Sunteți pe pagina 1din 2

Rahitismul carenţial comun

Bibliografie

Pediatrie
Patologie digestivă nutriţională şi neurologică la copil

Autori: Dan Moraru, Marin Burlea, Evelina Moraru, Eugen Cîrdei, Georgeta Diaconu
Ed. Fundaţiei Academice AXIS, Iaşi – 2008

1. Următoarele afirmaţii sunt corecteze privind rahitismul carenţial comun cu excepţia:


a. Rahitismul este o boală de nutriţie determinată de hipovitaminoza D
b. Apare în perioada de creştere rapidă a organismului
c. Se manifestă sistemic prin perturbarea metabolismului fosfocalcic
d. Este frecvent întâlnit la adult
e. Rahitismul se însoţeşte de anomalii ale creşterii scheletice
d.

2. Vitamina D are următoarele caracteristici, cu excepţia:


a. Este o vitamină liposolubilă
b. La sugari nevoile de vitamina D sunt de 400 UI/zi
c. Absorbţia vitaminei D se face la nivelul intestinului subţire (80%) sub acţiunea
sărurilor biliare şi a lipazei
d. Vitamina D este o vitamină hidrosolubilă
e. Vitamina D este transportată în sânge de o alphaglobulină (vit.D binding
protein)
d.

3. Rolul fiziologic al calcitriolului este, cu excepţia:


a. Creşte absorbţia activă a calciului în duoden şi jejun
b. Stimulează absorbţia intestinală a fosforului
c. Inhibă reabsorbţia osoasă
d. Creşte reabsorbţia tubulară a calciului na nivel renal
e. Stimulează reabsorbţia osoasă cu eliberarea de calciu şi fosfor din os către
mediul extracelular
c.

4. Consecinţele carenţei în vitamina D sunt, cu excepţia:


a. Fenomenul principal constă în diminuarea absorbţiei intestinale a calciului
b. Apare un deficit de mineralizare osoasă ce afectează întreg scheletul
c. Carenţa în calciu şi vitamina D inhibă parathormonul
d. Reducerea calciului circulant stimulează glanda paratiroidă cu secreţie crescută
de parathormon
e. Hiperparatiroidismul secundar restabileşte calcemia prin diminuarea
reabsorbţiei tubulare a fosforului şi prin reabsorbţia osoasă a calciului ce
contribuie la accentuarea demineralizării scheletului
c.
5. Modificările osoase în rahitism apar cel mai precoce:
a. La nivelul craniului
b. La nivelul bazinului
c. La nivelul toracelui
d. La nivelul membrelor
e. La nivelul coloanei vertebrale
a.

6. Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte în rahitismul carenţial ? :


a. Cifoza dorsală sau lombară în poziţie şezândă
b. Retard staturo ponderal în formele grave şi evolutive
c. Lărgire a bazinului
d. Coxovara (afectând extremitatea superioară a femurului cu diafiza încurbată
spre interior)
e. Întârziere în apariţia danturii
c.

7. Cele mai importante şi patognomonice leziuni radiologice în rahitismul carenţial se


întâlnesc la nivelul metafizelor (Rx. pumn, genunchi) cu excepţia:
a. Lărgirea transversală a metafizei
b. Îngustarea spaţiilor metafizo-epifizare
c. Deformarea în cupă, linia metafizară de calcificare provizorie este concavă cu
apariţia de spiculi laterali (aspect de cupă)
d. Lărgirea spaţiilor metafizo-epifizare ce corespund ţesutului cartilaginos
necalcifiat
e. Aspect dantelat a liniei metafizare
b.

8. Tratamentul preventiv la gravide se face astfel, cu excepţia:


a. 200.000 UI. vit.D intramuscular la începutul lunii a –VII–a
b. Doză zilnică p.o de vit.D 500 ui în anotimpul însorit şi 1000 ui/zi în situaţii
speciale (carenţă alimentară ultimul semestru de sarcină coincident cu perioada
de iarnă; poluare atmosferică)
c. 4000-5000 UI vit.D săptămânal p.o. (duminica)
d. Alimentaţia gravidei să conţină minim 1200 mg calciu zilnic
e. Stoss terapie 200.000 ui vit. D2 p.o. la începutul lunii a-VII-a de sarcină
a.
9. Tratamentul rahitismului carenţial la copil se face cu vit.D şi calciu astfel:
a. În formele uşoare şi medii se administrează zilnic oral 2000-4000 ui vit D, 6-8
săptămâni cu revenire la doza profilactică
b. Administrarea de calciu concomitent în doză de 50-80mg kg/corp nu este
necesară
c. În formele grave de rahitism se administrează 3 doze de vit.D stoss de 100.000
ui i.m. la interval de 3 zile apoi 200.000 u.i vit.D2 după 30 zile i.m sau p.o
d. Calciul se administrează în formele comune de rahitism, 3-4 săptămâni până la
vârsta de 5 ani în doză de 500 mg per os/zi concomitent cu vitamina D
e. La copilul mai mare de 5 ani, calciul se va reduce la 1000 mg/zi
b