Zăpada Crăciunului

Roiuri mari de fluturi mici Au căzut din cer aici,

Aducând în zborul lor
Al colindelor sobor.
Visuri multe, cântec rar,
Înserarea vine iar,
Cu paşi albi, cu gene sure
Ca tăcerea din pădure.
Satele cu ochi de rugi
Stau învăluite-n glugi
Aşteptându-l ca să vie
Pe Isus din veşnicie.
Printre fulgii albi ca varul
Se despoaie calendarul
Foile cu ani bătrâni
Pentru zilele de mâni.
Fulgii cad ca nişte flori
Vin din cer colindători
Aducându-ne cu ei
Îngeri mulţi şi mititei.