1.

Generalitati
Daca pe timpurile fostei Uniuni Sovietice, în majoritatea localităților rurale din țara noastră
existau ferme de lapte, care asigurau cu materie primă întreaga industrie a lactatelor, astăzi
necesarul de lapte pentru cele 20 fabrici de procesare existente este asigurat în proporție de 90%
de gospodăriile ţărăneşti. La fel ca întregul sector agricol, sectorul producției de lapte este
dominat de gospodării care produc pentru consumul propriu şi care vând surplusul de lapte
centrelor de colectare sau pe piaţă.Potrivit Biroului Naţional de Statistică, fabricarea produselor
lactate pe teritoriul Republicii Moldova în perioada ianuarie – iunie a.c., a înregistrat o creștere
de 7,5% față de aceiași perioadă din 2011. Numărul total de întreprinderi ce activează în această
sferă este de 46 având 2,6 mii de angajați.La nivel mondial, cel mai mult consumă lapte și
produse din lapte, germanii, cu 446 litri pe cap de locuitor. Un moldovean consumă,în medie,
169 litri de lapte pe an, pentru comparație – un ucrainean consumă 212 litri.

Deşi rămânem o țară profund agrară,totuşi nu ne descurcăm fără importurile de produse lactate.
Astfel, în prima jumătate a anului curent, importul de lactate s-a cifrat la 16,9 mil dolari, în
creștere cu 17,6% față de aceeaşi perioadă a anului trecut. La rândul său, exportul de produse
lactate și ouă de pasăre a fost de doar 4,4 mil. dolari în aceeaşi perioadă,deţinând o pondere de
doar 0,4% din totalul exporturilor. Dat fiind faptul că pentru a exporta în țările UE e nevoie de
îndeplinit o serie de cerințe de calitate a produselor, principalele destinaţii ale exporturilor de
lactate moldoveneşti sunt Rusia, țările CSI și o parte din țările arabe.

Laptele din Belarus e cel mai vândut lapte de import în magazinele din țara noastraImporturile de
produse lactate din Belarus au totalizat echivalentul a 1,6 mil. dolari, potrivit informaţiilor de la
reprezentanții Belarusului la Chişinău. Popularitatea laptelui din Belarus, s-ar datora, potrivit
misiunii diplomatice a acestei ţări la Chişinău, preţurilor accesibile dar şi a calităţii foarte bune.

Majoritatea furnizorilor de lapte de la noi din ţară sunt concentrați în nordul republicii, sectorul
zootehnic aici fiind mai dezvoltat. În același timp, cea mai importantă piață de desfacere –
Chișinăul, cu peste 60% se află în centrul ţării. Dacă luăm în considerație faptul că cheltuielile
legate de transportarea materiei prime sunt mai înalte decât cele pentru transportarea produsului
final, este lesne de conchis că întreprinderile prelucrătoare de lapte situate în partea de nord sunt
într-o poziție mult mai avantajoasă din acest punct de vedere. Care este oferta de produse

Întreprinderile de prelucrare a laptelui din Republica Moldova produc o gamă variată de produse
lactate: produse În ceea ce privește ofertele de lactate pe piață, acestea sunt foarte asemănătoare,
ceea ce facilitează evaluarea alternativelor din lapte integral, unt, caşcaval, brânzeturi, îngheţată,
lapte-praf.

Piaţa poate fi divizată în 2 categorii:

I. Produse lactate tradiţionale

Oferta de produse lactate tradiţionale reprezentată de produsele uşor alterabile este variată şi
bogată şi este asigurată în mare parte de producătorii autohtoni. Aceste produse sunt:

lapte pasteurizat;
smântână;

lapte acidulat;

brânzeturi.

II. Produse lactate netradiţionale

La categoria produse netradiţionale, competiția se duce mai mult între importatori. Este
îndeajuns să ne uităm pe rafturile magazinelor pentru a observa că în majoritatea cazurilor
deserturile din lapte sunt de import. Iaurtul şi cașcavalul dețin cea mai înaltă pondere în importul
total.

Din categoria produselor lactate netradiţionale mai fac parte şi deserturile. Segmentul
deserturilor lactate rămîne încă dominat de produsele de import, însă nu trebuie uitați nici
producătorii interni care dețin o felie din piață.

2. Principalii jucători de pe piaţă

Piaţa autohtonă a lactatelor se deosebeşte printr-un nivel înalt al concurenţei. Pachetele de
control ale unei bune parăţi a întreprinderilor din ramură sunt controlate de fonduri sau
investitori străini,care controlează Societățile pe Acțiuni Inlac din oraşul Cupcini, Fabrica de
lapte Hâncești, Fabrica de unt din Floresti, Fabrica de brânzeturi din Soroca.Cu toate acestea
principalele companii din industrie sunt deţinute de acţionari autohtoni.Până în vara anului 2004
societăţile pe acţiuni Incomlac, Lapte, Frigo şi Comlac au fost integhrate în grupul de companii
JLC fiind controlate formal de compania investiţională JLC Invest şi să activeze sub marca
comercială cu acelaşi nume. În prezent grupul îşi exportă produsele în Ucraina, Rusia şi unele
ţări arabe. În cadrul grupului se remarcă Incomlac care este cea mai mare companie prelucrătoare
din Moldova.Grupul JLC poate fi considerat unul transnaţional, fiind constituit din societăţi de
producţie, întreprinderi de comerţ angro şi cu amănuntul şi de prestare de servicii. Întreprinderile
afiliate grupului există şi în Ucraina, Kazahstan, Germania şi România.Iniţialele JLC provin de
la proprietarul grupului (Vladimir Jardan) - „Jardan Lapte Company”. Acesta, potrivit unor
estimări, ar contrla peste 60% din piaţa de lactate a Republicii Moldova.Sub brandul Alba
activează două companii, Fabrica de brânzeturi din Soroca şi Lactalis Alba din Hânceşti,care fac
parte din grupul francez Lactalis. Pe lângă produsele sub brandul Alba, în special lactate
tradiţionale, grupul fabrică şi produse netradiţionale cu marca President.Întreprinderea cu Capital
Străin Lapmol (Fabrica de produse lactate din Călăraşi) iniţial a fost o companie de distribuire a
produselor lactate, după care s-a reprofilat pe prelucrare. În afară de produsele de marcă proprie,
Lapmol importă și distribuie iaurturile Danone și Activia.De asemenea, printre producători se
mai remarcă Fabrica de unt din Florești, cu marca MilkMark, S.A. Inlac (Fabrica de lactate din
Cupcini)., parte a Via Lactia Moldova, S.A. Lactis Râşcani şi VC-Saturn-13 SRL, cu marca
Bravilacta. De asemenea avem și o întreprindere ce fabrică produse lactate pentru copii - SRL
Bancarad (cu mărcile Lacta-Lux și Micuţul). Laptele în tetrapak de pe rafturile magazinelor
(Savuskin, Parmalat), îmbogățit cu vitamine și diferite substanțe, este importat de către ÎM 47th
Parallel SRL, care deține și rețeaua de magazine nr 1. Respectiv aici şi se comercializează cel
mai mult acest produs.

Consumul în creștere de deserturi din lapte şi brânză este una din principalele tendinţe ale pieţei
lactatelor. Care sunt cele mai populare produse de acest gen şi firmele ce le aduc in magazine?

Iaurturile Câmpina şi Ehrmann sunt importate şi distribuite de către Fidesco SRL, Vertinger - de
VK M Trade SRL, Arla, Viola, Akadia - de către Cariba agro SRL. Mărcile Na zdorovie,
Burenka, Hockland sunt importate de Zepelin SRL iar Unimarket Discount SRL importă
produsele Slavianskie Tradiţii, ce se vând la moment doar în rețeaua de magazine Unimarket.

În ceea ce privește preferinţele în consumul lactatelor, moldovenii sunt încă conservatori şi

tradiționaliști. Consumul de lapte ţine de educație, de tradiție şi de alți factori. În Moldova, care
are o creștere vizibilă a pieței lactatelor, se observă o deschidere a consumatorului spre noi
sortimente de brânză, cașcavaluri şi iaurturi, apreciind şi alte atribute de produs în afară de prețul
scăzut: calitatea şi beneficiile asupra sănătății.

Principalii jucători pe piaţa îngheţatei, care la fel face parte din industria lactatelor sunt
Sandriliona, JLC, Drancor şi Amir.

3. Promovarea
Pentru producătorii mari de lactate este specifică comercializarea propriului asortiment de
produse în magazinele de firmă, sau în boutiqurile din micile centre comerciale. Aceasta, pe
lângă micile magazine deschise în zonele geografice unde se află unitatea de producere. Astfel
nu e de mirare că JLC, care pune accent pe distribuție are cea mai mare cotă de piață, iar
magazine de firmă deține în majoritatea sectoarelor capitalei. Plus la aceasta, rețeaua de
magazine Jardi din municipiul Chișinău ține tot de grupul JLC.

Magazine de firmă au deschis de asemenea și companiile Lapmol, Lactis, ș.a..

Piața lactatelor este caracterizată de jucătorii din această industrie ca fiind una sensibilă la preț şi
drept urmare promoțiile și ofertele speciale constituie strategia principală de promovare în
ultimul timp.

Conceptele de promovare la raft a laptelui sunt destul de reduse, aceasta fiind, de altfel, o
caracteristică a categoriei alimentelor de bază. În ultima perioadă, ofertele de tip "preț special" au
reprezentat cea mai mare parte din efortul de promovare la raft.

Un mod tradiţional de promovare îl constituie degustările în magazine atunci când producătorii și

importatorii scot pe piață un produs nou, de asemenea nu trebuie uitat promoțiile organizate cu
ocazia deschiderii de noi supermarketuri.

Companiile de pe piață au investit în modul de prezentare a produselor, în crearea de noi produse

conform cerințelor clienților, dar si în calitatea ambalajelor. Anul acesta, Alba s-a evidențiat prin
originalitate designului ambalajului la majoritatea produselor.

Dintre produsele noi, apărute în ultimele luni, se observă cele de la Lapmol și anume Biochefirul
Căsuţa Mea și laptele Căsuța Mea, ultimul fiind produs integral selectat,unic prin compoziția sa,
după cum se menționează pe etichetă. Acesta nu trece prin etapa de normalizare (adică alinierea
nivelului de grăsime din lapte de la diferite vaci până la un indicator unic), de aceea grăsimea
laptelui se poate modifica natural de la 3.4% pînă la 6%. Cantitatea de grăsime a laptelui este
indicată zilnic pe ambalaj. Ambele fac parte din Gama Premium, ce se simte după preț și calitate.
Se comercializează în sticle, amintindu-ne de laptele ce se vindea în vremurile sovietice.

Lapmol de fapt are parte și de cea mai multă publicitate în magazine, fiind și unicul brand dintre
toți producătorii de lapte prezenți în rețeaua socială Facebook, peste 100 de consumatori
apreciindu-i pagina – ÎCS Lapmol SRL.

Industria are un potenţial de dezvoltare destul de înalt

Acest fapt rezultă de consumul încă destul de redus de lactate a populaţiei comparativ cu a ţărilor
UE, ceia ce denotă că este loc destul de creştere.

Şi în opinia producătorilor autohtoni piața urmează să crească în următorii ani. Acest lucru se
aliniază tendinței mondiale de creștere a consumului de lactate, efect dublat de specificul
moldovenesc unde consumul de lactate este sub cel european. Ritmul de creștere depinde în
principal de doi factori: creșterea puterii de cumpărare a consumatorilor ce ar determina și o
creștere a pieței, chiar dacă cu 2-3% anual. Un ritm mai accelerat, de 10% sau mai mult ar putea
fi atins anual în condițiile în care s-ar reduce piața neagră, situație care depinde în mare parte de
măsurile luate de autorități.

O soluţie pentru asigurarea materiei prime - integrarea fermierilor în cooperative

În scopul asigurării cu materie primă pe o perioadă lungă de timp întreprinderile vor tinde spre
stabilirea legăturilor de durată cu cooperativele prin intermediul oferirii unor facilități logistice,
cum ar fi consultarea, oferirea suportului la controlul calității materiei prime, etc. Ca rezultat al
realizării integrării, cooperativa va fi interesată să obțină o producție de calitate, iar
întreprinderea va primi materie primă în corespundere cu cerințele înaintate cooperativei,
reducând astfel cheltuielile de colectare și negociere cu gospodăriile individuale.

Un astfel de exemplu de succes pentru economia de la noi o reprezinta cooperativa Vita-Lact,

din satul Ignăţei, care are doar produse organice. “Viitorul apartine celor care cooperează,
gândesc, comunică, planifică şi fac schimbări” este motto-ul cooperativei, care a pornit la drum
în 2001 de la 12 agricultori, ajungind astăzi la peste 400.

Altă soluţie - înființarea fermelor

Una din direcții în cadrul sectorului primar ar fi ca procesatorii să investească în ferme de vaci
crescute anume pentru lapte (pe lângă introducerea de noi tehnologii ce ar crește eficiența și ar
reduce costurile de producere). S-a scris și s-a discutat mult pe acest subiect. Sunt numeroase
avantajele pe care le asigură fermele de vaci în comparație cu gospodăriile individuale. Crearea
fermelor de vaci reprezintă unul din factorii prioritari pentru dezvoltarea sectorului zootehnic
primar, iar necesitatea înființării fermelor de vaci actualmente se resimte stringent în Republica
Moldova, de aceea cooperativele și întreprinderile de prelucrare ar fi bine să-și pună ca obiectiv
important realizarea acestui lucru.
Produsele ce îşi au originea în laptele de vacă sunt cele mai întâlnite, dar există mici producători
ce comercializează şi lapte de capră. Gospodăria Țărănească "Gherasim Igor Ion" deţine cea mai
mare fermă de capre din Moldova, situată în raionul Teleneşti. Laptele de capră, în ambalaje de
un litru, al acestei întreprinderi, preţul căruia e de 4 ori mai mare ca cel de vacă (datorită utilităţii
pentru organismul uman), se găseşte în unele magazine mari din capitală.

Datorită substanțelor nutritive din el, laptele este un produs necesar în orice famile și chiar dacă
prețul pe raft variază de la un anotimp la altul, oamenii oricum nu sunt gata să renunțe la el.

Cel mult, aceștia încearcă sa găsească soluții alternative, prin testarea unor noi branduri, mai
ieftine. Alimentația sănătoasă este una dintre principalele valori personale pentru mulți
consumatori. De aceea produsele lactate ce conțin calciu și multe alte substanțe folositoare
organismului vor înregistra creșteri de volume pe viitor.

Situatia generala a industriei de lactate

1.1 Producerea de lapte

Productia totala de lapte de vaca este estimata la valoarea de 600 mii tone de lapte annual (575
mii in 2009), iar 9 producatori locali asigura prelucrarea 25% din aceasta, restul a fi consumat in
gospodariile casnice sau comercializat la pietele agricole din tara. In ultimii ani, productia totala
de lapte este in scadere, de la 658 tone in 2006 la 575 t in 2009. Acest lucru se datoreaza
micsorarii efectivului de vaci cit si productivitatii joase a acestora.

La fel ca intregul sector agrikol, sectorul productiei de lapte este dominat de gospodarii care
produc doar pentru consumul propriu si care vind surplusul de lapte centrelor de colectare a
laptelui sau piata. Pina in anii 90 materia prima era produsa la fermele de vaci care apartineau
“colhozurilor”. Cu regret la moment material prima produsa de ferme ocupa o cota foarte mica,
iar majoritatea laptelui este colectat de la gospodarii casnice.

Majoritaea furnizorilor de lapte sunt concentratii in nordul republicii, unde sectorul zootehnic
este mai dezvoltat. In acelasi timp cea mai mare importanta piata de desfacere Chisinau (65%) se
afla in centrul Moldovei. Luind in consideratie faptul ca cheltuelile legate de transportarea
materie prime sunt inalte dect cele pentru transportarea produsului final , intreprinderile
prelucratoare de lapte situate in partea de nord sunt intr-o pozitie mult mai favorabila din acest
punct de vedere.

1.2Prelucrarea laptelui

Idustria de prelucrere a laptelui detine o pondere medie in volumul total de productie al

industriei alimentare si a bauturilor a R.Moldova, constituind 12% din totalul acesteia. Analiza
indicatorilor generali ai ramurii ne arata ca pe parcursul anilor 2000-2009 activitatea industriei
lactatelor s-a stabilizat, inregistrindu-se char si unele tendinte positive. Cu toate acestea, insa , ea
este departe de rezultatele inregistrate in anii 1989-1990, care sunt considerati cei mai buni in
activitatea industriei.

Productia de lactate in RM creste in ristmuri moderate. Totusi, situatia anului 2009 este putin
difetita de anii precedent. Valoarea produselor lactate fabricate in 2009 a constitui 1038.3 mii lei
, ceea ce reprezinta 5% din totalul industriei, inregistrind o usoara scadere in comparative cu
situatia economica a tarii destul de instabila. Aproape la majoritatea lactatelor a fost urmarita o
scadere a productiei in 2009.

Dupa parerea unor producatori, in comparative cu alte produse alimentare, scaderea inregistrata
la lactate in 2009 nu este critica , de acest lucru fiind afectate majoritatea productiei in 2009.