiul: deschizind Turcil ce-
tatea la strigatele oamenilor nostri, cu gindul ca
sa intre numal ai lor, aI nostri, arnestecindu-se .
cu dinsil, ati intrat, si au dobindit cetatea. Pe 1,
care am si ars-o indata. Si am ucis pe oamenil ,
si Temeile, marl i mid, cari locuiail de la Oblu- -
cita i Novoselo, unde se varsa Dunarea in Mare
Nina la Rahova, care se afla chiar linga Chilia,
din jos, si pang la. locurile Samovit i Ghighen
(Ghighiul bulgaresc), in numar de 23.884 de Turd
si de Bulgarl, fara de cel ce ad ars prin case sail
ale caror capete n'ati fost infatisate dregatorilor
nostri. Maria Ta sa §til ca deocamdata acestea
le-am savirsit in paguba lor, a celor cari ne tot
indemnall cu staruintile lor sä lasam pe crestinl
si sa ne dam de partea lor. Deci sa stii Maria
1 . ';

fr

www.dacoromanica.ro . .

I
_

15

'Ta ca am calcat pacea cu dinsil, nu pentru vre-


un folos al nostru, ci pentru cinstea Mariel Tale si
,a,Sfintel Coroane a Mariel Tale si pentru pastrarea
Crestinatatil intregl i pentru intarirea legil cato-
lice. Ceia ce vazind el ca am facut, si-au parasit
gilcevurile i certurile pe care le avead Ora acum
. In orIce parte, i de spre tara i Coroana cea sfinta
.a Mariel Tale si de spre toate celelalte parti, si §i-aA
aruncat toata, turbarea asupra-ni. Cum se va des-
chide vremea, adeca primavara, ad de gind sa vie
-du§mane§te, cu toata puterea lor. Insa vadurl n'ad,
cacl i vadurile lor la Dunare, afara de Vidin,
am pus sa le arda, sa le nimiceasca si sa le faca
-pustil. Pentru ca pe la adul Vidinulub nu prea
pot sa ni strice, ci el ar voi sa-§I aduca corabiile de
la Tarigrad i Galipole, pe Marea, in Dunare.
Maria Ta, miostive doamne, daca, voia Marie! Tale
,este sa aI lupta cu dinsil. atuncl stringe-tl toata
Ora si tot poporul de oaste, i càiäril i cel de pe
jos, adu-I in aceasta Tara-Romaneasca a noastra Si
binevoieste sa te batl aice cu dinsil. Jar, daca nu
vrel sa vil Marla Ta Insutl. atuncl fil bun de-ti
' trimete oastea intreaga in partile ardelene ale
Mariel Tale, Inca de la Sf. Gheorghe. Daca Maria
'Ta nu vreT 'sa-tI dal Insa toata oastea, atuncI da
numaI cit ti-e voia, macar Ardealul si Secuimea.
Ci, daca Maria Ta voiestl sa ni dal vre-un ajutor,
atunci Maria Ta sa fil bun a nu ne zabovi, ci sä
ni spdf. cu adevarat gindul Mariel Tale. Pe omul

www.dacoromanica.ro
UI I

' 16 ,

nostru, care aduce scrisoarea, de data aceasta


s nu-1 iñtirzii, m rog, Maria Ta, ai S mi-1 tri- -

meV indarat, Indata Si iute. Pentru ca nici cu


un chip nu voim sä lasam in drum ce am in-
ceput, ci sa ducern ludrUl la capat. CAci, daca
Dumnezen eel Atotputernic va asculta rugaciunile
si dorintile crestinilor si-s1 va apleca auzul cu
bunavointa spre, rugaciunile sarmanilor sM i ni
va da astfel de biruin0 impotriva paginilor, dus-
maul ai Crud! lui HristoS, va fi cea mai mare
cinste i folos i ajutor sufletese pentru 'Maria
Ta si Sfinta Coroana, a Mariel Tale si pentru
toata Crestinatatea cea adevarata. De oare- ce
nu . voim sa fugim innaintea salbatacieT lor, ci sa .
7_
avem, in mice chip, lupta cu dinii. far, daca vom
ajunge, fereasca Dumnezetl, la un capat ran, i
va peri terisoara noastra aceasta, nici Maria Ta
nu vets avea folos i inlesnire de asa ceva, pentru
ci va fi spre paguba Crestinatatil Intregt De al-
minterea, sa crezi ce-ti va spune acest om. al- -
nostru, Radul Farma, ca si cum am grill, noi de
4
faVa cu Maria Ta. Din cetatea Qiurgiului (?), 11
Fevruar 1462.
-
Catastif in cite locuri cib oameui, barb*, 0 /erne,
data aceasta aft fist uci.g, Turd 0 Bulgur' i, n 7'citra
,
Turceasai de durnnealui Vlad al Terii-Romanegti.
Intaiil in locurile ce se zic Obluc4a si Novo-
selo at1 fost ucis1 1350, s. a.; si In Dirstor si in

www.dacoromanica.ro -
17

Cartal si in Dridopotrom (?) 6:840; asijderea in


Orsova ail fost ucisi 343, in Vectrem (?) ail fost
ucisi 840 ; in Turtucaia art fost ucisi 630 ; asij-
derea an luat cetatile din prejtir: a ramas un
singur turn; asijderea la Marotin an fost ucisi
210; la Giurgiu de amindoua partile au fost ucisi
6.414, i cetatea de peste Dundre a fost cucerita
si luata. Domnul cetatii, adacti subasa, a fost
oinorit, i Hamza-beg acolo a fost prins; i su-
basa de Nicopol, lint lul Firuz-beg, si el a fost
. prins, si i-at tAiat capur; i cii Turd erat, ce
se tinean de. Nicopol, toti. eel mai de frunte all
- pent cu el. Asijderea la Turnu si la Batin si la
Novigrad all fost ucisi 384, la Sistov si in cloud
tirgurt ce se tin de el all fost ucisi 410; asijderea
vadul 'de la Nicopol a fost ars.cu totul i nimicit;
asijderea i Samovitul; si la Ghighen all fost
ucisi 1.318; in tirgul Rahovei all fost ucisi 1.460;
acolo asijderea i vadul a ars cu totul: si a fost
nus cThitan. de Domnul Vlad, Neagoe la Rahova.
Asijderea in locurile de_ mai sus uncle an fost
vaduri, care an fost arse si nimicite, oamenii,
barbati i femei, i tineriT, i copiii cei mid, im-
preuna cu pruncii, de o potriva all fost ucisT, fo
tot locul acela a ramas nimicit. Iar cele de mai
_
sus sint numai numele mortilor ale caror capete
. si semne all fost aduse dregatorilor nostri asezati
in toate partile; cei cari altfel n'at fost aratati,
% ori ail ars prin case, al acelora numAr nu-I stim,
ca all petit foarte multi, s. a. 2_

^,

www.dacoromanica.ro
Is

VI.

Stefan-eel-Mar e. 1

-
(1475.)

Din nenorocire n'avem aproape de loc scrisort


politice de la Stetan-cel-Mare. Cu atit e mat
pretioasa aceastA circularS a lui", scurt g. i ener- .=

gica, de un laconism antic, dupg lupta de la


Podul-Innalt.
Editii : in traducere latini, Macusev, Monuments histo-
riques des Slaves meridionaux et de leurs voisins, tires des
archives et des bibliothèques publiques d'Italie, II, Bel-
grad, 1882 (Glasnicul sirbesc, seria a 2-a, XIV-XV), pp.
131-3 ; Acta extera din Monumenta Hungariae Historica",
V, pp. 301-2; Columna lui Traian, 1876, pp. 420-2 ; in
traducere italianä, Iorga, Acte i fragmente cu privire la
istoria Rominilor, III, Bucuresti, 1897, pp. 91-2 ;. o ver-
siune latinA intrebuintata ibid., p. 92. ,
-

Prea-straluciWor, prea-marilor i nobililor Dornui


in toata Crestinatatea, unde se va arata ori auzi
aceasta scrisoare. Io Stefan-Voda, din mila hit
Dumnezeti Domn al terii Moldoyet, plecata noastrit
inchinaciune si bunavointa. Dumneavoastra stiti
": bine cum prea-crudul i necredinciosul Imparat
turcesc de multa vreme este un stricator al Cres-
:;. tinMätit i zi de zi se gindeste cum ar putea
supune i nimici toata Crestinatatea. Decl 11.1 fact
stiut Domniel Tale ca de Boboteaza acum in urma -
-= a trimes Imparatul turcesc caste nespus de. Mare :
.

www.dacoromanica.ro
1
. - 19
-

a Turcilor, 120.000 de oameni la numAr, SI cu


aceia avea ca fruntasi pe eel mal aproape, mai'
marl si mai iubiti oameni ai luI: pe Seliman,.
Pasg, i beglerbeg, cu toata, Curtea acelul im-
Oral i cu toti spahiii din Rumelia, si-cu Domnul
din -Tara-Romgmeasca, cu toata puterea lui.
Isa-beg, All-beg, Schender-beg, Daud-beg, Iacub-
beg, begul de VuOitrn..., begul din Sofia, Pirl-beg,
- Tunüs, Isac-Pasa i. toti hinsarii lor, earl totl sint
atotputernidi si aU fost Voevozi acelei astir]. Cind
am vazut nol asa o oaste mare, ne-am ridicat
vitejeste, cu frupul nostru i cu armele noastre,
si li-am stat impotriva i, u ajutorul luT Dum-
nezen celui atotputernic, am invins strasnic pe
acel dusmani ai nostri i at Cresting,t4iI intregi,
si i-am sfarimat, i i-am cAlcat in picioare... Su-
ceava, Ianuarie 25
Oh

(1478

Doi ani dupa lupta de la Valea-Albd, in care-i


peri boierimea, tinr i Mtring, el insusi sca-
pind in adincul pgdurilor ocrotitoare, Stefan tri-
mese la Venetia un sol, ca sg arate suferintile
de pAnd atunci i nevoile situatiei sale. E aceiasi
teorie ca i in cele de mai innainte: grijg. de tara, -
simt de datorie pentru Crestingtate, dispositie
bucuroas g. de a se jertfi pentru dinsa, tinerea
.

cu sfintenie a tratatelor i jurginintelor, dar in-


- '.8 Main.

www.dacoromanica.ro
20

dignare adincd impotriva principilor crestini din


vecinatate cari nu-sl inteleg interesul, cari se
gilcevesc, intre el la ceasul celei mai marl pri-
mejdil, cari-1 lasa singur innaintea dusmanuluf
tuturora, cari, in stirsit, se bucura de nenorocirea
ce 1-a atins, creziud ca-1 va umili macar.
Dar se adauge ceva care lipseste innaintasilor
si contemporanilor sal : socoteala cuminte a im-
prejurarilor, armonioasa cladire a until edificiu
politic in care trdim pica astazi, desvoltind fi-
reste neatirnarea noastrd din autonomia noastra
desavirs,ita, din libertatea noastra religioasa ab-
soluta. $i in stirsit acel simt crestin care face
ca niciodata biruinta sa nu nasca trufia, nici in-
fringerea sa nu se coboare pana la desnadejde,
toate find in voia Domnulul care tine sealed insa
de ofice silinta ce omul o face care bine.
Editie: Hurmuzaki, VIII, la aceastA data.

Aceste lucrurl le-a spus din gura Io Joan Tam-


blac (Joachim Moldoveanul ? 1), sol i unchin (sic)
al durnisale lui Stefan-Voda, din partea lul.
s Tot ce s'a intiMplat din pricina Turcilor n Dom-
nia lul, va ti aflat Innaltimea Sa (dogele) de mult.
Dar cu adevarat ceia ce s'a intimplat n'ar fi fost
daca ar fi aflat cd, printif crestinl i vecinli sal' nu
s'ar fi purtat cu el asa cum sail purtat; dar eT au
calcat juramintele lor si invoielile ce le avea cu _
el; 1-an inselat, si a patit cite a patit. invoielile
juramintele ce erati intre T cuprindean ca loll
1 Iln frate duptl mama (Oltea-Maria) a MI .5tefan era Ioachitn.
_

1
4.;

www.dacoromanica.ro
%.'
'
- 21

trebuiati sa se gteasc i sa ajute acel loc i


acea Domnie impotriva careia ar merge Turcul.
§i deci, in nadejdea lor, a urmat impotriva mea
ce am spits. Pentru ca,, de n'ar fi fost asa, din
doua lucruri a fi facut una: Ori m'as fi impo-
trivit dusmanulul la vad si nu l-as fi lasat sa
treaca, orT, de mi-ar fi fost aceasta cu neputinta,
a§ fi cautat s scap pe oameniT din tara mea,
si nu ar fi suferit atita paguba. Dar el m'an la- *.

sat singur, si a urmat cum zic maT sus. i. daca


dusmanul ar fi fost singur, n'ar ti fost atit de
raa, dar a facut sa vie Tara-Romaneasca de o
parte si Tataril lie alta, si el insusT cu toata pu-
terea lui, i m'at incunjurat de treI part,T. i m'an
gait singur, cu toata oastea mea tulburata pentru
mintuirea celor de acasa 1. i gindeste-te Innäl-
- ;

;timea Ta .cita gloata aveam asupra-mi, fiind im-


potriva mea atitea puterl. EA, cu Curtea Mea, am
facut ce mi-a fost cu putinta, i s'a intimplat
ca maT sus,care lucru socot ca a fost vointa luT
Dumnezeil, ca sa, ma pedepseasca pe mine, pa- -
catosul; si laudat sa fie numele luI !
- Iar, dupa ce a plecat dusmanul, cu adevarat
am ramas parasit de orICe ajutor de la crestinT,
pentru ca, nu numaT ea, nu m'an sprijinit, dai poate
ca uniT aü avut placere pentru paguba facuta mie a

si teriT mele de Necredinciosi. i in aceasta vreme


I La 1476 Tatarit n.v.1iserä asupra Moldova Teranif a plecat sa-sl
apere si mIntuie pe al lor.

www.dacoromanica.ro
74,
22
-

a venit la mine secretarul InnaltimiT Tale i mi-a


spus ce i s'a poruncit, i mi-a fagaduit multe
lucrurf din partea Inna ltirnif Tale prea-crestine,
care esti plina de bunvoin i de grija pentru
binele crestinilor i nimicirea vrajmasuluf. Care
lucru m'a mingiiat i mi-a dat mare nadejde,
am ramas aproape odihnit. Pentru ca mi-a spus
ca, din baniT trimesi in Tara Ungureasca si din
alBi, voin avea ajutor i orice fel de ocrotire.
Si de aceia m'am grabit sa izgonesc pe Basarab
ca Voevod al Terif:-RomanestI i sa pun alt Domn
crestin, adeca pe Draculea, ca sa lie il*legem
impreuna. Si am indeninat la aceasta i pe Maria.
Sa Craiul unguresc, ca sa poarte grip, din partea.
lui ca Vlad Draculea sa se faca Domn, i, incre-
dinVndu-1 in sfirsit, a trimes sa-mf spuie ca et .
sa-ml string oastea i sa merg sa, pun pe acel
Domn in Tara-Romaneasca. Si asa am facut in-
data, si _am mers ell de o parte si capitanul Cra-
iului de- alta, si ne-am unit, si am pus in Domnie
pe acel Draculea. i, facind aceasta, el mi-a cerut
sari lasäm oameniT nostri pentru paza lul, cacT
in Muntenf nu se incredea prea mult. i en i-am
lasat Vila de oamenT de la Poarta mea. i dupa
aceasta ne-am despaAit, i indata s'a intors acel
necredincios Basarab, i 1-a gasit singur, si 1-a.
ucis, si cu el all perit tori af miei afara de zece.
Care lucru 1-am aflat MA, zabava, i, gasindu-se
linga mine secretarul InnaltimiT Voastre, si aflind

www.dacoromanica.ro
23

si el, IT lua ramas-bun. i mi-a spus daca era


cu placerea mea sa-1 las sa se duca, pentru ch
acuma a venit timpul sa se implineasca cele ce
ni le spusese din partea InnäIimii Voastre, i et
ii sfatuiam sa nu plece, din pricina ierniT, care
era foarte cruda pe la 16 Ianuar [1477]. i i-am
spus c. putea sa scrie i sa lucreze prin carT.
Si el imi -raspundea : Ce voin face insumi, nu
pot face prin scrisoare". i mi-.a cerut i om ca
sa mearga cu el si sa-1 aiba in tovarasia lui, i
sa se intoarca iar. i a hotarit cu mine sa se -
Intoarca de Past'.
Iar ei, ce e drept, vazInd grija i graba lui,
I-am lasat si mearga, si i-am dat un om, i ,am
ramas sigur pe cuvintele luI ca pe un lucru facut.
Cu ceIlaltI Domni crestini, vecinii midi, am vrut '

sa fac o incercare, ca sa nu ma aflu iarasT in-


selat. i Innalimea Ta stie gilcevile care shit
intro el, din pricina carora fiecine cu mult gren
abia poate face ale sale, si de nevoie lucrurile -
mele ramin fara ocrotire. Ba cred chiar ea acum
Craiul unguresc va face pace cu Tara-Roma-
neasca, ceia ce va fi foarte rita. Deci locul mieti
de scapare i nadejdea mea sint la tnnaltimea
Ta, pe care te rog sa fiT bun a ma ajuta.
Niel' nu ,vreati sa spun de cit folos e aceasta
tAra a mea pentru Crestinatate, sbcotind ca e ;
de prisos, cacl e lucru stiut bine de totd. C e
zid de aparare al Terii UngurestI, si al TeriI Le- !t

www.dacoromanica.ro
4
.
21

sesti. Si, in ce ,priveste aceste doua Grail, afara


de aceasta, fiind impiedecat Turcul cu mine acum
de patru aril, aü ramas multi crestinI odihnitT.
T Dec!, ca la Domni crestini i cunoscatI crestini,
alerg la Innaltimea Ta, cersind ajutorul vostru
ca un crestin ce sint, pentru pastrarea acestei
tell a mele, de priinta Crestinatatii. i. fagadu-
iesc ca orice dar i ajutor imI vetT fi dat, Ii voia
rasplati pe multe cal cind imi yeti porunci §i
vetT avea nevoie i impotriva necredinciosilor, i -

unde v va ti porunca, Lath zabava. Afara de


aceasta, .Innaltimea Ta va face un lucru foarte
vrednic de lauda, ajutind un Domn crestin.
Ceia ce acuma cer, e aceasta. Cad slut sigur .

ca, Turcul iarasI va veni impotriva mea, in vara


aceasta, pentru cele doua locurT ale mele, Chilia si
Cetatea-Alba, care-I sint foarte cu suparare. Deci
intr'aceasta vreail sa fia ajutat astazi, cacT vremea
nu ne ingaduie a lua alte masurl mai intinse.
Si Innaltimea Ta te poti gindi ca aceste doua
locurT, sint toata Moldova, si Moldova cu aceste
doua locurl e un zid pentru Tara Ungureasca §i
Tata Leseasca. Afara de aceasta en zic i mai
mult: ca, de se vor pastra aceste cetatl, Turd!
vor putea pierde i Cafa I i Criroul, i va fi usor
lucru. Dar chipul cum s'ar face, nu-I spun, ca sa
nu ma, Intind maT mult la scris, dar: cind yeti,
porunci, o sa-I spun.
"

I Cetate genove.sa, pierduti in mina Turcilor In 1473.


. , .

www.dacoromanica.ro
' .
25

VIII.

(1481.)

Doi ani mai tarziii, Stefan incerca sa dea Inca


un Domn Terii-Romanesti, de unde izgonise si
pe Radu-cel-Frumos i pe Basarab-cel-Batrin si
pe fiul acestuia Basarab-cel-Tinar, Tepelus, cau-
tind in zadar pe acela care ar indrazni sa se
ridice peste fatalitatile situatier sale, ramlindu-I
credincios lui i Crestinatatil prieten. Avea la sine
pe Mircea care se zicea fiul lui Vlad Dracul '
caruia dusmanit It dadeati ca mama pe CJ-
tuna din Braila, batjocura pescarilor de acolo. -
Mircea n'a putut stapini tara pe care o reclama
ca mostenire a parintelui sail, i maI fericit decit
dinsul a fost Vlad Calugarul, fost tpopax, pri-
beag, care e insusi strabunul lui Mihat Viteazul.
Scrisoarea lui tefan vadeste sentimentele luI 7

- fata de Rominil de peste Milcov : el dusmania


numal pe Domni i numal indreptarea politica
a acestora. Iar pentru sarmant era crutator si
bun, ingrijindu-se de pacea si de hrana lor.
Editil: Bogdan 1, pp. 109-10, no. (-ILK ; Bogdan 2, pp. 282-4,
no. =XIX.

Io Stefan Voevod, cu mila lut Dumnezet Doinn


a toata Tara Moldovel, scriem Domnia Mea la tot!
'
boierii, i marl si midi, si la tot! judetif i la toV
sarmanii, de la mic la mare, din tot Tinutul
.... i dupa aceasta asa sa va _fie in stire ca am
luat Domnia Mea linga mine pe feciorul Dom-

www.dacoromanica.ro
2.

-1' n1
--

1'

r: 1 ' 26

nief Me le Mircea Voevod, i nu-1 void lasa de la


mine, ci void starui pentru binele luI ca 1i pentru
-
al mied, insuml cu capul mied i cu boieril mid z

si cu toata tara mea, pana ce va fi in baStina


_
sa, Tara-Romaneasca, care-I este dreapta bastina,
cum i Dumnezed stie, i cunoasteti i voi. Drept .

aceia va zic: in ce ceas yeti Vedea aceasta seri-


soare a mea, ci voI In acel ceas sv intoarcetT
la locurile voastre, care de uncle atI fost i unde
aI stat dintru'ntaid, cu tot avutul vostru, cit
." vetl fi avind, i sà va pastratI avutul, i sa aratT
unde atI arat i dintru'ntaid, fgrä vre-o fried,
on grip, i teama. CgcI asa sa stiti ca nu ma r
gindesc a va face nicT vre-un rad i nicT vre-o
paguba, ci sa va pastrati i sa traitI In pace.
Si iaräsi eine va voi sa vie la Domnia Mea Si
la feciorul mied Mircea Voevod, iar Domnia Mea
, si fiul Domniei Mele Mircea Voevod II vom milui
si Mani Si cinsti. Si la aceasta este credinta.
Domniei Mele, marl si mid. Scris in Tirgul-cle-
jos Mart 15. 4-
,

LK.

R a du-c e 1-M a r e.
(1505.) ,

. Dupg Vlad Calugarul, care ajuta pe Turd si-i


iea luI Stefan acele cetAtI de care vorbe§te cu
Romanul.

www.dacoromanica.ro
t
27 . c

atita dragoste si grija in solia care doge, ajunse-


la Domnie, in 1495, evlaviosul ctitor de multe-
.biserici Radu-cel-Mare. Era al Turcilor cu totul,,
§i trebui sa faca greul, costisitorul i primejdiosul
drum la Poarta. Cu privire la el scrie Radu in
aceasta scrisoare.
Editie : Hurmtizaki, XV, la aceasti data". -

Radu, cu mila luT Dumnezen Donni al Tuft-


Romänet.i, i altele. Dumneavoastra, vecinilor
prietenilor nostri vrednici de cinste. Va facea
cunoscut dumneavoastra intimplarea ce ni-a venit
,
de la Turd. Adeca niste vaduri impreuna cu va-
mile ni le-a luat Imparatul; pe linga aceasta zice
ca a- pus in catastiful sag patru orT cinci miT de
oamenT, cari spune el ca ar ti venit in tara,
noastra sa stea, iar acum vrea sa capete de la
noT tot atitia. Ci noT prin niciun fel de darurb-
cit de mall, ale noastre, sag prin cererile priete-
nilor nostri n'am putut sä impacain pe Imparatul..
Deci trebuie ca acum sa trecem not insine farl
zabava la el. Daca insa, cu ajutorul luT Dumnezeg
vom putea face acolo _ceva bun, atone!, thipa ce
Dumnezed ne va aduce innapoi cu sanatate, in-
data ce vom umbla, vä vom da de stire. Pentru
care va rugam staruitor sa dati in grija supu-
silor vostri ca sa ramiie in pace cu oamenii
nostri pana ne vom intoarce. Altfel sa va ie
Dumnezeg sanatosT. 1505.
Dumisale judeluT i juratilor cetatii. Brasovului, -
s. a., vecinilor nostri vrednicT de cinste,- s. a.

www.dacoromanica.ro
. 28

N. - - -7
7:

Mihn e a- c e 1-R ail. -


(1508.)

Th-ma§ul lul Radu-cel-Mare fu Mihnea, un crunt


lid al lul Tepes, odata pribeag la Ur guff, dar pus
de Turd. El 41 singera sabia de trupurile boierilor ..
si pen InsuI, izgonit de rascoala, la Sib Eta, de
sabie. Cu privire la Turd, nu era cel mai cre-
. dincios vasal, §i, magulind pe Sa§ii vecini, if
asigur cà ar fi in stare sa opreasca, si el ca tatal
' sail, pe pginI. ,

Editie : Hurmuzaki, XV, la aceastã data.

Mihnea, cu mila lul Dumnezet Domn muntean,


,
_
.si altele. Dumneavoastra vecini i prietenT vred-
nicl- de cinstea noastra. titI dumneavoastra ea
in Tara Ungureasca am slujit totdeauna dumisale
Craiulul i arhiereilor i magnatilor Teril Ungu-
rest si am avut dinste de la dinsil. Tar acum, cu
voia lul Dumneze i a boierilor, am luat cirma
acestel tell a noastre, i toti boieril slut cu noT, ,
si toate cetatile slut in minile noastre. Decl nu
vrem sa fim nerecunoscatorl pentru binefacerile
ce le-am primit in Tara Ungureasca. Voim sa fim
vesnic in bung prietenie cu vol. Voim chiar ca
-
sarmaniT Marie! ,Sale Craiulul si al nostri sa tra-
.
iasca Impreuna, in pace. Tar, de spre partea Tur-

www.dacoromanica.ro
29

cilor, pe legea noastra cea crestineasca, sa n'a-


veV niclo frica! Celelalte vi le va spune dumnea--
voastra acest om al nOstru aniline Benedict Pi-
tarul in numele nostru, in vorbele caruia sa
puneti credinta neindOielnica, i celelalte. SA fiV
sanatosi. Data in Arges, Luni dupa InnaAarea
Domnulul [5 Iunie], 1508.
Dumnealor capeteniel orasulul, juzilor i jura-
tilor cetatiI Sibiiulu, veciniT i prietenil nostri
. .
vrednicl de cinste. si altele.

Xf
Bogdan Orbul.
(1510.)

De la fiul 1u tefan-cel-Mare, care pierdu Po-


cutia, ultima prada rAmasA in ghiarele batrinului
leg Stefan, ca s capete in Polonia o regala
logodnica si ea nu-f fu niclodatA sotie , de
la acest cap slab pentru un brat viteaz, avem,
in clipa cind se temea de furia Tatarilor, aceastA
scrisoare din 1510, plinA de repetitir i confusii.
- Hurmuzaki, XV, la aceasta data.

_
Bogdan, cu mila luI Dumnezeil Domn i Voe-
vod al tail Moldova Dumneavoastra domnilor
vecini i prietenT noua cu adevarat iubi1. Fiindca
Maria Sa Craiul v'a dat voua Iii ajutor i v'a
.
s

www.dacoromanica.ro
- 30

:scris sa v a grabitl intru ajutorul nostru, dupa


,cererea noastra, de aceia va rugam pe dumnea-
voastra, ca pe niste prieteni buni, sä va gatitT
fiecare, dupa porunca Martel Sale "Craiului, si cu
toate armele de razboi4 si tot ce se mai tine
de razboid, cit se poate mal bine i mai ales sä
tineti cit mai iute in.. pregatire 600 de calaret1,
. .cum aU facut si SecuiT, Si saml avetI la indamina
.gata, pentru ca, atuncI chid pe urma va void
cere dumneavoastra, -in clipa aceia, pe data sa'
-trimeteti pe aceI 600 ca innaintasi in ajutorul
nostru. Iar deocamdata sa binevoiti a trimete
200 de puscasi prin aceasta sluga a noastra Ilie,
care aduce scrisoarea de fata. i dumneavoastra.
cum v'am maI spus, tiecare si in orice zi i ceas
sa fiv gata dupa poruncile Marie! Sale Craiului,
donmului nostru celuI prea-milostiv, pentru ca,
atunci cind vre-odata, va, vom cere, indata sa
fiti in stare a pleca in ajutorul nostru: Asijderea
o acestor slugl ale noastre sa Ii da.ti credinta.
.Si dorim sa. fiti sanatosi dumneavoastra dupa
dorinta. Date din Curtea noastra in tirgul nostru
.al Bahluiului, Joi innainte de Sf. Mihail Arhan-
ghelul [26 Septemvre], anul Mintuiril 1510. '2
Dumnealor capeteniei orasului, juzilor i jura-
tilor i celorlalti Sas)." din partile Ardealului, de
-orice stare, prieteni i vecinI nouä iubiti cu ade-
-. -värat._ _
'4
.

' www.dacoromanica.ro
s
r

31 .

XII. .
- "

Vlad-Voda (Vlaclut).
(151i.)

IzgonitoriT 1u Mihnea gasirà pe un tinar fla- .

cauandru din singele lu Vlad lugarul. Vlad- 7

Voda, caruia i se zicea, cu alintare i despret :


Vladut. Fu ucis rapede, linga Bucuresfi, csupt
un pars, de Turcir Dunarir, chematI de puternicii
boierr ar Craiover, coboritorr dintr'unocrotit al
lul Vladislav-Voda.
Scrisoarea de fatá-1 arata pornit pe razboid
fArd prevestirea sfIritu1u säü grozav.
Editie : Hurmuzaki, XV, la aceasta data. . .
,

Vlad-Voda, cu mila lul Durnnezeu Voevod thun-


tean, Domn i mostean. Dumneavoastrkprieteni
si vecinr at nostri vrednici de cinste. Ne-am ru-
gat intre alte lucrurT ale noastre pentru niste
afaderi grele ale noastre domnuluT nostru prea:
milostiv Craiulut Maria Sa, i s'a indurat salt
faca mila de noT la rugaciunea. noastra. Pentru.
- credinta i Marturia caruia, ni-a dat scrisort ale
Marie Sale, pe care vi le-am trimes prin omul
nostru credincios Ruhan, in vorbele caruia sa
credeV nemndoielnic. Anume ca sa putem cumpara
§i aduce arme impotriva viclenilor, prea-cruzilor
dusmant ai legit crestine din tara dumisale Cra-
iulul si din Tinuturile eT: oricari' ar fi. daca am 3

.
,
'
www.dacoromanica.ro
Ar.

32

avea nevoie de asa ceva. Deci v. cerem dum-


neavoastra prin aceasta cu staruintla ca, la pri-
.

mirea scrisoriT acesteia a MarieT Sale, sa dati


ascultare poruncii i sl vä supuneti dumisale
Craiulul i st binevoitT i str gAsiti cu cale a
ni da scrisorile voastre pentru acest scop, in-
sernnate cu pecetea voasta Dat in Milesti; in
cele patru zile d'innaintea luT Mihail Arhanghelul
124-7 Septembrel, anul Domnului 1511.
.Dumnealor juzilor i juratilor cetätii Si
z si celelalte, pribtenilor i vecinilOr nostri vrednici
de cinste. 4
. .

XIII.

Basarab al IV-lea Neagoe. t-


(1518.)

Un Domn muntean nod, cdrturar sirguincios,


judecAtor istet al lucrairilor frumoase, ziditorul
mAng.stirii Argesului, Neagoe, Basarab al IV-lea,
vine la rind. Mai dese ori se inatiseazi cu grija
aurului ti argintului potirelor, càdelnitilor ti altor
podoabe bisericesti decit cu a tierului armelor.
Editie : Hurniuzaki, XV, la aceastA data.

Dumneavoastra, prietenT i vecinT al nostri


vrednici de cinste. Vi aduceti aminte ,ca, anul
trecut, ceruseram de la d-voastra argintari mai

www.dacoromanica.ro
-
33
,
isteti decit cei1atI, cari sa faca intelepte§te lu-
crarile noastre. Ci dumneavoastra ati ales si att
trimes la not pentru lucrarile noastre ca mat
isteV decit ceIlaltl pe mesterul Joan i pe mes-
terul Celestin Argintariul, cari de sigur ca ad sa-
virsit lucrarile noastre aid in Tara-Romaneasca
a noastra destul de dupa placul nostru. i am
pus sa ni faca ni§te cupe, i le-aa facut cum do-
riam. Pentru care ni-aa facut socoteala deplina,
de acestea, de toate. i not dupa vrednicia lor
i-am rasplatit destul de darnic, pe el i pe sotil
lor. Dar de atuncl, mai de curind, a venit la nol A.7

ace1a§1 mester Celestin Argintariul, cerind de la


not argint sa-1 lucreze. Ci not i-am dat argintul
cel mat curat ca sa ni faca o cAuie dupa chipul
turnului cetatif noastre. C not am strabatut
Tara Ungureasca, i maT frumos turn nicairt n'am
vazut. Mat innainte, cind Meuse acel lucru al
nostru i ni-1 infati§ase innaintea ochilor, nu ni4
placut, pentru ca, era facut dupa felul Tiganilor.
Avem not destul me§tert cari ar fi putut 'mai
frumos sa faca de cum a facut el. Pentru care
a doua oara acela'§i me§ter Celestin ni-a fag,-
duit sa faca mat frumos, si a luat argintul de
la not iarasi, din minile dumisale lui Valentin
Pitarul i luT Oprea Vistierul. De la care cerem
acuma, dm& tine la cinstea luT, sä ni dea catuia
sad argintul. Ca pana acum, precum am atlat,
acel me§ter Celestin n'a facut lucrul nostru, pe
3

www.dacoromanica.ro
tft
. .

_
34

care fagaduise a-I face atunci, la Pastile ce aü .

trecut. Dec1 va rugam pe dumneavoastra sa và


-
IngrijilI cu sirguinO, de acest lucru al noStru,
cu privire la noi, dupa spusele slugii noastre
dumnealui Valentin Pitarul, in vorbele däruia sa,
binevoiVi a pune credinta deplina, i celelalte.
Mora Ii dorim sa fie mult timp sanatosi. Din .

Pitestl, Simbata innainte de Sf. Toma [18 De-


chemvre], anul 1518. ,
Basarab, din mila lul Dumnezeti. Domn mun-
tean, Domn i mostenitor, i altele. ,

Dumnealor judelui Craiului i capeteniel ora-


sului cetatii Sibiiului, domni prieteni i vecinl ai
nostri vrednici de cinste. .

.. -, XIV..
,

.
- ,
1 `'

(1520.)

Lui Neagoe nu-i lipsiail insa, la intimplare, §i


gindurile razboinice. Astfel in aceasta scrisoare,
in care se intilne§te grija sfintirii solemne a unei
rnanastiri, cu care prilej era sa facA §i o mare
cercetare a o§tilor sale, cu dorinta de a folosi
Cre§tinAtatii i, in rindul intaid Ungariei, care
la 1526 era sail* afle sfir§itul in lupta de la Mo=
hacs. Deci traditia politica a necontenitei alipiri
catre cre§tini, fara deosebire de confesiune, traia
si in aceste timpuri de pasnica Domnie care a
dat terii cele mai frumoase podoabe ale ei in
cladiri.
I
-o
, t
www.dacoromanica.ro
.
35
.
Tonul scrisorif e absolut bisericesc, cuprinzind
formule de smerenie i iubire a aproapelur.
Editie : Harmuzaki XV, la aceasti data.

Dumneavoastra fratilor i vecinilor mult iubitT


nouA SA va vie in minte cA, de cind Dumnezea
4,
cel Prea-Innalt ne-a ales in Domnia sad Voevozia
acestel TerT-RomAnestf, de si nu eram vrednicT si
destoinicT de stApinirea ef, totusf, dupA voia luT
Dumnezea daca s'a fAcut asa, de pe acea vreme
ping astazI stim ce in pace v'am tinut cu toatA
prietenia i buna vecinatate, cum v'am fost fa-
gAduit dumneavoastra., fratilor, prin necontenitele
noastre fAgaduielT. De aceia v putem da de stire,
ea unor vecinT, i aceia cA, in timpuri ce n'aa
trecut de mult, o credincioasA slug a I

noastrA, am arAtat ca sintem gata a sluji "cu ,

eredinta dumisale Ludovic, cu mila lul Dumnezea


rege al ITngarieT i Boemiel, i altele, domnul
nostru prea-milostiv, i afara de aceasta chiar si
Intregil CrestinAtAti. Asa cA, atuncT cind va fi de
nevoie, cu toatA puterea noastra i ()stile noastre, ,

sA ridicam armele pentru acea Tara Ungureasca,


si anume cu 40.000 de calari i pedestri voim sa
fim de fate,. Pentru care am hotarit la totT boieriT
teril acesteia s face pane la un anume timp
acest lucru, cAcT am inteles ca Imparatul; Tarul
0 .

www.dacoromanica.ro f
I

36

Turcilor, se pune in miscare. Dar incotro se duce,


habar n'avernl.
Apol, cum stip' i d-voastra, am ispravit bi-
serica noastra sag inanastirea pe care o faceam
din noil intru cinstea atotputerniculul DuMne-
zed: dupa legea i rinduiala credintel noastre
am stintit acea biserica intru lauda Irma
Domnulul nostru Isus Hristos 2. La inchinarea
acestel biserici va veni toata taxa aceasta. Decl
am trimes de li-a poruncit sa se adune; cu pri-
lejul acestel inchinarl vom putea sa cercetam in
scurt ostile noastre. Pentru care, prin aceasta
va rugam, ca pe niste prieteni, ca d-voastra, fra-
tiler, sa binevoiti a trimete dintre eel doisprezece '
jurati ai cetatii d-voastra un om de credinta din
cetatea d-voastra aici, la nol, ca sa-1 mai vedem..
Pentru ca avem un gind ca acela §i atita gatire
de v'ar placea i d-voastra; de aceia am poruncit
si am facut sa fiti chemati. Si de acuma sä traig
, in fericire, fratilor. TirgOviste, Joi dupa serbatoarea
Sf. Marcu Evanghelistul [26 April], anul Dom-
nulul 1520.
Basarab Voevod al Teril-Romanestl, §. a.
Dumnealor judelui Craiului, capeteniel cetatif
§i celorlaltl cetateni ce sint in Brasov, prieteni
I si vecini aT nostri vrednici de cinste.

1 Era un zvon fats. V. Iorga, Gesehichte des osatanischen.Rei-


oleos, II, p. 385.
2 Nu e vorba de mangstirea diu Arges, care poartil- hramul Ador-
mini Malcel Domnulul. .

www.dacoromanica.ro
-

'
e.t
37

, XV.

tefan-cel-Tinsar (§tefänit5,
. ;

47 (1523.) -

,
Nepotul de flu al lui Stefari-cel-Mare avea fara
indoialg. insu§iri. Sigur de sine, insufletit de do-
rinta faptelor mar!, el gasia in negocierile sale
cu vecinil, mai ales cu Polonii, cari voiati sa-1
bage in foc pentru singur folosul lor, vorbe de
ironie mu§catoare.
Un sol al lui in Po Ionia vorbeste astfel.
Editie Hurmuzaki, 118, p. 708 si urm.; cu traducere, in ,t
Hasdeii, Archiva istoricer, 1, pp. 12-3. '
-.
Intelese din astea Domnul mien ca se incearca
paginul sa-1 desbine de Crestinatate si de Maria -
Voastra, fereasca-ne Dumnezea; i multa nemul-
tamire simti Maria Sa Si Sfatul Marie! Sale; si
trimesera fara zabava care sangeac, ca raspuns
la solie, cu darurI prietenestf, pe Vornicul Tillie
care fusese i la Maria Voastra, dindu-I invgtaturg
sg afle i sa cerceteze despre cele descoperite
l din gura soluluI; ca spot, indata ce vom capata
stiff, sa nu intirziem de a instiinta i pe Maria
Voastra despre toate cite vom sti; ca astfel sa
fiti incredintati Maria Voastra, mare si bun prieten
al nostru, cä nof i Divanul nostru nu vrem a
ne desparti de Crestinatate si de Maria Voastra,
cit limp vom fi viT i ne vom putea lupta din .!

9 www.dacoromanica.ro
e
I ,

38 .

voia hit Dumnezea; cart altfel insasT Maria Voastra


irrtelegeV ce asuprirT ,sufere Domnul mien din
partea paginilor !
Asa dar, bunul i marele nostru prieten, sa,
catati Maria Voastra ca prin Domnia i Craia
Marie! Voastre sa se ridice Crestinatatea. Zan,
avett Maria Voastra o Domnie i Craie mare,
si un Sfat mare la numar ; i putet,I sa cum-
'Anita lucrurile despre paginT, i sa va sculaT i sa
va aparatl Impotriva dustnahuluI d'impreuna cu
toata Crestinatatea, desteptind pe Sfintul parintele
Papa, si pe Chesarul, i pe Cral i pe to-V DomniT
crestinT sa infrunte cu puterea 1)6 necredhiciosiT
vrajmasT aT CrestiriatAil; cacl am aratat Marie!
Voastre ce facura paginil cu Tara .Ungureasca;
si cum de curind risipira i stricara Domnia i '

Tara Munteneasca, punind acolo Domn pe Turcul


Mohammed; i cum insusl Sultanul cu toate pu-
terile sale impresura pe mare si pe uscat Rodosul,
. sa nu-1 ajute Dumnezet, pentru ca nu cumva, do-
bindindu-1, fereasca Dumnefeil, sa puna apoT mina
pe toata Crestinatatea. De aceia veghiatl Maria
( * Voastra pana ce paginul, oprit in alte partI, Inca
nu s'a intors cu fa0, spre noT; cacl atuncl vaT
de Crestinatate! Domnul mien, prieten al MarieT
Voastre, va face cunoscut primejdia Crestinatatif
va indeamna sa va sculati impreuna cu toata,
Crestinatatea impotriva paginuluT, nedesbinat,1 .1i
,
. aIipiT ca unghia de deget.
$'..
- ,,

www.dacoromanica.ro
.
I

6' " ": ,V


39 I

De asemenea, dornnul mieü, prietenul Marie


Voastre,, roaga pe Maria Voastra i pe toV Domnil
crestinT sa nu-1 1salI pe el afara din_ mila cres-
tinilor, de vreme ce Maria Sa doreste cu toata
credin0 i cu toata dreptatea sa, fie cu Cres-
tinatatea, intim cit ii vor ierta puterile, i sa
rnearga cu Domnia:Voastra impotriva dusmanulul;
numal Maria Voastra si Crestinatatea sa nu ne
raspingetI din sinul Vostru; cad stie Dumnezea
ce marl asuprirT paginestI are Domnul mien,
prietenul Mariel Voastre, din pricina CrestinatatiI;
si a stitI si Maria Vaptra. -
SA va mal spun Mariel Voastre ca Domnul .

. mien, prietenul, Mariel Voastre, tine acuma Sfat


cu boieril sal despre Crail i Domnil crestinl,
pentru ca sa hotarasca, cine din el ar fi atIt de
vrednic intelept, Melt sa fie in stare a in-
i ,

cape, a intocmi, a calanzi lucrul cel mare al


impaciuirif crestinilor impotriva dusmanilor pa-
ginI al Crestinatatil; i nicI Domnul miet, nicl,
boieriT
,
sal nu se putura dumeri a gasi un ,
rage i Domn atit de vrednic i intelept pentru ,

aceastä treaba, afara numal pe Maria Voastra,


care, daca 4 voi s'o faceD, cu Sfatul Mariel
Voastre, chernIndu-va in ajutor pe Dumnezea i . ,

pe Maica Domnulul,. zau ca 4 fi un mare si


ales batman, cap si povatuitor a toata Cresti-
natatea; cad, in .adevar, din citl DomnI crestinT
cunoaste Domnul mien i Sfatul Mariel Sale,

www.dacoromanica.ro
r
40
. .

-
nu; este altul in vrednicie ca Maria Voastra:
unil sint prea tineri, aIiT necunoscutl noria, altii
nedestoinici pentru facerea unor lucrurl i lega-
turi atit de marete.
In stirsit, rugam pe Maria Voastra a baga in
seama cuvintele noastre, gindindu-va bine mai.
innainte de toate sa nu piara Crestinatatea toc-
mai in zilele Mariel Voastre; cacl, daca astazi , ;
Dumnezeil va pedepsi tara noastra 'Moldova, sa
nu va indoiti Maria Voastra ca mine o sa vie
rindul i pentru alte Domnii crestine. Nu treceti
cu usurinta asupra soliet noastre, find ea de
cea mai mare insemnatate. Maria Voastra aveti
o Domnie mare si un Sfat mare la numar: sfa-
tuiti-va si chibzuiti!

xvi. - .

(1524.)

inca mai aspru suna aceste rinduri, din anul


1524, cuprinse in altä instructie de ambasador :
Editie : Hurmuzaki, 113, pp. 723-4. '

_, Pentru solia pe care d-voastra o aT trimes la


. el, precum i pentru bucuria cu care d-voastra
alT primit vestea despre biruinta lui asupra
Turcior, [Voda] va multameste i mi-a poruncit a
va spune ca nu s'a luptat pentru tara sa i oa-
menil sal cu dini1, ci pentru a se putea curati

www.dacoromanica.ro
1-
' . 41

de banuiala necredintei, daca d-voastra al fi


avut-b despre el. Prin care zice ca a atItat pe
Turc impotriva-I ' i asteapta din ceas in ceas na-
valirea lut Deci dumnealor nu trebuiaa s ceara
ajutorul mieti, ci mai curind a avea en dreptul
a cere ajutorul lor, mai ales ca pentru tara Cra-
iului am pornit dusmanie cu Turcii i cu acest
prilej am pierdut patru sfetnici, pe lIngä altI multi ,

4i. bunt i, cu toate c vi multAmesc pentru ea,


fagaduiti a-mi da ajutor si nu voiti a va cruta
averile i cheltuielile i ostenelile i sanatatea,
totnsi trebuie sa va spun di n'am vazut omul ,
care, daca insusi se inneacar, da ajutor altuia, ci
Insusi trebuie intäia sa innoate la mal. Asa si
d-voastra imi fagaduiti ajutor, dar nu voiti sä
va luptatI cu dusmanit asteptind ca eb sa ma lupt
cu dusmanul &voastra. Intaig d-voastra sa va
luptati cu dusmaniT d-voastra, cu care lucru va '

veti ajuta i pe d-voastra i pe mine, ca ea nu


pot sa va darl ajutor cind am si ea aceiasi nevoie
ca i d-voastra. Va mai p1inget,1 ca nu va clan
veste de lucruri noua. Cum v'am instiintat in
fiecare an despre orIce _oaSte, va arat acurn prin
tine 2 ca Turcul Thassule (sic) nu s'a intors peste
Dunare, ci stringe stem, intre Chilia i Cetatea-Alba,
oaste impotriva terii 'Craiului. Mal la urma nici
nu sint straja voastra naimitai nici nu sint dator
In 4318 el biruise pe Tatarl.
2 Mut.

www.dacoromanica.ro
42 .'

a va da §tiri, mall ales cind toate cite vi le spun


ziceg ca nu sint adevarate. Iar acum aveV in-
susT adevarul innaintea ochilor.

,; --- 2' XVII. - A

Petru Rare ,

(1529.) .
Petru, zis ' Rares, fiul din fori al lul Stefan-
eel-Mare, i-a fost adevaratul urmas : prin istetime,
, prin urmarirea indaratnica a planurilor sale, prin
marimea acestor planuri. El a stapinit prin ginerif
sal Tara-Romaneasca si a rivnit Ardealul, adau-
gind la Ciceul §i Cetatea-de-Balta mostenite de
la parintele sad Ungurasul, Retegul, Rodna
chiar Bistrita.
in 1529, trei ani de la lupta de la Mohacs §i
. in acelasi an cu expeditia prin care Sultanul
Soliman-cel-Maret ocupa Buda, Petru facu trei
expeditii in Ardeal. Cea de-a treia avea in frunte
pe Domnul insu§1 §i avea de scop luarea Bra-
s'. sovului, pe care se facea a voi numai sa-1 smulga
din ascultarea lul Ferdinand de Habsburg, fra-
tele linparatului Carol Quintul §i unul din con-
curentii la stapinirea Ungarier, i sa.-1 supuie lui
Joan Zapolya, cellalt Craid, fost Voevod al Ar- 6
dealului §i sprijinit de Turd. Dupa o lunga im-
presurare orasul se rascumpara de peire.
in acelasI timp, prin scrisorile ce urmeaza,,
Petru ingrozeste pe Bistritenii nesupusi.
Editie : Hurmuzaki, XI, la aceastä data.

www.dacoromanica.ro
43

Petru Voevod, cu mila luT Dumnezeil Domn aT


teriT Moldova Dumneavoastrg, credinciosiT nostri
in adevar iubitl. Am auzit cg prin rautatea si
rascoala voastra iargsT v'atT ridicat coarnele, i nu
voitl sg va supuneti noua, i va ImpotrivitT Mg--
riel Sale- Craiulul, i nu lasatT sg intre in cetatea
voastra pircalabil nostri pe cari i-am orinduit. Si
sa Oita decT vol, Bistritenilor, cg vom porni asupra
. voastra cu putere de rtlzboiti gatita si mare, si
,pe totl, cu copiiT, de la cel maT mare la cel maT
mic, pe unit IT vom trece prin fier i foc, i in
patru partI va vom taia i va vom pedepsi. 7

Pentru ca Intäiü mi-att aratat credin i apot


necredinta. i, daca vretT sg va deslegatI de minia
noastra, indata ce vett vedea scrisorile noastre,
s i primitT pe pircalabil nostri in cetatea voastrg
si in mijlocul vostru. i sa nu facet! altfel, si,
apol, de va va spune ceva Grigore, omul nostru,.
In numele nostril, sari credett. Neamt; la sap-
tamina dupa Adormirea Make! Domnului _
[22
August], anul 1529.
Dumnealor judelut i juratilor Bistritei, credin-
ciosil nostri lubiti.
_4
. ..
XVIII. ...-,

,
. t- .-; .:s (1529.)
."" Somatia cAtre BrasovenT se face astfel, din satul
vecin al PrejmeruluT. . , .

Editie : Hurmuzaki, XV, la aceasti data


-:

www.dacoromanica.ro I
' .
=
44
'

Pettu Voevod, cu mila luT Dumnezell Domn al


Aerif MoldoveT. DumneavoastrA prietenilor nostri
,cu adevArat iubitT. Am venit aid impotriva Vi-
.clenilor MArieT Sale domnulhl- Ianas. Craiul un-
guresc, ca sA vA supunem supt paza Marie.' Sale.
, Ceia ce, cum vAzuill ell, nu yogi. Asa ni se pare
nou ct avetl de gind SA vA hranitI cu pietre.
- 'SA stitT bine decT : noi n'am venit pe douA-trei
-sAptAminT, ci pAnA vA vorn indupleca i vom face
-cum ni era voia. Si la intorsul nostru InnapoT
TOM .arde cu parA de- foc aceastA tarA a BIrseT,
.§i vom lAsa Ora goala i pustfe. Si in prirnAvarà
vA fagaduim iarä rzboiü, i iarAsT vom pune
sa se calce in picioare samánAturile voastre cind
vor fi crescut, pentru ca iarAsT sA fig Mitt hranA
timp de un an. Poate cA voT, o prea-nebuni
pros-la oameni, sOcotitT ea, fiind intre pietre, pie-
V
trele putetT sa le si roadeV. Ci cu atita vA pra-
pAditT viata i vetT raminea in desert, pentru cO,'
nOT oprim pe Seen!, supt pedeapsa, sa nu vA At

s
. aduc i sa nu va vinda, grill sail alta hranA.
Vom avea straja noastra adesea intre ei. DecT
vA indemnAm ca, la vederea acestei scrisori a
noastre, indata sa trimeteV la noT sese oameni
alesT, ca sä ne Intelegern, i, pe credinta noastrA
cea bunk, Ii vom da drumul sa se IntoarcA in-
sarAt. Prejmer, la saptamina dupA Luca Evan-
ghelistul [25 Octomvre] 1529.
Dumnealor judeluT i juratilor brasoveni, prie-
.
tenilor nostri iubiI cu adevarat.
,

www.dacoromanica.ro
45

XIX.

(1529.)
1 (1-, .
Dupd primirea banilor i placerea supunerif
Sasilor, Petru se intorcea spre casa. De pe pà-
mint moldovenesc el fulgera o ultim amenin-
tare care Bistriteni, cari uvula indata de lucru :
cu ostasiI lui Vodd. .
- .

Editie : Flurmuzaki,-XV, la aceasta data.


*.

Petru Voevod, cu mila lul Dumnezed Damn al


Moldova Dumneavoastra,, pe cari nu va iubim
de loc. Dupa culesul viilor, pe la 14(1 Noiemvre,
mersesera cu dusmanie impotriva viclenilor Ma- ;
del Sale CraiuluT, Domnului nostru prea-milostiv.
Dintre diniT uniI, la cari am ajuns, precum sint
cetAile Brasovul i Sighisoara, s'ad dat intati
Marie! Sale Craiulut, apoi noua, si Inca si multe
orme foarte puternic intarite. i ne gatiam a 7
A

pleca asupra voastra. Unii ne-au intimpinat cu


vorbe ca acelea cä i vol avet,T in inima si In
cuget ,sa vä supuneV noua. Si de aceia am za- ,

bovit acea hotarire a noastra si am trimes la. ;-


vol pe boieril no§tri de frunte, Tomsa, Marele- 1

Vistier, i Vlad, pircalabul de Hotin, ca sa va ple-


catT noua. Dupa cum am aflat, din indaratnicia
, voastra, tot va impotnivi1T, i nu vreti pang va
vom taia capetele. i sa stiti sigur ca iartisi in
curind vom trimete oaste noua pentru a incun-

^
www.dacoromanica.ro
_A
46

Jura Bistrita, a va dumesnici prin foame i a _

ierna la voi, ca sa nu iasa niciunul din voi


pana nu vom veni noi insine acolo. Si cu ade-
varat sa stiti Ca, de' asteptati sosirea noastra
acolo, vom pune sa va tale pe'toti, de la mare pawl,
la mic, i nimenea dintre voi nu va avea nadejde
si leac. i pe Mihai pircalabul nu trebuie sa-1
caznitl acolo la vol, ci mai bine sa-I datt drumul.
Ca pe calea sesulul i acuma in munti sa ne as-
teptaV ca oaspete daca nu yd., yeti inchina noul
si nu va veti pleca in stapinirea noastra. Ling&
apa Bistritel, in ajunut Sf. Andrei Apostolul [29
Noiemvre], anul 1529.
Dumnealor judelui i juratilor i batrinilor Bis-
trite!, credinciosi iubiti noua cu adevarat.
'

XX.

(1531.)

La 1530 Rares se intoarce asupra Poloniel. In


el ca si in tatal sail, ardea patima rdzesului
pentru mosia lui pe care cu nicTun pre i pentru
, , nicTun alt cistig nu intelege a o pdrdsi in minile
altuia.
Dar, dupa ce luase Pocutia. Domnul cuceritor
fu biruit, la Obertyn, de soldatii lui loan_ Tar- ,

nowski Inchi in tabdra lor de card, pentru a


da numai la urma hotaritorul asalt.
Dar Petru-Vodd nu privia aceasta mare in-

www.dacoromanica.ro
47

fringere, din care insusi se alese ranit, decit ca


un Intàiü soroc de judecata pierduta. Se gati a
duce mai departe gilceava pentru pamintul
Si pand atuncl scria regelui Poloniei ravav ca
acestea. ,
.
.

Editie: Hurmuzaki, Sup/. 11 la aceasti data.

Prea-innaltate doamne, prietene iubit. Petru


Voevod, cu mila lul Dumnezea Domn al refit
Moldova Deci, ca sa nu fil In nesiguranta Maria
Ta, in zilele acestea am trimes omul nostru la
dumneavoastra cu scrisorile noastre pentru felu-
rite lucruri grele; care a fost oprit de Otta 1. Dar .

tot a \ ingrijit de scrisoarea noastra catre dum-


neavoastra §i, cind s'a cetit scrisoarea noastra, ,

dumneavoastra ni-atI scris ce nu se cade a scrie


unui Domn. Nol nu §tim: or! de a fost scrisa acea ;

scrisoare dupa spusa Domniei Tale orl ca sa ne


insole cu dinsa. Ca adeca Ora PocuOei nu se
tine de Moldova i ca parintele nostru Stefan
Voevod cel Mare, Dumnezea sa-I ierte, n'a sta.- t
pinit taxa Pocutia Si mai spur Dorcinia Ta ca,
noI .nu sintem feciorul lul tefan-Voda cel Mare,
ci sintem feciorul lui Bogdan Voevod, care era
frate cu not Ci ale! a scapatat scriitorul i s'a
in§elat cind ni tagaduie§te pe parintele nostru.
Si acea parte a Pocu#el Stefan Voevod cel Mare.
tatal nostru cel prea-iubit, a tinut-o multa vreme.
I De Chodeca, comandant in Pocutia, la Colomba.

www.dacoromanica.ro -
71

`, 48

,
Dupa rnoartea parintelui nostru, supt Bogdan'
Voevod, fratele nostru, pentru sora Domniei Tale
care era legodita cu dinsul, supt vesrnint de in-
selaciune s'a luat de la el tara Pocutiei. Ci
acuma avem nevoie de tara aceia: de aceia am
., luat-o de la Domnia Ta, pentru ca 'hi este ade-
varat i legiuita mosie. . .

Acuma noi nu voim ca Domnia Ta sä ni argO


arneriintari. De aceia te rugam pe Domnia Ta
ca pe un bun prieten, pentru buna vecinatate,
sa ni-o harazesti, pentru Ca stim sigur cum ea,
tara aceia a Pocutdei se tine de Moldova : de
aceia am. luat-o. Iar unde zici Domnia Ta ca not
am calcat tocmelile, juramintele noastre, ci not
n'am calcat tocmelile noastre, nici juramintele, nicT
n'am calcat pecetea noastra, earl n'am intrat in
stapinirile lesesti ale Dornniei Tale nici o jurna-
tate de leghe, ci ne sirguim a.pastra vesnic jura-
,
mintele ce am fagaduit. Dar am auzit ca Domnia
Ta ai incununat pe fiul Domniet Tale in Craia
leseasca Si 1-ai asezat In Scaunul cel craiesc :
not cu dinsul n'arn facut pana acuni nici jura-
. mint, nici tocmell. Si, daca Domnia Ta socoti cm
acel Tinut al Pocutier nu se tine de Moldova, sa
trimeti Maria Ta un om, sa intrebe: intaia la
.prea-puternicul imparat turcesc, apoi la chiar
clumnealui Joan Craiul Teri! Unguresti, cari vor
face drept jude i dreptate intre noi: a canna
dintre not, a Teri! LesestI sail a Teril Moldova.
VI

www.dacoromanica.ro
49

e Ora_ aceia. Ca, atuncl cind trimetem soliI nostri


la Domnia Ta, magnatil Domniel Tale II opresc
si nu-I las& a merge la Domnia Ta, i pe urma
Domnia Ta ni scril ca viclenim.
Nu stim: cu stirea orl fait, stirea Domniet Tale
a fost scris cuvintul acela. Dna, Si Domnia Ta
te indoiestl de acest lucru, trimete pe omul Dom-
niel Tale sa vada, sa cerceteze i sa ceteasca
scrisorile Domniel Tale, orT de viclenim. i, altfel,
dorim ca Domnia Ta sa fit sanatos. In Bahluid
(Rh- 21 Fevruar 1531.
-
< -;
XXI. P
r
..:.
f;

. (1532.) '11 ) -

Alta scrisoare, din 1532., cuprinde locurt ca -

acestea.
Editie : liurmuzaki, Supt. 12, pp. 64-5.

Cit vom trai nu vom suferi sa ne iea cineva


in batjoeura on sa ni faca paguba...
Maria Ta sa stie ct, daca trebuie sà ne in-
voim, sa ne invoim dupa datina crestineasca §i,
daca trebuie sane batem, apot sa ne batem. SA, se
hotareasca odata. Dar, daca Maria Ta nu vreal
sa ni dal ca despagubire 1 Ora aceasta Pocu0a,
' Pentru cele pierdute de la Obertyn. Petru judeca !artist ea in-
tr'un proces razesesc pentru mosie.
4

www.dacoromanica.ro
1 1
111

50

vom lua-o nol, vom trece-o prin foc; i nu va


folosi nimeni, nici noi, nici Maria Ta, cad va
_
raminea pustie.
. Nu Putem sa nu ne miram cal Maria Ta nu vreT
sa intelegi i ca, starui sa aibi unul din Tinuturile
noastre, pre-cum ar face un om pe care un zid
bun II acopere....

XXII. .

. (1533.)
c . ,

In aceleasi forme, de drept, nu de politica,


urmeaza, din partea luT Petru-Voda, plingerile si
cererile in 1533. Le luam dintr'o instructie de
sol trimes in Polonia. .

Oferta de a ceda Pocutia, pe bani, e o sire-


tenie a Domnului ca sAil adoarma dusmartul.
Editie : Hurmuzaki, Supt. 12, p. 72 i urm.
, .

Stapinul d-tale, dupa ce m'a batut i mi-a


pradat tiara, nu vrea sa se impace cu mine. Dar .

tot ar fi fost mai bine sa-mi fi daruit bucata


aceia de loc ca despagubire pentru pagubele mele
f
1

cele Ca m'ar fi facut astfel indatoritul buI


decit salt puie nadejdea in pagin. Ca n'am auzit
vre-o data ca un cine amestecindu-se intre sfintg
sa faca vre-un lucru bun. Asa si cu paginii, ca
bucuria lor cea mai mare i mestesugul lor e sa
incurce intre dinsli pe domnit

www.dacoromanica.ro
X
t T .a -

,
,- 51
\
Nu domnesc de mult, i e a patra oara de
cind vad razboia pentru Pocutia; tara asta nu
face, de sigur, cheltuielile pentru dinsa i singele
ce s'a varsat din pricina eL paca Maria Sa Craiul
nu vrea sä fact precum cer, sà ma despagu-
beasca in .banT': .as face atuncT pacea, d i nu
se plateste.' Solul Tarulul tataresc care e la mine
iml spune ca, Maria Sa Craiul IT da pe an 15.000
de bant de aur i darurf de altI 6.000. Dna Maria
Sa Craiul ar face cu mine o tocmeala Si m'ar
cistiga pentru slujba sa, n'ar maT trebui sa dea
nimic ,Tatarilor; Maria Sa ar putea sa .nu ii dea
peschesul timp de un an i, daca ar navali el in
terile Marie! Sale, m'as sili ea din rasputerl pentru
ca, impreuna cu ()stile .Mariei Sale Craiulul, sa-T
punem pe fuga: ar , o cinste i o bucurie pentru
Maria Sa Craiul. Maria Sa trebuie s tie seama,
ca Wept cu rabdare despagubirea pentru ce am
pierdut; Wept ca Maria Sa ;s5,-41 vie in mint!,
de i, din pricina MarieI Sale, de peste un an
n'am alt sprijin decit acela pe care mi I-a dat
Craiul, lamas prin episcopul din Ardeal.
Veal icoana asta a Sfintei invieri pe care am
jurat i jur ca, daca Maria Sa. Craiul nu ispra-
veste cu mine, au vein inceta i ma vain ras-
buna pana la moarte. Acela in care Maria Sa
Craiul nadajduieste 2 nu ma va impiedeca: §titi en
.
,
I De fapt, Flares cant& numat sd-st adoarmá duFnanul.
2 Sultanul Soliman.

www.dacoromanica.ro
I 52

cum si cu ce sa-f astup gura! Nu-mi voia lasa


rasbunarea si daca lumea toatg ar fi sa se da-
rime asupra mea !
-

XXIII.
F. -
:- -1

. (1537.)
,.1
Peste patru ani inca, lucrul nu se lamurise..
La o amenintare de razboia, Rare§ raspunde çu
aceste miscatoare cuvinte.
. ..
2 Editie : Ilurmuzaki, II, la aceasta data.
;
Petru, cu mila luT Dumnezen Voevod Doran,
. Si mostean al Teri! Moldovel, s. a. Am ,int,eles ca
Maria Ta va porni cu armele dusmaneste impo-
triva noastra si a aceste! ..ert a Moldova Tara
aceasta, e a prea-innaltatulul i nebiruitulut Im-
,

parat turcesc, domnul mien cel ,prea-milostiv, si


ni-a dat-o noua s'o stapinim: sa traiasca, Maria
Sa Imparateasca! Nu stim cum am jignit cu fap-
I
tele noastre pe Maria (fa. tim ea pe Maria Ta
te sfatuiesc magnatil din Sfat sa navalest) in
Ora aceasta a Impgratului, i altele: CeI ce pri-
vesc la inceputurT, sfIrsitul :insa nu-I still Deck;
si daca Maria Ta esti setos de singele crestinilor,
fa dupa voia Marie! Tale cea craiasea. i noi
sintem cu toate puterile noastre gata, i te vom
astepta pe Maria Ta. :Dumhezét1 stie cut ii va
,

www.dacoromanica.ro
r
53
. -

ajuta norocul, si, daca vom fi biruit! de


. Maria
Ta, vom fi biruiti de un prea-puternic Domn i f.

Craid,, care cirmuieste multe terl. far, daca milos-


tivul Dumnezea ni va fi noua cu noroc, lucru
, despre- care n'avem Melo indoiala si Maria Ta
veT fi biruit, vet fi fost biruit de un Met Domn al
Moldova i trial nadajduim ca pentru apararea
teriI Imparatulut va veni oaste turceasca. Ce veT
vrea sa facT Maria Ta, fie pe placul Marie! Tale! ,
Maria, Ta stif tainele Mimi! Marie! Tale: ce e .de
facut. Din tabara, in ajunul Sf. Iacob Apostolul
[24 Julie], de la Nasterea lul HriStos 1537.
Marie! Sale domnuluf domn Sigismund, s. a. ,

I
XXIV .

(1537.) ,

Tot odata, el ameninta pe rege astfel daca


s'ar incumeta sa-1 calce hotarul mosief celef mart
si vechi.
- Editie*: Hurmtizaki, II, p. 148. .1' ,

Ci no! din partea aceaita a tell.' Marie! Sale


Craiulut am fost i sintem de aparare, ca un scut,
si de spre Tatar!, si de Ore Turd!. Ci Maria Sa
socoate toate acestea drept un lucru de nimic.
Intr'o zi i-am putea face Marie! Sale si terii Ma-

N.

www.dacoromanica.ro
5i

lief Sale mai' multa slujba credincioasa de cit e


vrednica bucatica aceia de pamint. Multr ant' de
zile stim ca Maria Sa nu va lua nicio roada din
tara aceia..DecT, daca Maria Sa nu ni va da dupa
dorinta acea 0,ra, nu volm sa mai 'cerem de la
' Maria Sa; fie pe placul MarieT Sale. Ca, daca va
veni cu cltivianie in aceasta tara a MoldoveT,
§tim ca se' vor fade-marl pustiirT in 0,ra noastra.
Ci nadajduim in Dumneied ocrotitorul c6, ne ya
tinea veghetorr §i, cu ce mastira; a masurat Craiul,
s". i -se -va 'masura indarat. Cit va fi tricat cu fier
si foc, indoit i se va strica tara Marief Sale, cu
fier i foc, de Turd §i de Tatar!: Cind a intra
Maria Sa in aceasta tara a MoldoveT; de alta .

parte va avea pe Tatar! in ,Craia Sa.

.Xxv. "

;1 (1540.) .

*°. I

Fugar in Ardeal, Petru se vazu de la o vreme


impresurat in cetatea luf a r.Ciceului de care
oamenii Craiului lanap, care nu voia sa sufere
de la Turd din pricina acestui oaspete. Cu seri-
sorT alcatuite in sirbe§te de Doamna-sa, odrasla
de Despot!' Elena-Ecaterina, Petru 'merse decI,
prin Caransebe§, la Poarta, avind cu el numaT
pe secretarul Grigore Rosenberger, de la Cotnari,
§i.citiva casnicT. De acolo, dupa citeva lunf, cind

,
www.dacoromanica.ro
_ -
55
;
istetimea lui Ii deschisese in de ajuns noul drum
catre Domnie, scrie el, adevArat fiu al celur ne-
biruit, care Bistritent.
. Editie : Hurmuzaki, XV, la aceasti data% .

. ,

Petru, cu mila lui Dumnezeti Voevod 0 mos-


tean al Moldova Inchingciunea noastra cu toata
prietenia noastra s'o 041 IntiU. Jupine Toma,
ni-ar placea sg atlam de la d-ta de sangtatea d-tale.
Sg Oil at nol sintem la Tarigrad, bine sgngtosi,
slava DomnuluT, i .tinug bine si in cinste de
Maria Sa Imparatul si de Vizir! ; nu ni lipseste ..
nimic, slava DomnuluT. Dada lucrul zaboveste, tre-
buie sä tim cu rabdare. Ci nadajduim in Dum-
nezen i apoi in Maria Sa Imparatul, cg lucrul
se va schimba in curind, i altele. Sä Oil, draga
jupine Toma, cä am dat luT Toader acestuia seri-
sori la dumnealth judele 0 la Sfat, i mai ales
la dumneata: sä va sirguitI i sg ggsitY cale, cu
dumnealui judele i Sfatul, ca sa atiati deplin cum
IT merge DoamneI noastre i dopiilor, i, clod
veI afia aceasta, s indenniAi pe Toader a se
intoarce cu:rgspuns la noT unde va auzi oil sintem.
Dacg insa n'ar voi s'o fack va rugam ca nici
intr'un chip sgr nu fie slobod a merge in Mol- '
dova, nicT aiurea, cä e peste voia noastra, de 0
pe niment nu-1 t,,inem nu-1 vrem cu sila, ci 0-a
calcat jurArnintul i fggaduiala cea mare. va mai
rog pentru cal, sa vä sIrguitT cu el. i ce yeti

www.dacoromanica.ro
56 '
E

putea face bine femeil i copiior, cu Marta si


alte lucrurt, tot va fi platit.. NAdajduim in Dum-
nezed ca vom fi ce am- fost, si mat lt decit
atita, i vom plati tot pe tocmat. A scrie mat .

mult nu ni-a dat vremea. In Tarigrad: Miercurl


.spre Simpietru, anul 1546. D-sale juPtnulut Toma .

Boldorffer, la Bistrita, bunulut nostril prieten.

XXVI. .

(1541.)
-
in toiul iernit urmAtoare i se implinise visul :
era Domn numit de cimpAratul, sail pAgin si
stAtea aata sA treacA,,DunArea cu Turcit ce i se -
, dAdusera impotriva Domnulut ridicat de boiert,
Alexandru-VodA Cornea, dupA ce Domnul tur-
cesc, Stefan LAcustA, fusese omorit de dinsit, El .

se lAuda cA Turcit it vor da innapol a.ea Ti-


ghine, acele pant, ale Bugeaculut, luate de dinsit -
la scoaterea lui in 1538 i pentru pierderea cl-
rora singerase in cetatea din Suceava bietul
LAcustA cfiii al lut *tefan-cel-Mare). ' -

A Editie : Hurmuzaki, XV, la aceasti data. . .


st 1: I

- Petru, din mila lut Dumnezet Voev.od i drept


mostean al Moldovel. Inchinaciune. SA titi maT
dumneata jupine si bun prietene, ca am
dori sA aflAm de sanatatea d-tale. Asijderea sa
stiti cA, din mila Int Dumnezeu,- sintem bine sa-
natost, i celelalte. 4.T clan de stire ca atotputer-

www.dacoromanica.ro
57

nicul Dumnezea ea mila lut dumnezeiasca a facut


asa c nebiruitul Imparat, prea-milostivul nostru
Dorm, Si prea-luminatiT Vizirl, induratoril nostri
donntl, ni-au dat iarasf Moldova, tara noastra,
toárnaT asa corn am tinut-o, Si asemenea i in
Ardeal ce ain tinuf mal innainte. Si a dat cu noT .0
3.000 din durtea Sa, Spahif i :Ienicerl; i alta
multime de oaste mal e la Indemina, de ni va fi
de nevoie. Si am plecat cu cinste mare de la
Maria Sa Imparatul la 23 Ianuar, i nadajduim
a fi cu ajutorul luT ,Dumnezeil in Suceava... Pe
viitor ingrijiti-va, ma rog, jupinilor, de calul miet '
cu sirguinta. De ne ya lasa Dumnezet sa traim,
va vonr-rasplati. i ce 1 va spune omul nostru,
dati-f crezare, i aveti-1 in grip.. Am aflat ca
ne-au facut mortI, i Dumnezeil ni va maT da
zile de viata. Dunmezet sa va paleasca. Silistra,
la vadul DunariT, 28 Ianuar 1541.
Dumisale Toma Boldorffer, in Bistrita, bunului
nostru prieten. _

XXVII. 17.'
?F '' r
_
(1544.) '
f .:1 3..L _

Dar partile smulse de Turd din trupul Mol-


<love! nu mai fura date indarat. Tributul fu
crescut. Fiul luT Petru-Voda, Ilie, merse la Con- .

Murgul, sPeyloos, pe care nu-I uitil in scrisorile sale, avindu-T ,

grija mai mult decit a Doamnel si coconilor. domnestl.


:. ,

.f

www.dacoromanica.ro
1
.

'i .
58

stantinopol ea ostatec. Straja de Turci pdzia .

toate mi§egrile hainului din 1538.


Deci, cind Rare§ afld cà o mare oaste cresting,
avind in frunte pe marchisul Ioachim de Bran-
denburg, vine sg. iea lul Soliman-Sultanul Buda
§i Ungaria de curind cuceritg, . el dg.du tot ce
avea la el, ban!, boi de hran i fagadui a vinde
s,
pe (imparatul nebiruib si a-1 da in minile cres-
tinilor. Solul trimés de el, Ia Cob Fischer, vor-
beste astfel marchisului.
,
Editii: Iorga, Acte i fragmente, I, pp. 108-10 ; H. Traut,
Kurrarst Joachim von Brandenburg mut der Tarken=
,

feldzug vorn Mire 1542, Gummersbach, 1892, p. 104, nota 1.


, r
,

1. Voevodul arata MarieT Voastre Electorale


inchinarea Sa i doreste mult noroc Si biruinta
Marie! Tale si la toata Crestinatatea.
2, Ara da de stire ca are vesnic stafete ca Trn-
paratul turcesc nu vine anul acesta InsusT, ci va
". trimete 10.000,de oamenl din cea maT buna oaste
a luT spre a soaps Buda si Tara. Ungureasca. Anul
acesta, nu maT poate sa trimeata alta oaste si,
daca-T va fi.; invinsa aceasta, poate intra orIcine
In voie bung, la Turcl: put,ing, nadejde maT este
pe urma. Dot Pasi duc oastea: li-a spus numele
Voevodul, dar aducatorullIacob Fischer din Vienal
le-a uitat.
3. Sfatul VoeVbeluluf este sa nu va imprastiatir
aice, ci cu sirguinO, sa cautAT a prapadi i iz- 1.

goni aceasta'oaste' turCeascg, si anume de acum


7, 7 . . .%. : ..'.
.
f .
-...;%
,
_

r www.dacoromanica.ro
-
4
N.-
59

pang la Pasta sa se ispraveasca. Turcul se ga-


teste foarte bine, blued.) iute, uncle poate, cu
protivnici lul si-sT Potriveste lucrurile pentru
iesirea intfacoace. In toate terile §i-a:i chemat
ostasil si 1i=a Porunoit alor sã.F sa vie Marina*.
A scris i Voevcidultil si celuitalt Damn romin1
ca si el cu toata puterea i gatirea sa piece; si
el MOT s mearga cu oastea. Vrea sa piardg, nu
nuclei Tara gngureasca si Austria, ci toata tara
Nemteasca. - .

Si, cind va fi gata, vrea i inceapa razboiul


.
cu 800.000.
4. Cind va veni Voevodul insusl cu oastea sa, '
va face .tabara deosebl, pentru ca sa affe gindul
si planurile Turcilor, si va fate cunoscut mice
veste Mariel Tale EleCtorale si crestinilor.
Si; de va ajunge la lupta, asa se -va purta, ca .

vor avea cresting de dinsul 'bucurie, si va fi spre


toata inclatorirea cuVenita, desi are la 'Turd ca
ostatec un fiu pe care a trebuit sa li-1 trimeata,
§i cu toate ca 1-au parasit crestinirfata de Turc
si de Craiul lesesc. Taus'. el vrea s rgmlie im-
preuna cu cresting, si are nadejde sa ii poata,
sluji mai mult decit altiI.
Cind, actin patru anT, a fost gonit de Turc,
a fugit pentru. siguranta
.
, sa .14. UngurY in Ardeal,
. can ci el i-ail fagaduit ajutor, dar nu siTati tinut
L. . '7

1 Radu Nide. Y't


. r 3 - ,
." -.
:17 "
; .
www.dacoromanica.ro
. - ,
60

,credinta, ca el a adus la el 200.000 de florinV


si i-a cheltuit acolo: apol 1-an dat pe mina Turcilor.
5. Ce vrea Maria Sa porunceasca or! sa

.
, .
. . .

3. Se roaga, dacd se ya yorbi de el fata cu


" . .......
,caute la el, s'o faca numai cu putind solie, Mil
a bate la ochi, ca sa nu se bage de seamd.
. .

Ungurii, sä nu-1 laude, cgci nu se incréde in Un-


gufl 'nu prea izoiete Ca pentru aceasta sa, fie
pirit TurCUlur.
8. Proviant §i. vite, mat ales bol i vac!, dd,
budUros din tara lul, dar, ca sd, nu se bage de
seams; sa ,10 &matt priri Rusia si Tara Leseasca.
9. SfAtuie§te ia nu se impra§tie aceasta oaste.
Dada e de nevoie, se poate *potrivi iernatec in
Ardeal.
J. . I
:
. : XXVIII. - .
-
, Radu de la Afumati. .

. . _ (1544.) . : r
Dintre contemporanii munteni a! lui Rares, unul
singur se ridica la o insemnatate rdzboinicd. Radu,
. de la Afumatii din Ilfov, fid al lul Radu-cel-Mare,
se desface prin biruintile lui din valmasagul de
Domni cari trag la dinsii, sasiind-o, biata pur-
,
-, pur bizantina contrafacutd a lui Neagoe. Mor-
mintul lui din Arges, unde i se primi trupul ca
al ginerelui ctitorului, e pecetluit cu chipul sail
' de luptator incununat, tiind buzduganul in .mina,
si cu amintirea tuturor luptelor in care a biruit

www.dacoromanica.ro
,
61

i cruda
ori a fost invins. Nu se pomeneste ins a.
lul ucidere, impreuna cu Mostenitorul, in cu-
prinsul sfint al unel biserici, la Rimnicul de
linga. Olt. . , .
In scrisoarea ce urmeaza, el arata cum un con-
curent i presupus frate, Badica domneste : :

Radu atras in curs* de Turci, a perit cu teasta


sfarimata de dinsii. ,

Editie : Bogdan 1, pp. 172-3, no. cLm.

Din mila lut Dumnezea Si cu ajutorul Domnulut


nostru, al Innaltimil Sale 'Craiulut, noT, Domnut
intregil TeriT-RomanestI, scriem cinstitilor i bu-
nilor nostri prietenT si de aproape vecinT, judetului ,

Si celor doisprezece pirgarl din Brasov, si multa,


sanatate va poftim d-vbastra. i dupa aceasta va,
dam in stire d-voastra: d-voastra stiti cum s'a
intimplat innainte- vrenie Cu abeasta Tara-ROina-
neasca, ca maT intairl a venit Vladislav Voevod 2

in tara, iar asupra luT s'a ridicat Badica Voevod


ca sa fie Domn in Tara-Romaneasca, i a trimes
pe boierl la Poarta imparateasca, sa-T aduca steag
si pace. Si-T adusera Turcil steag. Dar, cind era
sa-sY primeasca steagul in mina, Turcil i-an luat
steagul i i-aa taiat capul, i impreuna cu el all
taiat i zece boierT. i pe locul acela si in aceias1 /
vreme afl zis Turcil (*frit: mergetT unde se afla,
Domnul vostru Radu Voevod care e dincolo de
plaiuri, find ca el va este Dornn, i Imparatul la!
i-a dat Tara-Romaneasca, su fie Domn [inteinsa]._

www.dacoromanica.ro
6g

vedett yol acest steag ? El este al hit Radul


Voevod cel de peste plait". Astfel aü zis Turcil.
.

Dar not nu4 .credem pe el, Oact Turcii slut sire0


s,i necredinciost, i nu-1 credem. . ,
- .
Deci ma, rog de d-voastra, trimeteti-mt oaste
in ajutor, cit vsa este cu putinta, dar in taint. cad
vreail s'o asez la o parte si sa cad daca Turcit
vor intfadevar i cu gind bun sa ni aduca pace
gi steag, sail daca nu cornea vor sa lbcreze cu
§iretenie cu gind s piarza. Tara-Romaneasca
gi sa se apropie de ,ara InnaltimiT Sale Craiullii
si a d-voastra, ca s'o prade. Pentru .aceasta not
trebuie s avem cu ce sa ne aparam §i cu ce
sa ne batem cu et, ca sa ne aparam i sa nu
ne dam Turcilor. De aceasta v rog pe d-voastra,
si Dumnezeil sa va inmu4easca anit d-voastra.
Scris in Tirgoviste, Ianuar 27.
Iar d-voastra bine sa va pregatiV i sa va pa-
zit,I, i sa avetj oastea gata. . , .
.-
'
; r

1/10', ij XXIX.
-
. ;, .

? .
Inas Rares._ .
.
..
, ? ' t f-,

'
(
(1546.)
, ;., ,'.. .:
.
'. i. ' -: ',/,,,- '- ,

Urmasul lui Petru-Vodd, fiul sail Ilie, care era


salt piarda numele cel bun turcindu-se, pentru
care faptd, mai rea decit oricare in judecata con- ,
ternporanilor, pomenirea lui se sterse cu minie din

www.dacoromanica.ro
- 63

carp si de pe piatra inscriptiilor, incepe Domnia


sa scriind Bistritenilor aceste rinduri mindre.
Editie : Hurmuzaki, XV, la aceasta data.
,

Dias, cu mila lul Dumnezea Domn i drept


mostenitor al teriT Moldovel,. i celelalte. Dum-
neavoastra prietenT i vecinT noua iubiI cu ade-
varat. Sanatate cu toata priinta. A venit la noT
un zvon nu tocmaT, placut, ceia ce nu se cuvine
unor vecinT bud, dach lucrul e asa, si..anume ca
dupa raposarea parintelul, nostru, d-voastra, sten-
gind oaste, Voit1 a navali In satele noastre rod-
nene si a le instraina de la noT. Ceia ce nu se
poate. De v'a sfatUit cineva .pe d-voastra, la .

aceasta, raa v'a sfatuit: nu trebuiê sa.-1 ascultati;


e un amagitor, i celelalte. Acuma parintele nostru
a trecut dintre eel vii, al caruT suflet sa fie In
sinul luT Dumnezea i pomenirea luT binecuvin-
tata! De oare ce Insä Dumnezea Sfintul ,ne-a
- ales, i boferiT a toata tara nbastra, cu voia Ma-
ne! Sale ImparatUTul, ca .flornn, astfel ne_ 'vom
sirgui a ne pinta, noT §i at noStri, si a apara
averea noastra i a o "Astra, ca i parintele
nostru; ba Inca s'o i adaugim! In sfirsit vom griji
a tinea buna vecinatate cu totT; dar, daca va
Incerca -vre until Merrill ca acelea ce nu se cad,
traiesc Inca ostasii teriT noastre! Voim sa inem
Tinutul parinteluT nostru: bunilor bun li vom fi,
dar totdeauna dusmanilor nostri ne vom impo-

www.dacoromanica.ro
I .
64

trivi. Altfel, sa fitI d-voastra, sgmato§T. Suceava,


6 Septemvre, anul DomnuluT 1546.
I.
Dumisale domnulul Mafia§ Szász, jude al cetatiT
Bistritei, i juratilor, prietenT i vecinT aT no§tri
, cu adevarat iubitl. ,
. , ;e,
; ft.

XXX. '/:
- k- Patrascu-Vodd cel Bun.
(1556.) . `
LA

De la Para§cu, tatal lul Mihai Viteazul, blind


Domn care nu trai in Scaunul teriT decit prea
putinA vreme, dar avu mingiierea a i se vor co-
bori rg.mg§itele in pAmint cre§tin i romAnesc, avem .

acest raport care Sultan, care chiar tinindu-se


.seamg de formele stilulul oriental, impus in le-
gAturile cu Tarigradul, vácie§te o adincA umi- .

linta.
Editie Hurmuzaki, II, la aceasta data. r
t

InnaltatuluT Emir Sultan Soliman-Han. CeluT de


la Rasgrit pang. la Arms supt soare singur Im-
parat al Impkatilor §i Domn peste toti EmiriT
eel' marl, InnaltatuluT Sultan Soliman-Han.
Ma inchin smerit Marie! Tale Imparate§ti: Apol
M. T. I. veT fi Instiintat, cu privire la slujba ce
mi-aT poruncit M. T. I., sa mergem cu tabara in
Tara Ungureasca pentru paza fecioruluT lul fang*

www.dacoromanica.ro
s' 65 -

f
I

Craig, ca eg, robul M. ;;i7,. I., mulOmit din toata


inima sg slujesc pe M. T. I., am trimes indata
,

oastea rnea la timpul cuvenit in acel loc unde


:
se atla Craiasa cu flul el ApoI eü, robul M. T. I.,
am iners mnsuT, cu toata tabara mea ce aveam,
_
si am trecut prin Tara Ungureascg si am ajuns
ling& muntif cari despart hotarele Teril-Ungu-
resti: i Moldova Si, venind Craiasa i fiul el,
de acolo apoI i-am dus cu cinste mare pang
in Ardeal si i-am pus in Scaun in cetatea Clu-
juluI, cu mila M. T. I., si i-arn dat in mina acelor
dornni ungurl si a celor din tarO. i totT s'ati
umilit i ag jurat a fi rob! aI M. T. I. si a sluji
cu credin0 tiulul Craiului Thugs. Acuma eg, robul
M. T. I., m'am Tutors i sint in tara mea pe care
mila M. T. I. mi-a dat-o. Cuvintele ce am tint sa .

le spun si sa, le argt M. T. I.. le-am spus lul Hasan-


Ceaus, robul M. T. I., care a fost cu mine in
slujba l. T. I. El va spune mal,cu de-amanuntul
M. T. I. i ce alta se va intimpla, M. T. I. va
afia cu alt rob al din, Ohur-Ceaus. De aceasta
instiintez pe M. T. I., ca robul pe Domnul sgt.
Dumnezeg sä inmu4eascg zilele si anil M. T. I. in
veac mult. Scrisa, la 4 Noiemvre 1556. .
.-

Robul i noroiul de supt copitele [caluluti


M. T. I. _To Paraicu Voevod ;4 Damn
al Terii-Romeineft1.
1 Regina Isabela, viduva lul loan Zapolya i flul eI Ioan-Sigismund,
de molt adApostip In Polonia, de unde ci venise regina.

.
5

www.dacoromanica.ro
,,
..
,
' 66 ,
.. - . . ,

/
.,
.
XXXI. .
' . r.
, ,
r ... t
1 ; 1.. . .,t . ,
. 'I +
-
, (1555-7.) , ' - ,
-
Grija de Crestinatate, dorinta de a veni ceasul
cind i-ar putea ajuta, setea de rasbunare pentru
. atitea suferinti si injosiri insufletesc inst o seri-
, soare, tot de pe atunci, care Bra§oveni. /,
Editie, : Bogdan 1, pp. 196-8. no. cxcii.
.

Din mila lul Dumnezea lo Petrascu, Voevod 4i.


Domn. Scriem Domnia Mea cinstitilor si bunior
nostri prieteni si de aproape vecini i frati, lul
Hands Begner judetului i celor doIsprezece pir-
garl din Brasov, si multa sanatate cu dragoste
va poftim d-voastra. i, dupa aceasta, va clan de
stire d-voastra, pentru cartile i vorbele ce
trimes d-voastra prin omul d-voastra Dobre, ca
toate pe rind si bine le-am inteles Domnia Mea: 1-
intàii, ca sa dam de stire si Sibiienilor despre
lucrurile cinstitei Porti, cum v'am dat i d-voastra.
Sa tiI d-voastra ca li-am dat i lor de stire,
ca d-voastra. Apol matt instiintat pe Domnia
i
- Mea ca ati trimes d-voastra si la Innaltimea Sa
Craiul, sa va dea raspuns; cind v'a veal_ d-voastra
raspunsul de la Innaltimea Sa Craiul, d-voastra
sa, va adunati si sa faceti sfat; d-voastra sinteti
doar oameni intelepti i cumintI! i sa tocmitI cum
va va fi bine, si d-voastra i nook cad d-voastra :

www.dacoromanica.ro
, .
67

Oita bine cit de mare-i puterea Imparatului §i


eine poate sta i'inpotriva lul. CACI, de va, va birui
pe vol i ara d-voastra, nu va mal fi niclun
Domn i niclun Craig acolo, in tara de sine sta-
tatoare a d-voastra, ci vor fi prin toate cetatile
Turd, si vom peri, noT, amindoua aceste enl
crestine. i sa stiti d-voastra adevarat_ ca eli
credinta i fratia ce am legat-o cu d-voastra nu
vreau s'o rup cu 'nicaun chip, ci vreati s'o tin §i
pana la moartea Domniei Mele. Si ma vohl sirgui
a va sluji cu dreptate d-voastra, cit !Ulf va sta
in putinta Domniel Mele. Si nu vett avea d-voastra
nido greutate de spre partea Domniel Mele, afara
doar de ar veni asupra Domniel Mele vre-o mare
nevoie de sila de la Poarta, ca sa vinDoamne
fereste Domnia Mea cu oaste asupra capulul
d-voastra. i, atund chiar, nu voia sari Mei de
cum, pang nu voia vedea Domnia Mea mare foc ,
pe merit Domniel Mele: Jar, daca vom vedea
mare greutate i foc de spre partea Turcilor, ce
va fi sa facem atund, sa stiti ca altfel n'am
putut face. D-voastra stiti ca nol sintem in mina
Turcilor, dar va vom da i atunci de stire
d-voastra. i, iarãsk va daft de §-tire d-voastra,
ca a§ fi dat drumul Domnia Mea lul MuhuP-Ceaus
sa vie la d-voastra, dar Domnia Mea asteapta ras-
punsul ce trebuie sa vie de la Innaltimea Sa
Craiul; sä-rna data de veste d-voastra, sa tili i
. Domnia Mea. i apol sa stitI d-voastra ca va veni

www.dacoromanica.ro
I
t.k ZA
68

aeum in curind un Ceati§ mare de la Imparatul


si ea, raspunsul ce-1 va aduce, Donania Nies despre
toate vorbele cite le voin intelege, va voiti da
si d-voastra de §tire. Aceasta v dail in stire
d-voastra, si toate cite va spune omul d-voastra,
Dobre, de la nol catre d-voastra, toate sä i le
'CredeV; ca sint vorbele noastre adevarate. Si
bumnezett sa inmufteasdi, zilele si anii -d-voastrA;
,
amin. Scris in Main 23.

XXXII. .

Alexandru-Voda Läpusneanu.
, (1566.)
Un alt Alexandru Lapu§neanu decit eel obis-
nuit rasare innaintea noastra din scrisorile dom-
ne§ti care vorbesc de dorul ce are Doamna Ru-
xanda de a minca prune §i cire§e din Ardeal,
de me§teri de bere §i de pine, de doftorul de
ochi care trebuie pentru a lecui pe bolnavul
Voevod. AcestAlalt chip, omenesc §i pa§nic, sa- `
mana mai bine cu acela pe care ni-1 dg. §i cro-
nica slavona a timpului.
Uciderile apar in a doua Domnie, dupa usur-
darea lui Despot §i a lui Tom§a, cind era5 trl-
datori de pedepsit §i viitoare trAddri de impie-
decat. Aceia§i cronica slavond (a lul Azarie)
Idmureste macelul boierilor astfel :
A adunat pe vrajma§ii cari pusesera la cale -
in§etaciunile de mai nainte i pe boieril necre-
dincio§i, §i pe toti i-a dat mortii nemilostive.
(De atunci s'a potolit furtuna cu valurile marl,

www.dacoromanica.ro
-

69

§ipeste Marea vietil plutiai lard turburare; clot


duhul lul Dumnezeii sufla drept, ca boarea cu-
cernicia)
Si Ureche insusi de si inriurit de ideile Re-
nasterit cu privire la ttiranl), se inspird de sen-
timentele contemporanilor LApusneanului, saint
de neastimpAr boieresc, cind scrie aceste rinduri
atre Bistriteni :

cAlexandru-Vodl, dacd s'ad curAtit de Wall


grija den afara..., aü vrut O. se curateascä si de
vrAsm41 sal' din casl, pre caril i§i prepusese
el cà pentru viclesugurile lor fu scos din Domnia
de 'ntii5.)
Totusi in aceastà pätirnasA scrisoare pentru
pedepsirea nemiloasl a celOr amestecati in incer-
carea luf Sava, poreclit MizgA, care insl ca viitor r,
bomn 1§1 zicea: Stefan-Voda, intilnim pe vechea
noastra cuno§tintA, vArsAtorul de singe. -

Editie : Hurmuzaki, XI, Adaus, la aceasta data.

Alexandru, cu mila lul Dumnezeli Voevod si


drept mostean al teriT Moldovel, i celelalte.
Dumneavoastra prietenilor, vecini iubiI nouä.
SAnAtate i izbinda tuturor celor fericite. De citeva '
orl in vremea trecuta s'ati ridicat niste lotri din
Tinuturile i incunjurimile voastre, can a1 luat
calea catre taxa noastra, ca sa ne tulbure pe nol
§i Domnia noastra. A carora cApetenie a fost unul
cAruia-I zic Sava si cu alti lotri, de o seamA .cu el.
Pe cari cum i-am simtit, in clipa accia am scris
oaste i multime mare ca sA ne impotrivim acelor
vicleni. In stirsit, dupd cé s'ad luptat cu ostasii

. .

www.dacoromanica.ro
70

nostri ace! lotri, ati perit .mi§ele§te; multi dintre


eT aü fost uci§T in muntl i Innecati in ape, iar
. altiT at fost adusT vii in tirgul nostru in Ia0; dintre
. cari pe multi am póruncit sa-T taie i sa-T uciga,
iar pe a1ii, Wag in patru bucatI, sa-T baba in fri-
gare, cad erail tog oamenT a§a de primejdiosT;
iar pe citIva dintre eT IT tinem Inca viT. Iar dol
din ceT prinsT sari gasit a ti din cetatea voastra a
Bistritel, cari, in conViinta lor, la ceasul mortiT,
all marturisit de fata cu tog sfetnicil i boieril
eriT noastre ca el ail venit cu voia §i cu in-
voirea voastra, ca sa ne tulbure pe noT i Tinutul
nostru; al caror gind rad Dumnezell I-a departat
si in nimic I-a prefacut. I

Ne miram pentru ce cuvint ag indraznit a


. incerca d-voastra acest lucru, cind §tig ca avem
pace si juramint i tocmeala ve§nica cu Maria
, Sa Craiul, pentru ca i Domnia LuT,§i a Noastra
sa fie in pace de o potriva, veSnic, cu prietenie
de amindoua partile. Dar poate ca va e greil
d-voastra ca am inchis calea prin muntI catre
cetatea d-voastra; ceia ce am facut-o cu acel
gind, ca sa ne putem feri de cursele unor lotri ca
aceia (cari acuma, cu ajutorul luT Dumnezet, all
cazut in minile noastre). Dar nicl Intr'un chip
n'am pfitut face sa nu ne suparag. Ca trimeteg
asupra noastra si a eri1 noastre pe eel mal scirbo§I
dintre lotri; ceia ce nicl intfun chip nu trebuie
s'
. sa facet!. Aduceti-va aminte ca traiesc in tara si
Domnia noastra ostasiT cari odata va cazniat cu

www.dacoromanica.ro
: ;
71

1ncunjurare, de maT ca matt adusT a peri de foame


si de sete, inchi§T in cetatea voastra. Daca ostaSiT
aceia bätrmnT al tern noastre, cari faceau lucrurT
ca acestea, au incetat din viata, dar traiesc fliT -
lor vitejl, cari pot face multe lucrurT mart Not
totdeauna am fost i sintem iubitorT de pace;
ci voT, din potriva, aY vrut sa ne tulburatT pe
noT si Tinutul nostru cel bine linistit si pasnic.
Ci va sfatuim a cauta in tot chipul sa tinet,T,
prietenia cea veche. Ca fara indoiala pentru acest
lucru vom ruga de ajutor i vom Intreba pe
70
prea-puternicul i nebiruitul Imparat i Turcilor,
domnul i binefacatorul nostru prea-miostiv. §i,
mice lucru raft vetT unelti, in capul vostru o sa
cada. Despre toate acestea sa ni datf d-voastra,
raspuns eft maT iute prin cart!. i sa fitT sana-
tosI i fericitT. In tirgul IasT, zi 'unit) Iulie, anul
Domnulul 1566. .
-
Dupa por'unca VoevoduluT insu4T:
§-tefan din Dej, pisarul DomnuluT.
Va rugam staruitor pe d-voastra sa va sirguitsT
Intru aceia ca pe lotriT scapatT, maT ales pe cel
caruia-1 zic Sava si pe Ungurean Sulgerul si pe .
Mihab Bence sa-T trimeti la not pp ascuns; iar
pe loan i pe Lupu, frAil Ungureanului, sa-T uci-
deti acolo. §i, daca vetT face aceasta, va vom fi
multamitorT.
Dumnealor judelul i juratilor i celorlalti sfet-
nicT aT cetatiT Bistrit,et i celelalte, domnif, prie-
tenii nostri iubiI, i celelalte. ;

www.dacoromanica.ro
. -
v . _

72

XXXIII. =t nt ,
Ioan-Voclä Despot. s

' 6- (1561.) L.
_
,
.
. .

De la aventurierul grec Vasilic Eraclide, urmas,


de o potrivA de inchipuit, al luT Hercule deci,
al Despotilor sirbesti, al cmarchisilon de Naxos
Paros, ba chiar al lui *tefan-cel-Mare--, arAta
si o bisericA innAltatA de tatal sAUl avem
multe scrisort. Unele sint numai exercitii de sa-
vantA retoricA latinA. Altele insA cuprind in ele
viatA, patim i unele elemente de ideal firesti
la un om al Renasterit, cu gindul la vechi tra-
ditii si la putinta unei glorit nouA.
OdatA el porunceste, in tonul until mostenitor
care a rAbdat prea mult, sA, i se princid numitul
Alexandru (LApusneanu), usurpator al Moldovei
sale. ,"
Editie : Hurmuzaki, 11, p. 392. -1

, loan Voevod, cu mila lul Dumnezeg Domn al


, Moldovet, sAnAtate tie, Iacove Bole, staroste, cre-
- dinciosul nostru. La primirea scrisorii noastre de
fata, IndatA, MIA zAbavA, vel cAlAri cu oastea ta
- la termul DunArit, i cu obisnuita-ti sirguintA vet
incerca sA prinzt pe acel ticAlos de Alexandra si
pe tovarAsii sAT, i mi-1 veT trimete vit sag mort,
si nu-t,l va lipsi mila noastrA i minglie pe oa-
menit aceia din partea mea. Daca Dumnezeti
atotputernicul imi va fi inteajutor, vOiu primi
bine pe tott tovarAsii lui Alexandru; daca vor
Fir

www.dacoromanica.ro
,
/
- 73

veni sg,.mi se inchine, pe tog if void ierta .04


void primi. in mila rnea. Dar, de vor fi indärtit-
nici, indata vor fi pedepsitl pentru greselile bor.
Asa stt still. Dat in Iasi, la 30 Noiemvre 1561.

irV "is 3.. -


XXXIV.
t;
.
. '.4 .- -

*--" t, (1561.) ' "12' :I


t "-
_

, Ceva mai tarzirl el chiamd pe boieri, urma§I


ai Romanilor, la innoitea mdririf strabune prin
luarea, de Care 'Area sà garanteze, a Bugea-
culub, a Terii-Romkne§ti rivnia §i la Ardeal ,
ba chiar a foastei Imp ArAtif bizantine.
Editie Hurmuzaki, II, pp. 415-6, no. cccLxvi.
. .

lo Despot, din mila lui Dumnezell Domn al .

Moldovel luT loan Stroici si la alg boierl de .

cinste, sanatate. Apol sã stig cu totii de obste


' ct dorinta mea nu e alta cleat sit slobozim aceaStä
tart de tiranie i s'o aducem in stare h'una, cum t"
a fost odata, pe vremea prea-luminatilor mini
innaintast V'am scApat de tiranul cel mare si
de Voevodul de neam prost, care nu se satura
...sa verse singele vostru 6i sg-sT insuseasca ave-
rile voastre, i v Mouse pe tog rob! al lui, cu
s6iile si feciorif vostri. Eu sint departe de gindul
de a stapini in acest chip. IntAiii eU sunt Domnul
r

2 Vistiernieul si favoritul lut Despot. ,

www.dacoromanica.ro
f. ,

- 74

vostru cu drept de mostenire si nu sint de neam


prost, i va iubesc ca pe fiiI i fraVI miel, i fiii
vostri i averile voastre vrean sa nu fie suparati
de niment Sint cre§tin si nu voin gasi placere
niclodata sa vars singele crestinilor; nu vread
sa data bir nimaruia, nici sa va invoit,I a ti su-
para* de niment De la voT hu vrean alta decit sa
fiti credinciosi cu totul i ascultatori. i aceasta .
va fi mintuirea voastra. Pentru ca gindul mied
nu e altul decit sa fac ca Dunarea sa fie hotarul
eriI mele a Moldovel, i sà mà razboiesc zi si
noapte cu necredinciosiT i blesternatli de Turd..
Intru care nadajduiesc In Marirea-luf Dumnezeil,,
prin rugaciunile tuturor sfintilor i ingerior i ar-
hanghelilor, cu vol, vitejilor i neam razboinic,,
ce va coboriti din vitejil Romani, can an facut
sa tremure lumea, i volla nu v'a lipsit si nu va .
va lipsi inima de a face mice fapta slavita, ci -

numaT era lipsa ca. n'aveaV Domnul


care sa va calauzeasca la fapte de cinste. Acuma,,
_ fiilor i fratilor prea-iubit,i, Domnul Dumnezeul
nostru §i-a adus aminte de nol si m'a pus in
Scaunul parintilor miel, de unde cu vol, cum
zie, I cu ajutorui i ocrotirea ce void avea de "-

la prea-nebiruitul Imparat Ferdinand, Domnul


mien prea-milostiv, nadajduiesc in putina vrem-e .

a dobindi iara0 locurile Moldovel mele, pe care. ,

le tine paginul: adeca malul Dunarii, si nu numaI


acelea, dar i Tara-Romaneasca i apol that&

www.dacoromanica.ro
`
t.
\
75

Tara GreceaStg. §i nu e nick) indoialg c Arom


avea ajutor i ocrotire de la totl DomniT crestinT,
pe Mare si pe uscat, impotriva dusmanului de
obste, i totdeauna cu ajutorul lul Dumnezed vom
avea biruinta impotriva lor cu vesnica varsare a
singelul lor. i cu aceasta ne vom face cunoscutt
lumil intregl ca adevarag Roman! si coboritl din
aceia, §1 numele nostru va fi nemuritor, i. vom
fi iarasT icoana parintilor nostri cari s'aa lasat apof
pradg lupuluT, cu atita rusine innaintea lumil
,intregi.
Aceasta e ce am voit sg vg spunem i ce do-
resc de la voI. Rudelor Si slugilor lul Alexandru- .

Voda la totl li clan iertare indata ce vor veni s.


ma slujeascA tredincios. Asa sa tiL

xxxv. t
/1.

-!" A

Bogdan Lapu*neanu. -

_ (1570.)
, _ :

Urmasul LdpusneanuluT, mort aproape orb si


poate otravit, fu copilul Bogdan, calauzit de
mamd-sa Ruxanda,- fiica luf Petru Rares, si de
doi boieri. Para ce intr'o zi scapa, prin moartea
mamel, de aceasta epitropie i prinse a hoindri,
dupd nevastä i cumnati, in Polonia, unde un
petitor refusat il rani ca rdsbunare, dind prilej
Turcilor a pune .un Domn din Constantinopol.
.
.FoliO Hurmuzaki, XV, la aceasti data.
.;

www.dacoromanica.ro
:N^

78

Bogdan; din mila luT Dumnezet Voevod i ade-


varat 'mostean. al tern MoldoveT, i celelalte. Durn-
neavoastra prietenT, vecini nouil cu adevarat iu-
hitT. Sanatate si izbindä a tuturor celor fericite.
Am primit scrisorile d-voastra pline de iubire, in
care ni datI de stire ca a fost prins, prin sir-
guinta i rabdarea d-voastril, un lotru pribeag
,care se zicea pe nedrept Stefan Voevod, a fost
prins i trimes la Maria Sa Craiul: -Ceia ce ni -
este foarte placut: c dhvoastra, pentru placerea
noastra, at,I facut aceasta cu hairier, i va rugarn
cu staruintã ca si de acum innainte s raminet,T
in iubirea noastra i prietenia inc'eputa. far, unde
.se va InfAisa prilejul, i noT sintem gata a Ara
face pe plac d-voastra intru toate. Prin acestea
voim ca d-voastra sa fiV in cit maT buna sana-
,
tate. Din tirgul Sucevel, 16 Maid, anul 1570.
Dupa insarcinarea luT Voda InsusT:
Stefan din Dej.
Dumnealor judeluT i celor1a1t,1 pirgari juratI aT
, ,cetatiT Bistritei. domni prietenT, vecini Ilona cu
adevarat iubiii. i altele.
.c
XXXVI.
Ioan-Vocra cel Cumplit.
(1572.)
Cumplitul Ioan-Voda, fiul 1 tefanita, dar
fost giuvaergiti in Constantinopol, dupa ce se
insurase la Moscova i lasase acolo, cu sotia, un
'
www.dacoromanica.ro
- . -

77
. . `.
flu Petru, pe care era sa-1 iscgleascg, crezindu-D
Inca viü, in cartile sale domnestI, nu apare in
scrisorb asa de crunt cum 1-ail zugravit clericil
pe cari i-a despoiat, fugarit si ars pentru a se-
infrupta din band lor si a plai lefile ostasilor
cu simbrie, chemati pentru a-I apgra Scaunul si
viatd. Ace la care in curind era sä se ridice astfel
asupra Turcilor pentru cg-I cereati cit nu credea
sa poata da, acela care era sa strabata pràdind
Bugeacul, cu cetele Cazacilor sal naimiti, ca sa
piarA apor dupA capitulatia de la Roscani, rupt
' de patru camile, incepe vorbind Bistritenilor de . .

mila tputerniculub ImpArat, pAgin.


Editie : Flurmuzaki, XV, la aceasti data.

VA del aceasta de stire ca bunilor nostri ve-,


cunt ca puternicul Imparat ne-a asezat in taxa.
noastra, i. acum sintem aid cu voia luT Dum-
nezeu. tritelegem c alI fost buni vecinT cu
Domnil d'innaintea .noastra, i noT clonal ca si
cu noT sa fitI cu buna vecinatate, fiindca aceste
daug terT, Moldova. i Tara UngureascA, sunt supt
stApinirea puterniculub Imparat, i Stefan Báthory,
Domnul vostru, e ruda noastra i Domnul nostru
cel bun. De aceia vA vestim cA in tam noastrA
putetI inclrazni s veniV slobod ca in timpul Dom-
nilor de innainte, sä aduceV vite i vol in -Wa
,
noastrA Si sä luatl vitele de care avetI nevoie.
saraciT nostri, cind merg in tara voastra; sä
umble in pace printre d-voastra. Pupa acestea.
ce va spune aceasta sluga creclincioasa a noastra,.

www.dacoromanica.ro
78

Mateig, cu cuvintele noastre, d-voastra sd-i ore-


data. VA dorim sanatate de la Domnul Duninezeil.
Aceasta scrisoare s'a dat in Iasi, in luna [Mel
ziva a 12-a, anul 1572.
Aceasta scrisoare sa se dea in Bistrita, in mina
judelui i intregului Sfat, bunilor nostri vecini,
cu toata cinstea.

,
,
XXVII.

Petru Cercei.
(1579.)
-
-
-
,
;
,.t

Inteun tàrziü, dougzeci de ani de la moartea


tatalui s, Patrascu-cel-Bun, fiul de Domn Petru
venia in Paris, la Curtea strlucit i stricatd a
regelui Franciei Henric al III-lea pentru a cere
ajutorul de nevoie ca sa ajunga in mostenirea .

, sa. Om frumos, cu ochil marl i pletele lungi,


., vorbind elegant limba italiana, la moda, scriind
poesii in aceasta limba, el capata ce doria, sta- .

pini doi ani in Tara-Romaneasca, fugi in Ardeal, '


, _
fu inchis la Hustul Maramurasului, scapa de
acolo pentru a-si lua din capat ratacirile, tiind
, palat i gondola in Venetia, --- pang ce dusmanul .

i
, sail Mihnea izbuti sa-1 fool a fi innecat in apele
_
Bosforului. ,
,
.
.
.,
Editie : lorga, Acte $i fraymente, I, pp. 29-30. '.

Sint sigur c o intimplare ca aceasta, asa de


- vrednica de compatimire, cum e a mea, nu poate

www.dacoromanica.ro
79

decit sa-ti aduca tulhurare in piepful cel prea=


milostiv. Ca ea m'am nascut adevarat print crestin
si drept mostenitor al Terii-Romanesti. Care tara
stapinind-o raposatul miea parinte Petrascu Voe-
vod, Domn nascut al acelel erI, dar birnic al
Turcului, in acea vreme ea, din porunca puter-
nicului Soliman, Imparat al Rasaritului, am fost
trimes de parintele mien la Curtea acelul Im-
parat, cind n'aveam decit vre-o zece anT, ca sa ma
infatiseze ca birnic al sail, dupa datinile sale
obisnuite. i, murind parintele mica cind ma ,

aflam intfo vrista asa de tinara, afara din tara,


la acea Curte din Tarigrad, atuncea, prin mij-
loacele cele mai nedrepte i dracesti, altii s'at
facut Domni in chiar tara mea; find trim* sa .-
cirmuiasca taxa aceia pana la vrista mea deplina,
el vreaa sa se mosteneasca in ceia ce cu drep-
tate e al miea i altif se bucura de dirIsa drept.
Acuma, ramlind ea in minile Turcilor, am fost
trimes apoi de anume Vizir! prin Siria si Tara
Arapeasca, si pot zice, zaü, prin mat niulte cetatT
si costeie din Asia, tot in paza mare, nacajit §i
chinuit patruSprezece ant, i, vazindu-ma la urma
asa de mult subjugat de norocul mien cel thü, i ,
in asa rautate a sortit mele, iubirea de Ora rn'a
silit sa-mi caut voia, i astfel, cu cea mai mare
greutate, cu primejdia vietil, am plecat din partile q

Rasaritului, de la Damasc, cu gindul insa de a


veni sa ma arunc la picioarele acestet Coroane

,
www.dacoromanica.ro
I
;7,c .
80

prea-cre§tme, care a fost din vechia mingiietoare


si prea-miloasa mama a oamenilor nenorociV,
si maT ales a printilor nacajitl i batuV de valurT.
Acurna, dupa ce, cu ajutorul luT Dumnezen, am
ajuns in locul de care de asa de multa vreme do-
riam, te rog pe Maria Ta Prea-Crestina cu umilin
1., sa cu obisnuita-tT milostenie i cu pu-
terea Mariel Tale cea mult slavita, s capetT de la
Sultan, nu altceva, ci numat indatorirea deosebita
' a uneT singure i slobode ingaduinT ca, intend
. ea in ara mea, ca unul ce shit asa de mult
dorit de poporul miea cel nacajit, sa pot fi sigur
, de spre partea acestuT puternic Imparat turcesc,
, - precum slut sigur ca nu va raspinge o cerere
asa. de dreapta a unuT asa de mare Domn cum
e Maria Ta Prea-Crestina. Asigurindu-1 eli, pe
. acel Imparat, de acea ascultare pe care tatal
miet i bunion! si altI innaintasT al mieT an ti-
nut-o, neavind nicTo indoiala ca, prin mijlocul
Marie! Sale Prea-Crestine, void putea s ajung
la implinirea dorintelor mele asa de cuviincloase.
Precum apoT, nu numaT et, dar tara mea, boieril,
Vistieria vor fi totdeauna in slujba 0 la porunca
Marie! Tale Prea-Crestine si a CoroaneT aceeteia
.n
prea-crestine. AceiasT va fi si indatorirea urma-
suluT mien, care va raminea de vesnica amintire.
Si, en toata umilinta, ma las In sama bine-
voitoarel i plineT de omenie lndurarT a MArieT
: .
Tale Prea-Crestine.
, .'
,
' A
.
.

,
www.dacoromanica.ro
-
,
..-
81
-
a0

' . ,;
XXVI". ,

, -
Petru Schiopul. " ,. , ,
,

(1592 '.) r;

Fiii al tete luT Petru Rares, Chiajna, si al unui


cumplit tata, Mircea Ciobanul, ucigasul de Vla-
did §i boieri, Petru-Voda, zis Schiopul, pentru
umbletul lui de bolnav, a fost crestin drept,
Domn impodobit cu toate bunitatile, natca arà
ac). lubind. cu o nemargenita patima pe fiul
batrinetelor sale, botezat §tefan dupa marele
strabun, Petru a fugit la impAratul cind i s'a ,
parut c stapinii ar vrea sà turceasca pe fru-
mosul copil. Aid, la crestini, a ggsit banuiala,
nesfirsite cereri de ban! asprime §i jigniri. S'a ,
sfir§it la Bozen in Tirol, si cu citva timp in- ,,
nainte, pana nu se aseza acolo, el scria astfel
despre dorintile §i planurile luT.
Editie : Hurmuzaki, XI, la aceasti data

Mi s'at adus scrisorile Marie! Tale, pe care


.
le-am cetit pe rind si le-am inteles. Pentru care
.. sfatuire i indemn al Marie! Tale Itt multamesc
foarte mult. Acuma i noT itT dam §-tire in scri-
smile noastre, ca toate sä le afle i sa le lute-
leaga Maria Ta, deplin i pe larg. Dar sä fie voia
Mane! Tale cu noi ca niste oamenT straini, ca
noT nu avem Mara
_
de Dumnezeri pe altul riimeni ,

'1 S §eptenibre. _
-
'
6

10
www.dacoromanica.ro
C.:
- V

82 I

afara de Maria Ta care sa se milostiveasca de


not i la care sa, putem Starui. Ni serif Maria
Ta ca dumnealuI capitanul de Arco ni-a spus
tot: ca am fost la Arco si _linga lacul de Garda
. i chiar i la Trento, si a'm is ca ni plac toate lo-
curile .acelea. Adevarat este: ni plac, dar ni se
pare ca e mal bine la Trento. Ci ni scrit "Maria
Ta ca nu e bun locul acela ca sa raminem in el,
pentru ca ar avut gilcevi cu fratele gardinariul
cu episcopul. Dar not' n'am stint aceasta. Ci rugam
pe Dumneied sa, fie pace intre Maria'Ta i fratele
gardinariul. NoI sintem oameni strainI; ce-avem
not cü fratele gardinariul ? Ci sa.fii Maria Ta sa-
natos ! Iarast ni scrit Maria Ta ca aid in Inn-
sbruck Sail In cetatea aceia care se zide Bozen,
e mai bine. Fie voia Märid Tale !
, i iara,0 ni serif Maria Ta despre lege, ce lege
avem noli orl ca pe aII oamenI cari staU in Ora t
aceasta, sa, nu-I indemnam aprimi legea noastra.
EU Treat sa spun lamurit Marie! Tale: ce avem
noI cu oamenil ? Ca noI n'avem cat pentru a in-
vAa i indemna la legea noastra. Departe de
not! Dar totu§T aceasta ne rugarn cu lacrami i ,

o cerem name' decit : sa ni Invoiasca Maria Ta


a face un lacas de biserica pentru rugaciimile '

noastre, de scindurl, In vre-un unghia orl in vre-o


gradina. Totu0 sa, fie voia Maxie! Tale! Despre
Stefan insa, fiul mieft. face pornenire Maria Ta
1 Asa zicea Mihal Viteazul pentru: cardinal.
,
-

www.dacoromanica.ro
-
.
sa-1 las sa primeasca legea catolica. Despre aceia,
in toate chipurile i locurile, fiul mien Stefan e
slug& Marie! Tale, dar, daca Domnul Dumnezeil
ni va lungi viata i va avea mila i indurarea
Marie! Tale asupra capuluT sat, i daca-T va veni
vremea de insurat, i va voi sa aiba sotie din
vre-un boier sat sfetnic al Marie! Tale, si singur,
fara voia noastra, va intra in legea catolica.
Pentru ca noua ni place legea catolica, daca este
lege dreapta. Maria Ta stiT bine ce e legea i -
invätatura greceasda; no! din copilarie de asta
ne amintim, i o Onem, i o marturisim; dar in
pärile noastre sint multe legi i invataturT,
toate Sint in pace. Si noT cerem de la Maria Ta
sa, fim in pace in legea noastra, pentru ca si in .

tara noastra este legea catolica, i atk biserici,


care bisericI au fost cladite de parintiT nostri,
si sint catolicil in pace. Ca stie i singur Sfintul
Papa, pentru ca a fost trimes de Sfintul Papa
in solie un episcop in tara noastra 1, ca sa vada
cum se tine legea catolica, precnm pog int,elege
din scrisorile Sfintulul Papa.
bras! ni senT Maria Ta ca,,daca wean sa cumpar
vre-un loc in. Ora Marie! Tale, despre -aceia cum ,

obisnuiesc domnif Marie! Tale a plati pentru


supu§T, asa i not de bung voia noastra. Ci sa
fie voia Marie! Tale. NOT fara voia MarieT Tale
nu yom face nimic. Dar, daca am. voi sa cum-
.
, . .
1 mancinelli sag Warszewiecki. -1' I. . .

www.dacoromanica.ro
7 84

param un loc de la 1iria Ta, orI de va fi raspins


orT de va fi prima., fie voia Marie! Tale cu noT,
strainiI!
larasI scrie Maria Ta ca, daca vom cumpara vre-
un loc, sa nu cladim un lams mare, i sa platim
oamenilor i mesterilor, si sa, nu tinem oament
rat .NoT oameni MT nu tinem, nici boierii nostri.
Despre aceia iI voin spune Marie'. Tale, ca, orI-
unde vom sta in tara I\ !Oriel Tale, orl in cetate,
ori la drum, in toate locurile, vor fi domni, niag-
,
nap de-al Marie! Tale, §i. ar putea sa arate toate
Maria Tale. SA nu credeti ca sintem .oameni
rAT, ca noT ifam cauta sh dam nimarnri rant
pentru rAn....
44fir

.*1 -: XXXIX.
.A - I ,S
..t A r o n-V o d A.
, (1594.)

Aron-VodA, tovara§ul lui Mihal Viteazul in


cele d'intaiii lupte ale acestuia, dal in citeva seri- .

sori ale lui ve§ti" despre ciocnirile cu Turcil


..
potriva carora fusese silit sä se ridice §i el.
im-
-
Editie : Hurmuzaki Supt. II 1.
. .

Nol, Aron, din mila luT Dumnezeii, Domn s.


a. Prea-luminate domnule Hatman, prea-iubltul
nostru domn i prieten.

www.dacoromanica.ro I
,
-, -,_.1

- 85 ..
-

Arir mat scris Mariei Tale ca sa-ti vestesc ce


se apucail sa faca paginii. Dar Maria Ta n'al
inteles bine din scrisoarea noastra de ce pagin1
era vorba. Iti facem deci stint acuma ca flanhl
tataresc a trinies la nol sa ne intrebe daca e bun
drumul pe care Innaintasul nostru Petru-Voda 1
s'a dus in Tara Ungureasca: Pe linga aceasta a
mai cerut sa,1 dam calauzI ca sa-Y duca cetele
pe drumul ce este in cuprinsul teril Marie Sale
Craiulut Fiind ea crestin, n'am volt sa las ca
d-ta sa nu slit &duffle acelor pagini, cari, dupa
cit ni s'a spus. Sint in numar de 150.000 de
Tatar!. Daca, acesti pagini de Tatarl aU nevoie
de calauzi, sari afle aiurea, i nu la noi, cad noi
voim sa flm totdeauna de partea crestinilor, Si
sintem chiar gata sa murim cu ei, cum am ara- ,
tat-o cu tot adevarul in scrisoarea noastra catre
d-ta. Data la 5 Mart 1594. !m°
_ 6. -

.
`4,,F f.

XL. '-
tr,71c,1 1 .th it
(1595.)

Prea-luminate domnule Hatman, milostivul nos-


tru Domn i prieten. . , ,

Ni s'a parut de nevoie a-ti vesti- d-tale ca 4.000 .

I Pauli :-,;chiopul, care fugise de frica Turcilor la Tulln Iiog Viena,


de unde-si Iuã apol Peculate la Innsbruck si In sfirsit la Bozen. locul
de odihni al riinuisitelor lul.

www.dacoromanica.ro
,t
,

86

de Turd, precum i. Tatarii dobrogenT, s'ail strins


ling& Oblucia. Ceia ce aflind noT, am chemat pe
Dumnezed intr'ajiitor si am trimes oastea noastra .

impotriva lor. In lupta acest dusman al sfinteT


Crud n'a avut de ce sa se bucure: a pierdut
- toate steagurile i pustile, i numaT acela a scapat
care-si avea cal bun. ItT maT dad de §tire dumitale
ca otile noastre s'at intimpinat lInga Cetatea-
Alba, cu Ull. Sultan tatarese ce avea 7.000 de
TatarT. Slava Proniel si cu voia lui Dumnezed
Atotputernicul, nicT acest dusman n'a avut de
ce sa se bucure: pierzindu-§I 0 el toate steagu-
rile si pustile, a fugit de pe cimpul de lupta. .

Asijderea i Imparatul tataresc, intorcindu-se


, ; din Tara Ungureasca, a vrut Sa, treaca prin Tara-
Romaneascg. Fratele nostru Voevodul Teril-Ro-
manestI, aflind aceasta, i chemind pe Domnul '
Dumnezed in sprijin, cu oastea sa i cu ajutorul
ce a avut de la domniT crestini, i-a iesit in cale;
,atuncT,- cu ajutorul luT Dumnezed, i acest ne-
prieten n'a avut de ce sg se bucure; pierzind
toatg pojijia taberel, tunurile i steagurile, cu ce
i-a maT 'limas, a fugit; pe care 1-a gonit pang 'n
Tara Turcegsca insusT Domnul muntean, i s'a
Tutors din goana abia a treia zi. Amintindu-ne
decl de d-ta ca de un prieten binevoitor, ni s'a
parut de nevoie a-V face §tiut, pentru Ca d-ta sà .
binevoie§tI a te ingriji si a te gindi ca acest
neprieten al SfinteT Crud sg n'aiba de ce sa se

www.dacoromanica.ro
,
rhs,
-
1 1

7 -;
87 -

s
bucure pana la sfir§it. De aceia cerem staruitor
ca d-ta prin sfaturile d-tale pe linga Maria Sa
sa binevoie§ti a face ca Maria Sa sa ni
dea un .ajutor rapede, cacT tara noastra e cu
adevarat zid a toata Crestinatatea impotriva
acestul neprieten, pe care mai ca,-1 tinem in
spate. Nu ne indoim de bunavointa .d-tale, si
sintem sigurT ca veT vrea sa te aratT binevoitor
fata de not Iti dorim d-tale buna sanatate §1
, toata fericirea. Din Iasi, la 15 Fevruar, anul Dom-
nului 1595. ,

. Din porurfca Mariel Sale DomnuluT insu§1. ,


Prea-luminatulul domn, domnul Ioan Zamoyski . .
- ,
de Zamosc, Mare-Cancelariii i Hatman Ol Co- :'
panel..., prea-milostivul nostru Domn i prieten. .

, ' -c. 4

'
,

4 , .
4
7,, ! t: . f 4 1

,XL I.

.
, if 1. Stefan-Vodd (Razvan). ..--..-.,4.1-N- . al 1. '.
' j.' (1595.)
. t -.4,, ,.: * I , r .i I. 3

inlocuitorul luT Aron-Vodd trAdat de Ungurii


din straja principeluT unguresc din Ardeal Sigis-
mund 'Báthory i 'heat sä piard, cu sail fard
otravd, in marele castel pustiti al Vintulut fu ,

Hatmanul RAzvan. Dusmanii lui stiail sà spuie


cd e flu de TigancA, dar el isi zicea $tefan-
Voda. Nu dAdu in lupta niciodata cinstea pe -
rusine : fu izgonit de Polonil lui Zamoyski,. Can- . .

I
/

www.dacoromanica.ro
II
:
hi+
88
,

celariul in clipa chiar cind ajuta la cea mai grea


luptä pe tfratele) sdil de cruce Mihai, §i peri
tras in tapa dupg ce incercase cu arma a-§i cà-
pita iarg§i Scaunul.
Din Bucure§ti, in drumul biruitor, cu Mihai
§i Sigismund Báthory, cgtre Giurgiul lui Sinan-
: Paso., el scria astfel, cu o supfire batjocura, tra-
, datorilor :
Editie flurrnuzaki, XII, p. 214, nota 1 (traducere dupi .

originalul slavon).

Io Stefan Voevod, din mila lui Dumnezeft Domn


Id al teriT Moldova E ,

Serie Domnia Mea tuturor boierilor cari sint


cu strajile, cu Cristea', la margine. Dec! vg, dad
de stire cg, am auzit Domnia Mea cum ca sin-
. ' te0 acolo, si bine faceg ca tineti straja de,spre
Tura Iar, daca tineti strap), de spre Domnia Mea, .

puteti sa sedeti in pace, ea Domnia Mea cu mila


hit Dumpezeti ma ingrijesc singur de aceasta.
Iar, daca yeti fi acolo, i yeti merge spre in-
," = timpinarea domnulul Mien, a cinstitului Craill,
yeti avea cinste i lauda de la Domnia Mea in
totdeauna. Si la -altceva sa nu ginditi, cum ca as
avea alt gind. Aceasta v'o clan de stire, si sa fiti
sanatosi; amin. .

Scris in Bucuresti, Octornvre in 12.


Daca nu credeV, trimeteti un om al vostru sg,
vada ca eU petrec in trebile teriT.
- -

Apol Voraic-Mare al Moldovel. , _9 I

www.dacoromanica.ro
r
89 .

, XIA).

.
_ .
Mihai Viteazul.
(1596.)
7

e la MihaI avem aceasta scrisoare catre tru-


fasul i netrebnicul sAil vecin, Sigismund Bathory,
in clipa primejdiel Tatarilor :
Editie : Hurmuzaki, HI I (traducere germana).

Mariei Tale pot sAil scria cu adevarat aceasta


despre Tatar!, cum mi s'a scris i mie, ca Hanul
Tatarilor, cu toata oastea 'WI, a pornit-o innainte
si acuma ar fi find la TudoreStl: loculll Ohl eu
bine, si am fost pe acolo; e foarte aproape, asa _

ca in treT zile poate sa fie in taxa aceasta. Precum


a scris i Ieremia-Voda odinenilor miel, a caror
scrisoare astazI ti-o trimet MarieI Tale; din care
vet intelege toate Maria Ta. Ci Ieremia-Voda a
pus sa se faca _podurl peste apa in qase locurf
intre Orhein i Soroca, ca sä poita veni intr'a-
coace Le0T si CazaciI, Si leremia-Voda vrea MIT
faca tabara linga IasI. Tara a fugit toata i s'a N.
dus la munt1. Gindul Tatarilor e Inteacoace. Pe
Maria Ta te rog, ca pe domnul mieü prea-indu-
rator, sä nu tree! cu Vederea aceasta, ci indata
sa orinduiestI oastea Inteacoace. Dar sa fie oa-
menT de seama, ca nu e gluma, i poate c ni-
cairl aiurea nu mai aveV de purtat grija. i co
^

www.dacoromanica.ro
f.

90
- ,

oaste orinduiesti Maria Ta aicT, trimete-o indata


dumisale [Pangratie] Sennyey; de la el vor veni
aici fara zabava. Caci, -daca ne-ar navali dus-
,

mann, si nu li-am putea sta impotriva, i noT


chiar. ar trebui sä ne tragem innapoi pe drumul
Butaulni, la duinnealni Sennyey. Dar; pentru ca
tara a fugit acuma, nu pot stringe nick) dajde;
ci te rog pe Maria Ta sa trimet bani inteacoace.
Si nu cer sa-T trimeg in mina mea, ci orinduieste :

un orn de frunte: daca va fi de nevoie, void plati 1

din banii aceia; de unde nu, vor raminea la


Mine, ii se vor adude Marie! Tale innapoi. Ch
éi nu mai am cum lua de la vite ca Maria
Ta stii bine ca am dat tot ce aveam ostasilor.
Te rogye Maria Ta Sa-rnI serif Si vest si s dal
omului rnieü drumul innapoi, indata, cu. raspuns.
.

Duinnezet sa te tie pe Maria Ta !


Dat in Tirgoviste, 5 Septemvre 1596. .
- .

4..-.111't' 1 XLIII.
(1596.)
Tatarii nu venirl, dar boierii munteni intelesi
cu doritorul de Domnie Simion, fratele lui Ie-
remia Movill, Doumul Moldovei, platira cu capul
spaima unui Domn viteaz. Despre aceasta Mihat
scrie, la 6 Septembre, aceluiasi vecin, care nu
se 'iniscase din loc si nu trimeseSe nimic.
Editie : Hurrnuzaki, III .
- -

Von Weh = von Vieh ? .

t v.
.
www.dacoromanica.ro
L V S ,'
ri .1
\ . .e`

91 11

Nava la Tatarilor, cum ti-am mai scris 'Maria


Tale, e sigura. Care poate nu s'a facut din voia lor,
ci IOremia-Vodg-I atAa la asta, cum vef intelege
Maria Ta mai 'depliri, din scrisorile cele sirbestI,
viblenia lui Ieremia-Voda: cum a cercetat unde
Sint eU cu oastea mea si cum i-ar fr in gind sa
Ala inspaiminte, ca sa fug innaintea lor. CAA el se
straduieste in ce chip ar putea sa puie pe fratele
sail in Scaunul teril acesteia. Dar Duinnezeil n'o
sg-I ajute la aceasta, hainulul. Maria Ta ti1 cã
am prins pe unit boierT cu viclenie, earl.* aveall
intelegere in scris cu Turcit i cu Voda din Mol-
doVa. Cari primit dupg faptg rasplata. A
cafor scrisoare ti-o voia trimete Mariet Tale in

.
1
f
putine zile printfun om de seama al mien,
alte lucruri 0 le liciü face stiute.

- ,

,
XLIV.

(1598.)
. r
i

-
r5

.
1

Si la 1598 se gatia o navalire asupra Tern-


Romlnesti si, la 6 -Julie, Mihal scrie astfel veci-
nilor celor nor din Ardeal, cOmisarilor tinpära-
tulti gerthan.
Bang II lipsiail necontenit si, in clipa unef
float inaierari cu. Turcii, el ii cerea astfel, cu
durere §i nerabdare. 4 ,

Editie : Hurmuzaki, XII. ,


`
.

5,

www.dacoromanica.ro
'
9A
.
,
Cit se ,ine de Moldoveni, sint gata in tabara,
.dar despre Tatarl n'am inteles nimic; si eU ramin.
ling& el pentru ca, de a atla ceva, sa dail de
.stire toate celelalte Mariilor Voastre. Si Moldovenii
;
slut gata, cu sapT si alte unelte, ca s innoiasca
saatul ce-1 facusera pe vremea n4valirit mal vechl
a Tatarilor, dar fusese umplut pe urrna. Cact se
tern pe de o parte de Tatarl, pe de alta de Ca-
zact. Carl. CazacT vreall sa vie aict la mine, si
" si-at trirhes oameniT la Ieremia-Voda pentru tre-
cere prin tam mut, pe care nu li-a ingaduit-o,
.

.supt cuvint ca se teme de Imparatul turcesc.


Zece mit de Tatarl ati venit la Dunare cu. TurciT, ,

,
.si. se impart la vadurile apeT, iar Turcul IT as-
teapta ca sa navaleasca asupra mea dincoace
de Dunare. Boierul mien care pazeste hotarele
eriI mi-a scris aceste scrisorT pe care le trimet
Mariilor Voastre. Sa se trezeasca decl Mariile
Voastre si sa se Ingrijeasca mal bine de lucruri:
,cact aceasta o cere acuma vremea, ca Dum-
cozen mi-T martur c. eft nu zabovesc, ci shit
gata sa-mi vars singele pentru Crestinatate. Dar,
daca void merge Impotriva dusmanilor ori el im- ,
potriva mea, n'am cum sa ma impotrivesc. Nu
pot da bant ostasilor, cari fara banT nu merg.
Ma tern i de aceia ca nu cumva, vazind pe .-
-dusman §i neavind bant, sa nu se imprastie (os- .

acum li-am dat de veste sa mearga de la


.- -ta§iI). i

www.dacoromanica.ro
93
/

nn oras la altul, dar nu asculta, merg unde vreall


in largul teriT, i rapesc toate. EI a§ putea aduce
mare paguba ViziruluT daca a§ avea cu cine. 41
vor fi aductnd aminte Marble Voastre cind imi
spuneatl fata de "d'in0T ca vor fi toate spre mai
bine; dar acuma vedem cum stam. Marine Voastre
ni-au jurat nou i noT Mariilor Voastre sa nu
ne parasim unul cu altul. Scriet1 Mariile Voastre
prea-luminatuluT print Maximilian sa vie iute si
sa stea in Scaunul sau si sa caute in juru-I.
Pentru ca toate neamurile stan gata, immaT nol
stam in tacere. On, daca sta ceva 1mpotriva,
pentru Dumnezeg ma rog ca Mariile Voastre sa-mi
§puie, ca sa pot trimete din vreme pe aI miei
la Mariile Voastre in Ardeal i sa ies i eii, ca
,
nu cumva dusmanul sa m striveasca aid. Mariile
Voastre sa ma ierte ca serif' cu atita indrazneala,
caci sint silit a o face. Ma mir ca n'avetr Inca
niclo tabara: decT ingrijiti-va sa se adune osta0I
in tabara. Acestor pedestri trimeti-li de acolo din
bielsug praf i pu§ti, precum i banT cu cari sa ,"

pot plati osta0lor.


Din Curtile noastre de la Ploie§tT, in 6 Julie,
anul 1598. . -
.,, . Mihail Voevod.

e rog scrie-mi. care e pricina sosiril limit a


prea-luminatuluT. print Maximilian, caruia . TAJO.

.t

. .
,
www.dacoromanica.ro
-
I 4' I V.Z
e

94 .

la moarte vreail sa-T flu spre ajutor. De aceia


m'am i legat cu juramint fata de el. t .

Aceasta tidulä e scrisa de mina lui, Ieremia- .

Voda: si din ea puteti afla.


" s.
; ':' XLV. f . P

(1598.)

Despre luptele lui cu Turcii in toamna anului


., 1598 scrie Mihai ArchiduceluT Maximilian, fratele
imparatului Rudolf si ales pentru a stapini in
Ardeal, unde nu se putu hotari sä vie niclodata.
Editie : Hurmuzaki, XII.
_ I .

-
Scrisoarea MarieT Tale de la 6 ale trecuteT
lunT Septemvre am primit-o cu bine printr'un
ostas din Orade, i i-am inteles cuprinsul. i sa7
s - fll Maria Ta incredintat ca nu ma gasesc cu alt
= gind decit cu acela pe care 1-am aratat MarieT Tale '
prin credinciosul miell care s'a intors azi, la 16
Octomvre, cu veste buna. Pentru care multamesc
foarte sirguincios de buna vointa a MarieT Tale, si
nu ma indoiesc nici in privinta MarieT Sale Im-
paratului, nici in privinta Mariel Tale. Am mai
aflat ca Maria Ta aT vrea bucuros sa-mi vii in
ajutor cu. , o suma de banT i ca e vorba numaT
\ de prilejul cum s'ar putea aduce. Pentru care si
multamesc Mariel Tale, si te rog larasi sa nu-mi
ieaT innapoi mila i buna vointa indreptata spre

www.dacoromanica.ro
ti
- s.

4-- .

95 -k

..
mine, ci, Inca maT virtos, sa ne facT a gusta o
stima de haul maT insemnata,, pe noT cari aciima
sintem lipsiV de mijioace i cazutl in saracie.
Cad noT nu ne-am razimat decit pe mila Mariel '
Sale tmparatestI si a Mariel Tale, dapa fags-
duhAa ce dat.
: ,
.1, ,
Cit priveste starea lucrurior de aid, nu pot
sa las ascuns de Maria Ta cg ea cu aT mid am
trecut Dunarea si am intilnit linga NicoPol la
13.000 de Turd, cu .doT Pasi. i doisprezece San-
geaci, si m'am luat la cercare cu dinsii, si la urma
unmet cu ajutorul luT Dumnezea asa i-am batut
ca putinT din eT all ramas la ,locul de lupta. Dar
Pasif all scapat tot,T cu fuga. ApoT am ars pana '
in temeliT orasul Nicopol, in care ail fost la 6.000
de case, i am Mat pe ceT de acolo, pe toV.
_ De aid am mers supt Vidin, uncle iar am gasit

doT bee cu o mie de Turd, si iarasI ne-am pus ,

asa fel In aparare, !nett iarasI aa fost bgtiitT


cle noT, steagurile ii s'aa smuls i fruntasT turd
ad si fost prinsi..:Indatg dupa aCeia, in chiar ziva
luptel, am ars orasul VidinuluT, in dare eraa
12.000 de case; dintre aT nostri puin aü perit.
Pe lingã aceasta am ars cetAT marl ale Turcilor,
ca Plevfia, Vracea, Florentinul i liabova, pe toate,
zi pe locuitorT, pe Turd,, i-am .taiat!
.
i in tam
din prejur, de la hotarul nostru la Sofia,
am ars peste 2.000 de sate si ,pe ceT d'innuntru,
`-
-

www.dacoromanica.ro
96

ce s.ail gasit crestinT, adeca Bulgarl, marl i mici,


dupa socoteala mea, peste 16.000 de suflete, cu
averea lor toata, i-am trecut peste Dunare, §i
color mai saraci li-am dat in terisoara mea,-unde
. s'a, putut, atita loc cit sa-§1 poata gasi hrana, §i
am lasat aceasta, tara, astfel cu totul pustiita §i
pradata. Asa indit cu aT nostri ne mai putem
odihni o clip. Acurna slut, cu norocul Mariei
Tale, hotarit a trece aiurea peste Dimare si a
arde i prada toata Dobrogea, pana linga Cetatea-
Alba sail pana la Marea. Cit imi va da Atotpu-
ternicul suflare in mine, nu voiii inceta a sluji
Mariei Tale i Crestinatätii IntregI cu jertfa tru-
pului i vietii mele.
Deci te rog supus pe Maria Ta sa nu-mi uiti
4., slujba, ci din mila cea mare a Mariei Tale sa ne
;MAT cu un ajutor de bani. Ii vel Intrebuinta
Maria Ta, nu cu oameni nerecunoscatori, ci cu .
oamenT harnici si credinciosi. -

In ce priveste te rog
incunjurarea ,Orazii-MarT,
prea-supus pe Maria Ta sa mergl fara griji asupra
Vizirului, caci Domnul Dumnezeul nostru va da Ma-
riot Tale noroc bun, biruinta i infringerea dusma-
nului, pentru ca e impovarat numal cu oaste proasta.
,
Atotputernicul sa-t1 dea Mariei Tale viata lunga-
Din Cu4ile noastre .de la CaracaA, in 16 Oc-
?I
tomvre, anul DomnuluT 1598. . . .

.'. -
11
Al Luminatdei Tale serb,
.

es
. Mihail Vocla al Teiii-Romeineyti.

www.dacoromanica.ro
97

N IX I .

(1599.)

, Biruinta cea mare de linga Sibiiü, in margenea


satului Selimber, unde Inca se mai ridica movila
cu oasele celor cazuti, o veste§te Mihai citeva
zile dupg, aceasta imparatului in urmatoarele cu-
vinte : .

Editie: 1-lurmuzaki, III 1. ,., I N-


.'''.
si-a rilzbunat in sfirsit odata Maria Ta jigni-
,
rile de .atitea on aduse, nu stin de Ardeleni sau .
de Crail lor, Mariel Tale si intregil Case de Aus-
tria, prin mine, la 28 ale lunii trecute, cu fierul. :
Caul gardinariul 1 Bathory mi-a iesit innainte la
padurfie Sibiiului in clam cu toate rindurile; terii
mai ales cu oaste de strinsura i eraneasca, ne-
avind oaste cu plata. Si, pentru ca, dupa ce prea-
luminatul domn nuf4iu al Papei 2 a staruit in de
ajuns, i e prisos, pentru pace intre cele doua
I abere, gata acuma de lupta, el n'a vrut cu niciun 7
chip sa plece din tara de si era print intrat fara
drept, i sa se dea in Blurt innaintea dreptului
Marie! Tale, ci se lauda c va cerca norocul cu
annele, ci en, cu credinta in Dumnezen, cel mat
mare rasbunator al Calcarii de juramint, i r
.7 -II
1 Asa scria Milial c,rvintul: cardinal.
2 Malaspina.
;-
7

www.dacoromanica.ro
98

zimat pe dreptatea Marie!' Tale. m'am luat la lupta -

cu el.
acela, despoiat de toata, tabara hit, a fost
pus pe fuga de mine, cu toata oastea lul. nu
fara mare durere a sufletului mien pentru risipa .

singelui varsat de la citeva mil de crestini, cazuti


de amindoug partile. Astfel la 1-ill Noiemvre, in
ziva Tuturor Sfintilbr, am luat in stapinire ca
biruitor Balgradul, Scaunul Crailor Ardealului.
Acestea am voit sa le daft de stire Marie! Tale
prin chiar stafeta mea; celelalte le void fade cu-
noscut Marie! Tale mai pe larg cu supunere in
curind, prin niste fruntasi ai Ardealului si Terii-
Romanesti. Dumnezeti s. te tie la multi ani pe
Maria Ta biruitor in fericire. .
-
In Balgrad, 4 Noiemvre, anul Domnului 1599.
;
Al Mariel Tale qerb,
,
Mihail Voevod.

_UNTIL ' 4, .4
.

(1600.)

Avem insa i norocul unor scrisori romanesti


ale lui Mihai catre solii pe cari-i trimesese la
ImpAratul, in dorinta lui de a capata cele doug
singure lucruri ce-I mai trebuiail dupa vitejie :
bani pentru ostasi i o situatie limpede, asiguratd,
in Ardealul cucerit de dinsul.
Editie : Analele Academie! Roister XXI. p. 476.
'

www.dacoromanica.ro
7

99

,f Bane Mihalceo i. tu, Vistier Stoico, dau-va


in stire pentru omul cinstitului Imparat, ce-a
trimes la noT, noT de toate bine pe rind am in-
teles, i, ce porunca ni-a trimes, noT Inca am
socotit pe credinciosiT nostri ce sint pe linga noT,
oamenT batrini ce sint maT priceputl aicea, de
still de toate rindurile, ce cum este prin alta tara,
si cum a fost tocmeala mat de *nnainte vreme.
Ce noT cum a fost porunca ImparatuluT si cum a
fost scris In cartile Marie! LuT la not: ce ni va
fi pofta, not sa dam in stire Imparatiei Lill de
toate, ce aceia nol, deci, ce ni-a fost pofta
am scris tot intfaceasta carte ce am trimes la
dumneavoastra; si am scos i porunca Impara-
tulul, i fagaduiala ce ni-a fost trimes la noT, de
o am trime si aceia la d-voastra. Ce vett vedea
porunca Imparatului i fagaduiala cum ni-a scris,
si vett vedea i pofta noastra ce-am poftit, de
la cinstitul Imparat. Ce, de vetI fi facut vol vre-o
tocmeala cu Imparatul maT nainte pan' va veni
aceasta porunca, aceia la voI; iar voT s cautatf
pe aceasta pofta ce-am poftit noT. 'Sg [= dada]
va fi bine cu tocmeala ce-atT facut intr'un chip,
voT sa lasati SA fie cum atI tocmit, iar, sa [= dacg
va va parea ca este mat buna ceasta tocmeala
ce-am trimes acum i pofta ce-am poftit, iar vol
sa mergetI sa graitT Imparatului, sg facet! toc-
meala pe aceasta pofta i tocmeala ce-am trimes
acuM la vot Ca, sa daca] va zice el, Impa-

www.dacoromanica.ro
J
-

. 100

ratul catfit vo1 ca ati tocmit voT i atI Meat


meala, iar voT aveti- cuvint a-I dare raspuns de
\Teti zice; Adevar, facut-am tocmeala, ce durn:
neata aT trimes credinciosul MarieT Tale de cm-
dinta, si cu aceasta porunca i fagaduiala a tin-
paratiei Tale; iar dumnealuT a socotit pe porunca
Marie! Tale §i ni-a scris si graim .MarieT Tale J.
ce e pofta. DomnieT Lui". Ce tocmiti pe aceasta
porunca i pofta cc poftim noT, sa F= dacaj nu
'vet! fi tocmit vol alta tocmeala, maT buna; §i
nevoitl de pripiti cum mai curind, ca este vre-
mea aproape acurn,. curb vedeti i d-voastra, i 7-*

cum stip Si rindul cum este incoace. Sj, in


, vreme ce vetd: tocini pe aceasta tocmeala, vol
cum maT curind de olac sa-mI trimeteti Om cu
carte de olac, sa-mT datT in stire Domniel Mele.
Si am dat .Inväatur i luT Pantazi Logofatul:
ce v va spune si din gura, aceia va clan. in
, stire... Amin. Scris in Ghenarie 26 de zile, 1600.

Imparatul Maria LuT si Tara Ungureasca sa


caMe bine aceasta, ca Mihail Voevod Domnia Lul _

n'a gindit cu aceasta ca are-a fi el in gura


Turcilor si in loc de peire, in Tara-Runiineasca, ,

ce, toata frica lasind innapoi, ispitit-a striste


mare. N'a gindit de paguba tern intfatitia anT
si de chelchiugul luT, ce in toate stristile a is-
pitit in basaul Turcilor. Ardealul Inca, ce sint 74
de anT de cind a fost lepadat de supt Curuna

I.
www.dacoromanica.ro
- 101

Teri! Unguresti 1 si a fost inchinat Turcilor, iar


Mihail Voevod, cu tocmeala lui i cu peire a
multI voinicT, a luat Ardealul si 1-a inchinat
instituiuT Imparat, si de acum innainte se Riga-
, duieste dumnealui, pan' va fi vin, cu mare cre-
dint& va sluji imparatului i eriI-UngurestI si
toata Crestinatatea. Ce se roaga Imparatulul
Teri! Unguresti sa-I socoteasca pentru aceasta
s1ujb i nevointa ce s'a nevoit, sa-1 lase Tara-
Rumineasca i Ora Ardealului, sa-T fie de mosie
luT si eine se va tinea din feciorit lui, sa li fie
mosie.
2. Alta, poftesc de la Imparatul si de la Tara
- ljngureasca, cum, ce- hotar an .facut parintele
Marie! Lui, Maximilian Imparatul cu al doilea
lamas Crain 3, intre Ardeal i intro Tara Ungu-
reasca, acel hotar sa fie si acum; din care hotar
, din ceasta vreme de razmiriV a tras la lin-
, paratia lul: una, Oradea cu Tinutul Bihorului, or
Hustul cu Tinutul MaramurasuluT, i Tinutul eras-
- nei i ale Sonoculul, si ale SaranduluT, i Nagbaia 4
cu Baia-de-Sus, i toate Tinuturile lor. carele an
fost date de Maximilian-tmparat supt Ardeal,
cum ail fost mat d'intain.
3. Alta, iar poftesc, cum an avut Domnii ce-an

J De la lupta de la Mohacs (1521i).


Maximilian al ll-lea.
3 loan Sigismund.
4 Baia-Mare.
'.. A

www.dacoromanica.ro
102 ,

fost innaintea noastra voie de-aa dat i aü mi-


luit cu sate si cu olate, an de supt cetati sate,
an caminta rumta (sici1, si acum sa fie aceia, sa
pociü da si eft sate si olate cuT voin vrea, cu
,
acea putere cum an avut a1T Domni. .

4. Alta, toate legile ArdealuluT cum aft fost in


zilele altor Domni de s'an cautat in Ardeal jude-
cata, ce vom judeca noT s tie judecat, i sa nu
maT aiba voie a cauta lege intealta tara.
5. Alta, de rindul ostilor, Maria ImparatuluT,
§i. cu Sfatul imparatulul i cu cei 7 hertegT 2 Si
cu allalti Domni crestinestl, i impreuna cu Ora
Marie! LuI, bine sa iea aminte i sa grijeasca, ca
Ardealul si Tara-Rumineasca in ce loc sint; tot
norocul Crestinatatil este aruncat pe aceste. doua
teri, ca, Dumnezen sa fereasca, de-ar apuca
Turcul aceste doua terT, ar fi peire a toata Cres-
tinatatea; cum Dumnezen sa fereasca de aceia!
Drept aceia, sa alba grija Maria LuI de leafa o§-
tiler: alta, i de ajutor cind vor trebui la vreme
de treaba. lar Maria LuT sa grijeasca sa tri-
meata voiniciT ce vor trebui. Tar, alta, pentru
banil de leafa, sa vie la noT in luna lul Mart in
12 zile, cit va socoti Maria Lui sa ajunga ostilor,
sa nu cumva sa alba sminteala Crestinatatea,
Si ceste doua ter'. .

41, 0 t -
3 Poate cstiaclo.
Arhiduct. 'n r
v e . ...I ,

,_

www.dacoromanica.ro
gfJZ'9I
403

Ca., Dumnezén fereasca, aceia sa nu fie, clear


dobindi Turcil ceste doua terT, Tara Ardealulul
si Tara-Rumineasea, eh a§ pofti de la Imparatul
si de la tot Sfatul si de la ceT septe hertegT si
de la toata' tara, cum sa-mi dea in Tara -lingo-
reasca olate, cit sa aib venit intr'un an o suta
de mil de talere: i pentru aceasta pofta s aib
carte cu pecetea Märiei LuT, cum dupa moartea
mea sa ramiie rodului mien.
6. Alta, iar DurnneZeti sa fereasca, dac'as cadea
eh in robie, cum aceia Dumnezeri sa nu dea, iar
cinstitul Imparat si cu tot Sfatul i cu toata Ora
Mariel -Lui, Si cu top Domnil crestinesti, sa aiba
a- umbla si a griji pentru nevoia mea, top sa, ma
scumpere din robie. Si pentru aceasta Inca pof-
tesc sa aib carte, de la Imparatia LuT si de la
totT Domini crestinestI. ,
7. Alta, cum a dat Imparatul lui Batar Jig-
mon 1 titelus pe domnie, asa ma rog MarieT Lui .
sa am si en asa.
.
8. Alta, poftim pentru Tintiturile ce-ah fost mat
d'innainte vreme de mosie si de Tinutul hotarelor
cestor doua terT, de Tara Ardealulul si de Tara- ,

Rumineasca, si le-an fost luat Mimic de Sint supt


- mina lor, cind va da Dumnezen, cu ajutorul
SfintieT LuI si cu norecul cinstituluT Irnparat, sa
le dobindini de la mina paginilor, ele sa fie iar-

' Sigi,n nil fl thor y.


/

www.dacoromanica.ro
. .

101
I .
-.
a mosie, si sa se Oe de hotarele acestor dou;sl.
Ni torI, cum'an fost de veac. Tar, de acla innainte,
....- cu ajutorul lul Dumnezeq, ce vom dobindi de la
paginl, Imparatul va face cum va fi voia Impa-
,

rAiel Lul: si poftim carte §i. pentru aceia de la


. Imparatia Lul. ... , .
.
-, , .., lo Mihail Foevocl.
- ?, .
v ,i '- XLVIII. . '''.' -i,
. .1 'f

! .
(1600.)

Luarea MoldoveT o veste§te Mihai astfel co-


misarilor din Ardeal af Irnpgratuluf.
Editie : Hurmuzaki, IV 1. up' .irtt',,a I

;
. Gonind din Scaun pe leremia-Vodä i luin.1
tara in stapinire, am crezut _ca trebuie sa ieau
§i ramasitele rAzboiulut. i I-am urrnarit pe Ie-
rernia acela cu armele papa la hotarele Podolia ,

, i. prinzindu-1 in cale din fuga lul, -- am batut


ostile cu omor mare. El InsusT si-a cautat min-
tuirea in fuga, impreunä cu Sigismund Bzithory,
trecind apa Nistrului. Acuma' decT, indeplinind
aceste lucruri cu noroc, cu ajutorul lul Dum-
nezen, si savirsind cu ostenelile mele ce trebuia
pentru mintuirea Cre§tinatatif, avem Ora aceasta
toata supt puterea Marie Sale. Acuma numal
' de atita, ne tinem ca, impartind pretutindent
Ostile noastre, sa silim pe locuitorT la supunere.
k

www.dacoromanica.ro
,

105

Si nu vom mat zabovi aici mai multa vrerne,


ci ne vom intoarce indata in Ardeal pentru 'a
pune la cale celelalte lucruri, i ne i gasim
pe drum. De aceia am volt sä vä aduc la cu-
nostin0 acestea Domniilor Voastre ca sa inte-
legeV ca nu lasam la o parte nimic din ce pri-
veste mintuirea si innaintarea -foloaselor_ Cresti-
tinOtätii. Altfel dorim s fitl Domniile Voastre
.sanatosT. Din lagarul nostril la-hotarele Moldovel,
linga cetatea Hotinulul, pe apa Nistrulul, 20 Main
MOO. .

XLIX.
. .
,
. (1601.)

Biruit, scos din cncerirea lui, izgonit din chiar


tara lui de mostenire, fara. ostasi, fArl bani, fara
rost pe lume, Mihai, ajuns la Viena, ca la un
liman de sigurantd, ii arata astfel, pe larg, sta.-
ruitor, dreptatea care un ImpArat in care avea
nevinovdtia ce a vedea izvorul dreptAtilor.
Editie: Hurmuzaki, IV, §i Papiu, Tesaur, I, de unde ham,
indreptind-o, aceasti traducere :
s 1 1,.

Din scrisoarea Marie! Tale Sfinte intelesein cä


nu cunostt in de ajuns starea nenorocirii si a ras-
turrarit mele, pentru care binevoiesti a cere sä
te lamuresc pe larg, instiifitindu-te despre toate
amanuntele lucrurilor intimplate, si de unde s'a0
urzit toate acestea. ,
. z
,s. ,

www.dacoromanica.ro
r ,

r 106

En frisk, indata ce a that inceput uneltirea tra- .

datorilor, numai decit am scris si am.tritnes dese


carti la Maria Ta, atit din Ardeal, cit i ma pe
..

urma din Tara-Romaneasca, voind a te incunos-


tiinta despre toate. Ci, fiindca toate intrarile at
ieinile , erati inchise de catre. Ardelenl, s'a intim-
' plat de aii cazut in. minile lor tog solii miel tri-
mesi cu -scrisori catre Maria Ta. i scrisorile le-an
tinut la sine, spre a putea savirsi, dupa datina
lor, tradarea ce an cugetat impotriva Marie! Tale.
Care gind de tradare, cit- e de inradacinat la el,
o stie toata lumea, cacr nu unul orb altul, ci o
multime de print! si domnr de-al lor fura tradati
de catre dinsiT. i, ce e. mai mult, de cite ofi, an
intrecut ei inasura Si si-an batut joc de buna-
tatea Marie! Tale, urzind uneltirile cele mai ne-
legiuite, o ti1 prea. bine Maria Ta, i vel vedea
si din aceasta scrisoare a mea. Care scrisoare,
avind in vedere greutatea lucrului, ma rog plecat
si binevoiestl a o ceti si.cerceta cu cunoscuta-tI
bunatate, blindetä i indurare: Nu voin supara
auzul MarieT Tale cu infrumusetari si plazmuiri,
nici cu vorbe lungi, ci, razimat pe nevinovatia
mea. voin. spune adevarul limpede.
. Din ziva i ceasul in care, slobod si de buna
voia mea, nu numal m'am indatorat prin cea mai
-strinsa legatura a credintet. catre Maria Ta si
catre toata Crestinatatea, ci am indemnat i pe
- Voevozii Ardealului i Moldovei de s'an plecat
-

www.dacoromanica.ro
v
107 ' , - . , ,
4
.0

el cu totul Marie! Tale Sfintite, dintre earl unul,


si anume Voevodul. Aron, a, fost stins prin otrava
in chipul cel mai crud i viclean numal pentru
ca voia sa asculte de Maria Ta, i nu de Sigis-
mund Bathory, de atunci m'am nevoit fara in-
cetare i cu cea mai mare infocare i dreptate
a face datoria credintei mele, a o pastra i a c).
tinea. Care credinta am impins-o 'Ana . acolo,
Melt, oriunde am simtit ca dusmanii uneltesc- .

ceva impotriva MarieT 'rale, et, punind toate la


o parte, i socotind ca urzit mie raul ce se _pre-
. gatia Marie! Tale, am dorit a-1 rasbuna, ca unul
ce eram credincios jaramintului mien. i aceasta
am facut-o adese or! si in. Tara-Romaneasca, is-
pravind cu o stralucitä 'Mutate in numele Marie!
Tale, de siT alta si-ag pus in seama marirea tap-
tutu!. Maria Ta Insa te vet putea incredinta despre
adevar de la raiterii Marie! Tale.
Si apoi, afara de Ture, dusmanul cel firesc,
.

cII altif i cit de feluritl i neimpacati dusmani


mi-am facut, numai pentru credinta mea catre
Maria Ta, vel intelege foarte afar.
Tara-Romaneasca nu e mai departe de Scaunul
tiranulul, ce se chiama Constantinopol, decit cale
de cinci zile. In aceasta tara puteam eft pe-
trece foarte bine, in pace, sigur i fara de nick)
frica. daca nu ma simtiam chemat de credinta
mea catre Maria Ta si catre toata Crestinatatea.
En insa, nevrind s adaug, puterea T'u ilor prin

www.dacoromanica.ro
I V.,

ee

I 108
. V
.
I

-ostasit midi, de buna voie m'am aratat gata a


lua parte in legatura crestina: prin care fapta
pe tiran mi 1-am facut dusman de moarte si in-
setat dupa, singele Mien. Cu acest dusman ne ,

Impacat am dat piept pururea, cistigind o mul-


time de biruinte din cele mai strälucite, i prazi
de mare insemnatate, ceia ce nu se poate sa
nu fie cunoscut Marie! Tale si Crestinatatil in-
tregt. de si au fost unit cari pe nedrept se laudan
cu faptele mete, cautind .a-§i lua lor ce mi se
-cuvenia mie.
. M'am luptat impotriva dusmanilor numelut cre§-
tin cu o inima atit de neinfrinta, incit nict nu-mi .

venia a ma mai teme de (IMO, mat virtos ci


invingerea era totdeauna in parte a ostasulul
crestin. Insa dusmanul cel mai de ternut i mai
primejdios, mi-a fost chiar acela care se lauda cu
numele de Crestin, care Insa totdeauna a calcat
invoielile si a tulburat pacea: Ardelenit, cari; In
toate prilejurile unde puteam lucra cu folos im-
; potriva dusmanului firesc, mi s'att impotrivit tot-
-t deauna, i, uitind legaturile i juramintul de cre-
dinta, prin uneltirile lor an stricat planurile cele
. mintuitoare facute pentru binele Crestinatatit,
precum toata lumea stie. .

Drept aceia, cind Sigismund Báthory. para-


s- sindu-1 de buna voie, a lasat Marie! Tale Ardealul,
foarte m'am bucurat, nadajduind ajutor mat mare
- de la Märca Ta prin venirea Prea-Luminatulul
_
-
,

www.dacoromanica.ro
u9

Arhiduce, Maximilian, dach ar ti cirmuit el in


Ardeal, pentru ca atunci s'ar ti infatisat de sine-
mat marl si mat multe Inlesnirl in tot ce so atinge
de binele obstesc al Crestinatätii. Insa, cind in-
t,elesein ca Sigismund a fost primit iarhst in Ar-
. deal, Prea-Luminatul Arhiduce inselat la calea
jumatate i comisaril Maxie! Tale, Preastintia Sa
domnul episcop de Erlau i dumnealut Istvhnffy
prinsT, bucuria mea se intoarse spre mihnire si
intristare. De i acest fapt de viclenie al Arde-
lenilor nu putea sh nu MI tulbure foarte, avind
ins& innaintea ochilor juramintul mien, nu m'am
abatut nict de cum' din calea credintir Din potriva, .

mustrind pe Sigismund i pe Ardeleni pentru ,


nestatornicia lor, li-am adus aminte juramintul
ce au facut, i, vazind ca i cu aceasta nu folo-
sesc" nimic, i ca indrazneala lor merse pang la
a primejdui viata, comisarilor, am adaugit ti ame-
ninthri, sfatuindu-t sh ramiie credinciosl i sa tie-
maI statornici in credinth i fara frica impotriva
dusmanilor. Dupa aceia, trecind Dunarea cu oastea
mea, am- pustiit cu foc i sabie Tinuturile tira-
nulut turcesc. Afara de aceasta, pe cind Oradea-
Mare era impresurata de Satirgi Mohammed, in-
demnind din non: pe ArdelenT a da ajutor, am
trimes insumi acolo o buna parte din oastea Inca,
cit mi-a fost prin putint,h.- Insä .dupa, inima cu
care, din ura asupra Marie! Tale i a Luminhtiet
Sale, s'an aratat el in privinta ajutoruluita Oradea-
,

www.dacoromanica.ro k.
I 13
I II

140

Mare, asa sa Ii räspläteasc Si Dumnezett, care


vede cele din launtru ale omulul si nil lasa, nimic
nerasbunat. '"
Si aceasta e cea d'intain tradare a Ardelenilor
impotriva Mariel Tale, pentru ca, daca ar ti fost
el credinciosl, n'ar fi primit pe Sigismund, ci, va-
dindu-si credinta cu buna invoire a Ohl intregl,
ar fi iesit innaintea tradatorilor cu toate puterile.
ET insa, atunci cai acum, nu se rasculara impo-
triva lul Sigismund, care navalise in tara Mariel
Tale calcindull Juramintul.
A doua tradare s'a facet cind Sigismund a
adus in Ardeal pe cardinalul Andrel Báthory §i
laudffidu-1 foarte eñT intregl, i-a dat cirmuirea
peste toata tara, ca sa poata innoi singur le-
gatura cu Turcil ce se rupsese ; i aceasta s'a
flout Impotriva Mariel Tale. Daca Ardelenii. pe
cind se facea acestea, ar fi fost credinciosl, fara
Indoialã ca ar II apucat arniele cu puterl unite;
A. -el insa, din potriva, in adunarea lor ail ales in-
A
tr'un glas pe Cardinal, si in paguba Coroanel
crgiestl s'au supus CraiuluI lesesc si Turcilor. Cu
toate ca acestea se facura precum arat, i cu
toate viclenele uneltirl ale Ardelenilor, Lesilor ci
Turcfior, cari prin trimesil lor cercara a ma
trage in parte-li, eu am stat neclintit in oredinta
mea, si am instiintat pe Maria Ta despre toate
purrctele propunerilor ce mi e faceau prin acel
_soh, dindu-li i lor rgspunsurI Cuvenite, dupa cum

www.dacoromanica.ro
,

. 111
r
m'am priceput. Incredintindu-ma apoi ca nu mai
e cu putinta a intoarce pe Ardeleni din viclenia
lor care Maria Ta i Prea-Luminatul Arhiduce,
vazind pe de o parte poprirea comisarilor si a
altor trimesi at Marie! Tale, pe de alta parte
starea de plins i iesirea din tara a Arhiducesei
Maria-Cristina, precum i primejdia Crestinatatii
intregi, i luind in searda aceia c Ardelenii, in-
indemnati de Domnul lor si de Sigismund, im-
preuna cu doi fruntasi at acestel uneltiri cari
acum sint aid, oprisera innaintea impresuraril
Oradiet-Mari pe sat mieT i pe ai Hanului Tata-
-filo; cari eraft insarcinati cu o solie folos.itoare,
ca un credincios al Mariel Tale nu putuill a nu
ma infuria foarte, mat virtos c moist Turcit, Tatarii
alti dusmanT oarecari, vazind un monarh atit
de mare tratat in chip atit de injositor de catre
nevoiasii de ArdelenT, tncepusera a cirti si a
batjocuri de atita rusine.
Acestea m'a1 indemnat a rasbuna jignirea lä-
neT Tale, a lovi cu oastea mea din porunca si
cu voia Mariel Tale pe dusmanil ardeleni, i a-I
supune cu puterea i cu armele. Spre care scop
Maria Ta al dat invatatura luI Gheorghe Basta 1

capitanulul tuturor partilor unguresti din jos, sa


ma ajute, ceia ce el n'a facut; iar acum, chemat
dp mine intr'ajutor, dinsuL fara nick) porunca sat. '
Invatatura, si-a unit' oastea cu necredinciosii Ar-
deleni 'impotriva mea. i. cu toaté ca n'avtiiii
,

www.dacoromanica.ro
..V
I

e
0.

112
r
o niciun sprijin din partea lui Basta, eft, nem':
putind suferi jignirea facuta Marie! Tale, singur cu
armele mele am supus .pe Ardeleni i i-am facut
a jura din noil credinta Marie' Tale. Iar tara
Ardealului am cirmuit-o in numele Maria Tale,
-si nu in& al mien, neabatindu-ma cit e negru supt
unghie de la invoiala facuta cu dumnealui Pezzen.
Ci, precum vulpea aneVoie-si schiMba naravul,
asa i Ardelenii cu greü se pot desbara de in-
5 vechita lor datina. Drept aceia, Maria Ta vei in-
telege i aceasta din urma gilceava, schimba-
ciunea ardeleneasca i nelegiuirea ce nu se va
-sterge niciodata. Fiindca Ardelenil vor ma bine
pace decit bataie cu Turcil, vazind ca impreju-
rarile-Ini ingaduiag a incheia o invoiala prielnica
cu Turcul, invoiala pentru care am fost i vorbit,
Irish cu ingaduinta Marie! Tale, prefacindu-ma
numal i purtind pe Turd cu vorbe bune, ei,
Ardelenil, luindu-le de bune, ar fi primit cu toata
inima- aceasta pace si-ar fi sfatuit i ar fi hotarit
in privinta aceasta de fata in adunarile lor, daca
- nu i-as fi abatut eU aceasta. pe supt mina, ame-
nintindu-I si speriindu-T. Ce e mai mult, ei pe
supt ascuns ma incredintara sa fac numal pace
cu Turcul, i c1IniI. vor Implini toate porunclle
mele cu mai mare adev i graba. Vazind insa
ca nu capata niciun raspuns dorit de la mines
se intoarsera indata la viclenli si uneltirt tainices
cugetind plahuri de tradare. Pentru ca, pe dud
f-

www.dacoromanica.ro PI

. algr.:74.4
, 113

se atla la mine in Ardeal,solul turcesc, Ardelenii,


mersera pe ,supt ascuns la dinsnl, sj4. spusera
sa nu nadajduiasca nicio pace pe ,cit voin cirmui
eft Ardealul, ci sa, route un chip de a aseza 2.
iarasi pe Sigismund, i atunci pacea va fi sigura
si nestramutata. Din .aceste uneltiri solul turcesc
si ceitatti sfetniel ai tiranului pricepura ca ne-
gutarea mea de pace e numai- un -joc. Insa despre
aceasta tradare ea am atlat numai dupa ce a
plecat chehaia turcesc. ,

Pe cind planurile pomenite se negutan si se


sfatnian in taina intro ArdelenT,. Moldoveni SI
,

Lest, Sigismund sta nu &parte de Ardeal, in ce- .

tatea Sucever, de unde trimetea pe supt ascuns


scrisorile sale catre credinciosii. sat, intarindu-i
in gind lor de apostasie. Priuzindu-se scrisori de
acestea de catre oamenii, miei, en; dupa ce le-am
.
,

cetit, le-am trimes Mariei Tale, si nu stin de Ti-an


venit in mina. Vazind en aceasta tradare, si
oastea Polonilor adunata linga Sigismund, im-
preuna cu ajutorul Turcilor i Tatarilor, cu scop
-de a ma scoate din Ardeal, in fatra, acestei pri-
mejdii fait silit de nevoie a lua lucrul, de tim-
puriii, hotarit a ma bate si ami cerca norocul
mai bine in pamint dusman decit in tara Mariei
Tale. Drept aceia, ducindu-mi oastea, intrain in
Moldova,' si, invingind pe teremia Voevodul Mol- .

doveiithpreuna cu cetele Lesilor, Turcilor. i Ta-


tarilor cari voian a aseza iarasi pe Sigismund, am

www.dacoromanica.ro
,
, .
r ,

414

luat acea taxa. in numele Marie Tale si am silit-o


a face juramintul de credinta catre Maria Ta.
Ardelenii, i dupa supunerea Moldovei, rama-
sera tot in stramoseasca lor viclenie, pentru ca
Moise Szdkely, pe _care-1 pusesem peste toata 1

oastea mea,-numindu-I Capitan-Mare, 1 cu alti


capitani de frunte, Gaspar Sibrik i Gheorghe
Makci, urzind alta tradare, se dusera peste Siretin
la Sigismund Báthory, in margenea el-if Lesesti,
si acolo se sfatuira i hotarira pentru moartea
mea, indatorindu-se Noise Szdkely cu at sal catre
Moise, i intarind legatura intre sine prin inscris.
Planul era ca Sigismund, cu oaste mare, bine
gatita, sa navaleasca din Tara Leseasca in Ar- -
deal, si pe mine sa ma ucida, sat in lupta pe
fata, sail in ascuns, chibzuind ei Ca eu, vàzind
aceasta, fart indoiala void iei cu oastea mea
in cimp deschis spre a intimpina pe Lest, si atunci
cei ce erat in legatura se hotarisera a pune
mina pe mine si a ma trada lui Sigismund. iar
neputindu-se aceasta, capitanul Gheorghe Makó
se aratase gata, a-mi rapezi un glonte.
Aflind et de la unii din vechii i credinciosil
mieI oameni despre aceasta tradare i invoiala
tainuita am chemat la Curte pe Moise Szdkely
cu ceIla1I capitani. El Visa, stiindu-se tradatori
fugira cu tovarasil lor la Sigismund in Tara Le- -

seasca, raspindind o multime de minciuni despre


mine sore a intärita pe Ardeleni i spre a putea

www.dacoromanica.ro
.'`
f

'115

Indeplini cu atit maI usor planul ce urzisera cu


Sigismund impotriva mea. Tot de odata iritärira
pe Ardeleni in gindul for, in credintindu-I ca peste
putin Lesii ii vor veni in ajutor. Niel nu se inse-
lara in asteptarea lor, pentru c ii sosi ajutorul
lesesc. Vazind acestea, prin scrisori una dupa
.

alta am chernat grabnic pe Capitanul-cel-Mare


al Mariel Tale, pentru ajutorul ce credeam ca
mi-I va da mie, credinciosului Mariel Tale, iar
nu Ardelenilor, cari pururea aa fost nestator-
. nic si neascultatori catre Maria Ta.
Nu socoti, Maria Ta, ca ArdeleniI din credinta t
at ascultat si s'at unit cu Basta..Pricina e intir- _
4

zierea luI Sigismund Báthory, pe care-I asteptat.


precum i lucrarea *si pregatirile mele impotriva
lor. Vazind ei acestea, i desnadajduind de venirea
lul Sigismund se dadura lui Basta supt valul cre-
dintiI, si se rasculara IrnpotrNa-mi. Urmarea aces-
-tef purtarl Part, socoteala a luT Basta fu ca, al
scapat Maria Ta din mina Moldova si Tara-Roma-
neasca i Kanizsa, care se detera dusmanului ca o
rasplata! TurciI bat din palme, nebuni de bucurie,
pentru ca vad aceste terl, impreuna cu Kanisza,
supuse lor. Acestea II plac Turcilor: in viitor se
vor bucura i mai mult de Ardeal, ceia ce sa
fereasca Dumnezet! Insa, din Tara-Romaneasca
si din Moldova, Ardealul se poate lua usor. Iar,
unindu-se aceasta, tara cu Coroana Poloniel, Turcul,
dupa planul ce a facut, are de gind a navali in

www.dacoromanica.ro
116
.
7-
partile unguresti si in alte Tinuturi invecinate;
spre Mamie ran al Maria Tale si a toata Casa de.
Austria. Cit de usor se Peale face aceasta, eine
nu vede, dad, .nurnitele teri s'ar aliPi la Les,t
cari niciodata n'an fest; binevoitori Casei de --
Austria, ci dusMan ai Crestinatatii intregi,
4.
ceia
ce si pnua actin) s'a doVedit cu. prisos Chiar si
. in anti!. trecut, ruin uneltirile Ion cele tainice afl
aratat mai multa bunaveinta Tuiciler decit cres-
tinilor. Marturie e faptül ca Lesii aa ajutat pe
Turd, si TUrcii pe Ardeteni; asemenea Si Moldova
Jara-Romaneasca an fost rapite.tot prin pies-
tesugurile cele viclene ale Lesilor.
- Insemnind acestea mai intain, rog pe Maria
Ta sa asculti cum s'a, inceput incaierarea intro
oastea Mea Ardele:A. ca s Slit ca eü nu-s in-
cepatorul turburarii.

Ardelenii, dupa ce urzira planul de a nin pierde, .."


cautara chipul de a indeplini acest plan. Drept
' aceia, dupa ce Moise Szekely fugi -cu toVardsiT
sat la Sigismund thithory in Tara Leseasca, no-
bilimea ardeleneascti,, aSteptind ajutorul Lesilor
cu Sigismund, aseza indata la o parte oastea
cc avea. (afara de varmeghia lnidearei i garb.
de Banat, care an"- ramas pe lThga mine). Insa
Sigisffund a intirziat cu venirea, si de alta parte
, un chemat oastea mea de pretntindenea. Aceasta
;nu e- facusem din alta pricina, ci numaI ca

www.dacoromanica.ro
,
117

_ astfel cu putters unite sa pureed impotriva luT


Ibrahim, despre care atlasem ca se coborise atunct
linga Belgrad, ca sa-1 apuc ,de la spate daca; ar
navali in Tara-Upgure4scA. pentru cade timpurin
ludsem toate masurile, spre a-rnt aduna oastea
din toate partite, de pe uncle era, din, Moldova,
Tara-Romaneasea i Ardeal,, i pre a treee. cu
ea intreaga _I)unarea in .pamint dusman, Avind
acest cuget bun si mintuitor pentru toata CreF,-
tinatatea, ebernain
,
i ,pe Ardeleni, cari e.ran
atunct asezati linga Turcla: el 'lust] raspunsera.
cä atfindu-se Iipsil de toate .cele ;pentru hrana.
deocamdatä nu pot veni, si se rugara sa-I las
acolo, fagaduind ca la cea d'intaia chemare se ,

vor Ufli cu mine.


.
. .

In sfirsit, chd era sä pureed acuma din Sebes,.


i-am chernat sa., vie la mine, prefacindu-ma et
nu still nimic .despre legatura lor Innotriva mea.
Atunci isi vadira inselaciunea: rispunzind ca nu
vor lua armele .nietodata alaturea cu Mine asupra
Trircilor. In desert am trimes solil miet cu scrisol I
Ia Ardelent, rugindu-t sa nu strice prilejul ce
.aveam impotriva Turcilor: el oprira solfi mid si
nu-mI detera 'Marin raspuns. , , .

Vazind aceasta schimbare si nestatornicie, tri-


mesein la Maria Ta pe loan Rat, pe Nicolae Vaida
ni pe Martin Iorvath, spre a te instiinta despre
toate; insa!, find toate caile prinse, si el fura .

www.dacoromanica.ro
,
448

luati iobT i anincati impreuna cu atit in ocnele


de sare.
In fata unei indrazneli atit de mari, i avind
in vedere ca nu voila aVea mai bun prilej de a
. bate pe Turd decit acum, cind, unindu-se oastea.
celor trel erI cu Ardelenii, numarul el ar fi trecut
peste o suta de mil, am alergat la mijlocul ce mi
s'a parut mai bun, insarcinind oamenl de legea
catolica i luterana a-I abate din pornirea lor
ce putea fi foarte primejdioasa Crestinatkii in-
tregi. Insa nicT acestia nu folosira nimic, nepu-
tindu-I intoarce din rautatea lor, ba Inca putin
a lipsit de n'ati ucis pe trimesi; mai virtos pe
preotul cel catolic. Pana intr'atita se impietrisera .1
asteptind pe Sigismund !
In acest rastimp ceruhl prin scrisorl ajutor de
la Basta, si el mi 1-a fagaduit; voind ins& a intra
" in Ardeal, gasiit calea pe care era sa villa la mine,
inchisa de oastea Ardelenilor. Acestia 1sT schim-
barb gindul i, sfatuindu-se cu LeiI, .cerura el
ajutor de la Basta, nu pentru ca eraa credin-
cioI, ci pentru ca Indrzierea lui Sigismund i-a
fost facut sa piarda nadejdea in ajutorul lesesc, si .
vedeat acuma ca puterile -lor sunt mai pre jos
decit ale mele. Asa, pe end eu stam la Sebes,
oastea Ardelenilor, unindu-se la Turda cu a lui
Basta, se porni indata asupra mea. Eu (fiindca nu
ma temeam de Ardeleni, pe eft timp erat el sin-
guri) lasasem partea cea mat mare a otiriI mele _
,

www.dacoromanica.ro
110

la margenea Molclovei i Terii-Romanestl, in fate,.


Turcilor, nestiind nirnic mai innainte despre unirea. ,
lui Basta cu ArdeleniT, cari acum impreuna se
apropiaa de lagarul mica, cu scop de a se bate
cu mine. Vazind pe raiteri uniti cu viclenii Ar-
deleni, ramasein uimit, §i, cu toate c treaba
venise la bataic, nu putuia a nu intreba de unde
se trage ,aceasta ca sa se . verse atita singe cres-
tinesc ? Insa alt raspuns nu-mi detera decit ca
ea sa ies din Ardeal!- Ci, fiindca nu stiam in al
cui mime: vor sa iea in stapinire Ardealul, la po-
runca
,
lof singura nu ma putearn trage innapol
cu rusine, mai ales nevazind niclo porunca de
la Maria ,Ta. in privirAa 'aceasta. Credir4a mea ,
catre Maria Ta era si atunci atit de mare, incit- '
cerusem sa-ml arate vre-o porunca de la Maria -
Ta, .orl, neavind porunca, sa-rni arate cel plAin
scrisorile de insarcinare, san i copie dupa inVa-
taturile ce ar fi avind de la Maria Ta, sa o ce-
tesc, fiind hotarit a ma supune indata voiniI
Mariel Tale. .
,

El .insa nu-mI raspunsera nimic, cu a cui vointa .

si in puterea caror InvAaturi se rasculasera im-


potriva mea, ci -Vneaa tot una sa ies din Ardeal,
Dar, fiindca, dupa cum am zis, nu vedeam din a
cUT porunca ieaa el Ardealul, i fiindca mal de
multe ori m'am aflat in cele mai marl primejdii
din pricina nestatorniciel Ardelenilor, nu puteam
iesi cu rusine, mai ales ca, lipsindu-mi Ardelenii,
,.
,

t 4

www.dacoromanica.ro
II
I liii I nit hi
4.

120

nu mai puteam nadajdui alt ajutor impotriva


Turcilor. Apoi 'ei mai de multe on aü cercat a
ma rada Iii minile dusmanilor; daca nu ma , .

apara Durnnezen pentru curatia Sulletului mien;


Si. in stirsit, el se invoisera a ma omori: despre
care. hind de nevoie, pot da Mariei Tale si doyezi,
chiar carti iscalite 0 i pebetluite cu minile lor
' ingest .

'Necapatind Moan! raspuns, ma gindiiu mult ce


' ar fi de facut, mai virtos ca Pu aveam cu mine
vre-o parte mai aleasa din baStea mea; cu toate
acestea fara lupta nu puteam parasi tara, in-
strainind-b de la Maria Ta, i lasind-o in mina
vre-nnui Ardelean. ''-'
E Stint insa ca Inca la inceputül luptel au ti-am _

fost, credincios Mariei Tale, marturisind aceasta


si Prin grain i prin plingerea trimeasa printeun
sol. Toate aceStea nu-T miscara; ci, aSezindu-si
oastea spre bataie, incepura lupta. Dar en, crestin
hind Si neinvatat a "ma, bate impotriva cresti-
nilor, de si 'eram impins de nevoie, nu ma luptain
-a- 'a dupa cum eram deprins, ca impotriva dusmanului
these, aprinzind pe al miei cu cuvintul i cu .

pilda mea i sprijinind insumi cea d'intain lo-


vire a dUsmanuluI, ci, vazirid Innainte-mi oaste
crestina i dUrindu-Ma de varSarea sIngelui ne-
, vinovat pentru nestatornicia unor necredinciosi, .
mi se mini) inima, i nu sprijiniin dupa datina
mea cea d'intailTnavala, ci ma trasein irmapoi,

www.dacoromanica.ro
- '
421

nu pentru ca aveam oaste mult mai mica, nicl


penfru Ca as fl pierdut increderea, ci pentru ca
Ma-0-011am a Mina in singe crestinesc o sabie
ce bause pana acum atita singe de paginF! Si
asa nstasil 'inieT' deprinsi a ma, vedea in lnpta
totdeamia in fruntea lor. de asta data neva-
, zindu-ma de fata, se uniplura; de neincredere,
detera spatele, riu de frica, ci temindu-se ca nu
cumva SA se fi ihtiMplat mie Vre-o nenorocire.
, - . .

ACesta e root ml ci mini intre mine. de o parte,


si Ardeleni cu Basta, de alta parte, Ciocnire care
a dat luT ibrahirn prilejul de a cuceri Kanizsa.
Iar, dupa aceasta fuga, cu ce cruzime salba-
teca S'ag. purtat. Ardelenii, n'ar crede' cineva,
pentru .da e nemal auzit, insa foarte adevarat.
Noua sute de Seen", ce dupa fuga se trasesera
la munT i pe cari i-aa chethat la sine in nu-
mele credint,it catre Maria Ta, calcind et invoiala
facuta, i-ag ucis intr' an munte cu cea mai Dean-
zita salbatacie. A doua zi dupa alungarea stirS
mele, mergind sore Tara-Romaneasca, aproape
de &Wig dAduig peste oastea mea munteneasca,
supt conducerea luT Petru Huszar, i, purcezind
innainte la Fagaras, intimpinain pe loan Szeiestey
Cu oastea mea moldoveneasca. Misdatl de neno-,
rocirea mea, totI Statura ca sà ne batem din nog
cu Ardelénir spre a rasbuna nedreptatea ce mi
s'a facut. Abia dupa , mai Mune sfatuiri i-am mai
.

www.dacoromanica.ro
, ,
422

Imblinzit, fiindca, incepusera a striga tare, si i-am .

facut, sa lase gindul de a mal lucra la varsarea


de singe crestin prin crestinT, lamurfndu-li ea,
tocmai aceasta e politica turceasca, anume ca sa,
ne junghiem no intre noT, i aratindu-li ca oastea
leseasca cu Sigismund Báthory a intrat pe la
Trotus, oras al Moldovel, in margenile Ardealulul, ,

iar, de alta, parte, Moise Szcikely, venind de spre


Bistrita, prada in SecuT eu foc i sabie. .

Asa et, uitind de jidnirile i nenorocirile mele, si


gindindu-ma, numal la binele obstesc, am trimes
pe Than Szelestey la Ardeleni, aratind prin el mat
ales WI Basta toata starea lucrurilor in Ardeal,
i. indemnindu-1 sa fie cu privighere asupra Le-
ilor dintre cari, spre mai multa incredintare,
i-am i trimes pe unit ce cazusera prinsi in minile
mele. Insa Ardelenil ajunsesera la atita viclenie
Si faradelege, incit aruncara in flare pe numitul
sol, Ii batura, i, dupa cum auziiil in drum, IT zdro-
bira minile i picioarele; pentru care chinuri
neomene§ti shit vrednid de pedeapsa potrivitä,
mai ales de va fi adevarat, cum se zice, b 1-ar
ti omorit chinuindu-l. Ma rog de Maria Ta sa nu
lasT nerasbunat acest omor, pentru ca. numitul
a fost unul dintre slujitoriT ceT credinciosi ai
Mariei Tale, si afara, de aceasta se afla in solie-
_

Apoi legea obsteasca, nu numai la CrestinT, ci


L. A la Turd si la paginT opreste a tulbura, supara
si popri pe soli. cu atit mai mult a-I ucide! :

www.dacoromanica.ro
-
,
123

Dupg. aceasta, lamurindu-se ei si din alte part'


cum ca au multi protivnici, trimesera la mine
in solie pe Sebastian 'Moly, en mai multi alti
fruntasi ai Ardealulut Pe cari, cautind numai
la binele ob§tesc, i-am primit cu loath omenia,
dupg cum dorira, primind toate propunerile ce-mi
facura. i, cu toate ca nu m'am abatutniciodata
din leggtura de credinta, ce facusem innaintea
Preasfintiei Sale episcopului de Erlau , i inna-
intea liii Istvántry, ci am ramas pururea stator-
nic in credinta neffind deprins a ma schimba
ca ArdeleniCa caror dating e de a jura strimb
de doll& on pe zi, am primit a mai face un ju- ,

ramint si am trecut in Tara-Romaneasca, uitind


jignirile mele. De aicl am indemnat pe Basta
sa fie cu luare aminte, ca nu cumva prin vi-
clenia i inselatoria Lesilor tara sa, fie smulsa
din minile Marie Tale, §i, fiind de nevoie, sa-mi .
_
dea ajutor impotriva Le§ilor acelora si a Turcilor.
Ce puteam face eü mai mult pentru Cresting,-
tate? Cu toate acestea, spre a mi-I pregati mai
bine §i. spre a-i asigura si mai tare de credinta .

mea, am trimes in Ardeal chiar pe sotia mea,


pp fiul miell i pe iiica-mea, insa cu indatd- .

rirea ca pe fiul mien sa-1 lase a veni indata la


Maria Ta. Dupa cum auziin insa, sirit opriti in
inchisoare, tinuti miseleste si in lipsa de toate.
De i n'am fost vrednic de acestea, slut, insa ne-
voit a le rabda cu inima tare, spre binele Cres-

www.dacoromanica.ro
11
124
,

, tinatatii, pentru care sufar orisice, lasind in mina


lui purnnezeil rasbunarea dreptului mien.
Dupa ce, culegindu-mi Inca puterile, intrain in
Tara-Roma'neasca, ma sirntjtu impresurat din toate
partile de dusmant: id Leii colo Turcit pus-
tiind cimpiile, satele i orasele, rapind turmele
cirezfie, pradind pretutindenea i ducind pe
bietul popor ca vitele in prinsoare, incit. pri-
vind la pustiirile cele multe si la multimea celor
dust in prinsoare. fata Terii-Romanesti era cu
mult mai de plins decit in zilele Int Sinan. cind
oastea turceasca cotropise totul.
Adesea am cerut staruitor ajutorul Ardelenilor.
.

insa totdeauna in ,desert, pentru ca, punind toate


la o parte. singurul lor cuget era acela de a.ma ,

piercle. In aceasta primejdie, oricit de mare era.


nu m'as ,ti temut niciodata nurnal de Lest daca
nu s'ar fi nascut de ceialalta parte .razboiul cu
Turcii: pentru caimpotriya Lesilor doua zile am
luptat cu izbinda. Insa. acum, de o parte ma in-
tetia Leahul, de alta parte ma strimtora Turcul.
din a treia parte, din Ardeal, unde credeam ca
am prieteni, si nu dusmanT, navali in Tara-Ro-
,

maneasca i Moise Szaely, capitanul ostasilor


. t. lui Sigismund Bathory. .

Incunjurat de dustnani atit de multi si de ne-


impacati, i pierzind toata nadejdea in fagaduin-
. i1e ajutorului ardelenesc. in Vazuia silit a ma .

trage de-a lungul muntilor Terii-Romanesti spre

www.dacoromanica.ro
125

Craiova, ca sa scap de salbatacia Lesilbr. De-


aid Inca am ceriit de mai multe on ajutorul Ar-,
delenilor, fara a-I pntea insa 6a0,ta. Li aduseiii
aminte Invoieiile, cartile de juramInt i lega-
mintele cu care se legasera; insa pierduiii nu- .

mai vremea in desert,i pentru ca el se .Intelese-


sera pentru moartea mea.
In mijlocut atitor primejdii, n'ain atlat alt leac
impotriva acestor rele decit a fugi la garia rFa
careia i-am -lost pururea credincios, spre a gasi
o bunavointa corespunzatoare fapteler mele la
acela caruia i-am lost cu credinta totdeauna. In
acest drum dind peste oastea turceasca supt po
runcile beilor .de Vidin i Nicopol, cart trecUsera
Dunarea spre a vent in ajutorul Lesilor, rapezita
innainte pe Banul 'Craiovoi spre a-i lovi. Lupta ,
in numele Martel. Tale am' purtat-o cu izbinda,
omorind multi .dintre ditsmani, -nitre can i pe
numitii i luindu-li Steagurile, dintre care cel
mai insemnat e la mine. .
,

Impresurat de atitea tele, veniü, cu prea putini


de-ai midi, drept la Maria Ta. prin eni1e arid
Tale si prin Ardeal, 'uncle cite nenorociri, jignirl
Si rascoale ',arn avut a suferi, vei fi iiqeles Maria
Ta. In multe locuri sarira pe 'oatrienii mid si-i
ucisera fara mila. Din cetatea Devei indreptara
tunurile asupra mea, pi innecara in .Muras pe
mai multi dintr'ai ,miei; si aceste nevoi le avuiii
nu numai intr'un loc, ci prin tot Ardealul. Nemul-
,

www.dacoromanica.ro
126

0=41 cu atita, trimesera carti la Baia-de-Cris


spre- a rascula lumea impotriva mea. Asemenea
intaritara pe ostasiT din Lipova si din cetatea
Inaului; fiind insa maT pre jos cu puterea. nu .
cutezara a lovi pe al midi.
In acest chip si intre aceste nenorocirl ajunseig
la Maria TA, gol si despoiat de toate. Vistieria
mea toata, rnargaritare scumpe, de care am avut
multime, aurul i argintaria, vesminte alese, multi
cal de mare pret, cu un cuvint tot ce aveam pe
ling& mine, le-am pierdut pentru credinta catre
Maria Ta; i astazi, lipsit de toate cele ce cu multa
sudoare i osteneala mi le-am adunat, nu still
incotro s ina intorc. In prea-marea mea nevoie
nicl aceasta calatorie n'as fi putut-o face daca
altii nu mi-ar fi intins mina de ajutor.
Insa, decit aceste, oricit de multe i felurite,
rele ce am suferit eü, sint mal marl cele ce
suferl Maria Ta i Crestinatatea pentru instrai-
narea celor treT terl; din care nu puting. primejdie
se poate naste. De aceia, nu numai ell, care nu
ma simt de ajuns in privinta aceasta, ci Cres-
tinatatea intreaga ar fi sa staruiasca, a se lie-
depsi, dupa cum se cuvine, calcatorii de jura-
mint si instrainatoril terilor Mariei Tale.
Am voit sa arat toate acestea Mariel Tale in
toata credinta i adevarul, intocmai asa precum
s'a intimplat, i, ca sa pot face aceasta mai bine
." 0,

www.dacoromanica.ro
r
127

venlitt eü insuml la Maria Ta, infruntind atitea


primejdif. ,
Cunoscuta find credinta mea catre Maria Ta
si catre toata Casa de Austria, din multele raz-
boaie, in care dupa deosebirea timpurilor m'am
luptat, si de aproape si de departe, insa totdeauna
cu inima neinfrinta, dovedind rivna mea i dreptul
mied, am venit la Maria Ta cu atit mai bucuros,
cu cit tili ca void gasi indurarea cuvenita.
Drept aceia, Maria Ta, privind cu ochi indura-
toe pe de o parte nenumaratele daune i i ne-
norocirl ce am suferit, ma vet ocroti cu cunos-
cuta-ti bunavointa i blinde-ta, ca, dupa pilda inea
si alti printi si fruntasi sa raffling statornici in
,credinta, iar dusmanil miei, cari prezicead ca nu
void gasi ajutor la Maria. Ta, sa se rusineze
sä nu cuteze a ma mai batjocuri. Despre aceasta
rara bunavointa Si bunatate a Mariei Tale ell nu
m'am indoit Mciodata, ci, din potriva, i acum
dupa scoaterea mea din DOmnie i dupa pier-
derea tuturor bunurilor, nadajduiesc in bunatatea
Marie Tale, de care i in viitor ma void sirgui,
eft void mai trai, a ma invrednici Orin necontenite
slujbe credincioase, pang la varsarea singelui mied.
Cit despre mijloacele i chipul de a vindeca
toate aceste rele, etl dupa mica mea pricepere
le void arata cind minunata intelepciune a Ma-
; riei Tale _va gasi cu cale a ma primi i pe mine
la aceste sfaturi, si a alege spre acest scop pe céi
,

www.dacoromanica.ro / -

. - lc
.

If NW' I t 11 gL'C "s1r, ,


,

-128

mai 'bunt dintre sfetnicil sI. Chipul ce voip pro-


pune nadajduiesc ca va fi cel mai inintuitor pi
,
mai .usor, nu numai, pentru Maria Ta i tnnalta
Sa Casa, ci pentru intreaga lame crestina, ca veal
, Maria Ta cum ca Turcii si altl dusmant fac din zi
in zi innaintari tot mai man si planuiesc peire
, chiar i acester parti .si locuri.
Al Marie! Tale, Imparate i Crain, cel mai umilit.
pururea supus i credincios. .

Mihail, Ijoevmlul Terii-Ronaine4i.


,t k

L.
. .
-Ieremia M wird:
(1595.)
$ .4" r
, : . .

Omul Polonilor, Ierernia-Vodd Movilä, cobo-


ritor prin femei din neamul Lapusnenilor, frate
de Vladica i insusl.lboier mare al terii, cinstit,
blind si evlavios, fu Ca Domn nurnal un purtator
de vesti pentru strain! si un indeplinitor al your
strainilor. Asa se infatiseaza si in scrisorile sale.
Iata cum vesteste lui Zamoyski, stapinul, ca
Tara-Romaneasca a ajuns iar4i in mina unor
cretini pe cari nici el, nici acel stapin nu-i iubia.
Editie : Hurnaizaki, Supt..11 '.

!' , ,

Piva-luminate i milostive doamne. Tinem gata


slujbele: noastre bunavoint;ei d-tale, milostivul
nostru Domn.

www.dacoromanica.ro :1
I
' f

'1;
129

-. Trimetem indarat la d-ta pe acest Camara§ care


a mers cu Radicl Sirbul la Mihai-Voda. Care
spune ca Voevodul ardelean a gonit pe Turd
din Tirgoviste, a prins pe Mehemed-Pasa (Pasa
Terii-Romanestl) si a gonit pe Sinan-Pasa din -

Bucurestl. Ni-a dat i scrisorile lul Razvan catre


uniT prietenl al lul, scrise in aceste cuvinte, si le
trimetem d-tale !. Te:rugam pe d-ta, domnul nostru
milostiv, sa binevoie§ti a nu inceia sa ni dai
ajutorul d-tale i sa ne" vestestf despre toate., Dar
te rugam pe d-ta inca o data. IaráT tI tinem ,
gata slujbele noastre bunavointei d-tale.
Din Iasi, :28 Octomvre 1595. - - ."

Ii dorim d-tale, milostivul nostru DOmn, toata


fericirea. .

Ieremia Movila, cu mila lui Dumnezeil Domn


'
al Orli Moldova . .. .

Prea-luminatului domn, domnulloan Zamoyski


, de Zamosc.,., milostivul nostru Domn.

LI.

"7
(1601.)

Peste §ese cind Mihai care-1 gonise mar


färg lupta i pe cared aparaserg numal .pietrele
tarl ale cetatii- Hotinulul, cazu prin traaarea
uneltita si de dinsul si, dupa o nouà biruinta, fu
+ Vezi-le maT sus.
9

www.dacoromanica.ro
130

ucis impotriva orIcartii drept, Ieremia nu ar/ta


bucurie, nicl jale, ci, cu sufletu-i .rAsunet1
trimete astfel la cei mai marT al lui vestea ne-
legiuiriT. 1_-
- .

Editie : Hurmuzaki, Supt. 111.

Cit despre Mihal, mi se mai spnsese din izvor


sigur c ar fi fost ucis. Tutus! asteptarh intarirea
acestel stirT. Acuma dumnealui Stefan Cs Ay, ge-
neralul a toata Ora ArdealuluT. ImI a veste si-
gura, cä Mihal a fost ucis la 19 August ling/
Turda, ceia ce aduc la cunostina Marie! Tale.
MihaT a avut o cearta cu Gheorghe Basta pentru
tunurile pe care Basta nu voia, s i le deie. Mihal,
rostindu-se cam pornit, nu numal impotriva luI
Basta, dar i impotriva Marie Sale ImparatuluT,
Basta a pus sa-1 impuste, apol sa-I taie capul si
sa-1 arunce trupul pe un cal crapat, ca sa-I faca
Si maI mare necinste...
...Iasi, 1-it Septemvre 1601 k,

. LI I

- Radu-Vodä Serban.
(1602.)
,-;

Adevairatul urmas al lui Mihai Viteazul fu Radu


erban. Pornit din Ardeal, el pastra totdeauna
legaturile cu Ardealul. Apara la mite prilej in-
teresele impArAtesti, cerind numai a nu fi uitat

www.dacoromanica.ro
''
- 131'

cu totul. Cind cazu asupra lui Hanul insusl, care


aducea pe Siniion-Voda Movila, el cere ,astfel
ajutorul Imperialilor.
)-
Editie : Hurmuzaki. IV I

Maria Ta Imparate .si Crain, Doamne, Doamne


noua prea-indurator.
Dupa supunérea prea-umilitä a credincioasei
noastre slujbe dupa, placul Marie! Tale, Domn si...
print al nostru prea-indurator.
Pentru indurarea si buna-vointa cu care Maria
. Ta esti indreptat catre noi i aceasta Ora na-
cajita, multamim totdeauna cu urnilinta, dupa cit
putem, Marie! Tale, rugind pe Dumnezet sa te ,-
pastreze pe Maria Ta Imparateasca in bung sana-
tate cit de multi ant
Dupa ce, prea-indurate Doamne, cu mila lui
Dumnezeü i ajutorul banesc al Marie! Tale Im-
paratesti am dobindit aceasta nenorocita de tail
pi pe dusmanul cel mai inviersunat, si al Marie
Tale Imparatesti si al nostru, pe Simion Voevod,
cu ai luT, Lest, Turd i Tatari, 1-am gonit din
Ora aceia, iar acuma stam cu ai nostri la ho-
tarul Moldovei, zi i noapte gindindu-ne la aceia,
in ce chip mai bine si Mat folositor am putea
sluji Marie! Tale ImparAtesti i Crestinatatil in-
tregi. Deci rugam cu umilinta pe Maria Ta Im-
parateasca sä aiba pentru not aceiasi indurare
§i bunavointa, si nu mai putin, pe care a avut-o
met

www.dacoromanica.ro
,
!.

132

edath fata de. Mihat Voevod, inuaintasul postru,


.

si in darea de ajutor bäese,. i.in alte 'lucruri


de nevoie. Si st ni trimeti indurator vre-o suma
de bant chiar acuma, péntru ia ostenii nostri
cari sint inch in tara; sa flu. fie si1iY a pleca,
de prea maltS cu paguba rea man a
acestel teri nenorocite. Pe care indurare si buffi-
_ - voint6 a Mariel Tale, daca am ip i-LUI-o, nu vola
_ hpsi a o rasplati 'totdeatitm, cu unfilinta cuve-
. nita, prin credinta noastra dePlinh. .\ stepthm in
--.- aceasta privinta dela Maria Ta ImpArateasca un
raspuns prea-binevoitor si prea-plhent, dorind ca.
Maria Ta Imphrateasdh sa trh1asc:1 tnt cit.;mai _

multi foricitI In cetatea noastrh a TirgoVistii, 4


Septemvre, anal 1602. .
.

Al Marie! Tale Imparhtesti i Crhiesti credin-


. cioash si vesMch slug. Radu
, Voevod... .

[Catre Imparatul Rudolf.].:. i.. i:; :


V
: VLl.c Pp.:7.
...LI .11

(1603.) Pk -

,r;..tr
1 ',: ,. : ..
T - Tatarii fura opriti la santurile de la Teisani
in gura Teleajenului. Peste citeVa luni, Radu
multhrnia de 'ajntor bAtind linga 'Bra§ov i uci-
gind pe Crainl rgsculatilor unguri, '156 Moise
V

Szekely. Indath last el se frArninta i cu Turcir.,


cu Tataril,_ si iaràI rdsunA. cererea lu de...ajutor,
prin solii triMesi. la imparat. -s

Editie :Ilurtnuzaki, IV .

,
www.dacoromanica.ro
r
433

Acuma nu va pot scrie veste mai buna decit


numal oä, de cind 'he-am intors din Ardeal, de la
infrinkeiea Si Peirea liii Moise ,Sz6ke1y, nu mat
avein -Vditina deSpre Tatart. Ceia. Ce-mi vine nu-
mat de la yecinii iniei Cot bunt, de la MoldevenT, ,
Cacl* Voda-T atiVi asupra voastra, si tot vin cite
2.000, -.3.000, 6( )()( J. 1.
i 7.000 de-odata in tara
noaSttä.' Iar nei cu putina noastra oaste ne-am
sirgUit de i-ain raspins totdeauna, cu, rusine si
paguba 'mare Iar aCum in urrna ad navalit in tara.,
.

in numar -de 10.000 Si au venit pana la Curtile


din Strajest i Syligh" (Stanesti?). Pana ce am
aflat aceasta, s'ad in'virtejif indarat. Diva cari am 7
trimes indata pe capitanul nostril Mirza, care i-a
prins linga Giurgiu, i i-a lovit, i cu ajutorul- lut
Dumnezed i-a batut, i multi dintre Tatart all -
perit. i dintre al nostri at ramas la 100 de r

ostast de frunte. Tara e acuma asa de pustiita,


tacit nicl, in vremea mT Sinan,Pasa iYa foSt asa.
Si ostasiCsint plictisiti ca riu-I Putem plati. De
aceia rugamintea 'Inca sirguinbioasa, pentfu nu-
Duinnezeii, catre d-yoastra este aceia c, -
daca 'Maria
-.. Sa vrea sa ne ajute sad ne va ajuta'
cu Cava, sa va- intoarceti iridata
cu aceia acask. CaCti,, daca dumneavoastra mai
raminett, vom fi si1iT iarasi a iesi din tara in- 4
naintea dusmanului. Cacl nu mat putem, nici stim
a tinea i hrani oastea cu vorbe, nict sa mai
vedem nevoia cea mare si tulburarea saracilor

www.dacoromanica.ro
_
434 ;
_

nostri supusi. i aratatl ca Simion-Voda iarasf


se &este tare i are de gind sa, vie asupra
noastra: pe d o parte sta la vorba cu Maria Ta
pentru pace, iar de cealalta parte aduce Turd si
Tatarl asupra noasfra. De aceia sa aratatl dum-
nevoastra aceasta Marie Sale si sa staruiti prea-
plecat la Maria Sa ca sa scrie Maria Sa Craiului
lesesc i acelui Voevod pentru aceasta, ca sa lese
in pace taxa i oamenii Marie' Tale si sa se
opreasca de la dusmanit ca acestea. Asa e fa-
. cuta viata noastra cea ticaloasa Si iulburata.
Tirgoviste, 24 Octomvrie, anul 1603.
.

: P6
. . .
,

-
.
' g., ,
,
_- - LIV. '
I -

`: (1619.)

Dupa ce mai lua" odata. Ardealul pentru im-


parat, sfarimind, tot linga Brasov, si cetele altui
print ungur, Gabriel Bathory, Radu se vazu
lipsit de ajutor si-st parasi tara, catindu-si ada-
postul la Viena. Aid ii adusera :aminte numar
: rare ori i neindestulator de dinsul. intr'un rind,
cind Curtea imparateasca voia sa-I dea interesele
pe mina acelui Gabriel, vechiul dusman, el face
aceste observatii cuminti.
Editie : Hurmuzaki, IV T.
,
Maria Ta Imparate i Crahl, Doamne, Doamne
prea-indurato r.

.
www.dacoromanica.ro
r.
- 135

Dintru mntaiti. rude Turcul in scrisoarea sa -


fagaduieste ca va face toate dung, placul i voia
Mariei Tale linparatesti i Craiesti, intelegind
anume ca Domnia TeriT-Romanesti nu-mi va fi -
tagaduita, numal cit sa merg insumI la Poarta
turceasca, aceasta e in socotinta i prea-indura-
toarea voie a Mariei Tale. Caci ma marturisesc
a fi fost totcleauna serb credincios si de malt&
vreme legat en Maria Ta Imparateasca si Vestita _
si Prea-Innaltata Casa de Austria, a domnilor,
, domnilor mieI prea-induratorT, la poruncile ca-
rora pana acuma protivnic n'am fost_ nicIodata.
De aceia, i in aceasta afacere, fereasca Dumne-
zeü sa fill strain de a ma supune, daca asa i se
pare Marie)." Tale ca se cuvine i e neaparat de
nevoie pentru folosul MarieI Tale si a toata Cres-
tinatatea.
Al doilea, ca Imparatul turcesc incearca a spune
ca eu am fost serbul luT si maT vechit Domn al
Terii-Romanesti si a ma insusi luT, din aceia
scotindu-mi villa mai mare ca din pricina mea
i s'at adus pagube marl Tinuturilor luT, nu e
de mirare ca el a scris acestea, i e maT de mi-
rare lucru ca n'a adaus maI mult. Cacl nu-I era-
ascuns lul ca eti am fost serb legat cu Maria
Ta, precuin I cu toata Crestinatatea; ca acelea
toate pe care le credeath ca sint de mare nevoie
pentru a creste si a adaugi cinstea, ascultarea
§i folosul Mariel Tale si a toata Crestinatatea, a
t .
,
www.dacoromanica.ro
..

I.

136
:

trebuit sa le fac si sa le indeplinesc cu orice


pret, purtind cu Turcul crunte razboaie. Apoi cft
nu cu bratul lui, ci cu puternicul brat al rapo-
. satului Imparat Rudolf, innaintasul Marie! Tale.
am fiAt 'facirt Domn, adus si asezat cu fericire
in Domnia Terii-Romanesti, primind de .là el, si
nu de la Turc, steagul .ca semn de credinta yes-
nica Si de .adevarata supunere a mea : larnurit
indeStul prin aceasta .invatatura in ce chip tre-
buie 'SA veghez si sa duc lucrurile care ar parea
cä priVesc einstea si folosul Mariei Sale si a toata
Crestinatatea. Dar, dupa ce, de amindoua parOle
facindu-se legatura, s'ad oPrit de la .arme, si cit
a tinut legatura, nu se dovecle§te,-nici. se va do-
vedi ca i-am adus vre-o paguba. ,

Cit priveste cele aratate in decretul Mariei


Tale Imparatesti si Craiesti,' at mai binevoit
Maria Ta Iniparateasca si Craiasca Sä-rni suit ea,
din fireasca indurare a Marie! Tale, vei vorbi cu
soil luT Bathory Gabor, in adunarea obsteasca de'
la Pojon, despre lucrul mied.
Judecata mea este in aceasta privinta ca aceste
text Ardealul, Tara-R6maneasca i chiar Moldova
nu trebuie lasate 'din' mina si puterea Marie
Tale §i a toata Crestinatatea. Cacl, de vor ajunge
in mina Turcilor cu totul, sa 'creada ca va fi cu
cea mai mare dauna. a Mariel Tale si cu paguba
a toata. Crestinatatea, ori de se vor tinea cu
arma or! cu pacea. Numal daca Maria Ta va .
: ,

www.dacoromanica.ro
137
-

binevoi a da intru toate credinta deplina lu Ba-


thory, ale cam! naravurI i a, calm! statornicie
cred i ett ca Maria Ta o §tii foarte .bine, atuncT
mie, ca unul serb credincios i marturisit, mi se
cade a ma supune poruncilor Mariei Tale, i, ra-
zimat pe numele i norocul Märiel Tale, despre-
tuind toate primejdiile de viaa, precum ;pang, .
acum am purtat lucrul cu Wpinda, sint :gata a-I
purta i a-1 indeplini totdeauna. .

_ Al lgariei Tale Imparate§ti §i. Craiesti credin-


cios serb:
'. , . Radu-Vodc7.-
; ik ,

- LV - : _.
:': rS
:

Constantin-Vocla Movila. .
.,

(1613 )
--

AjutAtor al lui Radu in ultimele lupte a fost


un Movila, tinärul Constantin, care vedea in
Domnul muntean pe du§manul lui Simion §i al
fiilor lui, cari-I erad i lui du§mani. Gonit din
Moldova, pentru aceste lupte chiar, de Turd, el
scrie cele ce urmeazA din Hotinul unde se ada- :-
postise innainte de o timid navalire, cAreia era
sa-I urmeze robia i moartea.
Adige: Hurmuzaki, IV
_
I.

www.dacoromanica.ro
-
138

Prea-luminate Doamne, prieten i vecin pretuit_


(Francisc Forgach).
Constantin-Voda.... Sanatate Si oferirea necon-
tenita a slujbeT noastre foarte sirguincioase. tT
multamim cu toata prietenia, i fagaddim ca la
o intimplare ne vom stradui a-1 .1 rasplati, pentru
ca prin scrisoarea d-tale cu cinste ne-aT cercetat
si ni-al facut cunoscute unele lucrurl foarte,pla-
cute. i, pentru ca legatura noastra de obste
cere sa-ti amintim neaparat dumitale starea lu-
crurilor noastre de aici, voim a4i da de veste
macar atit : ca, int,iü dusnianiT nostri de obste,
cari se gindesc nu putin a face neliniste i im-
potrivire, precum stiT i cancan aceasta foarte
bine, prin mestesugirile lor stricatoare ne-ad sea-
zut si ad lucrat la Poarta pentru Domnia noastra.
apol paginiI ati incercat ale lor asupra noas-
-tra fara contenire, cu cea maT mare' incordare:
Dar, din mila lul DumnezeU, n'ail putut sä ni
strice tocmaT mult. Ci acurn, impotriva credintif
Imparatulut turcesc date noua, Impotriva faga-
duielilcir i a ,increderiT noastre, ViziriT pe unul
de neam prost, pe care tottisT vreall sa-1 scoata
din neain domnesc 1, cu ajutorul i Sprijinul vi-
clenilor nostri, ni I-an trimes in tara, cu o mul-
-time de Turd si de Tatar'. Innaintea carora noT,
cu invoirea i socoteala sfetnicilor nostri, ne-am
-`:

I Stefan ce se zicea flat tut Stefan 'romp.

www.dacoromanica.ro
139

dat InnapoT, impreuna cu credinciosiT nostri boierT


§i oastea ce axe= pe ling& nol, asteptind prilej
mai bun. Si ne-am dus la cetatea noastra a Ho-
tinulul si am asteptat aicT ceas de ceas oastea
Marie! Sale CraiuluT lesesc orinduita in ajutorul
nostru, precum i oastea naimita de noT, i na-
dajduim ca prin acest mijloc, cu ajutorul Celut
Atotputernic, sa ni putem rasbuna din belsug-
asupra dusmanilor nostri. Pentru care din partea
d-tale nu putin ajutor se cuvine i trebuie nea-
parat sa tit cu Sirguinta, pentru ca sa nu ramiie-
pe placul acestora cari intru aceasta sint ince-
patorT i pricinuitorT. Ne lasam in seama pazeT
luT Dumnezell. -
Dat in cetatea noastra a Hotinulul, 17 Ianuar,
anul 1613. .

Al Prea-luminatel DomnieT Tale prieten sive-


cm gata de orice slujba:
- Constantin-Voda.
tefan Boer, secretar.

- LVI. r. .
I I

.- . _ ..
,. Alexandru Ilias. 1 i 1
.
.
(1620.)
.. . , r-
Urmas al lui Alexandru-cel-Bun, peste multr
bastarzl i "decamp, Alexandru Ilia vorbeste in.
aceste cuvinte de
_
peirea lui Gaspar-Voda Gra- ,`

www.dacoromanica.ro
i,a
140

tiani, care se ridicase pentru cucerirea cresting.


a Polonilor impotriva Turcilor.
Editie : Hurmuzaki, Supi. II, 2
. .

Prea-puternice si milostive dornmile Voevod de


Chiev.
Fagaduim cu staruinta slUjba noastra priete-
neasca si credincioasa bunavointei. d-tale 2_
,
tti vestim d-tale ca, din mila
.
luVDumriezeii si
.

cu norocul M. S. 1mparatestl; am intrat in sta-


pinirea oainei noastre, tara Moldova a Sdau-
nuluT last Acea ocina a noaStra era stapinita
pang deur-1i de unul care innainte, de 'MA se ase-
: zase 1n Scdun i fagaduia s tie mare prieten al
-Coroanel Lesesti si al d-voastra al tuturora. A
viclenit intait pe Domnul bumneiell, apoi Pe
Domnul sag, i apol a pricinuit marl pagube N-
mane' Lesesti si ,acestei saraCe tent a noastre. .

Ce putem face? Domnul Durimezeil e platriic bun:


i-a platit dupa faptele lul. Nolo stim cä innaih7
tasit nostri erag legat,1 cu d-ta prin legaturl de
prietenie ; deci fagaduiesc si eü, ca un crestin,
si ma inscriu sa firi prieten credincios al d-tale
si al Coroanet Lesesti: nu.170in urma pilda octal
.ce a adus Coroanel Lesesti atita ruSine i paguU
Iasi, 12 .0cto-mvre 1620.
Al d=tale credincios prieten i gata do slujba.
z; Alexandru TOevdd,
_

_
first. lu Iliac, Do), al. frrii JiIoldovei

www.dacoromanica.ro
- .

141
,

.... v.

, LVII. .:
,
Miron-Voda Barnovschi. -
. I ;
(1627.) L
_
.
Movila de singe, numit Barnovschi, diva mo§ix
parinteaSa Birnova, in privilegiul polon de no-
bilitare, Miron-Vodd nu era un fricos, nicl un .
om nesigur fatg. de- Cre§tinatate, de vreme ce
putea sa scrie : , .. _

-
N'am atitea -puteri ca sa ma, impotrivesc sueT .-
paginesti i n'am. Weide decit in Dumnezeg ca
sa-mi apere capul... -

Dar tocmal de aceia el fu §ilit all pierde mai


tot timpul cu silinti in -vederea pasträrii 'pacil
turco-polone. , , --. '''' 'i;;;'1:,
-f - _
Editie : Flurmuzaki, Sopl. II !. -

_.
1

Prea-Luminate i milostive Crain, prea4ndura-


_
torul mied Domn §i. stapin.
Prin scrisoarea Marie! Tale Craiesti, ptea-milos-
lieu!. Domn;- preCum si prin aratarea slugil
mele am ir4eles in de aiuns malO.Mirea e care
Maria Ta Craiasca,. Prea-induratorul mied DOmn,,
al primit silinile ce le-am flout pentru a pastra
o pace trainica intre M. S. Imparatul turcesc si
-

www.dacoromanica.ro
. =
142 -.

M. T!Crgiasca, domnil mid milostivi. Mi-am pus


in gind a-mi intrebuinta toate puterile ca aceasta
slujbg ce am inceput sa-ml poatg clstiga milos-
tiva ocrotire a M. T. Craie§tI 0 a M. S. ImparatuluI
turcesc, domnil miel prea-milostivi, i nadajduiesc
in Dumnezea ca lucrurile ce voia fi indeplinit vor
tinea anl lungi i fericii, pentru slava ceIut Prea-
Innalt i pentru rgsp1ndirea binefacerilor uneI _

pacI trainice si nesmintite.


...Iasi, 15 Octomvre, anul DomnuluI 1627. .

Al Prea-LuminateI MgrieI Tale Craie§tI, prea-


lndurätorul Domn, prea-umilita i supusa, sluga.
. Miron Barnovschi.
'
,
Scos din Scaun, el IV arat a. astfel nadejdile
-de all' mai capata mo§tenirea.
Editie : ibid.

Afarg de aceasta am primit zilele acestea un


raspuns prielnic de la Poarta, la care trimesesem
intre alte dovezI care sung, 0 astfel, fara sg calc
tocmefile, voia fi asezat iara0 in Scaun, pentru
ca am grijg mare sg nu fac greutatI Statelor Co-
roanel , i a§ putea apoI, prin gatirea mea de
jertfg i statornica mea credintg, sa recunosc mi-
lostiva ocrotire ce mi-ar fi dat-o Maria Sa Craiul...
.\

www.dacoromanica.ro
-,,
- 143

LVIII

Vasile-Voda (Lupu.)
(1642.)
.

Vasile Lupu ascunde in el multa putere


.
.-

multa viclenie, multa rgutate crudg. chiar. Aceasta


se vede i dupa reclamatiile urmatoare: e de mirat
constiinta luT Vasile-Voda ca ar putea rgscula pe
RominiT din Ardeal.

-
.

Editie : Hunnuzaki. IV I.
"

Prea-stralucita Poarta a prea-puterniculuf Im-


parat a putut vedea credinta mea adevarata Inca
de pe vremea lul Gratiani, DOnannl Moldova
cind, facindu-se legatura cu LesiT impotriva prea-
puternicil Imparat,iT turcestI, n'am voit sa ma
unesc cu el si cu cefialtI boieri, i de aceia am
fost ars cu fierul rosu pe piept. De catre Moise
cel fugar in Tara Leseasca am fost intait inchis
-
-1!

.2i

.,

si abia am scapat cu viata. i, pentru ca am


trimes in minile imparatestl pe Barnovschi, dus-
man jurat al ImparatieT turcestI, chemindu-1 din
Tara Leseasca, i apoI pentru moartea luT cautat
ca sa fiti dat mortiT, abia am scapat. Si, in sfirsit
cu voia lul Dumnezett i cu mila prea-ocrotito-
rulul Imparat Sultan Murad, am fost numit Domn
al MoldoveI. In care dregatorie cit am fost de
cu credinta, i din aceia se vede c fara vre-o
paguba, dar cu cea maT mare paguba a Lesi-

www.dacoromanica.ro
- 144
'
10r, am impAcat pe Sultanul Murad i pe Vi-
, .
zirul sü Murteza cu' Lesii. Acum am facut chel-
tuiell i ostenell marl Ca Muscalii si Cazacii sà
dea innapoi Azacul fa,r6, razboill, si am capatat
1 .
pe Muscali:prieteni aT trnfaraturul, iar Lesilor
ciusM'anr...fle, si prea-puternicUl Impaxat n'a vrut
si dea .fratelui sail giperelui mieu Domnia -tnun-
teana, voia ti cal&uz in Tara Leseasa, ostirii- im-
_ paratesti, voia atita pe Cazaci sA dea ajutor Mus-
calilor impotriva Lesilor, i astfel Lesil vor avea
ra.zboi0 4e a parte de catre Muscali - i Cazaci,
i de ; spre Tatar!,
din do tul .part,i; si
Turci, de clincoace., Cu privire la Ardeal, e usoara
.
treaba : outtasc foarte bine. ciIe pe care poate-
ti lovit 414 Moldova 0. Tara Romaneasca: de colo
Pasa de T1-m§oara, de- icT Turcii, Tatarii,. Mol-
.

dovenii i. Muntenii:.Se adauge aceia chin Ardeal


mai mult de o treime- sint RorriinT, c&rora fa-
gAduindu-li slobozie, NOM atita asupra
Ungurilor. Si..astfel vor -avea mash si in strain!
rtizboitlde n'or sti unde sa se Intoarck Tar Mate! 2
-
,e cu totul .in stub& .Ungurilor si Lesilor, in el
avindu-si increderea 0. ducindu-si aeolo comorile.'
Ci en, cu .tot neamul mini, la Turci, de .1a cari
am Domnia, la 0 §i pentru ei voiil muri. Acestea
,

. sa le tie ,in seamä Prea-Puternicul ImpArat 0.


Viziril -WI, ca astfel sa 15,teascä hotarele trnpa-
raticT. sint gata cu credinta i slujba.
1 Azorul.
2 Mate Basarab.

www.dacoromanica.ro
I

145
-

LIX.
;

(1654.)
f
Ace Iasi Domn scrie astfel din Gonstantinopol
dupa cAderea sa, autind sa insele asnpra ros-
tului sederif sale la inchisoarea de Stat a celor
Septe Tumult Se indreapti cAtre fratele ce i f
se gasia in prinsoare la principele ArdealuluT,
cátre (Theorghe Hatmanul si-T cere sä se puie
in legatura cu noul Domn muntean, Constantin-
Vodl, inlocnitorul dusmanuluT sail, Mater Basarab.
Editie : lorga, Studii fi docitinriite, IV, pp. 30-1 (roma"- -

n4t0.
.
t Io lasSie Voeyod scrim Ia fratele nostril. .

la Caleorghie ee ail fost fatman, multa sanatate.


I

Alta., de vel vrea st iiii ehi. de nol, cu ajutorul lui


Dumnezeli ne ahi iii sAw7t1 at e si in pace. Are-
1.1

nit-am si not cdrAin ($ic)' in Tarigrad, in 1.1 zile


ale lul lunie, i cu ajutorul lui DumnezeiL i cu -
ruga Pre7cisteT MAria Sa Vizirul foarte primit
cur bine, si a doua zi ne-au improunai cu cinstitul -

imparat, i ni-aft zis cinstitul Imparat s:1 edeni


aid la .$epte TurnurT, unde so chiamil. i edem
acum. lara cu mila luT Dumnezeii de la iota prie-
tenil avem socotint,a. (I'n rind fr riptogramci.)
Deci sa nu-t1 facT vole rea, c'am graft cu capi-
chehaielele AlarieT Sale CraiuluT si cu dumnealul
1 De euyind ?

10
I <

www.dacoromanica.ro
446

7.-

Elcl-Hasan-Pasa i cu dumnealut Dzulticar-Aga,


carele este dragomanul MarieT Sale CraiuluT 1, ca
sa scrie cartI la Maria Sa Craig pentru dum-
neata. i am scris i ea la Maria Sa Craig, ca
sä te slobozeasca, ca nu esti nicTun vinovat;
deci pare ca Maria Sa .Craiul te va slobozi. Deci
vina In -Tara Munteneasca, la dumnealul la Con-
stantin-Voda, ca dumnealuT ni este ca un flit
Deci de-acolo veT veni cu camera de-a dumisale
aid in Tarigrad. DecT Dumnezea este bun. Ti-as
scrie si de altele ce s'at lucrat, ce titt ca le vel
sti; ce n'am ce-tI scrie. Numai Maria Sa Hanul
aa trimis pe un Aga cu noT aid la Imparatie, §i
all scris foarte bine pentru noT. DecT avem na-
dejde de pre mila luT Dumnezea sa nu ne lase
de tot, ce sa-sT aduca aminte de not .
Atita acrid, i Dumnezea sa te scoata, iara sa
ne vedem unul cu altul ; cad pentru pacatele
noastre ne-att certat Dumnezen. DécI numaT sa-T
multamim i sa ne rugam Sfintiel Sale, ca nu ne
va lasa.. i fiT sanatos. Scris in Tarigrad, Iunie
20 zile.
: Io rasilie Troevoda.
'

La iubit fratele nostru Gheorghie ce all fost


Batman sa se dea cu cinste Intru minile dumisale-
.
,

1 PriacipeluI Ardealulul, Gheorghe Rdlulczy al Il-lea.

1.'www.dacoromanica.ro
,
147 -
,

Mateiti-Voda. (Basarab).
(1635?.)

Bunul Mateiti-Voda. Basarab scria astfel catre


ambasadorul francez de la Constantinopol, care-I
- trimesese un rgspinditor al catolicismulul. La
slit-sit el plinge durerea tern despoiate i stoarse.
Editie : Iorga,_Acle fragmtnte, I. z.

Prea-luminate Damn, mult prefuit de nol, -

'Peste masua ma indatoreste curtenitoarea


purtare a dumitale, ca binevoieste a-ne cerceta
cu scrisoarea d-tale curtenitoare, plina de mar-
turisirea de iubire a blinddlut d-tale suflet. Ni e
placuta aceastä bung-- martUrisire fata de not,
asigurindit-te ca va fi totdeauna i la orice prilej
rasplatita de not cu alte bune scrisort. i cea
mat mare cinste ni vet face d-ta dual nu vet fi
zgircit in a ni impartasi poruncile d-tale, cum
astazt at binevoit sa ni dal in grija, in chip ne-
obisnuit, pe d. Anton Devia, care a fost vazut de
not cu obisnuitul ochiü plin de iubire; cu atit
mat mult cu cit atIrna de d-ta ca prieten de
aproape. Si asa voia face cu oricine va veni din
casa Marie! Tale Prea-Luminate, avind not bunä
aplecare pentru alesele- hasusirt ce sint in d-ta.
Sa ni fact indatorirea
, de a vorbi une orl cu

, www.dacoromanica.ro
,
1-

148

-drunnealul Cahnacainul despre aceasta biata- tan)


sl despre not insine, poyestind grelele birurl i.
.,
- nesuferi-tele clieltuieli ce avern, din care s'a nascut
saräcirea i nimicirea acestui popor, i nici nu
_
alt compAtbnire do not eine .ain uncle liii sti vie
in ajntorul nacazurilor noastre. Ni va ti peste 3
masurA de placuta, aceasta bola ntidajdnind
folos, fatA de bunatatea- d-tale. Caruia-tt rugarn
de la Durnnezeft toata foricirea cea mmml ware.
Bucuresti, 8 Septerm ro 16:15 I?).
r .
,

Al d-tale proa-iubitor prieten i 2.;tta de inda-


; torire. "
lo Mateirt Busamb. , .

Domn al Torii-Romneti.
eI

LX I.

Constantin .BaSarab (Cirnul).


.r
. (1656.) .

De la acest Constantin, care prin intriga ajunse


Domn, arnArind batrinetele luf 1ateiti i tia asa
de putin sà cirmuiascd incit peste citeva luni
avea impotriva-i pe acer seimeni sirbf si darnani
rominf cari .smulseserá pentru dinsul Domnia, de
la acest distrugator, cu ajutorul Craiului) stgpin,
din Ardeal, al acelef singure ostirT ce o avea
tara, de la aceasta umill unealtà a celur al &ilea
;,--

L6dOitortil Vizirtiba.

.1

^ www.dacoromanica.ro
.1 ,
'119

_ --7.
-
,Ralinczv, la care trebui s fuga, pentru a nemeri
apoI la Cazaci si a fi, o clipa, un neasteptat
Dornn al MoldoveT, avem aceste rindurT, tocmai
tatre st4pinul. de peste .munt2t.
Editie : lama, S1iulu i document, IV, pp. 46-9. (roma-
ne§te). . .

Raspunsurile instructiet care este data prin


Miches Chelemen 1: de la seninatul Craiultn Ardea-
lulu], parintele nostru, catre not, fiul ti aria Sale.
1. Cu mare bucurie sanatatea Nariei Sale in-
teles-am, i cu pfecaciune fiiasca am priimit pa-
.rinteasca carte impreuna cu bunele dojane, ru-
gindu-ne i de-aicl innainte sa nu inceteze ale
Marie! Sale invatilturl, dupa cum inva:ta si pa-
rinteasca prietenie catra dreptit lir. - I

2. Poftele noastre, zice Maria Sa cf1 nu-s tor-


mite, ce osebite, nu desavirsit poftite. Not. ca
adevaratit fit si nimica fatamict, toate le-am aratat
:Marie( Sale, iar, de va ti i ceva scadere, nu din
attt fara numai insusl din neputinta. Despre ca-
Tele rugam i poftim sa fie iertileiune parinteasca,
cf1 tilt nu odata, ce de-apururea gresese Orin- -

tilor; ce. hind al tut fin. nu se indura a-I urgisi.


. Daca not n'arn priceput pan'atita, ce- deschida
,

Maria -Sa carart de Invatatura! Not Inca aratam


desavirsita si statatoare "Alta noastra, crezind ca '
dupa indrazneala noastra ceasta fiesta nu se va
.,*
Coloman .

www.dacoromanica.ro _
-

P,
150

deslipi, nicT va reci inima Marie! Sale de atilt


not; iar, de am sti ca se va face ceva receala, nol
am tacea si am fi bucurosl, nu numal de cinstea .
lumeasca, ci si de viata noastra sa tim
3. Cu adevarat credem a sti 'Maria Sa Craiul
nostru i decIt not mai bine, ca ale oamenilor
'. - marl deLapururea i mat totdeauna se afia 'mat
cu adevarat. Mat departe, parerea i sfatuirea
MarieT Sale tot sa nu fie Incetata, i, dintru tir-
cumstantiile (ce se zic: incunjurarile vremilor) de
acurn, ce socoteste Maria Sa a se izvort, cu no):
inca sa nu-I fie pas a Impreuna; ca not vom fi
fi ascultatort, insa dupa putinta noastra. Cum si
credem ca afara dihtfaceia nicT ar pofti Maria
Sa. Stim not aceasta ca Maria Sa nu se lipseste
a plati :slugilor Marie! Sale cu cheltuiala noastra,
ca i pana, acurn aü avut Maria Sa aceste ostI:
ce, din datulAuT Dumnezell, care are Maria Sa
la mina, li-a platit si le va i putea plati scu-
tirea i apararea Marie! Sale. Cacl ca i acum
se fagaduieste a tinea asupra noastra, cu data-
tura Mimi! noastre cea de lauda facem mare
multamita MarieT Sale, parinte crestin. Numat ce
urmarn: ce pofteste parinteasca 'prietenie, soco-
tinta Si mila, catra not sa arate; iar, dintru Maica
Sfintulul Dumnezea de ni se va intimpla ceva,
pentru ale _noastre gresale, n'om avea pre eine
banui; numaT ce ne vorn ruga SfintieT Sale ne-

www.dacoromanica.ro
51
4

prilejurT ca acele sa nu lase spre noT, ce mat


maT virtos cu a SfinteT Sale mila sa fim umbriti.
4. A-sT pazi Maria Sa lucrurile -MarieT Sale si a
socoti i spre noI, cu putinta este, ca Dum-
nezeil ati dat atita vrednicie MarieT Sale, si pentru L

aceia sintem i noT fiiI Marie! Sale. NoT pofta


noastra vom arata chiar avind nadejde in mila
Marie! Sale, ca sa nu maT suparam pentru ace-
least lucrurT de atitea on pe Maria Sa, i noT,
fiind asezatT din mila Marie Sale la un tocmit
lucru, sa putem ruga pre Dumnezeil i sa putem
sluji i Marie! Sale ce va fi pofta, din putinta
noastra. Tar Dumnezeii, care cunoaste inimile
la tot'', si a noastra, Inca fie-ni Marturie aieve
ca noT la a noastra inima n'am avut, nicT avem
rand ca aceia, cum sa ni fi fost peste voie tinerea
ostilor Mariel Sale. Ci maT virtos am cunoscut
noi ca, nu din sila, ci din mila le-au tinut Maria
Sa linga noI, pentru binele nostru si al tail. Si
acuma, cacl venim la pofte ca acestea 2, cu zat
zicem ca neputerea ne incleamna. Caz cimoastem
si noT ca, noua atuncT ni-ar fi maT cu temeta si -
cu indrazneala tot lucrul, cind am avea slugi -
multe; ce intrece cheltuiala pe venit: unde-s slugi
mal multe decit simbrii, poate socoti Maria Sa
cum va putea fi. Mt bine nu se va izvori, ce
Limpede.
2 De a i se mal 'arra tinerea ostilor unguresti.

www.dacoromanica.ro
.10
". ;
9

numai ura de catra slaw,. Care lucru trelmie dar


.
;
sa-I departarn,_ intnicestasi chip.
Pe dumnealui Bows. cu steagul 1W Chis Andras
, cu dragonil si cu darnautii Mieral. no rugam
Mariei Sale ca sa-1 smata. iar Nemtii. pedes-
trimea, cu jupinul Gaudi. sat ramiie tie!, ea cool
-
putea lupta. lar Neuit,ii. inca tie rugam Mariel
Sale. cu buna tocmeala sa ni-i lase, si. de va da
Dumnezen sa tie pe voia prietenilor Marie! Sale,
zis-an Maria Sa ea lnii-ar da o companie de
Nemti. Despre aceia ne i rugam Mario Sale sa
. nevoiasca. inseminndu-se aceia: Maria Sa an are
a tinea aceia an acestia. si ni-ar da Ilona o corn-
panie. n): jar, de i in s'ar putea acest luctu
face; ci sa-i fie a pesti, si sa-I tie cu trebuinta
Mariei Sale acestia a-i scoate. atunei, dupa taga-
duinta Mariei aale, tot sIt iii lase pana in :;1)11

de Nemti linga no)", in seama noastra. Si. cuin si


mai zisern, de nu s'ar putea sa se insernne Nemii.
sa se atle pana a acea reme a pale!, do
care lucru. de va ti de spre altii spre Maria Sa,
Dumnezen sa-1 faca norocit pe Maria Sa, ca sIt
nu trebuie iesirea lor iar. de n'ar putea ti in-
tr.alt chip, atunei, la scoaterea lor, sa fie macar
V'ngurt podestrasi intratori Iii loc: i ar putea.li
_ aceia pana am insemna Nernti in locul lor. Iar
rugaciunea cea mai cu de adinsul este accasta:
Nerntii sa ramiie linga nol.
Hide pomeneste Maria Sa ci fara isprava .

www.dacoromanica.ro
;
153
-

lard purtare de grija nu va putea lasa Maria Sa


ostile Mario. Sale, ea carea cumva sä nu li se in-
timple ceva nenoroc, foarte si de la adincul inimil
noastre poftirri i rugam pe Maria Sa, nenorocul
slugilor Mariei Sale nu-I socoteasca, nice-I tie mai
mare paguba decit al nostru si at boierilor nostri.
CA noi_sintem hi, iar hoieri, dupa not, tot! Mariei
Sale sint drepte i jurate slug!. (Ind s'ar in-
timpla acel nenoroc. not Inca am ti partasi.
de care nu gindim sa he. ca tara s'an alinat
bine. .Nici sa-st teamd Maria Sa ostile. adeca
Nointii, ca, va avea Maria Sa intru dinii paguba: ,

ea UnguiI avem steaguri 7, ell jupinul Fea-


eheatea 1 Metal: fac voinici 7(K): Sirbi avem
steaguri 0: fac voinict 400; leA;intt avem stea-
gull 9: fac voinici I:( ift de- Lest. steag 1: fae
voinict 130: dragon! steag 1: fac voinict 11)):
helii tatart steag 1: fac voinici 90: aprozt steag
1: fac voinici 1(H fara ( !urea noastra. Fac
(

peste tot 2..430 dc voinici: acestia tot,' cu sulite


si en foe sint. Si. iarasi, miscast; iata elan( putut
a stringy din olatele noastre: voim sa facem si
de accia pana in 1( ± carora nu li se va da
leafa. numai se vor ierta de alte lucruri.
Asa darn Maria Sa fara de niciun I eamOt poate
face. Trimita Julep. Maria Sa omul Mariei Sale
sa ii Thca cautare pentru mai I mare credinta.
I

CA not binele Mariei Sale si rani sail paguba, o /


1, Vekete,,Negru.

www.dacoromanica.ro
-
r. . -,r..4
-,
; 154

tinem a fi si al nostru. Asijderea gindim ca va.


fi si Maria Sa tot Intfacestasi inteles. Toate in-
vataturile Marie! Sale primim, primind. Stim ca
si primavara aduce multe cu ivirea ei; ce afara
de putinta nu putern pasi. Pentru aceia Maria.
Sa aceste ale noastre lipse, asa intelegindu-le,
milostiveasca-se pre vrednicele a noastre pofte a
da raspuns veselitor, ca sa putem dupa putinta
pana la savirsit viata noastra sluji i MarieT
Sale. Acum, de aceasta data, insemnare de osti
mai multe facIndu-se, aceste pofte a noastre nu
poftim. lar ajutorul Mariel Sale tot poftim, si
avem nadejde la aceia.
6. Dumisale Diicului ' s'ar1 rumt ail de boierie.
6. Nol Inca tinem pre Maria Sa adevarat i ^
milostiv parinte, i nimic nu ne indoim in parin- -
teasca prietenie. Asijderea rugam intru a noastra
prietenie fiasca sa se odihneasca Maria Sa, --
poftind i aceasta, de vom fi gresit intr'aceste
scrisori, sa fie iertaciune. Am adevarat ca yin .

Nemtii acum in Moldova;_ rugam pe Maria Sa


un om sä ne trimita, ca sa trimitem pentru acel!
lucru. Cari, de se vor insemna, ail la nol aid sa
ramiie, sail la Maria Sa. Asteptam pre acestea
,
pre toate raspuns bun. Scris in Tirgoviste, luna
anul 7164 (1656). Io Gons.tantin Foevod.
Coneurentul la tron al lul Constantin, atunel fugar in Ardeal. Ri-
.

Way va fi vorbit pentru dinsul. Domnul pare a spune ea rostul de


boier al Diieului s'a ispravit.

www.dacoromanica.ro _
155

, LXII.
'
Gheorghe Stefan.
(1657.)
-.
Griji ca ale lui Constantin le avea i vecinut
sail din Moldova, biruitorul lul Vasile Lupu,
bunul boier de tara Gheorghe Logofatul, fiul lui
Dumitra§cu $tefan, a.i-uia altit irsuflaserà o am-
bitie. Niel el n'avea cu ce plAti datoriile fail de-
mai puternicul prieten de peste munty i, la as-
prele cererl ale acestuia, el raspunde in aceste
cuvinte de dureroasä umilint4.
Editie lorga, Studiti .i documente, IV, pp 51-4.
r .

. t Luminate si cinstite Craia si nota de bine


facator, milostivul Dumnezeg sa te crate pre
Maria Ta cu buna pace i sanatate, impreuna cu
tot binele, intru mult,T anl.
Cinstita caftea Marie! Tale dintru mina cestul
post al Marie! Tale cu cinste o am primit, si-am
cetit cu drag; si-am dat lauda milostivulut Dum-
nezea, iiAelegind de buna sanatatea Marie! Tale.
De cite ni sorb Maria Ta, pre amaruntul irAeles-
am. Pentru rindul Tatarilor, adevarat este cum
.

zict Maria Ta. Iara pentr'acela lucru, precum


am si. mat scris Marie! Tale cg, el ni sint pagini

mine cer zece ban! ,


sintce 1= pentru cal el, unde lean astazt un ban,
asa i acolea el ar vrea
a ingloti obicein. Iara avem nadejde pre Dum-

www.dacoromanica.ro
A'

,
-
- 5.6
.

nezea, dupa raspunsul ce li-al raspuns Maria Ta,


sa2intoarea. obrazul intfalt chip, sa Mal lase
dintfa lor. Or vedea si el ca sint si Itil oameni:
.ca el, unde Ii sluji norocul in Tara Lesasca, dupa
.cum an fost voia lul Dtimnezen, et socotesc ca
or supune toata lumea. i gindese ca alii in .
lume nu-s oamenl. ce-s faunal el oameni. lara
Maria Ta foarte at raspuns bine, sa cunoasca C
nu-I lumea nurnal cu dintii. lara pentru Ciogolea.
pent! aceia i noi am socotit ea el se are in
prietesug cu dinsiI; ce oarece din Incrul lor. tot
-.-a adeveri Ciogolea.
Pentru rindul lucrului de spre Tarigrad. de
pomenirea mazilief. semnezi Maria Ta cum sa
tie sanatate, i sa Jim intfun bun gind. si cuvin-
Tulin nostril sn-I tim martini. si juramintuhn
-M--i tim plinitori. Pentru datorie,si plinim si sa.
un -purtam pe Maria Ta en cuvinte. caul este
Mariei Tale en scandala. De eare lucru mu mil
cc oin mal zice entre Maria Ta, neavind credinta -

_
. ,41 ciltnl Maria Ta. lard, sa nu hin crestin. ce sa
hit .lidov. si de legea men siTt hin seapat i. 111,
ziva cea de savirsit. uncle ni este a räspunde
to-0. cinesi dupa lucrul sAn. i n'a hi tatarie.
tolo sa him cu Inda cel vinzator Domini lin sail. ,
r:arele slim ca local lul va ti cu eel multi r;-0.
-

si sa nu ne aflain la locul cel cn bune raspunsuri.


- sis t nu auzim blagoslovenia lui Dumnezen, care
totI erestinii spre-aceia nadajdniesc sA o auza
r

www.dacoromanica.ro
-
- 4. -

157

si st o si Vaza, de nu mi-1 atita inima rea cit


nu pocin nice odihni, 'nice a minca cu Lfolos.
de a avea prilej, i n'as plati de istov a Mariel
Tale datorie, eit mat de sirg, ea sa_ nu hin auzit
atita ponos de fa Maria Ta, carele nice la o sa-
natate nu ma aduce! -
- Ca, de as avea zece bant in easa mea, trimete-
i-as si aceia tot Spre istov de datoria aceia; carea
doar Maria Ta socotti a oft din ciinia ima si
din fara-de-omeMa mea pestesc i intarziez Ma-
.riel Tale, de nu platese. Eil. necurn spre ce as mat --
arata catra Maria Ta cu alt juramint ceva, co
cum aratam maI sus. tot asa zicein; ce nevoia .
noastra vedem ca nu se crede innaintea Mariet
Tale. Ce doar n'am ti nice not cu obraz de mar--
'. mure san de hier, -- ca pre un hier sail pre no
marmure cu atita gloata de atinSaturt s'are hi
sfrodelit, dara inima noastra in ee chip n'are hi
vatamata de atita ponos Co numai pentru mare. :`-
nevoie i lipsa ce ni este, si la Maria Ta n'avem
credinta, pentrneeia sintem obiduitt; iara obra-
zul mien s'a facut mai gros decit pamintul de
atita suparare. Ce, presto scurta yreme, tot om
nevoi i om face -cum om. putea, i om plati si
Mariel Tale. Pare-ni ca dintru cuvint ce-am avut
la Maria Ta si intfalte partI unde ni-am dat
ciivintul, nu ne-am scapat. lara numal de este
ponosul Marie! Tale,' ne atli- Maria Ta scapatt
din cuvint, numal pentru acestt bani; socoteste-ni -

www.dacoromanica.ro
158

r
Maria Ta nevoia i greul, cace n'avetn, ca
n'am fi nice nol bucurosi a hi in toate zilele in-
fruntati i preobraziO, ca ni s'ati facut grea la
inimà ce n'avem ce face, pentru multa nevoie.
Tara volnic esti Maria Ta a zice cum a hi voia *.

Marie! Tale, ca ni estI Maria Ta mai ales. Ce


pentru nevoie cauta-ni a auzi toate.
-Pentru rindul dusmanului I, scrisu-ni-ail. i bo-
ierii nostri; iara pentr'acela lucru s tiT Maria
'Ta ca, pana nu se va surupa, nu va putea fi
odihna noua. Ce iata cum imbla lucrul lui: acum
ni se pare oborirea lui, maI apoi iara se scoala.
Ce i lasat-am de n'am vrut sa mai facem chel-
tuiala dupa cel rind d'intaiii. Acmit iaras! vedem
-ca TurciT all inceput a indemna spre acel lucru,
precum stii Maria Ta. DecI i not am dat mnvàà-
tura boierilor nostri 2, de vreme ce vett vedea
,ca vine lucrul sa se faca acea treaba de istov,
:SA nu hie amagituri, ce, numal daca or vedea
treaba istovita, atuncea, pentru banil ce s'au ju- .
ruit, sa faca cum or putea, sa iea cu camata, sa
:se plateasca de asupra OriT, ca ban! sa tri-
mitem, nu avem. Pentru ce! voinicT 3 de carii a
cercetat Radu Lasilti, unul all fost mars cu boierii
acolo la Maria `Pa, iara unul a fost aicea; ce cu
r

Vasile Lupu.
2 Capucheliaiele, represiatantI la Poarta.
\
4 (Watt .r

www.dacoromanica.ro
159

,dreptul am fost scris Marie! Tale pentru sa nu


se indoiasca si alta.
Pentru rindul calului, zicf Maria Ta ca nu pof-
test Maria Ta acel giugan, ce poftesti unul alb,
carele atl spus Mariel Tale -Voina c atl fost stind
al doile cal, si 'nca sa fie zis ca 'ntr'un rind ati
mars in grajd i 1-au vazut, iara al dolled rind
1-au fost ascuns. Ce, sä nu hill crestin, ce sa hit
proclet, de am dat in laturI vr'unul din cal, iara
. asa cum zice: Capitan-Pase , nu am: am un cal,
Cadir-Aga 2, alb, carele Inca la Suceava mi 1-at
daruit, carele Maria Ta ar tii 3. i et zad
numal dol cal am avut acum, de incalecam et
pre dinsil: acel alb, Cadir-Aga, i cel sur-alb, mol-
dovenesc, de la Comisul, ce 1-am trimis Marie!
'Tale. Ce amft numai cu acesta am ramas de
treaba mea : am cal ciVva in grajd, ce numai A

nu mi-s de treaba mea. 7

Gheorghie $elan-Voclei.

'ANL' _
r- ,

Mihnea al III-lea.
- (1659.)
De la ciudatul fill al hit Radu-Vocla Mihnea,
care se intitula Mihai-Vodg, dupa numele ye-
Numele acelul cal.
s
2 Interesanta aceasti numire a cailor domnetel dupa Innaltele dre-
gatoril saa numele personalitatilor turceltT de la cari-I avea Gheorglie
...§tetan.
a Ii ?lit.

www.dacoromanica.ro
_

160

chiulut eroil si se rAsculA impotriva acestora si


lupta cu diniI, dar fara hiruintA, avern aceasta-,
scrisoare catre acel de-al doilea Rak6czv, la care
in curind trebuia sà-si caute un adapost, gsind
neizbinda i moartea.
Editie: lorga, 'tu4i f i ilocwilente, IV, pp. 57-9. '

t Luminatulut Down Racoti Cdteorghe dill mila


lm Dumnezen Crainl Ardealului, domn partilor -
Terri I ngurestt. Secuilor span, iproct I= i altele I.
mutt vecin iubit. de bine voitor.
t Cinstite scrisorile Marie!. :Tale cu sluga noas-
tra vatah de aproii venitu-ni-an: Cu dragoste am
primit. De toate pe rind. inteles-am. I;ueuratu- t,
ne-am. dind lauda milostivulut Dumnezen pentru
stmtutatea Mariet 'Pale. si multamim Marie! Tale
de lasca, 1 ce-aratt Maria Ta entr't not. De care
loam i not dupa datoria vecinattutit intfacela
chip sa ne stil Maria Ta intru tot voitori tie
hinele Marie! Tale. Numat pentru rindul lut Con-
stantin-Voda, daca voesti Maria Ta sa-1 asezt
in partea Moldovei, nimic mt-1 zabovi Maria Ta.
ci cum mat in graba sa mearga, cu ajutorul Ma-
lie! Tale si cq ale Dumnealui ostl ce va avea,
nimic stir nu mat za.boveascd. ci acum este vremea.
Ca iata not, derept voia Marie! Tale si derept fo-
losul Crestinatatit, gata né atlam cu nevointa si
en *tor a-I cauta. Care de spre partea noastra
-

I Dnia limba polomi : gratie. .0

,
www.dacoromanica.ro7.,
161
.

am grijit si am si trimis pAnA in 10.000 de ostI,


tot oamenT alesi, i semenime I cAlArT, cu putt t.
lungT. §i c1ue2, i peste, 2-3 zile vor ajunge la
hotarA. Numal si din partea MarieT Tale sa nu
fie- alta zAbavA, ci sa, meargA cum maT curind.
ca, cum vor intra.de spre partea MArieT Tale, a§a
vor intra §i. aT nostri de se vor impreuna tog,
si vor merge de-1 vor aseza In Scaun. i dupg
aceia noT cu toata virtutea noastra cAuta-l-vom
intru toate dupA datoria crestinAtAgT, si ca pe
tin frate 11 vom sti linga vecinätatea noastra 3.
NumaT iar vom zice i vom indemna pe Maria
Ta, alta zabava sa nu fie, cä apoT alor nostri
in sminteala li-ar veni sa sada, sa astepte la ho:
tara. SA traiesti cu mila luT Dumnezett Scris
Septemvrie 29, 7168 (1659).
Io Mihail Voevocl.
-
Luminatulul Domn Racog -Gheorghe, din mila
luT Dumnezeii CraiuluT Ardealului, domnuluT par-
tiler TenT Unguresti, Sacuilor pan iprocT,. sä i
se -dea.

,-

Seimeni, ostasl cu plata.


2 Slerause, pult1 inlet
3 Era bucuros el scapi de el ea rivaitur la Seaunul domnese noun.
tean, pe care-I avuse. ,

..
v

11

www.dacoromanica.ro
-

-
" 'J

-i 162

LX1V.
:
Grigore-Voda Ghica.
-.'
(1662.)
. .

*iretul fiti al lui Gheorghe-Vodd. Ghica, b4-


trinul care mosteni in Moldova pe Gheorghe
$tefan i neamul luf Vasile Lupu, Grigorascu
Ghica, ucigatorul plin apoi de aintä or! de fried
al Postelniculul Constantin Cantacuzino, a schim-
bat toate politicele. .Nu odata s'a indreptat i.

atre crestinif acela care, in dorinta de a se face


iarasf Domn, §i-a numit catolic, in Viena, un
copil pe care 1-a botezat Leopold. Vecinuluf celui
nod din Ardeal, pasniculuf si slabuluf Mihail
Apaffy, de care avea nevoie, ca sl nu-1 cople-
teased pribegir, ii scrie astfel.
Editie : S1udi i documente, IV, p. 59.

Io Gligorie Ghica Voevod, cu mila lui Dumnezeti


Domn al Teril-Romanestf 1
t CinstituluI i luminat fratelui nostru Apafi,
cu mila lul Dumnezed Craig -Ardealuluf, Domn
pdAilor Terii Ungurestf i Säcuilor span, sama-
tate si tot binele de la tot-puternicul Dumnezed
Marie! Tale poftim. Cinstitä cartea Marie! Tale
Si cu cinstit solul Marier Tale venitu-ni:ad; dintru
care InOlegInd de bund sanatatea Marie! Tale,
bucuratu-ne-am si am dat lauda lul Dumnezed.
3 Trachicem titlut slavon.

www.dacoromanica.ro
, 163

De alalte toate 'cite ni-aa spus cinstit solul ')...- .r

Mariel Tale din gura, pe larg am inteles, i not


iar, din cite ni-aa fost a vesti dumitale, de toate
am grait cu solul Marie Tale, din gura, pe larg;
si va spune MärieT Tale. Poftind de la mila lul .

Dumnezeil in toata vremea sa auzim de sanatatea


Marie! Tale. Aceasta aiream a scrie de asta data.
_

Si BY Maria Ta sanatos. Amin. Scrisa Mart 4


zile, 7170 [16621. :r
Al Marie! Tale de tot binele voitor i frate,
lo Grigorie Ghica ramrod. .

- ~'
Cinstitulut i luminat fratelul nostru Apafi
Craiul Ardealului, Domn partilor Terii Unguresti
si Sacuilor span, cu sanatate i cu cinste sa
se dea. .

.
,

-
LXV. ;
,

Constantin-Voda Brincoveanu.
(1707.)
r

Multe §i frumoase, in vremea celei mai mari


desävirsiri a limbii literare romanesti, sint scri-
sorile lui Constantin-Voda Brincoveanu. De in-
semnatate politica insa, prea putine. Traind in
vremuri grele, omul era ferit, i mai degraba lasa
altbra grija acestut scris primejdios. Intimplator,
una din scrisorile lui catre vecinii Brasoveni,-

www.dacoromanica.ro
1(4

pe cari-i imbogatia cu cornenzi, .are §i cuvinte


. , de parere de rad pentru suferintile unei ten im-
1 povArate.
,

Editie : Iorga, Bra loyal i Rom tuff, pp. 371-3. -

. .

t Io Constantin Voevod cu mila luI Dumnezeft


Domn al TeriI-Romanestl.
t Cinstitilor si at no§tri bunt prided i vecini
de aproape, in toata vremea de bine voitort, -
dumnealor tot cinStitul Sfat al cinstitel cetätt
Bra§ovul, sanatate §i tot binele poftim d-voastra
de la Dumnezen. Cinstita cartea d-voastra, ce
atI trimis, ni-an venit, si, de a d-voastra intreaga
sanatate Intelegind, bucuratu-ne-am si am dat -
lauda lui Dumnezen. Alalte ce atI scris d-voastra,
am inteles, cum ca at,1 Inteles d-voastra ca aict,
in taxa noastra, ati ie§it o'dajde pe dobitoace, ca
sa dea tot omul, §i ne poftitI d-voastra, pentru
.

oameniT de Ora d-voastra ce an dobitoace aicT,


in taxa, ca sa nu sa supere. De aceasta credo-
ti-ne d-voastra ca cu tot adevarul zicem ca nof
sintem ceia cari mat mutt am vrea si am potti
sa nu se supere, necum aceia al terit d-voastra,
ce s'ar fi aflind aicl, ce the pamintenit nostri.
Dar ce sa, facem ? Pentru multele pasurl §i mart
cererl grele porunct ce avem de la cet ce ne
stapinesc, care unul Dumnezen §tie In ce gred
-ne aflam si cu Oita datorie s'an incarcat ceasta
. biata that; pentru aceia s'at facut socoteala cu

www.dacoromanica.ro
.e _
165
. ,

-tot Sfatul boierimil teriT noastre, de s'all scos


aceasta dajde de dobitoace, gasindu-se cu soco-
teala ca aceasta este si buna dreptate la totT,
- nu se face nimanul niclo strimbatate, fara cit,

.cine cit dobitoc va avea, SA i-1 plateasca, pre-


cum s'ati rinduit. i asa s'aa socotit: tot omul,
orl pamintean, orl strain, citI se vor afla ca sa
alba, dobitoace in pamintul acesta, sa ajute cu -
totil la aceasta, ca sa se poata ridica pasurile
Si poruncile stapinilor ce ni sint asupra: Ince-
pind Intuit de la nol Inine, vitele noastre ce'
avem, domnestT; le platim, i totl boieril cel marl,
si manastirife toate, i arhiereil, i totT, de la
mare pana la mic, cum am zis dumneavoastra
maT sus, nimanuT macar o vita nu se scuteste.
Insa, macar ca insusl nol ni platim dobitoacele .
.
noastre ce avem, i alalT boierl totl, iar IncasI
pentru dobitoacele ce sint ale dumnealor jude-
, falnogilor 1, am poruncit sa ii dea pace, de

vreme ce asa s'aa socotit:, ce vor fi dobitoace


boierestl, cum ale gubernatulul 2 si ale altor boierl,
nemesl marl, sa nu se supere. i asa impreuna
vor fi nesuparate Si ale dumneavoastra, judetilor
.0 ale falnogilor, iar ala1lI maT prostime, citl se
vor afla in pamintul nostru cu dobitoace, vor sa
,dea totT: nu se poate intealt chip. Cad nu doar
ca sint trecutl dencoace acum de curind, ce de
Fruntasilor. -
2 Guvernatorulul Ardealulul.

oe

www.dacoromanica.ro
r
A
:t

166

citava vreme se aflä venitT i asezag aid in


ffira, i se hranesc i ei bine, ca i cetI päialn-
[
tent Si veV sti d-voastra si aceasta c eel ce
. 2 ne stapinesc, ne i mustreaza, i ni zice ca aid,
in tara noastra, s'ad strins atita suma, si din Tara.
Ungureasca, si din alte partI, i, pentru acest
nurne mare ce s'ati facut c e tara aceasta plina
de om, cu atita maT mult i stapiniT cer cit nu
este prin putinffi, i obiceiurile ce aveam maT
denainte, de se stia ce da Ora pe an, le-ati stricat-
pe toate i le-au innalffit, cit numal Dumne-
zed cel milostiv sa dea putere saracilor pamln- .

tuluf acestuia ! Pentru aceia s'aa socotit la un


: pas ca acesta sa ajute cu tutu. i, dupa aceasta,
dind Dumnezed sà mai räsuflam, nu vor maT
avea de aceste supararT, nici acestia de ffira
d-voastra, nici pamintenil nostri. i, cu aceasta
sfirsind, mila luT Dumnezed sa fie cu d-voastra.
. Scris in Tirgoviste, Ghenarie 13, leatul 7215.
[1707]. ':-
De bine voitor d-voastra
-Io Costandin Voevod.

Cinst4ilor a nostri bunT prietenT i vecini de-


aproape, In toata vreinea de bine voitori, dum-
nealor tot cinstitul Sfat al cinstiteT cetAT Bra-
sov, cu mull& sanatate sa se dea.
.

-v. .

www.dacoromanica.ro
.;
.1

1.g7

LXVI.
. .

Dimitrie Cantemir.
,
(1711.)

Din scurta Domnie a invatatulul Dimitrie Can-


temir care, fugind de clout primejdil, nu scapa
de nicTuna i ramase pribeagul stiintific cu pensie
al TaruluT, dupl neizbinda acestuia la Prut, ale-
gem aceast g. circularà a rascoalei sale.
Editiile se arati in Analele Academiei Routine", XXXIII,
pp. 100-2 de unde reproducem si aceasta traducere.

Dimitrie Cantemir, cu mila luT Dumnezet Domn


pe viata al teriT Moldovel.
PreasfintituluI Mitropolit al Sucevel, episcopilor,
boierilor, capitanilor, i oelor al doilea i al treilea,
de tot felul, si la toata oastea i la tog curtenil
de tara, i 1äieilor, i tuturor locuitorilor tern'
Moldovel, .va facem stiut cu aceastä carte a
noastra ca, din vremea strabunilor i bunilor
parintilor nostri, dusmanul Sfintel Cruel a pus-
tit pe al nostri multa vreme cu grozava-T pu-
tere, aratIndull in deosebl cruzimea. Cind ins&
ascunsese supt piele de oaie pe lupul eel rapare,
prea setos de singe crestin nevinovat, la ince-
putul ajungeril teriT noastre supt stapinirea sa r.
si a prooroculuT sail Mohammed,. Bogdan-Voda,
fiul luT Stefan-Voda, Domn deplin, a Mout, cu
juramint, pace, cu invoiala ca Moldova sa nu fie

www.dacoromanica.ro
TA,
16-3

-
supusa la alt bir decit, pe an, 4.000 de galbenT,
40 de caT, 24 mimi, dupa primirea carora sa
nu faca niclo sila terif Moldova
Dar paginul cel necredincios i calcator de ju-
ramint nu si-a tinut cuvintul, ci a facut atitea
navalirI zilnice asupra Moldovel, a dartmat ce-
tAT i intariturf, pe altele le-a luat in stapinire,
ca Tighinea, Chilia, Cetatea-Alba, Galata, Renif, t
Soroca, Ismailul, cu alte locurT linga Dunare, si tot
Tinutul BugeaculuT, si el insusi, supt cuvinte in-
chipuite, a ingaduit adesea Tatarilor sä prade
toata taxa Moldovei, a luat in aspra robie pe lo-
cuitoril el, pe fruntasiI nostri boieri, sfetnicl si
. carmen!, a Unit pentru poftele sale pe -atitea din
fetele i sotiile lor cinstite ; ha Inca a cercat sa
le aduca la legea sa pagina i tiranica, pe din-
sele, pe Domni i alti maT marl, impreuna cu
.

casele lor, prin felurite chinurl i amenintarea


cu moartea. Aceasta au incercat-o i asupra
noastra, cind cerca sä ne, nimiceasca prin darT
tainice si de fata i adaugia zilnic fel de fel de
(NA pe care le stit,I.
Dar mila dumnezeiasca nu uitä nicIodata de
poporul sau, .i deal cu duhul ef a umplut si a
atitat pe de Hristos iubitorul Petru Alexievicl,
Tarul a toata Rusia, care, luindu-sT nebiruitele
arme, cu amintirea Shute! Cruel, adeca, s'a im-
potrivit puteril coin! tirane, spre desrobirea nea-
murilor crestine' din serbia paginilor. Cu care

www.dacoromanica.ro
' -
.
469

trebuie decT 'ca noI sa ne unim in grabA, ca to-


varäsI de arme, din toata inima i sufletul, cu
toata averea noastra, mergind spre Dunare
stind impotriva asaltuluT tiraniel i navalirilor
Turcior.
Cady, cu ajutorul lui Dumnezeii, la 4 Iunie
oastea MArieI Sale Tarulul a stat la Bender, la
-

15 Insa ale aceleiasi lunI ea s'a miscat spre


Dunare, catre podul pe care cu singele nostru
1-am clAdit. De aceia Maria Sa Tarul ni-a dat de
stire, neat i altora, pentru ca orIcin& poarta
numele de crestin sa se suie Ware si sa se
uneasca si el cu ostirea Marie! Sale; iar, care
nu va voi, averile i se .vor confisca. i eine va
asculta de aceasta carte; acela va capata mila
Marie! Sale TaruluT asupra averiI lut intregt CA
s'at numarat left din Vistieria Mariel Sale pentru
10.000 de ostasl, Si s'at dat in minile mele. Deci
eine va veni in tabarA, va primi la inceput 5
galbenl, iar pe lunA i se vor da 3 leI Imparatesti.
Si cetatile ce ni s'ati -luat de tiranT se vor da
toate innapol, cum spune Maria Sa Tarul in uni-
versalul 1 sail. Si, daca, de acum innainte, cineva
ar voi sa fie de partea Otomanilor, de fata orl
in taina, acela va fi afurisit, blastamat, izgonit
ca Iuda din obstea sfintilor, i anatematisit pe
veci; i averile luI, ca ale unlit dusman al MAriel

Prpclamatia. S

www.dacoromanica.ro
170

.
Sale Tarn IA se vor confisca, si le va pierde,
pedeapsa-I va fi taierea capulul.
De aceia, fraVor prea-iubit,I, aceasta v'o spu-
nem, sa nu fie nimenI care sa se indoiasca. Cad
cine se va arata protivnic acestel ca4I, va chema
asupra capulul si1 mu4ime de nenorocirl stras-
nice. i astfel, cu ajutorul luT Dumnezeu, sa, va
Ufli cu oastea Maria Sale Tara lul si sa urmaV
cit maI in grabá pasil nostri. Iar, intru cit cineva
din voI nu se va infatisa in tabara pan& la 15
Iulie, va fi pedepsit cu asemenea pedepse. Din-
du-va de §-tire aceasta, ma rog de buna sanatate.
, Dimitrie Cantemir.
Domnul terii Moldova
(Urmeaza numele boierilor.)

LXVII.

Nicolae Mavrocordat.
(1711.)

Din ale celui mai priceput §i mai nobil dintre


Domnii greci, Nicolae Mavrocordat, dam aceasta
- scrisoare care ni arata in el mill de Arad, grija
de dreptate, silinti spre o bung cirmuire §i chiar
. intelegere pentru rosturile terilor noastre.
Editie : Emile Legrand, tpistoluire grec ou recueit di
' lettres a Chrgsunthe Notaras nl. 58 : traducerea lai Al.
Mavrocordat, in Arhiva sociedtil tiinjitice i literare, VII,
pp 599, nota 25.

www.dacoromanica.ro
171

Nol insa, dupa ce prin binecuvintarea cea de


sus am strabatut inteatita calatoria noastra de am
trecut Dunärea, am pus piciorul in Moldova cea
zguduita de grele suspine, stropind cu lacrimi
pamintul el. Cad aceia pe care o lasasem cu un
an in mina inflorind, acum o gasiam in schimb
slutita i intristata, urmind malt& pustiire locui-
torilor e celor muFT. Casele le-am clout pe unele
lipsite de locuitori, pe altele nimicite prin foc §i
prefacute in cenusg; sfintele lacasuri cele mai
multe din temelie rgsturnate i ajunse prada
turbaril tatarestf. Cum crezi ca am fost atinsT, 3,

prea-sfinte parinte, prihteo asa de prea-amara


privire ? Pana in fundul inimii am fost sfgsiat,I
si de odata scaldatf in lacrimi; de mihnire am
fost ruptl, pe de o parte compatimind pe aceia
ce, scapind din multele nenorocirl, se tiraa afara
din caSele lor joase, sarbezi la fat& si mai morti,
ca i cind ar fi iesit din Morminte, jalnicé rama-
site ale viforulul ce de-abia incetase, ducind ca o
s.
povara o viata ticaloasa. Cad uniT din el, in
asa hal de pareati lipsiti de mgruntaie, fusesera
furati de catre femeile si de copiii lor; altiT
schilozi, fara mini si picioare, cu totii in cea
mai cumplita saracie, i, nu numal lipsiti de
vesminte, ci chiar fara hrana zilnica. Ne carnam
pe nol insine proorocindu-ni inima chiar de la
inceput Cite greutati aveam de intimpinat.
Nicolae Mavrocordat.
:
t

www.dacoromanica.ro
172

LXVIII.

Stefan Cantacuzino.
(1715.)

De la Domnul care se ridicas prin aderea va-


rului sail Brincoveanul, se 'Astra. in Scaun prin
peirea 1111 §i urma ace1ea.§1 legaturi cu cretiniI
din Ardeal pentru care-I mincase capul, dam
acest Ilya§ de ttradare) catre generalul din
Ardeal. i aid räsunä aceiasf tinguire ca in tot
cuprinsul suferintei noastre de veacuri.
-
Editie : Hurmuzaki,
-
V.

Prea-luminate doamne, domn respectat de mine


in deosebi. e

Am, primit bine, cu respectul cuvenit, scrisoarea


d-tale, mie prea placutA, din 30 ale lunii trecute,
impreunä cu obisnuitele tirY inchise in ea, iar
dupg, aceia numai stirile ce mi s'ad trimes. Mul-
tAminduAi in chipul cel mai calduros pentru ele,
tot odata, nu void scapa din vedere niciodat6 co-
. respondenta ceruta supt aceiasf infAisare. De
oare ce insä nu mi se intimpla, sa, am altceva
de dat in §tirea Luminat,ief Tale decit urmarea
cu fierbere mare a pregatirilor de razboitt (cum
innainte de asta abia de vor fi fost) la Turd si
cererile nemai pomenite de car i cal din aceasta
biata .tara i anume atitea, cite nu s'ad mai in-

www.dacoromanica.ro
"-
;
173

timplat pang acum,-7- numal Dumnezeü sä se mi-


lostiveasca de dinsa si sa dea bun sfirsit la aceste
nenorocirl, ma recomand obisimiteI sale ocrotirl
si iubirl, i /Amin totdeauna al LuminAieT Tale
cel mal gata de slujba.
_ tefan Cantacuzino.

BucurestI, 8 Fevruar 1715.


CeluT ce aduce scrisoarea i-am dat in seam&
.

anume lucruri de spus din gura LuminatieI Tale,,


caruia va binevoi a-I da ascultare Si credinta.
.

LXIX.

Ioan Mavrocordat.
(1717.)
.
.

Domn al Turcilor, nerecunoscut de Nemti, cari


voiati sa vadg in el numal un administrator, loan
Mavrocordat, fratele lur Nicolae-Vodg, se fAcu
vrednic de laudg prin ostenelile lul spre a nu
se incAlca i micsura tara de crestiniI de la ho-
tare. Pentru aceia scrie el si acest rAvas cgtre
generalul din Ardeal. --
Editie : Hurmuzaki, VII. ' ., -, /-
- ,

_
Cu multe s6ptamInI innainte ma gindisem a
- scrie LuminAiet Tale si a-I oferi intai0 prea-

www.dacoromanica.ro
= ij.$4;
174 ..

umilita inchinare a sufletulul mien, dar din multe


pricinl am zabovit; ci prin scrisorile mele te
felicit pe Luminatia Ta pentru buna sanatate,
mai ales. N'am de gind acuma, prea-luminate
print sa tes lauda insusirilor LuminatieT Tale,
ajungIndu-mT daca void putea sa admir macar
'in tacere marirea el. Atita, i mai cu seama, mi-a
ramas, a rug& cu umilir4a pe .Luminatia Ta
indurarea El ca sa binevoiasca a ma primi in
numarul ocrotitilor Et EU am tinut dupa puteri ,
tara aceasta crutata i sigura de totl aceia cari
catad sa o stasis cu cruzime, i i de-acuma in-
nainte o void face cu ajutorul lui Dumnezed. Dar
nici Intr'un chip nu cred sa, pot indeplini aceasta
declt prin indurarea d-tale, Prea-Luminate Print,
care al opri intrarea in ea si a Nemtilor si a
Sirbilor ostasI; ceia ce te rog foarte staruitor a
face. Cacl de ce sa intre intr'o tar& ce nu e in-
tarita nicT cu cetatI, nici cu ()rase ? E toata numal
tin cimp deschis i pustid ; nu e plina nicT de
un fel de oaste dusmana Imparatulut Deci, daca
nicTunul din Nemti sad din SirbI nu va navali
impotriva ei, de la nimenea altul nu va suferi
paguba. In sfirsit ce am cerut pana acum cu ru-
gaciune, cer iarasT din adincul inimil i vel fi,
prea-luminate Print, daca vel ajuta in felul aratat
mai sus, mintuitorul uneT terI cazute.
Bucurestl, 3 Septembre 1717. .
loan Mavrocordat,
,

www.dacoromanica.ro
175

LXN.

,.
Constantin Mavrocordat.

.
(1740.)
,
,

Constantin Mavrocordat, Domn plin de inva-


-

;Marl, daca nu si de talent, si proprietarul unei


marl biblioteci,- purta de aproape grija celor ce
se petreceati la hotarele lui, pentru a in§tiinta
apoi pe Turd, stäpinii sai. De aceia intrebarile,
cam naive, pe care le pune in aceastä scrisoare
catre un corespondent al sail.
Editie Studii i documente, VI, pp. 571-2.
";

.
_
.

Ba Inca, voind sä-ti &Al prilej d-tale a creste


recunoltinta mea, te rog sa incepi cu mine de
acuma innainte un schimb des de scrisori si
sa-mi impartasesti vre-o nOutate deosebita, cad
stirile de obste imi sint date de gazetele din
Olanda, Colonia, Lipsca, Viena i Londra. De si
in imprejurarile de acuma nu se poate scoate
Inca nicTo urmare sigura, totusi oamenii deprinsi
cu interesele politice, si mai ales ceT inv44,
pot Inca de mate ori, prin lucrarile lor, sä. treaca
peste intunecimea viitorului. Imi veT face deci
placere sa-mI impartasesti c raspindesc in im-
prejurarile de fAa anal cari aü cunostinO, Curtilor,

www.dacoromanica.ro
176

sg adaugl parerea d-tale; de pilda cu privire


la apropiata alegere a ImpgratuluT Romanilor:
concurentil, partidele, scopurile i cercetarea pre-
tentiilor mal de seam& ale fiecaruia; maT ales
cu privire la urmarea de acuma a Prea-Lumi-
, nate! arhiducese Maria-Teresa in mostenirea Casei
de Austria si in regatele Teri! Unguresti i Boe-
miel. Ce crezi de linistea Europe! ? Va fi ea su-
push vre Inlet tulburgal ? Trebile de la Miaza-
noapte sint ele cu totul impacate ? Ce cree de
acest rgzboiti intre Spania si Anglia i de mis-
carea escadrelor francese ? Asupra acestor materii
ci altora asemenea astept dent inteleapta d-tale
Were. i te asigur de recunostinta mea.
BucurestI, 25 Noiemvre 1740.

-* LXXI.
- -

1 loan Teodor Callimachi.


(1757.)

Sutletul patriarhal al luT loan Teodor Calli-


machi, feciorul, crescut la Lemberg si deprins la
diplomatie intre Green: de la Constantinopol, al
unui Orheian si al until Cimpulungence, se vede
mai bine din aceasta scrisoare, luata dintre acele
prin care Impgrtásia fratelul sail Dumitrascu de
la Sancestil Botosanilor grijI de gospodarie. .
Editie : Iorga, Studii i documente, XXI, p. 244.

:
AO"

www.dacoromanica.ro 4
177

Cinstite i iubite frate, multa i. fericita sana-


tate poftesc durnitale de la mila luI Dumnezed.
Sa te pazeasca milostivul Dumnezed, cu toata
frateasca casa dumitale. NoT totT Inca ne aflarn
sanatosT.
Zahareaua aü venit bine cu Oprisan, Ins prea
tirzitl, adeca dupa ce-am intrat in post, si la
cislegI; brinza i untul pentru trebuinta easel
am cumparat cu banI; inul 1-aT uitat, asijdere Si
sarea; slanina, pastrama, orzul pisat, asijdere; ci
aceste de primavara sileste sa le trimitl, ca amin-
tire nu-I pot intra in voia Raliei 1.
Din doua scrisorT ale dumitale ce nii-at trimes:
una pe uscat, cu un negutator, i alta cu Opri-
sanu, am "trite les de rindul dumilorvoastre, apoi pe
urma, la Ghenar, am auzit schimbarea d-tale din
Banie, m'am cam otatit, dar, socotind ca
i
Maria Sa Voda cu alt chip te va minglia, nu
te mihni; voios sa fiT, rugind pe Dumnezed pentru
buna-starea Marie! Sale; ca, despre mine, iubite
frate, nicI ca cum uitat nu veT fi. Si, de nu s'ar
putea de aceasta data alta boierie, void sili cu
rugaminte sa ti se dea un Tinut cu ispravnicie,
ce-a socoti Maria Sa, salt fie de folos easel.
Alta, iubite frate, scriindu-mI d-ta cum aT In-
samat o searna de ol, iata q'am insamat i ed de
aice un om de treaba, gelep, om drept i cu
chizas, care stie rindul acestel negustorll prea
12

www.dacoromanica.ro
178

bine; se chiama Iovan Si Estrin. 1, cu care ne-am


insotit cu zapis, ca, venind acolo la d-ta, cu oile
ce-a gasi gata la d-ta i oile ce-a cumpara, st
faca sese miT de oT bune, alese, harg6 de Stam-
bol. Caruia i-am dat acum o mie de leT; a pus
si el o mie de leT aT sI, sarmeiaua 2 i osteneala
ce-a face, sa fie partasi la dobinda intocma cu
nol: asa ni-T tocmeala cu dinsul. I-am dat pe
mina si scrisoare la Maria Sa Voda de la boeriT
de aice, ca sä i se faca ajutor la toate trebuin-
tele luT, i, trebuindu-I vre-o mie de leT, sa i se
dea de la Domnie, i, venindu-Iravasul aice, oiü
da band aice, la boierii capichehaialele Marie Sale.
Osebit de acesti, trebuindu-T i aIT bani, aflatT
acole, cu mijlocirea d-tale, i, trimitindu-mi-se §i
acla polita, e aid aid da banT ca sa se plineasca
sase mil de oI. i, venind cu sanatate la Sfetil
Dimitrie, sa se vinza, de-a vrea Dumnezet, cu bun
pret, i ce-a fi partea d-tale ti-a veni la mina cu
buna i curata socoteala. Decl, venind la d-ta, vetl
vorbi, si tel nevoi, frate, la treaba aceasta. Ca el
II va alege care oT va socoti a fi de trebuinta de
aice. i sa vä ferig de vre-o sminteala, ca la
aceasta cu cheltuiala va fi. Ca el vine acolea cu
ciobaniT saT i cu chehaialele 3, i, de-a milui
Dumnezet sa sporim cu dobinda buna estimp, la
I De Silistra.
2 Capitalul.
8 Vechilii.

www.dacoromanica.ro
179

anul, cu sanatate, le-om face indoite. D-ta pentru


toate vet vorbi cu dinsul, si cu mijlocirea d-tale
sa se faca, cumparatura ieftina, i, la vreme, sa
purceaga cu turmele catra Dunare.
DecT, frate, sa fig cu ochil deschisl, ma rog, ca
en pe zisa d-tale m'am apucat de aceasta treaba.
Cind a vrea sa-mi scrie, sä-§I dea cartea in plicul
gospod 1, la mina dumnealuT Vel Postelnic, i mi-a
veni fara gres. D-ta nu trebuie sa-mT scrii, iar el,
precum va sluji trebuinta, sa-mT scrie. Insa sunet
nu Amin sa se faca, cu numele mien, ci sa se
numeasca el cumparator i negutator turmelor.
Pentru Ioni Armasul mi s'an juruit o boierie
asijdere, i pentru cumnatul, Sätrarul Andro-
nache 2, Vornicia CimpulunguluT cu buna seama.
Am luat si a d-sale carte, a surorii, i Dum-
nezet sa Ii trimita, sanatate. Pe Oprisan 11 void
trimete, acum la Mart, iarasl cu corabia sa vie.
§i am gatit pentru d-voastra uhe i alte de tre-
buinta easel; niste pecetluiturl a ramasiteT ce
mi-ai trimes, le-am trimes i ell la BucurestI, ca
sa se arate MarieT Sale luI Constantin-Voda a, si
astept raspunsul. Niste zapise a venitului BanieT
td. le-oin trimite cu Oprisan. Ralita §i tog fliT
nostri vi se inchina cu sanatate, i dumisale

1 Domnului.
2 Tinea o sora a lui loan.
8 Mavrocordat.

www.dacoromanica.ro
180

cumnatei, i surorilor ' ; i mila lui Dumnezeti


pururea cu d-voastra!
Fratele dumitale:
Ion Vel Terziman.
Mart 9, 1757.
Frate, am trebuint6 de o mie i rind sute de
oca de ling, spA1at6, opäritg., si de primavara sa
se puie Met gres la corabie, sã-ml vie la vreme.

LXXII.
Grigore Alexandru-Voda. Ghica.
(1777.)
Grigore Alexandru-Vodg Ghica, a cgrui peire
rigprasnicA, in 1777, a Igsat o tragia amintire,
'Area cg prevede acest sfirsit. Aceasta se cu-
noaste si din urmgtoarea scrisoare cgtre Rumien-
tov, asa de piina de grijg.
Editie : Memoriite sorieldfri de istorie i arheoltgie din
Odesa. traducere de Berechet, in Neamul romeinese literar
pe 1911.

Ca unul ce am simtit totdeauna urmaxile bung,-


vointe Marie! Tale fatg, de mine, si tetnindu-mg,
ca afacerile intre cele doug Curti sg, nu se min-
tuie prin vre-o ruptura in imprejurgrile de fat6,
vazind primejdia la care trebuie sa fin supus
prin aceasta, ell in deosebT,si toga taxa impreung,
1 Maria si Paraschiva.

www.dacoromanica.ro
181

cu mine, Trot iearl Indrazneala sa, alerg la prea-


omenoasa provident& a Marie) Tale §i sg, o rog
foarte respectuos sg, binevoiascl, a intrebuinta
in aceastä imprejurare innaltu-I ajutor pentru
siguranta mea gi a teriT mele, prin binefacatoarea
sa recomandatie catre Curtea Rusiel.
Ia§T, 22 August (2 Septemvre) 1777.
Printul Grigore Ghica,

LXXIII.

loan Sandu Sturdza.


. (1821.)

De la cel d'intaia Domn de tara in Moldova


dupa 1821, de la smeritul i evlaviosul batrin
loan Sandu Sturza dam o scrisoare catre Cos-
tachi Conachi poetul, poruncindu-I ce e de facut
dupa numirea luT de Domn la Constantinopol.
Urmeaza apol alta catre egumenul de Neamt .

Domentian, din vremea cind trgia ca mazil peste


hotare. Dorul de tara ritsbate prin rindurile4
prosaice.
Editie: Ghibinescu, in Arhiva Socielatii otiinfitime ft li-
terare din lag, XX, No. 1, pp. 466-68.

Parinte§te.
Slav& lul Dumnezen ce, necuprins de mintea
de om, judecl i rinduie§te chibzuind toate cele

www.dacoromanica.ro
182

ce cu intelepciune se hotgraste, miluindu-ma si


pe mine cu Domnia Moldovel, unde am hal6 Vis-
tiernic pe nepotul mieti Petrachi Sturza. Care le
dar este si mai mult dator decit tot): altil a
imbratosa trebile teril si a Domniel cu toata vir-
tutea i iubirea de cinste, find de lauda ca, ati
privit ochiul cel milostiv asupra Sturzestilor.
dar, hal, ca, cind vor veni socotelile Vistieriel, adeca
izvod de tot' banii ce au intrat in mina Caimaca-
metal ori din._ care sumele i unde s'ati dat, atita
din rusumaturl, din rasurI, din rubiele, de tot omul
fara bir, de toate celelalte trepte si de la scutelnicI,
breslasT i slugl, cum-0 din sare, data asupra trep-
telor, cum si a celeilalte sari, cum si banii de la
MAIM Iancul, de pe toata pinea, cu toate ca,
Caimacamul vrea sa, opreasca a treia parte supt
cuvinte netemeinice, cari ban! sa-I faci top
zapt 2, avind a intra in cheltuielile pamintesti,
silind cu implinirea banilor biruluT, fara insa
sa faca silnice chipurl, ci, scriindu-se cartile catra
ispravnicl, sg. Ii dal a intelege chipurile blinde-
telor i nevoia in care ne aflam cu a se des-
face ridicarea o§tilor cu venirea mea acolo;
sirguindu-te in toate cu folosul Vistieriel, nu
Insa cu cererl osebite din partea Domniel. .

Cele pentru ostile de acolo se vor chibzui


precum se va putea.
1 tefan Vogoridi.
2 SA-I oprqti.

www.dacoromanica.ro
183

In Mitropolie nu se va putea ca sa se dea I


pentru ca este calabalicul luT Stefanachi 9, i dar
veT face gatire, rinduind pe fiul miet. Neculal, spre
a-mi gati casele in cele ce sade Vladica de Ro-
man, unde sint si casele dumisale aproape. Cu
care se implineste trebuinta par' ce se vor ridica
ostile imparatest, cind, grijindu7se Curtea, ma
void muta acolo.
Sa puT numaT decit sa-mI faca slicul de samur,
dupa rinduiala domneasca, numaT, de larg, dupa
shall cel vechit, care §tii: sa mi-1 trimeV cu
Gheorghe la Seliste; Ce[I] am acasa in mina co-
piilor.
sa pornesti pe Neculai, fiul miet, cu menzilul 8
la SaucestT, ca sa-mI puie i sa-mi tocmeasca ca-
rata de drum, si sa o porneasca cu om inading
de al' case!, intr'a caruT seama carata, ca sa o
aduca la FoqanT, unde sä stea la samesul Ne-
culaT Tuduri, pana va veni si celalalt calabalic,
trimes pentru venirea mea.
Sa se trimeata treT care mocanestI pentru ve-
nirea mea, pornindu-le starostia Putnel.
De la Putna, fiul miet Gheorghe, ca un logofat
al doilea, sa-sT iea doi-treT diacT de Divan si sa
vie cu carata si celelalte calabalicurT la satul
CalarmiT 4 din Tara Munteneasca, unde sa stea
1 Repdinta lui.
2 Vogoridi.
3 ipta.
4 (Draw! de azi.

www.dacoromanica.ro
184

Ora ce void veni §i eq. Diecii vor sta la Foc§anl,


iar Gheorghe va veni la CglärasT.
Am auzit ca chir Andrei Pavlu ag luat, in
banif ce avea aT luT de la MihaT Voevod Sift,u1, ta-
cimul de edecurT 2 tot; caruia indatg sa-I serif, si,
de va ti cu adevarat ca, le are, atit tacimurile
de cal, cit i alte lucrurt cazute DomnieT, de iz-
asset sa-i sera, sa le trimeatg, tot tacimul, i cu
rnultamita ioiü plati, instiinVindu-mg cu cit se
va putea maT in graba de este san ba. Dar in-
data cu un lipcan 3 SA-MT arch', ca, nefiind acolo,
sä se faca de aicea, neapgrat.
Sg-mT opintesti 200.000 de leT la Cglgra§T, cu
imprumutare, cu mice chip se va putea.
Po§tile sa se iea din purtarea de grija a lut
Pomir*, pe care sa-I apart, rinduind pe fiul mien
Neculai sa-I ia seama de ceia ce s'a luat pe afara
fart stirea boierilor, poate si a CaimacamuluT: de
calf ce eran pe la pot i cari s'ag maT dat
pe urma, din cari an i facut Pomir, din posta
din FocsanT, sase telegarl, hamuri, alte tact-
murT ale postit, si de si-an luat surugiii hacu-
rile care are sa mai iea.
Cum §i pentru socoteala vinzgrii mosiiior ma-
nästinetT sa se faca catagrafie, precum s'ag vindut
I Mare bancher iepan.
2 Carl domnhti.
8 Curier tatar.
4 Pus de eteristii greci.

www.dacoromanica.ro
185

-fiestecare mosie i acaret, fácindu-se catagrafie;


si precum sail impaciuit de catre cumparatorT
de pe la locuitort Cad, oricite i orIcum vor
fi asemenea bani, totT an sa se dea in cheltuie-
lile obstiT.
Luf Moscu sa nu i se mai dea un ban leafa
§i tain si cash, decit daca va vrea sä fie doftor
numaT curante iar nu al PatrieT.
Pomir sa-I iconomisesti 2 sa nu lipseasca de
acolo.
Am pus si pe Vornicul Teodor Bals Bas-Caima-
can, dinpreuna cu dumneata, ca sa nu faca vorbk
si dar cu unire politicoasa 2 stab singur savirsitor,
indemnind pe totT la cele ce trebuinta va cere,
ca dinpreuna sa se faca toate, fara insa sa se
lase de astazi pe mine.
Sa socotestI pe eine sa orinduim capuchihaia
la Tarigrad; chemind pe BosiecestI, sa ii zicT de
venirea aid la Tarigrad ca sa se puie la cale,
pentru al case! loc, i ecareturT, i veniturl,
pentru ca stie turceste si a si ma! fost la Ta-
rigrad. Instiintindu-ma si de strain! i miscarile
,

ale impiejuratelor megiesiT.


Grecif, duhurT volintirestI, sa nu cumva sä mai
treaca hotarul, i aceT cari ar fi trecut papa
acum, sa se urmeze cu toata scumphtatea cer-
I Al Domnului.
2 Sä bagi de seaniii.
3 Cuminte.

www.dacoromanica.ro
186

cetare sa nu cumva sa ramiie vre unul necer-


cetat i nesiguripsit
Pentru trimesul caratei, sa se faca porunca is-
pravnicieT Bacaulul, sa deie slujitorT de ai Tinu-
tului Si cail trebuinciosi ca sa o duca la Foc-
sani, de unde cu habituri (?) de ale postelor i cat
de posta sa vie la CalarasiT de la Munteni.
Trimete-mi mehmendarill pe nepotul NeculaT
Costandachi.
AstazT, Julie 1, la cinci ceasurT din zi, m'a nfl-
duit Domn.
Arata Preosfint,itului de Dust ca dupa datorie
sa se faca multamirile catre induratul Dumnezeil
§1 rugile ce toti patriotii sa le si implineasca
catra Milostivirea Sa.
Slicul de samur sa fie din ceT maT bunT sa-
murT, si bine facut, cu innoite pielcele pe din
launtru, ca sa poata lupta la sudorT, dupa caldu-
rile ce sint. .

Io loan Sturza Voevod.


1822, Julie 1.

SA saruti pe nepotii din partea noastra, t i pe


copiii Marie RascanuluI, Marghiolitei Jorai
Nastasiicai: din partea noastra cazutele cerce-
tarT i blagoslovirT.
Luind raspuns de la jupinul AndreT Pavlu ca
n'are toate tacimurlle, adeca ciohodarT, bas-cio-
1 Neinchis sigur.

www.dacoromanica.ro
1
187

hodarT, precum dulamT, ciacsirT, ciobote galbene,


baratet i paftale, sa puT sa se faca de hasa alba;
dulamile i ciobotele i celelalte ca se gateasca,
toate dupa condica, scriindu-mT ca, care acolo nu
se vor putea face, sa se. faca de aice.

LXXIV.
(1822.)
Editie : Iorga, Stwl i documente, VII, pp. 349-50.

Cu plecaciune sarut blagoslovitoarea mina, pa-


rinte arhimandrit.
Scrisoarea SfinVeI Tale din Maid 25 am pH-
mit-o astazI, August in 8, raspunzatoare scrisoriT
mele, scrisa SfintieT Tale si stintuluT sobor
cu toata bucuria am multamit induratuluI Dum-
nezeil ca va aflatj sanatos implinitoare cereriT
mele i fagaduintil, insoOta cu al doilea scrisoare,
din Aprilie 18, cu cuprindere ca niste salase de
TiganT, ca fratele miell Mihail Sturza i-ar fi afie-
rosit, dindu-I manastiriT NeanAuluT. Cari TiganT
n'ati intrat in stapinirea manastiriT nici pang,
acum, din intimplarile vremilor, i, flindca aiI
luat fagaduiat,a mea si a sotieT noastre ca spre
despagubirea manastiril se vor da alliT in locul
acelora , de si nu-mT aduc aminte, de vreme ce
I Berete.
2 A! miin5stiriI.

www.dacoromanica.ro
188 -.4

Stinp Voastra scrietT ea, am Iggaduit, se vede


dar c Tiganii mAnastiriT sint in TiganiT miet
Si 'Amin& dar ingaduirea ca, cu blagoslovenia
Sfi4eT Sale §i. ci§tigind indemnarea lul Dumnezeil
slobozitoare, ca sà ne intoarcem in patria noastrg,,
chid, taxa multa, uitare, de vor fi in TiganiT mieT,
orl se vor da insu§1, orT aT frAine-mieg, orT alVT.
Cu aceste dar eü sint al SfintieT Tale plecat fig
sufletesc.
1832, Avgust 8. loan Sturza Voevod.

X V.

Mihai Sturza.
(1834.)

De la MibaT Sturza avem aceste doug. sari-


sorT, dintre care una lgmure§te asupra monu-
mentului innaltat in gradina publicà de la Copoil,
iar cealalta arata in ce chip, de hatirul consu-
luluT rusesc,se suprima, pentru un nevinovat ar-
ticol de tantasie, suplimentul literar al gazeteT
sfiosuluT Asachi. ,

Editie : Hurmuzaki Supt. 5.


EscelenteT Sale d-luI conte de Nesselrode.
last 6 Novembre 1834.
D-le conte,
. .

In amintirea actuluT separat ae la Adrianopol,


care a pus basele existenteT politice a MoldoveT

www.dacoromanica.ro
489

si i-a deschis o era noua de prosperitate, Innaitur


cler si nobilimea moldoveneasca ati dat concursul
lor pentru a ridica In gradina publica, acuma
creata, un monument spre a ve§nici amintirea
acestor binefacerT, pe atit de pretioase, pe cit de
reale, precum §i a legaturil care uneste in chip
a§a de fericit pe cel doT Augusta monarhT cari
cit incheiat acest act de regenerare a Moldova
Interpret al sentimentelor compatriotilor miel
si martor al binevoitoareT IngrijirT a Escele*t
Voastre pentru binele acestul Principat, la con-
solidarea caruia a contribuit ma, de puternic, in-
draznesc a va rugA, d-le consul, sä binevoitT a
depune acest omagiu public la picioarele Tronulul
imparatesc i a face pe M. S. Augustul nostru
protector sa primeasca umila marturie a recu-
nostinteT adinci de care natia moldoveneasca va
fi totdeauna strabatuta. .

Crezind ca trebuie sa vä supun aid alaturat


EscelenOT Voastre desemnul acestul monument
sortit sa consacre a§a de ilustre amintirT, va rog
a primi asigurarea personala a innalteT mele con-
siderAiT.
LXXVI.
(1838.)
Editie : ,Ibid., 1 4:
IasI, 5 Septembre 1838..
D-le consul,
Ajungindu-ml la cunostinta ca in suplementuI
ziarulul, de la 1-iu a. c,, publicat de Institutul

www.dacoromanica.ro
490

AlbineT, cu prilejul unor teoril despre whist, s'a


facut mentiunea uneT PuterT .al caril nume tre-
buie sa, fie venerat si de Guvernul si de locui-
toriI uneI tell care-I datoreste fiinta i prospe-
ritatea sa, am crezut de nevoie sä ordon supri-
marea pe viitor a acestui suplement, care iesia
supt titlul de Aletuta Romeineasci ; cu atit maT
virtos cu cit editorul foil se gasia in aceasta
privinta in stare de recidiva.
FacIndu-va cunoscuta aceasta masura, d-le con-
sul, profit de aceasta Imprejurare ca sa va asigur
cit Guvernul va pune totdeauna intro datoriile sale
-cele maT sfinte grija de a veghia spre a preveni
sail a reprima cea maI mica atingere la numele
rusesc, care nu trebuie sa fie incunjurat decit
de marturiI de respect si de recunostinta.
Intrebuintez acest prilej pentru a- va reInnoi,
.d-le consul, asigurarea considerat,leI mele celeT
maT distinse.

LXXVII.
Alexandru-Voda Ghica.
(1841.)
De la bunul Domn Alexandru Ghica, plin de
pasnica omenie, de grija pentru cultura, de prie-
tenie fata de ce1 de aproape aT luT, dam aceasta
scrisoare, una din acelea pe care le-a provocat
-complotul Bulgarilor din Braila pentru punerea
la cale a unei expeditil de liberare a tern lor. -
Editie : Iorga, Studi i documente, XI, pp. 249-50.

www.dacoromanica.ro
1/4
191

Iubite 0 dobescule,
Neprimind pang, astazT de dimirieata nicTo stiinta
despre stirsitul priciniT razvratirilor bulgare,
din stiintele ce mi se trimeteaU de la Bucuresti,
. väzind ca pang la 13 raul sporia, scriindu-se in
vileag i alta adunatura de oamenT cu proaste
cugete, am fost plecat s \rill la BuzaU, ca sa flu
mat de aproape in intelegere cu d-voastra, pentru
orice extraordinare masurl si combinatil ar fi fost
trebuinta o asemenea intimplare. Dar, pe
drum intimpinindu-ma curierul ce a fost trimis
de capitanul Manu la BucurestI, si de acolo in-
dreptat catre mine, am venit numaT pang la
Buzau, socotind pricina desavirsit potolita, pe
i,
de o parte va insarcinam a incunostiinta i ca-
pitanuluT Manu i ofiterilor i soldatilor comenzil
dumnealor ca sintem foarte multamitT de urmarea
ce at facut, si cä asteptam raportul d-voastra
de numele d-lor ofiterT si de numärul soldatilor
ca sa ii rinduim rasplatire. Asteptam i tiinta
de starea ranitilor soldati, pe linga care vetT
binevoi a ingriji cu toata doctoriceasca cautare
§i pe Bulgaril rani% i ne vetT instiinta i ce
famiie a lasat, i uncle, Impuscatul unterofiter.
Iar, pe de alta, v orinduim dinpreuna, cu Aga
Manul sa faceti in taina cercetarea priciniT lor, ca
sa dovediti ce Inclinare au avut in acest complot,

1 inscriindu-se public intre insurgenti. .

www.dacoromanica.ro
192

atit aid, cit si la Serbia si Bulgaria. Putett sa


Ii datT toata incredintarea, in numele nostru, ca,
marturisind adevarul, nu numaT Stapinirii turcestI
nu va fi pradata, taina, neprimit fiindu-ni ca sa
dam sabiel i rabid pe cei de cindea crestinl, ci
Inca, lamurind cu stiinta ce li se cere pentru a
obladuiriT noastre regula i 1inite, vor scapa
inns! de strasnicia supt- care urmeaza sa fie
supusi pe cita vreme vor fi supt banuiala ca nu
se destainuesc despre toate inclinarile i uneltirile
ce aü fost avut si mai ad Inca. Cad, aflind mat
la urma ca an tainuit ceva, apol urmeaza sa ba-
nuim cugete necurate, i atunci vom fi siliti sa-I
tratarisim ca pe niste vrajmasT ai obstesti
intr'acest pad:laic pamint, unde tiind fost umbritT
si miluitT, se fac mai nevredniei de milostivirea
omeneasca pentru nemultumirea lor. Ca aceste
chipurT lucratI pang cind yeti chibzui ca sa-T
transportuitT. Ed mine ma intorc la BucurestT, as-
teptind raportul d-voastra, despre ostire, ce s'an
aratat mai sus.
Tirgul Suzan, 16 Julie 1841. A. Ghica.
LXXVIII.
Gheorghe Bibescu. .

(1843.)
in ce legaturl stätedi innainte de Unire Domnii
terilor vecine aratl aceasta afectuoasa scrisoare
a lul Gheorghe Bibescu care Mihai Sturza.
Editie : Hurmuzaki, Sup/. I 4.

www.dacoromanica.ro
em

1 13

A. S. S. principeluT M. Sturza.
Principe prea-inbite frate,
Am Simtit o foarte vie multamire primind in-
datoritoarea scrisoare pe care A. V. S. a insar-.
cinat pe d. Vornic Beldiman sa mi-o dea. Stima
pe care innaltele calitati ale A. V. mi-at inspi-
rat-o totdeauna nu putea decit sa innalte pretul
sentimentelor pe care binevoieste a mi le exprima.
Nu tin la nimic maT mu lt decit sa vac' stabi-
lindu-se intro noT acele raporturi de buna veci-
natate si de armonie pe care le reclama inte- -

resul bine conceputal aminduror t,eriler i pe care


numaI o neinteleasa nedibacie singura a putut
sh le tulbure asa de multa 'vreme. De sigur ca, 'ea
nu se poate atribui nici luminilor, nici intelep-
ciunil voastre, de la care -sCot dulcea convingere
ca relatiile nOastre vor ti totdeauna cele mal
prieteriestf.
Shut, Principe, ca si A. V., nevoia unei .intre-
vederi; o doresc din inima, dar .preocupärile ne-
despartite de un inceput de administratie, ,mai
ales cind sint atitea lucrurl de reparat, ma silese
sa amin citva timp fericita clipa pe care 4'as
putea-o fixa astäzi innainte de a fi hotarit vremea '
calatorieT mele la Constantinopol.
Alegerea pe care A. V. a binevoit s'o faca in
Supt Alxandru- Vothi Mica.
-13

www.dacoromanica.ro
/
J
194

persoana d-lui Beldiman cu acest prilej nu putea ;-

sd-mi fie mai placuta. 0 rog s primeasca pentru


aceasta foarte sincerele mele multamiri Si lucre-
dintarea repetata a sincerel simpatiei (attache-
ment) si a innaltei consideratiT cu care am onoarea
sa fin,
Principe i prea-iubit frate,
Al Altetei Voastre Serenisime
prea-umilul i prea-supusul servitor
G. Bibeseu.
Bucuresti, 2 Mart 1843.
, .

LXXIX.

(1856.) .

Atitudinea Domnilor cari ail fost siliti a-si pa-


rasi Scaunul e totdeauna interesanta. Din fericire
ea e si mai totdeauna, in epoca moderna, demna.
Iata o scrisoare a lui \Todd Bibescu catre fra- f.
tele sail loan.
Editie : lorga, Floarea Dararilor II, p. 115.

Baden-Baden, 21/9 Iulie.


Frate dragd,
Scrisoarea ce mi-al adresat prin contele Nu-
gent fiul, datata din 5 ale lunii, nu mi-a ajuns
decit azi la Baden-Baden, unde ma aflu cu toata
familia, de vre-o zece zile. tint pare foarte ran

www.dacoromanica.ro
-
a
I

195

c& nu mi-a ajuns la Viena. Stiam aproape ca


Intimplarile care s'aU indeplinit in urma, aveat
sa se petreaca, dar nu le credeam asa de apro-
piate.
Mà sf&tuiesti s ma intorc, asigurindu-ma ca
toata natia cere intoarcerea mea. i in mijlocul
acestei natif nu se afla zece oameni, afara de
rudele mele, care sa gindeasca a-mi scrie: vina,
este nevoie de d-ta!". Daca a putea crede in
I.
acea 'dorinta obsteasca de care-mi vorbesti, n'as
sta pe ginduri nicio clip& sa vin Intro ye, ca sa
ma asez in cele din urma rinduri, fara alta pre-
tentie decit aceia sa pot sa ofer eriI mele, in
Imprejurarile critice in care va sa se gaseasca,
contingentul serviciilor mele, daca simte nevoie
de ele.
Ar fi mai mult decit un inconvenient la intorsul
mien, ar fi chiar o primejdie personala, asupra
careia n'as putea inchide octal decit daca a putea
fi Incredintat de acea opinie generala i binevoi-
toare de care ma asiguri. Dar ma tem ca iubirea
ta te face prea lesne-crezator. Vezi ca nu e, din
partea mea, un refus, Inca mai putin indiferentA,
_ ci o sovaire; fireasca pentru noel cari aü avut
deceptif crude si cari nu sint stapiniti de fri-
gurile ambitiei, caci pe aceia nu-T costa nimic.
Mi s'ar pune intrebarea: De ce plecl d-ta ?
Pentru ca natia ma chiama i pentru ca ea cere
serviciile mele. Dar cine-t,A spune ca natia te
,

Vb.

www.dacoromanica.ro
196

chiama i cArti vrea serviciile ? Frate-mieft, ori


ginere-mieth Intelegi, frate drag'a, cit de cara-
ghios .poate Ii un raspuns ca acesta.
Scrie-mt: am nevoie de scrisorile tale. Poti fi
sigur ca nimeni nu le deschide i ca-mt sosesc
totdeauna MIA incunjur.
Saruta din parte-mt pe Anica. Doamna i top
at midi va trimet voug, amindurora mit de saru-
tart iubitoare. -
N .
Fratele tali care te iubeste:
.2 G: Bibescu.
Dumisale Marelui Logofat loan Bibescu, etc.,
etc., etc., etc.
BucureVI

F.xxx.
Grigore Ghica.
,
- (1853.)
De la nobilul principe care in Moldova a pre-
cedat Unirea, pregaind-o i jertfindu-se pentru
dinsa pang la capait, de la Grigore Ghica, avem,
dupa greaua lui boald nervoasg., aceasta scrisoare
de adinca tristeta catre vecinul sAti Barbu *tirbei.
Editie : lorga, Corespondenta luti ?tirbei-Voclii, I, Bucu-
re.$ti, 1904, pp. 78-9.

Principe,
- Incredintat fiiind de sinceritatea sentimentelor
pe care Alteta Voasträ a binevoit sa mi le ex-

www.dacoromanica.ro
"1
497 -

prime in scrisoarea sa din 27 Februar ma gra-


hese sa-i arat cit de mult mi-a fost dulce de
primit aceasta dovada de simpatie i ce bunä
arnintire-mi va intipari in minte. Precum tot-
deauna am luat din inima o parte vie la tot ce
priveste pe Alteta Voastra, astfel cu cea mai
mare placere gasesc acelasi interes si in ce va
priveste, principe.
\ Boala mea, in multe chipuri apreciata si co-
mentatA, a fost totusi numai i numai urmarea
- .

unor osteneli fara margeni, amestecate cu amare


pareri de rail ca silintile i neauzitele jertfe nu
, sint .in stare sa adune spiritele spre acelasi Scop,
fericirea lord si nu ajung a stinge patimile care,
necontenit in miscare,, calla sa paraliseze vede-
rile si actiunea Guvernului mien. Daca, precum
IV place sa spui, principe, s'ag vadit cu acest
prilej dovezi de simpatie pentru mine in tara, e
totusi pacat ca unit din compatriotii miel se in-
daratnicesc a nu voi sa recunoasba abnegatia pe
care o dovedesc i vederile pärintesti i impa-
ciuitoare care ma calauzesc. Dar, oricare ar fi
nerecunostinta pe care am cules-o pana acum,
si aceia care m'ar mai astepta, nimic nu va
putea slabi devotamentul i desinteresarea cu
care am inteles totdeauna datoriile mele fata de
tara, i, acuma cind puterile mele stoarse mi-art
fost Intremate printr'o odihna care ajunsese de
neinlaturat, voiü consacra cu aceiasi grija oste-

www.dacoromanica.ro
198

nelile mele statornice sarcinel grele pe care am


luat-o asupra-mi, rugindu-ma ca Pronia sa bine-
cuvinteze staruitoarele ,mele
Prime§te, principe, din noil asigurarea sentimen-
telor de iubire i devotament ce port Altetel
Voastre Serenisime.
Arpasesti, 3/15 Mart 1853. .

Grigore Ghica.

- X XX I.

Barbu Stirbei.
(1853 )
4
Raspunsul luT $tirbei la scrisoarea precedenta
scoate la lumina marile luf insu§iri de siguranta
_.§i lini§te. -9
Editie : ibid pp. 79-80.

Principe,
Am aflat cu o bucurie cu totul deosebita, fe-
ricita intoarcere a Altetef Voastre Serenisime in
Capitala sa. M grabesc a-Y arata toata partea
pe care o ieat 0, cu acest prilej, ImY ingaduhl
sa chem luarea aminte a sa asupra grijilor si
crutaril ce datoreste sanatata Sale. Te rog tier-
binte, principe, nu lua prea mult la inima nepla-
cerile i desilusiile de care d-ta ca 0 mine le tot
Incercam; prive§te-le ca inerente situaVel noastre

www.dacoromanica.ro
.

199

si riedespartite de sarcina de a guverna pe oa-


oamenI cu toate patimile ce-i zguduie. Alteta
Voastra va gasi in curatia constiinteT sale i in
staruinta: ce cheltuieste ca sa atinga nobilul scop
pe care OA pune innainte, motive potrivite pentru
a se ridica mai presus de aceste miseriT, ,care
sint din nenorocire de neinlaturat. Stiü ca Al-
teta Voastra trebuie s aiba inima ranita de
toate desilusiile ce a incercat acuma in urma,
dar, daca Vrea sa-mT ingaduie a-I da un sfat
prietenesc i fratesc, nu trebuie sa lase a se vedea
nimic din ele, nu trebuie sa vadeasca amara-
ciunea pe care trebuie s'o resiinta, ci sa se mar-
geneasca a se folosi de ceia ce Irnprejurärile
desvaluit i sa aiba o parere hotarita asupra
oamenilor, pentru a se sti indrepta cu Incetineala
si prudenta. In sitnatia noastra grea i gingasa,
orIce zgomot, orice dare pe fata sint suparatoare;
trebuie evitate cu ingrijire si se cuvine a lucra
asa incit sa nu se provoace. un cuvint, drag&
principe, daca ai pacatuit pana acurn prin prea
mare Incredere, vei pretui fara Indoiala nevoia
de a nu manifesta prea multa neincredere, cad
§i aceasta si-ar avea pantile rele.
Indraznesc a ma maguli ea Alteta Voastra nu
ma va gasi prea indraznet i ca nu va vedea
in consideratille ce am luat aSupra-mT sa supun
pretuiriT sale luminate decit o noua dovada a

A
%
www.dacoromanica.ro
I
200

interesulul foarte sincer pe care-I port pentru tot


ceia ce o atinge. -

Binevoieste a primi, Principe, expresia rope-


tata a sentimentelor celor maT iubitoare Si mat'
devotate.

maum.
(1866.) .

La alegerea principelui Carol, Voda-Stirbei


dadea fiului sail mai mare aceste instructil :
Editie : «Analele Acaderniei Romine», XXVIE, p. 85 §i in
cartea deosebita" Viala Domnia lui Barbu Stir,bic

Trebuie deei ca oamenii earl II simt ceva va-


loare sa se alipeasca de Guvernul principelui
Carol, ca de singura scindura de scapare, si sa-1
serveas6g cu devotament Si cu toata credinta in
viitor. Greutatile vor fi la inceput fearte marl,
dar se vor invinge printr'o munca staruitoare si
bine urmata, cad: principele, care poseda un fond
de cinste fireasca i de mare loialitate, nu cere
decit sa fie ajutat in chip nobil... Cariera oricarui
om politic atirna astazi numai de zelul constiin-
cios i staruitor ce va fi desvoltat la inceputul
Domniei actuale, in slujba activa a Statulut si
viitorul orisicui atirna de positia ce-si va fi facut
in aceste grele momente ale inceputului.

www.dacoromanica.ro
20f

LXXXIII.

' (1866.)
Iar scrisoarea fostului Domn al Terii-Roma-
ne§ti catre noul. Domn al RomAniei are adest
cuprins, éare nu mai cere comentarii.
Editie : Ibid.

- Maria Ta,
Tara mea ti-a incredintat acum soarta ei. ..
Un popor crud incercat vi se ofera i v iea ca
§ef. Fii, Doamne, parintele, regeneratorul lui, in-
cepatorul unei ere noua. Astfel vei raspunde in-
crederii ce a pus-o in Maria Ta, precum si in-
naftei Voastre misiuni, pa care v'o inseamna
degetul lui Dumnezet. .

Da voie, Maria Ta, until veteran al causer ro-


manesti, a ti si el unul dintre cei d'intain cari
sa-T1 faca omagiu i sa cheme din adincul Mimi!
binecuvintarile Cerulul asupra capulul Vostru
sfintit.
Daca as 11 mai tinar, a fi cautat cu nerabdare
cinstea de a da cel .d'intaia exemplul devota-
mentului fata de Maria Sa; dar fiii mini ma vor
inlocui pe linga Maria Ta prin servicii pline de
rivna si. credinta. Poti sa te razimI pe sentimen-
tele lor de cinste si de loialitate, care sint ine-
rente Case! noastre.

www.dacoromanica.ro
202

LXXXIV.

Alexandru Ioan I Cuza


,
(1866.)
De la Domnul Unirii dam aceastà scrisoare
plind de o demnitate. superioarg, cum de mult
nu scrisese un Domn romin.
Editie : Mesagii i prodarnafii ale lui Cuza-Vodö, 1910,
pp 179-87.

Alto,
Nu va pot ascunde mirarea cu care am primit .

scrisoarea ce adresat, atingatoare de eve- .


nimentele de la 4 (17) August trecut I .

Alteta Voastra a-tI crezut sa-mi amintitIinnainte


de toate trimeterea uneI telegrame la Ems, pe
care am primit-o la Viena, adeca atunci chid ma,
si intorceam in Principatele-Unite.
OrIcare ar fi fost telul AlteteI Voastre, pome-
nindu-mI de acea depesa, ea as fi socotit cg, ga-
sesc In scrisoarea sa o comunicatie intimg o
preschimbare de ideI ce pot primi ca trebui-
toare bunelor noastre raporturl i care trebuie
sa, fie inspirate de sentimente de franchetA si
lealitate e Alteta Voastra, invocatI in aceast
circumstanta. tnsä, Alteta,, un asa caracter al
1 Riscoalt din Bucure§t1 (N. E.)

www.dacoromanica.ro
:,
203

comunicatiilor voastre a fost compromis prin pu-


blicitatea data scrisorii voastre pana a nu ajunge
in minile mele, i acest fapt nu se poate atribui
vre unel indiscretil, de vreme ce acest document,
nu de mult, s'a reprodus de Jurnalul de Cons-
tantinopol", organ oficial al Innaltei PortI. Nu
pot decit a deplora aceasta publicitate, cel putin
inoportuna.
Raspund insa Altetel Voastre; i intarzierea
räspunsului mien este din causa bola de care, am
suferit.
Sa examinam, Alteta, impreuna nevoia scrisoril
ce mi-att adresat, i daca prin aceasta urmare
s'a ajuns la telul ce Innalta Poarta a putut sa-sf
propuie, adeca: a sustinea actiunea unu Guvern
regulat si a mentinea neatinse acele principli de
autoritate, al caror respect intereseaza de o po-
triva securitatea Imperiulum -Otoman i linistea
Romania
Alteta Voastra atI fost unul din semnatariT ac-
tulul international de la 19 August 1858 ; atI
avut un rol considerabil si foarte activ in con-
ferinta de la Paris si atT veghiat totdeauna cu
stricteta la respectul unel opere care, in mare
parte, este a sa, si ale calif stipulatil sint, fara
indoiala, pururea presente memorieT sale. Ma vad
silit a aduce aminte aicT ca Principatele-Unite,
In termeniT formall aT Conventiel, se administreza
liber si fara de tot amestecul InnalteT Porti; §i,

www.dacoromanica.ro
--
4,

204

daca augusta Curte suzerana are dreptul de a


provoca masuri de ordine publica in Romania,
-este atuncT numat cind ordinea ar fi fost corn-
promisa i, al doilea, cind ar fi urmat intelegere
intre Innalta Poarta i Curti le garante. Asa dar,
pe de o parte privind lucrurile precum ele aft
urmat in adevar, i examinind cu un ochift se-
nos si nepartenitor miScarea neinsernnata care a
`. avut de pretext niste masuri de igiena in ana-
logie cu acelea ce ati fost luate si la Constan-
tinopol la venirea holereT, sa ne Intrebam, fost-a
°are ordinea publica compromisa prin o asa in-
cercare? Tar, pe de alta parte, nu-mi este incu-
nostiintat s fi urmat vre-o intelegere interna-
tionala in aceasta chestie.
Deci nu pot pricepe care sa fie causa i elul
scrisoril Altetei Voastre.
Desi ma mir c evenimentele din 3 (15) Au-
gust ail putut inspira vii ingrijiri Guvernului Im-
perial, tot as putea-o intelege daca depesa care
a facut cunoscute la Constantinopol actele a .
citiva seditiosi nu ar fi anuntat tot In acelasi
timp i represiunea desavirsita a acelei incercari
de desordine. lash ce nu-mi pot explica este ca
ingrijirile Altetei Voastre nu i-aft inspirat decit
un blam Guvernului Mien, precum i masurilor
cu care s'a inchezasuit linistea publica. .1
Fara indoiala, Alteta, patrunderea voastra, atit
de dovedita, a fost asta data inselata. Fara de-

www.dacoromanica.ro
205

plina cunostinta a faptelor, lipsit de informatil


directe, vol v'ati rostit, nu ma indoiesc, in buna
credinta, intr'un fel care ar aduce, de nu as avea
cuvenita privighere, greut4f, pe care .nu le-at)"
presupus; i scrisoarea voastra ar putea, fara
nick) indoiala, sa fie rastalmacita, de catre eel
interesatI ca o adevarata incurajare. .

intfadevar, s'ar putea crede, dupa zisele Altetei,


Voastre, ca evenimentele din 3 (15) August an
avut o netagaduita importanta "politica; ele nu
mai shit in ochil stT o neinsemnata miscare, ci
o revolutie §i toata Romania sculata in contra
Guvernului : o expresie brntal.q a mai nenutl-
_ -
untiri generale.
Nu se poate admite -asemenea consecinti grave,
din un incident local ce se produce pretutindenI;
ce s'a produs nu de mult, tdt pentru asernenea
neinsemnatare causa, la Munchen, la Barcelona,
ceia ce nu dovedeste nimica in contra Guvernelor
din Bavaria si Spania.
Deci contestez caracterul general ce Alteta
Voastra atribuie evenimentelor din 3 (15) Au-
gust. Atitudinea locuitorilor Capitalel, in ziva
aceia, marturisirile culese din toate punctele te-
ritoriulut dovedesc, din potriva, ca poporul ro-
min raspinge cu indignare i energie mice in- ,

cercare in contra institutiunilor teril. Aceste ma-


nifestafl asa de vederate vor fi primite, nu ma
indoiesc, cu placere de Alteta Voastra, cad'. _ele

www.dacoromanica.ro
206 -

vor 1initi ingrijarile sale, si-I vor indeplini do-


rintile, aducindu-I incredintarea ca, nicio arna
de desafectimne publied nu este in spiritul inteli-
gentelor noastre populatiuni.
Cu parere de rat, dar, mà vad suit a arata -:
Altetei Voastre ca a fost inselata asupra carac-
_
eruiu i gravitätiT evenimentelor din 3 (15) Au-
gust, i ca ea a primit cu prea multä incredere
niste amagiri de care s'ar fi putut feri.
La ce izvor Alteta Voastra s'a inspirat ? Nu
insa este sigur ca nu ati cerut nicio infor-
matie Guvefnulul mien, ca ati fost rat instiintat
asupra principiului seditiunii i ca nu ati stiut
nici cum ca acest incident putea fi exploatat,
daca autoritatea s'ar fi aratat slaba, de toe ce --

este ostil ordinii de lucruri instituite de Conven-


tiune.
Nu-mi pot talmaci altfel grabirea ce Alteta
Voastra aI pus-o cind ati judecat niste evenimente .

pe care nu le puteati aprecia, i ati aruncat, fara


o mai intinsa cercetare, desaprobarea asupra
until Guvern pe care innalta Poarta adesea 1-a- -
laudat pentru silintile, tendintile i progresele
sale; caci, dupa cum insusi ziceti, nu cunoasteti
causele.
Nu sint dar in drept a ma mira daca Alteta
Voastra nu ati gasit decit a va tingui de auto-
ritatile care at stiut a mentinea ordinea publica ?
A§ fi inteles mult mai usor ca Alteta Voastra

www.dacoromanica.ro
207

sa se fi felicitat de un act de vigoare, ale caruia


bune consecinti Puterile garante, i mai virtos
Innalta Poarta, le pot aprecia in privirea menti-
nerii 1initi1 generale in Orient. Alteta Voastra
nu AI uitat, MIA indoiala, cà In anil din urma
solicitudinea Guvernului Imperial s'a exercitat
pururea intr'un fel cu totul opus aceluia ce s'ar
presupune c voiti a urma astazi.
De cite orT Innalta Poarta, pe temerI fail, in-
semnatate, pentru un- discurs imprudent al unora
din deputatiI fostelor Camere, spre pilda, nu s'a
plins oft Guvernul mien tolera zgomotoasele agi-
tatil in foastele Camera i intrigile unor oameni
supt rele influente! i, atuncl cind idet de ne-
orinduiala erau veghiat propovaduite, ca un in-
demn la desordinea ce izbucnia a doua zi, Va
mirati ca Guvernul mieu a reprimat prin putere
asa de periculoase incercarl !
Trebuit-a in ziva aceia sa se lase turburatorilor
o libera actiune ? i, presupuind ca Guvernul
mieu sa, nu-si fi facut datoria sa, cine s'ar fi in-
sarcinat a restabili ordinea intfadevar atunci
compromisa ?
Innalta Poarta, fara Indoiala, impreuna cu Pu-
terile garante ?
Dumnezeq sa fereasca, Alteta, ca Innalta Poarta
sa, fie constrInsa la aceasta necesitate, cad atunci
ar fi atrasa in niste complicatif ale caror conse-
cinte sInt. afara de orIce prevedere omeneasca.

www.dacoromanica.ro
-
20?

Aici socot de nevoie a aminti Altetel Voastre


ceia ce am avut placere a zice catre top. innaltji
functionari. otomani in Constantinopol asupra ne-
ceSitätiT unei strinse si sincere intelegeri intre
Innalta Poartil i Principatele7Unite. re(tqi tot-
(lemma cu un ochifi multamit, ziceam, evenhnentele
si actele ce pot milli prosperitatea Romania A ri-
dica pe Romini, a consolida instit4iile tor, a incu-
raja desvalirea puteril lor, a diriye aspiratiile lor,
a meqinea privilegiile tor, imunitatile lor, a face sa
sc respecteze drepturile lor, pentru ca si ei sa stie
mai bine a respecta drepturile altora, este a lucre,
tot atit de bine in interesul Imperiulia Otoman, pe
cit in acel al Romeiniei insesi; este a da tot de ()data
Row finici inchezesui ri serioase pentru a sa liniste si
?-
,

inflorire, iar lmperiului Otoman asemenea incliezd-


suiri, nu mai putin serioase, pentru securitatea i
puterea sa. -

Cu Donna cdrora -innalta Poartd nu stia tot-


(lemma a ii men* drepturile si dignitatea, Bu-
caretii si Iasi; eraft nevoiti a. canto razimul lor in
Wine* exterioare; nu eSte trehninp a aduce aminte
. care aft fost resultatele acestei politice. Dar efi, ca
Domn care intelege ca Romania sa se bucure deplin
de drepturile de autonomie si de independen(a inte-
.
rioara, dobindite terii din secy.?, (ab antiquo), drep-
torsi recwwscute 0i consfinfite prin. tratatul de Paris
prin Conventie, si care vrea sd respecteze, cnm am
proclamat-o si dovedit-o, In toate circumstanfele,

www.dacoromanica.ro
209

legaturi de o potriva de folositoare Imperiului Oto-


man i Principatelor- ca un Domn care va
fi sigur de a gdsi la Constantinopol consideraria
cuvenitd Terii ce el represintei, precum i acea a po-
siyunii sale personale, 1 'walla Poartei va putea tot-,
deauna conta pe Romania, si ,niciodatei vre-o pri-
mejdie nu i-ar veni din partea Rominilor.
Asa a fost odinioard, ziceam Inca, politica tradi-,
*multi a Divanului. Sei-si arunce ochil Guvernul
Imperial in trecut, si set-st witted aminte care aft
Jost relatiile Innaltet Porti cu IntIi Domni romini
earl afi c(Mt at inchezeisuirea kr in suzeranitatc; va
culege mart inveicaminte din inteleapta si peitrunza-
toarea politica a glorioOlor Sultani din veacurile nl
XV-lea fi al X 7-lea; va infrlege cit era socotit4 ,de
prefloasfi atunci existenta Moldova 0, a Valahiel, ea
State, pentru Imperiul Otoman, si pentru ce Sultanii
Baiazid 1-ig, Mohamed al II-lea, Selim Tia 0 Soli-.
man al II-lea, departe de a aleitura Principatele cu alte
posesit ale lor, departe de a Innethtisi o nqionalitate .
care ar fi pututli la discrefia puternicelor lor armes aft .
vrut, din potriva, sa-yi facet din ele un zid de ape-t-. .

rare, sd respecte a lor independenyi interioard i ä


inteireascei autonomia yi privilegiile poporului road.
§i astäzi, voiü inea tot acelasi limbagiu Altetel
Voastre. Situatia reciproca, a Imperiului Otoman
si a .Principatelor-Unite nu s'a schimbat; situatia
lor comuna exterioara e tot aceia; interesele lor
shot tot asa de strins legate ca in trecut. Duct&

www.dacoromanica.ro
216 ;

socotinta mea, orice desordine ce ar ameninta II-


nistea public& in Romania, orIce primejdie care
ar ameninta pamintul sail autonomia noastra
sint, asemenea, amenintarT pentru Imp eriul Otoman. ;

. Pentru aceasta dar, nu void avea nicIodata


neiertata sl abiciune de a lasa InnalteT Port1 grija
de a lua, in asemenea cas, masurile concertate
ce Conventia IT impune. EA inteleg mai innalt si
Mal cu dignitate datoriile mele.
pentru a vorbi cea de pe urma data,de trista
zi de 3 August, sa ne felicitam Impreuna ca de-
sordinea a fost asa de grabnic oprita.
Si mie mi-a parut tot asa de rail cit i orIcaruia
de asprimile ce an trebuit a se desvali, melt, ri-
dicindu-ma cu Alteta Voastra in sferele filosofia,
doresc qi ed ca puterea sa nu devie singurul
mijloc de potolire in lumea aceasta; si, cu toate
acestea, nu ma sfiesc a va declara ca, de cite
oil un fapt se va infatisa innaintea mea ca eve-
nimentele de la 3 August, adeca: de cite ort
uneltirl primejdioase vor pune in pericol institu-
tiile 'Vera, void sti a raspunde la increderea po-
poruluI romin si la dorintile sale, Mentinind cu
energie ordinea public& ; ea, de cite ori linistea ,

RomanieT va fi compromisa, ori de unde ar veni


primejdia, Ed nu void consulta decit datoria mea,
drepturile mele i interesele noastre comune.
lint iubesc prea mutt taray inteleg prea mult
valoarea legaturilor noastre cu Innalta Poarta §i
I

www.dacoromanica.ro
S.
-
211

,. ale sale legitime preodupatii, pentru a le sa-


crifica vre-odata unel ingrijirl de o responsabi-
litate pe care void sti pururea a o primi, often
ar putea fi ea de grea. Alteta Voastra insäst a
putut mai de multe orl sa se convinga in lunga
' sa carierk c ratiunea politica are marl i grele
nevol Si ca sint momente unde datoria se im-
pune cu strksnicie spiritelor celor mai induplecate
la blindeta. .

Stirsind, Alteta, v arat adinca mea parere de


rad pentru un incident care sper ck nu va altera
niste raporturi personale ce am dorit totdeauna
.

a mentinea. Alteta Voastra va reveni in curind,


I
Ell nu ma indciiesc, la niste aprecieri mal po-
trivite asupra situatiel Principatelor-Unite; am
drept dovada Innalta Sa inteligenta i solicitu-
dinea de care tot lealul executor al vointilor
Maiestatil Sale Imperiale trebuie a ti insuflat
pentru Romini.
Cit peritru mine, Alteta,pururea m'am povatuit
si pururea rnk voin povatui, in actele mole, numal
de interesele tern mele, i aceste interese shit .

in ochil miel nedespartite de acelea ale Imperiulul


' Otoman. Vreall a va zice cä patruns de indato- ,
ririle mele, i ca Principe, si ca Romin, voin
pune toate silintile pentru a intretinea cu Innalta
Poarta acele relatiuni intirne de ale caror foloase
reciproce era asa de vitl Incredintat, in anul tre-
cut, spiritul atit de luminat al Altetef Voastre.
.

www.dacoromanica.ro
4 r

212

Revie_ acele oare de Incredere !


Guvernul Innaltel Porti ma va gasi totcleauna
inspirat de aceleasI sentimente care .mi-ati aims
Incredintarl asa, de stralucite ale hunel vointe
personale a Maiestäta Sale Imperiale Sultanul,
Augustul. nostril. Suzeran, i ale viel sale solici-
tudinl pentru Romania.
PrimitL Altetk incredintarea Innaltel mele con-
sideratil.
Alexandru loan.

,
LXXXV. .
,

(1866.) . lrt
lata §i cea din urma declaratie publica a ma-
relui Domn (16 Ianuar 1866 ; cu prilejul pre-
sinthriI raspunsului la Mesagiu).
Editie:: Ibid, p. 202-4. "

-
, Thaw :
-

ii Dontnilor Deputari,
Multhmesc Adunaril pentru simtimintele ce-mi
exprima i o felicitez tot odata ca ea sla patrons
de urgenta stahilimentelor i marilor lucrArY de-
; cretate in:intervalul' sesiunilor, in virtutea Sta-
tutulut
Cu parere de thfl, hash, ma viixl silit a aminti
ciL s'an incercat a se discuta chekiuni ce nu sint
de Competinta Adunaril. 'Natiunea Rominä a pri-

www.dacoromanica.ro
,
213 -
".

- .
.
.-
mit in unanimitate noile inStitutiuni folositoare,
, care hotarasc Intr'un mod positiv drepturile si

-atributiunile fiecarit puteri. Ar fi trist i periculos:


cind in vre una din aceste puteri ale Statului
ar urma incercarl de Medicare asupra atributiu-
nilor celorlalte: riot atunci s'ar compromite echi-
librul cc Adunarea, in adresa ce-mi aduce, apre-
ciaza cu intelepciune ca cea mai trainica garantie
a proprietatiT publice. ,
A. A
, In cele din urma sedinte sail emis idei si s'ati
ridicat chestiuni cu totul straine de desbaterile
de care Adunarea era ocupata. Constitutia noastra
are regulele eT determinate. Nimanui nu-I este
permis a se abate de la ele. Facind din expri-
marea unor dorinti object de disoutiUne, s'a uitat .

ca, dupa art. XII din Statut, asemenea dorinti


are drept sa le formuleze comisiunea mixta a
Senatului si a Camerel, care in fiecare .an in-
cheie lucrarile parlamentare.
imi place a erode, impreuna cu d-voastra, dorn-
nilor Deputat,I, ea buna intelegere, ce pururea a
donna intre Tron i tara, va domni pururea .

intre Tron Si Adunare. E destul sà va aduceti


aminte ca sinteti represintantii unei stall de lu-
cruri noua, care s'a aclamat de Romania intreaga.
La discutia budgetelor aveti un cimp in-
tins pentru activitatea d-voastra: acolo controlul
d-voastra, cu osebire, poate, i trebuie sa se exer-
citeze. EU ma volt bucura vazindu-va cä cerce-

www.dacoromanica.ro
NM
214
-7

tati cu cea maI mare Ingrijire aneirointile- i in-


chipuirile tuft, i cá controlatI cu cea mai scru-
puloasa luare aminte intrebuintarea banilor pu-
blicI.
Pe acest temein voin fi pururea cu d-voastrA,
primind cu recunostinta luminile ce yeti Impär-
-. tasi Guvernului mien, §i m vain simti prea fe-
ricit clack cu concursul ce-mf promite Adunarea,
coin putea ridica starea finantelor noastre si in-
chizaslui prosperitatea iubiteI noastre patril.

- SFill!;i1T -

. i,

'
-

, ;-
www.dacoromanica.ro
,
www.dacoromanica.ro