CURS 7

ANTRAX
(Dalac, Buba neagra, Carbune sau pustula maligna)

Def.: boala infectioasa produsa de Bacillus anthracis, care afecteaza majoritatea speciilor de
mamifere domestice sau salbatice si omul.

Etiologie:
Bacillus anthracis – bacterie de forma dreptunghiulara, cu capetele retezate, Gram pozitiva. In
cadavrele vechi, nedeschise, germenii nu se mai multiplica si mor. In afara organismului, in
cadavrele deschise si pe mediile de cultura, B. anthracis sporuleaza.
B. anthracis isi datoreaza patogenitatea atat virulentei cat si toxicitatii. Virulenta este asigurata
prin functia de aparare antifagocitara a capsulei si prin intermediul unor enzime. Toxicitatea se
datoreaza exotoxinei specifice, constituita din 3 fractiuni proteice si care isi manifesta efectul
edematogen, imunogen si letal numai sinergic.

Caractere epidemiologice:
Receptivitate – toate animalele homeoterme. Cele mai receptive sunt ovinele si caprinele, urmate
de taurine, cabaline, bubaline, camelide, cervidee, si alte ierbivore domestice si salbatice.
Porcinele si carnasierele sunt mai putin sensibile, la pasari apare foarte rar. Porcul pitic si unele
rase algeriene de oi au o rezistenta genetica fata de infectia carbunoasa. La om se intalnesc forme
localizate si forme septicemice.
Animalele tinere, din rase perfectionate sau cele stresate, sunt mai sensibile.
Surse si cai de infectie – in timpul bolii germenii sunt eliminati prin toate secretiile si excretiile.
Cadavrele nedeschise se “autosterilizeaza” in cateva zile, dar daca au fost sfasiate de carnasiere
sau pasari rapitoare, germenii sporuleaza asigurandu-si o supravietuire in sol si pot difuza pe
suprafete intinse (1g splina contine 4.5 miliarde de germeni).
Ierbivorele se contamineaza pe cale digestiva, prin consumul furajelor contaminate, dar
ovinele se infecteaza usor si pe cale respiratorie, inhaland sporii continuti in praful de pe
terenurile contaminate. Este posibila si infectia transcutanata la nivelul unor leziuni accidentale
sau prin intermediul insectelor hematofage.
Porcinele si carnivorele se imbolnavesc prin consum de carne contaminata.
La om infectia se realizeaza pe cale digestiva, respiratorie si transcutanata.
Infectia se poate realiza atat cu spori cat si cu forme vegetative.
Dinamica epidemiologica: sporadic.

Patogeneza:
La poarta de intrare, sporii germineaza trecand in forma vegetativa. Ca urmare a multiplicarii
formelor vegetative la poarta de intrare, reprezentata mai frecvent de leziuni accidentale ale
mucoasei digestive, ia nastere un edem inflamator local, de unde germenii progreseaza pe cale
limfatica pana la nivelul lnn. regionale, unde continua multiplicarea. In evolutiile septicemice
germenii patrund in circulatia sanguina unde multiplicarea excesiva continua pana la moartea
animalului cand 80% din germeni sunt prezenti in sange si 20% in splina.
Concentratia letala de toxine bacteriene in sange este mai devreme decat realizarea
concentratiei maxime de germeni in sange, ceea ce duce la moarte.

Tablou clinic:
Perioada de incubatie – 1-3 zile la ovine si 3-5 zile la bovine si cabaline
Ovine si caprine – evolutie septicemica foarte rapida, supraacuta sau acuta. In formele cele mai
rapide, dupa o evolutie de numai cateva minute , animalul cade in decubit, prezinta cateva
convulsii si moare. In alte cazuri boala debuteaza prin hipertermie, abatere, tremuraturi
musculare, hiperemia mucoaselor. Animalul bolnav ramane in urma turmei, are mersul vaccilant,
facies anxios, frisoane, scrasniri din dinti, spumozitati sanguinolente nazale, hematurie, eliminare
de fecale hemoragice. Animalul moare in convulsii, cu semne de edem pulmonar si asfixie.
Taurine – forma supraacuta (3-5 ore), acuta (24-36 ore), subacuta (2-4 zile).
In forma supraacuta si acuta – hipertermie, facies anxios, tremuraturi musculare, horipilatie,
atonia prestomacelor cu colici, diaree sanguinolenta si hematurie, cord accelerat, puls slab,
filiform.
In forma subacuta – simptome asemanatoare dar mai putin drastice, terminate uneori cu
vindecare. Pot apare in plus edeme pastoase, invadante, localizate mai frecvent in tesutul
subcutanat din regiunea salbei, substernal, subabdominal sau in alte zone declive. Aceasta forma
se mai numeste si “antrax extern” sau “antrax cu tumori”.
Cabaline – forma septicemica acuta , rar supraacut si acut. Semnele sunt asemanatoare cu cele
de la taurine. Poate apare si o forma atipica, numai cu tulburari digestive, fara febra , “antrax
apiretic”.
Suine – evolutie localizata, rar septicemic. In antraxul localizat, principala manifestare a bolii
este edemul difuz al regiunii glosofaringiene, care determina jena in deglutitie si
respiratie.Aceasta forma se mai numeste si “glosantrax”, iar febra peste prezenta pe toata durata
bolii.
Carnasiere – forme localizate (glosantrax) sau manifestari digestive (colici, diaree cu sange) si
moarte prin asfixie sau ca generalizare a septicemiei.
Pasari – sub forma de glosantrax, care se poate extinde la cap si la gat.

Tablou morfopatologic:
Cadavrele animalelor cu antrax sunt balonate, cu slaba rigiditate cadaverica, prezentand
scurgeri sanguinolente din orificiile naturale, cu mucoasele aparente cianotice si uneori cu
prolaps rectal sau vaginal.
Legea interzice necropsierea cadavrelor suspecte de antrax pentru evitarea sporularii
germenilor.
 In lipsa suspiciunii de antrax, la ex. necropsic se pot observa : sange negricios, necoagulabil;
petesii sau sufuziuni pe toate seroasele; splina marita in volum de 2-15 ori, moale, cu marginile
rotunjite; pe sectiune pulpa splenica apare negricioasa, de consistenta scazuta cu aspect noroios.
In forma localizata de glosantrax – tesutul perifaringian si perilaringian prezinta infiltratie
serohemoragica, lnn. regionale sunt tumefiate, infiltrate serohemoragic.

Diagnostic:
- pe baza manifestarilor clinice si a tabloului morfopatologic
- confirmare prin ex de laborator – bacteriologice si serologice- de la cadavre foarte proaspete
(de 2-4 ore). Se executa frotiuri din sange si lichidul de edem recoltate cu seringi. Se poate
trimite la laborator o portiune de ureche sau os lung nedeschis, iar daca animalul a fost
necropsiat se trimite si o portiune de splina, Zona de incizie pt prelevarea portiunii de ureche
si a osului lung se vor flamba
- reactia de seroprecipitare Ascoli
- IF, ELISA

Prognostic: grav in formele septicemice si rezervat sau chiar favorabil in formele localizate

Tratament:
- in fazele incipiente ale bolii – antibioterapia (penicilina) cu seroterapia( ser hiperimun
preparat pe cai – i.v., s.c. sau i.m. 100-500 ml la animale mari si 20-50 ml la animale
mici.Daca dupa 5-6 ore nu scade febra se repeta tratamentul.)

Profilaxie si combatere:
- evitarea contaminarii solului cu B. anthracis, deci ecarisarea corecta a tuturor cadavrelor
- vaccinuri tip Stamatin-Sterne constituite din suspensii de spori a unor tulpini acapsulogene-
tulpina R-1190 obtinuta de Stamatin si 34F2 obtinuta de Sterne sunt foarte asemanatoare din
punct de vedere al proprietatilor antigene si imunogene.
- in Romania, vaccinarea anticarbunoasa este obligatorie la ovine, caprine si bovine incepand
de la varsta de 2 luni si la cabaline de la 6 luni.
- antraxul este o boala declarabila si supusa carantinei de gradul II
- locul unde au murit animale cu antrax se se dezinfecteaza cu hidroxid de sodiu10% sau
clorura de var 20%, sau prin arderea unui strat de paie. Se decontamineaza toate utilajele,
instrumentele si suprafetele care au avut in contanct cu animalul.
- in focarele de antrax, pe timpul carantinei, se interzic sacrificarile, operatiile sangeroase si
necropsiile.
- ridicarea masurilor de carantina se face dupa ce au trecut 14 zile de la ultimul caz de moarte
sau vindecare si de la vaccinare.
 MORVA (Rapciuga)

Def : boala infectocontagioasa grava a solipedelor, transmisibila la om, produsa de Burkholderia

mallei, caracterizata prin producerea de granuloame specifice si ulcere, cu localizari principale
pe mucoasa nasofaringeana, cutanata si pulmonara, cu afectarea concomitenta a vaselor limfatice
si lnn. aferente.

Etiologie:
Burcholderia mallei pana nu demult denumit Pseudomonas mallei sinonim cu Actinobacillus
mallei. Este o bacterie Gram negativa, de forma bacilara, nesporulata, necapsulata.

Caractere epidemiologice:
Receptivitate - magar, catar, bardou, cal, mai putin felidele si camilele dar avand ca sursa
primara de infectie tot solipedele. Varsta nu influenteaza receptivitatea dar starea de intretinere
da.
Surse de infectie – pentru om este calul bolnav. Caii elimina germenii prin secretii nazale si
secretiile ulcerelor morvoase, contaminand aerul, apa, furajele, harnasamentele, asternutul, etc.
Portile de intrare –mucoasa digestiva si respiratorie, pielea lezionata.
Evolutie - cazuri sporadice, dar in unele circumstante pot apare epizootii.

Patogeneza : de la poarta de intrare, germenii patrund pe calea vaselor limfatice in organele si

tesuturile pentru care au afinitate – pulmon, piele, mucoasa naso-faringeana. Leziunea primara
(afect primar) se poate forma chiar la acest nivel. De aici, germenii difuzeaza spre lnn regionale
unde formeaza alte leziuni care impreuna cu afectul primar formeaza complexul primar. In
continuare diseminarea se poate face fie tot pe cai limfatice, fie prin patrunderea in sistemul
circulator sanguin, fie pe cai canaliculare, fie prin continuitate. Procesul infectios poate stagna,
chiar involua, dar diseminarea poate fi reluata ulterior pr fondul interventiei unor factori de stres.
Leziunea de baza in morva o constituie granulomul (nodulul) morvos . In evolutia lui,
granulomul morvos poate parcurge 3 stadii : granulom tanar, granulom matur necalcificat si
granulom matur calcificat.
Nodulii care se gasesc la suprafata mucoaselor sau a pielii au tendinta de a se necroza si deschide
prin ulcere, eliberand tesutul necrozat, bogat in germeni.

Tablou clinic:
Perioada de incubatie –2-4 saptamani.
Poate evolua acut si febril in special la magar, insa evolutia obisnuita la cai este cronica.
Morva pulmonara – morva ascunsa sau oculta pt ca poate evolua cu simptome foarte discrete,
sau poate evolua cu simptome evidente de bronhopneumonie.
Morva nazala – inflamatie a mucoasei nazale, noduli mici, cenusii si ulcere pe suprafata acesteia.
Uneori ulcerele au tendinta de vindecare lasand in urma cicatrici vicioase, stelate. Din 1 sau
ambele orificii nazale se scurge un jetaj mucos, apoi chiar purulent care se poate usca sub forma
de cruste.
Lnn submandibulare sunt marite in volum, indurate, aderente la piele si tesuturile din jur, dar nu
au tendinta de abcedare.
Morva cutanata – noduli si ulcere pe piele, edemul tesutului conjunctiv subcutanat, inflamatia
vaselor limfatice si a lnn. explorabile. Nodulii sunt adesea insirati pe traiectul vaselor limfatice.
Centrul nodulilor se necrozeaza si se elimina lasand in loc ulcere crateriforme, din care se scurge
un lichid galbui (limfa) apoi purulent, leziune cunoscuta sub denumirea de farcin sau “
cartita”.Vasele limfatice din zona proemina sub forma de coarda limfatica. Pe laturile corpului
pot apare tumefactii indurate, nedureroase, care devin fluctuante, cu continut galben si cu aspect
uleios, numite chisti morvosi.
Localizarile genitale, articulare, osoase sunt rare.

Tablou morfopatologic:
- granulom morvos tanar – centru translucid, zona negricioasa la periferie.
- gramulom matur necalcificat – centru necrozat care se poate elimina ca urmare a ulcerarii
- granulom matur calcificat – are loc o calcificare partiala centrala si o tendinta de fibrozare
periferica.
- in cazul localizarii pulmonare- noduli mici- morva miliara pulmonara acuta (magari)
- eliminarea maselor necrozate pot lasa in loc caverne.

Diagnostic:
- pe baza manifestarilor clinice si a leziunilor
- diagnostic diferential – gurma, limfangita epizootica, limfangita ulceroasa
- pt confirmare – teste serologice, alergice, mai rar ex bacteriologic, bioproba si ex
histopatologic.
- pt depistare – maleinare intradermopalpebrala si subcutanata; RFC
- ex alergic – se face cu maleina (derivat proteic purificat-PPD) obtinut din culturi de
Burcholderia mallei.
- Maleinarea intradermopalpebrala - se face prin inocularea i.d. a 0.1 ml maleina in pleoapa
inferioara, la jumatatea distantei dintre unghiul intern si extern al ochiului, la cativa mm de
marginea libera a pleoapei. Rezultatul se citeste dupa 24 ore prin aprecierea reactiei locale. In
cazurile pozitive se constata edemul pleoapei inoculata si conjunctivita mucopurulenta,
eventual cu coarda limfatica, limfonodita regionala, extinderea edemului si reactie generala.
In cazurile dubioase apare edem putin pronuntat al pleoapei, fara reactie conjunctivala sau cu
reactie redusa seromucoasa. Daca rezultatul este neconcludent se poate repeta maleinarea la
celalalt ochi in ziua citirii rezultatului la maleinarea IDP.
- Maleinarea oftalmica – consta in instilarea a cateva picaturi de maleina in sacul conjunctival,
reactiile pozitive manifestandu-se prin blefarita si conjunctivita.
- Maleinarea subcutanata – se executa dupa 3-5 zile de la maleinarea IDP la toate animalele
reactionate pozitiv sau dubios la malinarea IDP, care nu prezinta simptome de morva. Se
 inoculeaza s.c. 1 ml maleina pe latura gatului, in mijlocul unui patrat de 15/15 cm. Se
termometreaza animalele la orele 12, 18 si 22, odata cu ultima termometrare facandu-se si
inocularea maleinei. A doua zi incepand cu ora 6 dimineata se repeta termometrarile din 2 in
2 ore, pana la orele 22. A treia zi se mai fac 3 termometrari la orele 6, 12, 18. Interpretarea
rezultatului se face pe baza curbei termice, a reactiei locale, generale si focale. Daca
rezultatul este dubios se repeta la 28 zile.
- ex serologic – RFC - sangele trebuie recoltat de la animalele pozitive sau dubioase la IDP in
ziua citirii reactiei sau dupa 30 zile de la IDP si 60 zile de la maleinarea s.c.

Prognostic:
- in cazul confirmarii diagnosticului – nefavorabil

Tratament:
- nu se recomanda la animale datorita parazitismului intracelular al germenului
- tratament cu antibiotice si sulfamide la om

Profilaxie si combatere:
- Romania este indemna de morva
- apartine listei B a OIE
- se controleaza prin RFC 5% din cabalinele mai in varsta de 12 luni, o data pe an, cabalinele
importate in perioada de carantina profilactica dupa 7 zile de la sosire, cabalinele care se
exporta cu 30 zile inainte de imbarcare
- se controleaza prin maleinare IDP : cabalinele care urmeaza sa fie taiate pentru consum
uman sau pt furajarea animalelor; cabalinele cu reactii pozitive sau anticomplementare la
RFC; cabalinele folosite in scop didactic sau experimental.
- boala se declara oficial si se instituie carantina de gradul II
- animalele bolnave se ucid, iar cadavrele lor se distrug
- stingerea bolii si ridicarea masurilor de carantina se face dupa 60 zile de la ultimul caz de
moarte sau ucidere, daca a fost efectuata dezinfectia finala si nu mai exista animale in
observatie, dar din efectiv nu vor mai putea fi scoase solipede timp de inca 6 luni, de la
stingerea bolii.