Cancer esofagian:

Epidemiologie: 70-90% din toate maladiile esofagului

cancerul esofagian ocupă locul 7-8 în structura oncologică
cancerul tractului digestiv - locul 3 după cel gastric şi al intestinului gros.
 Incidenţa:
1. ţările Baltice şi Moldova: 2,6 şi respectiv 1,5%000
2. dupa localizare:Franţa, câteva ţări ale Africii de Sud, regiunea de nord a
Iranului, republicile Asiei Mijlocii, Mongolia şi China.- cea m. mare inci
 Moltalitate :
1. regiunea de nord a Iranului: 109 la 100.000 bărbaţi şi 174 la
100.000 lafemei
2. Europa :Franţa 17,7 la 100.000 bărbaţi şi 5,8 la 100.000 femei
 Gen: ♂ > ♀
 Vârsta: 50-60 ani
Populaţia din sate este mai des afectată
Anatomia: Esofagul începe la nivelul vertebrei cervicale VI apoi coboară în
jos prin apertura toracis superior în mediastinul posterior şi prin hiatus
esofageus al diafragmului (la nivelul vertebrei T XI trece în cavitatea
abdominală
 Lungimea esofagului :
23-30 cm depinde de: vârstă, constituţie şi poziţia organismului în timpul
investigaţiei.
 Portiuni anatomo-fiziologice:
1. Porţiunea cervicală
lungimea : 5-6 cm, de la C VI  TH I, spre stânga de linia mediană.
2. Porţiunea toracică: 16-18 cm:
o treimea superioară (Th II – Th IV : 5 cm)
o treimea medie (ThIV – ThVII : 5-7 cm)
o treimea inferioară (Th VIII – Th X: 6-7 cm).
3. Porţiunea abdominală :T XI şi trece prin hiatus esofageus al diafragmei în
cavitatea abdominală.
 Stricturi
1. La începutul esofagului
2. la nivelul aortei şi bronşiei primare pe stânga
3. în orificiul diafragmului
Cancer Cancerul esofagian afectează mai frecvent
esofagian: 1. Porţiunea toracică (până la 60%)
2. partea abdominală (20-25%)
3. Portiunea cervicală (10-15%).
Forme de creştere:
1. Exofită/ nodulara
30-35%: polipoidă sau papilomatoasă
creşte în lumenul esofagului  distrucţie, hemoragie.
2. Endofită
3. Ulceroasă 60-65%:
o infiltrativă
 sub formă de nodul repede ulcerează şiinfiltrează esofagul atât în lungime cât şi în
grosimea lui, afectând tot peretele.

o Sclerozantă
rar, la 5-10% de bolnavi, se răspândeşte circular şi stenozează complectamente
lumenul esofagului.
Histologic: 1. Cancerul pavimentos/ epidermoid 95-97%
o cu cheratinizare sau diferenţiere înaltă.
o Fără cheratinizare (slab diferenţiat)

2. Adenocarcinomul 3-5%
afectează porţiunea distală a esofagului  se dezvoltă din epiteliul stomacului 
se răspândeşte sus spre esofag.

3. Cancerul nediferenţiat rar

Metastaze: Extinderea tumorii:
1.limitele peretelui esofagului
o Proximal
o Distal
2. limitele organelor adiacente
o Sistemul circularor: Aorta, pericardul
o Sistemu respirator: plămânul, traheea, bronşii
În caz de distrucţie a tumorii  fistule 8-50% cu traheea, bronşii,
pericard şi aortă. mai frecvent în treimea medie a porţiunii toracice a
esofagului

Metastazare: 40-70% de pacienţi

1. Limfogenă Calea predilectă

o Porţiunea cervicala şi treimei superioara toracale ggl paratraheali,

supraclaviculari şicervicali superficiali şi profunzi.
o Treimea medie a esofagului  ggl traheobronşici, paraesofagieni şi celiaci.
o Treimei inferioare  ggl celiaci, pericardiali, diafragmali şi gastrici pe
stânga.
2. Hematogenă 5-7%
o este în conformitate cu forma de creştere şi cea histologică
o Mai agresivă :
a) forma nfiltrativă
b) pavimentoasă fără cheratinizare
c) cancerul nediferenţiat.

o Ficat
a) USG+CT - numărul şi dimensiunele nodulilor tumorali, forma,
structura parenchimului şi a desenului vascular a ficatului.
b) Doplerografia +CT cu contrast - diferenţierea nodulilor hepatici
tumorali în deosebi a unui nodul solitar cu un chist, hemangiom
şi metastaze.
 c) Puncţie trans-cutană ghidată cu ajutorul ultrasonografului sau laparoscopie -
Confirmarea histologică a formaţiunelor hepatice până la 1 cm.
o Plămâni
o Rinichi
o Oase
o Creier
acuze din partea sistemului nervos central cum ar fi: cefalee, convulsii,
dereglări de coordinaţie, apariţia semnelor neurologice de focar
este necesar de efectuat tomografie computerizată sau rezonanţa
magnetică nucleară a craniului.

Etiopatogenia: Factori etiologici:

1. Tabagismului
2. Alcoolismului
3. Factorii alimentari: produselor ce conţin nitraţi şi nitrozamine.
4. Microtraumatismul cronic – peşte osos, folosirea produselor greu de
mistuit, a mâncării şi ceaiului fierbinte.
Stările precanceroase:
5. Esofagitele cronice.
6. Acalazia cu o durată > 20-25 ani.
7. Stricturile cicatriciale postcombustionale.
8. Ulcerele peptice
9. Tumorile benigne: adenoamele, papiloamele, diverticulii esofagieni.
10. Procesele hiperplazice: leicoplachia, displazia.
11. Factorul genetic: sindromul Plumer-Winson care se manifestă prin
aclorhidrie, anemie, hipertrofia mucoasei cavităţii bucale, faringelui şi esofagului.
! Se întâlneşte numai la femei.

TNM: T category
TX Tumor cannot be assessed
T0 No evidence of primary tumor
Tis High-grade dysplasia, defined as malignant cells confined by the basement
membrane
T1 Tumor invades the lamina propria, muscularis mucosae, or submucosa
T1a Tumor invades the lamina propria or muscularis mucosae
T1b Tumor invades the submucosa
T2 Tumor invades the muscularis propria
T3 Tumor invades adventitia
T4 Tumor invades adjacent structures
T4a Tumor invades the pleura, pericardium, azygos vein, diaphragm, or peritoneum
T4b Tumor invades other adjacent structures, such as aorta, vertebral body, or
trachea
N category
NX Regional lymph nodes cannot be assessed
N0 No regional lymph node metastasis
N1 Metastasis in 1–2 regional lymph nodes
N2 Metastasis in 3–6 regional lymph nodes
 N3 Metastasis in 7 or more regional lymph nodes
M category
M0 No distant metastasis
M1 Distant metastasis

Adenocarcinoma G Category
GX Differentiation cannot be assessed
G1 Well differentiated. >95% of tumor is composed of well-formed glands
G2 Moderately differentiated. 50% to 95% of tumor shows gland formation
G3† Poorly differentiated. Tumors composed of nest and sheets of cells with <50% of tumor
demonstrating glandular formation
Squamous cell carcinoma G category
GX Differentiation cannot be assessed
G1 Well-differentiated. Prominent keratinization with pearl formation and a minor component
of nonkeratinizing basal-like cells. Tumor cells are arranged in sheets, and mitotic counts are low
G2 Moderately differentiated. Variable histologic features, ranging from parakeratotic to poorly
keratinizing lesions. Generally, pearl formation is absent
G3‡ Poorly differentiated. Consists predominantly of basal-like cells forming large and small nests
with frequent central necrosis. The nests consist of sheets or pavement-like arrangements of tumor
cells, and occasionally are punctuated by small numbers of parakeratotic or keratinizing cells
Squamous cell carcinoma L category***
LX Location unknown
Upper Cervical esophagus to lower border of azygos vein
Middle Lower border of azygos vein to lower border of inferior pulmonary vein
Lower Lower border of inferior pulmonary vein to stomach, including esophagogastric junction
Tablou clinic: Semnele clinice ale cancerului esofagian se împart în 3 grup rincipale:
1. Semne locale
o Disfagia70-95%
- Iniţial ea apare pe neaşteptate în timpul alimentării grăbite cu produse
solide
- Ulterior - permanenta / accese frecvente de disfagie acută
Mecanismul apariţiei: componentul spastic + îngustarea lumenului esofagului de
către creşterea tumorii.

Sunt 4 grade de disfagie:

I grad – este dificilă trecerea bolului alimentar de consistenţă solidă
II grad – sunt dificultăţi cu tranzitul bolului alimentar semilichid
III grad – sunt dificultăţi în tranzitul de mâncare lichidă
IV grad – stop complet de tranzit esofagian (nu trece nici lichidul).
o Durerea5,5-50%
surdă, acută, localizată în regiunea gâtului şi toracelui este marcată retrosternal, la
nivelul tumorii sau mai sus
- Iniţial durerea apare în timpul şi după alimentaţie
- Ulterior în stadiul avansat - permanent.
Mecanismul aparitiei: ulceraţiei tumorii, exercitării mucoasei inflamante, a
spasmului esofagian şi în timpul peristaltismului, concreştere a tumorii în
ţesuturile adiacente şi comprimarea vaselor şi a terminaţiunilor
nervoase.
o Hipersalivaţia 8-45% - tardiv
reacţiei glandelor salivare la procesul pathologic - acumulării salivei datorită
stopului de tranzit esofagian şi a implicării nervilor vagi.
 o Regurgitaţia 3-16%
- îndată după mâncare (dacă tumora este localizată
în treimea superioară şi medie a esofagului)
- peste mai mult timp (în caz de localizare în treimea inferioară).
- Voma după 1-2 ore în urma alimentării – cancer în treimea inferioară
-
2. Simptome generale
oboseala, scăderea capacităţii de muncă,excitare, scădere ponderală, inapetenţă,
insomnie, slăbiciune general

3. Semnele de afectare a organelor adiacente.

o Disfonia: afectare a nervului recurent de cele mai dese ori a celui stâng.
o Tuse seacă şi chinuitoare: Implicarea traheei sau a bronhiilor
o Sindromul Horner: afectare a lanţului simpatico
o pneumonie, abces, empiem pleural: creste in plamin
o Fistula esofagobronşică : Concreşterea tumorii în bronhie cu distrucţia ei
poate duce la formare de
o pericardita, mediastinita, hemoragiile din vasele mari.

Diagnostic: Radiografia:
Forma endofită infiltrativă:
- rigiditate segmentară la nivelul tumorii
- stenoza lumenului + dilatare suprastenotică în „formă de pâlnie”.
Cancerul ulcerant
- depou de bariu sau „nişă”
Parieto- şi angiografia, pneumomediastinografia, fibrobronhoscopia
- relieful mucoasei şi concreşterea tumorii înţesuturile şi organele învecinate
Esofagoscopia
- vizualizarea tumorii şi colectarea materialului pentru analiza citologică şi
histologică.
USG, TC, laparoscopiei
- Metastazările la distanţă
Tratament: Tratament chirurgcal:
• Operaţia Lewis
Prima etapă – laparotomie. Mobilizarea stomacului. Artera gastrică
sinistra ligaturată, dar se păstrează vasele pe dreapta. Dilatarea orificiului
diafragmal al esofagului, piloroplastie şi stomacul se deplasează în cavitatea pleurală
pe dreapta.
Toracotomie pe dreapta spaţiul intercostal V. Mobilizarea
esofagului cu tumora. Rezecţia esofagului şi plastia lui cu stomacul mai sus de crosa
aortei.
• Operaţia Harloc
Toracotomie pe stânga cu desecarea rebordului costal şi prelungirea
inciziei până la ombelic. Esofagul se mobilizează de la arcul aortei până la diafragm,
diafragmotomie. Mobilizarea stomacului, rezecţia cardiei cu suturarea orificiului
cardiei. Anastomoză sub arcul aortei a esofagului cu stomacul
• Operaţia Torec – 2 etape
 I etapă – Toracotomie pe stânga. Esofagul mobilizat pe tot traectul. Rezecţia
esofagului în porţiunea superioară. Esofagostomie pe gât din stânga. Toracografie.
Laparotomie. Mobilizarea stomacului (cardiei). Esofagul extras cu
tumora în cavitatea abdominală şi rezecat împreună cu cardia stomacului. Ulterior
se aplică gastrostomie procedeu Vitţel.
II etapă – Peste câteva luni dacă nu sunt semne de recidivă sau metastaze
se efectuează plastie cu ansele intestinului subţire sau cel gros.
• Operaţia Chirşner – Nacaiama
Toracotomie pe dreapta. Mobilizarea esofagului până la cardie,
rezecat şi suturat.Toracarafie. Ulterior mediastinotomie cervicală. Esofagul este
extras la suprafaţă cu tumora. Laparotomie, mobilizarea stomacului. Sub piele se
efectuiază tunel prin care se ridică stomacul pe gât şi se aplică esofago-gastro-
anastomoză.
• Operaţia Gavriliu
Se efectuează în treimea medie şi superioară a porţiunei toracice.
Formarea tubului stomacului din curbura mare prin tunel subcutan
cu anastomoză esofagogastrică.
Tratamentul paliativ
Operaţiile paliative urmăresc scopul asigurării alimentării bolnavului
în stadiile depăşite ale cancerului esofagian cu disfagie completă. Au fost propuse
următoarele metode: intubarea tumorii, efectuarea gastrostomiei tip Vitzel, Kader
sau Toprover.
Operaţia tip by-pas sau anastomoză colaterală de asemenea se
aplică în stenoza esofagului cu disfagie totală.
Tratamentul radioterapic
poate fi radical pentru cancerul esofagian cervical după un program radical.
Radioterapia este folosită în fracţiuni obişnuite – 2Gy. Doza sumară 70-80 Gy. Cel
mai frecvent radioterapia este asociată cu tratamentul chirurgical.