PROCESUL DE ÎNGRIJIRE

CANCERUL RECTOCOLONIC
 Definiţie

Cancerul rectocolonic grupează toate tipurile de tumori

maligne localizate la nivelul colonului şi rectului.
Există două categori de tumori maligne, în funcţie de tipul
de celulă din structura peretelui colonic care proliferează
malign:
- epiteliale,
- nonepiteliale.
La nivelul colonului au fost descrise metastaze de la
cancere de sân, ovar, prostată, plămân, stomac,
melanoame maligne.
Localizarea cea mai frecventă este la nivelul colonului
ascendent şi rectosigmoid (rect, joncţiunea
rectosigmoidiană şi sigmoid).
 Etiopatogenie
Mecanismul apariţiei cancerului rectocolonic nu este
cunoscut. Au fost incriminaţi:
factorul genetic;
factori alimentari:
- alimentaţie săracă în fibre vegetale,
- alimente cu conţinut crescut în lipide de
origine animală,
- aport insuficient de calciu,
asociere cu anumite condiţii patologice:
- rectocolita ulcerohemoragică,
- boala Crohn,
- iradierea pelvină (în tumori de col uterin,
vezică urinară),
- polipi colonici.
 Tablou clinic

Cancerul rectocolonic evoluează asimptomatic o perioadă

lungă de timp, dar sunt prezente sângerările oculte.
Tabloul clinic al cancerului rectocolonic cuprinde:
 dureri abdominale,
 tulburări de tranzit (diaree sau constipaţie) şi
modificarea tranzitului intestinal (alternanţa de
perioade cu constipaţie şi diaree), falsa diaree,
 tenesme rectale,
 rectoragii sau hematochezie,
 sângerări oculte care pot duce la anemie
hipocromă, microcitară.
În cazurile avansate masa tumorală poate fi palpată şi are următoarele
caracteristici:
- dură,
- neregulată,
- nedureroasă,
- mobilă dacă tumora este localizată pe colonul transvers.
Manifestările generale apar în stadiile tardive şi constau în:
- scădere ponderală,
- anorexie,
- astenie,
- febră,
- tegumente şi mucoase palide.
Tuşeul rectal este o manoperă obligatorie la orice suspiciune de
cancer rectocolonic.
În stadiile precoce ale cancerului rectocolonic pot apărea sindroamele
paraneoplazice:
- endocrine - hipoparatiroidism, sindrom Cushing;
- cardiovasculare - tromboflebite migratorii, sindrom Raynaud;
- nevralgice (polinevrite);
- cutanate (dermatomiozită, acanthosis nigricans).
 Examinări paraclinice

1. Colonoscopia şi rectosigmoidoscopia - este metoda care

permite diagnosticul, dar care nu poate aprecia extensia
intraparietală a carcinomului.
Endoscopic cancerul rectocolonic poate avea următoarele
aspecte:
- masă vegetantă cu sau fără ulceraţii,
- stenoză a lumenului,
- lumen îngustat care nu se destinde la insuflaţia de aer.
2. Irigografia - constă în vizualizarea cadrului colic după
administrarea de sulfat de bariu.
Aspectul tumorii poate fi de:
- lacună,
- stenoză,
- nişă în lacună.
3. Ecografia abdominală - este mai puţin utilă pentru
identificarea maselor tumorale digestive, dar poate furniza
informaţii despre prezenţa:
- metastazelor hepatice,
- lichidului de ascită,
- infiltrarea ganglionilor limfatici.
4. Ecografia endorectală - este metoda care poate aprecia
extensia locoregională a tumorii rectale.
5. Tomografia computerizată este utilă pentru diagnosticul
metastazelor viscerale şi al adenopatiilor.
6. Radiografia abdominală pe gol - este utilă pentru
diagnosticul complicaţiilor.
7. Radiografia toracică - poate evidenţia metastazele
pulmonare.
8. Radiografia sau scintigrafia osoasă evidenţiază
metastazele osoase.
9. Cistoscopia - este indicată în cazul suspiciunii de invazie a
vezicii urinare.
10. Examene sanguine:
- antigenul carcinoembrionar (ACE) are o
specificitate redusă,
- anemie,
- sindrom inflamator (VSH, fibrinogen, proteina C
reactivă, 2globuline crescute),
- sindrom de citoliză şi colestază (transaminaze,
fosfatază alcalină şi gamaglutamiltranspeptidaza
crescute) în metastaze hepatice.
 Complicaţii

1. Ocluzia intestinală incompletă

2. Perforaţia
3. Fistule vezicale, vaginale
4. Metastazare hepatică, peritoneală
 Tratament
Tratamentul cancerului rectocolonic este chirurgical. Se
face în scop curativ în cazul tumorilor localizate la peretele
intestinal sau paleativ în cancerele rectocolonice
complicate şi/sau cu metastaze la distanţă.
În cazul cancerelor situate pe partea dreaptă a cadrului
colic se face hemicolectomie dreaptă, iar cele localizate pe
colonul descendent hemicolectomie stângă.
În cancerele localizate la nivelul sigmoidului se face
sigmoidectomie, iar în cel rectal sub 6 cm se face
amputaţie rectală cu colostomă stângă.
Tratamente nechirurgicale:
- radioterapie,
- chimioterapie,
- terapie endoscopică paleativă cu laser.
 PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU UN PACIENT CU
STOMIE INTESTINALĂ
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII NURSING RAŢIONAMENT
NURSING
Lipsa de - cunoaşterea - se poartă discuţii cu pacientul supus deja - împărtăşirea experienţei
cunoştinţe despre derulării operaţiei şi a intervenţiei chirurgicale şi se notează atenuează anxietatea,
intervenţia măsurilor impresiile pozitive şi negative permi-te exprimarea
chirurgicală şi preoperatorii - utilizarea ilustraţiilor pentru a indica sentimentelor
măsurile amplasarea şi aspectul stomei, dacă - reduce anxietatea şi
preoperatorii pacientul este interesat şi receptiv teama continuă
- se explică pacientului că este uneori - se reduce flora
necesară evacuarea mecanică a microbiană intestinală
intestinului şi administrarea de antibiotice
pe cale orală sau parenterală

Perturbarea - ameliorarea - se încurajează pacientul să-şi exprime - precizarea temerilor pa-

conceptului de conceptului de sine sentimentele vis-à-vis de stomie cientului va ajuta asistentul
sine legată de - se pune pacientul în legătură cu alţi să ia măsuri de reducere a
modificarea pacienţi cu stomie acestora
aspectului - se va spune pacientului că va fi alături - reconfort pentru pacient,
corporal de el când va vedea şi atinge stoma pentru reduce sentimentul de
prima dată izolare
- creşte dorinţa pacientului
de a vedea şi atinge stoma,
se poate răspunde la
întrebări
Anxietatea - reducerea anxietăţii - se oferă informaţii pacientului
legată de despre funcţia sa intestinală:
pierderea • caracteristicile scurgerilor
evacuării • frecvenţa evacuării
intestinale - se învăţă pacientul cum se alege,
voluntară aplică punga colectoare, cum se
schimbă, cum se irigă stoma
- se explică pacientului că pungile
sunt etanşe, că se pot utiliza
substanţe deodorizante
- informaţii pe înţelesul
pacientului favorizează
adaptarea psihologică a
pacientului
- setul prea mare pentru
orificiul stomei duce la
refularea secreţiilor în
exte-rior, neaplicarea
barierelor de protecţie
determină leziuni la
nivelul tegumentelor
- manipularea setului
necesită dexteritate,
obţinerea ei încurajează
pacientul să înveţe
aceste lucruri
- reduce anxietatea,
previne izolarea
pacientului din punct de
vedere social
Risc crescut de - menţinerea - se informează pacientul care sunt - în mod normal ţesutul
alterare a integrităţii pielii semnele şi simptomele de iritaţie şi cutanat din jurul stomiei
integrităţii inflamaţie a pielii este roz pal fără leziuni,
pielii din jurul - se va explica modul în care se trebuie să fie asemănător
stomiei legată aplică o barieră cutanată cu pielea abdominală
de secreţiile - se învăţă pacientul să-şi cureţe cu - aceste produse protejează
iritante blândeţe pielea din jurul stomei pielea de enzime şi bacterii
evacuate - se învăţă pacientul să îndepărteze - curăţirea blândă cu apă
punga colectoare şi săpun reduce iritarea
pielii şi previne apariţia
leziunilor
- îndepărtarea cu blândeţe
a pungii colectoare previne
iritarea pielii
Risc de deficit - menţinerea - efectuarea unui bilanţ nutriţional - pacientul reacţionează di-
nutriţional unui aspect complet pentru a stabili consumul ferit la unele alimente în
legat de refuzul nutriţional de alimente care să prevină funcţie de sensibilitatea sa
alimentelor adecvat creşterea peristaltismului şi iritarea - conţine reziduuri, pro-
care ar putea intestinului voacă retenţia de apă,
provoca dureri - educarea pacientului să evite măresc volumul materiilor
gastrointesti- alimentele cu conţinut mare de fecale şi stimulează
nale celuloză evacuarea
- educarea pacientului să evite - aceste fructe cresc
consumul exagerat de fructe ca: volumul scurgerilor
banane, prune, struguri care
provoacă o iritaţie
Risc de deficit de - menţinerea unui - efectuarea bilanţului hidric (intrări, - permite verificarea echili-
volum lichidian echilibru hidric ieşiri) brului hidric
legat de anorexie - verificarea sodiului seric din urină şi - o diferenţă între ingestie şi
sau vărsături sânge eliminare indică debitul unui
- observarea culorii tegumentelor şi dezechilibru hidric
aspectul mucoaselor - normal o persoană ingeră
lichide şi alimente şi excretă
prin urină, materii fecale,
transpiraţie, respiraţie
- echilibrul hidroelectrolitic
este menţinut în mare parte
de sodiu. Vărsăturile antre-
nează pierderea de sodiu.
Pierderile de sodiu se conjugă
cu cele de potasiu. Un deficit
important de potasiu este
asociat cu o reducere de
bicarbonat de potasiu
intracelular, care provoacă
acidoză şi hiperventilaţie de
compen-sare
- un dezechilibru hidroelec-
trolitic determină uscarea
tegumentelor şi mucoaselor şi
în acest caz e necesar să se
precizeze rapid gradul
deshidratării
Durere - prevenirea sau - administrarea cu regularitate a - promovează o stare de
ameliorarea durerii şi analgezicelor prescrise bine psihică
disconfortului - încurajarea pacientului să adopte - diminuarea durerii
poziţia semişezând, apoi şezând când este permite şi o ventilaţie
capabil (susţinut cu perne şi pături) pulmonară adecvată
- explicarea tuturor procedurilor, încura- - favorizează drenajul la
jarea pacientului să pună întrebări şi să- locul plăgii operatorii
şi exprime anxietatea - reduce anxietatea pacien-
tului
- asigură cooperarea
- promovează starea de
bine psihică

Hemoragia - sesizarea promptă a - observarea plăgii, a drenajului plăgii - aprecierea pierderii ex-
semnelor de operatorii, a stomei, a pierderilor de cesive de sânge face
hemoragie sânge posibilă luarea măsurilor
- puls, TA - la 1/2 h - 2 h, 2 h - 4 h, apoi la de oprire a hemoragiei şi
4h- 8h înlocuirea rapidă a pier-
-observarea culorii şi temperaturii derilor
tegumentelor - semnele hemoragiei
includ:
• sângerare vizibilă
• tahicardie
• puls slab bătut
• paloare
• piele rece şi umedă
Infecţia - prevenirea infecţiei - asigurarea tehnicilor aseptice în - previne pătrunderea
timpul îngrijirii plăgii operatorii micro-organismelor la
- măsurarea temperaturii la 2h imediat nivelul plăgii operatorii
postoperator şi dacă este satisfăcătoare - pirexia indică prezenţa
la 4 ore în continuare infecţiei
- observarea aspectului stomei: roşeaţă - indică prezenţa unei
excesivă, secreţii purulente infecţii

Incapacitate de - asigurarea igienei - ajutarea pacientului în efectuarea - asigură confortul pa-

a-şi efectua personale a îngrijirilor igienice cientului şi reduce riscul
îngrijirile pacientului până - efectuarea igienei cavităţii bucale la 2 infecţiei la nivelul plăgii
igienice când este capabil de - 4 ore până când sunt capabili să operatorii
autoîngrijire tolereze lichidele pe cale orală - asigură confortul şi
igiena pacientului

Reducerea - prevenirea - schimbarea poziţiei la 2 - 3 ore - previne apariţia

mobilităţii complicaţiilor legate - observarea aspectului tegumentului în escarelor
de imobilitate locurile expuse presiunii - identificarea rapidă a
- utilizarea mijloacelor de reducere a debutului escarei
presiunii (colaci de cauciuc) - reduce presiunea
- încurajarea pacientului să respire exercitată asupra
adânc tegumentului
- încurajarea pacientului să efectueze - favorizează expansiunea
mişcări ale membrelor şi să-şi schimbe pulmonară, previne
poziţia în pat apariţia infecţiilor
- încurajarea mobilizării precoce - previne apariţia
- administrarea de heparină la indicaţia trombozei venoase
medicului profunde