UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

Departamentul Drept Procedural

DREPT PROCESUAL CIVIL

Procedura specială în cadrul procesului civil

CHIŞINĂU-2019

Introducere
Procedura civilă este activitatea desfăşurată de: instanta, parti, organul de executare si alte
organe sau persoane care contribuie la infaptuirea justitiei in cauzele civile, precum
raporturile dintre acesti participanti, in vederea realizarii sau stabilirii drepturilor sau
intereselor civile deduse judecatii si executarii silite hotaririlor judecătoresti sau altor titluri
executori conform legii.
Sarcinile procedurii civile
 judecarea justa, în termen rezonabil, a cauzelor civile
 apărarea intereselor statului şi ale societăţii;
 consolidarea legalitaii şi a ordinii de drept;
 prevenirea cazurilor de incalcare a legii.
Felurile procedurii civile
 Procedura contencioasa se caracterizează prin prezenţa partilor in proces (reclamant şi
pîrît); existenţa unui litigiu de drept care izvorăste din raporturile juridice civile, de familie,
de munca, agrare etc.
 Procedura contenciosului administrativ se caracterizează prin prezenţa partilor în proces
(de data aceasta petiţionar şi autoritatea publică sau persoana cu funcţii de răspundere) şi
existenţa unui litigiu de contencios administrativ, care este generat fie de un act administrativ,
fie de nesolutionarea in termeni legali a unei cereri privind recunoasterea unui drept de
litigiu.
 Procedura speciala se caracterizeaza prin lipsa unui litigiu cu privire la un drept, deci si
lipsa partilor in proces. In astfel de procedura participa petitionarii si persoanele interesate si
se ocroteşte un interes sau drept incontestabil.
 Procedura simplificată (de ordonanta) reprezinta o forma simplificata, asa cum nu
include multe mijloace procedurale caracteristice celorlalte proceduri, cum ar fi de exemplu,
acţiunea şi mijloacele de aparare impotriva acţiunii, probatiunea si integritatea sa, citarea
partilor si etapa dezbaterilor judiciare. În cadrul procedurii ordonanţiale se examinează şi se
soluţioneaza un sir de pretentii incontestabile, prevazute de art.345 C.P.C. al RM.
 Procedura de declarare a insolvabilităţii reprezintă aceeaşi procedură contencioasa, cu
exceptiile si completarile stabilite de legislatia insolvabilitatii.

I. Conceptul si esenta procedurii speciale

II. Constatarea faptelor care au valoare juridica
III. Incuviintarea spitalizarii fortate si tratamentul fortat al persoanei
IV. Incuviintarea examenului psihiatric sau spitalizarii in stationarul de psihiatrie

Conceptul si esenta procedurii speciale

Procedura speciala este un fel al procedurii civile necontencioase. Esenta acestui fel de
procedura civila consta in lipsa unui litigiu de drept dedus judecatii. In literatura rusa de
specialitate se polemizeaza asupra faptului existentei unui litigiu de fapt in obiectul
procedurii speciale. Partasii acestei idei sustin ca desi nu exista litigiu de drept in procedura
speciala, aceasta situatie nu exclude existenta litigiului de fapt. Prin litigiu de fapt se va
intelege acele circumstante care constituie obiectul procedurii speciale prevazute de lege in
mod expres,care urmeaza a fi constatate si care vor genera efectele juridice corespunzatoare
(de exemplu: faptul obiectiv al consumului de bauturi alcoolice,droguri si alte substante
psihotrope,daca prin aceasta se agraveaza situatia materiala a familiei, genereaza efectul
limitarii in capacitatea de exercitiu). Necesitatea existentei Procedura speciala implica
urmatoarele particularitati: A. Parti in procedura speciala sunt: petitionarul si persoana
interesată. Petitionar este acea persoana care potrivit legii este in drept sa intenteze procedura
speciala prin depunerea unei cererii (de exemplu: art.302(1) CPC). Persoana interesata este
acea persoana care potrivit legii, fie in virtutea atributiilor de serviciu,fie de fapt poate fi
afectata prin hotarirea instantei de judecata.
B. Spre deosebire de procedura contencioasa,cea speciala se intenteaza printr-o cerere simpla.
Cererea in procedura speciala impune cu taxa de stat in marime fixa. C. Lista pricinilor
examinate in procedura speciala este prevazuta la art.279 CPC

Constatarea faptelor care au valoare juridica

O categorie de pricini civile examinate in procedura speciala o constituie constatarea faptelor
care au valoare juridica. Art.182 include in norma imperativa 3 conditii de constatare a
faptelor care au valoare juridica:
1. Faptul care se cere a fi constatat de instanta de judecata trebuie sa genereze in virtutea legii
urmatoarele fecete juridice: aparitia,modificarea sau incetarea unor drepturi personale sau
reale ale petitionarului.
2. Petitionarul nu are o alta posibilitate de a obtine sau a restabili documentele care ar
certifica faptul juridic a carui constatare o cere.
3. Constatarea faptului nu este legata de solutionarea unui litigiu de drept, ce tine de
competenta instantelor judecatoresti. Daca nu se respecta aceste conditii,instanta de judecata
va refuza sa constate aceste fapte juridice.
In hotarirea judecatoreasca,reiesind din art.285(1) CPC se indica in mod obligatoriu:
1. Faptul constatat de instanta de judecata
2. Scopul constatarii
3. Probele de constatare a faptului Competenta jurisdictionala al instantelor de judecata la
examinarea cererilor de constatare a faptelor care au valoare juridica este atribuita la
judecatoria de la domiciliul sau sediul petitionarului.
Cu titlu de exceptie, art.283 CPC prevede ca in cazurile de constatare a faptului de
posesiune,folosinta si dispozitie a unui bun imobil in drept de proprietate,cererile se depun la
instanta de la locul de aflare a bunului. Art.281 CPC reglementeaza lista faptelor care au
valoare juridica.
Este importanta de mentionat ca aceasta lista nu este una limitativa ori reiesind din art.281(2,
lit.n) CPC pot fi constatate si alte fapte cu valoare juridica. In literatura de specialitate se
mentioneaza ca lista faptelor prevazute la art.281 (2) vizeaza cele mai des intilnite cazuri,
insa dat fiind faptul ca relatiile sociale evolueaza legiuitorul a lasat loc pentru constatarea si
altor fapte care au valoare juridica pentru petitionar:
1. Raporturile de rudenie-potrivit Codului Familiei, relatiile de rudenie se stabilesc prin
numarul de nasteri. In acest sens, Legea cu privire la actele de stare civila prevede ca organul
de stare civila elibereaza acte de stare civila, in cazul respectiv certifica Importanta constatarii
faptului aflarii la intretinerea cuiva consta in posibilitatea solicitarii intretinerii datorate du
titlu de prejudiciu in cazul pierderii intretinatorului.
3. Inregistrarea nasterii,adoptiei,casatoriei,divortului si decesului-toate modificarile in starea
civila a unei persoane fizice se supun inregistrarii in Registrul de Stare Civila. In cazul in care
nu exista asemenea inscrieri in Registrul de stare civila si nu este posibil de stabilit aceste
circumstante pe cale administrativa,faptele date pot fi constatate pe cale judecatoreasca in
procedura speciala de constatare a faptelor care au valoare juridica. Chiar daca exista
certificate de stare civila,eliberate de organul de stare civila si nu exista inscrierea in Registrul
de stare civila,acestea nu pot substitui inscrierea in Registrul de Stare Civila.
4. Constatarea paternitatii. Potrivit Legii cu privire la actele civile, in actele de stare civila se
face mentiune cu privire la paternitatea. In Codul familiei este reglementata prezumtia
potrivit careia sotul mamei este a fi prezumat tatal copilului. In cazul in care in Registrul de
Stare civila nu a fost constatata paternitatea si nu este posibil de constatat pe cale
administrativa,aceasta circumstanta este posibil de constatat pe cale judecatoreasca in
procedura speciala,desi CPC nu prevede mijloace speciale de constatare a paternitatii,
practica judiciara se da preferinta expretizei ADN.
5. Decesul la o anumita virsta si anumite circumstante- Legea privind actele de stare civila,
decesul persoanei fizice constituie temei pentru inscrierea informatiei date in registrul de
stare civila.
Temei pentru inscrierea decesului serveste: actul de constatare a decesului eliberat de
institutia medicala competenta; Hotarirea instantei de judecata de declarare a persoanei ca
fiind decedata. Daca nu s-au intrunit premisele enumerate mai sus si nu este posibil de
constatat faptul decesului pe cale administrativa aceasta poate fi realizata pe cale
judecatoreasca in procedura speciala
6. Acceptarea unei succesiuni si locul ei de deschidere. Succesiunea se accepta printr-o
declaratie depusa la notar in circumsriptia ultimului domiciliu al defunctului sau la locul
aflarii majoritatii bunurilor defunctului in termen de 6 luni de zile de la data decesului. In
cazul in care nu s-a depus o astfel de declaratie de acceptare a succesiunii si nu exista temei
pentru repunerea in termenul de succesiune,succesiunea poate fi acceptata si prin intrarea in
posesia de fapt a averii succesorale. Faptul acceptarii succesiunii prin intrarea in posesia de
fapt a acesteia poate fi realizata doar de catre instanta de judecata in procedura.
7. Faptul producerii unui accident-ca regula accidentele indiferent de natura lor juridica se
constata pe cale administrativa si de organul administrativ competent. In cazul in care nu
exista acte de la organele respective care sa constate faptul producerii accidentului si acestea
nu pot fi restabilite sau reconstituite, faptul producerii accidentului poate fi constatat doar pe
cale judecatoreasca in procedura speciala.
8. Faptul posesiunii, folosintei si dispozitiei unui bun mobil in drept de proprietatepotrivit
Codului Civil,uzucapiunea constituie temei de aparitie a dreptului de proprietate. Legea
materiala reglementeaza drept conditie posesia pentru anumita perioada de timp, in anumite
conditii in vederea a realizarii acestei modalitati de obtiner a dreptului de proprietate. Astfel
in cadrul procedurii speciale de constatare a faptelor care au valoare juridica poate fi probat
prin orice mijloc de proba posesia,folosinta si dispozitia unui bun imobil in drept de
proprietate, iar in cazul in care bunul se supune unei inregistrari speciale faptul posesiei
urmeaza a fi probat si prin inscrierile din Registrul Bunurilor Imobile.
9. Faptul reglementat la lit.i-In cazul in care nu este posibil pe cale administrativa de
constatat ca un document generator de drepturi a unei persoane al carui nume indicat in acest
fapt nu coincide cu numele din certificatul de nastere,buletinul de identitate sau din
pasaport,acest fapt poate fi constatat in procedura speciala.
10. Faptul concubinajului,dar numai in cazurile prevazute de lege
11. Faptul constatarii represiunilor politice (atunci unicul organ competent sa constate faptul
represiunii politice este instanta de judecata in ordinea procedurii speciale)
12. Faptul detentiunii in lagarele de concentrare sau ghettouri-in cazul in care nu sau pastrar
documente care sa ateste faptul detentiunii in lagarele de concentrare sau ghetouri, acest fapt
este posibil de constatat in procedura speciala.
13. Faptul raspindirii informatiei care lezeaza onoarea,demnitatea si reputatia profesioanala
daca autorul informatiei nu este cunoscut-Legea cu privire la libertatea de exprimare,precum
si Codul Civil reglementeaza modalitatea de dezmintire a informatiei care lezeaza
onoarea,demnitatea si reputatia profesioanala. In cazul in care nu este cunoscut autorul
acestei informatiei,pretentiile nu pot fi inaintate unui subiect de drept care ar fi putut participa
in calitate de pirit. In cazul respectiv nu exista un litigiu de drept,insa informatia care lezeaza
onoarea si demnitatea persoanei poate fi constatata ca atare pe cale judecatoreasca.
Încuviințarea adopției (de sine-statator) Emanciparea(de sine-statator) Declararea persoanei
disparute sau decedate(de sine-statator) Limitarea in capacitatea de exercitiu (individual)
 Incuviintarea spitalizarii fortate si tratamentul fortat al persoanei
Securitatea publica implica mai multe aspecte,inclusiv si sanatatea publica. Astfel,in cazul in
care exista pericol cu privire la periclitarea acestor relatii fie din partea unui individ sau a
unui grup de persoane, legea procesual civila reglementează procedura prin care se
incuviinteaza spitalizarea fortata si tratamentul fortat. Din punct de vedere procedural,
cererea de incuviintare a spitalizarii fortate si a tratamentului fortat se depune la instanta de
judecata din raza domiciliului persoanei. Cererea de incuviintare a spitalizarii fortate se
depune de institutia medico-sanitara. Termenul de examinare a unor astfel de cereri este de
maximum 3 zile. In cazul in care persoana vizata refuză să se prezinte in sedinta de judecata
in privinta acesteia poate fi dispusa aducerea fortata. Unicul temei pentru a nu dispune
aducerea fortata si a examina cauza in privinta persoanei il constituie cazul cind starea
sanatatii nu-i permite.

Incuviintarea examenului psihiatric sau spitalizarii in stationarul de psihiatrie.

O anumita categorie de cauze civile ce ar putea afecta liberul consimtamint o constituie
incuviintarea tratatmentului psihiatric sau spitalizarii in stationarul de psihiatrie. Astfel,
instanta de judecata de la domiciliul persoanei vizate este competenta sa examineze actiunile
de incuviintare a examenului psihiatric sau spitalizarii in stationarul de psihiatrie.
Cererea se depune doar de medicul psihiatru. Medicul psihiatru este obligat sa inainteze o
cerere de internare in stationarul de psihiatrie in cel mult 72 de ore din momentul internarii
persoanei. In cazul in care expira termenul de internare in stationarul de psihiatrie,la cererea
medicului psihiatru,acesta poate fi prelungit. Cererea data se examineaza in termen de cel
mult 5 zile de la data intentarii procesului. La cererea respectiva,medicul psihiatru anexeaza
in mod obligatoriu avizul scris al acestuia,demersul adresat medicului din partea rudelor, a
medicului de familie sau al altor autoritati,precum si alte probe care atesta necesitatea unui
astfel de examen psihiatric sau necesitatea spitalizarii in stationarul de psihiatrie.
Art.316 CPC prevede obligativitatea numirii unui aparator din oficiu. Astfel,judecatorul este
obligat in astfel de categorii de pricini civile sa faca un demers catre Consiliul national pentru
asistenta juridica garantata de stat, in vederea desemnarii unui aparator din oficiu.
In cazul in care a fost dispusa incuviintarea spitalizarii in stationarul de psihiatrie pe un
anumit termen,acesta poate fi prelungit ulterior la cererea medicului psihiatru daca persista
necesitatea continuarii internarii in stationarul de psihiatrie. De asemenea poate fi dispusa si
exeternarea inainte de termen in cazul in care dispare necesitatea continuarii tinerii persoanei
in stationarul de psihiatrie, in baza avizului consultativ al comisiei de medici psihiatri.
Nu este permisa de lege dispunerea internarii in stationarul de psihiatrie pe termen nelimitat.
De regula, termenul de internare in stationarul de psihiatrie constituie 30 de zile. In baza
avizului constatator a comisiei de medici psihiatri,termenul de internare in stationarul de
psihiatrie poate fi si mai mare de 30 zile.
Procedura de chemare sau de restabilire in drepturile ce izvorasc din titlurile de valoare la
purtator si din titlurile de valoare la ordin pierdute constituie un fel al procedurii speciale
potrivit caruia se apara drepturile persoanelor ce izvorasc din titluri de valoare. Astfel,
persoana care a pierdut un titlu de valoare la ordin sau la purtator poate solicita pe cale
judecatoreasca in procedura speciala declararea nulitatii lui si restabilirea acestuia in drepturi.
Spre deosebire de alte proceduri speciale,in cazul acestei proceduri legea prescrie anumite
masuri asiguratorii pe care instanta de judecata trebuie sa le dispuna in mod obligatoriu.
Astfel,potrivit art.321 (1) CPC dupa primirea cererii de declarare a nulitatii documentului
pierdut,instanta de judecata care examineaza aceasta cerere printr-o incheiere va interzice
institutiei care a eliberat documentul pierdut sa efectueze in baza lui plati sau livrari

Concluzii
In majoritatea legislatiilor procesul civile activitatea judiciară nu se declanseaza din oficiu, ci
la cererea persoanei interesate in apărarea unui drept subiectiv, potrivit principiilor:

 nimeni nu-si poate face singur dreptate;

 instanţa nu poate să judece pina ce nu va fi investita de partea interesata.

Sesizarea instanţei se face prin intermediul cererii de chemare în judecată. Cererea de
chemare în judecată este actul procedural prin care reclamantul investeşte instanţa de judecată
cu o pretenţie civilă. intreaga activitate de soluţionare a litigiului se va derula în limitele
pretenţiilor reclamantului invocate în cererea de chemare în judecată. In aceleaşi limite va
trebui şi judecătorul să statueze, în final, asupra pretenţiilor deduse în justiţie. Judecatorul nu
poate depăşi limitele judecăţii determinate de părţi.
Cererea de chemare în judecată este un act declarativ, de exteriorizare a vointei reclamantului
cu privire la o pretenţie, care poate fi îndeplinit, în principiu, numai de către persoanele ce pot
dobîndi calitatea de parte în procesul civil.