PROIECT DIDACTIC

DATA: 19.05.2016
CLASA: a VII-a B
PROFESOR: Diaconu Mariana-Cătălina
INSTITUȚIA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Școala Gimnazială ,,dr. Bernady Gyorgy”, Târgu-Mureș
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
OBIECTUL: Limba şi literatura română
SUBIECTUL LECTIEI: Organizarea şi reorganizarea unui text propriu. Cererea
TIPUL LECTIEI: formare de priceperi şi deprinderi

COMPETENŢE GENERALE:
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în
diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE:
3.1 citirea unei varietăţi de texte literare sau nonliterare, demonstrând înţelegerea sensului
acestora;
4.3 organizarea secvenţelor textuale înfuncţie de o cerinţă specifică;
4.4 utilizarea corectă a flexiunii nominale şi verbale în textul scris, utilizând correct
semnele ortografice şi de punctuaţie

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
A. Cognitive: La sfârşitul activităţii, elevii vor fi capabili:
O1: să definească cererea;
O2: să identifice elementele componente ale unei cereri;
O3: să redacteze o cerere în conformitate cu cerinţele date;
O4: să aplice corect normele ortografice şi de punctuaţie specifice acestui text
nonliterar;
O5: să corecteze o cerere dată.

STRATEGII DIDACTICE:
 A. Metode şi procedee: conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire, explicaţia,
jocul didactic, exerciţiul.
B. Forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe.
C. Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, cretă colorată, tablă, caiete, manual

RESURSE:
A. Bibliografice:
1. Metodice: - Berghet, I., Didactica, Bucureşti, Editura EDP, 1995;
- Parfene, Constantin, Compozițiile în școală, EDP, București,
1980
- Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii
române în şcoală, Iaşi, Editura Collegium Polirom, 1999.
- Goia, Vistian: Didactica limbii şi literaturii române pentru
gimnaziu şi liceu, Cluj-Napoca, Editura DACIA, 2002.

2. didactice: - Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sânmihăian

Limba română, manual pentru clasa a VII-a, Bucureşti,
Editura Humanitas, 2001;
-Florentina, Sâmihăian, Florin Ioniță, Limba și literatura
română pentru clasa a VII-a, Grup Editorial
Art, București, 2011
3. ştiinţifice: -
Dobra, Sofia, Exerciţii de comunicare, Bucureşti, Editura
Corint, 2005, pp. 60 – 61;
4. oficiale: - Programa de limba şi literatura română, clasa a VII- a
B. Temporale: 50 de minute
C. Umane: 19 elevi
Evenimentel Conținuturi și sarcini de învățare Strategia didactică Modalităţi
e Obiective Metode şi Mijloace Forme de de
lecţiei operaționale procedee organizare evaluare

I. Evocare - asigurarea climatului bunei desfășurări a lecției; conversația catalog frontală

(10’) - pregătirea caietelor și a manualelor. manuale
1. . Moment caiete
organizatoric

2. Verificarea Elevii citesc tema și identifică adverbele. conversația caiete frontală orală
temei

Joc didactic frontală

3. Captarea Pornind de la tema pentru acasă (recunoașterea adverbelor - aprecieri
atenţiei din cererea înaintată de dl Lefter Popescu șefului), se va verbale
organiza un joc de recunoaștere a tipului de text: literar sau
nonliterar.

Elevii vor primi jetoane colorate diferit și, la auzul unui tip de -
text, vor ridica jetonul potrivit: roșu pentru textul literar și
verde pentru textul nonliterar.
Biletul
Scrisoarea
Scrisoara III, de Mihai Eminescu
Rețeta
Afișul
Două loturi, de I.L. Caragiale
Mersul trenurilor
Instrucțiuni de utilizare a mașinii de spălat
Cererea
Hagi-Tudose, de B. Șt. Delavrancea etc.

Cererea explicația tablă frontală Observarea

2. . caiete sistematică
Enunţarea Voi anunţa elevii că astăzi vor discuta despre cerere și vor
învăța să o redacteze în mod corect
 temei şi a -aprecieri
obiectivelor verbale

II. -aprecieri
Realizarea Se numesc câteva situații în care este nevoie să scrii o cerere. individuală verbale
sensului conversația
( 30’) Se recitește cererea personajului din ,,Două loturi” de I.L.
O1 Caragiale și se va formula definiția cererii, care va fi scrisă pe
tablă și în caiete. (Anexa 1) explicația tablă
4.
Prezentarea
optimă a Se observă structura și elementele specifice unei cereri în exercițiul caiete
conținutului exemplul oferit în auxiliar, p. 29:
O2 -formula de adresare; fișe de lucru
-identificarea solicitantului;
-obiectul cererii;
-motivarea cererii;
-semnătura solicitantului; -aprecieri
-locul și data depunerii cererii; verbale
-precizarea destinatarului.

O4
Li se va cere elevilor să identifice elementele componente
ale cererii. Toate aceste informaţii vor fi trecute pe tablă şi în
caiete.

Elevii vor observa cum a fost scrisă cererea şi vor

descoperi astfel normele ortografice şi de punctuaţie specifice
acestui text nonliterar.
Se va completa tabelul din auxiliar, p. 30
frontală
în perechi

Sub îndrumarea profesorului, elevii vor alcătui o cerere

6. Obţinerea (Anexa 2), aceasta fiind apoi scrisă pe tablă. Exercițiul Tablă -aprecieri
performanţei O3 caiete verbale
Alcătuiesc cererea.
 III. O5
Reflecția
(10)’ Elevii vor avea de corectat și de rescris o cerere. (Anexa 2, exercițiul Coli albe individuală, evaluare
7. Feed-back exercițiul 1) frontală scrisă

8. Evaluarea evaluare
Folosind grila de evaluare, elevii vor aprecia o cerere alcătuită exercițiul Fişa de lucru formativă
O3 de unul dintre colegi. (Anexa 2, exercițiul 2) individuală
O4 Coli albe
O5 -utilizarea formulei de adresare -1p;
-identificarea solicitantului-1p;
-obiectul cererii-1p; grila de
-motivarea cererii-1p; evaluare
-semnătura solicitantului-1p;
-locul și data depunerii cererii-1p;
-precizarea destinatarului-1p
-respectarea normelor de redactare-1p
-așezarea în pagină-1p.

Se acordă 1 punct din oficiu. Total: 10 puncte.

9. Retenţia Conversația frontală -aprecieri

O1 Se vor adresa întrebări generale cu privire la conținutul lecției. verbale
O2
O3... Elevii răspund la întrebări.
10. Explicația individuală
Transferul Elevii vor avea ca temă exerciţiul 4 din auxiliar (p.31).

Elevii notează tema.

Anexa 1
Cererea
Definiție:

Cererea este un text nonliterar, cu destinație oficială, prin care o persoană sau un grup de persoane
solicită ceva conducătorului unei instituții.

Elemente ale cererii:

-formula de adresare;
-precizarea identității solicitantului (prenume, nume);
- formularea obiectului cererii (ce anume se solicită);
-motivarea cererii;
-localitatea și data depunerii cererii;
-semnătura solicitantului;
-precizarea identității destinatarului (funcția și instituția pe care o conduce).
 FIŞĂ DE LUCRU

1. Corectează și rescrie pe o coală A4 următoarea cerere:

Domnule director!

Subsemnata Vasilica Marinescu, elevă ăn clasa a VII-a C la şcoala nr. 10 din

Târgu-Mureș, vă implor să îmi eliberaţi o adeverinţă din care să rezulte că frecventez
cursurile acestei şcoli. Adeverinţa îmi trebuie pentru obţinerea unui abonament de
autobuz.

Târgu-Mureș, 19 mai 2016

Domnului director al Şcolii nr.10, Târgu-Mureș

2. Scrie, pe o foaie A4, o cerere, respectând următoarele indicații:

Te numești Marius / Maria Ionescu și ești elev(ă) în clasa a VII-a a școlii tale.
Alcătuiește o cerere, adresată directorului școlii în care înveți, prin care să soliciți
eliberarea unei adeverințe de elev, necesară pentru a participa la un concurs de șah
organizat de Palatul Copiilor.

Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme,
multimi, calcule, ecuatii, sisteme

Biologie

Chimie

Didactica

Fizica

Geografie

Informatica
Mihai Eminescu, Din valurile vremii…
1. umbra = amintirea; zadarnic = inutil;
2. Virgula este semnul grafic care in versul „Sa te ridic pe pieptu-mi, iubite inger scump” desparte o
apozitie dezvoltata de restul enuntului.
3. Gestul lui m-a impresionat pana la lacrimi.
Ai incalzit un sarpe la san.
4. tema iubirii/ motivul visului
5. Structura de monolog adresat a textului este conferita de sintagme precum „iubita mea”, „iubite
inger scump”, dar si de utilizarea verbului la persoana a II-a singular, modul imperativ „rasai”.
6. In metafora „iubite inger scump”, dubla determinare epitetica „iubite” si „scump”, evidentiaza
sentimentele puternice ale indragostitului. Epitetul in vocativ „iubite” transfigureaza iubirea,
afectivitatea, iar epitetul „scump” sugereaza imaginea perfecta a femeii in ochii indragostitului.
7. Poezia eminesciana „Din valurile vremii…” se incadreaza in estetica romantismului prin tema si
motivele pe care le dezvolta: iubirea pierduta, ireversibilitatea timpului, stelele, umbra, visul. De
asemenea, predilectia pentru marturisirea directa, sincera a propriilor sentimente, stilul confesiv
poate fi un alt argument in sustinerea acestei idei.
8. Metafora „Din valurile vremii…”, din care se constituie titlul, apare si la inceputul primului si
ultimului vers, conferind textului simetrie. Titlul invoca trecerea ireversibila a timpului, felul in care
amintirile vin in prezent din „valurile vremii”, aduc sentimente puternice, iar apoi incep sa scada in
intensitate. Punctele de suspensie reprezinta nostalgia, melancolia eului liric, dar si efortul sau
repetat de a-si aminti peste timp imaginea iubitei, care nu mai are contururi clare odata cu trecerea
timpului.
9. Prima strofa evoca nostalgia eului liric fata de timpul trecut, pentru imposibilitatea de a trai in
prezent o iubire ideala. Iubita este descrisa cu ajutorul epitetelor („bratele de marmur”, „parul lung,
balai”, „fata stravezie”, „zambetul tau dulce”), a comparatiilor „stravezie ca fata albei ceri”, toate
aceste figuri de stil conturand un portret al femeii cu trasaturi specifice liricii eminesciene. Portretul
este desavarsit prin metafora „Femeie intre stele si stea intre femei”, evidentiind frumusetea,
perfectiunea iubitei. In ultimele versuri apare sentimentul de tristete profunda, cauzat de
neimplinirea iubirii „In ochii fericirii ma uit pierdut si plang”

Elegie, de concentrat lirism şi patetică, dar nu exagerată, vibraţie emoţională despre iubirea pierdută
şi imposibilitatea de a o regăsi sau retrăi.
I -Poezia începe cu o invocaţie retorică, exprimând nevoia îndrăgostitului de co¬municare afectivă,
de regăsire a iubirii pierdute (Din valurile vremii, iubita mea, răsai). Forma arhaică răsai, specific
eminesciană, demonstrează încercarea de a reînvia, prin amintire, imaginea femeii iubite. Textul
cuprinde numeroase ele¬mente de portret fizic şi sufletesc, epitetele având rolul de a scoate în
evidenţă frumuseţea, puritatea, gingăşia iubitei: braţele de marmur; părul lung, bălai; faţa străvezie;
zâmbetul tău dulce. Comparaţia străvezie ca faţa albei ceri şi metafora umbra duioaselor dureri
sugerează tristeţea, suferinţa, duioşia, con¬turând idealul romantic feminin. Idealizarea iubitei
culminează prin folosirea chiasmului: Femeie între stele şi stea între femei. Ultimul vers al primei
strofe amplifică nota elegiacă prin motivul literar al lacrimilor (al plânsului), ca efect al
imposibilităţii omului de a scăpa de sub semnul timpului inexorabil.
Ca un nou Orfeu poetul încearcă să reînvie din „negura” vremurilor chipul iubitei şi
sentimentul care-i unea, fără însă ca timpul să poată fi înfrânt; despărţirea este irevocabilă şi
dragostea pentru totdeauna pierdută. Evocarea femeii nu este, ca de obicei, însoţită de reproşuri sau
indiferenţă, ci de afectivitate şi duioşie. Portretul ei, cu elementele tip: braţele reci, „de marmur”,
părul „lung, bălai”, faţa albă, - este înnobilat de tristeţe şi îndurerare: Şi faţa străvezie ca faţa albei
ceri / Slăbită e de umbra duioaselor dureri!”
Conotatiile thanatice ale unor imagini, „noianul de neguri”, „mâna friguroasă”, „faţa străvezie” şi
„umbra” iubitei trimit la o alchimie mai subtilă şi mai complicată a imaginarului ce se suprapune
peste motivul mitic al dragostei dintre Orfeu şi Euridice, mai bine zis al încercării zadarnice a lui
Orfeu de a o readuce la viaţă, din Infern, pe Euridice.
Poezia este scrisă în metru iambic de 13 silabe, deci mai amplu şi cuprinzător, ca însăşi tristeţea şi
durerea poetului, iar rima binară (aa). Şi în acelaşi sens să amintim două perechi de rime bogat
sonore, de o mare expresivitate însă cu funcţii diferite. Cea dintâi „răsai-bălai” conturează vizual
apariţia epifanică, strălucitoare, luminoasă a iubitei („Din valurile vremii, iubita mea, răsai / Cu
braţele de marmur, cu părul lung, bălai”), iar cea de a doua „rump-scump” provoacă un efect sonor
dramatic ca şi interogaţia poetului: „Cum oare din noianul de neguri să te rump, / Să te ridic la
pieptu-mi, iubite înger scump.” Între elementele caracteristice artei poetice eminesciene să remarcăm
şi repetiţia de tip gradual, în acest caz, „aproape, mai aproape”, ce nuanţează o situaţie, o stare sau
un sentiment, şi muzicalizează evanescent versul.
Varianta 6

1. stravezie = palida
umbra = amintirea
noianul = lume
zadarnic = inutil
2. Prin virgula prezenta in versul : „Sa te ridic pe pieptu-mi, iubite inger scump”, se realizeaza
adresarea catre iubita. Virgula dinaintea apelativului marcheaza o pauza, incetinind ritmul poeziei.
3. Dintotdeauna el a fost slab de inger.
In vis mi s-a aratat un inger.
4. „a-si asculta inima”, „a-si trece peste inima”, „a-si lua inima-n dinti”, „ a i se lua(cuiva) o
piatra de pe inima”
5. Tema iubirii neîmplinite, motivul "fugit irreparabile tempus", motivul visului, motivul
trecerii iubitei in plan ancestral
6. In textul citat, eul liric marturiseste dragostea catre „un chip aievea” neeexistent , neasteptand
raspuns. El prezinta o iubire „din valurile vremii”, trecuta, o amintire ce-i tulbura existenta
neinsemnata in comparatie cu „iubitul inger scump”.
7. Inversiunea „iubite inger scump”, aflata in a doua strofa a poeziei, este folosita pentru a
evidentia dragostea nemarginita pe care eul liric o infatiseaza pe tot parcursul poeziei.; „iubite” -
adjectiv cu tentă de vocativ care denotă apropierea afectivă a invocaţiei,;”inger” - metaforă
hiperbolizantă şi ”înger scump” - epitet care pune în evidenţă caracterul personal al adresării.
8. Poezia „Din valurile vremii” apartine liricii romantice, in primul rand, prin temele abordate,
iubirea si timpul. Poetul accepta trecerea timpului („din valurile vremii...rasai”), dar se simte legat de
trecut prin „trista amintire a visului frumos”. Se poate observa, ca in toate poeziile eminesciene cu
tenta erotica, consonanta dintre om si natura: iubitei ii este atribuit un corp ceresc( „femeie intre stele
si stea intre femei”)
9. Titlul este o revelare a motivului trecerii timpului, amintirile aduse cu sine de valuri fiind
structurate întocmai acestora : iniţial, amintirile sunt veridice, puternice şi impresionează prin
pregnanţa detaliilor, sunt dulci ca spuma valurilor, dar cu timpul îşi diminuează din amplitudine şi se
pierd în marea prezentului neechivoc.
10. ----
Instrucțiunea era așteptată. Cuprinde, ca orice document, principii, necesitatea temelor de casă și alte
noțiuni generale, dar și unele sugestii concrete, care, par a clarifica, dar nu în totalitate, unele lucruri.
Apreciez punctele: 11, 13, 46, pentru claritatea indicațiilor, dar nu împărtășesc în totalitate unele idei,
care, uneori, provoacă neclarități: 1) În punctul 9, reiese că fiecare cadru didactic, în proiectele
zilnice sau în cele ale unităților de învățare, trebuie să fixeze timpul efectuării sarcinilor de către
elevi, care, dacă ținem cont de ritmurile diferite și capacitățile diverse de învățare ale elevilor, va
varia de la caz la caz. 2) Pinctul 12 ar putea fi completat cu punctele: 47 (pentru clasele primare), 51
(pentru cele gimnaziale și liceale). 3) Nu împărtășesc ideile punctului 12, întrucât cunosc instituții în
care se organizează multe activități, elevii sunt implicați în diverse proiecte, de aici conchidem că ei
nu mai trebuie să-și facă datoria. De ce după evaluările sumative elevii n-ar avea de citit ceva, pentru
a facilita trecerea interesantă, firească la o altă unitate de învățare? 4) Mi se pare că p.14 contravine
punctului 1. 5) Da, școala trebuie să fie prietenoasă copilului, dar ce trebuie să facă pedagogul, dacă
elevul, cu regularitate, nu efectuează corect temele? Mă refer la p. 22. 6) P. 23 e în discordanță cu
prevederile ultimelor scrisori metodice, la limba și literatura română, potrivit cărora, caietele cu teme
de casă, în cl. a 5-a – a 6-a, trebuie să fie verificate cel puțin o dată într-o unitate de învățare, fiecare
elev să fie notat. Întrebarea e: cât de „ complexe“ pot fi temele pentru elevii acestor clase, odată ce
doar acestea trebuie notate, potrivit actualei Instrucțiuni? 7) Punem la îndoială că administarțiile
instituțiilor, cadrele didactice vor calcula timpul acordat efectuării temelor de către elevi (p. 40). 8)
Consider că trebuie excluse cuvintele: “ amuzante“, din p. 42, “vizavi“, din p. 63, ultimul fiind
înlocuit cu: ân raport cu, despre un…; cuvântul “negativă“, pentru notă, va fi schimbat cu
insuficientă, ân anexa 3.2. 9) Anexa 2, pentru cl.a 5-a, contravine primului enunț, din p.40. 10) În
anexa 3.2., în chestionarul pentru cadrele didactice, la prima întrebare, ele trebuie / pot bifa și două
variante de răspuns, întrucât pot avea ore în două cicluri de școlaritate. 11) În aceeași anexă, punctul
12 este destul de dificil și practic ireal de realizat; prea multe se pun pe umerii cadrelor didactice

Consider ca trebuie înlocuită sintagma TEME PENTRU ACASĂ cu SARCINI PENTRU

EXTINDERE. Altfel mare schimbare în mentalitatea cadrelor didactice, a elevilor și a părinților nu
va avea loc. Sarcinile de extindere nu sunt o continuare firească a lecției, adică a caracterului formal
al activității (deși sunt propuse elevului în baza obiectivelor lecției (sarcini de scurtă durată), dar și a
competențelor care trebuie de dezvoltat (sarcini de lungu durată)), ci țin mai mult de caracterul
nonformal și informal, de dezvoltare a competențelor în alte contexte, decât cele academice.
Sarcinile de extindere nu se propun în baza conținuturilor însușite la ore (p.14.), ci trebuie să aibă
legătură directă cu unitățile de competență specifice disciplinei. Curricula este axată pe dezvoltarea
de competențe și nu atât pe conținuturi, care poartă un caracter sugestiv. În formularea sarcinilor de
extindere nu atât accent trebuie de pus pe prinipiile cognitive după BLOOM (p.15.), dar în primul
rând pe cele afective și psihomotorii (a se vedea specifiul acestor domenii ce țin de valorizare,
organizare, reacție, manifestare, automatism, percepție, dispoziție etc. E greșit să spunem că cadrul
didactic trebuie să verifice sistematic sarcinile propuse (p.18)... Dacă cadrul didactic organizează
corect etapa de evocare a activității, atunci în mod informal sunt valorificate rezultatele realizate, dar
nici de cum nu se notează, de aceea trebuie de exclus p.19., p.22 (chiar e banal și nu se vede aici o
schimbare de concepție), altfel nu se mai realizează nici p. 26. De utilizat termeni aceeași termeni: în
unele cazuri e scris temă pentru acasă, în altele sarcini; profesor - cadru didactic. p.43-44 nu-și au
locul în asemena documente, ci în ghiduri de implementre sau în anexe. Mai ales că este
discriminatoriu pentru alte discipline, care au o valoare nu mai puțin importantă, decât l. română sau
matematica. Pot fi prezentate unele sugestii la discipline în anexe. Sarcinile pentru extindere nu
trebuie să fie obligatorii (p.48), ci stimulative (unele articole se bat cap în cap în acest document: pe
de o parte sunt obligaorii, iar pe de alta – se accentuiază despre școală prietenoasă copilului sau
creativitate. P.56-70 trebuie să se regăsească în anexe. Chestionarele din anexe sunt utile