' Tfni exprirn recunostinta 91 aduc muljunriiri colegelor mele LUCREJIA TITIRCA MARIA ZAMFIR GHERGHINICA

asistente medicate si profesoare de nursing la §coala sanitarS GAL MARIUCA IVAN

postliceala „Carol Davila", Andrada Barcsy, Virginia Popa si iuliana
Visovan, pentru ajutorul acdrdat cu competent^ la restructurarea si MONICA SEUCHEA MARIANA ARDELEANU ELENA
revizuirea volumelor i si II ale Ghidului de Nursing. DOROBANTU MARIA PESEK GEORGETA BALTA
Lufcrgjte Tmrca

Descrieres CIP a Bibllotecil Nationals a RamSttiei Ghld dc nursing cu tebnicl de

TEHNICI DE EVALUARE SI
evaluare $i Ingrljiri corespao^toare nevoUor finxdameatale / Lucrejia Titlrca
(coord.), Elena Dorobantii, Gherghinica Gal,... -Ed. a 7-a, - Bucuregti: Viafa
Medicala RomSneasc&, 2008 2 vol.
INGRIJIRIACORDATE DE
ISBN 978-973-160-010-9
Vol. 2. - 2008. - Btbliogr. — ISBN 978-973-160-015-4

I. Titircfi, Lucrejia (coord)

ASISTEMTII MEDICALS
II. Gal, Gherghinica
III. Dorobanfu, Elena

614053.5
GHID DE NURSING
AUTORI: Vol. II

EDITURA BVIATA MEDICALA ROMANEASCA" Bucuregti, sector 1,

str. MNsterulut nr. 1-3, cod postal 70109
Redactor de carte: Or. Mihail MIHAILIDE TELEFON: 315.61.09; FAX: 315.69.80

Tehnoredactor; loan DUMITRENCO

Coordonator lucrare
Tehnoredactare computerizata
5i coperta: ■ Gina MANC1U
Operator: Mirela DUMITREAN
LUCRETIA TITIRCA
Corectori: Nlcoleia VAcARESTEANU Emii
FRATILA
EDITURA VIATA MEDICALA ROMANEASCA
Scurt istoric al TngrijWlar de sanatate
: - Teama de boala si de moarte, promovarea star!! de sanatate si prevenirea Tmbolnavlrilor
sunt dntotdeaunain aienfiaoamenilor. In acest context, profesiade asistenta medbala - sub
diferiteie ei denurniri, nascuta dintr-o initiative particulara de insplratie caritabila ~, s-a
dezvottat prin ea insasi. Masura dasmului parcurs trece prin trecut, ea o privire aruncata Tn
urma, care inspira mersul Tnainte. Nimic nu este imuabil, mai ales in aceasia profesie cu o atat
de Sarga implicate sociaia, pentru ca Tngrijiriie de sanitate sunt o components esenjiala a
societatn care evolueaza o data cu ea.
ypm.puncta pe seurt momentele mai important© din acest trecut.

1. Practici de Tngrijire tn civilizatiile antichitat/ii

• originea ingrijiriior de sanatate, ca funcjie, se confunda cu cea a istoiiei medicinii;

• mitul genezet - Eiblia si prescriptiile de interes igienic si medical; #pjaptici
magicQ-religioase: animismul, trepanatiiie craniene;
. , • medicina saeerdotala si divinitati medicate Tn civilizatiile: sumeriana, indiana, chirioza,
iudaica, greco-romana;
" de notat faptul ca medicul hindus Tsharaka, care a trait Tn primul secol al erei crestine si a fixat
in serfs trad ilia medicala indiana, relateaza pentru prima data Tn istoria mediqinii despre
calitatJIe, functiiie si indstoririie ajutoailui medicului, pe care g&ndirea noastra moderna Ti
asimileaza cu asistentul medical generalise nom cu sange rece, viguros, amabil Tn purtarea sa,
nebarfind pe nimeni, aient la novo lie bolnavului, urmand cu stricteje si neobosit ■
instrycjjunile medicului; cunoaste compozitia si prepararea. drogurilor; Inteligent, devotat
bolnavului, avand deprindarea curateniei norpulul; se * - , distinge prin cur^Ienia mainilor lui si

3
 prin atasamentul fata de persoana care .-- J-a angajat; dotal cu inteligenta si Tndemanare,
Tnclinat spre bunatate si apt pentru orice serviciu pe care bolnavui Ti solicits; spirit deschis si
expert Tn prepararea alimentelof;; familiarizat cu masajul si fricjfunile, Tn a face patul si a
.mobiliza bolnavui; competent Tn a doza medicamente; Tntptdeauna gate,

rabdator si obisnuit a veghea pe cei Tn suferinta; niciodata rau intentlonat la orice solicitare
fie a medicuiui, fie- a bolnavului.
• tamaduitori, vraci, barbieri, spiteri.
2. Caritate ?i tngrijiri in tlmpurlle medievale
Din antichitatea precre^tina pana la sfarsitul secoluiui XIX Ingrijiriie de sanatate au fost
asigurate de persoane benevote, care apartineau comunitajilor religioase si a caror bunavointa ?i
devotament suplineau competenta tehnica:
• 390 d. Ch. la Roma - primul spitai fondat de Fabiola, prima infirmiera a timpurilorcre§tine;
• scoala din Salerno (Italia) aproxEmattv 1050 d. Ch. - maasa Trotula „despre bolile femeilor
Tnainte, tn timpul si dup& facere";
• Ordinul Diaconeselor si serviciile de sanatate comunitara: a hrani pe cei flamanzi si insetaji,
a Tmbraca pe ceidespuiatj, a adapostl pe cei fara adapost, vizitarea cefor Tnchi^i, tngrijirea
bolnavilor si Tnmormantarea mortilor;
• ordine spitalicesti dupa cruciade: cavalerii Sf. loan din lerusalim; Ordinul Benedicttn;
• Sf. Vincent de Paul (1576-1660) - Franja, organizator si reformator a! caritatji si „fiicele
caritatii'' (1663), primefe scoli cu caracter semireligios pentru formarea personaiului de mgrijire a
bolnavilor;
• Elisabeth Fry (1780-1845) - initjatoarea reformei de asistenja sqdala Tn Anglia: Institutu! de
Nursing Sisters la Bishopsgate;
• Frederika MQnster-Fliedner, initiatoare, formatoare si promotoare a nursingului in scoala
patronata de Ordinul Diaconeselor din Keiserwerth, 1836.
3. Inceputul Tngrijirilor moderne
La Tnceputu! secoluiui XIX, vocatia de asistenta se degajeaza treptat de specificul caritabil,
exprimandu-se progresiv prin caracterul de veritabila profesiune, care Ti confera numeroase
drepturi laiGe, ramanand Tnsa Intotdeauna tncarcata de Tndatoriri morale:
• Florence Nightingale (1820-1910) - Tntemeietoarea ingrijirilor moderne si a principiilor
urnanitare regaslte si Tn organlzarea si functtonarea Crucii R05H.
• formatoarea si organlzatoarea primei scoli laice de Tngrijiri Cn lume, 1860, pe langa
Spitalui St. Thomas din Londra;
** fn amintirea principiilor morale pe care le-a practical si Tnvalat, succesoarele sale
tnstaureaza prestarea unui juramant solemn, cunoscut sf depussl astazi Tn unele scoli
5 9
sub denumirea de" juramantul Florence! Nightingale": „ma angajez solemn Tn fata lui
Dumnezeu si Tn prezenta acestel adunarl sa due o viaja Integra si sa-mi Tndeplinesc
TndatorirHe profesionale; ma vol abtlne de la orice practica delictuaia si nu vol admin!
stra nici un remediu vatamator; vol face totul pentru a creste nfvelul profeslunll mele si
vol pastra discrete totafa asupra lucrurilor si faptelor ce-rni vor fi marturisite, si a
secretelor de familie pe care practica profesionala mi le va face cunoscute; voi ajuta cat
pot mai bine medicul ?n munca sa si ma voi devoia binelui celor ce-mi vor fi Jasafi tn
grija".
• Edith CaveH (1866-1915)-organlzatoarea primei scoli moderne de Tngrijiri Tn Betgia,
dupa modelui Florence Nightingale;
• 1889 - ia fiinja la Londra, Consiiiul Internationa! al Asistentjlor (I.C.N.), care organizeaza
conferinte si congrese o data la patru ani;
• Virginia Henderson (1897-1996) - creaioarea primei teorii stiintjfice a nevoilor de Tngrijire
a omului sanatos si bolnav, cunoscuta ca teoria celor 14 nevoi fundamentale ale omului (1952);
• 1988, Conferinja de la Viena stabileste ca misiunea asistentei este de a ajuta oamenit s£-si
determine si sa-si atinga propriul potential de sanatate atat prin modul de a trai, cat si la locul de
munca.
4. Ingrijiriie de sanState in |ara noastra
• mediqina dacica, 2amolxls - „sa vindecam trupul o data cu sufletul"; •temple ale zeilor
vindecatori: Esculap, Hygeia;
• practica medicinii populare: valori spirituaie, boala, vraji, descantece, superstilii, vraci,
barbieri;
• (acasuri tamaduttoare: bolnrfe, ospicii, medicina cu caracter mistic, religios pe langa
manastiri;
• .1292; primul azil-spitai la Sibiu, Tntemeiat do Cavalerii Cruciferi;
• spitale-azil la Bistrita, Rasnov, Codlea, drept lacasuri de adapost si ocrotire pentru cazuri
sociale: izolarea bolnavilor contagiosa, ciumatj, leprosi sau bolnavi mintali;
• 1842; scoala de mica chirurgie pe langa Spitalui Coljea (Bucuresti) a dr. Nicolae
Kretzuiescu, unificata Tn 1855 cu scoala de felceri civili a dr. Carol Davila;
• 1859, lasi, scoala companiei sanitariior organizata de dr. iostf Czihoc si formarea
subchirurgilor, feicerilor sfagenjilor sanitari;
• 1879, Bucuresti, scoala surorilor de caritate dupa modelui Fliender, initjata de dr. C.
Severeanu;
• 1873, Oradea, scoala de moase;
 • 1901, la Bucuresti are loc congresul de constitute.al Societafii corpufui sanitar din Romania,
presedinte - subchirurgu! C. Panaitescu, presedintele publicatiei „Monitorul sanitar";
• 1906, la Bucuresti - Congress! „AsociaSiei Generale a Corpului Sanitar din Romania;
• 1919, la Cluj se deschlde scoaia de surori de ocrotire condusa de Lucia Bologa Puscariu, la
initjativa prof. dr. luliu Hatjeganu;
:r«rf.9£9*.{a lasi se organizeaza Instrtutul de Surori de Ocrotire (cu durata de trei
ariijv.bbfidtfsde Eugenia Popa;
• 1936, are loc, la Cluj, Congresul Genera! al Surorilor de Ocrotire din Romania;
; cunostlnjele necesare ameliorarii practicii, diferite de aie medicuiui, psihologului sau asistentei
• 1949, la Bucuresti se organizeaza sindicatele sanitare Tn cadrul carora activeaza 51
societajiie sanitare ale personalului medicaf-sanitar;
• 1952-1974, Bucuresti - apare revista „Munca sanitar&B;
• 1962, Bucuresti — organizarea Uniunii Societ&Jiior de Stiinje Medicals (U.S.S,M.)!cu o
secjiune de cadre medii, care urm&reste cu precadere:
• cunoasterea problemelor prioritare ale asistenjei medicaie si a metodologiei optime de
prevenire, depistare, Tngrijire si recuperare precoce si eficienta;
** Tmbunatalirea comportamentului etic si profesional In scopul cresterii responsabiiitajii 51
gradului de constiinj&;
• 1988 - Conferinja de la Viena, prima conferinja europeana dedlcata Tngrijirtlor, la care a
participat si o delegate din Jara noastra cu 0 lucrare pregatlta de un colectiv de asistente din Sibiu
si susjinuta de Marliese Herbert, asistenta sefa a Spitalului Judejean Sibiu;
• 1990, Bucuresti - reorganizarea U.S.S.M. secjiunea cadre medii, sub denumirea de
Asociajia Najjonala a Asistenjilor Medicali (presedinta Gabriela Bocec) si aderarea la I.C.N.;
• 1990 - constituirea Sindicatului SANITAS; . \
• 1992, Bucuresti - prima Conferinja Najlonala privind Educajiatn Nursing, cu sprijinu! OMS;
• 1993, Bucuresti - editarea publicajiei Jurna! de nursing" si a volumuiui „ Principiile
fundamentale ale Tngrijirii bolnavului" aie Virginiei Henderson;
• 1997, Delphi - Tntalnirea anuala" a Comitetuiui permanent al nurselor din
Regiunea.Europeana si a grupurilor de interes profesional, la care a participat, din Romania,"
Gabrieia Bocec si Geta Marza, presedinta Asocia|iei Najiontle a Asistenjilor Medicali si, respectiv,
membra a comitetuiui director.
Paralel cu evolujia Tngrijirtlor de sanatate, asistentele au intreprins studii teoretice asupra
naturii practicii lor si a obiectivefor funcjiiior ce le au Tn societate.
Procesul de ingrijire ca metodologie proprie a nursingului a fost conceput Tn
1953, cSnd a--fost definit si termenul de diagnostic de ingrijire, creat ca o elapS
necesara a procesului. Dupa 1970, studiul nursingului ca stiinja a Tngrijirilor s-a
extins Tn Europa de Vest datorit& efortului conjugat al nurselor din SUA, Anglla si a
asistentelor din Franja si Canada, care au perseverat Tn acth/itatea lor, pentru
6 9
identificarea funcjiiior lor, pentru clarificarea' si definirea locului si rolurilor lor Tn
echipa de. Tngrijire. Drept urmare, Tn mal 1972, la Consiliul Europei, profesionistele
Tngrijirilor lau fost definite ca „ persoane care au fost scolarizate si au objfnut o
diploma recunoscutS de statul lor, care au dreptul sa" asiste omul sanatos si sa
ingrijeasca omul bolnav". Deftnijia a fost acceptatS si Tnsusita la eel de-al V-lea
Raport al Comitetuiui OMS. l'
Fundamentand ca pe o discipline aparte Tngrijirila de sanatate, Florence Nightingale a
susjinut ca „pentru profesionistii ei se cere o pregatire distinct^ a medicului\ Urmasele ei au
dovedit.acest iucru prin cercetarea si crearea unor models conceptuale, care furnizeaza
sociale. Enumeram cateva dmtre aceste personality:
(
11 Hildegard Peplau, doctor Tn psihoiogie si nursing psihiatric (1947), a facilitat
inlroducerea programului de nursing In Befgia (1952); presedinta a Asociajrei Nurselor din
America; profesor emerit al University Rutgers (SUA).
■Faye Abdellah, director al Serviciilor de Sanatate Pubiica din Washington si profesor de
nursing la Universitatea Columbia, New York (1960), a identifies! 21 de probleme de Tngrijire pe
care le cuprinde Tn patru domenti: contort, igienS si siguranja, echilibrul fiziologic, factori
psihologici si factori socio-comunitari.
■Ernestine Wiedenbach, master Tn Sanatate publics la Universitatea Columbia - New York
si profesor emerit la Universitatea Yale (1964).
■Martha Rogers, master Tn Sanatate publicd, doctor in educajie si profesor emerit al
University Columbia - New York (1970), considers fiinja umana drept un camp de energie care
coexists cu Universul; seppul Tngrijirilor este de a menjina si promova sanatatea, a preveni boala,
a Tngriji bolnavii si a supraveghea readaptarea.
■Betty Neuman, master Tn Sanatate psihiatric^ si doctor in Sanatate pubiica la
Universitatea din Los Angeles (1972), concepe Individul ca Un ansamblu de factori, care
funcponeaza precurn un sistem deschls; scopul Tngrijirilor este de a ajuta individul, familiile si
grupuriie de indivizi sS atingfi starea de bine si sa o menjina la un nivel optim.
■Caiiista Roy, presedinta Departamentului de Nursing ia Golegiul Saint-Mary din Los
Angeles si fellow al Academiei Americane de Nursing (1976), susjine ca Tngrijirlle au scopul de a
identifica tipurile de exigenje ale mediuiui intern si extern al indivldului si sa-! ajute sa se
adapteze acestora.
Intr-o forma generala, practica asistentei medicaie se poate defini ca o relajie de ajutor si
Tngrijire dinamica, Tn care asistenta ajuta pacientul sa objina si sa menjina cea mai buna stare de
sanatate posibilS. Pentru a atinge acest scop, asistenta aplicS In procesul de Tngrijire, cunostinje
si competenje ce caracterizeaia profesia sa, precezate tntr-unul din modelele conceptuale.
Normele stabilito prin asociajiile profesionale furnizeaza linii de conduits pentru o practical
competent^ de securitate si profesionailsm,
 Studiind mesajele antichitSjil, ajunse pana Tn ziiele noastre, observam
perenitatea exigenjei morale Tn exercijiul profesiuhii, complementu! nedisociat a!
formarii tehnice a celor care exercita arta de ingrijire a pactentului si a pastrarii
sanatajii omului. Diferitele aspirajti carora oamenli le-au atribuit valoare morala au
impregnat si fasonat, pujin elite pujin, mostenirea armonios sintetizatci a marilor
curente spirituale: iubirea binelui, respectul persoanei - mostenire de la gSndirea
greaca; respectul viefii, cultul legii sacre izvorate din gandirea iudaica; marejia
ordinii publice, forja solidarilajii inspirate de romani si iubirea aproapelui, umiiinja,
mila, sacrificlul ca baze esenjiale ale crestinismului. . ■ K. Gebbie §i M. A. Levin, 1975 - initjaza o conferinja natjonala Tn vederea clasificarii
Din aceastS sursS comunS, de unde rezult§, traversand orice Iucru etem, respectul viejii si al
persoanei umane, s-a desprins Tn afara principiilor fundamentale, perceptele morale particulare
aie membrilor echipet de Tngrijire. Desi responsabilitfijile lor tehnice si morale se exerctt& la
diferite niveturi, deontologia rSmane garantul comun al caracterului relajiilor tntre asisterrtaV,
medic, bolnav.
Procesul de nursing
V EVOLUTIA PROCESULUl DE NURSING
> DEFINITE - CARACTERIST1CI
>: AVANTAJELE PROCESULUl DE NURSING
> ABiLITATI NECESARE UTIUZARII PROCESULUl DE NURSING X CUNOSTINTE NECESARE
PENTRU PROCESUL DE NURSING
> ACTIVITATI DESFASURATE DE ASISTENTA IN CADRUL PROCESULUl DE NURSING
Evoiufia procesului de nursing
De-a lungti! anilor, procesul de nursing a evoluat sub influenza schimbarilor sociale,
ajungand sa devina, Tn prezent, o metoda stiinpca de lucru a asistentei medicale.
Daca la Tnceput asistenta desfasura activity care se bazau numai pe prescrierile medicului,
ulterior, practica nursingului s-a dezvoltat independent, devenind mai complex^.
Procesul de nursing constituie cadrul pentru practica acestuia, activitatea fiind orientate spre
Tngrijiri individualizate de rezolvare a probiemelor pacientului. Aceasta activitate presupune
luarea deciziilor, asumarea responsabllitatii intervenfiilor efectuate si controiul actjunilor.
Termenui de proces de nursing a fost utilizat pentru prima data de Halt, Tn 1955. Hall
defineste trei etape ale procesului si anume: observarea, acordarea ajutorului Si validarea;
stabileste ca pacientul, familia si asistenta analizeaza si rezolva Tmpreuna problemele pacientului.
Printre cei care au contribuit ulterior la dezvoltarea procesului de nursing amintim:
■ F. R. Kreuer, 1957 - defineste trei etape ale procesului: coordonarea, planificarea si
evaluarea TngriJIrilor; considers necesara implicarea familiei sf a personalului auxiliar Tn acordarea
TngriJIrilor pentru cresterea calitath/a a acestora.
7 9
■ D. Johnson, 1959 - considera ca procesul de nursing consta Tn aprecierea situajiei, luarea
deciziilor, implementarea actiunilor menite sa rezolve problemele de evaluare.
■ Wledenbach, 1963 - descrie si el frel etape Tn nursing: observarea, acordarea ajutorului,
validarea; face referiri la obligatia profesionala a asistentei, !a natura demersului ei, la scopul
principal al actjunilor Tntreprinse si la necesitatea luarii Tn considerare a tuturor factorilor
Implfcati Tntr-o sftuatje.
■ D. Bloch, 1974 — identifies cinci etape ale procesului de nursing: colectarea datelor,
definirea probiemei, planificarea si implementarea intervenjiilor, evaluarea acestova.
diagnosticului de nursing; identifies cinci etape ale procesului de nursing ?i anume: aprecierea,
diagnosticul, planificarea, intervenjiile, evaluarea.
■ S. C. Roy, 1976 - propune sase etape: aprecierea comportamentului pacientului si a
Influenjei factorilor, identificarea probiemei, obiective, intervene si evaluare; pledeaza pentru
utilizarea termenului de diagnostic de nursing.
In anui 1982, National Council of State Boards of Nursing, la propunerea fScuta de Yura si
Walsh, Mundinger si Jauron, Little si Carnevali, Bloch ?i Roy (Carlson, Craft & Mc Guire, 1982);
defineste si descrie cinci etape ale procesului de nursing. Acestea sunt: aprecierea, analiza,
planificarea, implementarea si evaluarea.1 Tn acest context, anaiiza este utiiizata pentru a descrie
o activitate de elaborare a diagnosticului de nursing.
Definite - caracteristici
Procesul de nursing este un proces organfzat si planfflcat, o metoda ratjonala de planlficare
si promovare a intervenfiilor individualizate Tn scopuf obfinerii unei mal bune stari de sanatate
pentru individ, familie, comunitate.
Rind centrat pe pacient, el reprezinta o metoda stiinjifica de rezolvare a probiemelor actuale
si potentiate aie acestuia Tn funcjie de nevoiie saie bio-ffziolpgice, psihologice, socio-culturale si
spirituaie.
Deoarece pacientul este a entitate bine definita, aflat Tn situatji variate, iar acjiunile
asistentei sunt multiple, procesul de nursing este un proces dinamic, Tn fiecare etapaputand
obtjne noi date despre pacient.
Toate etapele procesului de nursing sunt Tn inter-relatie ceea ce-l face sa fie un sistem
ciclic. Asistenta are responsabilitatea flecarel etape.
Procesul de nursing este transformat Tn acjiune prin utilizarea planulul de nursing, Acesta
este un document sen's, ce sumarizeaza etapele procesului de nursing si cu ajutorul caruia se
transmit fiecarei asistente date referitoare la pacient si la intervenjiile efectuate. indiferent de
terminologia utiiizata pentru planul de nursing, acesta trebuie sa cuprinda: diagnostic de nursing,
obiecrjve, intervenjii si evaluare. Planul de nursing constituie un mijloc de comunicare a
Informafiiior pentru toate persoanele Implicate in ingrijlrea pacientului, o documentajie
referitoare la intervenpe planlflcate pentru pacient.
 Activitafi desfasurate de asistenta In cadrul procesului de nursing
Avantajele procesului de nursing Pentru
- colectarea informajiilor;
asistente: -^verificareadatelor; :
- permite luarea deciziilor pentru rezolvarea probiemelor pacientului; - stabiiirea profilului pacientului;
- evidentjaza (egalitatea acjiunilor; - interpretarea datelor;
- creste profesionafismul; - elaborarea diagnosticum de nursing;
- creste responsabilitatea; - stabiiirea prioritajiJor;
- da satisfacjie muncii. - stabiiirea obiectivelor;
Pentru pacl&nt: - selectarea strategiilor de nursing;
- beneficiazS de tngrijiri de caiitate in functje de nevoi; - Tntocmirea pfanuluf de nursing;
- are lasiguratS continuitatea Tngrijirilor - planul fiind accesibil echipei de sanatate care are linistirea pacientului si acordarea suportului psihic; efectuarea intervenfiilor autonome s!
nevoie de un reper de informatii pentru fiecare problema; delegate; aprecierea raspunsutui pacientului la intervenjiile efectuate; compararea rdspunsului cu
- determine pacientul s& participe la fngrijiri si sa" se preocupe de obfinerea unei mai bune criteriile de evaluare; reanalizarea si modificarea planului de nursing.
stan de s&n&tate.

Abilitafi necesare utilizarii procesului de nursing

Etapele procesului de nursing
- cunoasterea etapelor procesului de nursing;
- conducerea unui interviu Tn vederea objinerii de date pertinente;
- observarea sistematica" a pacientului;
- utilizarea comunidSrii verbale si nonverbale;
-capacitatea de a stabiii o relajie terapeuticS;
- capacitatea de organizare a informajiilar objinute;
- capacitatea de decizie;
- competenfa $i profesionailsm Tn efectuarea interventiilor; !

- cunoasterea principiilor de baz£ pentru fiecare (nterventie planificatA

Cunostinfe necesare pentru procesul de nursing

~ nevoile bio-fiziologice, psihologice, socio-culturale si spirituale aie individului;

- etiologia diferitelor probleme;
- semneie caracteristice problemelor de s&n&tate; -factorii de
rise pentru problemelepotenjiale;
- valorile nonmale ale parametrilor de sSnState;
- resursele pentru implementarea strategiilor de nursing;
- tehnicite de nursing - aparaturS si instrumentar utiiizat, mod de efectuare, accidente; •
- criteriile de evaluare;
- drepturite pacientului.

8 9

Ffg. 1 : Pacientul si procesul de nursing

 I. APRECIERE if. DIAGNOSTIC
III. PLANIFICARE
IV. IMPLEMENTARE
V. EVALUARE

9 9
 I. Aprecierea I
.
-sunt culese informatii care nu sa raporteaza la situafla data
♦ COLECTAREA DATELOR
♦ VALIDAREA DATELOR
♦ ORGANIZAREA DATELOR
♦ STAEJILIREA PROFILULUl DE SANATATE
Profilul pacientului

Aprecierea este prima etapa a procesului de nursing si consta ?n colectarea, vaiidarea si
organizarea datelor.
Toate deciziile si interventiile de nursing se bazeaza pe informative obtinute Tn aceasta
etapa, motiv pentru care este considerate foarte Importanta.
Colectarea datelor Tncepe o data cu primul contact at pacientului cu un servjciu de sanatate
si se continua pe toata perioada acordaril Tngrijirilor. Scopul obfinerii'de date este stabitirea unui
profil de sanatate a! pacientului, care va constitui baza ptanului de nursing individual I zat.
Informatiile culese trebuie sa fie complete, concise, neinterpretabile. Ele vor fi consemnate
succint, ?n termeni stlinjifici.
Datele Inexacte, incomplete si inadecvate vor face dificil§ identificarea problemelor de
sanatate si antreneaza un diagnostic de nursing inadecvat, inexact (fig. 2).
nu se culeg informatii pertinente Tntr-o situate precisa
asistenta este dezorganizata
asistenta este incapabila sa utilizeze tehnici speclfice
uj
w —
Oh
asistenta neglijeaza objinerea de date adijionale pentru clarificarea unor aspecte
emite Ipoteze fara a verifica Informape
<o
<
Fig. 2: Schema datelor care pot determine erori in enuntul dlagnostlcului de nursing
11
Profilul pacientului se contureaza din infarmaTJile cufese referitoare la nivelu! lul de
sanatate, la schimbarile fn obiceiurile de viafa, rolul sau socio-cultural, reacfjlle emop'onale faja
de boala. De$t sunt numeroase propuneri pentru preqlzarea profilutui pacientului, toate
forrnulele cuprind aceleasi elemente de baza, si anume:
♦ Informatii generate: nume, prenume, varsta, sex, stare matrimoniala, copii, ocupatje,
nivel de scolarizare;
♦ problems de sanatate anferloare: bollie copilariei, imuntzari, traumattsme, jntervenjii
chirurgicale, spitatizari, alergii medicamentoase;
♦ starea de sanatate a fa ml I lei: afecjiuni cardiace, diabet, HTA, afecttuni neuropsihlce;
♦ comportamente fa|a de starea de sanatate: Tncrederea in serviciile de sanatate,
obiectivele Tngrijirilor de sanatate, obisnuinfe igienice, alimentare, de somn, consum de alcool,
tutun, droguri, autornedicajie;
♦ profilul mediului ambiental: caracteristici, asigurarea securitatii fizice si psrhice;
♦ profilul psiho-social si cultural: concept de sine, stare de spirit, interacjiunl sociale, grup
cultural, influenje culturale, mod de comunicare, capacitate de concentrare, memorie de scurta si
lunga durata;
♦ profil spiritual: vafori, credinle, morala, practici religioase;
♦ probleme de sanitate actuals: aparitia simptometor, durata, factori declansatoii,
favorizanji, agravantf, masuri luate pentru ameliorare;
♦ examenul aparatelor si slstemelor;
♦ examinari paraclinlce: radiologice, endoscopice, explorari funcfionale, exa-mene de
laborator.
Surse de date
Pentru obfinerea informajiilor este necesar sa se utilizeze toate sursele posibile, si anume:
S pacientul - este considerat sursa principala; uneori datele furnizate sunt neconcludente
daca luam in conslderare faptul ca unii indivizi suporta cu stoicism durerea, iar aljii o exagereaza;
10
 ✓ familia si persoanele Importance Tn viaja pacientului - in special Tn cazut copiilor si a
pacientflor inconstienti, acestia pot suplimenta informatiile cu date despre reactja pacientului la
boala si modul de adaptare la stres;
✓ membrii echlpei de sanatate: medici, asistente medicale, asistente sociale, fizioterapeuti;
✓ documentajia medlcala: foaie de observable, camet de sanatate;
/ literature de specialftate: pentru obtinerea Informajiilor despre diagnostic^ medical.

11 11

Tipuri de date
Datele obfinute pot fi: objective si subjective. Datele subjective sunt cele percepute si
descrise de pacient: durerea, emojiile, oboseala. Datele objective sunt cele decelate de asistenta
cu ajutorul simturilor - schimbari fizice sau de comportament, funcjiile vitaie, greutatea,
Tnaijimea.
Toate informatiile cuiese mai pot fi descrise ca date constante sau variabiEe. De exemplu:
temperatura corpului se poate modifica de ia o zi la aita, in timp ce data nasterii, grupul sanguin
raman constante pe toata viaja.
Metode de culegere a dateior
a) Interviul
Reprezinta dialogul dintre asistenta si pacient, Obiectivele interviuiui vizeaza: « obtjnerea de
informal referitoare la dimensiunea bio-fiziologica, psiholqgica,
socio-culturala si spirituals a pacientului, reactiile pacientului, punctele sale forte,
resurse;
»tnceperea refatiei terapeutice Tntre asistenta si pacient;
• observarea tnteractiunilor pacientului cu familia ?i. membrii echipei de sana-
tate; , ■sa se acorde pacientului timp suficient pentru a raspunde ia fiecare Tntrebare. c)
« observarea evoiufiei pacientului Tn mediul spitalicesc;
© oferirea de informafii pacientului referitoare la interventii, tratament, exami-nari, pentru
a-i determina sa participe la stabilirea obiectlvelor si pianificarea intervene lor.
rnca de la prima Tntalnire cu pacientul, asistenta va Tncepe reia|ia printr-o convorbire libera
care consta in exprimarea formelor conventionale de politeje, pentru a se crea un ciimat de
apropiere cu bolnavui si de Tncredere din partea acestuia, pentru a raspunde corect Tntrebarilor.
Tn continuare, succesui rela|iei depinde de atitudinea,*competenja si profesionaiismul asistentei.
b) Tipurf de interviu
Uninlerviu poate fi condus Tn scopul culegerii de informal pentru identificarea unei
probleme sau pentru a ajuta pacientul Tn rezolvarea problemeior.
12
[
Tipul de interviu ce urmeaza a fi ales este mult influenjat de personaiitatea individului, de
nevoile sale de sanatate, de mediu.
Interviul direct este un interviu structural, care urmeaza un plan stabilit pentru obfinerea
informatiilor precise. In acest scop sunt utilizate Tntrebarile Tnchise, la care pacientul
raspunde prin „da", „nu" sau Tn c&teva cuvinte. Exemplu: Tn acest moment durerea este
prezenta? aji dormit bine? Raspunsurile la aceste Tntrebari sunt limitate, dar ele pot fi utilizate
cu succes Tn cazul pacientilor cu dificultaji de comunicare sau cu un nivel ridicat de stres.
Interviul indirect este condus pe baza unor obiective dinainte stabiiite $ urmareste
clarificarea unor elemente importante. Asistenta foioseste, Tn acest tip de interviu, Tntrebarile
deschise, care permit objinerea unui raspuns mai amplu si antrenarea pacientuiui In aceasta
comunicare. Exemplu: cum se manifests durerea? cum atj dormit? Astfel de Tntrebari ofera
pacientului libertatea de a divulga informatiile be care !e doreste. Raspunsurile detaliate pot
scoate Tn evidenta atitudinile si credintele pacientului. Au Tnsa dezavantajul ca pacientul
acorda uneorj mult timp pentru probleme irelevante.
Indiferent de tipul de interviu, asistenta trebuie sa respeete cateva reguii Tn formularea
si punerea intrebarilor, si anume:
■formuiare clara, Tn termeni accesibili pacientului;
■Tntrebarea sa nu cuprinda in text raspunsul;
■sa se puna nunai Tntrebari absolut necesare;
■sa nu se puna mai multe Tntrebari o data;
■Tntrebarile sa fie puse intr-o ordine logica;
Principii pentru un Interviu eflclent
Este foarte important sa se plariifice interviul Tnainte de Tnceperea lui. Asistenta trebuie
sa revada daca informatjile pe care doreste sa le objina Ti vor servi Tn atingerea scopului
propus. Ea poate concepe un plan al interviuiui care sa cuprinda Tntrebarile ce urmeaza a le
pune pacientului.
Momentul ales pentru interviu trebuie sa tjna cont da starea de contort fizic si psihic a
pacientului. Se vor evita momenleie Tn care pacientul prezinta durere, oboseala, are vizttatori,
este Tn timpul orelor de masa sau de odihna.
Locul desf&surarii interviuiui trebuie sa asigure intimitatea §i confortu! pacientuiui. In
funcfle de starea de sanatate si preferintele pacientuiui, interviul se poate desfasura Tn salon,
cabinet de consultajii, sala de tratamente.
19
 Durata Interviuiui va fi precizata.lnainte de Tnceperea acestuia, fie Tn minute, fie specificand
numarul de Tntrebari ce urmeaza a-i fi puse.
In timpul desfasurarii interviuiui asistenta va apela la strategii de comunicare eficace, dintre
care amintim:
♦ iinistea Tn iimpul interviuiui permite asistentei sa observe mai atent pacientul, permits
pacientului sa-si organizeze gandurile, sa raspunda complet ia Tntrebari;
♦ ascultarea atenta va ajuta pacientul sa Tnteleaga ca asistenta este preocupata de
problemeie sale de sanatate;
♦ adoptarea unei atitudinl de acceptare, fara manifestari de aprobare sau dezaprobare, va
demonstra respectarea credinielor si vaioriior pacientului;
♦ utlHzarea parefrazei Tn scopul validarii informatiilor date de pacient;
♦ clarificarea Informatiilor prin utilizarea de Tntrebari secundare;
. ♦ rezumarea informatiilor pentru a prim! din partea pacientuiui confirmarea exactltatjl lor.
Respectarea etapelor Tn desfasurarea interviului va facilita comunicarea cu pacientul si
obtinerea informajiilor pertinente:
✓ pregatirea interviului: revizutrea obiectivelor interviului, a tipului de informajii ce urmeaza
a fi obtinute, a probiemelor ce vor fi discutate, alegerea tipului de interviu;
✓ informarea pacientului asupra naturil, scopului si duratei interviului;
✓ desfasurarea propriu-zisa prin dirijarea conversajiel asupra probiemelor ce
trebuie elucidate;
S acordarea unui timp necesar pacientului sa puna Tntrebari;
/ semnalarea apropierii sfarsitului interviului: „vom termina fn doua minute" sau
„mai am sa va pun trei Tntrebari";
J stabilirea momentului pentru urmatorul interviu;
✓ tncheierea interviului, muljumind pacientului.
Cand asistenta pregateste bine interviul, parcurge cu abilitate fiecare etapa, ea poate otyine
informajii pertinente asupra starii de sanatate a pacientului.
d) Observarea
Este o metoda de culegere a datelor utilizata de asistentS pe parcursul Tntregii activrtaji.
Aceasta metoda presupune abilitaji intelectuale, integritate senzoriala, spirit de observajie,
continuitate. Pentru a fi eficace asistenta va evita subiectivismul, ideile preconcepute, rutina si
superficfafitatea.
Observarea este direcjionata atat spre pacient, cat si spre mediul sau.
Observarea pacientului cuprinde starea flzica, mentals si emojionala, lar cea a
mediuiui - microclimatul, decelarea pericolelor actuate sau potentiate din mediu,
factorli care faciiiteaza starea de bine a pacientului.
Asistenta poate utitiza doua forme de observare:
13
a observarea f ntenflonata - este planificata si controlata, presupune stabilirea unor
parametri de observat, este eficace Tn evaluarea efectelor terapeutlce ale medicamentelor
sau ale regimulut alimentar; problemete pacientului dicteaza numarul parametrilor alesi 51'
frecventa observarii; de exemplu: situatjile entice Tn j starea de sanatate a pacientului
presupun observarea frecventa a multor parametri, ; Tn timp ce perioada de convalescent
nu necesita observare frecventa; pentru a j putea decide asupra parametrilor ce urmeaza a
fi observaji asistenta are nevoie de cunostinje si experienja clinlca; se impune a se aprecia si
efectele unei observari necorespunzatoare a parametrilor stabillji.
■ observarea nelntenjionata - trebuie utilizata In orice sltuajie, datorita fap-tului ca
aparijia oricaror noi stimuli Tn mediul pacientului atrage dupa sine nol probleme pentru
pacient.
Pentru o apreciere corecta a starii de sanatate a pacientului, observarea trebuie sa fie
continue si obiectiva.
e) Examenu! fizic
Examenul fizic consta Tn examinarea sistematica. a pacientului, Tn vederea aprecierii
starii sale fizice si mentale. Este un proces de investigate desfasurat alaturi de intervenjiile de
nursing.
Tehnicile clasice utilizate de asistenta sunt:
• inspecjia - examinare vizuala utilizata pentru a aprecia culoarea tegumen-teior,
expresiile faciale, care pot reflecta diferite emotii, modificari fizice sau comportamentale;
• auscultajla - consta Tn ascultarea sunetelor produse Tn organism; poate fi efectuata
direct (cu urechea) sau indirect (cu stetoscopul); auscultarea presupune aprecierea frecvenjei,
intensitajii, duratei sunetelor;
• palparea - examinare efectuata cu ajutorul simtului tactil care poate sesiza de
exemplu: temperatura corpulul, distensia vezicii urinare, pulsui periferic.
Validarea datelor este procesuf de conflrmare si verificare. a veridicitajii informajiilor
objinute. De obicei, vaiidarea este necesara cand exists o discrepanja Tntre datele obiective si
cele subiective, de exemplu: pacientul afirma ca se simte bine, dar mimica tradeaza contrariul.
Datele pot fi validate cu ajutorul pacientului ?n timpul sau dupa cufegerea datelor. Daca el
este incapabil sa coopereze pentru validare, se poate apela la alte surse de date: familie,
membrii echipei de sanatate. Nu toate informajiile necesita validare (de exemplu valoarea
funcjiilor vitale), dar nevalidarea datelor ce impun acest proces si utilizarea unor date ireale Tn
procesul de nursing determina stabilirea unor intervenjii ineficiente.
Organizarea datelor consta Tn gruparea datelor Tn asa fel Tncat sS faciliteze
tdentificarea probiemelor actuate si potenjiale. Organizarea datelor poate fi facuta Tn funcjie
de priceperea, preferinjele fiecaruia sau dupa un model stabiitt Tn institujia respective, cum ar
fi modeiul V. Henderson, A. Maslow, Gordon.
a) Organizarea datelor dupa Gordon
;
S percepjia sanatSjii: cum percepe pacientul starea sa de sanatate si Tn ce fe! este
afectata Tn prezent;
19
 S starea nutrijionala: obisnuinfe alimentare, daca pacientul consuma fn funcjie de nevoile
metabolice, indicatori ai starii de nutrijie; II. Diagnosticul de nursing
/ obisnuinte de eliminare: intestinala, urlnarS, transpirajii; activitate: exercijii efectuate, mod
de recreajie; Evoiufia termenului de diagnostic de nursing in SUA
S aspecte cognitive: capacitaji senzoriale sr de percepjie, abilitaji cognitive;
S somn: mod de relaxare, de odihna, ore de somn, calitatea somnului; American Nurses Association (ANA) Standards for Nursing Practice (1973) si ANA Social
♦ ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
Policy Practice (1980) au Tncurajat 'itiiizarea in practica a termenului de diagnostic de nursing.
S concept de sine: stima de sine, imagine
♦ IDENTIFICAREA corporala, performanja roluiui, sentimente;
PROBLEMELOR
S interrelajii; relajii cu ceilaiji; In 1973, un grup de asistente s-a reunit Tntr-o conferinja najionala Tn vederea clasificarii
♦ ENUNJUL DIAGNOSTICULUI DE NURSING
diagnosticului de nursing. Acest grup format din teoreticieni, educatori si practicieni au
S sexualitate, reproducere: satisfacjii, insatisfacjil, activitate de reproducere;
format North American Nursing Diagnosis Association (NANDA). Ca rezultat al activitajii
/ adaptare la stres: factor! stresanji, toleranta la stres, metode antistres; / credinje, valori: grupului de lucru a fost publicarea, Tn 1962, a unei liste de diagnostics de nursing Tn vederea
apartenenja spirituals, comportament. testarii $i studierii.
In 1986, la cea de-a sasea si a saptea conferinja a fost acceptata o lista de diagnostice de
b) Organizarea date/or dupa A. Maslow nursing utiiizata si Tn prezent.
/ nevoi fiziologice: aiimenta(ie, ingestie de iichide, eliminare intestinala si urinara, respirajie si Carpenito atrage Tnsa atenjia asupra faptului ca Tn diagnosticul de nursing sunt
cuprinse probleme care pot fi prevenfte, diminuate sau eombatute prih intervenjii autonome
circulate, temperatura corpului, somnul;
aie asistentei (ex.: promovarea mobilitajii, educajia pacientului, asigurarea igienel personaie
/ nevoia de securitate: securitate fizica si psihica (contort, orientare Tn timp si spajiu,
etc.) si probleme care necesita intervenjii delegate si pot fi executate numai la indicajia
capacitaji senzoriale si motorii); medicului (ex.: potential de complicate - infecjii, hemoragie, dezechilibru hidroelectrolitic).
S nevoia de dragoste: roi In familie, grup social, relajiile cu persoanele Includerea Tn planul de nursing a ambeior tipuri de probleme va da posibilitate asistentei sa
reduca focaiizarea atenjiei numai asupra intervene lor delegate.
semnificative din grupui caruia ii aparjine;
Utilizarea termenului de diagnostic de nursing Tncurajeaza asistenta pentru inijierea de
/ nevoia de stima de sine: recunoasterea statutului, a cornpetentei, intervenjii independents efectuarea de cercetari asupra activitajii care urmeaza sa fie
recunostinja, respect; implernentate Tn funcjie de diagnosticul de nursing.

/ nevoia de reaiizare: personalitate, creativitate, autodepasire.

Concluzii:
■ Aprecierea consta tn colectarea, verificarea si validarea dateior subjective si objective
despre starea de sanatate a pacientului.
■ Aprecierea necesita participarea activa a pacientului si a asistentei.
■ Informajiile coiectate trebuie sa fie complete, deoarece diagnosticul de nursing ?i
intervenjiile se bazeaza pe aceste informajii.
■Observarea este o metoda constienta si deliberata.
■Datele subjective sunt percepjiile personaie aie pacientului.
■Datele obiective sunt ceie bbservate si deceiate de asistenta.
u Pentru objinerea informatjilor, asistenta va utiliza interviul direct sau indirect.
■ Metodeie de cotectare a dateior sunt: comunicarea, interviul, observarea si examenui
fizic (vezi voi. I, anexa 1, „ Ghid orientativ de culegere a dateior pentru cele 14 nevoi
fundamentale").
14
Procesul de elaborare a diagnosticului de nursing
Procesul de diagnostic este unul de analiza si sinteza, care necesita din partea asistentei
abilitaji cognitive, obiectivitate, putere de decizie si neimplicarea valorilor si credinjeior sale.
Procesul de diagnostic presupune: prelucrarea dateior, identificarea probiemelor de
sanatate ale pacientului, enunjul diagnosticului.
Prelucrarea - este un act de interpratare a dateior culese, validate si organizate Tn prima
etapa a procesului de nursing. Modul de interpratare a dateior este influenjat de cunostinjele
teoretjce despre conceptul de nursing, experienja clinica a asistentei si de abilitajile cognitive.
Identificarea probiemelor
In aceasta etapa, asistenta si pacientul identifies punctele forte ale acestuia, resursele de
adaptare la o noua situate. De obicei, pacientul are o percepjie mai clara asupra slabiciuniior
sale si nu asupra punctetor sale forte care-l pot ajuta Tn procesul de refacere. Exemple de
puncte forte care pot ajuta pacientul ar fi: faptul ca nu este fumator, ca are o familie care-i
acordfi suport psihic, ca nu este aiergic, ca respecta reglmul igieno-dietetic prescris,
19
integritatea pielii. Este foarte important de a se gasi aceste puncte forte deoarece ele Tl pot ajuta
pe suferind sa faca faja unei situajii de criza sau stres. Amplitudinea unui evenlment, numarul
mare de evenimente adunate pana la un moment dat, sau nefamlliarizarea pacientului cu o
anume situajie pot afecta adaptarea iul.
Problemele de sanatate ale pacientului sunt identificate pe baza manifestarilor clinics -
semne si simptorhe - reactiile si comportamentu! acestuia.
Enunful diagnosticului de nursing
In aceasta etapa asistenta face conexiuni Tntre problemele de sanatate ale pacientului si
factorii conecsi - cei care determina schimbari Tn starea lui de sanatate. Factorii etiologici pot fi:
factori de mediu, psihici, bio-fiziologici, sorioioglci, spirituali, culturali.
O problema de sanatate poate avea mai multi factori cauzali. Este important ca Tn acest
moment sa se stabileasca daca problema poate fi rezolvata prin interventii independente ale
asistentei. Daca nu se poate rezoiva Tn acest fel, asistenta trebuie sa consulte membrii echipei de
sanatate.
Prin includerea factorilor cauzali Tn diagnosticul de nursing, asistenta poate stabili strategii
de Tngrijire pentru pacient. De exemplu „mob?Iitatea inadecvatiT este un diagnostic care nu
sugereazS dtrectia interventiilor, pe cand Himobiiizare fizica legata dp o afecfiune
neuro-musculara" sugereaza direcjia interventiilor spre re2olvarea problemelor.
Pentru formularea unui diagnostic asistenta se poate ghida dupa o lista de diagnostice
acceptate, din care poate selecta categoria necesara.
Daca in informatiile culose nu apar factori cauzali, asistenta trebuie sa puna un diagnostic
pe baza cunostinjelor teoretice $i a experientei clinice. Trebuie apoi sa revizuiasca dateie pentru
decelarea eventualelor inadvertente si erori.
O data ce iegaturile au fost stabilite, asistenta poate epunta diagnosticul de nursing. Acesta
trebuie sa denote clar o problema de sanatate actuala sau potentials a pacientului, care poate fi
rezolvata prin interventii independente sau dependente.
Componentele diagnosticului de nursing
♦ problema (P) - exprima un comportament, o reacjie, o atitudine, o dificultate a
pacientului fata de satisfacerea nevoilor de sanatate din punct de vedere bfo-fiziologic,
psihologic, socio-culturai si spiritual. Termenii utilizatj pentru enunful problemei sunt: alteram,
diminuare, dificultate, deficit, refuz, incapacitate. De exemplu: alterarea integritatii tegumenteior,
alterarea imaginii corporate, incapacitate de a se deplasa, dificultate Tn men|inerea igienei
personals, refuz de a se alimenta-hidrata, diminuarea mobilftatif fizfce.
♦ etlofogia (E) — cuprinde factorii cauzali, adica acei factori care constitute obstacole in
satisfacerea nevoilor de s&na'tate. Ei pot fl:
• de ordin fizic - factori intrinseci (probleme metabolice, obstructia cailor respiratorii,
infectil etc.) si factori extrinseci (agenti exterior! care, Tn contact cu organismul,
Tmpiedica funcjionarea normala - Imobilizare Tn aparat gipsat, pansament
compresiv, sonde nazo-gastrice, veztcale);
15
• de ordin psihologic - sentsmente, emotii, tulburari congnilive care influen-jeaza
satisfacerea nevoilor (anxietate, stres, situatji de criza, tulburari de gandire);
• de ordin sociologic- interactiunea cu familia, colegii de munca, prietenii,
modiftcari ale rolului social {sentiment de respingere, dificultati de
' comunicare, somaj, pensionare);
• de ordin cultural si spiritual - probleme de adaptare la o culture, insatisfacjii Tn
respectarea valorilor si credinjelor;
• legaji de necunoasterea modului de promovare a unei bune stiri de s&n&tate,
♦ semne de dependenfa (S) ~ semne st simptome - sunt semne observabile ale
incapacitatii de menjinere a sanatajii, de satisfacere a nevoilor fundamentaie (nu-si efectueaza
Tngrijirile igienice, nu comunica cu membrii echipei de sanatate, nu respects regimui dietetic).
Tipuri de diagnostic de nursing
Diagnosticul actual - cuprinde doua elemente: problema actuala sau reacjiile pacientului
la o problema si factorii etiologici. Legatura dintre cele doua elemente se realizeaza prin
intermediul expresiei Jegat deu sau Hdatoritaa. Esentia! este ca Tntre cele doua elemente sa
existe o conexiune.
Exempie de diagnostic actual:
- disconfort legat de durere;
- perturbarea imaginii corporale legata de pierderea unui membru;
- anxietate legata de iminenja unei interventii chirurgicaie. Diagnosticul potential -
poate fi enuntat pe baza istoricului starii de sanatate
a pacientului, cunoasterea complicatiilor bolii, experienja asistentei. Astfel, un pacient care
fumeaza 40 de Jigari pe zi poate avea un diagnostic potential postoperator: ..potential de
alterare a respiratiei legate de fumat exeesiv".
Diagnosticul posibil- poate fi utilizat pentru a evidentia un raspuns incert al pacientului
sau legat de factori necunoscuti.
Erori Tn formularea diagnosticului de nursing
In formularea diagnosticului de nursing se pot produce erori prin: ■
- utilizarea terminologiei medicale in defavoarea celei specifice nursingului;
- utilizarea unui singur semn sau simptom ca raspuns al pacientului la o problema de
sanatate;
- plasarea factorilor cauzali Tnaintea raspunsului pacientului;
- impiicarea valorilor si credinteior proprii. .
Acuratetea diagnosticului de nursing depinde, de asemenea, de obtinerea de informal
complete si de prelucrarea obiectiva a acestor date. Daca sunt omise date, diagnosticul poate
fi un esec, lar daca datele nu sunt prelucrate corespunzator diagnosticul este incorect. Pentru
a evita erorile de diagnostic, asistenta trebuie sa" se asigure ca nu a omis date relevante Tn
favoarea culegerii aitora, irelevante.
Asistenta poate evita omiierea de date daca utiiizeazS un plan organizat de culegere a
informajiilor si poate evita objinerea de detaiii irefevante prin punerea unor TntrebSri
corespunzaioare situajiei,
19
 - tabagism;
Caracteristicile diagnosticum de nursing, avantaje: alcoolism;
• este un enunj clar si concis ai problerneior pacientului; - singuratate;
- soc emotional;
• este-specific unui pacient;
- sfiuajie de criza;
• se bazeazS pe dateJe objinute In prima etapa a procesului de nursing;
- eondijii de munc5 inadecvate;
• se schimba Tn funcjie de modificarile raspunsuiui pacientului la problemeie de sanatate;
- mediu necunoscut; . -
• tine cont de factorii cauzaii ai problerneior de sanatate;
spitalizare;
• orienteaza asistenta spre intervenjiiie specifice problerneior pacientului;
- lipsa intimit&Jii;
• promoveaza pianificarea intervenjiiior independente;
- insuficientei cunoastere a unei alimentajii echilibrate, a efectelor benefice ale
• faciliteaza comunicarea asistentei cu ceilafji membri ai echipei de sanState. exercijiilor fizice, a masurilor de igiena" etc.

Exemple de diagnostic de nursing (lista NANOA, 1986): Concluzii

- incapacitate de menjinere a san&tSjii;
■Un diagnostic de nursing este o problema de sanatate actuala sau potenjiala, care
- rise de accident;
conduce la intervenjii autonorhe.
- rise de infecjie;
■Procesul de nursing este analiza si sinteza datelor.
- alterarea mucoasei bucale;
- alterarea integritajii tegumenteior; ■Abilit&Jile cognitive pentru stabiiirea diagnosticums sunt: obiectivitate, gandire critics,
- deficit de volum de lichid;' putere de decizie, judecata deductiva.
- alterarea nutrijiei - deffcit sau exces; ■Un diagnostic de nursing trebuie sa fie formulat clar, concis, central pc pacient, legat
- hipertermie; de o problema, bazat pe date relevante si reafe.
- hipotermie; ■ Diagnosticul de nursing este baza pentru pianificarea intervenjiilor independente.
- aiterarea elimin&rii urinare; -aiterarea ■ Dezvoltarea taxonomiei diagnosticeior de nursing este un proces Tn derulafe.
eliminSrii intestinale;
- alterarea mobilitajii fizice;
- intoleranja la efort;
- perturbarea somnuiui; . Pianificarea
- alterarea percepjiei senzoriale;
- durere;
- anxietate; ♦ STAB1LIREA PRIORITATILOR
- perturbarea imaginii corporate;
♦ STABILIREA OBIECTIVELOR
-aiterarea comunicarii verbale;
- alterarea comunicarii nonverbale. ♦ ALEGEREA STRATEGIILOR

Example de factori etiologici: Pianificarea este a treia etap& a procesului de nursing, Tn care se aleg strategfile sau
inierven(iile de prevenire, reducere sau etiminare a problerneior de sanatate care au fost
- atrofie muscular^; identificate.
- deficit audltiv, vizuai; Cei care participa la pianificarea strategiilor sunt: asistenta, pacientul, famiiia st aiji
- diaforeza; membri ai echipei de sanatate.
- scaderea tonusului muscular; Desi planificarea este principafa responsabilitate a asistentei, implicarea activa a
- oboseala; pacientului si a familiei este esentjala pentru eficianja planului si continuitatea tngrijirilor la
- proces infecjios sau Infiamaior; domiciliu.
- sedentarism; Planificarea utilizeaza datele objinute tn apreciere si diagnosticeie de nursing.
- privare senzoriaia; Procesui de planificare are patru componente;

16 19
 / stabilirea prioritaiilor;
2. Stabilirea obiectivelor, tipuri de objective
/ stabilirea obiectivelor si a criteriilor de evaluare;
/ planificarea strategiilor; Scopul stabilirii obiectivelor este de a direcjiona planificarea interventiilor de nursing,
/ scrierea planului de nursing. despre care se anttcipeaza ca va produce schtmbSri Tn starea de sanatate a pacientului.
Obiectivele deriva din diagnosticeie de nursing stabilite si se refera la:
■ starea fizica sau fiziologica si descriu modificari asupra carora pacientul nu are
1. Stabilirea prioritStilor control voluntar. De exemplu: prevenirea unor disfuncjii cum sunt febra, vertijul etc.;
■ comportamentul pacientului:
Asistenta grupeazS diagnosticeie de nursing Tn functie de prioritatife stabilite Tn modelele
studiate (pirarnida lui A. Maslow, modelul V. Henderson, modelul Gordon), fara a ignora Tnsa • motor - descrie performante fizice si capacitati care sunt sub controlul
irnportanta unor nevoi pentru fiecare pacient. pacientului;
Prioritajile unui pacient Tnsa pot sa difere de cele presupuse de asistenta: vDe exemplu: un • cognitiv - descrie performanjele de fntelegere, de recunoastere, de analiza, de
pacient cu un diagnostic legat de fumat si ahul legat de nutritie. Asistenta poate considt ra achizifionare de noi cunostinje;.
prioritara problema fumatului fata de problems obezitatji, Tn timp ce pacientul crec -■ ca • afectiv - descrie performante Tn exprimarea sentimentelor si emojiilor pacientului
probiema obezitajii este mai irnportanta. fa|a de starea sa de sanatate;
Cand exista diferente de opinie, asistenta si pacientul trebuie sa discute pentru rezolvarea • social - descrie performante legate de activitatea sociala si relatiile interpersonaJe
conflictului. ale pacientului.
Prioritajile stabilite nu trebuie sa ramana fixe, eie putand fi modificate Tn functie de tn functie de termenul de realizare, putem distinge:
probiemele de sanatate ale pacientului si de schimbarea terapiei medicamen-toase. Asistenta ♦ objective pe termen scurt (OTS): ore, zile;
trebuie sa aiba Tn vedere faptul ca probiemele de sanatate se pot schimba de la o zi la alta, de la ♦ obiecth/e pe termen mediu (OTM): o saptarnana;
o ora la alta. De aceea este bine caTnaintea stabilirii prioritajilor sa se faca o lista cu probiemele
identificate. aceasta safie studiata atent si apoi sa se decida care sunt probiemele mai importante. ♦ obiective pe termen lung (OTL) saptamani, luni.
Pentru stabilirea prioritSjitor asistenta si pacientul vor tine cont de urmatoarele:
■ valorile - atitudinlle si comportamentu! fata de sanatate pot fi foarte importante pentru Exemplu: Stabilirea obiectivelor tn functie de problema de sanatate si factorii etiologici.
asistenta, dar nu si pentru pacient. De exemplu: pentru o mama este mat irnportanta prezenja ei
Diagnostic^ de nursing: alterarea nutritiei; exces legat de ingestle excesiva fata de
acasS langa copii, decat starea ei de sanatate.
activitatea desfasurata.
■ prloritafile pacientului - i se ofera pacientului posibilitatea de a-si stabili propriile prioritaji,
ceea ce permite acestuia sa participe la planificarea Tngrijirilor si sa coopereze eficient cu
asistenta. Uneori, percepjia pacientului despre ceea ce este important duce la conflicte cu ceea ce Obiective:
cunoaste asistenta despre probiemele si complicate ce pot aparea. De exemplu: o pacienta care
trebuie sa fie repozifionata la Interval de doua ore, prefera sa nu fie deranjata. Asistenta stlind
✓ pacientul va descrie meniul zilnic care demonstreaza reducerea numaruiui de calorii
potenjialele complicate ale imobilizarii la pat {escare de decublt} Ti va explica necesitatea
{obiectlv orientat spre cauza);
interventiilor pentnj prevenirea efectelor.
</ pacientul va efectua, zilnic, exercijii fizice (obiectiv orientat spre cauza);
■ resurse dlsponlblle pentru asistenta si pacient - daca banii, echipamentul santtar sau
personalul sunt insuflciente, o problema de sanatate poate fi tratata cu prioritate scazuta. S pacientul va pierde Tn greutate patru kg Tn doua saptamani (obiectiv orientat spre
Asistenta nu are, de exemplu, !a domiciiiul unui pacient aceleasl resurse ca Tn spital si va fi rezolvarea problemei),
nevoita sa amane rezolvarea unor probleme. Resursele financiare ale pacientului pot, de
asemenea, influenja ordinea prioritajllor.
a Umpul necesar pentru alegerea strategiilor de nursing - fiecare pacient se simte confortabil
avand un anumit grad de libertate a actiunifor. Unii pot dori sa discute cu familia despre
probiemele lor de sanatate, aljii pot accepta strategiile propuse de asistenta.
■ urgenfa probiemelor de sanatate - Tn acest sens trebuie sa se aiba.Tn vedere Tn ce
masura o problema de sanatate ameninta homeostazia pacientului, securitatea fizica si psihica
sau gradul de dependents.

17 19

Componentele obiectivului
Un obiectiv este enunjat sub forma unei fraze care cuprinde:
-. subiectul-cine este persoana care va realiza obiectivul (pacientul);
- verbui de acfiuna - exprima acjiunea ce trebuie realizatS. Este un verb de acliune care
difera tn funcjie de starea sau cqmportamentul asteptat (s& Tntrebe, sa descrie, s5 identifice, sa
lisieze, sa" demonstreze, s3 practice, sS dea, sS TndeplineascS, sa exprime, s5 comunice, sa
TmpSrtaseasca etc.). Este de preferat sa nu se utiJizeze verbe nemasurabile cum ar fi: sa"
aprecleze, sa stie, sa simta, sa accepte;
- condipi de reaiizare ~ se refera la rriodul de implicare a pacientului Tn realizarea acjiunii
(singur, cu ajutor, cu mijloacele auxiliare, de doua on pe zi, zilnic);
- timpui-cand va realiza pacientul acjiunea (ore, zile, saptamani, luni). Obiectivele trebuie
formulate ciar, precis, chiar daca In unele situajii nu pot fi
cuprinse toate componentele.
Exemplu de formulare a obiectivului: ">
..pacientul sa se depiaseze singur la masa Tn termen de 7 zile"
subiectul performanfa eondijii de realizare tlmp
Caracteristicile obiectivului
Pentru fiecare problema identificatS pot fi stabittte unul sau mai mutte ablective. Pentru ca
obiectivele formulate sa corespunda criteriilor de evaluare, enunjul trebuie sa aiba urmatoarele
caracteristici:
• speciftcitate- sa fie centrat pe un singur subiect (pacient, familie);
• performanfa - acjiunile, atitudinile si comportamentele ce urmeazS a fi
realizate de subiect;
«implicare - gradul de angajare Tn realizarea actiunii;
« realism - sa Jina cont de capacitate fizice, intelectuale si afective aie pacientului, de condijiile
de mediu si de suportui pe care i-l poate oferi;
a observabil ~ enunjul trebuie sa cuprinda limite masurabile exprimate Tn termeni referitori la
distanja" (10 pasi), timp (doua" zile, de doua ori pe zi), voium (2000 ml de lichid).
18
{
3. Pianificarea strategiilor
Dupfi stabiiirea obiectivelor, asistenta alege intervenjiile adecvate pentru a preveni,
reduce sau combate modtficariie apSrute in starea de sanitate a pacientului. Asistenta si
pacientul pot utiliza diferite metode de generare a strategiilor de nursing cum ar fi:
• brainstorming - care este o tehnicS utillzatS de mai mult de o persoana, de obicei un
grup de oamenf. h acest proces ideea unei persoane genereaza o idee a altuia s.a.m.d. tdeile
nu trebuie evaluate Tn timp ce sunt generate, O idee este exprimata de o persoana,
dezvoltatS de alts persoana si modificata de o a.treia persoana etc., pana reiese o soiujie
acceptabiia. Rezultatul acestui proces sunt solujii creative;
♦ ipotetizarea - ca tehnica de predicjie, Tn care acjiunile vor rezolva o problema sau un
obiectiv. Aiternativele ipotetice sunt rezuftatuf cunostinjeior si experierijei, fiecare altemativa
propusa poate fi eficienta. ipotetizarea nu este o ghicire deoarece aiternativele au tost
Tncercate cu succes anterior;
♦ extrapoiarea - care este o deducere din date si faple cunoscute. In aceasta tehnica,
individul sugereaza o acjiune (exemplu: pacientul X sufera de insomnia; el stie ca pacientul
din patul vecin bea un pahar cu lapte cald In fiecare seara la ora 22 sidoarme foarte bine;
astfel el propune, ca soiujie, sa" faca acelasi Iucru).
Pentru identificarea intervenjiilor specifice, asistenta Tsi va pune urmatoarele Tntrebari:
~ care este cauza probiemei?
- ce se poate face pentru minimaiizarea sau combaterea cauzei?
- cum poate fi ajutat pacientul?
In multe situajii pentru realizarea unui obiectiv exista rnai muite solujii. Alegerea
intervenjiei va fi facuta Jinand cont de:
/ capaci&Jile si posibilitajife pacientului; /
gradul lui de dependent; / varsta;
/ rajionamentul stiinjific al intervenjiei; / resurse
materiate si timp; / terapie medicamentoasa;
S crearea oportunitSJii de a Tnvaja si educa pacientul.
Intervenjiile reprezinta un complex de operajii care se succed Tntr-o ordine, acjiuni
necesare menjinerii, promova/ii sau restabilirii san§ta\|ii. Intervenjiile aiese nu trebuie sa se
limlteze doar la acjiuni de ajutor parjial sau total si de supraveghere a pacientului. Ca urmare,
aprecierea, educajiasi consiiierea pacientului vor face parte integrants din pianificarea
intervenjiilor.
31
 Aprecierea - este o intervenjie de identificare a probiemei. Asistenta trebuie sa aprecieze
problema Tnainte de orice intervenjie. De exemplu, pentru un pacient care prezintS „deflcit de
volum de lichid legat de ingestie insuficienta de lichide", asistenta va aprecia cat trebuie s& bea
pacientul pe zi, Tnainte de a-1 Tncuraja sa consume mai mult.
Educafia - este o intervenjie comun& pentru multe probleme. Poate ti o intervenjie specified
(s& inveje pacientul sa\-si administreze singur insulina) sau secundara unei intervenjii (sa explice
rajionamentul drenajului postural).
Consiiierea - este un ajutor necesar pentru schimbarea sau ajustarea unar comportamente si
atitudini nesanStoase faj& de sanitate. Ea include;
■ tehnici de inv&Jare - pentru a ajuta pacientul sa achizijloneze. cunostinje necesare luarii
deciziiior Tn scopul Tngrijirilor de s&natate;
H suport psihic - pentru a putea face fata noilor circumstanle;
■ tehnici de educatje - pentru schimbarea comportamentelor fata de sanatate;
n tehnici de corhunicare ierapeutica ~ pentru reducerea anxietajii, a stresului si factlitarea
unei relajii de colaborare si cooperare.
Pentru o consiliere eficienta, asistenta se va consulta si cu alji membri ai echipei de sanatate.
Stabilirea intervenfii/or in funcfie de diagnosticul de nursing
Pentru diagnosticul actual — asistenta va studia atent etioiogia (cauza probiemei) si va
identifica intervenjiile menite sa reduca sau sa combata factorii etiologici. De asemenea, se va avea
Tn vedere o supraveghere atenta si frecventa a manifestariior ciinice a probiemei.
Pentru diagnosticul potential- asistenta va analiza factorii care pot determina
o problems, va identifica intervenjii de diminuare sau combatere a acestor factori,
va supraveghea atent pacientul pentru a sesiza orice schimbare nou aparuta Tn
starealui. 1
Bxempiu de stabllire a interventiilor in funcfie de diagnosticul de nursing si obiectiv
Diagnostic de nursing: Potenjialul de deficit al volumului de iichid legat de ingestia
insuficienta de iichide.
Obiectiv: Pacientul va consuma zilnic cate 2000 ml Iichid.
Interventii: - Incurajarea pacientului sa bea 2000 ml iichid astfel: ora 8-16 1000 ml; ora 18-23
700 ml; ora 23- 8 300 ml.
- Se va oferi pacientului ceai, sucuri, apa, lapte, dupa preferinte;
- Se va face bilanjul hidric;
- Se va aprecia aspectul tegumentelor si mucoaselor. Enunful
intervenpei
19
Ca si obiectivele, intervenjiile trebuie sa fie centrate pe pacient, masurabile, evaluabiip
Enunjul unei intervenjii va cuprinde data, ora, verbul de acjiune, locul de realizare, inlervalul
de timp (exemplu: pacientul va fi repozijlonat Tn pat la interval de doua ore, timp de 24 de
ore) sau:
10.02.1999-efectuez masaj pacientului M. N., de3orl/zi timpde 10 minute; 11.02.1999 - explic
pacientului M. N., importanja mobilizarii precoce dupa intervenjia chirurgicala.
Notarea interventiei
In documeniele utilizate pentru scrierea planului de nursing, intervenjiile vor fi
consemnate clar, complet, lizibil pentru ceilalji membri ai echipei.
4. Scrierea planului de nursing
Este etapa finaia a procesului de pianificare. Planul de nursing constituie un ghid care
organizeaza informajiile despre starea de sanatate a pacientului si acjiuniie asistentei. Are
drept scop:
• orientarea spre tngrijiri individualizate - planul este Tntocmit pentru fiecare pacient Tn
funcjie de nevoile sale de Tngrijiri; se fntocmesie Tn momentul admisiei pacientului Tn
unitatea spitaliceasca dupa modelui standard a! unitajii respective;
• promovarea continuita'0 fngrijiri/or;
• evaluarea activitajii asistentei,
Planul de nursing confine o listare a urmatoareior components: manifestari de
dependenja, diagnostic de nursing, objective, intervenjii, evaluare.
Plan de nursing - model
Data Aprecierea Diagnostic de Oblective Intervenjii Evaluare
nursing
Concluzii:
■ planificarea este un proces de stabilire a strategiilor de nursing menite sa previna, sa
reduca sau sa combata o probiema de sanatate;
■ strategiile de nursing sunt planificate pe baza diagnosticului de nursing si a
obiectivelor stabilite;
■ componenteie pianificarii sunt: stabilirea prioritajilor, stabilirea obiectivelor, stabilirea
strategiilor de nursing, scrierea planului de nursing;
■ prioritajiie se stabilesc Tmpreuna cu pacientul;
■ obiectivele trebuie sa anticipeze schimbari Tn starea pacientului pe criterli masurabile,
evaluabile;
31
 ■ aprecierea rezultatului Jiecarei strategii necesita cunostinje de nursing si experienja;
a planul de nursing fumizeaza direcjii pentru Tngrijirea Individualizata a pacientului.

20 31

IV. Implementarea
♦ CULEGEREA DE NO! DATE
♦ EFECTUAREA INTERVENTI iLOR
Implementarea este cea de-a patra etapa a procesului de nursing, Tn care pianul de nursing
este pus Tn actiune.
Activitajile desfasurate de asistenta tn aceasta etapa sunt:
♦ continuarea cuiegerii de informatii despre starea de sanatate a pacientului;
♦ efectuarea interventjei;
♦ notarea intervenjiei Tn pianui de nursing;
♦ mentinerea la zi a planului de nursing.
Continuarea obtinerii de date
Cand se implementeaza actiunile de nursing, este foarte important ca asistenta sa continue
sa culeaga date pertinente si sa apreciezq schimbari nou aparute Tn starea sau comportamentul
pacientului. Tn timpul procedurilor se pot obtine date despre: starea !ui fizica, starea pielii,
abilitatea de a se misca, statusul mental, utilizand comunicarea terapeutica si Tncurajandu-I sa-si
exprime sentimentele.
Efectuarea intervenfiei
Termenil de independent, dependents' sau interdependent sunt utilizati pentru a descrie
tipul unei acjiuni de nursing, in acest context, actjunea este o activitate specifics roluiui asistentei.
Inierventia independents este o actiune initiata de asistenta ca urmare a cunostintelor si
priceperilor sale. Aceasta este latura autonoma a activitatji asistentei. De exempiu: pianificarea si
promovarea masurilor de menjinere a igienei personaie a unui pacient.
21
{
Intervenfia dependents este o activitate efectuata ia indicatia medicului. De exemplu:
administrarea medicamenteior.
intervenfia interdependent^ este acea aGtivitate stability Tn coiaborare cu alti membri ai
echipei de sanatate si care refiecta o relajie colegiala Tntre profesionisti.
Pentru efectuarea unei tehnicl, asistenta va respecta urmatoarele princlpll:
• aprecierea necesiiatii tehnicii'si a performantei acesteia pentnj pacient: asistenta trebuie
s& cunoasca indicative si contraindicatliie fiecarei proceduri; orice procedura contraindicata este
aceea pentru care exista motive ca raspunsul pacientului sa fie negativ; Tn unele situajii, o
procedura poate fi contraindicata din cauza unor schimbari survenite Tn starea pacientului;
9 efectuarea tehnicii cu competent asistenta trebuie sa-si perfectioneze acjiuniie si
procedurile care-i sunt familiare, pe baze stiintirice si sa cunoasca ratjonamentui fiecarei etape;
• pregatirea locului unde se realizeaza actiunea: unele tehnici presupun modificarea
mediului {temperature, lumina), necesitatea unui pat accesibil si care sa permtta asezarea
pacientului Tn diferite pozitii, securitate fizica pentru prevenirea accidenteior;
• asigurarea echipamentuiui necesar: acesta va fi ales Tn functie de tehnica'ce urmeaza a fi
executaia; va fi pregatit langa patui pacientului si la Tndemana asistentei pentru a creste
eficienja si a reduce timpul necesar si energia;
• asigurarea intimitatii pacientului: asistenta va descoperi numai partea necesara efectuarii
tehnicii; va utiliza paravane de protecjie; nu va face aprecieri asupra aspectului fizic al
pacientului sau asupra mirosului emanat de acesta;
• pregatirea psihica a pacientului: asistenta va expiica tehnica Tn termeni accesibiii, fara
exagerari; va permite pacientului sa puna Tntrebari; va raspunde ia intrebari (atenjie - pacienjii
sunt mai putin capabili sa faca fata durerii, stresului situational, daca nu cunosc ce-i asteapta);
• pregatirea fizica" a pacientului: aceasta presupune asigurarea pozijiei (cand nu este
capabi! - ajutarea si mentinerea Tn pozitie pentru a preveni accidenteie), pregatire alimentara
sau medicamentoasa Tnaintea efectuarii tehnicii;
• respectarea masurilor de asepsie: maierialul si instrumental! utilizat va fi dezinlectat sau
sterilizat In functie de cerinte; se va purta echipamentul de protecjie corespunzator; spalarea pe
maini Tnainte si dupa efectuarea fiecarei tehnici;
• respectarea comportamentulur oblsnurt al pacientuiui: i se vor respecta, pe cat posibil,
oreie de somn, de masa; i se va acorda un timp Tntre tehnici pentru ca el sa aiba sentimentul de
independent;
» Tngrijirea dupa procedura: presupune pozitje eonfortabiia, mentinerea Tn repaus
corespunzator, aprecierea acfiunilor de nursing sunt strans legate de cuno?tinteie si priceperile
asistentei. Pentru siguranja pacientului, ele trebuie sa aiba un scop si baze stiintifice;
35
 • actiuniie vor fi adaptate Tn mod individual, pacientul fitnd privrt Tn mod holistic - ca un
Tntreg; varsta, valorile, credinfa, starea de sanatate si mediui Tnconjurator sunt factori care pot
afecta intervenjiiie de nursing;
© interven|iile trebuie sa fie inofensive pentru pacient; asistenta va lua masuri de prevenire a
accidenteior;
• acjiunife de nursing trebuie sa respecte demnitatea pacientului; i se va astgura intimitatea
si va fi implicat Tn luarea deciziilor referitoare ia starea lui de sanatate;
• nu se vor efectua interventii fara cunoasterea raiionamentuiui stiinjific;
• curajirea, dezinfectarea si sterifizarea echipamentuiui utilizat;
• pregatirea specimenelor pentru laborator si completarea buletinelor de analize;
• notarea tehnicii si a incidentelor sau accidenteior.
Intervenjiile stabilite Tn planul de nursing nu sunt fixe, ci flexibile. Ele pot fi schimbate pe
baza noilor date culese de asistenta.
In cazu! Tn care o asistenta nu poate implementa stngura o interventje va solicits ajutorul
altor membri ai echipei. De exemplu: daca asistenta nu este familiarizata cu un model particular
de masca de oxigen, aceasta necesita la Tnceput aslstenja din partea unei colege.
In implementarea interventiilor asistenta va fine cont de:
</ individualitatea pacientului, fara a viola bazele stiinfiffce ale aetivitajii. De exemplu: un
pacient poate prefera sa ia medicare pe cale oraia Tn loc de cea parenteral^; daca asistenta stie
ca medicamentul respectiv este inactivat partial de sucul gastric, ii va oferi aceste Informatii;
/ implicarea pacientului - unii pacienji doresc sa se implice total, aljii doresc o implicare
minora, iar aljit deioc. Aceasta depinde de energia fui, de numarul factorilor de stres, de frica,
netntelegerea boiii si a interventiilor;
/ prevenirea complicajiilor - se impune deci respectarea masuriior de asepsie si efectuarea
tehnicii cu profesionalism si responsabilitate;
/ asigurarea confortului fizic si psihic al pacientului.
Notarea intervenfiei
Dupa efectuarea unei tehnici, aceasta va fi consemnata Tn planul de nursing Tmpreuna cu
alte date: cum a raspuns pacientul la interventje, ce trebuie facut Tn urmatoarele zile, schimbarea
unei anumite interventii. Transmiterea actiunilor de nursing se poate face si verbal.
Completarea la zi a planului de nursing
Pentru atingerea scopului pentru care a fost conceput, planul de nursing trebuie actualizat
permanent, completand fiecare rubrica Tn parte.
Concluzii:
22
m acjiunile de nursing sunt strans legate de cunosttnjele si priceperile asistentei. Pentru
siguranta pacientului, ele trebuie sa aiba un sGop si baze stiinjifice;
u acjiunile vor fi adaptate Tn mod individual, pacientul fiind privit Tn mod holistic ca un
Tntreg; varsta, valorile, credinja, starea de sanatate si mediul Tncdnjurator sunt factor! care pot
afecta interventiile nursing;
a intervenjiile de nursing trebuie sa fie inofensive pentru pacient, asistenta va lua masuri de
prevenire a accidentelor;
H acjiunile de nursing trebuie sa respecte demnitatea pacientului; el va fi implicat Tn luarea
deciziilor referitoare la starea lui de sanatate;
H nu se vor efectua interventii fara cunoasterea rajionamentului stiinjific;
■ nu se vor efectua interventii Tn mod mecanic, ci urmarind raspunsul pacientului;
a daca raspunsul acestuia nu este eel scontat, se va alege o alta interventje;
■ Tn efectuarea unei tehnici, se va respecta protocolul stabitit.
♦ STABILIREA CRITER11LOR DE EVALUARE
♦ EVALUAREA ATINGERII OBIECTIVELOR
♦ IDENTIFICAREA FACTORILOR CARE AFECTEAZA ATINGEREA OBIECTIVELOR
Evaluarea este cea de-a cincea etapa a procesului de Tngrijire, Tn care se face o apreciere
asupra rezultatetor objinute Tn starea de sanatate a pacientului Tn functie de obiectivele
propuse. Se face periodic, cu regularitate, la intervalele'stabilite Tn obiectiv.
Pentru evaluare, asistenta culege date obiective si subiective, care sS evalueze obiectivele
si le interpreteaza. De exemptu: frecventa respiratorie a crescut de la 12 pe minut ia 16 pe minut.
Datete colectate sunt comparate cu criteriiie stabilite. In urma comparajiet exista trei posibilitaji:
a obiectivele au fost atinse Tn totalitate;
m obiectivele au fost atinse partial;
a obiectivele nu au fost atinse.
Daca obiectivele au fost atinse, asistenta va decide asupra interventiilor ce vor fi efectuate
Tn continuare.
Daca obiectivele au fost atinse parjial sau nu au fost atinse, asistenta va reanaliza planul de
nursing, punandu-si urmatoareie Tntrebari (fig. 3):
- am cules suficiente date?
- am identiflcat corect problema de sanatate?
- am enunjat corect diagnostics de nursing?
- am stabilit corect obiectivele?
- am ales intervenjii speciiice obiectivelor?
Pentru o evaluare eficace, asistenta va urmari urmatoarele etape:
35
• listarea obiectivelor:
• aprecierea capacMjilor pacientului Tn raport cu obiectivele stabilite;
• aprecierea masurii Tn care au fost atinse obiectivele;
• discutarea cu pacientul a rezultatelor objinute;
• identificarea factorilor care au Tmpledicat progresele pacientului;
• identificarea noilor probleme aparute.

23 35
 In pianul de nursing, evaluarea este consernnata enunjand progresele pe care le-a facut
pacientul Tn funcjie de obiectivele propuse (de exempiu; pacientui nu prezinta escare de
decubit).

Concluzii:

■evaluarea apreciaza modui de atingere a obiectivelor;

■este un proces organizat;
■determina reexaminarea planului de nursing;
■duce si ia evaluarea calitajii intervenjiiior.
Partea a ll-a
Au fost culese suficiente date?
TEHNICI
Diagnosticul de nursing a fost corect
enunjat?

Obiectivele stabilite au fost conform realitajii? Kill

bMENTA
Au fost aiese intervenjii alternative?
Care din intervenjii nu a fost corect efectuata?
119111
11
1
illiflil

DA OBIECTIVE
ATINSE
 REANALI2ARE

Fig. 3: Schema procesului de nursing - model de reaJIzare si raanallzare

Puncjiile - generalitaji

Definlfie Puncjia este operatia prin care se p&trunde Tntr-un vas, intr-o cavitate
naturala sau neoformata, ?ntr-un organ sau orice Jesut a! organismului cu
ajutorul unui ac sau al unui trocar, fn practice, se execute urmatoarele puncjii:
venoasa, arteriala, pleurals, abdominals, pericardica, articulara, rahidiana,
osoasa, a vezlcii urinare, a fundului de sac Douglas, puncjia biopsies si
puncjia unor colecjii purulente.
Scop • explorator
- se stabiteste prezenja sau absenja lichidului dintr-o cavitate (pleurals,
abdominals, articulara)
- se recolteazS lichidul din cavitate Tn vederea examinSrii pentru a se stabili
natura, cantitatea si caracteristicile acestuia; Tn acelasi scop se efectueaza
si puncjiile biopsice Tn diferite organe pentru a se objine fragmentele de
Jesuturi necesare examinarilor histopatologice.
• terapeutic
- evacuarea lichidului abundant din cavitate (prin ac sau prin aspirajie),
punctia numindu-se evacuatoare
- administrarea de medicamente, iichide hidratante, aer sau aite solujii Tri
scop de tratament.
Pregatirea puncfiei • matsriale
~ se pregatesc materiale generale si specifice fiecarei puncjii
- pentru dezinfectia si protecjia m&inilor - apa curentS, sapun, alcool
medicinal, mSnusi din cauciuc sterile
-pentru dezinfectia si protecjia cSmpului cutanat (iocul puncfiei) - apa,
sapun, aparat de ras, alcool iodat, tinctura de iod, alconl medicinal, pense,
porttampon, campuri sterile pentru izolarea locului
-pentru anestezia locaia - solufil anestezice (xifina 1%), seringi sterile, ace
sterile (fig. 4)
- instrumente specifice puncjiei - ace, trocare
-vase coiectoare - eprubete, vase colectoare gradate, cilindru gradat, lame
de microsGop, sticla de ceasorriic
 - materiale pentru medicala, se badijo-neaza tegumentul timp de 30 sec. (pentru punetja
pan-sarea locului puncjiei celelalte venoasa}
- tampoane, comprese punctji • dezinfectje tip III: consta Tn spalarea regiunii, raderea pilozitatii,
sterile, romplast
Hind degresare, badijonarea cu alcool iodat de doua ori (pentru celelalte
-materiale pentru colectarea
executaie puncjii)
deseurilor — tavlja renala,
galeti. « pacientul de catre - supravegheaza pacientul Tn tlmpul puncjiei
- pregatirea psihica consta medic, - Tnmaneaza medicului instrumentele Tn conditji de asepsle,
in inforrnarea lui, ajutat de participa la recoftarea si evacuarea produselor din cavitatea
Tncurajarea si asigurarea una-doua punctionata
confortului asistente, - Tngrijeste locul punctiei
-pregatirea fizica consta in
Tn salon
asigurarea po-zijiei Pacientul este instalat comod Tn pat si supravegheat; este suplinit
corespunzatoare fiecarei sau in sala
de pentru satisfacerea nevoilor sate
puncjii.
tratament.
Ac pentru puncjfti,
Puncjia venoasa se executa Asistenta
de catre asistenta - protej
aza
Trocar universal
patul
sau
masa
pe care
se
executa
puncjia
- asigur
a
pozitia
corespu
nzatoar
e
- prega
teste
campui
cutanat:
• dezinf
tngrijiri ecfie
tip i:
ufterloare
cu
tamp
onui
imbib
at Tn
alcooi

27
42
 Fragment biopaia /ntpaffc

- pentru
examene de
langims 2 art
Dtamsrwfi mm
laborator,
Pregatirea eprubetele
produsului se
recoltat eticheteaza,
se
completeaza
formularele
de trimitere
~ se
masoara
cantitatea
Reorganl-z - materialeie refolosibite se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc
area pentru o noua sterilizare
- deseurile se Tndeparteaza
2 3 * S 8 J e 9 70 It }S tS M IS Scarf metric*, in cm
Notarea - se face Tn foaia de temperatura sau de observajie, mentionandu-se
Acul Vim-Silvarmann fl mSrimaa tnedie a (ragmantultil biopsia
puncjiei Cantitatea de lichid evacuat, aspectul lui, punetja alba {daca prin punetja
exploratbrie nu se obtjne lichid, accidentele si incidentele produse in
r -r-r
timpul punctjei).
9
I
■ DE ST1UT: ■ DE EVITAT:
- acele si seringile de unica utiiizare se verifica Tnainte de - atingerea produsului evacuat
folosire: integritatea ambalajului, data expirarli valabilitatii din cavitate pentru a prevent
sterilizarit si indicative de capacitate pentru seringi, de imbolnaviriie profe-sionale
iungime si diametnj pentru ace
Ac pentru ptmcffo asoasS. - compresele, tampoanele sterile se pregatesc Tn
casolete; de asemenea campurile chirurgicale
Fig. 4 -Tipuri de ace pentnj puncjii 6
5

28
42
 -se recomanda pacientului sa stranga pumnui, veneie devenind astfel
turgescente
PUNCTIA VENOASA Executia punctiei Asistenta Trnbraca manu$ile sterile si se fe^^=f asaza vizavi de
bolnav; T ^W^i
Definitie Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces Tntr-o vena prin - se fixeaza vena cu policele mainii . m stangi, la 4-5
intermediul unui ac de punctje cm sub locui punctiei, L'., /fi exercitand o u$oara compresiune
si fjq tractiune Tn jos asupra tesuturilor vecine
Scop • exptorator
h 'A^Ivi
>- recoitarea sangelui pentru examene de iaborator: biochimice, - se fixeaza seringa, gradape fiind Tn jaT%\ M sus, acui atasat cu
hematologice, seroiogice si bacteriologice bizoul Tn sus, Tn /ffl/f \ -"'{ mana dreapta, Tntre police si restu!
• terapeutlc /. ■ fiJjh^L^ degetelor
~ administrarea unor rnedicamente sub forma injectiei si perfuziei / '
intravenoase - se patrunde cu acul traversand, Tn 'f jtrykcQf \ ordine, tegumentul -
- recoitarea sangelui in vederea transfuzarii sale Tn direcjie oblic5 * £ g i \ {unghi de 30 de grade),
- executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui -sangerare apoi peretele f \[\. \venos - Tnvingandu-se o rezistenta
300-500 ml Tn edemui pulmonar acut, elas-
hipertensiune arteriala tica, pane cand acul Tnainteaza In gol Rg_ ^ puncfla

Locul punctiei -venele de la plica cotului (bazilica s' cefalica), unde se formeaza un „M"
venos prin anastomozarea lor
- venele antebrajului
- venele de pe fa|a dorsala a mainii
- venele subclaviculare
- venele femurale
- venefe maleolare interne
- venele jugulare si epicraniene {mai ales ia sugar ?i copilut mic)
Pregatirea • materials
punctiei -de protec{ie - perna efastica pentru sprijinirea brajuiui, musama, aleza
- pentru dezinfecfia tegumentului tip [_{vezi generalitati) -instrumental
si materiale sterile - ace de 25-30 mm,
diametruf 6/10, 7/10,10/10 mm (Tn functie de scop), seringi de capacitate (?n
functie de scop), pense. manusi chirurgicale, tampoane
- alte materiale - garou sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate,
cilindru gradat, fioie cu solutii medica-mentoase, solutii perfuzabife, tavija
renala (materialele se vor pregati Tn functie de scopul punctiei)
• pacientul
- pregatirea psihica - se informeaza asupra scopului punctiei
-pregatirea fizica - pentru punctia ia venele brajuiui,
antebrajului:
- se asaza Tntr-o pozftle eonfortabiia atat pentru pacient, cat si pentru
persoana care executa punctia (decubit dorsal)
- se examineaza calitatea si starea venelor avand grlja ca hainele s& nu
Tmpiedice circutajia de Tntoarcere la nivelul brajuiui
- se asaza brajul pe pernita si musama Tn abductie si extensie maxima
- se dezinfecteaza tegumenteie
- se aplica garoul la o distanja de 7-8 cm deasupra locului punctiei,
strangandu-l astfel Tncat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima
artera
29
- se schimba directia acului 1-2 cm Tn lumenul venei
- se controieaza patrunderea acului Tn vena prin aspirafie cu seringa
- se continua tehnica Tn functie de scopul punctiei venoase: injectarea
rnedicamentelor, recoitarea sangelui, perfuzie
- Tn caz-de sangerare, se preiungeste acut de puncjie cu un tub din
poiietilena care se introduce In vasul cotector, garoul ra-manand legat pe
brat
- se Indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea
garouiui si a pumnului
- se aplica tampohui Tmbibat Tn solutie dezinfectanta ia locul de
patrundere a acuiul si se retrage brusc acul
- se comprima locul punctiei 1-3 minute, bratul flind Tn pozitle vertlcala
Ingrijirea uiterioara - se face toaleta locala a tegumentului
a pacientului - se schimba lenjeria daca este rnurdara
- se asigura o pozitie comoda Tn pat
- se supravegheaza pacientul
Pregatirea sangelui - se face imediat {vezi generalitati)
pentru trlmlterea la
Iaborator
Reoigani-zarea
45
 [

tndlcajli - arteriopatii, cu scop de diagnostic si tratament

Contralndl-cajli - tendinja crescuta la hemoragli, infecjii
Accidente Intervenjiile asistentei
Locul puncjiei - artera femurala (fig. 6)
Hematom (prin infiltrarea - se retrage acui si se comprima locul puncjiei 1-3 minute
sangeiui Tn Jesutui peri-venos)
.
- artera humerala 'J
Sirapungerea venei (perfo-rarea ~ se retrage acul Tn lumenul venei - artera radiala (fig. 7) /
peretutui opus} - artera cubitala /
Amejeli, paioare, lipotimie - se Tntrerupe puncjia, pacientul se asaza. Tn decubit dorsal Pregatlrea puncjiei • materiale jn
fara perna, se anunja medicul - de protecjie / Ui
i \
- pentru crearea campului jr^ f \ cutanat,
"IwL^ l

H DE STIUT: DE EVITAT: dezintecjie tip ^/^"W

-puncjionarea venei din lateral. \III (vezigeneratitaji) /F#V-*f I
- pentru evidenjierea veneior - puncjionarea venei cu acul - instrumentar si mate- f iw I f . riale sterile;
- se fac miscari Tn sensul circulajiei de Tntoarcere cu avand bizoul Tn jos ace de [i f f f t I I marimi diferite Tn funcjie \
partea cubitala a mainii pe fata anterioara a -manevrarea incorecta a t| \ I * / de artera puncjionata, * uf
antebratului seringi heparin izate pentru examenu! gazelor Sanguine, manuSi,
instrumentarului sterii
a)vanatamnl4;b)artenilBraufHH
- se introduce mana si antebrajul Tn apa calda - atingerea produsului recoltat pense, comprese, tarn- Fig, £-r^ne|ia arterei femurale poane, camp
~ pentru evidenjierea veneior la care nu se poate aplica (puncjia creand o iegatura
chirur-gicai, seringi pentru injectarea substanjelor
garoul se face o presiune digitaia pe traiectul venei directa Tntre mediul exterior si
x& de contrast si anes- #5 teztce
deasupra iocului puncjiei (Tn sensul circulajiei venoase} sistemul vascular pot intra si iesi
ffff -medicamente: soiujii anestezice, substanje jk? de
- pentru puncjionarea veneior jugulare, pacientul se asaza in germeni patogeni)
contrast y
decubit dorsal, transversal pe pat, cu capul lasat sa atarne -flectarea antebratului pe braj cu
- prin puncjia venoasa se pot fixa, pe cale transcutanata, tamponul fa plica cotuiui, - alte materiale: eprubete, / saculej cu nisip, tavlja ^^L^^
catetere din material plastic -ace BraunOlen sau Venflons deoarece Tmpie-dica renala ( ^"""""^X
(cateterul este introdus;Tn lumenul acuiui cu care se face Tnchiderea plagii venoase, -pregatlrea psihica: se ^~^^^K Njwi?i& informeaza cu prlvire ia
puncjia;; dupa puncjionarea venei, acui se retrage 'i ramanand favorizand revar-sarea sangeiui ttllsi ^ V
numai cateterul). Se utilizeazS numai materiale de unica scopul puncjiei, pozijia ^Jrffr^ ^-------------------------
folosinja. Tn care va sta Tn timpul
?i dupa puncjia Flg- 7~ Punctia arterei radtato

- pregatlrea fizica: pentru

PUNCTIA ARTERiALA punctia arterei femurale, pacientul sta in decubit dorsal pe un plan tare cu
coapsa Tn extensie; pentru puncjia arterei radiale, pacientul sta Tn decubit
Definijle Puncjia arteriaia reprezinta crearea unei cai de acces Tntr-o artera prin dorsal cu mana Tntlnsa, hiperextensia articulajiei pumnului sprijinit pe un
intermediui unui ac de puncjie saculej cu nisip
Scop • expiorator - sub regiunea puncjionata se asaza musama si aieza
- recoltarea sangeiui pentru analiza gazelor sanguine ExecuJIa puncjiei Se face de catre medic, ajutat de asistenta medicaJa.
- introducerea substanjelor de contrast pentru examenui radiologic al
arterelor - arteriografie
• terapeutio
- injectarea medicamenteior cu acpune vasodiiatatoare

30
 Medicui Asistenta
■ DE ST1UT: ■ DE EV1TAT:
- T^i spaia $1 dezinfecteaza - ?si spaia si dezinfecteaza mainile
mainile - prin punctia arteriata, se poate introduce un - atingerea produsului, pentru
- dezinfecteaza locul punctiei (dezinlectie tip III), prepara cateter Tn vederea efectuarii unor explorari ale a preveni Tmbolnavtrea persoa-
- alege locul punctiei
seringa cu rnedtcatie anestezica (dupa caz) parametrilor sangelui arterial. . nelor care lucreaza cu sangele
- face anestezia locala
- serveste manusile sterile
— Tmbraca manusile - dezinfecteaza din nou locul punctiei PUNCTIA PLEU RALA
- serveste campul sterii
Definite Punctia pleurala sau toracocenteza reprezinta stabilirea unei legaturi Tntre
- acopera locul punctiei cu - prepara seringa cu acul de punctie si le serveste in mod cavitatea pleurala s' mediui exterior prin intermediul unui ac.
campul sterii aseptic
Scop * explorator
- executa punctia - asistenta mentine pacientul in pozttia data, ?! - punerea Tn evident^ a prezenjei lichidului pleural
supravegheaza ~ recoitarea'lichidului pentru examinarea sa cantitativasi calitativa «
- retrage acui de punctje - aplica tampon comprestv pe care TI fine cu pensa terapeutic
porttampon 5 minute - evacuarea lichidului
- aplica pansament uscat pe care TI comprima cu un - administrarea medicamentelor Tn cavitatea pleurala (antibiotice,
sacuief cu nisip 1-5 kg m functie de artera citostatice) dup& spalarea cavfta(ii
Indicatii - boli infiamatorii sau tumori pulmonare, insuficienta cardiaca Tnsotita de
ingrijirea - ramane la pat, In repaus, 1 -6 ore Tn functie de artera puncjionata colecfii lichidiene Tn cavitatea pleural^. Se recurge la puncjie cand cantitatea
uiterioara a -se controieaza locul punctiei si aspectul pansamentului (rosealS, revarsatului pleural depaseste 1,5 I si exercita o presiune asupra inimii si
pacientului hemoragie, hematom) plamanului, Tmptedicandu-ie functiile
- se masoara pulsul, tensiunea arteriala, respirafia, se apreciaza culoarea si Contraindi-cajll
temperatura locala a tegumentelor - tulburari de coagulare a sangelui - hemofilie
Pregatirea -pentru analiza gazelor sanguine, produsul va fi ferit de contactul cu aerul, - tratament cu anticoagulante
sangelui pentru se eticheteaza si se trimite imediat ia Iaborator Locul punctiei - se alege dupa situatia si cantitatea de lichid pleural:
examenul de - daca lichidul este Tn stare libera, punctia se face Tn spatiul VII - VI11
Iaborator intercostal pe linia axilara posterioara
Reorganl-zarea - daca lichidul este Tnchistat, punctia se face Tn plrna matitate, zona
Notarea punctiei stabilita prin examen clinic
- coiecth'le purulente si tuberculoase se punctioneaza cat mai aproape de
Complicate fn timpul -punctionareaattortorrnatiuni (vase, nervi, Jesuturi) nivelul lor superior pentru a preTntampina fistulizarea lor
punctiei - hemoragie -punctia se face deasupra marginii superloare a coastei inferioare, indiferent
- injectare periarteriala de locul punctiei
dupa punctie - hemoragii Pregatirea • materiale
- hematoame cu compresiunea tesuturilor -obstructie puncfiei - de protecjie a patufui
vasculara din cauza spasmelor, - pentru dezinfectia tegumentului - tip III
trombpzelor - instrumente si materiale sterile: 2-3 ace de 10 cm lungime, cu diametrui de

48 31
 1 mm, 2-3 seringi de 20 50 ml, seringa de 5 ml si ace pentru anestezie,
pense, manusi, camp chirur-gical, tarnpoane, comprese

48 32
 Execujia puncfiei
-alte. materiale: romplast, eprubete, lampa de spirt, aparate aspiratoare (Dieulafoy sau Potain),
recipiente pentru colectarea lichidului, tavija renala
- medicamente: atropina, mdrfina, tonice-cardiace, soiutii anestezice
- materiale pentru reacjia Rivalta: pa-har conic de 20D
ml, 50 ml apa distilata, soiujie de acid acetic glacial,
pipete
pacientul
- pregatirea psihica: se informeazci pacientul cu
privire la scopul puncjiei si la pozijia in care va sta Tn
timpui puncfiei
- pregatirea fizica: se
administreaza cu 30 de
minute Tnaintea puncjiei o
tiola de atropinS pentru a
preveni accidentele
(atropina . scade
excitabilitatea gene-rala si
a nervului pneumogastric)
-se asazS Tn pozijie sezSnd ta marginea patului sau a
mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe
un seaunei, cu mana de partea Pozifia pacientului pentru puncpa bolnaua ri die at a peste
pleural^
cap pana la urechea opusa sau cu trunchlul usor
aplecat Tn faja, cu antebrajele fiectate pe braje, cu
mainile la ceafa, coateie Tnainte (fig. 8)
-pacienjii cu stare buna\ se asaza calare pe un scaun cu
spStar, antebrajeie fiind sprijinite pe sp&tarui
scaunului ~ tacu! de pMrundara a acului
-pacienjii Tn stare gravis se asaza a. plaman; b. reversal pleural; Tn decubit lateral, pe
c. pozitla inoorecta a acului; d. pozijia
partea sanStoasa, la marginea corecta a acului patului

Fig. 8 - Puncjia pleurals

Medicu! Asistenta 1 Asistenta II
- pregateste radiogra-fia
pacientului
Tsi spaia mainiie, le dezinfecteaza
- administreaztS o fiol§ de
atropinS cu 30 de minute Tnaintea
puncjiei
- asaza musamaua si aJeza pe
masa de puncjie
- dezbraca toraceie pacientului
- stabileste iocul puncjiei
- asaza pacientui Tn pozijia
- se face de catre medic, ajutat de doua asistente medicaie 33
50
- se desfasoara Tn salon sau Tn sata de tratamente
 corespunzatoare locului afes
- pregateste iocul puncjiei,
dezin- . fecjie tip II
- serveste seringa cu
anestezic
- efectueaza anestezia
- asteapta efec-tui - serveste manusile - menJJne pacientul, Tl
anesteziei chirurgicaie, apoi campul supravegheaza
chirurgical
- asaza campul chirurgical
Tn jurul toracelui, sub
locu! puncfiei
- serveste acul de punc-Jie
adaptat (a seringa
- dezinfecteaza tocul
puncjiei
- exeeuta puncjia, asplra - preia seringa cu lichid si Tl - menjine pacientul,, Tl TndrumS
lichidul introduce Tn eprubete sa-si retina" tusea, observa culoarea
- serveste aparatul aspirator fejet si respirajia
- introduce solujiile - serveste seringa cu soiujie -idem
medicamentoase medica-mentoasa Tn
funcjie de scopul puncjiei

50 34
— retrage acul de punc|ie — dezinfecteaza locut si Tl • accese de tuse, determinate de iritajia - se Tntrerupe punctia
- idem pleurei
comprirna cu un tampon sterif - se suspends tehnica, se culcS pacientul Tn
- aplica pansament uscat fixat cu -idem • lipotimie, colaps
decubit dorsal, se adminis-treazS analeptice
romplast • edem pulmonar acut, determinat de
cardiorespiratorii
— ajutS pacientul, cu miscari blSnde, sa se aseze In pat, ti ridicS evacuarea rapida a lichidului
- se Tntrerupe punclia, se adminis-treazS
membrele inferioare, scoate aleza si niusa-maua, Tnvefeste • pneumotorax prin rSnirea plamanului cu
tonice cardiace si diuretice
pacientul acul

Ingrijirea - se asigurS repausul ia pat pe o perioada prescrisS de medic -se

ulterloara a supravegheaza puisul, tensiunea arteriaJS, respirajia,
pacientului culoarea tegumentelor, periodic -se informeaza imediat medicul Tn cazul
aparftiei clanozel,
dispneei, tahicardiei, secre{iilor bronhice
Pregatirea - examinarea macroscopica se face imediat, apreciindu-se culoarea,
produsului pentru aspectul si cantitatea lichidului extras. Llchfdut poate- fi:
examinare • seras sau serocitrln; este limpede, galben deschis, avand cauze
inflamatoare (tuberculoza); sau avand drept cauzS o tulburare circuiatorie
(insuficienfS cardiacs, cancer pulmonar)
• iuibure: este purulent sau chilos cu aspect albicios lactescent
• hemoragh sau serohemoragic: este roz sau rosu intens Tn hemoragiile
pleurale si pleurezia hemoragicS
- se mSsoara cantitatea lichidului extras
- examinarea biochimicS consta" Tn reaclia Rivaita:
— Tn paharul conic se pun 50 mi de apS distilatS si o picSturS de acid acetic
glacial, se adaugS 1-2 pic&turi din lichidu! de cercetat; reacjia este pozitiva
cSnd picatura de lichid se transforma Tntr-un nor ca un Bfum de tigarS".
ceea ce . TnseamnS ca llchidul pleural este bogat Tn albumine fiind de
natura inflamatorie si purtSnd numele de exsudat; reacfia este negativS cand
picStura de lichid cade Tn pahar fara sa producS modlficSri, ceea ce
Tnseamna cS lichldul este sarac Tn albumine, avand drept cauza tulburSriie
circulatarii si purtand numele de transsudaf.
- pentru dozarea cantitatii de albumina, pentru examenul cito-logic si
bacteriologic, eprubetele etichetate se trimit ia laborator
Reorgani-zarea
Notarea puncfiei
Complicaiii - hemoragii intrapleuraie, rupturi pleuropulmonare
Accidente: IntervenjH:
B DE STIUT: ■ DE EVITAT:
- aspirarea lichidului pleural se poate face alternativ cu doua - evacuarea unei cantitSti de
seringi de 20 ml, dar demontarea si adaptarea lor repetatS ia lichid pleural mai mare de
acul de puncjie traumatizeazS pacientul si permfte patrunderea 1000-1200 ml
unei cantitati necontrolabile de aer - evacuarea completS a
- aparatele aspiratoare TnSStura neajunsui aspirate! cu ii-chidului pleural pentru a
seringa Tmpiedica formarea aderen-Jelor
PUNCTIA ABDOMINALA (PARACENTEZA)
DefmiJie Puncjia abdominala sau paracenteza constS Tn traversarea peretului
abdominal cu ajutorul unui trocar Tn diferite scopuri. In cavitatea
peritoneata, se poate acumula lichid (ascitS) care poate avea drept cauza: •
obstacole Tn circulajia portals, ceea ce determina hipertensiune Tn ramurile
venei porte (Tn ciroza hepatica, insuficieoJa cardiaca, tumorile peritoneale)
• inflamajia (Tn peritonita tuberculoasS).
Scop ■ explorator
- punere Tn evident a prezenjei lichidului peritoneal
- recoltarea lichidului si examinarea sa Tn laborator pentru stabiiirea
naturii sale
• terapeutic
~ evacuarea unei colecjji libere,de lichid Tn ascitele masive
- pentru efectuarea diaiizei peritoneale
lndicatfi - ascitele masive care provoacS tulburSri clrculatorii si res-piratorii prin
presiunea asupra diafragmuiui, venei cave inferioare
- ascitele care nu se resorb prin metodeie obisnuite de tratament
- traumatismele Tnchtse ate viscerelor abdominaie, cand se bS-nuieste
hemoperitoneu

35 53
 {

Medicul Asistenta I Asistenta II

Tsi spala mainile, le dezinfecteaza
1 - pentru diagnostic^ cytologic, bacteriologic si enzimattc al ascitei - pregateste patul cu musama, aleza,
- alege locul punctiei
Contraindi-catii - chisturi ovariene mari, hidronefroza, sarcina; cearsaf
. ~ se executa cu prudenja la pacientii cu diateze hemoragice si fn precoma; - asaza pacientul Tn pozifia
- colecjiile de lichid tnchistate se evacueaza numai chirurgical. corespunzatoare locului ales
Locul 1 punc|iel - pe linia Monroe - pregateste locul punctiei,
Richter - In fosa iiiaca \ —"""^ r dezinfectje tip III
stanga, la punctul de / I - serveste seringa
unire a 1/3 medli cu / «-v^ \ ~zz^* Tncarcata cu anestezic
cea mijlocie a liniei ce \ * * "M ^Vt - face anestezia iocala - mentjne pacientul Tn pozitia data
uneste ombilicui cu k A \j —
spina iiiaca antero- / ^3*^ -serveste manusile
superioara stangS * n y' chirurgicaie mediculut
-protejeaza locul punctiei - serveste campui
(fig-9)
cu campui starii chirurgical
fe - dezinfecteaza locul
- pe linia ombilico- Ul . punctjei
pubiana, la mijlocul ei F
& 9-1**** P"ncliei peritonei \
- serveste bisturiul sau
Pregatirea • materiale direct trocarul
punctiei - de protecjie a patuiui pe care se executa punetja - executa incizia sau direct - supravegheaza permanent faciesul,
- pentru dezinfectia tegumentului tip 111 puncjia cu trocarul, scoate respirajia, starea bolna-vului
- instrumente si materiale sterile: trocar gros cu diametrul de 3-4 mm cu mandrinul
un mandrin ascutjt si unui bont de rezerva, seringi de 5 si 20 ml, acede 5-6 - recoiteaza Tn eprubete
mm, bisturiu, pense hemostatice, camp chirurgical, manusi chirurgicaie, lichidul de ascita;
comprese, tampoane, tuburi prelungitoare - serveste tubul
- pentru recoitarea si colectarea lichidului, eprubete, cilindru gra-dat, prelungitor al canulei
trocaruiui (pentru
galeata gradata de 10 I
evacuare)
- pentru Tngrijirea locului punctiei - cearsaf impaturit pe tun-gime,
- adapteaza tubul - supravegheaza - supravegheaza pacientul
romplast prelungitor scurgerea lichidului Tn
- substante medicamentoase, anestezice locale, tonice-car-diace vasul colector
- paravan, tavija renala ~ schimba pozitia pacientului daca se Tntrerupe scurgerea lichidului
• pacientul - retrage trocarul
- pregatirea psihicS: se informeaza asupra necesitajii punctjei, i se asigura
securitatea si intimitatea
- pregatirea fizica: se invita sa urineze (daca este cazut, se va face sonda]
vezical); se dezbraca regiunea abdominala; se asaza pacientul Tn pozitje
decubit dorsal In pat, peste cearsaful Tmpaturit Tn lung, cu fiancul stang ia
marginea patuiui si trunchiu! usor rldicat; se masoara circumferinta
abdominala

54 36
 Executia punctiei - se face de catre medic, ajutat de una-doua asistente
- se deruleaza tn salon sau Tn sala de tratamente

54 37
- aplica agrafa Michel daca — dezinfecteaza locul
a folosit bistu-riui pentru puncjiei ■ DE EVITAT: ■ DE STIUT:
incizie — face o cuta a pieiii ~ decomprimarea brusca a cavitajii - daca scurgerea lichiduiui se opre?te brusc, se restabileste prin schimbarea pozijiei pacientului
— aplica pansament uscat abdominafe — puncjiile sau se introduce mandrinui bont pentru a Tndeparta o ansa intestinala sau flocoanele de fibrina
compresiv evacuatoare repe-tate, deoarece due care acopera orificiul canulei trocarului
la stari de hipoproteinemie si - viteza de scurgere a lichiduiui este de 1 I la 15 minute
— se strange cearsaful in jurulcasecti-zeaza
abdomenului,organlsmul
fixandu-se cu ace de
- la prima paracenteza se evacueaza o can-titate de
siguranja maximum 4 - 5 I
- la urmatoarele paracenteze se pot evacua 10 I de
Ingrijirea ~ se asaza comod Tn pat, astfel ca locul puncjiei sa fie cat mai sus pentru a Iichid ascitic.
ulterioara a evita prest'unea asupra orificiuiui si scurgerea lichi-dului Tn continuare
pacientului - se asigura o temperatura optima Tn Tncapere si iiniste
- dupa 6 ore se Tndeparteaza cearsaful strans Tn jurul abdomenului
- se masoara circumferinja abdominala si se noteaza PUNCTIA PERICARDICA
- se suplineste pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale
- se monitorizeaza pufsui, tensiunea arteriaia, se noteaza va-loriie DefinlJIe Puncjia pericardica consta din patrunderea cu un ac Tn cavitatea pericardica,
inregistrate Tn primele 24 de ore care se transforma din spajiu virtual Tn cavitate reala, prin acumularea
- pansamentui se schimbfi, respectand masurtle de asepsie sangeiui sau lichiduiui de transsudate.
- agrafele se scot dupa 48 - 72 de ore Scop • explorator
Pregatirea - examenul macroscopic consta Tn masurarea cantitajii de iichid evacuat, - constatarea prezenjei lichiduiui Tn cavitatea pericardica
- recoltarea lichiduiui pentru examinare Tn vederea stabilirii naturii sate
produsului pentru aprecierea aspectuiui iui, determinarea densitajii
* terapeutic
examinare - reacjia Rivaita (vezi puncjia pieurala)
- evacuarea lichiduiui acumulat
- examenul otologic, bacterioiogic, biochimic - eprubetele cu iichid, - introducerea substanjelor medicamentoase dupa evacuarea tichidului
etichetate, se trimit ia iaborator Indicajil - punctia se executa Tn cazurile Tn care se acumuieaza Iichid Tntre foijeie
Reorgani-zarea pericardului ca urmare a inflamajiei, transsudajiei sau hemoragiei; perlcardut
fiind inextensibii, lichidul tamponeaza inima si ti Tngreuneaza funcjia; apare,
Notarea puncjiei - se noteaza cantitatea de Iichid evacuat, data, ora, numele persoanei astfel, o dispnee accentuate, hipotensiune arteriaia, puncjia avand caracter
in foala de care a executat puncjia de urgenja
observajie - se noteaza circumferinja abdominala Tnainte si dupa eva-cuarea Locul puncjiei - spajiui V intercostal stang (a 6 cm de J s marginea
lichiduiui sternului Tn cazul puncjiei
expioratoare; ^V^* t>y
Accidente - colaps vascular prin decomprimarea brusca a cavitajii abdominala - spajiui Vl-Vil la jumatatea distanjei vMk- Xf dintre
- hemoragie digestiva manifestata prin hematemeza, melena linia axiiara anterioara si cea me- AdP->-3l r diociavicularS stanga, in
- perforarea intestJnului determina peritonita cazul Tn care ^ f f l Z s * ^ ^ / cantitatea de Iichid este mare
- persistenja orificiuiui de puncjie prin care se scurge Iichid
(dupa un "~^¥Z j / controi radiologic);
—-^.J/ j
- la extremitatea apendiceiui xifoid, ^""^ X/ bolnavul fiind Tn

56 38
 pozijie semisezand, Tn £ cazul puncjiei evacuatoare
(calea /0_ Po2i(itpacU}ntu,U| epigastrtca) (fig. 10)
pentm puncjia pericardica

Pregatirea • materiale
punctiei -se pregatesc aceleasi materiale ca si pentru punctia pleurala, Tn afara
aparatelor aspiratoare
- acul de punctie are o lungime de 8-10 cm
• pacientul
- pregatirea psihica: se informeaza, se incurajeaza
- pregatirea fizica: se face un examen radiologic al toracefui;
oxigenoterapie; se acordS pozitia Tn functie de scopul punctiei si cantitatea
de lichid existent:
• semisezand, pentnj punctia evacuatoare
• Tn decubit dorsal, Tn celelalte cazuri
Execufia punctiei - se face de catre medic, ajutat de doua asistente.
— dezinfecteaza locui
punctiei
- execute punctia - mentine pacientul imobilizandu-i
bra}ele
- aspira lichidul - preia seringa cu lichid pe - supravegheaza culoarea fejei, respiratia,
care TI introduce Tn pulsul, aparitia dispneei
eprubete
- retrage acul de - dezinfecteaza focul
puncjie punctiei
- aplica pansament sterii, uscat la locul punctiei,
fixat cu benzi de romplast
- asaza pacientul Tn decubit dorsal cu toracele usor ridicat

56 39
Medicui Asistenta 1 Asistenta II
- pregateste radiogra-fia - administreaza o fiola de atropina cu 30
!. pacientului de minute Tnainte
Tsi spaia mainile, le dezinfecteaza
-asaza materialul de protectie pe pat
- dezbraca toracele pacientului
- stabileste locul - asaza pacientul Tn pozitia recomandata
punctiei. de medic
- pregateste locul punctiei,
dezin-fectie tip ill
- serveste seringa cu
anestezic
- efectueaza - mentine pacientui Tn pozitia data
anes-tezia f
- serveste manusile
chirurgicale
- asaza campul sub - serveste campul
focul punctiei. chi-rurgical
- serveste seringa cu acul
de punctie

Ingrijirea - se asigura repausul fizic ?i psihfc

uiterioara a - se monitorizeaza pulsul, tensiunea arteriala, respiratia
pacientului - se aplica comprese reel Tn regiunea precordial (daca se presupune o
hemoragie intrapericardica)
- se administreaza tonice-cardiace
Pregatirea - se face ca si pentru lichidul pleural
produsutui pentru
examinare
Reorga-nizarea
Notarea punctiei — se noteaza Tn foaia de observatie cantitatea ?i aspectul lichidului extras
si eventualele accidente survenite

Accidente
• patrunderea acului Tn miocard (apar
miscari aie acului sincrone cu miscarile inimrl)
• fenomene de insuficienja\ cardiaca prin
decomprimarea bruseS a cavftajii pericardice
• infectii ale mediastinului prin traver-sarea
fundului de sac pleural daca con-[inutul
pericardic este septic
• soc pericardic
Interventii
- se retrage acul, dandu-i o pozijie paralela
cu peretele inimii (accideritul este grav daca se
ating vasele coronariene)
- medicui recomanda administrarea de
tonice-cardiace
- se previne prin anestezia de baza
- daca apare, se face reanimarea
car-diorespiratorie

58 40
60 41
 • pacientul
- pregatirea psihica: se informeaza pacientul cu privire" la necesitatea
■ DE STIUT:
efectuaril puncjiei, i se expiica pozijia Tn care va sta
- Tn timpul puncjiei,
Fig,pacientul
11 - Pozijiatrebuie sa fie
pacientului imobiiizat
pentru puncjia pentru a se preveni once deviere de la
rahidiana
pozijia data, fapt ce poate avea urmari periculoase prin lezarea inimii sau a vaselor mari.
- pregatirea fizicS: - pacientul este a jeun
-pozijia este data m funcjie de Iocul puncjiei si starea lui
PUNCT1A
- pozijia decubit lateral RAHIDIANA
in pat cu spateie la marginea patului, coapsele
flectate
Puncjia pe abdomen,
rahidiana" barbia atinge
reprezinta pieptul cu
p&trunderea (pozijie
un ac „spate de pisica" sau
Tn spajiul
Definite
asemanatoare
subarahnoidian, cuprintre
cea a embrionului)
vertebre.
- pozijie sezand pe masa de operajie sau de tratament cu mainile pe
Scop * explorator
coapse, capul Tn hiperflexie
~ m&surarea
Pacientul este presiunii
menjinutlichidului
Tn acestecefaiorahidian
poztjii de asistenta medicala (fig. 11).
- recoltarea lichiduiui tn vederea examenului macroscopic si de laborator
- injectarea de substanje radioopace pentru examenui radiologic al
maduvei (aer sau substanje pe baza de iod) \ «terapeutic
- prin puncjie se face decamprimarea fn cazul sindromului de
hipertensiune intracraniana
- tntroducerea medicamentefor citostatice, antibioticelor sau serurilor
imune Tn spajiul subarahnoidian
• scop anestezic
- introducerea substanjeior anestezice - rahianestezia
Indicajil - boli inflamatorii aie sistemului nervos central (meningita, encefaiitS),
scleroza multipla, hemoragie subarahnoidiana, tumori cerebrate
— interven.it chirurgicale — cu scop anestezic
Locul puncjiei - puncjia lombara - D,2 - LT sau L4 - L5
- puncjia dorsala - De - D7
- puncjia suboccipitals - Tntre protuberanja occipitala externa si apofiza
axisuiui, pe linia medians
Pregatirea * materiale
puncjiei - de protecjie a mesei sau a patului
- pentru dezinfecjia pielii tip 1(1
- instrumente si materials sterile, ace iungi cu diametrul 1-1,5 mm cu
mandrin, seringi, ace si seringa pentru anestezie, campuri chirurgicaie,
comprese si tampoane, manusi de cauciuc, pense hemostatice, anatomice
- alte materiale: eprubete, lampa. de spirt, tavija renaia, mano-metru
Claude
- medicamente - anestezice locale; pentru rahianestezie, antibiotice,
citostatice, seruri imune, preparate cortizonice
Materialele se afeg Tn funcjie de scopul puncjiei.

42
 Execufia puncjiei - se face de catre medic, ajutat de una~doua asistente medicaie
- se desfa>oara" Tn salon, Tn sala de tratamente sau Tn sala de operajie
(puncjia anestezica)

Medicul Asistenta I Asistenta II

Tsi spala mainile, le dezinfecteaza
_______________________________________ i . . ______________________________________________ . ___ , ____ ,

- stabileste iocul
puncjiei
- pregateste iocul puncjiei,
dezinfecjle lip ill
- face anestezia locala - serveste seringa cu
anestezic (dacS e cazui)
- dezbraca pacientul
- protejeaza" patui sau masa de
puncjie cu musama, alezS
- asazS pacientul Tn pozijie
corespunzatoare, Tn funcjie de
starea Jul si iocul puncjiei

60 43
 - serveste manusile chirurgicaie observable
Accidente - sindrom postpuncjional (ameteli, cefalee, varsaturi, rahiaigii), datorat
- asaza campui steril sub - serveste campui steril
hipotensiunii Irchidiene provocate de puncjie
locul punctiei ?
- hemoragii ce apar prin ac Tn timpul punctiei, far! irnportanta
- dezinfecteaza locul punctiei ~ dureri violente Tn membrele inferioare, determinate de atin-gerea
- serveste acul de puncjie cu ramificajiilor cozii de cal sau ale maduvei spinarii, cu varful acului
mandrin - contractura fejel, gatului sau a unui membru prin atingerea maduvei
- executa puncjia - men{ine pacientul Tn cervicale, clnd s-a executat puncjia sub occipital
poztjia recomandata, - socul reflex poate duce la sincope mortale; accidentul este foarte rar (se
- scoatejmandrinul - menline eprubetele pentru susjinandu-i ceaia cu o mana, vor pregati mijloacele obisnulte de reanimare)
recoltarea lichidului iar cu cealalta tmpingand
i usor regtu-nea epigastrica
- masoara - serveste manometrul Claude B DE 5TRJT: ■ DE EVITAT:
- serveste seringa cu soiujiile
tensiunea LCR medieamen-toase pregatite - mandrinul, dupa scoaterea din interiorul acului, se - evacuarea unei cantitafi man de
menjine steril pentru a putea fi refolosit daca se Tntrerupe lichid cefalorahidian
1 scurgerea lichidului Tn timpu! recoltaril (cand lichidul este - modificarea pozijiet pacientului Tn
i purulent, vascos sau cu sfacele de fibrina) timpul punctjei (Tndrep-tarea
-Tn cazul evacuarii unei cantitaji man de lichid, dupa coloanei vertebrale) care poate
- retrage acul de puncjie - dezinfecteaza locul punctiei
puncjie, pacientul se va aseza Tn pozijie Trendelenburg determina ruperea acului si
\ - comprima cu o compresa
- puncjia suboccipitals se poate executa si pacienjilor traumatizarea substanfei nervoase
steriia locul puncjiei ambulator! deoarece nu necesita post puncjional pozijia - suprainfectarea produsului in
- aplica pansament uscat fixat decubit dorsal 24 de ore timpul pregatirii pentru trimitere la
cu rompiast laborator
- daca dupa cateva picaturi de sange la Tnceputul
- asaza pacientul Tn pat Tn
punctiei apare lichidul clar, se schimba eprubeta; la
pozijie decubit dorsal, fara pema
laborator se trimite lichidul (impede
ingrijirea - pacientul sta Tn decubit dorsal, fara pema, 24 de ore
ulterloara a - dupa 6 ore se poate alimenta ?i hidrata la pat
pacientului - se supravegheaza semnele vitale: puis, tenslune arteriala, res-pirajie
- se tnformeaza medicul in cazui aparitiei unor manifestari cum ar fi: PUNCTIA ARTICULARA
varsaturi, grejuri, cefalee
Pregatirea - examinarea macroscopica se face imediat, apreciindu-se cu-loarea, - Definltie Puncjia articuiara reprezinta realizarea unei comunicari instru-mentale Tntre
produsului pentru aspectul, presiunea lichidului (normal lichidut este limpede, clar ca apa de cavitatea articuiara si mediul extern.
f,examinare stanca, se scurge picatura cu picatura); Tn stari patologice, lichidul
Scop • explorator
cefaforahidian poate fi hemoragic, purulent, xantocrom, tar viteza sa de - punerea Tn evidenja a prezenjel lichidului articular (seros, purulent,
scurgere poate creste sanguinoient)
- pentru examenul citologic, biochtmic, bacterotogic lichidul este trimis la
- recoltarea licbidului articular Tn vederea examinarii sale -
faborator
- • terapeutic
Reorga-nizareaj
- evacuarea lichidului
Notarea punctiei - se noteaza aspectul lichidului si presiunea, precum si data, ora, numele - administrarea medicamentelor tn cavitatea articuiara (produse
Tn foaia de persoanei care a executat puncjia cortizonice, anestezice locale, substanje de contrast pentru examen

44
 radiologic)

45
 \

Indicat-ii - artrite acute sau cronice, traumatisme atlicuiare Tnsotite de hemartroza — serveste manusile sterile
Contrain-dicatii - procese inflamatorii tegumentare ?n zona tn care urmeaza a se face - asaza campul sub iocul - serveste campul protector
punctia punctiei
Locul punc|iel - se puncjioneaza mai frecvent articulatiiie: genunchiului, cotului, umarului, - dezinfecteaza locul
gleznei (flg.12) punctiei
"^^^^^^^^1^^ punc^a cotului - executa punctia, aspira - serveste seringa cu acul de - mentine pacientul, TI
punc]ia^mamlu ^^^^^^^^^^^^^^ lichidul puncjie supravegheaza"
- colecteaza lichidul Tn vasul
Fig. 72-Punclia articulara gradat, recolteaza Tn
Pregatirea • materiale eprubete
punctiei - de protectie a patului - retrage acul de puncjie - dezinfecteaza locul
"- pentru dezinfecjia pielii tip lit puncjie! si comprima Cu
- instrumentar si materiaie sterile: ace de 4-5 cm lungime, seringa de 5 ml tampon sterii
pentru anestezie, ace de 8-10 cm lungime cu diametrui 0,5-2 mm pentru - aplica pansament compresiv la locui punctiei, fixat cu
aspirat lichidul, pense, manusi, camp chirurgical, tampoane, comprese fasa
-alte materiale: rornplast, fesi, tavrja renala, pahar conic gradat, ateie - aplica atele care sa imobilizeze articulatia puncjionata
- medicamente anestezice iocale - xiiina 1%, medicamente Ingrijirea - se asigura repaosul regiunii
antiinflamatoare, antibiotice, substanje de contrast radiologic uiterioara a - se supravegheaza starea generate si semnele vitale
• pacientul pacientuiui - se supravegheaza aspectul pansamentulul
-pregatirea psihica: se informeaza cu privire la scopul punctiei - se menfine pansamentul compresiv si imobilizarea Tn atefa timp de
- pregatirea fizica:.se asaza Tntr-o pozljje care sa permita executarea 24-48 de ore
punctiei, cu articulatia relaxata; eventual articulatla se asaza pe o perna; se
Tndeparteaza pilozitatea
Execufia - se face de catre medic ajutat de una-doua asistente fn sala de tratamente sau Tn
punctiei salon

Medicui Asistenta I Asistenta II

Tsi spaia mainile, le dezinfecteaza
- protejeaza patul sub
articulajia punc|ionata
- alege iocul punctiei - mentine pacientul Tn
(zona de maxima pozi{ia adecvata
fluctuenta)
- pregateste locul punctiei,
dez'tnfectie tip II
- efectueaza anes-tezia - serveste seringa cu
locala anestezie
64 46
 Pregatirea - se pregatesc eprubeteie cu lichid pentru trimitere ia laborator; se Reorga-nizarea
produsului pentru eticheteaza menJionSndu-se examenul cerut {citoiogic, bacteriologic)
f examinare Notarea punctiel - se noteaza cantitatea si aspectul lichidului extras
- examenul macroscopic se face imediat, masurandu-se canti-tatea si In foaia de
apreciindu-se aspectul lichidului (seros, purulent, sanguinolent) observable
Complicajii • imediate - lezarea pachetuiui vascuionervos • tardive • infecjii
- apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale si primelor vertebre
iombare
Pregatirea » materiale
puncjiei - materiale pentru protecjia patului
- materiale pentru dezinfecjie tip ill
- instrumentar si materiale sterile: ace de puncjie Rohr, Rosegger, Kiima
(de cca.5 cm lungime, rezistente, cu diametrul 1- 2 mm, varful scurt, ascujit,
prevazute cu mandrin); seringi de 10-20 ml, ace si seringa pentru anestezia
locals, pense, tampoane, com-prese, cSmp chirurgical, manusi, mediui de
■ DESTIUT: ■ DE EVITAT:
cuiturS
- tehnica se desfasoara In condi|ii de - zonele tegumentare in care se gasesc - aite materiale: sticla" de ceasomic, lame de microscop
asepsiejdesavSrsita procese inflamatoare pentru execujia - medicamente: anestezice, ser fiziologic, solujii perfuzabile si
- seroasele articuiare prezinta recep- puncjiei medicamentele recomandate Tn cazul puncjiei terapeutice
tivitate deosebita faja de infecjii • pacientul
PUNCJIA OSOASA - pregatirea psihica: se informeaza" cu privire la necesftatea puncjiei; se
explicS ca se va TnlStura durerea prin anestezie
Definite Puncjia osoasa reprezinta crearea unei comunican Tntre mediul extern si - pregStirea fizicS: se controleaza, fn preziua puncjiei, timpul de sangerare,
zona spongioasS a osului, strabatand stratu! sau cortical, prin intermediui timpul de coagulare si timpul Quick
unui ac. - se asazS Tn pozijia adecvatS locului de puncjie si anume:
Scop i • explorator - decubit dorsal cu toracele pujin ridicat, pe un plan dur,
- recottarea maduvei pentru examinare, in vederea stabilirii structurii, pentru puncjia sternalS -decubit ventral pe un pian dur sau decubit lateral
compozijiei si pentru studierea elementetor figurate aie sangelui In cu
diferitele faze ale dezvoltarii lor genunchii flectaji pentru puncjia Tn creasta iliacS;
• terapeutic - se rade pilozitatea
- administrarea de medicamente lichide, hidratante si nutritive, precum si Execujia puncjiei - se face de cStre medic ajutat de una - doua asistente
transfuzia tntraosoasa; recoltarea maduvei de la persoana sSnStoase in
vederea transfuz&rii sale la un pacient - se desfSsoara* Tn sala de tratamente
Indicajil - boli hematoiogice
Medicul Asistenta 1 Asistenta 11
Locul puncjiei - este de obicei la niveiul oaselor superficiale, usor accesibile, cum ar fi:
- spina iliaca" posterosuperioara Tsi spaia mainile, le dezinfecteaza
- creasta iiiaca
r - protejeaza patul
- stprnui - manubriul sau corpul
- maieolele tibiale - stabileste locul puncjiei - dezbraca regiunea
- calcaneul - asazS pacientul Tn pozijie
corespunzaioare locului ales
- pregateste iocul puncjiei,
dezinfecjie tip III
- face anestezia — serveste seringa - menjine pozijia pacientului
TncSrcatS cu anestezic

66 47
 - serveste manusiie
chirurgicale

66 48
- asaza campul chirurgica! -- serveste campul chirurgical - ia mandrinui cu pensa si Ti
asazS pe un camp steril
■ DE EVITAT:
- adapteaza seringa, aspira - serveste seringa pentru
- maniputarea incorecta a 1-2 ml de maduva aspirajie
instru-mentarului steril (pericol de infecjii ~ serveste seringa cu
ale osului) medicamente
- retrage acul de punctie — dezinfecteaza locul
puncjiei si face compre-siune
cu un tampon steril
- aplica comprese sterile pe locul puncjiei pe care le fixeaza cu
benzi de romplast
- tmbraca pacientul, U asaza comod tn pat
Ingrijirea ulterioara - se asigura repausui ia pat, se supravegheaza starea generala Si semnele
a pacientului vitale
- se observa pansamentul daca se Tmbiba cu sange
Pregatlrea - este facuta de asistenta de ia laborator care evacueaza imediat produsul
produsutui pentru aspirat din seringa pe sticia de ceasornic sau pe o lama de sticia mare 20/30
examinare cm
- efeciueaza trotiuriie si Tnsamanjarile pe medii de cultura
Reorga-nizarea
Notarea puncjiei

Accidente imediate- punctie aiba

- perforatje ale organelor interne (inima, plamani)
- f racturi
- pneumotorax
tardive - hematoame
- infectii ale osului (osteomielita)
- tulburari de crestere la copii dupa puncjia tibials

■ DE STIUT:
- mandrinui acului de puncjie se pastreazS steril pentru a Tncerca desfundarea acului Tn cazul
puncjiei albe
- serul fiziologic se va pastra calduj si va fi servit
medicului Tn seringa daca, desi acul a patruns Tn
cavitatea meduiara, riu se objine maduva; va fi
Pregatirea introdus si apoi aspirat
puncjiei - pe cale transmedulara se administreaz^i numai
soiujii izotone, ritmul de admlnistrare fiind de
- dezinfecteaza iocui puncjiei 15-20 picaturi/minut.
- executa punctia, scoate - serveste acul de punctie - menjine pacientul Tn pozijie fixa, II
mandrinui medicului supravegheaza

49 69
 PUNCTIA VEZICII URINARE

Definijie
Puncjia vezicii urinare se. reaiizeazS prin introducerea unui ac, pe cale
transabdominala, Tn interioruf vezicii urinare. Este o intervene de urgenja. Se
practica numai daca vezica urinara este supradestinsa, existand pericolul
ruperii ei.

Scop
• explorator
- rar - prelevarea urinii direct din vezica urinara pentru examenul de laborator,
fara pericolul contaminarii sale
- injectarea de produse de contrast pentru examenul radiologic al vezicii
urinare
• terapeuth
- evacuarea urinii m cazurile de retenjie acuta de urina, cand soridajui vezical
nu poate fi executat
Indicajii
- stricturi uretrale sau hipertrofie de prostata cand Tncercarile de patrundere
cu sonda \p vezica urinara raman fara rezultat
- traumatisme uretrafe sau ale vaginului cand sondajul vezical este
contraindicat
Locul puncjiei - pe linia mediana abdominala ia 2 cm
deasupra slmfizei pubiene (fig-13)

• materiale
- de protecjie a mesei pe care se
executa puncjia
- pentru dezinfecjia locului puncjiei tip
111
- instrumente si materiale sterile: trocar
subjire sau un ac pentru in-jecfie
intramusculara de 10-12 cm lungime,
seringi de 2-20 ml, ace
Fig. 13-Puncjia vezicii urinare

50 69
 {

pentru anestezie, pense anatomice ?i hemostatice, tub subtire din - recolteaza urina Tn eprubete sterile
i polietilena, camp chirurgical, comprese, tampoane, manusi din cauciuc - adapteaza tu-bul - urmareste scurgerea urinei - idem
- medicamente: anestezice locale, xilina 1 % prelungi-tor pentru
- vase colectoare, cilindru gradat, tavija renala, eprubete scurgerea urine!
- perna tare • pacientul - retrage acui de puncjie - dezinfecteaza locuf punctiei si TI
comprima
- pregatire psihica: se informeaza privihd necesitatea punctiei, se asigura
securitatea 51 intimitatea sa prin a$ezarea paravanului Tn jurul patului - aplica pansament
- pregatirea fizicar se asaza Tn decubit dorsal, sub bazin se introduce 0 - ajuta pacientul sa se Tmbrace
pema tare, se dezbraca regiunea abdominals
- se rade paruipubian
- nu urineaza cu cateva ore Tnaintea punctiei exploratoare sau daca este
pu|in plina i se administreaza lichide sau diuretice
Executia punctiei - se face de catre medic, ajutat de una-doua asistente medicale
- hemoragie vezicala
Medicui Asistenta 1 Asistenta II
- astuparea acului cu fiocoane de fibrina sau tesuturi
Tsi spaia mainile, ie dezinfecteaza - infeejii postpuncjionale care apar tardiv
- pregateste materialul de prd-tectie - formarea de fistuie urinare . ■ .
-asaza pacientul Tn decubit. dorsaf
- determina gradul de - dezbraca partea inferioara a PUNCTIA FUNDULUI DE SAC DOUGLAS
umpiere a vezicii urinare corpului pacientuiui
- pregateste locul punctiei, Definite Punctia fundului de sac Douglas este o varianta a puncjiei intra-peritoneale.
dezln-fectie tip III Prin aceasta puncjie se realizeaza o legatura Tntre cavitatea peritoneala si
- executa anestezia locala serveste seringa - mentine pacientul si Ti mediui extern prin intermediuf unui ac.
Tncarcata cu anestezie supravegheaza Scop • explorator
-asaza campul chirurgical - serveste campul - pentru confirmarea prezenjei unei colecjii lichidiene
sut?locul punctiei chirurgical - stabilirea naturii colecjiei {puroi, sange, ascita)
- serveste manusile • terapeutic
chirurgicale - evacuarea colecjiei de Iichid
- administrarea unor solujii medicamentoase (antibiotice)
- executa punctia - serveste acul de punctie - idem
adaptat Id seringa IndicaJH — suspiciune de sarcina extrauterine
- aspjra urina
- colecjii purulente
Ingrijirea - pacientul ramane la pat, se supravegheaza semnele vitale
uiterioara a - se observa locul punctiei, pansamentul, pentru a sesiza scurgerea Tn
pacientului continuare a urinii, prin traiectul neoformat
■ DE $TIUT: ■ DE EVITAT:
Pregatirea - eprubetele cu urina recoltata se eticheteaza si se trimit la Iaborator pentru
produsului pentru urocultura - mandrinul acului se mentine sterii pentru a se - comprimarea abdomenuiui Tn timpul
examinare -se determina volumul de urina evacuat, se masoara densitafea acesteia folosi Tn caz de nevoie evacuarii urinei
nizarea - In caz de Tntrerupere a scurgerii urinei se va
introduce mandrinul pentru desfundarea acului
Notarea "punctiei - Tn foaia de observajie, se noteaza cantitatea de urina evacuata, aspectul si
densitatea ei T-,vezica urinara se goleste tncet si incom-plet (500

- punctie negativa, Tn cazul ?n care peretele abdominal prezinta un strat ml urina)

Accidente
gros de grasime si acui nu patrunde profund Tn vezica urinara - punctia se poate repeta, la nevoie, de mai hiulte ori
51
Locut punctiei -IndreaptasauTnstangacolului m e f o ^d***" " > uterin si - executa puncjia, aspira lichidul - recolteaza Iichid Tn eprubeta - idem
u?or fnapoia acestuia, ^fflfiv ^JaJjlalErurmarind sa a] una a in aiternand doua seringi
- goleste pe rand seringile
^^Sa
Pregatlrea
^^^S^^^^^Bfel.
regiunile <gj ^^M>y parauterine; puncjia se executa
- retrage acul de p'uncjie,
badijoneaza locui puncjiei cu
tamponu! Tmbibat In alcool
punctiei - de protecjie a mesei pe care se

^^S^^^^^
- Tndeparteaza pensa de prins -

colui si valvele vaginale

J - aplica tampon vaginal

- pentru dezinfecjia mucaasei y.mw.1J'."^" Ingrijirea ulterioara a - se transporta ia pat

■— pacientel
Pregatirea produsului
- se supravegheaza pulsul, tensiunea arteriaia, pan-samentul
~ eprubeteie cu lichidul extras se eticheteaza si se trimit ia laborator;
iodat pentru examinare din lichidul purulent se fac Tnsamanjari pe medii de cultura
- instrurnentar si materiale sterile: ace cu diametrui de 2 mm si lungi de — examen macroscopic: se examineaza aspectul lichiduiui seros,
12-14 cm, seringi de 5-20 ml, valve vaginale, pense pentru prins colul uterin, purulent, hemoragic sau sange pur
pense lungi porttampon, sonde vezicale, eprubete sterile, tampoane, Reorganizarea
compress din tifon, manusi chirurgicale, campuri chirurgicaie, canuia
Notarea puncjiei Tn foaia - se noteaza cantitatea de produs extras, aspectul si conjinutut iui
vaginalis
de observajte
- alte materiale: tavija renala, Irigator
- medicamente: anestezice
• paciehta PUNCTIILE BIOPSiCE
~- pregatirea psihica: se informeaza asupra necesitajii puncjiei, se asigura
C& durerea este Inlalurata prin anestezia iocata, i se asigura intimitate Definite Puncjia biopsied reprezinta Introducerea unui ac de puncjie Tntr-un organ
- preg&tirea fizica: pacienta urineaza (se poate face sondaj vezical) parenchimatos pentru recoltarea unui fragment de tesut. Puncjia se
i practice! pe ficat, splinS, rinichi, gangiioni iimfatici, plamSni, tumori solide.
- se asaza Tn pozitja ginecoiogica pe masa ginecoiogica
- se face spalatura vaginala cu solujie de permanganat de potasiu Scop * explorator
- examenul histopatologic ai Jesutului extras pentru stabiiirea diagnosticum
Executia punctiei - se face de catre medic asistat de catre una sau dou§ asistente
JndlcaUi - TmbolnSviri ale organelor mai sus-menjionate; se face pentru confirmarea
- se desfasoara Tn sala de Iratamente diagnosticului clinic sau pentru precizarea stadiuiui TmbolnSviriior
!: f.
Medicut Asistenta I Asistenta El Contrain-dicafii * - diateze hemoragice
- se spaia pe maini, ie dezinfecteaza - rinichi unic (anatomic, funcjional) - pentru puncjia renalS
"tmbraca manusi chirurgicale sterite
Locul ! punctiel - puncfia hepatica:
- introduce valvele vaginale (una - Jine valvele vaginale -faja anterioara sau laterals a ficatului pe iinia mediana
superior, alta inferior) departate i imediat sub rebordu! costal sau Tn plina matitate (daca
- serveste medicul cu pensa ficatui este mSrit) - de-a lungul liniei axilare posterioare Tn spajiul IX sau X
pentru prins coiul uterin intercostal drept (daca ficatui se menjine Tn limite normale
- prinde coiul uterin cu pensa - preia pensa de col, o fixeaza cu sau sub aceste limite)
mana - puncp'a splenica': spajiul VIII sau IX intercostal stang, Tntre Iinia axilara
- serveste medicu! cu tampo-nui ■ anterioara si cea medie, in afara reborduiui costal
Tmbibat cu alcool iodat fixat Tn - puncfia renala: regiunea lombara, Tn dreptui discului intervertebral L1 - L2
porttampon la 8 cm de iinia mediana; se prefers puncjia rinichiului drept faja de eel
stSng, pentru a evita lezarea splinei sau a unor vase man
- dezinfecteaza fundul de sac - idem - puncfia ganglionar^ si a tumorilor solide: locul se alege Tn funcjie de
posterior ai vaginului
masa ganglionara sau tumorals selecJionatS pentru examenul
- face anestezia - ofera seringa cu anes-tezic, cu histopatoiogic.
acul adaptat Pregatirea • materiale
- ofera acut de puncjie adaptat la puncfiei - de protecjie a mesei de operajie
seringa de 20 mi pentru puncjie - pentru dezinfecjia pieiii tip ill

52
 - instrumente si materiale sterile: 2-3 ace Vim-Silverman, Menghini despicat) respirajia, culoarea fejii
(pentru puncjia hepatica), ace lungi de 10 cm, cu bizoui alungit (pentru - TndepSrteazS acul prin - badijoneazS locul puncjiei cu tincturS de iod
puncjia splenica), ace cu diametrul de 1-2 mm si lungimi diferite pentru aspirajie - apiica pansament uscat compresiv fixat cu benzi de romplast
puncjia gangiionarS, seringi de 5-20 ml, ace pentru anestezie, campuri ingrljlrea - pacientul rfimane la pat 24-48 de ore Tn decubit lateral drept, pentru
chirurgicale, m&nusi, comprese, tampoane, trusS perfuzie, pense ulterloara a puncjia hepaticS si Tn decubit dorsal, dupa puncjia splenica si renala
hemostatice pacientului - se supravegheaza pulsuf, tensiunea arteriala, pansamenlul timp de 24 de
- alte materiale: lame de microscop, hartie de filtru, vas cu 50 ml ser ore
fiziologic, tSvijS renala - la locul puncjiei se aplica punga cu gheaja
- medicamente: tonice-cardiace, hemostatice, sange izogrup, izoRh. - se admlnistreazS calmante ale tuset, daca e cazul
• pacient - se controteaza urina 3-4 zile dupa punetja renala pentru a sesfza aparitja
- pregStirea psihica: se informeazS asupra necesitSJii puncjiei, a pozijiei Tn
hemaluriei
care va sta, se asigurS cS durerea este Tnlaturata prin anestezie, se
instruieste cum sa se comporte Tn timpul puncjiei Pregatirea - fragmented de Jesuturi se Tndeparteaza din ace prin Insuflare de aer cu
- pregStirea fizicS: se controieaza, cu cateva zile mai Tnainte, timpul de materiatelor seringa si sunt pregatfte de medic sub forma de amprente pe lama de stlcla
sangerare, timpul de coaguiare, timpul de protrombinS, numSrul extrase pentru sau sub forma de frotluri
trombocitetor trlmiterea ia - se fntocmeste buletinul de trimitere la laboratorul de anatomie
~ se admlnistreazS cu douS zile Tnaintea puncjiei medicare coagulants, laborator patologica
tonico-capilarS (vitamina C, K, preparate de calciu) care se continuS si Reor-ganlzarea
dupS puncjie 1-2 zile (aceastS pregatire'se face Tndeosebi pentru puncjia
Notarea punctiei
hepatica, splenicS, renala)
fn foala de
- se asigurS pozijia:
observafie
- pentru puncjia hepaticS - decubit dorsal cu trunchiul user ridicat sau
Accldente ~ tuse instantanee sau hemotorax moderat determinat de atingerea
decubit lateral stang cu mana dreapta sub cap
pleurala
- pentru puncjia splenicS - decubit dorsal cu membrele superioare pe
~ hemoragie care se combate prin administrarea medicajiei he-
langa corp. necontractatesau decubit lateral drept cu mana stangS sub
cap mostatice
~ pentru puncjia renaJS - decubit ventral cu un sSculeJ de nisip asezat sub - soc pleural
abdomen
- pentru puncjia tumorilor si ganglionilor - pozijia Tn funcjie de
■ DESTIUT: ■ DE EV1TAT:
iocalizarea si mSrimea lor.
Execufia puncfiei - acele de puncjie se sterilizeaza - miscarea pacientului in timpul
- este fScutS de catre medic ajutat de douS asistente
numai prin caldura uscata (umezeala punctjei poate duce la ruperea acelor si
- se desfasoara Tn sala de tratament altereaza Jesuturile). lezarea organelor puncjionata.

Medlcul Asistenta i Asistenta 11

Tsi spaia mainile, ie dezinfecteaza
- alege locul puncjiei - pregateste iocul puncjiei, - asazS pacientul Tn
dezinfecjie tip III pozijie corespunzS-toare

- face anestezia locals

iocului puncjiei
- serveste medicuiui seringa cu acul - menjine pozijia Recoltarea produselor biologice si
patologice
pentru anestezie pacientului
- protejeaza locul puncjiei cu - serveste campul chirurgical
campul steril - serveste mSnusile chirurgicale
sterile
- executS puncjia - serveste acul de puncjie - menjine pozijia
pacientului GENERAL1TATI
- aspirS Jesutui (cu ex-cepjia — serveste seringa pentru aspirajie - supravegheaza pa-.
puncjiei efecEuate cu acul cientul pentru a sta Tn Importanja - completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective
Vim-Silverman care este inspirajie profunda examenelor de - confirma sau infirma diagnosticui clinic
prevSzut cu obturator - supravegheazS pulsul, laborator ~ reflecta evolufia bolii si eficacitatea tratamentului

53
 - confirma vindecarea
- semnaleaza aparijia unor complicajii
-permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a persoanelor sanatoase
purtatoare de germeni patogeni
Rolul asistente! asistenta trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
- orarul recoltarilor
- pregatirea psihica - informarea pacientului
- pregatirea fizica - regim alimentar, repaus la pat, asezarea in pozijie
corespunzatoare Tn functie de recoltare
-pregatirea materiatelor si a instrumentelor necesare recoltarii
- efectuarea tehnicii propriu-zise cu profesionalism -completarea
imediata si corecta a buletinului de analiza
care va cuprinde: numeie si prenumele pacientului, numarul salonulul si al
patuiui, natura produsului, analiza ceruta, data recoltarii
- etichetarea prod,usului prin scriere directa pe recipient sau pe etichete
bine fixate de acesta
-expedierea si transports! produselor recoltate se va face astfel meat
acestea sa ajunga la laborator Tn starea Tn care au fost prelevate din
organism
- sa le trimita imediat, pentru a se evita alterarea produseior recoltate, iar
cand se transporta Tn alta unitate, sa le ambaleze corespunzator

54
■ DE STIUT:
-produsele recoltate pentru examene bacteriofogice hu se amesteca cu substante antiseptlce
sau fixatoare; reciplentele fn care se recolteaza se sterilizeaza la puptnel
- recoltarea produselor penlru examene bacteriologtce se va face In condijii de perfects asepsie
si urmarindu-se ca produsul recoltat sa nu se suprainfecteze cu germeni proveniji din aer, de pe
instrumente, de la bolnavi sau de la asistenta.

55
 - se asteapta evaporarea alcoolutui
- cu o miscare brusca se inteapa pielea pulpei degetului in partea laterata
RECOLTAREA SANGELUI a extrerriitatfi, perpendicular pe straturile cutanate
- se sterge cu un tampon uscat prima picatura, se lasa sa se formeze o
Sangeie se recolteaza pentru examene: alta picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau lama
- hematotogice - se sterge cu un tampon cu aicool
- biochimice Pregatirea - ia extremitatea unei lame se pune o A
- bacteriologice produsului picatura de 3-4 mm diametru //
- parazitolDgice pentru - se asaza o lameia cu marginile slefuite in unghi de 45° cu lama
- serologice. Iaborator - (picatura se
Recoitarea se face prin: efectuarea rntinde prin capilaritate) ©/ -----------jpa A
- injepare - la adult: pulpa degetului, lobul urechii frotiulul - lameia se trage cfitre partea libera a *> ---------------- li/Y

I - la copil: fata piantara a halucelui, calcai (fig. 15) lamei. pastrand aceeasi inclinatiR ni
- punctie venoasa
antrenand toata picatura fara sa o ®/ ffl * fragmenteze
«.— JO
f
- puncjie arteriala.
- se agita lama pentru uscare "Xf
RECOLTAREA SANGELUI CAPILAR PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE - se eticheteaza si se trimite la Iaborator ^_________Jt£si£ ~ j
Fig. 15 - Efectuarea f rotiului
- hemoleucograma, hemoglobina, timp de sangerare, timp de coaguiare, examen
parazitologic RECOLTAREA SANGELUI VENOS PENTRUEXAMENELEHEMATOLOGICE Sedimentarea:
- grup sanguin.
- asezarea progresiva a elementelor figurate spre fundul eprubetei din sange necoagulabil
Pregatire, • materiale lasat in repaus (fenomen fizic).
- de protectie Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH):
- manusi de cauciuc - rapiditatea cu care se produce depunerea lor.
- sterile Pregatire pentru • materiale -sterile
- ace, tampoane de vata, seruri test VSH - seringa de 2 ml uscata
- nesterile - solutie de citrat de Na 3,8%.
-tava medicala curata, camera umeda, lame uscate, curate, degresate, - ace pentru punc|ia venoasa
slefuite, pipete Potain - nesterile
- solutii dezinfectante - alcooi 90° - stativ si pipete Westergreen
• pacient - pernuta, musama, eprubete, tavi'ta renala, garou, vata
- pregatire psihica:
- solutii dezinfectante
- se anunta sa nu manance
- i se explica necesitatea efectuarii tehnicii - alcooi 70°
- pregatire fizica: a pacient
- se asaza In pozfjie sezand cu mana sprijinita
- pregatire psihica:
Execute - se aseptizeaza pielea degetului inefar sau mediu cu un tampon cu aicool
- i se explica, cu 24 de ore inainte, necesitatea efectuarii exa-minarii
90°
- pregatire fizica:
- se evita congestionarea printr-o frecare puternica si prelungita

56 79
 - se anunta sa nu manance
- sa pastreze repaus fizic
Executia - asistenta se spaia pe main! cu apa si sapun
- tmbraca manusi de cauciuc sterile
- asplra tn seringa 0,4 mi citrat de Na 3,8%
- punctioneaza vena faragarou si aspira sange p&n& ia 2 ml (1,6 ml)

57 79
 - retrage acul si aplica tampon cu alcool VET 46±6% barbatj 41
±5% femei
- scurge amestecul sange-citrat Tn eprubeta si omogenizeaza lent
Rezislenja 0,42-0,34%
- asaza eprubeta Tn stativ globulara
- Tngrijeste pacientul (vezi puncjia venoasS)
Pregatirea - se completeaza buletinul
■ DE SHUT:
produsului pentru - se eticheteaza produsul
laborator - se aspira cu plpeta Westergreen pana la gradatia 200 si se asaza Tn stativ - un frotiu bun este fSrS goluri, cu un strat regulat
pe dopul de cauciuc, Tn pozijie strict verticals (cand examenul se face la patul - frotiul de sange se face numai cu sange proaspat
bolnavului) - recoltarea VSH-uIui se face numai cu seringa ?i acul uscate (apa produce liza hemattilor) si
Recoltarea sangelui pentru determinarea hematocritului (VET) se face prin numat cu seringa de 2 ml
Hematocrit
puncjie venoasa. Se recolteaza 2 ml de sange pe cristale de EDTA (acid etilen - pentru examenul Tn picSturS groasa (fig. 16) sangele se
diamlnotetraacetic 1%) - 0,5 mi soiujie, uscata prin evaporare. recolteaza sub forma de picatura groasa
Rezlstenta - se recolteaza sangele pentru objinerea globulelor rosii - se recolteaza pe fiecare extremitate a lamei cate 2-3 picaturi cat
globulara - se evita hemoliza si coagularea sangelui mai apropiate Tntre ele
- sangele recoltat {5-6 ml) se trece imediat Tntr-un balon Erienmeyer de - cu coltul unei lame slefuite se amesteca picSturile formand o
10f> ml Tn care s-au pus 5-10 perle de sticla pata circulars cu diametrul de aproximativ 1 cm
~ se agita usor balonul timp de 5-10 minute cu miscari circulare - se continua amestecarea picaturilor pana se formeaza un
- sangele se defibrineaza si nu se mat coaguleaza mic cheag - semnul unei defibrinari complete
- se trimite imediat la laborator. - uscarea frotiului se face prin agitarea tamet
Examenul cerut Mod de - numele bolnavului si numarul buletinului de analiza se Tnscriu
Interpretarea rezultatelor
prelevare direct pe lama cu creion dermatograf
- picatura groasa se executa pentru punerea Tn evidenja a
1 2 3
plasrnodiiior malariei (recoltarea se face tn cursul accesului Fig. 16-PcStura groasS
Hemoleuco-grar Tnjeparea pul-pei eritrocite 4,5 - 5,5 ml/mm3 - barbatj 4,2 -4,8 febril cand numarul parazijilor in sange este foarte mare)
na degetului miiJmm3 - femei
reticulocite 10-15%o
hemoglobina 15 ± 2 g/100 ml - barbaji 13 ±2 g/100 ml -
femei
leucocite 4200-8000/mm3 din care:
- polinucleare neutroflle nesegmentate: 0-5% ~ Se efectueaza prin puncjie venoasa, dimineaja, bolnavul flind Ha jeune". - Se
- polinucleare neutrofite segmentate: 45-70% recolteaza 5-10 ml sange simplu, pentru a determina:
-eozlnofile 1-3%
-bazofile 0-1% Felul analizel Modul de prelevare Interpretarea rezultatelor
limfocite 20-40%
uree sanguina 5-10 ml. p.v. 0,20-0,40 gr/1000 ml
monoctte 4-8% tromboclte 150-400 000/mm3
Constanta se recolteaza si Hb. eritrocitara medie HEM = 25-33 ug. Concentratia acldul uric 2-6 mg %
eritrocitare VET eritrocitara medie Hb CHEM: 32-37" g%
creatinina „ 0,6-1,20 mg%
Valoarea globulara (VG)=1
Volum eritrocitar mediu (VEM): 83-97 cm3 bilirubina • T=0,6-1 mg % 0=0,1-0,4 019%

VSH 1-10 mm/1 h J L,^

kSr
barba t
7-15 mm/2 h I *'
1 2 3
RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE BIOCHfMICE
2-13 mm/1 h f. . "* 12-17 mm/2 h
\ femei Feiul analizei Modul de prelevare Interpretarea rezuttatelor

80 58
colesterol Y 1,80-2,30 gr%„ Senjl nehemollzat are o culoare galbuie, eel hBmolizat este roz

lipemie ' 600-800 mg%

/ - R. Weill-Felix - pentru diagnosticul lifosufui exantematic
i .m _____ - Takata-Ara-negativ R.TymoI=0-4 u - R. de precipitare sau floculare ca: Citochol, Kahn, Meinike si R de mirmd^,
teste de ■ ML ZnSO4=0-8 u SH pe lama VDRL - in diagnosticul sifilisului ""wwcuiare
disprote'memie
fosfataza" afcafina • - R. de fixare a compiementului R Bordet-Wassermann, pentru diaannstin i srfilisului
* 2-4 u Bodansky ^
transaminaza TGO=2-20 ui TGP=2-16 ui - Dozarea antistreptolizinelor ASLO- diagnosticarea RAA - scarlatina
amiiaza 8-32 uW (Wolgemuth) - R. Waler-Rose - diagnosticarea P.R. (poliartrita reumatoida)

electroforezd' Pr.t. = 75±10gr% - R, de hemaglutinare, hemaglutinoinhibare - diagnosticarea unorviroze

Al= 40-50 g%.
- R. Widal si aglutinarea „Vi" - Tn diagnosticul febrei tifoide $i paraSfoide
GU20% (R§= 1,5-2} •
at = 4 a2=8
p = 12 y = 16-18% HECOL TAREA SANGEIUI PENTRU EXAMEN BACTERIOinair HEMOCULTURA
calcemie 9-12 mg%; 4,5-5,5 mEq/i
Definite Hemocultura rnseamna intraducerea sangeiui pe un mediu dp
sideremie recoltare direct Tn eprubeta cu ac 100-160/100 ml cultura pentru examen bacteriologic.
de piatin& Scop - descoperirea bactertflor atunci cand se suspecteaza';
rezerva ; alcelina 5-10 mi sange in sticluje heparinate 58-65 vc-1,% - 0 septicemle cu stafflococ, meningococ bacil Koch (boinavul are
febra ridicata cu ascilajii tnari, tnson stam . generaia alterata)
ionograma sanguinS Na+*137-152mEq/l. K+=3,8~5,4 ' e - o bacteriemie: febra tifoida, biuceloza, endocardita maliona

mEq/l. Cr=94-111 mEq/l. subacuta ' y

Pregatire • materiale ~ de proteose

Ca++=4,5-5,5 mEq/l.
- masca de tifon, manusi sterile ~ sterile
glicemia 2 ml sange/florura Na 4 mg 0,80-1,20 gr%0 - seringa a 20 cm3
0,5 ml citrat de Na 3,8% si 4,5 mi - ace pentru puncjie venoasS
fibrinogen 200-400 mg%
- casoleta cu pense
sange
- tampoane si comprese
timp de 0,5 ml oxalat de K 4,5 ml sange timpii:
protrombina" - camp, apa si sapun
T.Quick=12"-14" - medii de cultura
T.Howell=1'30"-2,30n - doua recipiente cu; - bulian citrat
- geloza semilicbida
- nesterile
RECOLTAREA SANGELUI PENTRU EXAMENE SEROLOGICE - iampa de spirt
- chibrituri
Examenele serologice reieva prezenta sau absenja anticorpilor Tn serul bolnavuiui. 1 - solutii dezinfectante
Aceste examene se utilizeaza pentru diagnosticarea boKlor iniecfioase (tifos exantematic, febra - aicool. iodat -tincturade iod
tiioida, sifilis). - eter • pacient
ftecottarea sangeiui se face prin puncjie venoasa, direct in eprubeta (fara seringa), fntr-a - pregatire psihica:
cantitate de 5-10 ml.
- se anunfa si se explica necesitatea tehnicii
Dupa coaguiare, se desprinde cheagul de pe peretele eprubetei §i dupa 30 de minute, se
- pregatire fizica:
decanteaza serul tntr-o eprubeta direct sau prin aspirate cu o pipeta Pasteur sterila.

80 59
 - se spaia regiunea plicii cotului - flambarea se face fara a Tncalzi medlul de cultura
- se degreseaza cu eter - materlalele necesare se sterilizeaza ia puplnel
- se aseptizeaza cu aicool - Tnsamantaraa se face imediat pentru a evita eoagularea sangelui
Execute Asistenta 1 Asistenta I! - hemocultura se efectueaza la debutul bolii si Tnainte de adminlstrarea antibiotlcelor
Hemocultura poate fi compietata cu coprocultura, urocultura etc.
- spaia, degreseaza si dezinfecteaza
regiunea
- Tmbraca manusi sterile
- asaza campul sterii RECOITAREA SANGELUI VENOS CU SISTEMUL VACUTAINER

- aseptizeaza regiunea cu iod

Avantaje • Utilizarea acestei metode de prelevare asigura: -confortuf pacientului;
- aplica garoul la 10-12 cm de locul - calltatea probei de sange;
punctiei - securitatea personalului medical.
- aprinde iampa de spirt Pregatire • Materiale
- Tmbraca manusi sterile - holder - un tub de material plastic care prezlnta, ta partea superioara,
~ serveste seringa Tn conditii amboul la care se atasazS acul de punctie prin' Tnfiletare, iar la partea
aseptice inferioara doua aripioare;
-ia seringa si efectueaza punctia - acul de punctie protejat de carcasa bicolora;
venoasa - tuburi vacuumtainer cu dopuri de diferite culori conventionale;
- aspira 20 mi de sange - materiale necesare efectuarii puncjiei venoase,
• Pacient
- desface garoul - pregatirea psihica:
- retrage seringa - se anunja si i se explica necesitatea si inbfenstvitatea tehnicii;
- pregatirea fizica:
- aseptizeaza iocul punctiei - recoitarea se face dimineafa pe nemancate;
-fiambeaza dopul si gura balonului -se asaza pacientul fn decubit dorsal, confortabil, cu membru! superior Tn
- Tnsamanteaza: - fiambeaza din nou gura balonului, abductie, extensie si supinatie.
- 2 mi Tn eprubeta cu geioza; dopul si Tnchide eprubeta
- 10 mi in bulionut citrat.
- omogenizeaza prin miscari
de Tnciinare si redresare
Pregatirea - se eticheteaza cu data, ora, ternperatura (se pot recolta mai muite
produsului pentru probe Tn 24 h)
iaborator - se trimit imediat la iaborator $i se pun la termdstat la 37°C
- se noteazS ?n foaia de observajie data si numele persoanei care a
recottat.
Reorganlzare

■ DE SHUT:
- pentru Insamanjarea cu germenl anaerabl, eprubeta cu geioza semllichlda se tncaizeste la
bain-marie timp de 30 minute.
- Tn timpul Tnsamantarii, balonul sau eprubeta cu medlu de cultura sa pastreaza Tnclinata
80 60
Execute Asistenta: Pregatirea - se eticheteaza tuburile;
- se spaia pe maini cu apa si sapun; probelor pentru
( - Tmbraca manusi sterile;
- verifica banda de siguranfa a acului (integritate, valabilitate);
Iaborator
Reorganlzare
-

-
se trimit la Iaborator;

se reorganizeaza iocul de munca;

- Tndeparteaza carcasa de cuioare alba a acului prin miscari de rasucire; - acele utilizate se depun ?n containerul destihat
- Tnfileteaza capatui liber al acului tn holder; Ingrijirea - aceeasi ca la punctia venoasa.
- alege iocul punctiei si II aseptizeaza; pacientuiui dupa
- Tndeparteaza carcasa cotorata a acului. • Execute punctia venoasS: tehnlca
- introduce tubul in holder apucand aripioarele cu Indexul si mediul, tar cu
policele Tmpinge tubul Tn holder ?i astfel va fi strapunsa diafragma gumata
■ DE ST1UT:
a dopului;
Tuburile vacuumtainer se utilizeaza in functie de codul de cutoare a dopului de cauciuc
- dupa prelevarea sangelui se scoate tubul din holder prin miscari de
astfel:
Tmpingere asupra aripioareior laterale si i se imprima miscari usoare de
• Rosu si portocaliu: pentru chimie ciinica
Tnclinare-rasturnare pentot omogenizare cu aditivul;
- teste de disproteinemie;
- se introduce tubul urmator;
- electroforeza, transaminaze, amilazemie, fosfataza, uree sanguina, giicemie, acid uric,
- se retrage acui din vena s' se face o compresiune asupra locului punctiei
creatinina, bilirubinemie, calcemie, fosforemie, sideremie, lipemie, rezerva alcaiina,
timp de 1-3 minute fara a flecta antebratut pe brat;
imunograma, proteina „CB reactiva, Latex, Helicobacter
- antigen Australia
- Waler-Rose, Rh., Grup sanguin
- ASLO, RBW
• Negru: seditainer pentru determinarea VSH-ulut (se agita dupa" recoftare printr-o miscare
lenta)
• BJeu: pentru determinari de coaguiare
-fibrinogen; .
- timp de protrombinS (se agita dupa recoitare cu miscari lente).
• Mov: pentru determinari hematotogice - EDTA-K3
- hematocrit, HLG cu formula leucocitara;
- indici eritrocitari VEM, HEM, CHEM;
- rezistenja globulara;
Fig. 17 c Pregatiti iocul de (se agita dupa recoitare prin miscari lente).
Fig. 17 a, Tineji Tn mana
puncjionare ai venei. • Verde: vacuumtainer cu iitiu heparina pentru analize biochlmice
partea colorata a acului, Scoateii ?i capacul colorat
rasuciji si indep5rtati partea ai acului Puncjionarea venei • cand se recolteaza mai muite probe de la acefasi pacient, umplerea tuburilor
aiba a capaculul. se va face ca in cazul unei vacuumtainer se face Tn urmatoarea ordine:
recolSfi oblsnuJte; brajui va -tuburi fara aditivi;
fl (taut fn pozitia Jh os
(pozitia uzuaia de
"
- tuburi pentru probe de coaguiare;
recoitare). - alte tuburi cu diversi aditivi.

ATENTIE

61
 Nu puneti niciodata capacul acului cu mana, pe un ac deja utilizat pentru recoitare! (fig. 17 a,
b, c, d, e, f, g)

Fig. 17b. Tnsurubati capatui

liber al acuiui Tn holder. Nu
scoateji capacul colorat de
pe capatui opus al acului.

Fig. 17 d. Introduce^ tubul Tn holder. Apucaji

aripioarele laterale ale hofderului cu degetul ariMtor
Si mijlociu, Iar cu degetul mare impinge)! tubul.
In cazul Tn care hoiderul este contaminat din greseala, aruncati-II

62
 - stergerea cu tampon de vata (Hemoglucotest); ~
absorbtie cu hartie absorbanta {Glucostix);
- jet de apa (Dextrostix).
• se compara culoarea cu cea de pe panglica de control
care arata valoarea glicemiei Tn acet moment.
• pacientji Tsi pot testa singuri glicemia folosind aparate
Fig. 17 a. Cand sSngele nu mai Fig. / 7 f f :Aruncatl acul cu afisaj electronic, cum ar fi ONE TOUCH BASIC care arata
curge in tub (vacuumul s-a Fig. 17 f. In timpul recoltarii cu rapiditate si precizie valoarea glicemiei. (fig. 18 a, b, c)
epuizat), scoate(i tubui din Tntr-un tub nou, rasturnatl da utfllzat pentru recoltare Tn
holder prlntr-o uaoara 8-10 orl tubul deja umplut, containerul deetfnat special «trusa completa ONE TOUCH este formata din:
trnpingaro a degetulul mare pentru a amesteca sangele acestul scop. - aparatul propriu-zis;
asupra arlpioarelor laterale recoltat cu adltivul din tub. Nu - dispozitiv automat de Tnfepare;
ate holderuluJ. tn cazui Tn care agltajl puternlc tubul
avefl nevole de o cantltate mai - ace de unica folosinfa;
-agltarea puternlca a tubuluf
mare da singe decat cea a poate provoca hemoltzarea - testefe corespunzatoare;
volumulul unui • se procedeaza astfel:
prabel de sange, Nu scoateti
tub sau in cazul In care trebuie
sa utlHzafl alt tip de acul din vend decat dupa ce - se apasa butonut de pornire;
tub vacuumtalner pentru ajl scos din holder ultlmul tub - se introduce testul;
acelasl pacienl, nu scoatejl acul ce trebuie umplut. - se apiica picatura de sange;
din vena. InlSturatl doar tubul
- se objine rezultatul Tn 45".
deja plin si introduced alt tub,
conform • Gama ONE TOUCH este completata cu un model nou
instructiunilor anterioare. ONE TOUCH PROFILE, care are capacitate de memorie mai
mare si da posibilrtatea conectarii la computer.
DETERMINAREA GLICEMIEIFOLOSIND TESTELE REACTIVE
• Tndepartarea sangelui se lace diferit:
» determtnarea glicemlai se mai poate face folosind testele reactive, bandelete sau stripsurf;
» acestea reacjioneaza specific cu glucoza {metoda enzimatica cu giucozooxidaza);
» sunt Tnsojite de instrucfiunt de folosire atat pentru citfrea vizuala, cat si electronica;
RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIAN
» autocontrolul se bazeaza pe acest tip de determtnari cittte vizua! prin comparatie cu o scala de
culori sau electronic - Glucometru, Reflolux si allele; • substanfele chimice imprimate determina Definite Exsudatul fartngian este un lichid rezultat Tn urma unui proces inflamator
faringian.
schimbarea culorii cand vin Tn contact cu zaharul;
» picatura de sange se asaza in centrul zone! I mono- sau Scop • explorator
bicolore; - depistarea germenilor patogeni de ta nivelui faringelui Tn vederea
e depunerea picaturii se face prin atingerea usoara a tratamentului
capatului reactiv al bandeletel; - depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni
• se evita frecarea pulpei degetulul de bandeleta;
HHBHi • se cronometreaza limpul pana la Tndepartarea sangelui in
Pregatirea • materiale
- de proteose
functje de tipul testelor astfel: - masca de tifon
- 60" pentru Hemoglucotest; - sterile
- 30" pentru Glucostix. - spatula linguala
- eprubefa cu tampon fartngian sau a»sa de plaiina
- eprubete medii de cultura

63
 - ser fiziologic sau glicerina 15% Recoltarea - recoltarea se face cu un tampon mai subjire fixat pe un porttampon.de
- nesterile sarma usor Tndoita, cu care se poate patrunde Tn nazo-faringe
secrefiei
- tavija renala -pentru examinari vimsologice, recoltarea se face fie prin sufiarea
- stativ pentru eprubete nazale puternica a nasului Tnlr-o cutie Pelri sterilS, fie prin spaiare
- lampa de spirt nazo-laringiana
- chibrituri Execufie - recoltarea se face dimineaja, dupS trezirea pacientului
• pacient - pregStire psihica: - pacientul este asezat Tn pozijie sezand, cu capul Tn extensie forjata"
- se anunja si i se explica tehnica - se injecteaza Tn fosele nazale o soiujie izotonica de NaCI steriia, cu
- preg&tire fizica: ajutorul unei seringi ce se prelungeste cu un tub de cauciuc de 2-4 cm
- se anunjS sa nu manance, sa nu bea apa - capatul liber al tubului taiat oblic se introduce in una din fosele
- sa nu i se instileze solujii dezinfectante In nas, sa nu facS gargarS nazale si se injecteaza soiujia de spsSIStura
- se asaza pacientul pe un scaun - pacientul apleaca imediat capul Inainte si lasa sa se scurga lichidul
Execufie - se recolteazS Tnainte de administrarea antibioticeior sau sulfamidelor intr-o cutie Petri steriia
- asistenta se spaia pe maini si se dezinfecteaza cu alcool - se trece imediat lichidul Tn eprubete etichetate si se trimite ia
- Tsi pune masca de protecjie
laborator
- invitS pacientul sa deschidS gura si inspecteaza fundui de gSt
~ daca se Tntarzie trimiterea ia laborator, atunci produsuf va ii asezat ia
- deschide eprubeta cu tamponut faringian
- flambeaza gStuI eprubetei si o Tnchide cu dop steril gheaja
- apasa limba cu spatula linguala Recoltarea - se face, cu tamponui, sub control vizua) (otoscop), din conductul
- cu tamponui farfngian sterge depozitul de pe faringe si amig-daie, secrejlei auditiv extern
dezlipeste o porjiune din faisele membrane (cand este cazul) otice - flora normaia a pavilionului urechii si a conductului auditiv extern
- flambeaza gura eprubetei si introduce tamponui faringian Tn eprubeta este reprezentata de bacterie ce se Tntalnesc pe piele
care se Tnchide cu dopul flambat - Tn etioiogia otitei medii acute se Tntalnesc stafilococi, strepto-coci,
- la indicajia medicului, Tntinde produsul objinut pe lame de sticla pentru Haemophylus
frotiuri colorate sau Tns&mSnjeaza imediat pe medii de cuitura, succesiv - ia nou^nascuji si copii se Tntalnesc: E. coli, Klebsiella, stafilococ,
doua eprubete din aceeasi recoltare Pseudornonas etc.
- se spaia pe mSini cu ap& si s&pun
Recoltarea - infecjiiie ocutare care necesita un examen bacteriologic sunt:
Pregatirea pro- - se transports produsul la laborator evitSnd suprainfectarea
secretiei - cele care afecteaza Tnveiisul pleoapelor (blefarite)
dusului pentru - dacS nu este posibila TnsSmanjarea la patul bolnavului, tamponui se
laborator umezeste Tn preaiabil cu ser fiziologic Sau glicerina 15 % ocutare - conjunctiva (conjunctiva acuta sau cronica)
- corneea si umoarea camerei anlerioare (keratita acuta si cronicS)
Reorganizarea - irisui.si umoarea camerei anterioare (irita acuta si cronica)
Notarea in foaia de - se noteaza data recoltarii, numele persoanei careia i s-a - canaiul si sacul lacrimal
observatie efectuatrecoltarea - cristalinul, coroida sau retina si corpul vitros
- daca s-au facut Tnsamanjari sau nu - secrejia din conjunctivite si dacriocistite se recolteaza cu tampon
steril
■ DE STiUT: ■ DE EVITAT: - colecjiile puruiente ale pleoapelor cu seringa si ace sterile
- din umoarea apqasa a camerei anterioare, cu seringa si ace sterile
- timpul scurs de la recoltare ia Tnsamanjare sa nu depaseascS 5-6 - Tmbibarea tampo-nului
ore cu saliva - porjiuni din iris Tndepartate prin iridectomie sunt puse direct pe medii de
- Tnainte de recoltare se inspecteaza regiunile de unde urmeaza sa TmbogSjire pentru pneumococi si streptococi
- atingerea dinjifor
se recolteze - Tn cazul de exsudate bogate este indicata o sp&lare anterioara cu ser
- recoltarea se face nu numai Tn angina ci si Tn alte boli care fizioiogic steril
pot fi deciansate de o infeclie faringiana (nefrite, RAA). - se face anestezia ochiuiui prin instilajie locals de soiujie din cocaina 4%,
apoi se poate sterge conjunctiva sau corneea cu o spatula de piatinS sau
tampon steril (dupa aiji autori nu se foio-sesc anestezice locale deoarece,
RECOLTAREA SECRETIN NAZALE, OTICE $1 OCULARE uneori, sunt bactericide)

64
 - se fac frotiuri si culturi pe geloza simpIS, bulion giucozat 2%, mediu - se introduc Tn recipients de aerosol! 5 ml ser fizioiogic sau 4 ml soiujie
Loffler teofilina 3% cu un ml soiujie de sm'cnina 1%o
- pacientul inhaleaza de cateva ori prin inspirajii adanci, repetate, urmate
RECOLTAREA SPUTEI de expirajii scurte
Deffnitle Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secrejiilor ce se expuizeaza din - se face o scurtS pauzS de 4-5 secunde si se repeta pana la aerosolizarea
caile respiratorit prin fuse Tntregii cantitaji de lichid
Scop • exptorator - dupa1 aspirajii, pacientul Tncepe sS tuseascS chiar daca nu a tusit
- pentru examinari macroscopice, citologice," bacteriologice, parazitologice, niciodata
Tn vederea stabilirii diagnosticului - sputa expectorata se recolteaza Tntr-un vas steril, recoltarea se repeta
• materiale zilnic, Tn urmatoarele 4 zile, Tn vase separate
Pregatire
- sterile Pregatirea - se acoperS recipientele
- cutie Petri, pahar conic produselor pentru - se eticheteaza
- scuipatoare special^ (sterilizata fara substanja dezin-fectanta) laborator - se trimit la laborator
- nesterile Reorganizarea
- pahar cu apa
- servejele sau batiste de unica Tntrebuinjare Notarea Tn foaia
* pacient de observatie
- psihic RECOLTAREA URINE!
- se anunja si i se explica necesitatea executarii examinarii
- se instruieste sa nu Tnghita sputa Scop • exptorator
- s& nu o :r. iprastie -informeaza' asupra starii funcjionaie a rlnlchilor, cat si a Tntregului
- sa expectoreze numai Tn vasul dat organism
- sa nu introduca Tn vas si saliva Pregatire • materiale
Execufie - i se ofera paharul cu apS sa-si clSteasca gura si faringele
— urinar sau ploscS
- i se oferS vasul de colectare, Tn funcjie de examenul cerut
- se solicits pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse
- se colecteazS sputa matinaiS sau adunatS din 24 h.
Recoltarea sputeE - se umezeste tamponui de vata cu apS distilata steriia
prin frotiu - se apasa limba cu spatula
faringian sf - se introduce tamponui Tn faringe cerand pacientului sa tuseascS
laringian - sputa eliminala se prinde pe tamponui de vatS care se introduce imediat
Tn eprubeta sterilS
- frotiuf laringian se recolteaza de medic patrunzand cu tamponui Tn
laringe sub control laringoscopic
Recoltarea sputei - se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), Tn stomac, dimineaja, pe
prin spalatura nemancate
gastrica - se introduc prin sonda 200 mi apa distclatS, bicarbonatata, c&ldujS,
care este evacuata imediat sau extrasS cu seringa
- lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru ca germenii
cSutaJi pot fi distrusi daca stau mai mult timp Tn contact cu mediul acid ai
sucului gastric
- daca recoltarea se face pentru Tnsamanjare si lichidul trebuie trimis la
alt laborator, sucul objinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na
Recoltarea sputel - se utilizeaza la pacienjii cu TBC cavitarS, care nu expectoreaza
prin spalatura - se pun Tn evidenja bacili Tncapsulaji in submucoasS, care nu apar Tn
bronsica mod obisnuit Tn sputa

65
 - musama, aleza - se executa puncjia vezicii urinare (vezi capitolul „puncjii'')
- materiale pentru toaleta organelor genitale externa - se repartizeaza urina recoitata Tn recipiente Tn funcjie de scop
- eprubeta sterile sau alte recipiente tn funcjie de examenul cerut ~ este ajutat sa se Tmbrace
ingrijirea
- lampa de spirt si chibrituri • pacient ulterioara a ~ este asezat Tntr-o pozijie comoda
- psihic pacientului - se aerise§te salonu!
- se anunja si se instruieste privind foiosirea bazinetului Reorga-nlzarea
- sa stie sa utilizeze numai recipientuf gol si curat - se noteaza examenul, numele persoanei care a efectuat recoltarea
Notarea fn foala
- sa urineze fara defecatje de observajie
- sa verse imediat urina Tn vasui colector
"~
- sa nu urineze Tn tirnpul toaletei -fizic
■ - se protejeaza patui cu musama si aleza ■ DE STIUT: ■ DE EVITAT:
- se asaza piosca sub pacient
- daca se face examen biochimic din urina emisa - recoltarea urinei pentru urocuitura
- se face toaleta organelor genitale externa
Tn 24 de ore, se instruieste pacientul Tn legatura dupa administrarea antibioScelor
- se Tndeparteaza bazinetul si se Tnlocuieste cu altul curat
cu modul de colectare, se omogenizeaza - consumul de lichide cu 12ore Tnainte
Execute • recoltarea urinei pentru examen sumar: Tntreaga cantitate si se trimite un esantion la de recoitare
- din urina objinuta se trimite un esantion de 100-150 ml
laborator, precizand volumul din 24 h.
• recoltarea urineipentru urocu/turi ia jumatatea mtcfiunii:
- urocuttura stabifeste prezenja bacteriilor Tn urina.
- se recoiteaza urina de dimineaja (concentrate mare de ger-meni), ?n RECOLTAREA VARSATURILOR
absenja unui tratament cu perfuzii (efect de diiujie) Definljle Varsatura - conjinut gastric care se elimina spontan, deobicei in
- Tnainte de Tnceperea tratamentului cu antibiotice, se spala mainiie cu afecjibni digestive, dar Tntalnit si ca un simptom in alte afedjuni
atenjie si se usuca cu prosop curat (alcoolism, tensiune intra-craniana) sau Tn sarcina.
- prima cantitale de urina emisa, aproximativ 50 ml, se elimina la toaleta • explorator
Scop
sau in bazinet, apoi farS sa se Tntrerupa jetul urinar, se recoiteaza
- se fac examinari macroscopice, bacteriologice, chimice pentru
aproximativ 5 ml urina Tntr-o eprubeta sterila
stabilirea diagnosticului
- se flambeaza gura eprubetei Tnainte si dupa recoitare
- se astupa repede cu dopul Pre gat ire • materiale \
- se transports la laborator sau se insamanfeaza direct pe mediui de - 2 tavije renaie qurate si uscaie
cultura si se introduce la termostat - pahar cu soiutje aromata
e recoltarea urinei prin sondaj vezical: - musama, traversa, prosop
- se utilizeaza atunci cand recoltarea la jumatatea micjiunii nu este posibiia • pacient
si cand puncjia vezicala nu esle dorita - psihic:
- se folosesc sonde (catetere) cu o singura cale unidirectionaia (exista rise - va fi Tncurajat si susjinut Tn timpui varsaturii -fizic:
de infecjie externa) - se asaza Tn pozijie sezand sau decubit dorsal cu caput Tntors
- se face toaleta organelor genitale cu atenjie (vezi sondajul vezical) lateral
- Tn caz de sonda vezicala permanenta, nu se recoiteaza urina din punga - se asaza sub cap un prosop sau Tn jurul gatuEui
colectoare, ci numai prin puncjie Tn porjiunea proximaia a sonde! dupa o - se protejeaza lenjeria de pat si de corp cu musama sau traversa
dezinfectare atenta a suprafejei acestefa Execujie — se Indeparteaza proteza dentara (cand este cazul)
• recoltarea urinei prin punctie vezicala;
- se face numai Tn caz de: vezica plina, cand nu se poate recolta urina la - i se ofera tavija renala sau o susjine asistenta
jumS.tatea micjiunii sau prin sondaj vezical - sprijina fruntea bolnavului

66
 - daca varsa dupa interventii chirurgicale intraabdominale, va fi sfatuit sa-si • pacient -psihic:
comprime u?or cu palma plaga operatorie - se anunja si I se expiica necesitatea efectuarii examinarii
- dupa varsatura" se Tndeparteaza tavija - fizic:
- i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura (arunca Tn alta tavita) - Tn preziua examenului, seara, se administreaza un purgativ satin
Ingrijirea - se sterge gura pacientului (sulfat de magneziu 20-30 g)
uiterioara a - se Tndeparteaza materialele foiosite - Tsi goleste vezica urinara
pacientului - se asaza pacientul Tn pozitie comoda ?i se acopera - se efectueaza toaleta regiunii perineaie
- se aeriseste salonul -se instruieste pacientul sa foloseasca recipientul sterii pentru defecare
- se supravegheaza pacientul Tn continuare • recoitare din scaun spontan sauprovocat
Execujie
Pregatirea - se completeaza buletinui de recoitare - spaiarea rnSinilor
produsului pentru - se protejeaza patul cu musamaua §f aleza
exa-men de - se trimite produsui la Iaborator
- se asaza bazinetul sub pacient
iaborator - se recolteaza cu iingura recipientulut cateva fragmente din diferite parji
\
Reorganizare aie scaunulut (mucus, purot)
Notarea In foaia - se noteaza aspectul macroscopic, cantitatea - se introduce Iingura Tn recipient
de observatie - unele semne Tnsotitoare sau premergatoare (cefalee, vertij, transpiratii, • recoitarea directa din rect
emisie fara efort, Tn jet etc.) - se asaza pacientul Tn decubit lateral stang cu membru! inferior drept
Tntins, iar eel stang Tn flexie
RECOLTAREA MATERIILOR FECALE - se Tndeparteaza fesele si se introduce tamponul sterii, prin miscari de
Definite Scaun — resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din rotatie prin anus Tn rect
organism prin actul defecatjei. - se sterge mucoasa rectala
Scop * explorator - se Tndeparteaza tamponul si se introduce Tn eprubeta steriia, dupa
-depistarea unorgermeni patogeni responsabili de Tmboinavirea tubului fiambarea gatului ei
digestiv • recoitarea ia copil
- depistarea unor purtatori sanatosi de germeni - se face cu sonda Nelaton
- depistarea unor tulburari Tn digestia aiimentelor - se ataseaza la capatui liber ai sondei o seringa
Generalitati - recoitarea materiilor fecale se reaiizeaza tn vederea examinarii lor - se introduce sonda prin anus pe o distanja de 10-15 cm
macroscopice, biochimice, bacteriologice si parazitoiogice - se aspira cu seringa
- examenui bacteriologic permite diagnosticarea bolilor infec-tioase, - se Tndeparteaza sonda si se goleste continutul prin insuflare Tntr-o
gastrointestinale, prin depistarea baciiului tific, dizenteric, tuberculos, vibrioni eprubeta sterila
holerici si enterobacteriile toxiinfectiilor alimentare; dupa stabiiirea • recoitarea pentru oua de parazifi
diagnosticului, recoitarea se efectueaza pentru supravegherea evolutjei ~ se poate face si prin raclare cu o spatula de os sau cu o bagheta de lemn
bolilor plata si bine lustruita, Tnmuiata Tn glicerina cu apa Tn parti egale
- examenele biochimice si de digestie permit descoperirea unor tulburari - metoda consta Tn raciarea pielti din vecinatatea orificiului ana! Tn
Tn secrejia ferrhentilor digestivi, prezenta microscopica a sangelui etc. special pentru oxluri, care se depun Tn aceasta regiune
- examenele parazitoiogice descopera parazitozele intestinale prin
evidentierea oualefor de paraziti

Pregatire • materials
- tava medicaia, piosca sterila, tub recoltator
- tampoane sterilizate, montate pe porttampon prevazute cu dopuri de
cauciuc si introduse Tn eprubete sterile
- sonda Netaton nr. 16-18, purgativ satin ~ eprubete cu medii de cultura
- materiale pentru toateta perineals
- musama, alez&, lampa de spirt, chibrituri

67 97
 - raclarea se face la 2-3 ore dupa culcare sau dimineaja devreme - tehnica de punctjonare si prelevare va ft strict aseptica"
- dupa" raclare, bagheta va fi introdusa" Tntr-o eprubeta curatsi si se - se observS presiunea de scurgere sau se masoara" tensiunea cu
trimite imediat la laborator " manometru Claude
ingrijirea uilerloara - se efectueaza toaleta Tn regiunea anate - se extrag 10-20 ml LCR (dupa scurgerea catorva picaturi)
a pacientului - se TmbracS pacientul si se asaza" comod - lichidul se repartizeaza ?n mai multe eprubete sterile (pentru diferite
- se aeriseste camera examin&ri) - aproximativ 4 ml Tn fiecare eprubeta
- se fac examinari:
Reorganizare - se Tndeparteazd materiaiele foiosite
- citobgice (masurarea elementelor celulare/mm3: limfocite,
- se curij§ riguros si se preg&tesc pentru sterilizare polinucleare, eozinofile, alipii celulare)
Notarea in foaia - bacteriologies - BK si aiji germeni
de observatie - sero/ogice - sifilisul SNC
- biochimice
- la pacienjii cu stare generaia alteratS se executa in decubit lateral pentru a evita lipotimia

D DE SHUT: LCR * soiujie apoasa, bogat saiina, limpede ca apa de stanca

- la copii, Tn afara de raclarea pielii din regiunea anaia, se recomanda si recojtarea mucusuiui • volum: 100-150 ml; D=1005-1009; pH=7,4-7,5
nazal si a depozitului de sub unghii • tensiunea: 10-20 cm apa Tn decubit lateral
- depozitui de sub unghii se recolteaza Tnmuind toatS marginea unghiei cu o soiujie de hidrat 20-25 cm apa Tn pozijie sezand
de Na sau K 0,5 -1%, dupa care se cur&Ja capatul proximal ai unghiei, marginile si spajiul de 0-suboccipita!
sub unghie cu un tampon de vata" si o pensa. 0-5 cm apa la sugari
- materiaiul recoltat se introduce Tntr-un flacon cu soiujie de hidrat de Na 1 %, se astupa, se 5-15 cm apa la copii
agita bine si se trimite la laborator
- pentru punerea Tnevidenja" a virusurilor se adauga peste materiile fecale cateva picaturi
dintr-o soiujie de penicilinS 200 000 ui/10 ml apS distilala si aceeasl cantitate dintr-o soiujie de Valorl normale ale constituent lor chimlci:
streptomicinS 1 g/10 mi apS distilatS (previne distrugerea virusului de catre flora microbiana)
- Tn acelasi scop, Tn cazul recoitam cu tampon, Tn solujia nutritiva (Hanks) se adauga 100 ui albuminorahie =20-60 mg% R. -Ca++ = 4,5-5,5 mg %
penicilinS si 25 mg streptomicina Tnainte de efectuarea recoltarii Pandy, None Apelt glicorahia
- pentru punerea tn evident^ a agenjilor patogenf intestinali se fac coproculturi timp de 3 zile = 50-60 mg% = 3-3,5 mg%
consecutiv; daca\ scaunui este lichid se recolteaza 0,5 -1 ml ■clororahfa = 700-760 mg% -Na* -
= 300-350 mg %
- probele se trimit fara" TntArziere la laborator (germenii sensibili mor repede) azot total ■ 15-30 mg % = K+
= 12-17 mg% =
creatinine 0,5-1 mg % »10-25 -cr 420-450 mg %
acid lactic mg% P mineral =1,2-2 mg %
RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN

RECOLTAREA SECRETHLOR PURULENTE

-Definijie Secrejiile purulente se recolteaza de pe suprafaja tegumentelor, din plagi
Definijie LCR este un produs de secrejie al plexurilor coroide la nivelui ventricuiului
supurate, ulcerafii, organele genitale, conjunctiva oculara, leziuni ale
IV, cu rot de protecjie a SNC, cu rol nutritiv si excretor, care circuit Tn spajiul
subarahnoidian. cavitSjii bucale si din conductul auditiv extern.
diagnostic Scop • explorator
Scop
- este o meioda de rutina, care fumlzeazS date esenjiale Tn diagnosticul - depistarea florei microbiene generatoare si efectuarea antibiogramei
neuroinfecjiilor si hemoragiilor menlngiene, Tn afecjiuni neurologice si • terapeutic
neurochirurgicale, ai stanlor comatoase
- evacuarea si tratarea colecjiilor purulente
Execufie - recoltarea se executa pe nemancate, prin puncjie lombara, suboccipitals
sau ventricular^ Pregatire * materiale
- sterile
68
 - eprubete, ansa de platina Definite Secrejia vaginala reprezintS un transsudat al mucoasei vaginale
- 2-3 tame de sticla bine degresate - confine celule epiteliale de descuamare si germeni a caror varietate
- seringi si ace este Tn functie de diferitl factor! (varsta, start iiziologice sau patologice)
- ser fiziologic si de confinutul Tn glicogen {condijionat la randui lui de clclut
- alcool iodat menstrual)
- glicogenul favorizeaza flora mtcrobiana sa fie reprezentata de
- tinctura de iod
germeni din grupui Lactobacillus
- pipete Pasteur
- prezenfa glicogenului, a aciduful tactic si Lactobacillus dau secrejiei
- nesterile vaginale un pH acid cu rol de aparare contra infecjiilor
- creion dermatograf - perturbarea acestei prezenje determina aparitja infiamafjjjor
- lampa de spirt si chibrituri (vaginitetor)
• pacient - examenul bacteriologic at secrejiei este difici! si fidelitatea
rezultatelor este conditionata de: prelevare, transport, examinare,
- psihic:
interpretare
- se anunta si i se explica necesitatea efectuarii examinarii - prelevarea se face Tn primele 10 zile dupa ctctul menstrual
- fizica: Pregatire * materiale
- de protecjie
- se asaza in pozitja adecvata - manusi sterile de cauciuc
Recoltarea din - se curata si se dezinfecteaza suprafata veziculelor, pustulelar, ulceratjitor - sterile
vezicule, pustule, - se sterilizeaza ansa prin Tncalzire la rosu si se asteapta sa se raceasca - specule vaginale, ansa de platina
ulcerafii - se recolteaza o mic5 portiune de puroi, de sub crustS sau de ia marginea - pipete Pasteur, eprubete
ulceratiilor - lame de sticla
- materialut recoltat se trece pe o lama de sticIS sterila - nesterile
- se efectueaza frotiu - lampa de spirt
- creion dermatograf
Recoltarea din - se dezinfecteaza tegumentele cu tinctura de iod
• pacient
papule, noduli sau - se punctjoneaza regiunea cu un ac steril montat la seringa - psihic:
alte lezluni - se plimba acul Tn teren Tn mai multe directji pana: se obpne serozitate la - se anunta si i sfe explica necesitatea efectuarii examinarii
inflamatoare aspirare - fizic:
- se spala seringa cu ser fiziologic sau mediu de culture. -cu 2 zile Tnainte de recoltare se recomanda repaus terapeutjc si sexual
- se introduce lichidul Tntr-o eprubeta sterila si se inchide cu dopul, dupa - se asaza paciertta Tn pozifie ginecoiogica pe masa gine-cologica
flambare - se efectueaza toaleta organelor genitals externe cu apa sterila
Recoltarea • abcesul, flegmonul este deschis calduja, fara solutji dezinfectante sau sapun
puroiului din - se recolteaza aseptic cu o pipeta Pasteur, flambata si racita sau cu o ansa Execute - asistenta se spala pe maini
abcese, de platina - Tmbra'ca manusi sterile
flegmoane, colectii • cSnd abcesul este fnchis - Tndeparteaza labiile man si mici
- recoltarea se face cu seringa prin puncjionare - recolteaza cu ansa sau cu tamponui fixat Tn porttampon din
urmatoarele locuri de elecjie:
- transports produsului se face Tn eel mult 2 ore, iar pentru anaerobi se
- orificiul glandelor Bartolin
anunta laboratorul cu o ora Tnainte pentru regenerarea mediilor
- orificiul colului uterin
- examenul direct (citobacteriologic) se face pe lama colorata
: - meatul urinar
May-GrOmwald-Giemsa)
■■

- recoltarea, se face cu valve si specule sterile evitand atlngerea vulvei sau

a pere|ifdr vaginului
- se efectueaza caie doua frotjuri pentru fiecare produs recoltat pentru
RECOLTAREA SECREfllLOR VAGINALE examen citologic, tar pentru examenul bacteriologic se recoiteaza cu ansa
din eprubeta sterila

69 97
 - la fetije, se recoiteaza cu ansa iar in caz de suspiclune de difterie. vulvara - hidratare
se preleveaza trei tampoane: vaginal, nazal, faringian - aiimentare
Interpretarea La examenul microscopic apar patru imagini: - curajirea cavitatji de substants daunatoare organismului in-troduse
examenului - tipul 1 - epitelii si lactobacili (secretje normaia) accidental sau formate printr-o deregiare a procesetof de digestfe si de
- tipul II - epitelii, lactobacili, rari bacili gram-negativi sau metabolism
ieucocite Prlnclpll de instrumentele folosite pentru sondaje si spalaturi trebuie sa corespunda
-tipul 111 -epitelii, foarte rari-lactobacili, foarte frecvenji bacili gram-negativi, respectat unor criterii generate, astfel:
coci gram-pozitivi si negativi, frecvente Ieucocite - suprafaja sondelor trebuie s& fie neteda, pentnj a nu leza mucoasele
- tipul tV - rare epitelii, lactobacili absenji, foarte freovente - materialul din care sunt confectjonate sa fie rezistent pentru a nu se
ieucocite, foarte abundenta! flora mixta, Trichomonas prezent rupe Tn cursul sondajelor si spalaturilor
- varful sondelor sa fie bont pentru a nu produce leziuni ale cahalelor sau
Reorganlzare
conductelor prin care sunt introduse si pentnj a nu forma cai false
Notarea In foaia Rotul asistentei - respectarea unei asepsii perfects prin utilizarea soiujiilor si a materlaielor
d|e observatle sterilizate
r pregatirea psihica a bolnavului - va urmari linistirea acestuia, instruirea
privind modui de colaborare Tn tirnpul sondajulul pentru dt^nerea
B DE STIUT: rezuftatgiui don't
-tirnpul admis de la recoitare pana la exam|nare este de 1-2 ore —. sonda se va lubrifia sau uda, dupa caz, pentru a usura Tnaintarea,
- pentru gonococ insamanjarea se face imediat (lamele se fixeaza ia cald sau cu alcool 90°) pentru a nu produce caJ false, fistula sau pentru a nu perfora organul
- examenul bacteriologiG al secretjei vaginale se face Tntre lama si lamela, colorate gram-negativ si sondat
albastru de hietilen . - Tn cazul spalaturilor, cantitatea lichiduiui introdus trebuie sa fie
- prezenta leucocitelor este certitudinea unui proces infectjbs, Tn timp ce o flora bogatajdar fara Tntotdeauna mai mica decat capacitatea cavitatii organului spalat
Ieucocite poate coexista cu 6 mucoasa vaginala normaia - este interzisa introducerea lichiduiui de spSIatura sub presiune
- Tntrelcele 4 tipuri mai pot fi si situaiji.intermediate

Sondaje, spalaturi, clisme

GENERALITATI

Deflnitie Sondajul reprezinta introducerea unei sonde sau cateter din metal, cauciuc
sau material plastic, prin caile naturale, intr-o cavitate naturala a
organismului.
Scop • explorator
- recoltarea produselor cavttatji sondate Tn vederea efectuarii
exameneior de laborator
• terapeutlc
- evacuarea contjnutului cavitatjj sondate
- introducerea unor substanje medicamentoase

70

- con|tnutul evacuat prin sondaje sau spalaturi se pastreazS (pentru a fi
vazut de medic si trimis la Iaborator pentru analiza)
- sondajeie si spalaturile vor fi notate ?n foaia de observatie Tnsotite de
numele persoanei care le-a efectuat
~- eventualeie greseli.comlse cu ocasfa sbndajului si spalaturii vor
ft"raportate imediat'medicului pehjjrU a combate de urgenjS compticatiile
survenite
TIPUR1 DE SONDE
IE. Sonde gastroduodenale (adesea numite sonde gastrice) sunt utilizate pentru urmatoarele
scopuri:
- prelevarea lichidului gastric Tn scop diagnostic;
- evacuarea sau aspirarea lichidului gastric sau a sangelui;
- evacuarea aerului sau gazului dupa p reanimare cu ventilate prin masca;
- evacuarea contihututui gastric Tnainte de anestezie in interventfa chirurglcala de urgenja;
- evacuarea stomacului dupa absorbtie oraia de substante toxice cu tentativa de suicid;

- sonda de alfmentajie gastrica sau duodenala la pacientii cu AVC, Tipuri de sonde

I. Pentru aiimentatia enterala artificial a gastroduodenale:

- pentru utilizarea de scurta durata - din PVC sau caiiciuc
Sonda - indicata tn aliriientarea.de scurta durati, cand nu exista rise important de
- cu lumen unic
inhalare (boli intestinaie inflamatorii, pacleriti anorexici sau cagectici).
naso-gastrica -folosite Tn scop diagnostic sau
Sonda - indicata Tn nutritia de durata scurta, Tn rise major de inhalare; sau tulburari postoperator
naso-duode-nala de evacuare ale stomacului (pactenti cu tulburari de) constienta, AVC etc*). - pentru utiiizare de lunga durata - din material sintetie (poliuretan, silicon)
si rezistent la acidftate -cu lumen unic sau dublu ~ folosite pentru. alimentatie enterala, aspiratia
naso-jejunala secretiilor, evacuare • sondele-sunt lungi de 75-120 cm cu diametru de 8-12 ch pe scara
Gastrostomie - indicata Tn aJimentafla. enterala de durata lunga (pacienii cu1 tumori Charriere (1ch - 1,3 mm) pentru aiimentatje, de 12-15 ch pentru evacuare si spalatura, iar pentru
endoscopica esofagiene, tulburari persistente de degiutitie Tn boti neurologice etc.)< spajatura gastrica de 30 ch.
percutanata ,
Jejunostomie - indicata Tn aiimentatia enterala de durata luriga cu rise major de; inhalatje,
endoscopica iara jnterventje chirurgicaia (pacienjii care prezlnta tulburari de degiutitie
percutanata Insotite de tulburari. ale constientei si diminuarea refiexelor de aparare).

Sonda gastrica Faucher

Sonda" duodenala Einhorn Fig. 20- Sonda

gastrica s\ sonda duodenala

Fig. 19 - Tipuri de sonde si pozitia lor Tn dffefite tipuri de alirrierttatie enterala artificials
1. Sonda naso-gastrica
1 2 3 ■ " 4 2. Sonde1 naso-jejunaia-
3. Gastrostomie endoscopica percutanata
71 105
 4. Jejunostomie endoscopica percutanata
Hi. Sonde de corripresiune eso'ngiene

. - fpibsite pentru pprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene sau a hemoraglei

gastrice
tipuri- sonda Biakemore - cu doua baionase si trei deschideri - sonda Linton - cu un
balonas si trei deschideri

72 105
 - complicalii - asfixie prin deplasarea sonder care antreneaza obstruct traheei - sonda Cantor - din cauciuc cu un singur lumen si balonas distal umplut cu
' si laringelui mercur, pentru asigurarea tnaintarii -lungimea = 3T0cm (12+18 ch) -sonda Dennis-din
- pneumopatie de inhalatje material plastic cu 3 lumene: unui pentru a umfla
- ruptura de esofag, cardiala balonasui, unui pentru aspirarea contjnutului gastric si unui
- ulcer de compresiune al esofagului cu rise de esofagita pentru spalatura sau evacuarea gazelor -
lungime = 250 cm

Sonde de compresfune esofaglene

V. Sonde vezlcale
- instalate tn scop - diagnostic {prelevare de urina sau injectarea substanjei de
contrast)
-terapeutic (tulburari de evacuare a vezicil, obstruct subvezicale,
interventii chirurgicaie)
- tipuri: sonda pentru evacuare simpla- Neiaton (c?) - pentru spalatura vezicaia
- Mercier (<J)
-Neiaton (9)
M. 3. sonde a demeure - Neiaton {Q<$) -
Thiemann (cf) cateterism suprapubian - Pezzer
(9c?)

JC 22>

Sonda uretraia Neiaton

Sonda Blakemore
1. balonase de control Sonda Linton
2. catre balonasui esotagian 1. lumen gastric
2. lumen esofagian Sonda uretraia Thiemann
3. lumen do spalatura gastrica
3. buson de Tnchidere,a balonasuiui de
4. balonas de control gastric
5. lumen pentru aspirarea seerejlilor compresiune ,
6. balongs de compresie a varicelor 4. balonas de control
esofagiene 5. varies ale fundusului gastric
Sonda Thiemann cu balonas
7. balonas gastric de fixare a sonde) 6. balonas
8. varice
Fig, 21 - Sonda Blakemore si sonda Unton

Sonda Matecot

73 10t
 IV, Sondele intestfnului subtire Sonda Pezzer
■- lungime 120-310 cm
- confecjionate din cauciuc sau material plastic, cu„pn balonas ce poate fi umplut cu aer, apa
sau mercur pentru a facilita Tnaintarea ?n aval prin peristaltism
- folosite pentru alimentatie, decompresiune $t eliberarea lumenului intestinal
- tipuri - sonda Miller-Abbott - cu lumen dublu, balonas distal, lungime
310 cm (12-18 ch) Sonda Foley
- sonda Eudel - cu oliva metalica distala ce poate fi tnlocuita de un balonas,
care sa fie umplut cu mercur - este confectionata din cauciuc si are o
lungime de 250 cm (14 ch) Fig. 22-Tipuri de sonde vezicale

74 10t
 • pacient -psihic:
- se Fnformeaza pacientul si: se expiica necesitatea tehnici!
SONDAJUL GASTRIC - este rugat sa respecte indicate date Tn tirnpul sondajului
- fizic:
Definite Sondajul sau tubajul gastric reprezintS introducerea unui tub de cauciuc - - se asaza pacientul pe un scaun cu speteazS, cu spateie cat mai drept
sonda gastricS Faucher sau Einhorn prin faringe si esofag Tn stomac. - se protejeaza cu sortut de cauciuc sau de material piastic
Scop # explorator - i se Tndeparteaza proteza dentara (cand este cazul) si se asazS Tntr-un
- recoltarea contjnutului stomacal tn vederea evaluarii funcjiei chimice si pahar cu apa
secretorii {chimismul gastric) - se asaza tavija renalS sub barbia pacientului pentru a capta saliva ce se
- pentru studlerea funcjiei evacuatoare a stomacului scurge din cavitatea bucaia
- este solicitat sa mentina tavija Tn aceastS pozitie -pacientul nu va
• terapeutio
manca Tn dimineata efectuarii examenului
- evacuarea conjinutului stomacal toxic
- curatjrea mucoasei de exsudate si substante straine depuse
- hidratarea si ailmentarea bolnavului
- introducerea unor substante medicamentoase
Indlcatfl - Tn gastritele acute sau cronice, boala ulceroasa
Pregatlrl • materials
- de protectie:
- doua soituri din cauciuc sau din material plastic
- musama si aleza
- prosoape
- sterile:
- sonda Faucher sau Einhorn
- 2 seringi de 20 ml
- casoleta cu manusi de cauciuc
- pense hemostatice
- eprubete
- nesterile: &
- tavifa renala
- tava medicala
- pahar cu apa aromata
- pahar cu apa pentru proteza
- recipient pentru coiectare
- medicamarite
- ia indicajia medicului

75 109
:
Execuhe - asistenta se spala pe maini cu apa si sapun
- Tmbraca sp.rtul de cauciuc
t - isi pune manusile sterile
- umezeste sonda pentru a favoriza aiunecarea prin faringe si esofag
- se asaza in dreapta bolnavului si fi fixeaza capui cu mana stanga,
tmandu-l Tntre mana si torace
~ prinde cu mana dreapta extremita-
tea rotunjita a son- ""N utff^^^foi dei ca pe
un creion fttf^^^n j&l m
- cere pacientului |$. fit] fx
. sadeschidalarggu- fjft?&w \1 il , W ra, sa respire
adanc % IT 'Jr
si introduce capStui y J~^J L$~2y\
sondei paria ' la jV ^A y^^T' ^
peretele posterior al V / ^\
faringelui, cat ma'/\/^^^\ / ffS*£^\
aproape ' de ra- / m^^>^\ , i^j. Jh--^^ |
daciria tlmbii, in- I ^^il^^ ) /
vitand bolnavuf sa V — J J
Thghita / ^* ------- */ a ^^^-^ b
- prin deglutijie
SOnda patmnde in 23-Hxarea sondei gtteirice
esofag s' *
es e

Tmpinsa foarte atent spre stomac (la marcajui 40-50 cm citif la arcada
dentara);
- verifies prezenja sondei Tn stomac prin aspirarea contjnutului stomacal cu
ajutorul seringii
- se fixeaza sonda
-asaza la extremitatea libera a sondei balonul Erlenmeyer (cand se
colecteaza pentru o proba) sau aspira sucuf gastric cu seringa
- pentru a favoriza gotirea stomacului, pacientul este rugat sa-si contracte
perejii abdominati .

76 109
 - extrage sonda printr-o miscare hotSratS, cu prudenjS, dupS
comprimarea ei cu o pensS hemostatics pentru a Tmpiedica scurgerea INTRODUCEREA SONDEI BLAKEMORE
conjinutului tn faringe (de unde ar putea fi aspirat de pacient)
- cand capatul liber ai sondei ajunge in gura pacientului se prinde cu Pentru compresia segmentarS a esofagului si a cardiei Tn vederea unui tam-ponament
m&na stanga si se TndepSrteazS sonda esofagian se folosesc.mai multe tipuri de sonde, dintre care cea mai utiiizata este sonda
- goieste conjinutul sondei ?n vasul colector Blakemore.
- asaza sonda in tSviJa renaJS
Scop - realizarea hemostazei Tn hemoragia djgestivS superioarS prin ruptura
- i se oferS un pahar cu apa aromatS sS-si cISteascS gura varicelor esofagiene:
Ingrijirea - se sterg mucozitSjile de pe fajS si bSrbie - cand cantitatea de sange pierdutS este importantS si/sau
ulterioarS a - se TndepSrteazS tSviJa si sorjul de cauciuc persistentS peste 2 u (1000 ml) -cand tuIburSrile hemodinamice nu se
pacientului - i se oferS proteza dentarS (dupa caz) restabilesc dupS umplere vascularS cu 1000 ml
- se asaza" pacientul tn pozijie comoda Pregatiri • materiale » -sterile
- se determina cantitatea evacuata ii //
Pregatirea
produsului - se completeaza formularele de recoltare - sonda , Biakempre K/J^' " de umfiare cu dublu balonas
Tub
\J/
pentru exa- - se trimit probele etichetate ia laborator
(fig. 24) )7 -sbndS gastricS, ^^y^j^—
menul de - se noteazS tehnica, data, cantitatea si spectrui macroscopic al sucului gastric
laborator -sfn"n9g°de°20ml ""l]^^^ fae -pense hemosta-
extras \ \ tlce \>. -comprese •
ii
Reorganizare ^ O — — Balonas esofagian
Notarea In - nesterile .; }l
Accidenie - aparat de dspirajie
foaia de
- greajS si senzajie de vSrsaturS; se TnlSturS fie printr-o - vas colector ^ ^c _______________ f\
observatie
respiratie profunda, fie se efectueaza" anestezia faringelui cu o soiujie de - medicamente: *^ \J
cocaina 2% -soiujie novocains; ) ) coeataS pentru
- sonda poate patrunde tn larlnge: apare reflexui de tuse, hiperemia fejei, J/
apoi cianoza, se TndepSrteazS sonda -SUbstanjS iubN- Sonda BJakemore nan'a
- sonda se poate fnfunda cu resturi alimentare; desfundarea se face prin cu dublu balonas
insuflajie cu aer • pacient
- se pot produce bronhopneumonii de aspirajie - psihic:
- se anunjS si se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii
- fizic:
- se evacueaza conjinutul gastric
a DE STMT: - se verifies etanseitatea si funcjionalitatea balonaselor . - s# lubrjfiazS
- tubajul gastric se efectueazS in eondijii de perfect^ asepsie sorida Biakemore
- sondajul gastric se poate efectua si pe cale . - se face anestezia orificiilor nazale - s e verifies aparatul de aspirajie
endonazala cu sonda Einhorn ■ DE EVITAT:
- se repereazS pe sondS distahja nas-ombillc
- pacienjilor inconstienji li se urm&resc respi-rajia, - ungerea sondei cu ulei sau alte Execujle - se Introduce sonda endonazal, este TmpinsS progresiv si prin rrtlscSri de
culoarea fejei; verificarea cSii de patrun-dere a sondei substanje grase (provoacS greaja i
degiutijie va fi TnghlJitS panS la marcaj (refluxui de sange sau sue gastric
se face prin tntroducerea capa-tului liber tntr-un pacientului) dovedeste prezenja ei Tn stomac)
pahar cu apa - aparijia buie-lor de aer confirms
pStrunderea Tn cSile respi-ratorii - se umfIS baionasul gastric cu 200-250 mi aer
- o forma particulars de sondare Tn scop hemostatic ^ se trage sonda astfel ca baionasul sa fie Tn dreptut joncjiunii eso-cardiale
este introducerea sondei Blakemore - se fixeaza la orificiul nazal printr-un sistem de prindere (guleras)

77 111
 - se umfla baionasul esofagian 60-80 ml aer • aspirafie continue
- se aspira conjinutul sondei - Tn cazul ocluziilor sau subociuziilor intestinale
- se ataseaza sonda la punga colectoare care va fi situata decliv (sifonaj) - dupS interventii chirurgicale pe tub digestiv (postoperator, vezi nevoia
- se verifica permanent presiunea din balonase prin intermediul de eliminare)
manometrului • se verifies totodatS ?i permeabilitatea cSilor biliare
General itati
- presiunea necesara asigurarii hemostazei aste de 50-60 mm Hg • se pot iocaliza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei
- se supravegheaza fixarea, permeabilitatea sondei, tensiunea arteriaia si veziculare de cea hepaticS din conjinutul sucului duodenal
putsui • analiza sucului pancreatic urmSreste dozarea fermenlilor din continutul
- se supravegheaza episodui hemoragic lui
• recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal
Pregatiri • materiale:
B DE STIUT: - de protectie
- se va Tnscrie cantitatea de aer injectat pe fiecare tub al - musama si ateza
balonasului ■ DE EVITAT: - sort de cauciuc sau ait material impermeabll
- pentnj prevenirea ischemiei mucoasei si ulcerarea - compresia traheei prin baionasul - prosoape
bazei esofagulul se controteaza presiunea balonasului - esofagian care poate determina - sterile:
50-60 mm Hg; se dezumfIS periodic baionasul esofagian, necroza esofagiana, pneumonia de - sonda Einhorn
la 4 ore, timp de 15 minute inhalatie, sughit, durere toracica - 2 serfngi de 20 ml
- daca sangerarea nu este controlata, baionasul - mSnusi de cauciuc sterile
gastric se umfla la 300 ml, dar volumul de aer sa nu - pensS hemostatics
depSseascS 100 ml Tn baionasul esofagian - medii de culturS
- eprubete
- nesterile:
- tSvita renalS
SONDAJUL DUODENAL - lava medicaJS
- stativ pentru eprubete
- pahar cu apa aromata
Definite Sondajul sau tubajul duodenal consta din introducerea unei sonde Einhorn - pernS cilindrica dura sau pSturS rulatS
dincolo de pilor, realizand o comunicare Tntre duoden ?i mediul exterior. - hartie de turnesol rosie si albastrS
Scop • explorator - medicamente:
- extragerea confinutului duodenal format din confinut gastric, bfla (A, B, - sulfat de magneziu 33%
C), sue pancreatic si secrejie proprie - ulei de mSsiine
- aprecierea funcjief biliare hepatice, a cailor extrahepatice - novocains
- descoperirea unor modificari anatomoiaatologice ale organelor care dau - solutji necesare hidratarii si alimentSrii (materiaiele se vor alege Tn functie
aspectul, cantitatea, compozltia chimica sau morfolo-gtcS a sucuritor de scopul sondajului)
extrase prfn sonda/
- evidentjerea unor boli parazitare ale duadenului sau cailor biliare
• terapeutic
- drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au acjiune
directs asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor
actiona fie local, fie se vor resorbi prin peretij intestinaJj, ajungand prin vena
porta in ficat, de unde apol vor f l excretate TmpreunS cu bila Tn cSile biliare,
urmand calea circulatiei entero-hepatice
• alimentape artiflciala
- se introduc lichide hidratante ?i aJimente llchide in organismul
pacien[ilor inconstienfi sau cu imposibilitate de Tnghitire

78 111
 • pacient - se face control radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran, ea fiind vizibila
- psihic: datorita impregnarii cu saruri de plumb
- se informeaza pacientul « captarea bilei
~ i se explica necesitatea tehnicii - dupa 1-1 1/2 h de ia patrunderea sondei Tn stomac, la capatul liber al
- iizic: sondei apare bila A, coledociana, de culoare gaiben-. aurie, care se
- pacientul va fi nemancat colecteaza intr-o eprubeta
- se izoleaza patul cu un paravan - se verifica reacfia sucului duodenal cu hartia de turnesol
- se protejeaza cu musamaua si aleza - se introduc prin sonda" 40 ml solutje sutfat de magneziu 33%, sterila,
- se asaza pacientui tn pozijie sezand la marginea patuiui incal2ita la temperatura camerei pentru a favoriza dre-narea bilei veziculare
- se protejeaza cu sorjul din material plastic - se Tnchide extremitatea libera a sondei prin Tnnodare sau cu o pensa
- i se Tndeparteaza proteza (dupa caz) - dupa" 15-30 minute se deschide sonda si se colecteaza 30-40 ml bila
- i se da tavija renala sa o Jin§ sub barbie vascoasa de culoare inchisa castanie - bila B, veziculara
- la indicatia medicului se pot recolta 3-5 ml bila B Tntr-o eprubeta sterila
• introducerea sondei sau pe medii de cuitura pentru examen bacterioiogic
Executia
- asistenta se spala pe maini - dupa evacuarea bilef B se colecteaza o bila clar£ care provine direct din
- Tmbraca manusi sterile ficat - bila C, hepatica; aceasta, fiind Tn cantitate mai mare, se va capta
- prinde sonda (umezita) cat mai aproape de oliva si o introduce cu intr-un recipient corespunzStor
blandeje prin cavitatea bucala sau nazala pana Tn faringe ,. - extragerea sondei se face dup& ce se insufla cajiva ml de aer si se
- cere pacientului sa respire adanc, cu gura deschtsa si sa Tnghita de tnchide capatul liber cu o pensa
cateva on pana cand oliva trece fn esofag - extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului pacientului pentru
- cu miscari bfande ajuta Tnaintarea sondei pana la marcajul 45 cm la a Tmptedica scurgerea contjnutuiui ei in faringe sau Tn cavitatea bucala
arcada denlara, moment in care se constdera c& sonda a trecut de cardia - se goleste conjinutul sondei si se asaza Tn tavija renala
si a patruns tn stomac ingrljlrea u Iter! - se ofera un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii
- se asaza pacientul Tn decubit lateral drept, cu trunchiul usor ridicat si oat a a pacientului - se sterg mucozitajile de pe faja si barbie
capul mai jos, coapsele flectate pe bazin - se tndeparteaza sorjul din material plastic
- se introduce perna cilindrica sub regiunea hepatica - se asaza pacientul( Tn pozijie comoda
- se Tmpinge usor sonda spre pilor pana la marcajul 60 cm Pregatirea - se determina cantitatea de bila objinuta
- se continua introducerea sondei cu rabdare si atenjie conco-mitent cu produsului pentru - se eticheteaza recipientele
acjiunea de Tnghijire a ei de catre pacient (1-2 cm la 3-5 minute) examen de - se trimit probele la laborator
- cand diviziunea 75 cm se afla la arcada dentara, oliva sondei a ajuns Tn laborator
duoden (dupa circa 1-1 1/2 ore de la patrunderea ei Tn stomac)
Reorgani-zarea
• verificarea pozip'ei sondei
Notarea In foala
- daca nu se scur- de observatie
ge bila sau lichidul \\V/"'""V\ Accidente - Tnnodarea sondei datorita contracjiilor perejilor stomacali Tn timpul
scurs nu are as- * senzajiei de varsaturi
pectul bilei, se verifica - tncolaclrea sondei ?n stomac
daca sonda a ajuns in
duoden sau s-a
Tn-colacit Tn stomac (fig.
25)
Fig. 25- Verificarea pozijisl sondei
- se insufla 60 ml de aer
prin sonda cu seringa si dupa un minut se aspira. Daca sonda a ajuns ?n
duoden se recupereaza mai pu{in de 20 mi
- se introduc 10 ml de lapte care nu mai poate fi extras daca sonda a ajuns
Tn duoden, dar poate fi extras daca ea se afla In stomac
114 79
80
 - grejuri si varsaturi SONDAJUL VEZICAL LA FEMEI
- imposibilitatea drenarii biiei cauzata de un obstacol functional (spasmul
sfincterului Oddi) sau anatomic (coagularea bilei vascoase) Pregatiri • materiale ~ de protectfe:
- musama si traversa
- manusi sterile de cauciuc
B DE STIUT: ■ DE EVITAT: - sterile:
- sunt situatii cand sonda nu patrunde Tn duoden - aspirarea continutului sondei la - dpua sonde lungi de aproximativ 15 cm cu varfu! usor Tndolt, complet
datorita unui spasm piloric; Tnchiderea si extragerea el rotunjit avand unu-doua orificii laterale aproape de varf
deschiderea duodenului fiind regfata de reactia — oboseala pacientului prin - 1 -2 eprubete pentru urocultura
continutului gastric se fncearca neutralizarea sucului pre-lunglrea duratei sondajului peste - medii de cultura Tn functie de germenii cautaji
acid stomacal cu bicarbonat de sodiu sot. 10% -20-40 3 ore - ser fiziologic
ml. - grabirea Tnaintarii sondei - casoleta cu tampoane de vata
- relaxarea spasmului piloric se poate face prin — depasirea duratei de execufie (3 1/2 - doua pense hemostatice
administrare de medicamente anti-spastice ore) - nesterile:
- Tn cazul Tnnodarii sondei Tn stomac, extragerea - materiale pentru toaleta orgelnelor genitale
- tavita rehala, bazinet
se va face cu atentie pe cale bucala cu ajutorul unei
- paravan (cand se executa Tri salon)
spatule linguale si a unei pense (chiar daca a fost
- recipient pentru colectare
introdusa pe cale endonazaJa)
- medicamente:
- relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin
- ulei de parafina sterii
introducerea a 5-10 ml novocaina solutie .. - oxicianura de mercur 1/5000 '«
1-2% pacienta
- psihic:
- se anunta si se explica necesitatea tehnicii
- fizic:
SONDAJUL VEZICAL - se izoleaza patul cu paravan
- se protejeaza cu musamaua si aleza
- se asazS pacienta Tn decubit dorsal cu genunchii ridicati si coapseie
Definite Prin sondaj vezical se Tntelege introducerea unui instrument tubular (sonda Tndepartate (pozitie ginecologica)
sau cateter) prin uretra Tn vezica urinara, realizand astfel o comunlcatie - se Tndeparteaza perna si patura
instrumental^ Tntre interionjl vezicii ?i mediui extern. - se acopera pacienta lasand libera regiunea genitala
Generalitati - fn Ingrijirea curenta a pacientului, asistenta trebuie sa cunoascS tehnica - s e a?aza bazirietul si se efectueaza toaleta organeicr genitale externa
sondajului evacuator la femei si ia barbaji, precum si drenarea vezicii urinare - se Tndeparteaza bazinetu! si se asaza tavita renala Tntre coapseie
pacientei
Scop a exp/orator
Execufie - sondajuf se efectueaza Tn conditii de perfects asepsie atat a pacientei
- recoitarea unei cantitati de urina pentru examen de Iaborator si a instrumentelor, cat si a mainiior celui care o executa
- depistarea unor modificari patologice ale uretrei si. vezicii urinare - asistenta Tmbraca manusi sterile
• terapeutic - evidentiaz£ meatul urinar
- dezinfecteaza cu oxicianura de mercur orificiul uretra! de sus in jos Tn
- evacuarea continutului (cand aceasta nu se face spontan) directia anusului (vezi „Breviaru de Lucrejia Titirea, cap. 2.12 — Ingrijirea
- executarea unor procedee terapeutice prin sonda pacientului cu cateterism vezical si/sau sonda „A Demeure").
- scoate sonda cu o pensa si o prinde intre degetele mediu si inelar aie
mainii drepte

81 117
 - iubrifiaza sonda cu ulei sterii fransversale ale mucoasei uretrale care ar putea Tmpiedica patrunderea
- orientata cu varfu! Tn sus, sonda se introduce m uretra 4-5 cm sondfei Tn vezica
- paralel cu fnaintarea sondei, extremitatea acesteia va fi co-borata - daca pe parcursul Tnaintarii sondei spar obstacole anatomice sau
printr-o miscare Tn forma de arc pentru a-i usura trecerea Tn vezica functional, spasme, asistenta retrage sonda si pregateste alta de
- prirnele picaturi se lasa s£ se scurga Tn tavija renala, apoi Tn recipienteie calibru mai mic (Mercier sau Thiemann}
pregatite Tn functie de scop (urocultura, examene biochimice) sau Tntr-un - patrunderea sondei Tn vezicS se samnaleazS prin scurgerea urinei
recipient de colectare prin sonda -
- extragerea sondei se face dupa pensarea orificiului extern prin aceieasi - se fixeaza sonda p£na se evacueazl urina
miscari, Tn sens invers - se recolteaza urina Tn eprubetele sau recipienteie pregatite Tn
Ingrijirea \ - se efectueaza toaleta regiunii vuivare functie de examenele de Iaborator case vor efectua
uiterioara a - se Tmbraca si se asaza comod Tn pat ~ se - restul urinei se capteaza !n tavija renala sau ait recipient
pacientei ' va supraveghea Tn continuare - Tndepartarea sondei se face cu ajutorul pensei dupa ce extre-
Reorganizare mitatea libera a fost Tnchisa prin comprimare
Ingrijirea - se efectueaza toaleta si se TmbracS pacientul
Notarea in foaia - se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuat-o
de observafie uiterioara a
- cantitatea de urina recoltata (volum, densitate) - se schimba lenjeria care s-a pltat cu urine"
- aspectul macroscopic al urinei pacientuiui
Reorganizare
SONDAJUL VEZICAL LA BARBAT
Notarea in foaia - cantitatea de urina recoltata (volum, densitate)
Pregatiri • materials
de observatie - aspectul macroscopic al urinei
- la fel ca la sondajul vezical la femeie - numeie persoanei care a efectuat-o
• pacient - eventualele accidente sau incidente
- psihic: Complicafii • imediate:
- lezarea' traumatica a mucoasei uretrale (se tradeaza prin
- se anunta si se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii hemoragie de diferite grade); se impune intreruperea imediata a
- fizic: \ tehnicii
- s e asaza pacientul Tn decubit dorsal cu picioareie Tntinse si u?or departate - crearea unei cai false prin forjarea sonda; se previne prin
- se izoleaza patut cu paravan efectuarea sbndajului cu biandete si rSbdare fara s& se forjeze
- se acopera pacientul iasand accesibila regiunea genitaia Tnaintarea sondei
- se face toaleta organeidr genitale - astuparea sondei Tn cursuf evacuM vezicii (oprirea curentului de
- sub bazin se asaza o pern§ tare, musamaua si aieza urina); se idestupa prin insufiarea cu aer sau injectarea a cativa ml de
- se asaza tavija renaia Tntre coapse solutie dezinfectanta
Executia * - asistenta Tmbraca manusi de cauciuc • tardive:
- alege sonda si o iubrifiaza
- infecjioase, \ prin introducerea germenilor patogeni prin
- dezinfecteaza meatul urinar cu ser fiziologic si oxicianura de mercur
manevre si instruments nesterile
-Tntre degetele ineiar si mic aie mainii drepte prinde extremitatea libera a
sondei si cu ajutorul uneipense sterile, tinut&Tn aceeasi m&na, apuca sonda
tn imediata vecin&tate a varfului
- introduce varful sondei Tn meat si Tmpinge usor cu pensa, Tn timp ce cu
mana stanga Tntinde penisui cat mai bine, pentru ca s£ dispart cutele

82 119
 antibiotice)
■ DE STIUT: - soiujie de cocaina 2% pentru anestezia faringelui
■DEEVITAT:
• pacient ~ psihic:
- nu se vor exercita presiuni externe asupra - golirea brusca" sau rapida a vezicii desSrtse, in - se va linisti boinavul
hipogastruiui pentru a celera evacuarea special tapersoanele Tn var-sta, poate provoca
urinei; conjinutul vezical trebuie sa se hemoragie; de aceea evacuarea sa va face meet, iar
- se va instrui Tn legSturS cu tehnica (de felul cum acesta colaboreazS
deplnde reusita sondajului)
evacueze singur, datorila, elasticiiatii si daca vezica a fost foarte desiinsa se va face partial,
con-tractiitor vezicii urinare urmfind ca restui sa se elimine printr-un nou sondaj, - fizic:
dupa cateva ore. - pacientul va fi nemancat Tn dimineaja examenului
- c u 0 orS Tnainte, i se administreazSofiolade fenobarbital
SONDAJUL TRAHEO-BRON9IC - i se ofera un pahar cu soiujie cocaina 2% cu care face gargarS
timp de 5-10 minute (fSrS sa 0 fnghita)
Prin sondaj traheo-bronsic se Tntetege introducerea unei sonde de cauciuc - va fi asezat pe un scaun, protejat cu un prosop in jurul gatului
Definijie - i se oferS tSviJa renaiS, imobitizandu-i brajele, pentru a nu
prin cavitatea bucatS si laringe Tn trahee si bronhii (sondaj Metras).
Tncurca operatorul
Scop • explorator
- in caz de bronhografii Jintite pentru objinerea imaginii arbo-rizajiiior EXECUTIE
bronsice dintr-un lob sau dintr-un segment pulmonar; Tn acest caz,
substanja radioopaca se introduce direct prin sonda Tn ramura bronsica Medicul Asistenta 1 Asistenta II
respective - se spaiS pe maini, se dezinfecteazS, TmbracS mSnusi sterile si masca de tifon
• terapeutic
- Jine capul bolnavului - servers medicului se-
-pentru extragerea exsudateiordin caile respiratorii, conjinutului abceselor si
asigurand pozijia ringa cu anestezic
al ectaziilor bronsice
- pentru mobliizarea dopurilor de secrejie intrabronsice care Tnchid uneie - executS anestezia - pune in funcjiune
ramuri bronsice ~\ - alege sonda sis-temul de liuminat
- pentru tratamentul local ai proceseior pulmonare supurative corespun-zStoare lobutui Tn
(bronsiectazia, abces pulmonar, chist aerian supurat) care vrea sS patrundS
Pregatlri • materiale - sub controlul
- de protecjie iaringo-scopului introduce
- prosoape sonda panS Tn regiunea
- mSsti de tifon subglotica
- sterile: - dupS ce sonda a pS-truns - susjine limba pacientului Tn
- seria sbndelor Metras sub giotS, retrage mandrinul afarS
- intnjmehte pentru laringoscopla indirect^: spatula linguaia, oglindS
si 0 Impinge mai departe sub
taringiana
control radioscopic spre iocul
- comprese de tifon
- instrumente pentru anestezia iaringeiui, traheei sf bronhiilor, seringS leziunii
laringianS - injecteaza substanja de - asazS boinavul Tn decubit - Tn funcjie de scop oferS
- seringi de diferite dimensiuni pentru extragerea exsudateior si fnjectarea contrast cu presiune dorsal, pujin Tnclinat spre substanja de contrast,
medicamentelor moderata partea care trebuie injectata solujia medicamentoasS,
- nesteriie - insufIS sonda cu aer - schimbS pozijia pacientului aspirS sscrejiile,
- tSviJa renala pentru a elimina, cStre (decubit lateral stang-drept, exsu-datele etc.
- sursS de lumina bronhii, substanja rS-masS pe decubit ventral, pozijie
- medicamente sondS Trendelenburg)
- adrenalin^, cafeina, plegomazin, fenobarbital - extrage sonda
- excitante ale centrului respirator - face examenul radiologic
- soiujie medicamentoasS Tn cantitatea si dilujia prescrisa (soiujie de
83 119
 ingrijirea - dupa introducerea medicamentelor si extragerea sondei, pacientul - nesteriie
ulterioarS a pastreazS pozijia Tnca o jumatate de orS, pentru a menjine substanja - tSvijS renafS
pacientului medicamentoasS pe loc - medicamente
- se ajutS sS se Tmbrace si este condus ia pat - acid boric 3%
- nu ingerS nimic timp de 2 ore pana cand TnceteazS efectul anestezfcului - ser fizioiogic
- va fi TnvSjat sS colecteze in scuipatoare substanja de contrast care se - oxicianat de mercur 1/5000
eiimina prin tuse, sS nu o Tnghita (produce intoxicajii) - apS bicarbonatatS 22%0
Re organ! za re • pacient
Notarea In foaia - psihic:
- numele persoanei care l-a efectuat
de observafle ~ se anunJS pacientul . . .
- aspectul produsului recoltat - i se expiicS necesitatea si inofensivitatea tehnicii
Complicajii • /mediate: - fizic:
- tuse: - se tntrerupe sondajui si se completeaza anestezia - se asaza pacientul Tn pozijie sezand, cu capul apiecat pe spate, cu
- intoxicajia GU cocainS manifestata prin dispnee, palpitejii, transpirajii privirea Tn sus
reci, fenomene de colaps, dupS utilizarea ubei cantitSJi mari de cocaina - se protejeazS ochiul sSnStos cu o compresS steriia
v
- se protejeazS cu un prpsop Tn jurui gatului
• tardive: - se asazS tSviJa renaiS lipitS de gSt de partea ochiului ce urmeaza a fi
- suprainfecjii prin introducerea gemenilor patogeni prin ma-nevre si spSiat(susJinutS de bolnav sau ajutor)
materiale nesterile -dacS starea generals nu permite pozijia sezand, pacientul va sta Tn
decubit dorsal sau lateral, cu capul apiecat Tnapoi
Execufie - participa doua asistente: una ..supravegheazS pacientul si-i menjine
■ DE SHUT: ■ DE EVJTAT: Tn pozijia aleasS, ceaJaltS efectueazS tehnica
- deglutijia si regurgitarea, fSrS - refularea substanje! de contrast si - se spaia pe maini; se dezinfecteaza y
controlulilocal al sistemului nervos, pStrunderea ei tn stomae,- deqarece - verifica temperatura fichidului de spSJSturS: 37°C (temperatura mai
da nastere la accidente grave, de resorbjia produce intoxicajii joasS declanseazS reflexul de Tnchidere a pleoapelor)
aspirajie .Tn cSile respiratorii - asaza pe cele douS pleoape cate o compresS Tmbibata Tn solujia
antiseptics de spalare
- deschide fanta palpebrals.cu degetele.mSlnii stang! si toamS Tncet
lichidul din undinS (sau alt recipient) Tn sacul conjunctival, evitSnd
SPALATURA OCULARA corneea ,
- solicits pacientul sS roteascS ochiul Tn toate direcjiile
- repetS tehnica ia nevoie si verifica prezenja corpilor strain! Tn lichidul
Definijie Prin spalatura ocularS se tnjelege introducerea unui curent de lichid Tn sacul
conjunctival. de spalSturS (cand este cazul)
- TndepSrteazS tSviJa renaiS
Scop • terapeutic
- Tn prbcesele inflamatoare ale conjunctive! Ingrijirea - usucS faja pacientului
- Tn prezenja unor secrejii conjunctival abundente ulterioarS a - aspirS lichidul rSmas fn unghiul nazaial ochiului
- pentru TndepSrtarea corpilor strSini pacientului - TndepSrteazS compresa de pe ochiul protejat
• materiale - asazS pacientuMn pozijie oomodS
PregStire
- de protecjie Reorga-nizare
-prosoape
Notarea In foaia ~ se noteazS tehnica si numeie persoanei care a efectuat-o - aspectul
- sterile
de observatie lichidului de spSlatura
- comprese, tampoane de vatS
- undina sau alt recipient (picurStor)
B DE STIUT: ■ DE EVITAT:

84 119
 - ciocui undinei va fi Jinut ia distanja de - infectarea ochiului sanatos prin - Tn cazul insectelor vii se fac institatii cu uiei de vaselfna, giicerina
6-7 cm de ochiul pacientului pentru ca lichidul de spalatura de la ochiui sau se aptica un tampon cu alcool cu elect narcotizant
eventualele rniscari reflexe produse de bolnav - pacientul se asaza Tn pozitie sezand pe scaun
acesta sau gesturile gresite ale asis- - se protejeaza cu prosopui si sorjul
tentei sa nu traumatizeze ochiul cu varful - se asaza tavija sub urechea pacientufuf care va Jine capuf Tnclinat
spre tavija
recipientului ___ ___________________________
Execute - asistenta se spala pe maini ?i Tmbraca sorjul de cauciuc
- verifica temperatura lichiduiui de spatatura si Tncarca seringa Guyon
- solicita pacientul sa deschida gura (conductul se largeste $i
SPALATURA AURICULARA conjinutul patologic se Tndeparteaza mai usor)
- trage pavilionul urechii in sus si Tnapoi cu mana st&iga, iar cu
dreapta injecteaza lichidul de spalatura spre peretete postero-superior
Def ini)ie Prin spalatura auriculara se tntelege spaiarea conductuiui auditiv extern prin si asteapta evacuarea
introducerea unui curent de Iichid. - operajia se repeta la nevoie
Scop • terapeutic - se usuca conductul auditiv extern
- Tndepartarea secrejiilor (puroi, cerumen) \ - medicul controleaza rezultatul spalaturii prin otoscopie
- Tndepartarea corpilor straini ajunsi Tn urechea externa accidental sau - se introduce un tampon de vata Tn conduct
voluntar - se asaza pacientul fn decubit dorsal 1/2-1 ora
- tratamentut otiteior cronice - se examineaza lichidui de spalatura
Pregatiri « materiale Reorganizare
- de protectje Notare in foaia de - se noteaza tehnica si rezultatul spalaturii (corpi strain! exlrajji etc.)
- doua sdrturi de cauciuc observatEe
- musama, prosop, aleza
- sterile
- seringa Guyon, vata ■ DE STIUT:
- lichidul de spalatura ia 37°C - pot aparea accidente ca v&rsaturi, amejelt, lipotimie, dureri, traumatizarea timpa-nului
- solutia medicamentoasa prescrisa datorate presiunii prea mari sau temperaturii scazute sau crescute a lichiduiui de spalatura
- solufie de bicarbonat de sodiu ~\%<>
- nesterile SPALATURA GASTRICA
- masa de tratamente Definite Prin spalatura gastrica. Tnjelegem evacuarea conjlnutului stomacal si
- tavija renala curatjrea mucoasei de exsudate si substanje straine.
- scaun Scop • terapeutic
* pacient
- psihic: - evacuarea conjinutului stomacal toxic
- se anunja pacientul Indicatil - intoxicajii alimentare sau cu substanje toxice
- i se exptica scoput tehnicii - staza gastrica Tnsojita de procese fermentative
- pregatirea preoperatorie in intervenjiile de urgenja sau pe stomac
- fizic:
- pregatirea pentru examen gastroscopic
- Tn cazul dopului de cerumen, cu 24 ore Tnainte se instiieaza Tn
Gonductui auditiv extern de 3 ori pe zi solujie de bicarbonat de Na Tri
giicerina 1/20
- T n cazul dopului epidermic se instiieaza solujie de acid
salicilic 1% Tn ulei de vaselina - T n cazui corpilor straini hidrofiii (boabe de
legume si
cereaie), se instiieaza alcool

85 119
 {

- se verifica temperatura lichidului de spalatura si se umpfe palnia

- se ridica palnia deasupra capului pacientului *'~r
Contrain-dicatii - intoxicatji cu substanje caustics - Tnainte ca ea sa se goleasca complet, se. doboara cu 30-40 cm sub
. - hepatite'cronice; varice esofagiene nivelul epigastrului Tn pozijie yerticala pentw a seadunatn ea lichidul din
stomac
- tmbolnaviri cardio-pufmonare decompensate
- se goleste conjinutul palniei ?n vasul colector
- ulcer gastric tn perioada dureroasa
- se repeta operajla pana ce lichldut este curat, limpede, fara resturi
- cancer gastric alimeniare sau substanje straine
Pregatiri • materials - se tndeparteaza palnia si se penseaza capatul liber al sondei dupa
- de protecjie: care se extrage cu atenjie, pentru a se Tmpledica scurgerea conjinutului
- 2 sorjuri din material plastic ei Tn faringe, de unde ar pulea fl aspirat de pacient
- musama, traversal Pregatirea - daca spalatura s-a efectuat pentru eliminarea unor substante toxice
- prosoape produsului pentru ingerate accidental sau voluntar, tot ceea ce s-a evacuat din stomac se
- sterile examen de va pastra pentru examiriarea de catre medic, iar un esantion va fi trimis
- sonda gastrica Faucher laborator la laborator 1
- 2 seringr de 20 ml Ingrljlrea - i se ofera un pahar cu apa sa-si ciateasca gufa
- casoleta cu manusi de cauciuc uiterioara a - se sterg mucozitajile de pe faja si barbie
- pensa hemostatica pacientului - se tndeparteaza tavija. renai& sf .sorjul
- nesterile - se asaza pacientul tn pozijie comoda
- cana de sticla sau de metal de 5 1 Reorganlzare
- palnie, apa calda la 25-26°C
Notarea in foaia
- recipient pentru captarea lichidului (galeata, lighean)
de observatie
- scaun
- medicamente
. - carbune animal, alt antidot la indicatja medicului ■ DE STIUT:
» pacient -psihic:
- daca apare senzajia de greafa si varsatura, se indica respira^e profunda sau se face
- s e anunta si se explica importanja examenului si a colaborarii sale -fizic:
anestezia faringelui cu solujie de cdcaina 2%
- se asaza pacientul pe scaun si se protejeaza cu un prosop tn jurul gatului - sonda poate ajunge Tn laringe, apare reflexul de fuse, hiperemia feJeLapoi cianoza - se
' retrage sonda
- se asaza sorjul de cauciuc - sonda se poate Tnfunda cu resturi afimentare - se'Tndeparteaza prin insuflatje de aer cu
- se Tndeparteaza proteza dentara (cand este cazul) seringa
- i se ofera tavija renala si este njgat sa si-o Jina sub barbie (pentru captarea - se pot produce bronhopneumonii de aspirajie
saiivei si pentru Imobilizarea pacientului)
Executie - asistenta se spaia pe maini, Tmbraca manusi sterile si sorjul de cauciuc SPALATURA VEZICII URINARE
- umezeste sonda, se asaza in dreapta pacientului si Ti flxeaza capui Tntre Definijie Prin spalatura vezicii urinare se Tnjelege introducerea unei solutji
mana si torace medicamentoase prin sonda sau cateter Tn vezica. -
- cere pacientului sa .deschida gura, sa respire ad&nc Scop « terapeuffc , ,<\
- introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai .. - TndepSrtarea exsudatelor patologice rezultate diri'ihflamaiia perejilor
aproape de radacina limbii invitand pacientul sa Tnghita vezicii
- prin deglutijie, sonda patrunde Tn esofag si prin miscari blande de
Tmpingere ajunge ?n stomac (la marcajul 40-50 cm la arcada dentara)
- Ia capatul liber al sondei se adapteaza palnia si se aduce la nivelul
toraceiui pacientului

86
 - pregatirea Tn vederea unor explorari (cistoscopie, pielografie) Notarea fn foaia - se noteaza tehnica si aspectul lichidului de spalatura
de observafie
Pregatiri • materiale
■ DE STIUT:
- de protectie
- musama si aleza - tehnica se executa Tn conditii de perfecta asepsie a materialelor si manevrelor
- prosoape - sonda se poate astupa prin cheaguri de sange - se destupa prin insufiare de aer sau ser
- sterile fizioiogic
- doua sonde Thiemann, Nelaton sau sonde cu o singura cale - - tehnica se executa cu prudenfa pentru a preveni complicative: hemoragii, traumatisme, infectii
unidirectionale
- casoleta cu tampoane
- casoleta cu manusi
- doua: pense hemosiatice SPALATURA VAGINA LA
- seringa Guyon, medti de cultura
- nesterile Definite Prin spalatura vaginala se Tnjeiege introducerea unui curent de lichid - apa
~ bazinet sau solujie medicamentoasa Tn vagin, care, dupa ce spaia peretii
- tavita renala vaginali, se evacueaza pe langa canuia.
- medicamente Scop • ierapeutic
- ser fizioiogic - Tndepartarea continutului vaginal (produse normale sau patolo-gice),
- oxicianat de mercur 1/5000 dezlipirea exsudateior patologice de pe mucoasa
- ulei de parafina - dezinfecjia locala Tnaintea interventiilor chirurgicaie
- solutie de spalatura 1 I - Gaimarea dureriior
- solutie rivanol 0,1-2% - reducerea proceselor inflamatoare
- nitrat de argint 1-4%» Pregatiri • materiale
• pacient - de proteose
- psihic: - paravan, prosoape
- se anunta si se explica necesitatea tehnicii - traversa, musama
- fizic: - Tnveiitori de fianela
- se izoleaza patul cu paravan - sterile
- se protejeaza cu musama si aiezS - canulS vaginala ^ irigator, vata
- se asaza pacientul Tn pozitie ginecologica - nesterile
- se efectueaza toaleta regiunii genitale - stativ pentru irigator
- tehnica Tncepe cu sondaju! vezical - bazinet /
Execute - medicamente
- dupa evacuarea vezicii se adapteaza la sonda seringa Guyon sau un
- 2 1 solujie medicamentoasa (apa oxigenata, solutie clora-mina,
irigator si se introduc 80-100 ml solujie, fara sa se destinda vezica
permanganat de K 1/2000, oxicianura de mercur 1/4000, solu{ie subfimat
- se retrage seringa si se lasa sa se scurga lichidul introdus, capatui sondei
1%)
asezandu-se pe o compresa
• pacienta
~ se repeta operatia pana ce lichidul evacuat este limpede
- psihic:
Reorga-nizare
- se anunta si i se explica necesitatea efectuarii examenului
- fizic:
87 129
 - se izoleaza patul cu paravan (daca nu se efectueaza in sala de tratamente) Scop • evacuator
- se protejeaza patul cu musama si aleza
- evacuarea con|inutuiui intesiinului gros
- se asaza pacienta Tn pozitie ginecologica
-pregatirea pacientului pentru examinari (rectosconie mgoscopie)
- se introduce bazinetul sub bazinui pacientei '
- se spaia organele genitale cu apa si sapun - infervenjii chirurgicaie asupra reclului
- se acopera regiunea vulvei cu un strat subjire de vaselina (pentru • terapeutic
spalaturile caide) - introducere de medicamente
Execuiie - incepe cu spalarea si dezinfectarea mainilor - alimentarea sau hidratarea pacientului
- se adapteaza canula la tubul Irigatorului, se elimina aerul Clasiflcare dupa - clisme evacuatoare care pot fi: simple, Tnalte, prin sifonai uleioase,
efect purgative "
- se asaza irigatorul la 50-75 cm Tnatjime fa}a de simfiza pubiana
- se verifica temperatura solujiei - clisme terapeutlce- medicamentoase cu efect local anestezice
- se repereaza orificiul de intrare Tri vagin, se deschide robinetul Si se - clisme alimentare - hidratante
introduce canula odata cu curentul de lichid pana Tn fundul de sac posterior
- clisme baritate ~ cu scop explorator
al vaginului
- se spala bine fundul de sac posterior si apoi se plimba canula pe toata Pregatiri • materiale
- de protecjie
suprafata vaginului
- paravan, musama, aleza, Invelitoare
- se retrage canula fnainte ca irigatorul sa se goleasca, se pen-seaza tubul - sterile
si se depune Tn tavija renala - canula rectala
mgrijirea - se usuca regiunea genitala cu vata si prosoape ~ se Tndeparteaza - casoleta cu compress
ullerioara a materialele folosite - para de cauciuc pentru copii
paclentei - se ajuta sa se Tmbrace 1
- nesterile
- se asaza comod Tn pat - stativ pentru irigator
- irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2 m lungime si 10 mm dlametru
- se aeriseste salonul
- tavita renala, bazfnet
Pregatirea - se examineaza lichidul de spalatura, care poate confine: flo-coane de
produsului pentru mucus, puroi, cheaguri de sange - apa calda la 35°C-37°C (500-1000ml pentru adulfi 250 ml pentru
laborator adolescenji, 150 ml pentru copil, 5Q-60 ml pentru sugari)
- se trimite la laborator la solicltarea medicului - sare (1 Jingurija la un litru de apa)
Reorganizare - ulei (4 linguri la 1 litru de apa) sau
- gltcerina (40 gr la 500 ml)
Notarea in foaia
- sapun (1 lingurija rasa la 1 litru)
de observare - medicamente
■ DE STIUT: - solufii medicamentoase Tn canlitalea $l concenlratia ceruta de medic
- dupa temperatura lor, spalaturile vaginale se impart Tn: - substanja lubrifianta (vaselina)
- spalaturi reci (pana la 20°C) • pacient
- spalaturi calduje (35-37°C) - psihic:
- se anun|3 si i se explica tehnica
- spalaturi calde (45-50DC) - se respecta pudoarea
- solujiile medicamentoase (preparate farmaceutice sau pe loc) vor fi Tncalzite la temperatura - fizic:
necesara Tn baie de apa - se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu musa-maua si ateza
- se asaza pacientul Tn functie de starea generala tn pozijie:
- Tnainte de utilizare, se va verifica temperatura acestora
- decubit dorsal, cu membrete inferioare u$or ffectate ~ decubit lateral
CLISME stang cu membrul inferior stanq Tntins si
dreptul f lectat -genupectcrala
Definite Clisma este o forma spectala a tubajuM, prin Gare se introduc diferite - se asaza bazinetul sub regiunea sacrala ?i se Tnveleste pacientul cu
lichide Tn intestinul gros (prin anus, Tn rect si colon). invelitoare

88 129

CLISME EVACUATOARE
Executia • ciisma evacuatoare simpli:
- se fixeaza canula la tubul irigatorului ?i se inchide robinetul
- se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase
- se umple irigatorul
- se evacueaza aerul si prima coloana de apa
- se Iubrifiaza canula cu o compresa de trfon
- se fixeaza irigatorul pe stativ
- asistenta se spaia pe maini'si se dezinfecteaza
- tndeparteaza fesele pacientuiui cu mana stanga
- introduce canuia prin anus in rect {cu mana dreapta) perpendicular pe
suprafaja subiacenta, cu varful Tndreptat Tnainte Tn directia vezicii urinare
- dupa.ce vilrful canulei a trecut prin sfincter se ridica extremitatea externa
si se Tndreapta varful Tn axa ampulei rectale
- se introduce canuia 10-12 cm
- se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de scur-gere a apei
prin ridicarea irigatoruiui la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientuiui
- pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze musculatura
abdominals, sa rejina solutia 10-15 minute
- se Tnchide robinetul Tnainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelui
tubului de scurgere
- se Tndeparteaza canuia si se asaza in tavija renala
- pacientul este adus in pozijie de decubit lateral drept, apoi decubit dorsal
pentru a u?ura patrunderea apei la o adancime mai mare
- se capteaza scaunul la pat sau la toaleta
• ciisma Tnafti:
- se procedeaza ia fel ca ia ciisma evacuatoare simpia
- se introduce o canula fiexibila la 30-40 cm Tn colon
- se ridica irigatorul la 1,5 m pentru a realiza o presiune mai mare a apei
- temperatura apei va fi mai scazuta {15-16°C)
• ciisma prin sifonaj:
- se praciica pentru Tndepartarea mucozitalilor, puroiului, exsudatelor
sau toxinelor microbiene de pe suprafaja mucoaselor
- Tn parezele intestinale, ocluzia intestinala
- se foloseste o canula rectala (sonda) de 35-40 cm lungime si 1,5 cm
diametru, din cauciuc semirigid 51 prevazuta cu orifidi largi
- se adapteaza ia tubul irigatorului 0 palnie de 1,5 l.(Tn loc de rezervor)
- se umple palnia cu apa calda la 35°C si se deschide robinetul sau pensa
lasand sa iasa aerul
132
- se Iubrifiaza canula si se introduce pana in colonul sigmoid
- se ridica palnia la Tnaljimea de. 1 metru si se da drumul apei
- Tnainte ca acesta sa se goleascfi, se caboara sub nlvetul cotonului (apa se va retntoarce
Tn painie)
- se goleste palnia Tntr-un recipient
- se repeta operajia de 5-6 ori pana ce prin tub se evacueaza apa curata
• ciisma ui&ioasA:
- se folosesc uieiuri vegetale (floarea soarelui, masiine) incalzite la
38° C Tn baie de apa '
- introducerea Tn rect se face cu ajutorul unui Mgator la care
re-zervoru! este Tniocuit cu 0 palnie sau cu ajutorul unei seringi
- se introduce la presiune joasa
- aproximativ 200 ml de ulei se introduc in 15-20 min
- se menjine Tn rect 6-12 ore (este bine sa" se execute seara iar
pacientul va elimina dimlneaja un scaun moale nedureros}
- se indica Tn constipajii cronice, fecalom
• ciisma purgativi:
- evacueaza colonul prin acjiunea purgauVa (nu raecanteci)
- se utilizeaza solujie concentrate de sulfa! de magneziu (250 ml
apa cu 2 linguri MgS04), care prin mecanism osmotic produce 0
transsudate de lichid prin perejii intestinali in lumen formand un
scaun lichid abundent
- se mai poate folosi biia de bou (un varf de ctr|il de biia pulbere la
250 ml apa) care are actiune stimulanta asupra peristaltismuiui
intestinal
Efectuarea clismei Avantaje:
cu trusa de unlca
~ pacientul Tsi poate face ciisma singur, la domicilii] Pregalirea
foioslnja
pacientului:
- informarea lui asupra scopului clismei si a pozifler pe cate trebuie
sa 0 adopte Tn timpul admintstfarii (aceeasl ca pentru orice ciisma)
Pregatirea materialelor:
- ffaconul cu solutie (flaconui este confecljonat din material plastic
flexibil, care constituie para, si 0 prelungire lubrefiafi ce constituie
canula, care este protejata cu un capison).
Fiaconul confine solutia pentru administrare:
- ex. Narmacol-Lavement;
- ex. Rowasa. Efectuarea:
• Se detasaza capisonul;
• Se introduce canuia prin orificiui anal;
• Se comprima usor, ritmic, corpul fiaconului; a Se retrage
canula.
Ingrijirea pacientuiui:
- aceeasi ca si Tn ceielalte cazuri.
133
 ste 0 actiune locafa asupra mucoasei, c §nd calea oraia nu este
C
a
practicabit sau cand se doreste ocoilrea cat) portals
• se potLadmlnistra medicaments ca: digitals, ciorurS de calciu, tinctura
de opiu, chinina, care se absorb prin mucoasa rectala sau cele cu efect
local I(solutii izotonlce) Tn microdlsme sau clisme picatura cu
plcatur&(laoora\ 11/2 h dupa ciisma evacuatoare), cu un ritm de 60
S pe mlnut
plcaturi

M
A

T
E
R
A
P
E
U
T
I
C
A
Ciisma
terapeutic
H:
• se
folos
este
cand
se
dore

132 133
 Microdisme - substanja medicamentoasa. se dizolva Tn 10-15 m! apa ser fizioiogic sau - ciismeie medicamentoase si alimentare se administreaza prin irigator, ia capStui tubuiui
soiujie izotona de glucozS si se introduce cu ajutorul unei seringi adaptate fixSndu-se sonda Nelaton nr. 10 sau 12
- ritmul va fi de 36 picSturt/minut pentru ciismeie medicamentoase si 20-30 picSturi/min.
la canula rectala pentru cele alimentare
Clisma I picaturS - se pot introduce Tn organism 1-2 I soiujie medicamentoasa Tn 24 h - cantitatea nu va depSsi 50 ml la sugari si 150 ml la copiii mai mail
cu picatura - pentru menjinerea constants a temperaturii solujiei, se vor folosi
rezervoare termostat sau se Tnveleste irigatorul Tntr-un material moaie, INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE
vata, perna electrics
- se foloseste si Tn scop anestezic (cand narcoza prin inhaiajie este
contraindicatS), eterul putand fi administrat sub forma unei clisme picatura Definijie Tubul de gaze este un tub de cauciuc semirigid, de 30-35 cm lungime si
8-12 mm diametru, cu marginiie extremitajilor rotunjite.
cu picatura
Scop eliminarea gazefor din colon fn caz de meteorism abdamina!
- pentru efectul local se utilizeaza cfismele cu bicarbonat de Na, infuzie
(imposibifitatea de a evacua gazele Tn mod spontan)
de musejel, cortizon, vitamina A, decoct de usturoi
Pregatirl • materiale
- de protecjie
■ NOTA; - musama, aieza, Tnveiitoare -paravan
- sterile
Clisma aiimentara hidratantS
- tubul de gaze
- veztalimentajia pacientului - comprese
Clisma baritatS - substanja lubrifianta (vaselina boricatS)
- vezi explorari funcjionale radiologics (irigoscopia) • pacient
- psihic:
- se anunja si i se explica tehnica
Ingrijirea - se efectueaza toaleta regiunii anaie pe un bazinet curat
ulterioarfi a - se TndepSrteazS materiaiele de protecjie - fizic:
pacientului - se asazS pacientul comod, se Tnveleste - se IzoleazS patul cu paravan
V — se aeriseste salonui
- se protejeazS cu musamaua si aieza
Reorganizare ______________________________________________________________________ - se dezbracS pacientul si se asazS Tn pozijie ginecologica
Notarea in Execujia - asistenta. se spalS pe maini si se dezinfecteazS
foaia de
observatie - unge tubul cu vaselina boricata
- depSrteazS fesele pacientului cu mana stangS, iar cu dreapta introduce
tubui de gaze prin anus Tn rect si de aici Tn colon, prin mis-cSri de „
■ DESTIUT: rSsucire si Tnaintare" panS la o adancime de 15-20 cm
- acoperS pacientul cu Tnveiitoare
- cand canula Tntampina rezistenJS, se retrage cajiva cm sau se da drumui apei din irigator,
pentru ca aceasta sa permits Tnaintarea canuiei atSt prin Tntinderea si ISrgirea rectului, cat si prin - menjine tubul maximum 2 ore
dizolvarea si diziocarea materiilor fecale - se TndepSrteazS dupa degajare
- dacafn faja canuiei se asaza scibale, se va ridica irigatorul care va mSri presiunea de scurgere, - la nevoie se repune dupS 1-2 ore (dupS ce se restabileste cir-culajia ia
restabilind curentui normal nivelul mucoasei)
- cand apar dureri, crampe intestinale, se opreste curentui de apS cSteva minute pana cejse Ingrijirea - se efectueaza toaleta regiunii anale
linisteste muscuiatura colonuiui ulferloard a - se asaza" pacientul comod, se Tnveleste
- ia sugari si copii mici, clisma evacuatoare se face cu para de caucluc cu varf efilat (p&nS Ial6 pacientului - se aeriseste salonui
iuni se va utifiza o para cu capacitatea de 50-60 ml; de la 6 luni-1 an capacitatea acesteiava fi de
100 mi) *
134 135
 Reorganizare - instrumentele folosite se curSjS, se dezinfecteazS, se pre-gStesc pentru - administrarea Tn- raport cu alimentajia - Tnainte, Tn tirnpul sau dupS
sterilizare masS
Clrcultul me- - se compieteazS condica de medicamente Tn trlpiu exemplar (data, numele
dicamentelor tn pacientului, satonui, patul, numele medicamentului, doza pe 24 de ore in
■ DE EVITAT:
spltal clfre si there), forma de prezentare
- menjinerea tubuiui de gaze mai mult de 2 ore (poate produce escare ale mucoasei rectaie) - se preda condica de medicamente la larmacie
-r, folosirea tampoaneior de vata pentru lubrifierea tubuiui (firicelele de vata introduse Tn rect - preluarea medicamentelor de catre asistenta medicalS care are
pot irita mucoasa) sarcina de a verifica - ambaiajul propriu; etichetele (chenar al-bastru
pentru medicamentele de uz intern si chenar rosti pentru medicamentele
de uz extern, eticheta galbena pentru solu[ie perfuzabiia, eticheta neagrS
cu cap de mort ?i inscripjia BOtrav5H pentru toxice); menjiunile privind
pSstrarea medicamentelor ..ferite de luminS", „pSstrat la rece"

Administrarea medicamentelor - depozitarea medicamentetor Tn sectia de spital se face in dulapuri

compartimentate sau Tn cutii pentru fiecare pacient; solujiile perfuzabile
preparate de farmacie - Tn frigider
- administrarea medicamentelor ia ora prescrisS
GENERALiTATI

Definijie Medicamentele sunt produse de origine minerals, vegetala, animala sau

chimica (de sinteza), transformate tntr-o forma de administrare (preparate
solide sau solujii) prescrise de medic.
Scopul - prevenirea Tmbolnavirilor (ex. vaccinurile)
admi-nistrarli
- amefiorarea boliior (ex. medicamentele antaigice)
- vindecarea boliior (ex. antibloticele), prin acjiunea lor locals sau generaia
Caile de - calea digestivS - orala, sublinguals, gastrica, intestinalS, rectala
administrare - local - pe tegumente si mucoase
- respiratorie
- urinara
- parenterals - sub forma injecjiilor intradermice, subcutanate,
intramusculare, intravenoase (executate de asistenta medicalS) si injecjii
intraarteriale, intracardiacs, intrarahidlene, intraosoase (executate de medic)
- calea de administrare este aleasS de medic, tn funcjie de scopul urmSrit,'
capacitatea de absorbjie a cSii respective, acjiunea medicamentelor asupra
mucoaselor, necesitatea unei acjiuni mai lente sau mai rapide, toleranja
organismului taJS de medicament, particularitSjile (anatomice,
fiziologice ale organismului)
Locul de - Tn farmacii - Tn duiap, ia loc.uscat, ferite de luminS, ordonate
conservare a - Tn dulapul ce conjine otravurile (Tnchise) - toate medicamentele
medicamentelor stupefiante
- Tn frigider - seruri imune, insulinS, antibiotice
Prescrierea Este facutS de medic, Tn sen's. Pentru pacienjii ambulatori, prescrierea se
medicamentelor face Tn relets, iar pentru pacientji interna*! fn spital -Tn foaia de observajie,
Tn rubrica specials. Prescrierea cuprinde:^
- numele medicamentului (numele comercial)
- doza - cantitatea si concentrate
- calea de administrare
- ora admlnistrSrii si durata tratamentului

134 135
 Hegullle de Prin respectarea unor reguli, se evitS greselife care pot avea etecte
administrare a nedorite asupra pacientului, uneori efecte mortale. • asistenta
medicamentelor - respects medicamentul prescris de medic
- identifies medicamentul prescris dupa eticheta, forma de prezentare,
culoare, miros, consistent^
- verifies calitatea medicamentelor, observSnd integritatea, cu-loarea
medicamentelor solide; sedimentarea, tuiburarea, opalescenja
medicamentelor sub forma de solujie
- respects cSile de administrare prescrise de medic
- respects orarul si ritmu! de administrare a.medicamentetor pentru a
se menjine concentrajia constants Tn sange, avand in ve-dere tirnpul si
caile de eliminare a medicamentelor
- respects doza de medicament - doza unicS si doza/24 de ore
- respects somnul fiziologic al pacientului - organizeaza1 administrarea
Tn afara orelor de somn (se trezeste pacientul tn cazul administrarii
antibioticelor, chimioterapiceior cu ore fixe de administrare)
- evitS incompatibilitajiie medicamentoase datorate asocieriior unor
solujii medicamentoase Tn aceeasi seringS, Tn aceias! pahar
- serveste pacientul cu doza unicS de medicament pentru admi-
nistrarea pe cale orala
- respects urmatoarea succesiune Tn administrarea medicamentelor:
pe cale oralS - solide, lichide, apoi injecjii, dupS care admi-nistreazS
ovule vaginale, supozitoare
- informeazS pacientul asupra medicamentelor prescrise Tn ceea ce
priveste efectul urmSrit si efectele secundare
- anunjS fmediat medicul privind greselile produse tn administrarea
medicamentelor legate de doza, calea si tehnica de administrare
- administreazS imediat solujiite injectable aspirate din fiole, flacoane
- respects mSsurile de asepsie, de igienS, pentru a preveri! infecjiile
intraspitalicesti
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALA
Deri n Ids Caiea orala este calea naturala de administrare a medicamentelor, acestea
putandu-se resorbi la nivelul mucoasei bucale $j a ■ intestinului subjire
sau gros.
Scop Objinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor: ' soiujii (ex. purgativele saline)
- efecte locale:
- favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor mucoasei digestive
- protejeaza mucoasa gastrointestinala
- Tniocureste fermenjii digestivi, secretia gastrica, in cazul lipsei acestora
- dezinfecteaza tubui digestiv
- efecte generate:
- medicamentele administrate pe cale orala se resorb la nivelul mucoasei
134
digestive, patrund Tn sange si apoi acjioneaia asupra unor organe,
sisteme, aparate (anlibiotice, vasodila-tatoare, cardiotonice, sedative)
Contraindi-catil Administrarea medicamentelor pe cale orala:
- medicamentul este inactivat de secrefiile digestive
- medicamentul prezinta proprietaji iritante asupra mucoasei gastrice
~ pacientul refuza medicamentele
- se impune o actiune prompta a medicamentelor
- medicamentul nu se resoarbe pe cale digestiva
- se impune evitarea circulatjei portale
Forme de • lich'tde
prezentare a - soiujii, mixturi, infuzii, decocturi, tincturi, extracte, uleluri, emulsii
medica-mentelor {cunostinte din farmacologie)
• soiide
- pulberi, tablete, drajeuri, granule, mucilagii
Pregatirea • pacientul:
admlnlstrarll - este informat asupra efectelor urmarite prin administrarea
medicamen-telor me-dicamentului respectiv $1 a eventualelor efecte secundare
- i seda Tn pozijie sezand, daca starea lui permite
• materiale:
- lingura, lingurija, pipeta, sticla picuratoare, pahar gradat, ceasca
- apa, ceai, lapte
Adminls-trarea • iichideie:
medlca-mentelor
- siropuri, uleiuri, ape minerale, emulsii
- se masoara doza unica cu paharul, ceasca de cafea
- mixturiie, solujiile, emulsiile se masoara cu lingura, lingurija
- tincturile, extractele se dozeaza cu pipeta sau sticla picuratoare
Medicamentele llchide se pot dilua cu ceai, apa sau se administreaza ca
atare, apoi pacientul bea apa, ceai. • solidele:
- tabletele, drajeurils se asaza pe limba pacientului si se Tnghit ca atare.
Tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sub-1 linguale (nitroglicerina) se
asaza sub limba.
- puibertle divizate Tn casete amilacee sau capsule cerate - se Tnmoaie
Tnainte caseta Tn apa si se asaza pe limba pentru a fi Tnghijita
- pulberile nedivizate - se dozeaza cu lingurija sau cu varful de cujit
- granuleie se m&oara cu lingurija
- unele pulberi se dizolva Tn apa, ceai si apoi se administreaza sub forma de
Reorgani-zar
ea
135
 - calmarea durerilor
- instrumentele folosite - atenuarea peristaltlsmului intestinal
- se dezinfecteaza, se spala ~ atenuarea proceselor inflarnatoare locale
« efecte generate:
- prin absorbjia medicamentelor ia nivelul mucoasei rectale pot acjiona
■ DE STIUT: DE EVTTAT: asupra unor organe sau slsteme (inima - ex. supozitoare cu digitaia, sistem
- manipularea comprima-telor nervos - ex. clisma cu cloral hidrat etc.)
- inaintea administrarii se verifica medicamentul -ceaiurile Forme de « supozitoare
medicinale (infuzii, decocturi} se prepara Inainte de direct cu mana, dupa scoaterea
din ambalajui lor administrare a - forme solide conice sau ovale, cu o extremitate ascujita, substanja activa
administrare, pentru a nu se degrada substanjeie active
- amestecarea unor me- medicamentelor fiind Tnglobata fn unt de cacao, care se topeste la temperatura corpuluf
- mixturiie se agita Tnainte de administrare
• clisme medicamentoase
- conjinutul unor instruments cu care se administreaza dicamente sub forma de prafuri
sau sub alta forma cu carbune - medicamentele se dizolva Tn apa distilata pentru a objine con-centrajii
medicamentele llchide:
-1 pahar de lichior 15 g ulei medicinal, care absoarbe st cat mai apropiate de solujiile izotone; se pot face microclisme (substanja
- o ceasca de cafea 50 ml solujie apoasa medicamentele, reducand din medicamentoasa se dizolva Tn 10-15 ml serfiziologic, sau glucoza 5%, Tn
- un pahar de apa 200 ml solujie apoasa acjiunea lor mod exceptional 100-200 ml) si clisme picatura cu picatur&, se pot
- o lingurija 5 ml solujie apoasa - administrarea tablete-lor, administra 1-2 I solujie medicamentoase Tn 24 de ore.
4,5 ml ulei , 6,5 ml sirop drajeurilor ca atare la copii sub Pregatirea • materiale:
- 1 lingura 3 lingurije de apa varsta de doi ani administrarii - manusi de cauciuc, vaselina, tavfjd renafa, supozitoare
- 20 picaturi 1 g solujie apoasa - atingerea dinjilor de catre supozitoarelor - materiale pentru clisma evacuatoare (vezi clismele)
- 60 picaturi 1 g solujie alcoolica _ 40-45 solujiile acide si feruginoase • pacientul:
picaturi 1 g solujie uleioasa pentru ca ataca smaljul dentar - pregatire psihica
- conjinutul unor instrumente cu care se administreaza (ele vor fl administrate prin - este informal privitor la: calea de administrare, la pozijia Tn care se
medicamentele sub forma de pulberi: as-pirajie, cu ajutorul unui tub face, ia senzajia de defecajie resimjita la administrarea supozitoarelor, care
-1 lingurija rasa = 1,5-2,5 g -1 lingurija cu varf = 2,5 - 5 g -1 de sticla, pacientul ?si spala Va disparea dupa topirea untuiui de cacao
varf de cujit = 0,5-1 g dinjii dupa fiecare administrare) - preg&tlre fizica
- gustui neplacut al medicamentului se poate disi-mula prin - folosirea acelorasi pa-hare, - efectuarea unei clisme evacuatoare, daca pacientul nu a. avut scaun
diluare cu apa, ceai, sirop iinguri, lingurije la mai mulji si introducerea tubului de gaze fn vederea pregatirii administrarii
- la pacientji inconstienji, cu tulburari de deglutijie se introduc pacienji supozitoarelor cu efect general
medicamentele prin sonda Einhom, Tn stomac sau duoden, - pozijia decubit lateral cu membrele inferioare fiectate pentru
Tmpreuna cu allmentele administrarea supozitoarelor
Administrarea su- - asistenta isi spala mainiie, apoi fmbraca rnanu?ile de cauciuc
pozitoarelor - despacheteaza supozitorul din ambaiaj
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE - unge cu vaselina sau ulei de vaselina supozitorul, sau Tl men-tine
Tntr-o atmosf era calda
CALE RECTALA - departeaza fesele pacientului cu mana stanga, pentru a evi-dentja
orificiul anal, iar cu mana dreapta introduce supozitorul cu parlea ascujita
Calea rectaia reprezinta una din caile digestive de administrare a Tnainte, Tn anus si T! impinge cu indexul sau inelarui, pana cand trece
Definitie
medicamentelor. compiet de sfincleru! intern al anusului
- pacienjii cu tulburari dB deglutijie Administrarea - vezi capitolul „ciismeie"
Indicatif
- pacienjii operaji pe tubul digestiv superior sau cu intoleranja digestiva ells-melor
(varsaturi, grejuri, hemoragii) medicamentoase
- pacienjii ia care se doreste eviiarea circulajiei portale, trecerea Reorga-nlzare - manusile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru sterilizare
medicamentelor prin flcat - deseurile se Tndeparteaza
Scop Objinerea unor efecte locale si generate ale medicamentelor • efecte locale:
- golirea rectuiui
■ DE STIUT: ■ DE EVITAT:
- elect purgatfv - supozitoare cu giicerina

134 135
 - Tn timpui administrarii clismei medicamen- - supraincalzirea supozitorului toase picatura - invita pacientul sa inspire pe gura, sa expire pe nas
cu picatura, se va menjine care determina topirea lui si constants temperatura solujiei - supravegheaza pacientul
(39-42°C) imposibilitatea de administrare pentru a evita reflexul de defecajie prin admi- - durata unei sedinje: 5-20 de minute
nistrarea solujiei cu temperatura redusa, ca urmare a racirii ingrijirea ulterioara - se sterge faja pacientului cu un prosop moale
a pacientului - este ferit de curenjii reci de aer
- ramane Tn Tncapere 15-30 de minute
Reorga-nlzarea - materialele se Strang, se spala
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE
- inhalatorul se dezinfecteaza
RESPIRATORIE
Oxlgeno-terapia

Definitie Calea respiratorie se preteaza la administrarea medicamentelor, avand in Inhalarea de j - au fost tratate la „nevoia de a respira"
vedere suprafaja de peste 100 m2 a afveotefor pulmonare si vascularizatia aerosol!
lor bogata. - Se administreaza:
- gaze sau substanje gazeificate
■ DE STIUT; ■ DE EVITAT:
- lichide fin pulverizate sau sub forma de vapori; sau prin injecjie
intratraheala - inhalatorul poate deveni sursa de conta- - inhalarea primilor vapori
minare a cailor. respiratorii, daca nu este ste- deoarece acestia pot antrena
Scop - dezinfecjia, decongestionarea mucoasei cailor respiratorii
riiizat in prealabil picaturi de apa fierbinte
- Tmbogajirea aeruiui inspirat Tn oxigen, pentru combaterea hipoxiei
- fluldificarea sputei, expectorajia
Inhaiajia - reprezinta introducerea substanjelor medicamentoase In caile respifatorii, ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE SUPRAFATA
% antrenate de vapori de apa TEGUMENTELOR
Indlcatil - rinite; rinofaringite
Scop - pe suprafaja tegumentelor, se aplica medicamentele care au efect local la
f — bronsite; astm bronsic
acest nivei
Pregatirea • pacientul Forma de - lichide
Inhalatle) prezentare a
- pregatire psihica -se administreazS prin badijonare, compresa medicamentoasa
medicamentelor
-este informat cu privire ia scopul administram medicamentelor - pudre
-i se explica modul tn care va respira: inspirajie pe gura, expirajie pe nas - unguente, paste
- pregatire fizica: - mixturi
- se asaza in pozijie sezand - sapunuri medicinale
- se Tnvaja sa-si sufle nasul - creioane caustice
- se asaza un prosop Tn juru! gatului - bai medicinale
- se ung buzele si tegumentele peri-bucale cu vaselina Pregatirea o materiale:
■ materiale administrarii
- materiale pentru protecjia patuiui - musama, aleza
- inhalator, prosop, vaselina, cort, apa clocotinda - Instrumentar si materiale sterile - pense porttampon, spatuie, comprese,
- substanja medicamentoasa: esenje aromate, substanjesanti-septice, tampoane, manusi de cauciuc
substanje alcaloide - pudriere cu capac perforat
Executa rea • asistenta - tavija renala
inhalafiel - Tsi spala mainile
- Tnchide feresJrele camerei - prosop de bale » pacientul:
- introduce Tn vasul inhalatorului cu apa clocotinda o lingurija inhalant la - se informeaza asupra efectelor medicamentelor
1-21 de apa - se asaza Tntr-o pozijie care sa permita aplicarea medicamentelor
- asaza pacientul pregatit Tn faja palniei inhalatonilui, Tl acopera^ cu
cortul sau peierina
- menjine distanja de 30-80 cm faja de palnie

134 135
 Aplicarea - asistenta alege Instrumentele, Tn funcjie de forma de prezentare a ADMINISTRAREA MEDIC AM EMTELOR PE SUPRAFATA
medicamentelor medicamentelor MUCOASELOR
- badijonarea consta tn Tntinderea unei solujii medicamentoase cu
ajutorul unui tampon montat pe porttampon (ex. tinctura de iod, violet de
genjiana, albastru de metil) Se poi administra medicamentele pe mucoasa nazala, conjunctival, bucalS, In conductul
- compresa medicamentoasa' consta Tn Tmbibarea solujiei me- auditiv extern, pe mucoasa vaglnalS.
dicamentoase Tntr-un strat textil mai gros, care apoi se aplica pe
tegumentul bolnav. Are acjiune sicativa, dezinfectanta, anti-pruriginoasS, Scop — dezinfectia
antiinflamatoare (ex. sol. Burow, Rivanoi)
- pudrajul reprezinta presararea medicamentelor sub forma de pudra pe — decongestionarea mucoaselor
piele cu ajutorul tampoanelor sau cutiilor cu capac perforat, Acjiunea Forme de - solutii
pudrelor poate fi de combatere a pruritului, de absorbjie a grasimilor, de
uscare si racorire a pielii (ex. pudra de talc, talc mentolat, oxid de zinc) prezentare a - unguente
- unguentele si pastele se aplica, cu ajutorul spatuleior, pe suprafaja medlca- - pulberi
tegumentelor, Tntr-un strat subjire (unguentele sunt preparate din
mentelor
substanja medicamentoasa, Tnglobata Tn vaselina, ianolina; pastele conjin
grasimi si pudre)
- mixturile se Tntind cu ajutorul tampoanelor montate pe port-tampon sau INSTILAJIA
cu mana TmbrScatS cu manusa, in func(ie de suprafaja pietii. DupS aplicare
pielea se lasS sS se usuce ReprezintS tehnica de administrate a solujiilor medicamentoase pe o mucoasS, sau un
- sapunuri/e medicinale sunt utilfzate atSt pentru spSlarea pielii, cat si organ cavitar (nas, ureche, ochi, vezica urinarS). Instilajiile nazaia, ocularS, Tn conductul auditiv
pentru objlrierea unui efect medicamentos. SSpunul este tntins pe piele, extern, sunt executate de asistentS.
ISsat sS se usuce 5' TndepSrtat dupa cSteva ore sau 1-2 zile Solujiile se instileazS cu ajutorul pipetei, sticlei picurStor sau cu seringa (instilajia in vezica
urinaraj.
- creioanele caustice sunt introduse Tn tuburi protectoare, ele au acjiune de
distrugere a Jesutului granular sau de favorizare a epitelizSrii unor suprafete PregStirea • materiale
ulcerate (ex. creibane cu nitrat de axgint, cu sultat de cupru) instilatlel
- bSile medicinale se utitizeazS pentru efectul calmant, dezin-fectant, - pipeta, tampoane, comprese sterile
decongestiv, antipruriginos. Se pot face bai partiale sau complete. Se - material de protecjie - prosop
folosesc substanje medicamentoase sau dezin-fectante, infuzii de piante - soiujia medicamentoasS - taviJS renala
pregStite la temperatura corpului • pacientul
- pregStire psihicS:
- acoperirea regiunii cu comprese mari de tifon - se informeaza
-urmSrirea efectului local V_ - este instruit cum sa se comporte Tn timpul si dupa instilajie
Ingrijirea - sesizarea unor efecte secundare aparute (prurit, reacjie aler-gica) - pregStire fizrca:
pacientului - schimbarea periodicS a compreselor medicamentoase - se asazS dupS cum urmeazS:
ulterior apli-carif -decubit dorsal, sau pozijie sezSnd cu capul Tn hiperextensie, pentru
medica-mentelo instilajia nazalS si ocularS
r pe plele ■ DE STIUT: - decubit lateral (pe partea sSnatoasS), pentru instilajia Tn conductu) auditiv
- compresele medicamentoase vor fi extern
stoarse pentru a preveni macerarea pielii ■ DE EVITAT:
- tampoanele se TmbibS prin turnarea solutiei si nu prin - pastrarea unguentelor la
introducerea lorTn borcanul cu solup'e temperaturi ridicate
- mixturile se agita Tnainte de utilizare - foiosirea aceluiasi tampon pentru
badijonarea mai multor regiuni
bolnave

134 135
 Executarea • asistenta:
instiiajief - Tsi spalS mSinile
- evacueaza secrejiile din cavitate (dupS caz, boinavul sufiS nasul, curaja cu
un tampon de vatS conductul auditiv extern sau Sterge secrejiile oculare cu
0 compresS sterilS)
- aspirS soiujia medicamentoasa Tn pipetS
- pune Tn evidenjS cavitatea:
- conjunctival prin tracjiunea Tn jos a pleoapei inferioare, cu poticele malnii
stSngi
- nazals - ridicS usor varfui nasului cu policefe mSinii stangi
- conductul auditiv extern - tracJionSnd pavilionul urechii Tn sus si Tnapoi
cu mana stanga
~ instileazS numSrul de picaturi recomandate de medic
- sterge cu 0 compresS sterilS excesui de soiujie
Ingrijirea - dupS instilajia auricularS se introduce un tampon absorbant Tn conductul
ulterioara a auditiv extern
pacientului - dupS instilajia nazals, pacientul rSmSne nemiscat 30-40 de secunde, ca
soiujia sS ajungS Tn faringe
Reorganizarea - pipeta se spaia, deseurile se TndepSrteazS Tn tSviJa renaiS

134 135
 - Pacientul este pregatit ca si pentru instiiajie
■ DE STIUT: ■ DE EVITAT: - Dupa aplicare, pacientul tnchide ochiui pentru a antrena pudra pe toatS suprafaja
- solutia utilizata pentru instilajia auricularS trebuie - aspirarea solujiei medica- globului ocular
sa fie Tncalzita la baie de apa pana la 37°C mentoase instilata in fosa na-zaia,
- instilajia pe mucoasa conjunctivaia se face numai deoarece poate patrunde tn BADIJONAREA MUCOASEI BUCALE
cu soiujii izotone; dupa instiiajie pacientul misca laringe provocand spasme, accese
globul ocular de tuse
Badijonarea reprezinta fntinderea unei soiujii medicamentoase pe suprafaja mucoasei
bucale, total sau partial, cu ajutorul unui tampon montat pe porttampon.
ADMINISTRAREA UNGUENTELOR Pregatirea • materiale:
badijonarii ~ pentru protecjia lenjerlei pacientului
Se pot aplica unguents in fundul de sac conjunctival, pe marginea pieoapelor, tn vestibulul - trusa cu pense hemostatice, spatula linguala - sterile -casoleta cu
nazal, in conductui auditiv extern. tampoane, comprese sterile
- manusi de cauciuc
Pregatirea • materiale: - tavija renala -solujie medicamentoasa
administrarii - bagheta de sticla lajita, acoperita GU un tampon de vata • pacientul:
- tampon montat pe o sonda butonata, comprese sterile \ - este informal asupra necesitajii tehnicii
• pacientul: - se asaza tn pozijie sezand, cu capul Tn hiperextensie
- se pregateste psihic si fizic, ca si pentru instiiajie - se protejeaza lenjeria cu un prosop fn jurul gatului
Executarea • asistenta:
Execujie \ - tn sacul conjunctival, unguentu! se pune cu bagheta de sticla acoperita
badijonarii
cu tampon - fsi spala mainile, fmbracS manusile
- tn fosa nazala unguentu! se aplica cu ajutorul tamponulul montat pe - examineaza cavitatea bucala, invitand pacientul sa deschida gura si
sonda butonata folosind spatula individuals. Examineaza faja dorsala a limbii, palatul
- unguentu! poate fi aplicat pe mucoasete menjionate si cu ajutorul dur, valul paiafln, pilierii anteriori, mucoasa obra-jilor, arcadele
prelungirii tubuiui tn care se gaseste, prin apasare pe partea plina a tubuiui dentare, fata Interna-a buzelor, lojlle amigdaliene, pilierii posteriori,
Ingrijirea | - dupa aplicarea unguentului fn sacul conjunctival, pacientul este invitat sa amigdalele, peretele posterior al faringelui
ulterioara a tnchida si sa deschtda ochiu! pentru a antrena medicamentul pe toata - Imbiba tamponul fixat pe pensa hemostatica tn solujie medica-
pacientului suprafaja globului ocular mentoasa
- dupa aplicarea unguentului fn vestibulul nazal, se Tnchide narina, se - badijoneaza suprafaja care prezinta leziuni sau infreaga mucoasa
apleaca capul pacientului usor tnainte si i se solicita sa aspire medicamentul bucala daca este cazul, fn aceeasi ordine in care s-a facut examinarea
treptat Reor-ganizarea
■ DE STIUT: ■ DE EVITAT:
- cantitatea de unguent aplicata nu trebuie sa - depasirea limitei de
vizi-depaseasca. marlmea unui bob de grau bilitate tn conductui auditiv ex-
- se folosesc tampoane separate pentru fie- tern care
ochi, ureche sau vestibul nazal
■ DE 5T1UT: - solujla medicamentosa se
Tncaizeste la temperatura
146 147
 corpului
■ DE EVITAT:
- tamponul folosit nu se introduce fn solujia medicamentoasa
- folosirea aceluiasi tampon pentru badijonarea mai
multor zone ale mucoasei bucale

pacientei
ADMINISTRAREA PULBERILOR Reorga-nizarea

Pulberlle medicamentoase se pot aplica fn sacul conjunctival cu ajutorul unor tampoane de

vata montate pe o bagheta de sticla.
ADMINISTRAREA GLOBULELOR VAGINALE
APLICAREA TAMPOANELOR VAGINALE

Solujiile medicamentoase sau unguentele se aplica pe mucoasa vaginala sub forma - Globulele (ovuleie) vaginale sunt preparate solide, ovoide sau sferice, produsul
tampoanelor vaginale. Tamponul este confecjionat din vata presatl, acoperit de tifon, care se medicamentos fiind Tnglobat Tn substanje care se topesc la temperatura vaginala.
prelungeste cu 20-55 de cm de la tampon. - Pregatirea ginecopatei pentru administrarea globulelor consta Tn efectuarea unei
Pregatirea aplicaril • materiale: spalaturi vaginale Tnaintea administrarii.
tampoanelor - Administrarea globulului se face cu mana Tmbracata Tn manusa de cauciuc.
- pentru protectia mesei de tratament
vaginale - musama, aleza
- instrumentar steril
-valve vaginale, pensa lunga porttampon, manusi chirurgicale sterile
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE PARENTERALA \
• pacienta: Galea parenterals, Tn Tnjelesui strict al cuvantuiui, este calea care
Definilie
- pregatirea psihica ocoleste tubul digestiv. Dat fiind faptul ca Tn afara injectiilor si alte cai
- se informeaza cu privire la scopul acestei forme de tratament ocolesc tubul digestiv (ex. calea respiratorie), nojiunea de cale
- i se explica durata de menjinere a tamponului parenterala a fost reconsiderata, pastrand Tn sfera ei numai caiea
- pregatirea fizica injectabila de administrare a medicamentelor. Injectia consta Tn
- se asaza Tn pozi|ie ginecoiogica introducerea substantetor medicamentoase lichide Tn organism, prin
Executarea • asistenta I • asistenta II intermediul unor ace care traverseaza tesuturile, acul fiind adaptat la
seringa.
tehnicii Tsi spala mainile, Tmbraca manusile
Avantajeie call - dozarea precisS a medicamenieior
- introduce valvele vaginale - serveste pensa porttampon Tn parenterale - objinerea unui efect rapid
- preia pensa porttampon Tn mana condijii aseptice
- posibilitatea administrarii medicamentelor la pacientul incon-Stient,
dreapta, menjinand cu stanga valva - serveste tamponul cu hemoragie digestiva, vafsaturi
vaginal^
- toarna solujia medicamentoasa
- preia tamponul Tn pensa
porttampon
- introduce tamponul prin lumenul
format de valve pana Tn fundul de
sac posterior al va-ginului, iasand sa
atarne cape-tele tifonului -
Tndeparteazii valvele vaginale
- ajuta pacienta sa coboare de pe masa ginecoiogica si sa
mearga la pat
Ingrijirea - La ora fixatade medic, tamponul se Tndeparteaza
ulterioara a
146 147
 Scopul Injectiilor • explorator
- care consta in testarea sensibiii&ffi organismului fata de di-ferite
substante
• terapeutic
- administrarea medicamentelor
Locul injectiilor (ca si scopul} il constituie tesuturife Tn care se introduc
medicamentele:
- grosimea dermului
- injectie intradermica
- sub pieie, Tn tesutul celular subcutanat
- injectia subcutanata
- tesutul muscular
- injectia intramusculara
- Tn vasele sanguine
- injectia intravenoasa si injectia fntraarteriala
- Tn inima
- injecjia intracardiacs
- Tn intervenfia de urgenja
- fn maduva rosie a oaselor
- injecjia intraosoasa
- Tn spajiui subarahnoidian

Asistenta efectueazS injecfiile intradermidH, subcutanata, intramusculara si intravenoasa.

Alegerea caii de executare a injecjiei este facuta de c&tre medic fn funcfie de scopul injecjiei,
rapiditatea efectului urmSrit si compatibifitatea Jesuturilor cu substanja injectata.

46 147
 INJECT!H E
SOLUTII
TIPUL SCOPUL LOCUL INJECT1EI ADMINISTRATE RESORBT1A
INJECTIA EXPLORATOR: REG1UNI L1PSITE DE FOLiCULI PILOTS. - izotone, usor - foarte ienta
1MTRA-DERMIC - fata anterioara a antebratului; resorbabiie, cu
- intradermoreactii la
A - fata externa a brajuiui si a coapsei; densitate mica
tuberculina, la diversi
0-d.} - orice regiune, in scop de anestezie
alergeni TERAPEUTIG:
- anestezie locala
- desensibilizarea
organismului Tn
cazul aleroiilor
INJECTIA TERAPEUTIC "REGIUNI BOGATE IN TESUT CELULAH LAX, - solutii izotone, - incepe ia 5-1U
SUBCUTA- EXTENS1B1L: -fataexterna a brajuiui; nedureroase; minute de la
NATA ■ - fata superoextema a coapsei; _ - solutii cristaiine: administrare;
(s.c.) - faja supra- si subspinoasa a omoplatului; insulina, histami-na, - dureaza Tn func-
- regiunea subclavicular^; cofeina tie de cantitatea
- flancurile peretelui abdominal administrata
INJECTIA TERAPEUT1C MUSCH1 VOLUMINOSI, L1PSIT1 DE - soiufii izotone; - Tncepe imediat
INTRAMUS-CUL TRUNCHIUR1 MAR! DE VASE Si NERVI: - solujii uleioase; dupa. adminis-
ARA (i.m.) -solutii coloidaie, cu trare;
- regiunea superoextema a fesei;
densitate mare - se termina Tn 3-5
- faja externa a coapsei, Tn treimea mi]!ocie; minute;
_ - mai lenta pentru
-faja externa a bratului, Tn muschiul deltoid solujiile uleioase
INJECTIA EXPLORATOR: „ - - veneie de la piica cotului; -venele antebratului; - solujii izotone; - instantanee
1NTRA-VENOA se administreaza - venele de pe fata dorsaia a mainii;
SA (i.v.) substante de contrast - venele maleolare interne; - solujii hipertone
radiologic TERAPEUTIC - venele epicraniene ____________________________

I I K1
3as"
i
&
CD 3, 2.
Is i
CD

=5
T£ ft*
Q.
5" I i i
i I i'cnl « o e
p S3
o. Ss- a5

is a » w c lit CD CD

S § S 33 CD CD

» S ° S 3S■
3"S a
cz

CD

ffl
to
5'
p s
CJI 2. 3
|
 — ta
s1
CT.TS
Dl T3 CU

a. a>
as c ~f

3 5"
CD*

CD ~

o
E
15
D

g _
8.
c—
-a 3S 3I •
—> — IQ to

f8J I
S3
S ASS. Q (a 3

!§£ its

i« a? Z3 I
CD CD 3
 Medicamentul prescris se poate prezenta: b) dizolvarea pulberihr
a) ca medicament direct injectabilt in fiole sau flacoane cu doza - se aspirS solventul Tn seringS
unica sau mai multe doze, In seringa" gata pregStitS de - se TndepSrteazS cSpScelul metalic al flaconutul, se dezinfecteazS
intrebuinjare dopul de cauciuc, se asteaptS evaporarea alcoolulul
b) ca medicamente indirect injectabile - pudre sau produse - se pStrunde cu,acul prin dopu! de cauciuc si se introduce cantitatea
liofilizateTnfiolesaufiacoanecudopdecauciuc, fnsojitesau nu de solvent prescrisa
de solvent. Fiolele, ftacoaneie sunt etichetate, menjionandu-se - se scoate acul din flacon si se agitS pSnS la completa d'rzolvare
numele medicamentului, calea de administrare, termenul de c) aspirarea solufiei din fiaconul Tnchis cu dop de cauciuc:
valabilitate. ~ se dezinfecteazS dopul de cauciuc, se asteapta evaporarea
- alte materiale: alcooiului
-tampoane sterile din vata si Won, solujii dezinfectante (alcool), pile din - se TncarcS seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de
metal pentru deschiderea fiolelor, lampa de spirt, tSvijS renala, garou din soiujie ce urmeazS a fi aspirata
cauciuc, pernijS, musama - se introduce acui prin dopul de cauciuc Tn flacon, pana ia niveiul
Pregatirea - pregStire psihica: dopului si se introduce aerul
pacientuluf pentru - se informeazS privind scopui si locul injectiei si eventualele reacjii pe -se retrage pistonul sau se lasa sS se goleasca singurconjinutui
Injectie care le va prezenta tn timpul injectiei flaconului Tn seringS sub presiunea din flacon
- pregatire fizicS: - acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul
- se asazS fn pozijie confortabilS, Tn funcjie de tipul si lobui injec[iei pentru injecjie
Incarcarea seringii - se spalS mainile cu apa curenta, se verifica, seringa si aceie -capacitatea,
termenul de valabilitate al steriliz&rii
- se verifica integritatea fiolelor sau flacoaneior, eticheta, doza, termenu! ■ DE STIUT: H DE EVITAT:
de valabilitate, aspectul solujiei
- se TndepSrteazS arnbalajul seringii, se adapteazS acul pentru aspirat - fiolele neetichetate sau de pe care s-a ?ters Inscripjia nu - alterarea conjinulului fioiei
soiujia, acoperft cu pratectorul si se asaza pe o compresS sterilS . se folosesc Tn timpul flambSrii
a) aspirarea conpnutului fiolelor. - dacS Tn timpul deschiderit fioiei cad cioburi in interior, gait /lui ei Tn vederea
- se goleste lichidul din vSrful fioiei prin rriiscSri de rotajie conjinutul nu se mai utilizeazS deschiderii
- se dezinfecteazS gatul fioiei prin flambare sau prin stergere cu tamponui - fiolele deschise se administreazS imediat
Tmbibat Tn alcool - substanjele precipitate se vor agita Tnainte de
Fig. 27— inc&carea seringii $i evacuarea aerului aspirarea lor Tn seringS
- substanjele uleioase se pot TncSIzi usor Tn apS caldS
pentru a putea fi aspirate cu usurinJS
- se ffambeazS pila de ojel si se taie gatul fioiei
- se deschide fiola astfel: se Jine cu mana stangS, iar cu policeie si indexuf
mainii drepte protejate cu o compresS sterilS se deschide partea subJiatS a
fioiei
- se trece gura fioiei deschise deasupra flaeSrii
- se introduce acul Tn fiola deschisS, JinutS Tntre policeie, indexul Si degetul
mijlociu al mainii stangt, seringa fiind JinutS In mana dreaptS
- se aspirS soiujia din fiolS, retrSgand pistonul cu indexul §i policeie mainii
drepte si avand grijS ca bizoul acului sa* fie permanent acoperit cu soiujia de
aspirat; fiola se rSstoamS progresiv cu orificiul fn jos
- se TndepSrteazS aerul din seringS, fiind Tn pozijie verticals cu acul
Tndreptat Tn sus, prin Tmpingerea pistonului panS la aparijia primei picSturi
de soiujie prin ac (fig. 27)
- se schimbS acul de aspirat cu eel folosit pentru injecjia care se face .
15? 153
 t

INJECTHLE - execujie* INJECJIA SUBCUTANATA

B DE STIUT: ■ DE EVITAT:
INJECflA INTRADERMICA
- i.d- se poate face pe orice suprafaja-a corpului - dezlnfecjia pielii cu alcool
Executarea - asistenta Isi spala mainile Tn scop anestezic fn cazul
- dezinfecteaza locul injecjiei intradermoreacjiei
- se Tntinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexui mainii stangi - asistenta pregateste adrenalina, efedrlna, la tuberculina hemisuccinat de
- se prinde seringa tn * i mSna hidrocortizon cand injecjia are
dreapta (tntre pr> drept scop testarea sensibilitajfi organismului la
itcele si mediul mainii J^-* '
e< diferite alergene
drepte) si se patrunde uirrm—. j** *^.
0
„
cu bizoul acului tndrep- ^ J$$. <Jz^^ Executarea
tat tn sus tn grosimea (( ^^Sr ' j ? ^ ^
- asistenta Tsi spala mainile
dermuiui (fig. 28) —
- se injecteaza lent so- - dezinfecteaza locul injecjiei
lujia prin apasarea pis- * ,. _, , t - pentru injecjia pe faja externa a brajului, pozijia padentului este
sezand, cu brajui sprijinit pe sold
tonului ®" l i'
fn ec a
- se prinde seringa prega-tita, ca
intradBrmfcS pe un creion, Tn mana dreapta
- se observa, la locul de injectare, formarea unei papule cu aspectul cojii - se face o cuta a pielii tntre indexui
de portocala, avand un diametru de 5-6 mm si Tnaljimea de 1 -2 mm si poiicele mainii stangi, care se
- se retrage brusc acul, nu se tamponeazS locul injecjiei ridica dupa planurile profunde
Reorga-nizarea - se patrunde brusc, cu forja la
baza cutei, longitudinal 2-4 cm
ingrijirea - este informal sa nu se spele pe antebrat, sa nu comprime locul injecjiei
- se verifica pozijia acului prin
ulterioara a - se citeste reacjia fn cazul intradermoreacjiilor la intervalul de timp stabilit
retragerea pistonului, daca nu s-a
pacientului
patruns Tntr-un vas sanguin
Incidente - revarsarea solutiei la suprafaja plelii, avand drept cauza patrunderea - se injecteaza lent solujia
parjiala a bizoului acului in grosimea dermuiui medicamentoasa, prin apasarea
- iipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de coaja de portocala), pistonului cu poiicele mainii drepte (fig, 29)
cauza - patrunderea solujiei sub derm - se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul
- lipotimie, stare de soc cauzate de substanja injectata injecjiei, masandu-se usor, pentru a favoriza circuiajia si deci
- necrozarea tegumentelor din juru! injecjiei resorbjia medlcamentului

Accidente
- durere violenta prin lezarea unei
terrninajiuni nervoase
- ruperea acului
* Pregallrea malerlelelor, pacientului, scapu! pi locul injecjlilor au lost descrlse In parlea Introdudivd - hematorn prin lezarea unui vas'mai mare
Interventji
- se retrage acul pujin spre suprafaja
- extragerea manuala sau
chirurgicala a acului
- se previne, prin verificarea pozijiei

154 155
 acului inainte de injeclare Ingrijirea - se asaza Tn pozijie comodS, rSmSnSnd Tn repaos fizic 5-10 minute
ulterioara a
---- pacientului
■ DE STIUT: ■ DE EVITAT: - injecjia in Incidente si acefdente Intervenjfl
- locurile de elecjie ate injecjiei se vor alterna, pentru a regiunile infec-tale sau cu
- durere vie, prin atingerea nervului sciatic - retragerea acuiui, efectuarea injecjiei Tn
asigura refacerea fesuiurilor in care s-a introdus modilicari dermatologies altS zonS
sau a unor ramuri ale sale
substanja medicamentoasa - se evita prin respectarea zonelor de elecjie
- paralizia prin lezarea nervului sciatic
a injeciiei
Incidente si accidente IntervenJIl
INJECJIA INTRAMUSCULARA
- hematom prin lezarea unui vas - extragerea manuals sau chirurgicalS
Locul injecjiei tl constituie muschil voluminosi, lipsili de trunchiuri importante de vase si - se previne prin folosirea unor ace
- ruperea acuiui su-ficient de lungi pentru a pStrunde In
nervi, a carar lezare ar putea provoca accidente. in mu§cNi fesieri se evita lezarea nervului
- supurajie aseptica masa muscuiarS
sciatic:
- embolie, prin injectarea accidentals Tntr-un - se previne prin verificarea pozfjlei
- cadranui superoextern fesier - rezulta din Tnlre-tSierea acului
vas a soiujiilor uleioase 1
unei linii orizontaie, care trece prin marginea superioarS a
marelui trohanter, pSnS dea-supra sanjului interfesier, cu
alta verticals perpendiculars pe mijlocui celei orizontaie
■ DE STIUT:
-cand pacientul e culcat, se cauta ca repere punctuale
Smirnov si Bartheimy {punctul Smirnov este situat la un lat - injecjia se poate executa si cu acul detasat de seringS, respectSndu-se masurile de
de deget deasupra si Tnapoia marelui trohanter; punctul asepsie
Bartheimy e situat la unirea treimii externe cu ceie douS - pozijia acului se controIeazS, Tn cazul soiujiilor colorale, prin detasarea seringii de la
treimi interne a unei linii care uneste spiina iliacS ac, dupS introducerea acului Tn masa muscularS
antero-superloarS cu extremitatea sanjului interfesier) - infiltrajia dureroasa a muschilor se previne prin alternarea locurilor Injecjiilor
- cand pacientul este fn pozijie sezand, Injecjia se poate face
Tn toata regiunea fesierS, deasupra liniei de sprijin (fig. 30). INJECTIA INTRA VENOASA
Executfa injecjiei - asistenta T§i spalS mainile
- se alege locul puncjiei
Fig. 30-Locul injacjlei - se dezinfecteazS iocul puncjiei
Inlramuscufare in regiunea testers - se executS puncjia venoasa (vezi puncjia venoasS)
Pregatirea Injecjiei • materiale; - se controleaza dacS acul este Tn vena
- vezi generalitSji - se Tndeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoufui
- se TncarcS seringa - se injecteaza lent, Jinand seringa in mSna slSngS, tar cu policeie
« pacientul: mainii drepte se apasS pe piston
- se informeaza - se verifies, periodic', dacS acul este Tn vena
- se recomanda sa reiaxeze musculatura - se retrage brusc acui, cSnd injectarea s-a terminat; la locul puncjiei
- se ajutS sa se aseze comod Tn pozijie decubit ventral, decubit lateral, se aplicS tamponui Tmbibat in alcool, compresiv
ortostatism, sezand (pacienjii dispneici) Ingrijirea uiterloarS - se menjine compresiunea la locul injecjiei c&eva minute
- se dezbracS regiunea a pacientului
Executarea - asistenta isi spaia mainile - se supravegheaza Tn continuare starea generals

- dezinfecteaza locul injecjiei Incidente s( accidente Intervenjfl

- se Tntinde pielea Tntre indexu) si policeie mainii stangi si se TnJeapS - injectarea soiujiei Tn Jesutul peri-venos, - se Tncearca patrunderea acului in
perpendicular pielea cu rapiditate si siguranja, cu acul montat la seringS manifestatS prin tumefierea Je-suturilor, lu-menul vasului, contlnuSndu-se injecjia
- se verifies pozijia acului prin aspirare durere sau se Tncearca in alt loc
- se injecteazS lent soiujia - flebalgia produsa prin injectarea rapida a - injectare lentS
- se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteazS locul soiujiei sau a unor substanje irftante
- se maseaza usor locul injecjiei pentru a activa drculajia, favorizSnd
resorbjia

154 155
 £ FT ^ a
■a i E 3 CO

"8 C
" S w i-i ■— ■ 33 5* O "

DC
»
■g m
T? ID
T3 .T'
E CD CO
3
c
CD
c 03
"O 3 _ T3 2. </) ^C §
B
o
2 5 8*11
5
CD
(U o 0>"
«3
8E
ffl §■» CD
CD 3; 9}' m T33
CD tn
3
C3.
3
g> g . * ax O
O E.CD CL n
1 3 B>" < » §■
QJ -01 0)
fix CD
a-3 c»» oo
Q. *1 CZ ""' U

E. E 2. £/> 01<
C
ro CD D
OCD C
D
EO
o _
8} o
»<■
5 p <
cn C D
5T a C
0) w cu£ D
3
c CO C
D CD
CD n O
=3
!
*
§ CT 3.
8« cn CD
-asrs. iI Cn
«O< CD
"S 3 §
3C
fi)

3-
3
CD
CL
|p ill 5*
3c
TJ CD

£D< CD —.
j=* * 0> » CDCD fix
8.8 8 8 * c
o * ro 303 Sf
5 " 2:

• larg (ex.
ciorarcifenicol)
Acjiuni:
PART1CULARITATI DE ADMINISTRARE A UNOR GRUPE DE MEDICAMENTE ■ Bactericide
ex. penicilina, c
Definite. Acfiunea Forme de Cai de admlnistrare Intervenf/ite asistentei medicate. Regull de
aminoglicozide
medfcamentelor prezentare respectat.
■ Bacteriostat
1. ADMIN1STRAREA tablete orala - recolteaza produsele biologice sau patologice pentru ex. tetraciclina,
ANTIBIOTICELOR SI examenul bacteriologic Tn vederea identfficarii agentului eritromlcina, su
(ex, penicilina V) parenterals
CHIMIOTERAPICELOR patogen si a determinarii sensibilitajii lui ia antibfotice -
capsule opefculate (injectii i.v., i.m.,
Antibioticeie - substance organice, antibiograma.
(ex. ampiciiina, intrarahidiene,
provenite din meta-bolismul - verifies termenu! de vaiabilitate al produsului.
celuielor vii (muce-gaiuri, bacterii) oxacliina 250 mg, perfuzii
- administreaza antibioticui prescris, respectand:
sau objinute pe caie sintetica, care doxicilinS) intravenoase)
■ prevenirea reactfilor alergice prin anamneza
au proprietaji bacteriostatice, pulberl Sri flacoane tegumente si
corecta pentru depistarea persoaneior cu teren alergic si
bactericide sau antimicotice. Chi (ex. oxacilina mucoase
prin testarea sensibility i organismului (testul intradermic
mioterapf cele ~ substan-te 250 mg, penicilina G
sau prin scarlficare cu diiujii; 100 u/mi sau 1000 u/mi
chimice cu acjiune bacte-riostatica 400.000 u,
pentru antibioticeie masurate Tn unitaji sau 0,001 g/mi,
sau bactericide. Spectru! de kanamicina 1 g)
pentru antibioticeie masurate Tn grame;
activitate: flole ■ doza pe 24 de ore si doza unic£; se exprima Tn
• fngust (ex. penicilina, (ex. gentamicina) unitati (ex. penicilina) sau in grame (ex. ampiciiina,
strep-tomicina);
oxacilina, tetraciclina);
-I
 Definijie. Actfunea
medicamente ior
■ Antitnlcotica
ex. griseofulvina Efecte adverse:
Aiergfce: erup|ii, soc ana-fl lactic
Toxice: hepato-, nefro-,
neuro-, ototoxice Biologlce:
dismicrobism, aparijia rezistenjei
micro-biene la antibiotice.
2. ADMINISTRAREA
CORTJZONULU1
Cortizonul - este hormonul
glandelor suprarenale secre-tat
-de, stratul cortical sau analog!
desinteza.. Acf June;
- antiinflarfiatone (inhiba
pro-cesele. infiamaforii
exsuda-tive, necrotice,
proliferative);
Definffie. Acflunea
medicamentelor
- antialergica.
Se administreaza fn diferite
afecfiuni: RAA, astm bronsic, soc
anafiiactic, edem giotic, . sau Tn
hipofuncjie cortico-suprarenala.
Cortizonul nu vindeca, ci modified
reactiile la agentul cauza!.
Eficacitatea are un carac-ter
slrnptomalic, paiiativ. Reacfit
secundare:
- scaderea rezistenjei
orga-nismului la infectji;
- cresterea secrejiei gastrice de
HC1;
- perturbarea metabolismului
sodiului, apei, glucidelor,
proteinelor.
3. ADMINiSTRAREA
ANT1COAGULANTELOR
Antlcoagulantefe sunt medi-
camente care. TmpiedicS
coa-gularea sangelul, actionand
asupra factorifor plasmatici ai
coagulant.
Forme de Cai de administrare Intervenfllle asistentei medicaie. Reguli.de res
prezentare pec* at.
tablete orala 8 ritmul de administrare se respects pentru a menjine
(ex. prednison) parenterals concentrajia eficienta Tn sange a antibioticutui - poate fi
(injecjii i.m., i.v., da 3-4-6 -12-24 de ore;
solufii Tn fiole (ex.
hemisucci-nat de intraarticulars, ■ calea de administrare se respecta, ea putand fl
hidrocorti-zon) intrarahldiene) oralS, intramusculara, intravenoasa, intrarahidianS,
. .■
(
perfuzie intravenoasa. Penicilina V se administreaza pe
cale orala, cu 30 de minute Tnaintea meselor.
- administreaza sulfamidele cu o cantitate suficienta de
apS pentru a asigura o diureza de 1.500 mi/24 de ore,
evitand precipitarea renala.
- evitS sensibilizarea sa faja de antibiotice, prin
folosirea manusiior de cauciuc tn timpu! dizolvarii s]
manipuiSrii antibioticelor.
- respecta doza si ritmul de administrare; -respecta
o.rarul de administrare pe caie orala, prednisonul
administrandu-se dimineata Tntre orele 6 si 8, cand
secrefia corticosuprarenalei este maximS;
- Tnvafa pacientul sa-si administreze pe cale
respiratorie doza, fiind reprezentata de numarul de
npufj'-uri;
Forme de Ca! de administrare Intervenjiile asistentei medicaie. Reguirde
prezentare respectat.
flacoane locals - respecta masurile de igienS a tegumentelor
(ex. hidrocortizon (pe teguments si mucoaselor si lenjeriei pacientului, pentru a preveni
acetat, volon) mucoase) infecjiile locale;
unguente respiratorie aerosol! - asigurS regimul alimentar ai pacientului, care este
{ex. fluometazona desodat, hipqglucidic, hiperproteic, cu suplimentare de
parenterals
pivalat) calciu, potasiu si fosfor;
injecjii subcuta-nate, - supravegheaza' si noteaza zifnic Tn foaia de
flacon presurizat intrave-
temperaturS tensiunea arteriala, greutatea
(ex. beclomet) noase, perfuzie
corporals, rapprtuf ingestie/excrefie;
heparina intravenoasa
- recolteaza sSngele pentru dozarea giicemiei la
- solu|ie Tn flacoane recomandarea medicului;
de 5,000 u/tnl - fiole
- sesizeaza efecteie secundare.prezentate de pacient
5.000 u/m
§i informeaza medicul (insomnie, stare de euforie,
anxietate, dureri epigastrice, HTA, cresterea tn greutate).
Atentie: este obligatorie agitarea fioleior, flacoanelor cu
suspensie (hidrocortizon acetat) Tn vederea
administrarii.
- respecta indicatiile medicului privlnd doza, calea si
■ritmul de administrare
- verifica cafitatea produselor: termen de valabilitate,
aspect, culoare, integritate;
 Definite. Acjiunea Forme de Intervenjiile
medicamentelor prezentare asistentei
Cai de medicate.
administrare Reguii de
respectat.
Tratamentul se face sub control aplicatii iocale pe - pregateste instrumentele si materialele necesare
eiinic si de laborator (tirnpul calciparina tegumente si "tehnicii de administrare Tn funcjie de calea prescrisa de
Howell, Quick, I.N.R. - seringi mucoase medic, respectand masurile de asepsie. Astfel:
- International Normalized preum-piute 0,2 a) Heparina - prin injecjie subcutanata, intravenoasa
Ratio) pentru a preveni m! - sau Tn perfuzie cloruro-sodica izotona; injecjiile, se fac Tn
accidenteie hemoragice. 5.000 u zoneie de eiecjie cunoscute si dupa tehnicile Tnvajate;
- fioie de 1 ml - b) Calciparina si fraxiparine, prin injecjie subcutanata.
Heparina are actiune imediata, de 25.000 u Locul de eiecjie este regiunea abdominala, anterolateral
scurta durata (cca4~8.ore). si posterolateral, stanga-dreapta.
fraxiparine Tehnica, de administrare: se inspecteaza regiunea, se
Reacjii adverse: alergie, febra,
- solujie 9.500 dezinfecteaza tegumentele si se formea-za pliui cutanat
trison, eruptii cutanate, soc
u/mi - seringi pre- Tntre pojiceie si indexui mainii stangi, seringa preumpluta
anafitactic.
umplute cu. acul atasat, se introduce perpendicular pe ptiul
negradate cutanat, cu mana dreapta. Se verifica pozijia acului si
Anticoagulante cumarinice
0,3-0,4 mi apot se injec-teaza. In tirnpul injectarii se merrjine pliui
- trombostop - efectul lor se
gradate cutanat; el se eiibereaza dupa scoaterea acului si
instaleaza dupa un timp. de
0,6-0,8 ml dezinfecjia locului injecjiei. Accidente: durerea Tn tirnpul
latenja. Se foloseste Tn
injectarii impune tra-gerea imediata a acului si injectarea
tratamentul ambulatoriu sub
Tn alta zona.
controlul saptamanal ai timpului trombostop
c) Trombostop - se administreaza pe caie orala.
Quick, Howell, care este de doua
Se Jine seama de medicamentele care in-
ori si jumatate mai mare decat
hepathrombina fluenjeaza efetful produsului.~Cresc efectul: aspi-
normal.
gei, unguent

injectji
subcutanate

injecjii
subcutanate
 Forme de intervenjiile
Acjiunea medicamentelor prezentare asistentei
Cai de medicate.
administrare Reguii de
respectat..

rina, paracetamol, fenilbutazona; scad efectul:

pansamenteie gastrice, carbunele medicinal, d)
Hepathrombina - aplica gelut sau unguerrtul de mai
multe ori pezi pe zone cu contuzii, hematoame, entorse,
facand masaje Tn sensui cirgulajiei venoase.
Aplica unguentul pe b compresa flna din tifon si apoi pe
zoneie cu acjiuni venoase inflamatorli.
- supravegheaza pacientul si sesizeaza aparijia unor
compiicajil, hemoragii (eplstaxis, gingivo-ragil,
metroragii, hematoame) si raporteaza medicului.
- recoiteaza periodic sfinge pentnj
monitorizarsa timpului Quick, Howefl.
Atenjie:
■ bula^dJn aeringile preumplute nu se eHminA
Tnainte de injectare.
■ nu se asociaza heparina Tn solujie perfuzapila
salina izotona cu alte medicamente.
■Tn tirnpul tfatarnentuiul cu anticoagulante se evita
injecjiile intramusculare, intravenoase, alte traumatisme.
■tratamentul cu anticoagulante tncepe cu heparina
si se continua cu trombostop.
■nu se fac masaje cu hepathrombina Tn caz de
tromboze sau tromboflebite.
■ nu se aplica unguentul sau gelui pe mucoase sau
rani deschise.
Definitle. Acflunea medlcamentelor Forme de Cai de adminlstrare Intervenpe. asistentei medlcale. Regull de
prezentare respectat.
4. ADWHNISTRAREA ANTI flacoane 5 ml/40u pare nte raid a) Pentru administrarea insuiinei:
DIABETIC ELOR ex: insulina Injectf! subcutanate, - respect a prescriptive medicului privind doza,
Insullna - este secretata de celuJele cristaiina, Actrapid intramusculare, caiea si ritmul de administrare;
beta, ale fnsutelor Langerhans ale MC, HM intravenoase - verifies vaiabilitatea preparatelor si. aspectul lor'
pancreasuiui. Este singurui hormon flacoane Semilenta parenteral a (insuiijnele rapide sunt iimpezi, .cele intermediare au
hipo-glicemiant cunoscut. Dupa MC, Monotard MC, aspect lactescent, dar fara flocbane);
subcutanat
modalitatea de obti-nere: HMr Humuiin HM T.pastreaza flacoaneie ,cu insulina la frigider (2-8°C);
flacoane parenterals flacoaneie din care se administreaza se pot pastra si Tn
■ insuline provenite de la
porcine si bovine; insulina lenta subcutanat camera racoroasa ia intuneric, la o temperatura sub 25°
■ insulins inalt puriflcate, de Ultralent MC parenteraia C;
tip Monocomponent MC; Huminsulin Long - pregateste pacientul Tn vederea admi-nistrarli
subcutanat
■ insuline de tip uman HM HM (insulinele rapide se administreaza cu 15-30 de minute
(biosintetice sau semtsinte-tice). Pen-uri Tnaintea mesei);
Dupa dinamica actiunil: - pregateste instrumentele si materialele necesare
cartus de 1,5 ml
■ Insuline rapide (ex.: insullna pentru administrarea prin injectfe subcutanata,
(100u/ml); 3 ml
cristaiina, Actrapid MC, HM). Se intramusculara sau intravenossa (In urgenje). Se
(100u/ml)
utilizeazaTn urgenje. utilizeaza seringi de unica folosinja, gradate Tn unitatj de
■ insuline Intermediare (ex.: insulina. Flacoaneie cu insulina intermediary sau lenta se
Semilenta MC, Mono-tard MC si omogenizeaz& princulcareaflaconulul fntre palme.si
HM, Humulin HM). rularea lui blanda si. repetata. Aspirarea dozei
AqJI^^.I^i^la^l^O.de minute, recomandate dinflaconTn seringa se faGeaplieand
durata 12^24 de ore. masurile de asepsie si evitand patrunderea oulelor de
aer Tn seririga.

Definitle. Acjiunea ,, Forme de Caide adrrinistrare Interventliie asistentei medicale. Regull de

medlcamentelor prezentare respectat.
■ insuline lente (ex.: pornpa extern^ prlncateter ;. - injectarea insulinei se face dupa iehnicile
Ultralent MG, Lente Mb, ''* de infuzie subcutanat, ' cunoscute-aie Injecjjllor subcutanate, intramusculare sau
Huminsulin Long HM). a-insulinei, intraperitoneal intravenoase, re'spectand iocul de electje si reguliie de
Preparate de insulina. tablets oraia asepsie;
pentru „stilouri" (pen-uri) - supravegheaza pacientul si sesizeaza aparljia,
ex: Toibutamid,
de tip HM cartuse. Efecte adverse: Meguan ufi'pr .compiicajii generals sau locale (hip'oglfcemta,
alergie, tahicardie, cefalee, dureri afergia la insulina, hipodistrofia atroficSsau hiperiroficS);
abdominale, diaree, balonari. - recolteaza sange,. urina; a jeune si postprandial,
Sulfamidefe antidiabetics: pentru monitorizarea glicemiei si giicozuriei. '
a sulfonamide (ex: Atenfie:
Toibutamid, Giibenclamid). Se a fie care tip de insulin^, se administreaza cu seringa
administreaza pacienfilor cu separata.
obezitate. ■ fiecare amestec insuiinic se administreaza cu
■ biguanide (ex: Meguan, seringa1 separata.
Siiubin). Efecte adverse: dureri ■ dupa dezinfecjia dopului de cauciuc cu alcooi, ai
abdominale, balonari. fiaconului de insulina, se asteapta evaporarea atcoolului.
■ rotatia iocurifor de electfe aie injeeffef
subcutanate este obligatorie pentru a preveni
iipodistrofia:
■ fa pacienfii normoponderali, pentru
injectarea subcutanata a insulinei la 'nive! abdominal, nu„
este necesara formarea pliului cutanat ■
 Forme de Interventiile
Definljie. Acjiunea
prezentare asistentei
medicamentelor
medicale.
Cai de
administrare Reguli de
respectat.
■ la pacienjii supraponderali, indiferent de iocul de
elecjie ai injecjiei subcutanate cu Insulins, se va forma
pliui si se vor utiiiza ace de 12,5-19,5 mm.
- tnvaja pacientul cu diabet zaharat,
insutino-dependent, sa-si administreze singur insulina
prin injecjie subcutanata, respectand zoneie de eiectie,
doza si masurile de asepsie. b) Pentru administrarea
antidlabetlcelor orale:
-administreaza antidiabeticele sulfonamide
(tolbutamid, glibenclamld) cu 30 de minute Tnaintea
meselor;
- supravegheaza pacientul si seslzeaza apa-ritia unor
efecte secundare;
- recoiteaza sange si urina pentru monito-rizarea
glicemiei si gficozuriei.

ADMINISTRAREA INSULINEI

Zoneie de eiectie
Omogenizare^'preparatului -Dezinfectia dopuful A'spi.pla oozei unice Tri^rjnga^spMiala ^pentru injectia cu
cu acjiune prelungjta flaconulai" " '^risuJiHa

Definitie. Acjiunea Forme de intervenjiile

medicamentelor prezentare asistentei
Caide medicale.
administrare Reguli de
respectat.

5. ADMINISTRAREA - irespecta indicajilie medicului privind doza, calea si

orala
CITOSTAT1CELOR ritmul de administrare;
- verifies termeriul de valabilitate a produsutui;
Cltostaflceie (ehimioterapice sau flacoane - ptegate$te instrumentele si materiaJeie nece-sare
anticaneeroase) au efecte - cu pulbere iehnicii de administrare;
citotoxice asupra celulelor cu liofllizata ex: - informeaza pacientul privind efecte!© secun: dar#al&
proiiterare intensa. Ele inhiba si Ciclofosfamida tratamentului (gastrointestinaie, alopecie reversibila) etc.
celulele normale care se (Endoxan) - prepara solujia tn funcjie de produsul administrat (ex:
multiplies activ. Citostaticele Vincrlstin Vincristin - un flacon de 200 mg, se dizolva Tn 10 mi apa
favorizeaza dezvottarea infectiilor Vinblastin distilata sau glucoza 5%, sau ser fiziologic; dizotvarea se
prin deprimarea mecanismelor Metrotexat face fara Incalzire, prin agitare puternica la temperatura
de aparare a organismului. camerel. Se utilizeaza solujia objinuta la maximum doua
ore de la preparare.
Efecte adverse: tablete - administreaza solujia prin injectare strict Intravenoasa
Greturi, varsaturi, anorexie, (pentru Vincristin, 1 ml Tntr-un minut) sau Tn perfuzia
stomatita, diaree, alopecia ex: Metrotexat
lenta ailata Tn curs, Tn tubul periuzoruiui.
reversibila, pigmentarea pielii, parenterala Atentie:
fenomene neuro- si ototoxics. injecjii- ■ < ■ substanja este iritanta si impune verificarea pozijiei
intravenoase, acului Tn vena, Tnainte si Tn timpui injectarii.
perfuzii ■ daca solujia patrunde accidental Tn Jesutul
intravenoase Si perivenos, se Tntrerupe injectarea si se continue Tn alta
intraarteriale, vena; local, se Injecteaza hialuronidaza, pentru a reduce
intratu morale, disconfortul.
intrapleurale,
intraperitoneal e
 Definite.
Actiunea medicamentelor
6. ADMINISTRAREA
1NTERFERONULUI
Interferonul
- substanja a organismului dotata
cu proprietatj anti-virale,
antfcanceroase si modulatoare
ale funcjlei ImUrftareV-**-
Definljie. ' Forme,de
,-Actiunea medicamentelor
Exlsta trei tipuri de
interferon!:
- Alfa - produs de monocite;
- Beta - produs de catre
fibroblasti;.
- Gama - produs de catre
limfocitele T.
Interferonii objinuji prin
ingi-nerie.genetica sunt utillzaji Tn
tratarnentui sarcomului Kaposi (din
cadrul SIDA), Tn hepatitele cronice
si al/unor cancere. Interferonul
beta -Tn tratarnentui sclerozei
multiple; !nterferon.:alfa-Tn trata-<
mentul hepatitelor cronice cu virus
C. '
Efecte adverse:
slndrom p'seudogripa!
■ tulburari digestive (anorexia,
.gTeaia, djaree.)
■(tulburari neurologice...
■[tulpurari cgrdfovasculare .
■-tulburari renale
(protei-nurie%i;hematuriej" ■
Forme d© Cal de Intervenjii le. asistente! medlcaie. Reguli de
prezentare administrare respectat.
Intron A InjecfJI ■ nu se administreaza chtmioterapice intravenos,
subcutanate in venele brajuiui, de partea sanului pentru care s-a
solutle injectabila
practical mastectomie urmata sau ■ nu de
roentgenoterapie.
- sesizeazS fenomenele neuro- si ototoxics, digestive
aparute si informeazS rnedicul;
- monitorizeazi funcjiiie vitale si recolteaza sange si
urina pentru evaluarea funcjiilor renale, hepaticesi
medulara;
- hldrateaza suficlent pacientul pentru a avea o buna
dlureza {ex: la administrarea cispiatinului, hidratarea se
face cu 6-8 ore Tnainte, prin administrarea de 1-2 litri de
lichid, si provocarea diurezel cu manitol.
- respecta prescripjiile medicului privind doza, ca!ea §
iritrr(ul de administrare;;
- verifica valabilitatea produsului;
- pregateste instrumentele si materialele nece-sare
TrtGOhdiJii de asepsie pentru administrarea produsului.
e>c: pentru Betaferon
- flacon cu solvent (Naq 0,54%) 2 ml, cu
capSdelalji.^.:;-,.:;,.;!:. .
;C« de Interventiile asistentei medlcaie. Reguli de
prezentare administrare respectat
Betaferon injecfli - flacon cu Betaferon pulbere, cu capacel albastru
f lacoane cu pulbere subcutanate - celelalte materiale pentru injecjia sub-cutanata
(capacel albastru) - prepararea solujiei se face cu o seringa de 2 ml Tn
care se aspira 1,2 ml solvent ce se Introduce Tn stiduja cu
pulbere - se agita ansamblul flacon -seringa. "Se obtjne o
solujie limpede care se aspirl In seringa si apoi se
injecteaza.
- injectarea subcutanata se face dupa tehnica oblsnuita;
- supravegheaza pacientul pentru a sesiza efecteie
adverse, Informand rnedicul;
- monltprlzeaza TA, mehjlne o buna hidratare a
pacientului pentru a preveni hypovolemia;
- recolteaza prpdusele biologice pentru
examenele de laborator, pentru monitorizare GOT, GPT,
leucograma;
-fnvata pacientul tratat ambuiatorju cu-Betaferon sa-si
prepare soiujia si sa-si admlnistreze singur doza
prescrisa. ■*■
Atenjie:
■ Betaferonul se pastreaza fa frigider, se
transports Tn containore termoizolante (J 0,8DC).
■ nu se-Tngheata.
. ■ solujia preparata se injecteaza imediat.
■ daca la prepararea solujiei apar grunji, solujia nu
se va utiliza. ■
 Dupa cum se vede, sangele uman conjine o serie de aglutinogene si aglutinine.
Transfuzia de sange se poate efectua numai daca exista o identitate aglutiriogenica" Intre
sangele donatoruiui s' al primitorului. Agiutinogenul este un antigen natural, care se afla fixat

Determinarea grupelor sanguine

pe globului rosu (eritrocit).
Aglutininele sunt anticorpi naturali si se gasesc tn serul sanguin. De o importanta
desebita sunt aglutinogeneie A si B, precum si agiutinogenul Rh.
Fata de aglutinogeneie A si B, Tn sangeie alter persoane exista anticorpi natural! =
aglutininele (alfa) a (ANTI - A) si (beta) p (ANTI - B). Coexistenfa unul aglutinogen cu
„ln determinarea grupelor sanguine, trebuie sa ne comportam cu aglutinina corespunz&toare (A a ; B (3) la aceeasi persoana nu este compatibili cu viafa,
deoaebita prudenja, pentru ca, spre deosebire de aite tehnici de deoarece prezenja agiutinogenuiui si aglutininei omoioage produce aglutinarea globuielor
laborator, o greseala poate provoca moartea pacientului" rasii.
(J. D. James, 1953) Nu exista aglutinine naturale specifice agiutinogenuiui Rh.
Studierea fenomenului de hemaglutinare a facut posibila descoperirea grupelor
sanguine de baza - sistemul O.A.B. (zero, A, B)
Imunoserologia sanguina - care s-a dezvoltat in prima jumatate a secoluiui ai XX-lea dupa Sistemul sanguin O.A.B. cuprinde patru grupe de sange. Grupete se noteaza dupa
epocala descoperire a grupelor sanguine OAB, Tn anul 1901, de catre Karl Landsteiner - este o numele agiutinogenuiui, deoseblndu-se astfel: grupa: 6 (zero) A, B si AB. Un alt cercetator
discipline de granija, tntre medicina si biologie, cu iargf impli-cajii practice si teoretice Tn clasifica grupele sanguine notandu-le cu cifre romane: I, II, III, IV.
transfuzia de sange, medicina legala, antropologie si genetica. Astazi, pentru a Tnlatura posibilitatea unei interpretari gresite a grupelor sanguine de
Ea reprezinta un caz particular ai imunologiei generale si se bazeaza pe cei doi factor! baza, ambeie clasificari au fost unificate, sistemul sanguin OAB fiind reprezentat astfel:
esentjali ai oricarui proces imun: antigenul si anticoipui.
Antigenele gnjpale se gasesc Tn special pe eritrocite si pot fi puse Tn evident priri reacjii de grupa aglutinogen (antigen) aglutinine (anticorp)
aglutjnare, fapt pentru care se numesc aglutinogene. „
0 (zero unu) aslp
Hematia umana are un numar foarte mare de antigene de suprafaja.
Anticorpii respectivi poarta numele de aglutinine, pentru faptul ca provoaca reacjii de A II (A-doi) A P
aglutjnare. B III (B-trei) B a
Intre anii 1937 si 1940, Lansteiner si Wiener au efectuat cercetari asupra factorilor.eritrocitari
-
AB IV (AB-patru) AB
la om si la animale superioare, Tndeosebi la primate. Printre alte Tncercari de imunizare, ei au
injectat la iepuri eritrocite de la maimuta Macaccus rhesus. Au obtinut un ser de tip imun, care
aglutina eritrocitele tuturor maimutelor specie! Macaccus rhesus (deci, 100%) si eritrocitele a
85% persoane de rasa alba a populate! din New York. Aceasta tnseamna ca 85% persoane de Dupa cum se vede, grupa 0 (I) nu are nici un aglutinogen (zero aglutinogen), celelalte au
rasa alba aveau un antigen comun cu maimutele Macaccus rhesus, care a fost denumit faetorul aglutinogen A sau B, sau amandoua - AB.
Rhesus (Rh). Anticorpii au fost denumiji anti-Rhesus, ori anti-Rh. Descoperirea a deschis, Tn Determinarea grupelor sanguine se face prin doua metode:
serologia grupelor sanguine, un capitol de mare importanja ?n transfuzia si patologia 1) metoda directa - Beth-Vincent (aglutinine cunoscute si aglutinogen
nou-nascutufui. Astazi, faetorul Rho (D) este raspunzator de o serie de afecjiuni ale acestuia, necunoscut);
denumite, generic, boala hemolitlca a nou-nascutului. *
170 171
 2) metoda inversa - Simonin (aglutinogen cunoscut si aglutinine necunoscute)
Transfuzia de sange nu se poate efectua fara determinarea grupei sanguine prin
metodele amintite mai sus.

Recoltarea Pentru determinarea grupei sanguine se foloseste fie sange venos (din vena),
sangeiui pentru fie sange capilar (din pulpa degetului).
determinarea gru- • Recoltarea sangeiui venos:
pelor sanguine - se recoiteaza 3-4 ml sange din vena, Tntr-o stlcluja perfect uscata si,
Tn preaiabii, steriiizata prin caldura uscata;
- se lasa sa coaguleze; astfei, se va separa serul ?i cheagul.
• Recoltarea sangeiui se poate face si pe substanft
anticoagulants (citrat de sodiu sau heparina); Tn acest caz, dupa
sedimentare sau cenlrifugare, rezulta plasma si masa erilrodiarl
- Atat serul, cat si plasma se utilizeaza pentru determinarea aglutininelor
prin metoda Simonin si pentru proba de Qompatibilitate directa majora
Jeanbreau,
- Hematiile se utilizeaza pentru determinarea agiutinogenuiui prin
metoda Beth-Vincent.
■ Recoltarea sa)ngelui din pulpa degetului este o metodfi mai expeditiva,
utiiizata mai aies cand se fac determinari w scop informativ, Tn serie, Tn
colectivitati.

170 171
Metoda di recta sange recoltat prin Tnjepare Determinarea - serul - test Bill - conjine aglutinine alfa (a);
Beth-Vincent aglutlnogenuiui - laVhS cu trel godeuri;
foloslnd = metoda - tame de sticla curate si uscate;
ser-test 01, All, Beth-Vincent se - pipete (pentru fiecare ser hemotest Tn parte);
BUI face., prin - pipete pentru sangele de cercetat.
amestecarea Daca sSngele se recolteaza prin Tnjepare, se pregStesc,ace sterile,
eritrociteior alcool pentru dezinfectia pulpei degetelui, vata, taVitS renala.
primitorului cu • Tehnica:
serul standard pe lama cu godeuri, asistenta picurS cate e picatura de ser hemo-test
O, A," B - Tn^flecare godeu»astfel:
dspJ/cQ,aglutini - picatura de ser test 01 - Tn partea stanga a.lamei; -picatura de
ne cunoscute. ser test All ^ la mijlocul lamei;
»Materiafhecesa - picStura de ser test BUI -Tn partea dreaptS a lamei. PicSturile.
r^ -serun- test vorfi asezate.totdeaunaln aceeasi ordine de la stanga la dreapta. .
01.. AU si Bill;
- ISngS fiecare picatura de ser-test se purie" (cu ajutorul unei pjpete
Sefulfile.tejst
sau baghetS de sticla) cate 6 pipSturS din sangele.pe care-l cen^tam;
(dehUmlte mai J
. ^picaturi de sange trebuie sa fie aproximatiy de 10 pri JrmrrnicS,.
cored seruri
decat picatura de ser test; /
hemotest) se
- picaturile de ser se drnbgfenizeaza cu picSturile de sarige^ pnn
livreaz^ Tn fiole
miscari icTtatflare;: de fiecare data, Tnsa, se sbhirnbS1 pipeta/hagheta
de la Insiitutul
sau -se ciSteste Tritr-un vas cu ser fizioiogic si se sterge cu vatS sau
Cantacuzino,
.tifon.
ambalate,
etichetate, cu CSr)d s&rtgele se recolteaza" din pulpa degetului, se procedeazS Tn
termenul, 6$ feltiTurrnStor:"'
yalabilifate ~ cu indexul si policeie mainii stangl, asistenta prinde degetui inelar^al
trecui pe mainii paeieritului, strangandu-1 pentru a produce o
Efectuarea ambalaj; usoarShemostazS; - - -':<■■ it.-

tehnlcii qu viabilitatea - cu. mana dreapta, asistenta dezinfecteaza'locul puncjiei cu un

sange recol-tat serurilor' este de tampon de vata, Tmbibata in alcool; sterge excesul de alcool;
din vena maximum 4 lunl. - apoi, efectueaza Tnjeparea pulpei degetului pacientului cu un arjrje
- serul - test ^erjjTga (la apr^oximativ0,5cm de.varjyl degetului, pe lima mediana);
01-confine
aglutinine alfa
(a) si beta (p);
- serui - test All
- conjine
Efectuarea aglutinine beta
tehnlcii cu (£);

172
 - cu vatS uscatS TnlaturS prima picSturS de sange care^apare imediat
dupa extragerea acului; ^ Li
- dupS aceea, cu cate un colt a' lamei slefuife, asistenta ia pe rand cate o
picSturS de - sange, > care-se amestecS, prin miscSri circulare, cu serul-test
Se va avea Tn vedere n asa cum mai anfspus sS nu se utilizeze
de douS ori acelas! coljde lamS.
DupS ce s-a pus sSnge Tn cele. trel godeuri cu ser-test se asleaptS 2-3
minute - timp Tn. care lama se agitS prin miscSri debasculare; Tn acest
timp, se produce aglutinarea.
• Observape
Interpretarea Pentru a interpreta rezultateje, ne uitSm'Tn orimui rand la serul
rezultatelor test Ol. DacS Tn acest ser s-a prpdus. aojlu'tinar'ea, ea mai trebuie
sS aparS neapSrat fie Tn serul grupei AH, fie Iri serul grupei Bill,
fie Tn am^ndouS. tn caz eontrar, s-a comis dgreseaia sLanaiiza
trebuie repetatS.; r. ~ - -wt.
(Vezi tablpul: determinarea .grupelor sanguine) Exists patru posibiiitSji:
1.^ Aglutinarea nu se prpduce Tn nici unui din serurile-test;
aceasta TnseamnS cSaglutininele prezenie Tn seiuriletestn-au
TntSlnit nici un aglutinogep.- .
SMngele de cercetat-face parte<l'm grupa.Ql. 2. Aglutinarea se,
produce Tn pic^tpriie macginale de ser-test Ol si Bill; TnseamnS cS
agiu.tininele,a dinseruj test-QLsi Bill au" agiutinogene A si au produs
aglutinarea hematliior.
S&ngele face parte din grupa AIL ... .3. Aglutinarea se.prpduce Tn serul
te|f 6f ?i serul-test A mijtbdf Trisearhria cS, ag'iuti$Hele p din, seruj-test Of si
^ Tntalnit aglutinpgenul H# au prpdus.aglutinareahernatiilor. au
Sangele: parte,'din[grupa 0111. 4. Aglutinarea s^
pib^iceTn tpatd^go^eiirAle^TrisearnnacSaglu-tininele a si |5 din
serurite-test auln^STri\fcefe douS agiutinogene A $i B din sSrigele'de'
deYc^itSt f t au])roBUs;aglutTnarea hema^ilor.
Sangele face parte dih'grupaABlV. '
Anticorpli monoelonaii ANTIA si ANTIB sunj.de lip IgM si produc
r
aglutlnafea directs, pe lards; i;
la' temperatura ^rfleffi!;,!;%
antigenelor ombibag© A. re^pectiv B. Reactivilau fostiestati pflti
maimglte'rrietbde, sunt speclficiV'au o ayfclltate mult mai mare
Metoda
decSt cele'de gufsSHjmaria, a - ^
Beth-Vincent
• Metoda de: Iucru*. " ":-_
foloslnd ser T>Se folose^te sanpevenoa13-4 ml. Pe o larria cu godeuri,' 'ie
:
ANTi-A r $i
'pqV^'oate-tfpicaturS de ser ANTI A fespedtiv ANTI Bj alittJri,
ANTHB TnJdreptUI'fieclrei plqSturi da ser, se adkuga-bate-b plcSturtie^e'rlffl^
dedetermlnat (picStura de 10 orl mai rnicS decat picStura.de ser); ;plcSturlle
de ser ss drriogenlzeazS cu cele1. de eritrdbite,. cb cblju'l unei lame sau cu
baghetac;d^ sticla.; dupS: 3-4 ieddhde, ariar jjrlmele semne de aglutlnare, iar
reacjia este compiefS dUjsS'Cin rrtlnut.

172
 T

1. Daca aglutinarea nu se produce, Tnseamna ca sangeie cer- Metoda Slmonfn •

cetat nu are agiutinogenul. Aparfine grupei Ol.
2. Daca aglutinarea se produce Tn serul ANTI A, Tnseamna ca
sangele cercetat are aglutinogen A. Sangele aparfine grupei
AH.
i
3. Daca aglutinarea se produce Tn serul ANTI B, Tnseamna ca
UJ 2
sangele de cercetat are aglutinogen B. Singele aparfine
grupei B III
4. Dac& aglutinarea se produce Tn ambeie seruri-test, Tnseamna
ca sangele confine atat aglutinogen A, cat si aglutinogen B.
>
Metoda de determinare a agluiininelor
CD
Pentru metoda<Simonin se foiosesc hematii test, care se objin de ia fiecare
o
punct de transfuzie; valabilitatea hematiilor este de maximum 3 ziie.
\ Avem, deci, aglutinogen cunoscut si aglutinine necunoscute.
• Materialele necesare sunt aceleasi ca si la proba directs, dar, Tn loc de
seruri-test, se foiosesc eritrocite-test. Este nevoie, de asemenea, de ser sau
plasma, deci nu este suficienta recoltarea numai prin Tnjeparea pulpei
degetuiui, ci trebuie sa se recolteze sange prin puncjie venoasa.
• Tehnica asistenta:
- cu o pipeta Pasteur, pune cate o picatura din serul sau plasma de

0
interpretarea
3
>
- Face parte, deci, din grupa A8IV.
m Important: simultan cu determinarea antigenelor A si B, prin metoda de
mai sus, este obligatorie si determinarea anticorpilor, prin metoda Simonin.
cercetat Tn doua godeuri;
> o
- deasupra fiecarei picaturi de ser de cercetat, aflat pe lama, se pune o
picatura din hematiile test - cu agiutinogenul cunoscut, respectiv hematii
rezultatelor m — test Ail si Bill; 8
■ Atenjie! Si prin aceasta metoda, cantitatea de ser este de 10 ori mai
mare decat cea de hematii.
< - se efectueaza omogenizarea. 0.
Interpretarea - Daca aglutinarea s-a produs Tn ambeie JZ picaturi omogenizate Tnseamna
<i rezultatelor -z.ca Tn serul de cercetat se afla ambeie aglutinine (a si J3).
Serul de cercetat face, deci, parte dinGC grupa OI.
< UJ
- Daca aglutinarea se produce numai fn picatura de ser Tn care am pus
eritrocite - test Bill - Tnseamna13ca-Jagiutinogenul B s-a fntalnit cu aglutinina
81 P
omoioaga p\ Deci serul aparjine grupei Ail.
uj- Daca aglutinarea se produce numai fn picatura de ser Tn care am pus
eritrocite - test A II - Tnseamnai-c3 s-a fntalnit cu aglutinina a, care a
aglutinat hematiiie-test. Serul aparjine grupei Bill.
- Daca aglutinarea nu s-a produs LL fn nici una din picaturile seruiui de
cercetat fnseamna ca serul nu are aglutinine, deci face parte din grupa AB
IV.
o s
EC <
o
1>O
o
° Iz 111

o rx

o
CP
176 i77
 - se foloseste, de preferinsa, s$hge neciifat
- «hematiiie sunt spalate
DETERMINAREA de dbua-treiori
FACTORULUI Rho (D)cu ser fizioiogic si se face o.
suspensie 2%, operate pe care o :sufer3 si hematiiie martor Rh-pozjtive si
Rh-negative, c& se.
Factorul Rh este un.pun Tn eprubetele
aglutinogen, martor
(antigen) legat de eritrocit, independent
Deflnltle -de aglutinogenele
Tn eprubeta dedjn hemoiiza seOAB.
pune Rind
o picatura din suspensiade
sisterpul un antigen puterhic, elhematii 2%,
se impune
peste 2picaturi de ser anti-Rh
In cadrul mozaicului aglutinogenic al hematiei ca o entitate bine definha. Nu
-are se ompgenf?eaz3
anticorpi natural^ eprubeteie si se asaza
anticorpli anti-Rh ;pe stativ prin transfuzie sau
form&ndu-se
-sarcina
se Intrbduc la termostat
la persoane care nu aula 37°C
acest aglutinogen (sunt Rh-riegative).
-determinarea
se citeste rezultatul dupa 30
compatlbilltatii fatadedeminute
factorul Rh, importanta In transfuzie si
Scop
-sarcina,
forma neregulata
deoarece a' sedimentufuh
incompatibilitatea ■$( prezenta
produce grunjilor de agtutinare
accidente
Pregatire •arata reacjie pozitiva(Rh-pozitiv).
materiale:
- tava medicaid
- lame de sticia curate, degresate, uscate
- ser anti-Rh si pipotS
- casoleta cu tampoane de vata
- eter, ajcoof medicinal
- camera umeda (cutjje Petri cu b bagheta de sticla Tn potcoava §i o
hartie de filfru umezfta)
- ser fizioiogic, termostat
• pacient _.
- psihlcjsi fizic -\ea.la determinarea grupe!or;.\-
Execute • determinarea f&didrujty Ftfy:pSlama\ '\ j
-spalarfaatent^arhaihHbr;! .. ,,. . ■
- se verifica valabilitateasWrijIui anfl-FiK, aspectul, culoarea . ~j\
- sb pun, pe lanfe'de; «)clajs?n'?brtili?6, eupi peta^in.fiqia deseli anti-Rh, 3
picatufl derser-test, fiecare cu un diam&Tfude 5*6 mrf
- picalurile din sifnga sjdrefpta lamei se fojosesc ca martori^ar \ pieStura
din mijlcj't - pentru cfetermfnarea dolfta ,
- S'e degreseaza'kiu^ter pupa-degetului mtjfpciu sau inelar si se
efectueaza Injeparea 1
™v
- se sterge prima picatura de sange cu vata u scats
- se la cu un colt at lamel o picatura de sange, care se pune peste a doua,
picatura1 deseKestanti-'Rh ^ r
- picatura dih sahge-se amesteriia c^eritroplt^ Rh-pozitlve, lar cea din
drea^--Wa^trotilte^tiln^Q^tWe'' ;
- se omoganlzeaza celairel plcaturj prin miscari circulars ■:
- se aplica uh tarr)pcn cU aicool pe rsgiunea intepala
- se asaza Mma'Tn "camerawmefeapol la terrfiostat, ia 37°C
-sacltesterezu!tatuldupa30-60:de minute.^ :
Interpreters - dacft aglutinarea s-a produs !ri prlrheie dou$ picSturt de ser, Rh-ul este
pozftiv, dacfi nu se produce aglutinarea (picatura este mobila) Rh-ul este
negatlv (ee clte^te priri comparajie cu hematiiie martor)

176 i77

Determinarea
factorulul Rh in
 Reorganizare ————■ ----- • ------------- --' ----- w — ------------ —1 --------------------'—1_
L - -Ji ""J 1 ' ' -- : n,F.
-------- — -- ' "■' " ' ----- ~
Notarein foaia de
observatie

■ DE §TIUT:
— raportul Incqrect Tntre sange si ser
- deseori, determinarea factorulul Rho(Q); prin
(pleltura ^esange sa fie mai mica de 10-20
metoda obisnuita nu este posibi!^, Tntrucat acest
de .ori.declt^cea de ser anti-Rh)
factor este.„acoperit"
- pentru a-l „descoperi", trebuie sg utilizam. ferment! - omoge'nizarea,' cu acelasi colj ai iamel,
proteolitici - papaiha i%; o pic&-: tura adaugata la a tuturdr-picSturitor(rezultate
picatura de ser anti-Rh si sange .false). ■ ■■:■:■
pentru fiecare determinare OAB5§i,Rh se fac doua ->.■ >-.:.
examene (ambele metope}, de catre doi tehnicieni, cu
doua serii de seruri-test - atrhosferaprea caldft (usuca
- rezultatelele OAB si RH sunt considerate definitive mar-ginilepicaturilor)
numai dupa a doua detefrrjipafe de grup,..efectuata ia - .fdlosirea ^seruluMest anti-Rh cu titru
distarija de pfece-; denta slab; prost conservat sau cu
valabiliiatedepasita
TRANSMILEEEA rezultatelor prin telefon
coMPAjiBiutATea fitoNSFyzioNALA'- ;:

Scop - reducerea la minimum a risciirilbr accideriteior irhunologice

- evitarea Tntalnirii, Tn circulatia primitorului, Tntre anticorp s' anti-
genul sau specific...................................
- evitarea herhoiizei ihfrayascqlare' acute
- asigurarea cS: pabiehtui beriefiblazf de transfuzia pe care o primeste
Masuri de - determinarea grupei Trtsisterhul OAB'Si Rh la primitor \-~alegSreaunui
prevenlre sarige1 dedohatorlzbgrupOABsi Rh

176 i77
 - executarea probei de compatibilitate directa Tntre serut primito-rului si Pregatire • materiale:
eritrocitele donatorufui - instrumentele si materialele necesare efectu§rii unei transfuzii (vezi
Metode - proba de compatibilitate majora - directa (Jeanbreau) transfuzia)
- medicamentele necesare pentru eventuale accidente
- proba de compatibilitate biologica (Oelecker) posttransfuzionale
PROBA DECOMPATIBIUTATE DIRECTA MAJORA - IN VITRO (JEANBREAU) • pacient.
Scop - deceleaza anticorpii din serul bolnavulur, care ar putea distruge
eritrocitele donatorului - psihic si fizic, ca pentru puncjia venoasa
- pune Tn evidenja incompatibilitatea in sistemuf OAB, prezenja de Execujie - asistenta se spala pe maini
anticorpi imuni din sistemul Rh (daca primitorul este Rho (D) negativ si are - Tmbraca manusi sterile
anticorpi anti-Rho (D), iar donatorul Rh-pozitrv a tost gresit determinat ca - instaleaza aparatul de transfuzie
Rh-negativ). - lasa sa se seurga prin picurator primii 20 ml de sange
- regleaza ritmul de scurgere la 10-15 picaturi/minut, timp de 5 minute
Pregatire • materiale:
- supravegheaza foarte atent pacientul timp de 5 minute
V - daca apar semnele incompatibllitajii de -grup (senzajie de frig, Irlson,
- lame de sticla curate, degresate, uscate cefalee, dureri lombare, tahicardle, urticarie, congestia fejei), Tntrerupe
- f lacpnul sau punga cu sangele de cercetat transfuzia si anunja rnedicul
- seringi si ace sterilizate - daca nu apar semnele incompatibllitajii de grup, introduce din nou 20 ml
- pipete, manusi de protec|ie sange Tn ritm mai rapid, dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut
- termostat, vata, alcoo! - supravegheaza pacientul timp de 5 minute
• pacient - daca nu apar semnele incompatibilitajii de grup, continua transfuzia tn
ritmul prescrls.
- psihic si fizic ca la puncjia venoasa
Execufie - asistenta se spata pe maini
- TmbraGa manusile sterile ■ DE STIUT: ■ DE EVITAT:
- recolteaza sange prin puncjie venoasa - fn stabilirea incompatibilitajii de grup se vor - a se pune tntrebari frecvente pacientului
- introduce sangele la centrifuga
observa simptomele obiective1 si seslzarile spontane ce ar sugera anumite sirnptome,
- pune o picatura din plasma primitorului pe o lama peste care mgreunand orientarea fn fata cazului
aie pacientului
adaugaeritrocitede ladonator
- respecta proporjia de 1710 Intre globule si ser -citeste rezultatul dupa 5 . - _______________ " ______________ i
minute, la rece
- adauga o picatura de papaina si introduce la termostat timp de 30
minute
Interpretare - daca Tn picatura se produce aglutinarea, sangele primitorului nu este

Transfuzia de sange
compatibrl cu sangele donatorului
- daca nu se produce aglutinarea, sangele este compatibil si poate fi
transfuzat
. PROBA DE&QMPA TIBIUTA T E , .
BIOLOGICAOELECKER-INVIVO
Scop - verificarea, Tn plus, dar obligatorie, a felului Tn care primitorul reac^ Definltie Administrarea sangelui de la donator la primitor, atat direct, cat si dupa o
tioneaza fatSide sangele ce i se introduce intravenos, prin transfuzie faza Interfnediara de conservare fntr-un flacon de sticla sau punga de plastic

178
 - se numeste transfuzie. ~ trusa pentm perfuzat sange cu filtru Tn picurator
Scop - restabilirea masei sanguine si asigurarea numarului de globule rosii - sange izo-grup, izo-Rh
necesare pentru transportul oxigenulul f n caz de hemoragii, anemfi, stari de - materiale necesare controlului grupei sanguine
T soc - medicamente pentru eventuate accidente
- Tmbunatafirea circulatjei periferice, reducerea anoxemiei si mobilizarea - invelitoare de flanela
sangelui de rezerva al organismului - casoleta cu cimpuri sterile
- stimularea hematopoiezei \ - aparat de oxigen
- marirea capacitatji de coagulabllltate a sangelui in vederea hemostazei, • sSnge:
prin introducerea Tn sangele primitorului a unor noi cantitafi de elemenfe - se verifica integritatea flaconului sau pungii, valabilitatea, asT pectul
necesare procesului de coagulare, Tn caz de hemofiiie, trombocitopenfe macroscopic al sangelui
- aport de substanje nutritive, proteice Sangele, pastrat cateva ore la frigider, se sedimenteaza Tn trei straiuri.
-stimularea reactjilor metabolice ale organismului, intensificarea -stratul inferior cuprinde masa eritrocitara, este vascos, siropos, de culoare
schimburilor celulare rosie Tnchis
- stimularea reactiilorjantitoxice-si antiinfectioase prin actiunea sangelui - stratul al doilea - o pelicula fina, albicioasa format din leucocite si
transfuzat asupra sistemuiui reticulo-endotelial, ?n spe-' ciai cand se trombocite
administreaza' sange de' la convalescent!, dupa boala respectiva . -stratul al treilea - limpede, omogen, de culoare galben verzui, constitiiind
- corectarea imunodeffcientelor plasma
- corectarea unor deffcienje plasmatics congenitale - se Tncalzeste sangele la temperatura corpului
- depura|la organismului prin Tnlocuirea, partjala sau totala, cu sange • pacient.
proaspat, a sangelui Tncarcat cu substanje toxice (autogene sau exogene) - psihic
Transfuzia directa - consta Tn trecerea nemijlocita a sangelui din aparatul vascular al - i se explica necesitatea si /Tscw/transfuziei ,
donatorului Tn sistemul vascular al primitorului -daca este posibil, pacientul Tsi exprima consimtamantul Tn sens
- se utilizeazS numai Tn conditji exceptional, cu caracter de urgenta, Tn -daca pacientul refuzS, fiind constient si cunoscand consecinjele refuzului,
lipsa sangelui conservat transfuzia nu se va efectua
- se alege un donator cu sange izo-grup, izo-Rh si numai exceptional un - apartjnatorii nu au drept de hotarare
donator universal [grup O(l)] - fizic
- se determina grupul Tn sistemul OAB si Rhesus, comparandu-l cu eel al - pacientul nu va manca
primitorului - se asaza Tn decubit dorsal, comod, cu brajul Tn extensle si supinafje
- pacientul si donatorul. vor fi plasaii in paturi paralele, apropiate, cu
membrele superioare ce vor fi folosite pentru punctle asezate unui langa
aftul pe o masuta acoperita cu camp steril, la o distanta de aproximativ
30-40 de cm
- se punctioneaza Tntai vena primitorului, se ridica garoul si se Introduce
pe ac un mandrin
- se punctioneaza vena donatorului, se aspira sangele care fiind amestecat
cu aerul din tubul aparatului „Marin Popescu", se eli-minS Tntr-un pahar
- cand sangele nu mai conjine bule de aer, se introduce la primitor
- cantitatea de sange transfuzat nu va depasi 500-600 ml (lipotimfa
donatorului) .
- se supravegheaza atent pacientul cateva ore.
Transfuzia indi - se execute cu sange proaspat Izo-grup, izo-Rh de la donator cunoscut, prin
recta intermediul ffaconului sau pungilor din PVC (plastiflcat pentru colecta de
sange Maco Pharma-Hemarom, care asigur& calitate, securitate si
flexibilitate) cu stabilizator anticoagulant
Pregatire • materiale:
- toate materialele necesare perfuziet i.v.
178
 {

- i se administreaza romergan (daca este aiergic)

Ingrijirea ulterioara a pacientului
- se acopera cu Tnvelitoarea
Execute
• montarea fiaconului.
Reorga-nizare. - spaiarea mainilor cu apa si sapun -asistentaTmbraca manusi sterile pentru protectie
- se efectueaza proba de compatibiiitate directa Jeanbreau pentru fiecare fiacon
- se Tndeparteaza dopul de parafina (cand este cazul)
- se dezinfecteaza dopui cu tinctura de iod
- se monteaza aparatul de perfuzat (cu filtru in picurator)
• evacuarea aeruluidin tubul aparatului:
- se face ia fel ca la perfuzia de seruri (vezi perfuzia)
- se fixeaza flaconul (punga) Tn stativ
• efectuarea punctiei venoase.
- se aiege o vena si se puncjioneaza
- se Tndeparteaza garoul si se ata?eaza amboul aparatului-de transfuzat ia ac
• efectuarea probei biologice Oelecker.
- se fixeaza acul, amboul si extremitatea tubului la piele
- se lasS 20-30 ml de sange sa curga prin picurator si se regleaza ritmul la 10-15
picaturi/minut timp de 5 minute
- se supravegheaza pacientul si daca nu apar semne de incompatibilitate se repeta
operatja
• efectuarea transfuzier.
- daca nu au aparut semne de incompatibiiitate, se continua transfuzia Tn ritmul stabilit de
medic
- se supravegheaza, Tn continuare, pacientul si ritmul de scurgere la nivelul picuratorului
- se pregateste flaconul urmator (dacS este cazui)
• incheierea transfuzier.
- se rejin din fiecare fiacon 5-6 ml de sange pentru verificari ulterioare, Tn caz de accidente
posttransfuzionale tardive
- se Tnchide prestubul, se aplica o pensa Tntre ambou si tubui de control
- se retrage acul si se comprima vena cu un tampon sterii
- se aplica pansament sterii la locul punctiei si se fixeaza

- se asaza comod, se acopera

- se asigura temperatura camerei cu 1-2°C mai ridicata
- se ofera pacientului lichide calde (daca este permis)
- se alimenteaza dupa 2 ore de la terminarea transfuzlei (daca este permis)
Notarea fn foaia - se noteaza numarul fiaconului si cantitatea da sSnge transfuzat;

125 183
 {
de observajie eventualele reacjii ale pacientului
Accidents - incompatibiiitatea de grup Tn sistemul OAB, manifestata' sub
forma socului hernolitic
- se Tntrerupe transfuzia la aparijia semnelor precoce (Irison,
tahicardie, dispnee, cianoza, stare generate alterata\ dureri
lombare, retrasternale)
- transfuzarea unui sange alterat
- infectat cu germenl virulenji Gare provoaca frisoane puter-nice la
1-2 ore dupa transfuzia; se Tncalzeste pacientul cu paturi, buiote si
se administreaza bauturi calde, se incepe antibioterapie masiva,
dupa antibiograma sangeiui infectat
-infectat cu virusui hepatitei epidemics, cu plasmodiuj maiariei,
spirochete sau brucele - manifestarile apar dupa trecerea perioadei
respective de incubafie
- prezenfa substanjelor piretogene provoaca frison, cefaiee, febra
- embolie pulmonara •cu cheaguri, manifestata prin agitape,
cianoza, dureri toracice, fuse chinuitoare, hemoptizie, \M* m aer,
manifestat§ prin aiterarea brusca a starii generale, danozd, dispnee,
tensiunea arteriaia scazuta, puis filiform; se iau masuri antisoc de catre
medicul anestezist-reanimator
- transfuzia sangeiui nemcalzit poate provoca hemoliza
intravasculara cu biocaj renal, soc posttransfuzional, acidoza
metaboiica, stop cardiac prin hipotermie
Incidente - Tnfundarea aparatului cu cheag - se schimba aparatul
- sangele poate confine cheaguri sau pelicule de fibrina ce se depun
pe filtru - se schimba flaconul si perfuzorul
- iesirea acului din vena
- perforarea venei
- coagularea sangeiui venos refulat Tn ac - se schimbS acul
Pericole - hipotermia
potentiate aie - intoxicajie cu citrat - scade calcemia
transfuzlei masive - hiperpotasemie pana la 7-8 mEq/l
- modificari ale pH-ului Tn sens de acidoza
- modificSri ale coagularii si fibrinolizei
- accidente serologlce
- accidente de izoimunizare
Derivatele - plasma
sanguine - concentrate eritrocitare sau eritrocite deplasmatizats
- suspensie deleucocitizata de eritrocite
- plasma Tn forma uscata sau iiofilizata
- concentrate trombocitare
- albumin^ umana
- plasma antihemofilica
- gamaglobuline si imunoglobuline umane specifTce

126 183
n DE STIUT:
Pregatirea
- !a aparijia reacjiilor posttransiuzionale se
retumeaza fiaconuf cu preparatul transfuzat la
laboratorul imunohe-matologic $1
preoperat
se
recolteaza posttransfu-zional 10 ml de sange
simplu si 5 ml de EDTA pentru determinari
serologice
- operatjile de montare a transfuziei se vor
face tn conditii de perfecta asepsie
orie
- evidenjierea hemolizei intravasculare se
face prin depistarea Hb libere m ser
PREGATIREA PREOPERATORIE
■ DE EVITAT:
- permeabilizarea acului Tnfundat cu cbeag 1. Pregatirea fizica si psihica a pacientului
prin presiune sau cu mandrinul 2. Pregatire generala: A. Bilant clinic
- IncaJzirea sangelui in apa fierbinte; B. Bilanj paraciinic
Tncalzirea sangelui paste temperatura 3. Pregatirea pentru operate (sau Tngrijiri
corpului; Tncalzirea sangelui dea-supra preoperatorii)
surselor de caldurS.
- agitarea sau scuturarea flaconuiui
- pierderea unei cantitSJi importante de
sange la eliminarea aerului din aparat
- umplerea picuratorului cu sange (nu se mai
poate urmarl ritmul)

- Pregatirea pacientului Tnaintea interventiei chirurgicale este un element

major de prevenire a infectjilor postoperatorii. De ea depinde reusita
operatiei si evoiujia postoperatorie.
- Neutralizarea surseior de suprainfecjie, care au originea; la nivelul pielii
(Incizie); ia distanta (naso-faringian si vezica urinara)
- Reducerea posibilitajilor de contaminare a pielii, prin utilizarea de
antiseptice
- Depistarea si semnafarea unor leziuni cutanate, tnfecjii ORL sau urinare
recente ori vindecate, paraziji extern!, posibilitaj! de alergie

PREGATIREA FIZICA SI PSIHICA A PACIENTULUI

Ajunsi Tn sec(ia de chirurgie, pacientiior trebuie sa li se asigure contort fizic si psihic.

Pacienjii interna)! sunt agitata speriati, inhibali de teama interventiei chirurgicale, de
diagnosticul imprevizibll, de anestezie, de durere, de moarte.
Asistenta medlcala are obligatia, ca prin comportamentul si atitudinea ei sa Tnt&ture starea
de anxietate Tn care se gaseste pacientul Tnainte de operatie:
• sa-i ajute pe bolnav sa-sl exprime (gandurile, grijile, teama)

127
• sa-i insufle Tncredere Tn echipa operatorie
• sa-i expiice ce se va Tntampla cu el Tn timpul transportuiui si Tn sala de pre-anestezie; cum va
fi asezat pe masa de operajie; cand va paras! patul; cand va primi vizite etc.
• sa-l asigure ca va fi Tnsojit si ajutat.
Asistenta medicala si toata echipa de Tngrijire trebuie sa fie pregatita pentru un raspuns
sigur si Tncurajator la Tntrebarea Inevitable ..ce credejl, mai ma fac bine?" Uneori, de acest
raspuns va depinde starea iui de liniste uiterioara.
Starile de tensiune din cadrul echipei de tngrijire trebuie sa fie dislmulate. faja de pacient.

128
 Asistenta medicala trebuie sa raspunda cu amabilitate, profesionalism, siguranja si pacientului - neoplasme
promptitudine la solicitarile tuturor pacienjilor, Tncat acestia sa capete Tncredere Tn serviciul Tn - diabet
care a fost internat. - H.T.A.
Prin atitudinea eir nici distant^, dar nici familiara, nici dura dar nici cu slablciune, - cardiopatii
binevoitoare, dar si autoritara, va reusi, cu siguranta, sa inspire pactenjilor Tncredere. Dack - tuberculoza etc.
-ea nu va dovedi: rabdare, pricepere, Tn conducerea unei discutji de Tnceput, menita sa • b. chirurgicaie:
Tncurajeze bolnavui - daca a mai suferit alte intervenfii
- obisnuinta si rutfna manifestate prin scepticism si insensibilitate nu sunt com-batute - daca au avut evolujie buna
- aspectul exterior nu va arata sobrietate si demnitate - daca au fost complicate
- limbajul folosit nu va fi adecvat, pe Tntelesul ceiui cu care sta de vorba, Tncrederea • c. patologice:
pacientului va scadea si starea lui psihica va fi defavorabiia. - se vor riota bolile care au tnfluenja asupra anesteziei si interventiei
- daca a avut afectlunl pulmonare si daca este fumator
PREGATIRE GENERALA - afectiuni cardiacs-
-tare cronice: diabet, etilism etc ;
. ______ __ 'x 3. Urmarirea si
- epilepsie
Se va urmari, masura si nota:
A. BILANT CLINIC: Asistenta medicala, printr-o observatie clinica justa si sustjnuta asupra masurarea - tensiunea arteriala
1. BiianJ clinic■ pacientului, are obligatia: funcjillor vitale si - pulsul
general - sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientului, Tnaltjmea vegetative - respirajia
si greutatea sa (obezitatea si casexia), varsta aparenta si reala, aspectul pielii - temperatura
(ne ajuta. sa cunoastem starea de hidratare sau deshidratare a - dlureza
organismului), tjnuta, faciesul, mer-sul, starea psihica - scaunul
- sa urmareasca\ atent si slstematic, necesitatlle pacientului si 4. Examenul clinic Este facut de medic prin:
manifestarile de dependent^ generate de nesatisfacerea nevoiior, ca sa pe aparate - ihspectie
poata stabill obiective evaluabife pentru o Tngrijire pertinenta si de calitate - palpare
- sa ia cunostinta de situatia globala in care se afla pacientul si, Tntr-o - percutje
maniera selectiva, sa remarce detaliile importante, schim-. barile care apar - auscultatje
Tn evolufia lui si utile pentru explorarea preo< peratorie Este foarte irnportanta si utila cunoasterea examenului clinic pe . aparate,
- s& culeaga date din diverse surse: foala de observatie, foaia. de pentru completarea bilanjului clinic preoperator
temperatura, familia pacientului, ceilaltj membri af echipei de Tngrijire, Tns& B. BILANT - completeaza examenul clinic \
princjpala sursa ramane pacientul. Cuiegerea datelor sa se faca cu mare PARACLINIC - permiie o apreeiere exacta a starii yiitorului operat
atentje si minujiozitate, pentru a nu sea-* pa probiemele importante si
- rezultatele examenelor paracllnice depind de profesio-naiismui si
pentru a se face o evaluare .corectsL a lor
. . 1 corectitudinea cu care asistentele medlcaie au facut recoltarea produselor
biologic* si patologice sau au pregatit bolnavui pentru Investigate
- toate datele privind starea generala a pacientului si evolutja' bolii
Pentru o mai buna Tnjelegere a pregatirii preoperatorii, putem clasa
acestuia se noteaza permanent Tn F.O. si planufde TngHjire,^ pentru a
examenele paraclinice in:
obiine un tablou clinic exact, care va fi ValoHficat'de^ echipade fngrijire si
va fi baza unui nurslngde calitate : 4 1. Examene de - sunt examene de laborator, obligatorii Tnaintea tuturor interventiilor
2. Cuiegerea de rutlna chirurgicaie, indiferent de timpul avut la dispozitie pentru pregatire si
• a. familiajer,
date prl-vlnd Indiferent d& starea generaia a pacientului:
antece-dentele - daca ?n familie au fost bolnavi cu: - timp de sangerare si de coagulare

129
- determinarea grupei sanguine
- hematocrit -glicemie
- uree sanguina

130
 i
i

2. Examene - hemoleucograma completa -V.S.H." - colonoscopic

complete - ionograma - rectoscopie "
- E.A.B. (echilibrul acido-bazic) - anuscopie
- coagulograma completa - chimismul gastric
- probe de disproteinemie - tubajul duodenal
- proteinemie - examenul materiilor fecale
- transaminaze
- examenul cu izotopi radioactivi
- examen. de urina
- electrocardiograma - tomografia
- radtografie sau radioscopie pulmonara
• d. Examenul funcjiei hepatice
3. Examene Sunt Tn funcjie de aparatul sau organul pe care se intervine
speclale • a. Explorarea aparatului respirator - explorarea funcjiei excretoare biliare:
- radioscopia sau radiografia pulmonara
- bronhografla - tubaj duodenal
- bronhoscopia — recoitari de sange pentru: bilirubin^, coiesterol
- tomografia
^ - explorarea functjei de coagulare:
- explorarea funcjiei pulmonare: - spirometrie ~ coagulograma completa
- examenul sputei
• b. Explorarea aparatului cardiovascular - fibrinogen
- probe de efort - explorarea funcjiei metabolice:
- oscilometrie, oscilografie
- electrocardiograma, fonocardiograma - electroforeza, dozare de proteine
- examenul fundului de ochi (la hipertensivi) - probe de disproteinemie
- examenele radioiogice: - arteriografie
- angiocardiografie - lipide, coiesterol
- flebografie
- glicemie
- explorari izotopice
- cateterism cardiac - explorarea pancreasului:
- recoitare de sange pentru: - coiesterol
- scintigrams
- lipemie » c. Explorarea tubului digestiv
- examenul radiologic: - arteriografie selectiva pancreatica
- cu substanje de contrast: - duodenoscopie
- esofag baritat
- tranzit baritat - tubaj duodenal (testul secretinei)
- irigografie — pancreatografie
- fara substanja de contrast:
- esofagoscople • e. Explorarea funcfiei renale
- gastroscopie - examenul de urina complet, urocultura, ADDIS
- duodenoscopie

131 189
 - examenul de sange: uree, acid uric, creatinina, ionograma,
echilibrul acido-bazic (EAB)
- examene endoscopice: - cistoscopie
- cromocistoscopie
- examene radioiogice: - urografie Lv.
- cistografie
- pielografie
- examene izotopice: - scintigrams renala
- renogram§ izotopica
PREGATIREA PENTRU OPERAJIE

Se face Tn funcjie de tirnpul avut la dispozijie si de starea generala a pacientului A. TIMP

SUFICIENT, PACIENT INDEPENDENT

In ziua • a. repaos
precedents • b. reglm atimentar:
- u?or digerabil
- consum de lichide pentru:
- rnenjinerea T.A.
- dezintoxicarea si marirea diurezei
- diminuarea setel postoperatorii
- diminuarea acidozei postoperatorii

132 189

• c, alte pregHtiripentru intervenfii spec/ale:
- antibioteraple cand se antfcipeaza aparijia unei infec[ii postoperatoril
- spalaturi vaglnale repetate cu antiseptice, pentru Intervenjii ginecologice
- spSISturS gastrica Tn intervenjii iaborioase pe stomac
In seara zilei • a. PregStirea pielii:
precedence - baia generals, la due, inciusiv spaiatul parului (dupS clisma
evacuatoare)
- se iimpezeste abundent
- se sterge foarte bine
-se verifies regiunea inghinaia, ombilicu!, axilele, unghiile (scurte, fSrS lac de
unghii), picioareie, spaliiie interdigitale
- toaleta bucodentara
- toaleta nasului
- ras:
- cSt mai aproape posibii de momentui intervenjiei, pentru a evita
proliferarea germeniior la niyelul escoriajiilor cutanate
- cSt mai iarg, Tn funcjie de zonS
- cu aparat de ras propriu
- folosirea de creme depilatoare (Tn unele cazuri)
- badijonaj cu alcool sau alte solujii antiseptice colorate
- pansament antiseptic uscat
• b. Pregatirea tubuiui digestiv:
- clisma evacuatoare (cu excepjia intervenjiilor pe rectocolon):
- nu se dau purgative - se face dus dupS clisma"
- alirnentajie lejerS:
- supS de legume
- bSuturi dulci sau alcafine
Tn ziua - pacientul nu mai bea a. in camera" (salon):
interventlel - se mai face, eventual, o clisma cu patru ore Tnaintea intervenjiei
- se Tndeparteaza bijuteriile
- se Tndeparteaza proteza dentara mobiia (se pastreaza Tn cana cu apa)
- se rebadijoneaza, cu un antiseptic colorat, regiunea rasa
- se TmbracS pacientul cu ienjerie curatS, Tn funcjie de intervenjie
- se pregatesc documented: F.O., analize, radiografii, care yor Tnsoji
pacientul
• b. Transports pacientului Tn sala de operafle:
- se face numai Tnsojit de asistenta medicals, care are obligajia sa predea
pacientul asistentei de anestezie, TmpreunS cu toata documentajia si alte
observajii survenite ulterior ?i foarte importante pentru intervenjia
chirurgicaiS
190
[
- se face cu brancard, pat rulant, carucior, Tn funcjie de boaia si
bolnav
- pacientul trebuie sa fie asezat confortabil si acoperit • c. in sala de
preanestezie:
- se verifies regiunea rasa si se noteazS eventualele escoriajii.
(eczeme, intertrigo etc.)
- se verifies starea de curSjenie: regiunea inghinalS, ombilicul, axilele,
spajule interdigitale, unghiile
- se verifica dacS s-a TndepSrtat proteza dentara
- se pregStesc zonele pentru perfuzie, prin badijonare cu antiseptice
colorate
- instalarea sondei urlnare (sau, dupS caz, se goleste vezica urinarS)
de cStre asistenta de salS, dupS spSlatuI chirurgical al mainilor,
Tmbracatul cu echipament steril, camp steril Tn zona genito-urinara
o d . l n sala de operate:
- se executa ultima parte a preg&tjrii pacientului
- se instaieazS si fixeaza pacieniul pe masa de operajie
- monitorlzarea funcjiiior vrtale
- objinerea unui abord venos (ac slmplu, branula, cateter) Tn funcjie
de intervenjie si de padent(")
- pregStirea campului operator
- badijonarea cu alcool pentru degresarea si curSJirea pielii de
antisepticul anterior
- badijonarea cu tincturS de 'tod (sau alt antiseptic colorat), se face
TncepSrid cu Iinia de incjzfe, de la centru cStre periferie si se termina
cu zonele septice
- ajutS la instalarea campului steril textil
(** acesta este rolul medicului, dar poate !i si rol deiegat pentru
asistenta medicala)
B. TIMP SUFICIENT, PACIENT DEPENDENT
- este obligatorie efectuarea a doua toalete generate la pat, Tn 24 de ore (dacS este
posibii, cu sapun antiseptic)
- Tn rest, pregatirea este aceeasi ca pentru pacientul independent
C. PREGATIREA PACIENTULUI IN URGENTE CHIRURGICALE
133
- dat fiind timpul foarte scurt avut la dispoajie, pregStirea pacientului se face Tn acelasi timp cu
pregStirea salii si a chirurgilor
- pregatirea constS in:
- spaiarea cu apS caldS si sSpun, numai a zoneior cu rise
- raderea, cu atenjie, pentru a nu provoca escoriajii
- badijonarea zone! cu un antiseptic colorat
- evantualele pISgi prezente se vor pansa §i se vor proteja foarte atent
- golirea conjinutului gastric, prin spSiaturS gastricS (dad este cazui)
- Tn rest, pregStirea preoperatorie este aceeasi ca pentru pacientul independent.
ROLUL MORAL AL ASISTENTE! MEDICALE
In general, pentru pacient nu exista interventie chirurgicala „minorau, o operate fiind o
experienja noua, pe care o traie$te bolnavui.
Teama fi face pe unii pacient! sa refuze operajta, sub pretextul ca ar dori sa mai Tncerce cu
tratament medicamentos, sau ca doresc o amanare pentru rezolvarea unei probleme personate.
In acest sens, rolul asistentei este de a-l linisti pe pacient si de a-i da Tncredere. Aceasta se
realizeaza prin:
• modul de a vorbi cu pacientul
• asigurarea ca. anestezia si interventia sunt benigne
• exempie de reusita a unui operat cu aceeasi interventie
• menjinerea calmului, antrenand si vecinii de salon
H SE VA EVITA:
- contactul cu pacientii operaji, care sunt obosiji, le este rau, au complicatii,
pentru a nu-l permite s&'aiba termen de comparajie \ operatului
- sa vorbesti urat cu pacientul si cu familla acestuia
- sa faci aprecieri personale asupra chirurgului, anestezistului, intervenjiei si diagnosticului.
La Tntrebari dificile, se va raspunde: „va trebui sa tntrebam rnedicul"
- sa se puna fn acelasl salon, Tmpreuna, doi pacienti operatj, in aceeasi zi, cu aceeasi
interventie.
■ CONCLUZil:
Rolul pregatirii preoperatorii a pacientului define un toe important Tn prevenirea infectjilor
nosocomiale.
Este necesara punerea Tn practlcS a unui protocol precis si detaliat ai diferitelor etape din
aceasta pregatire si Tntarirea legaturilor dintre asistentele medicale din secjia de chirurgie,
terapie intensiva si ce!e care lucreaza Tn salile de operatje si anestezie.
Fiecare secjie este responsabila de numarul si frecventa eventuaielor infecfli, precum si de
urmarirea, alaturi de asistentui de igiena, a executant corecte a modului de pregatire
preoperatorie a pacientului.
Supravegherea postoperatorie si
ingrijirile acordate pacientilor operati
190
Supravegherea postoperatorie a pacientului fncepe din momentul terminarii
interventjei chirurgicaie, deci Tnainte ca el sa fie transportat Tn camera. Din acest
moment, operatul devine obiectul unei atentjr constante, pana la parasirea spitalului.
/. REfNTOARCEREA IN CAMERA
In general, pacientul este adus Tn camera Tnsotit de rnedicul anestezist si de asistenta
de anestezie, care va urmari respira|ia, ca si modul Tn care este transportat si asezat Tn
pat.
Transports - Este indicat a se face cu patul ailant sau caruciorul ;
pacientului operat - Pacientul va ft acoperit, pentru a fi ferit de curentj de aer sau de
schimbari de terrnperatura, Asistenta medicala care Tf Tnsoteste se va
asigura ca pacientul sta comod, ca este Tn" siguranta si ca eventuala
tubulatura (dren, sonde, perfuzii) nu esie comprimata.
1
- Patul sau caruciorul va fi manevrat cu atentje, ferit de' smucituri si
opriri sau porntrl bruste \
~ Pozijia pe carucior este decubit dorsal, cu capul Tntr-o parte; pentru a
nu-si Tnghifi eventualele vomismente j
- In timpul transportuiul, asistenta medicala va urmari: aspectul fefei
(cianoza), respiratia, pulsul, perfuzia f
Instalarea - Se va face Tntr-o camera cu mobilier redus si usor lavabil;! care va fi
curata, bine aerisita, linistita, Tn semiobscuritate, avand temperatura cuprinsa
Tntre 18 si 20°C (caldura excesiva deshi-drateaza si favorizeaza hipotermia),
prevazuta cu instalatji de oxigen montate ?n perete, cu prize Tn stare de
funcjionare si cu aparatura pentru aspirate.
- Patul va fi accesibil din toate parjile - aparatele de Tncalzit nu vor fi
lasate niclodata Tn contact cu un operat adormit, pentru a se evita riscul
unor arsuri grave. Caldura excesiva a patuiui produce transpiratje, ceea ce
duce la pferderi de apa, Jar senzatja de frig duce la aparifia frisoanelor.
- Patul va fi prevazut cu musama si aleza bine Tntinsa, fara perna si,
daca este cazul, salteaua va fi antiescara.
134
 PozitHIe — Transferul de pe carucior pe pat va fi efectuat de catre trei persoane, ale caror
2. Diferifi p&rametri fiziofogici
pacientului miscari trebuie sa fie sincrone; pentru a evita bruscarea operatuiui. tensiunea arteriaia (T.A.) se rnSsoarS ori de cate ori^sfe nevoie Tn primele
I
jr
in pat PozJJla paeientuTgi Tn pat: este varjabil^, Tn funcjie de t|Rajj dqufi ore dupa .qperajie, din 15 In 15 rrjnute din 30 in 30 de minute in
:1 MnteivenilelVhlrJrgiGale. • -- - ' v <: urmatoarele sase ore si din ora in or& pentru urmatoarele 16 ore, notand
- Cea^maj frecyeptS ppzjtj.e,este decupiidersaf, cu capul fntr-o parte, paria datele Tn foaia de reanimare
ea&cM^i recapata'Curib^tiirifa': Pentru'?a favoriza irl-garea centrilor cerebral!, - pulsul se masoara la 10-15 minute, urmarind frecvenja, ritmi-
cateodata, patui va fi usor Tnclinat. citatea, amplitudinea, care se. noteaza. in cazul in care apar
- Tn foarte multe cazuri, pozijia este decubit lateral drept sau stang, care.se mcidificari aiepulsului (bradicardie sau tahjcard!e)sevasesiza
va.schimba din 30 Tn 30 de minute, pentru a usura drenajul cailor respiratorii. AceastS me.^icpl r©anim^tor . • ,,,
'.- fespfratja 'r* se noteazS freqyenja,. amplitudinea, ritmicilatea $
pozijie Jmpiedica lichidul de-vareatunS sa patrundii Tn caiie; aeriene.
sejsesiz^azi|,.^..a^menea.- ntedjcul Tri caz de tuse sau exp^ctb(ajie.'Astazi,
— In cazuri particulate (obezi, cardiaci, operajii pe san, petoracS: etc.) operatul va fi datip^t&pipei,M.ayp, [$saiepfinftlaaparitla reflexelor $| pe care \operatul o
asezat Tn pozijie semisezand - pozijia FOWliER ^'du genunchii fletitafi cu un sul sub ei. elijrhlrii cand se trezegte, Ttighitjrea iirnbii este Implbsibiia. (asisteM'mecficai&
Aceste pozitji diferite se pot menjine usor Tntr-un pat de reanimare, prevazut cu ra trebuie s£
mecanisme care permit manevrare\cu, blandeje a pacientului si instalarea sa comoda. "fie tdritat& s^o repuria pentru c^-deraiijeazS boinavul}. Cea mai
mica^rViodificare a respirajiei va, fi'semfiaia^an;estezistu!ut, care
; / / . SUPRAVEGHEREA OPERATULUt
rv-

Th'fuficjie de^c3z, va Indica d aspirajie pehtru a inrJepSrta

Esteisareiria fundameHtala a asistentei medicale, Supravegherea este permanent^, In vederea depistarii mucozitajile din faringe sau va recbrriarida administrarea de
precoce a incidenteior 5| compiicajiilor postoperatorii. ! oxigeri "■
■—temperatura'se masoara dimineajasi seara, ?I se noteazS
:'
Pierderile lichidiene sau sanguine
Prezenja permanent^ lang^ pacient permfte asistentei, medicale Ga, pe l&nga. eiementele de suprayeghere
3.

urina: ; ■ ;
indicate de'chimrg si. anestezist, sa sesizeze orice alte mici rriodificari si appze subjective (durerea) si sa. - reluarea emisiei de urina Tn prima parte a zilei este un semn bun;^la
administreze, la timp, tratamentul prescris, evitand injjiative'le personaie, fara a Jlne cont de responsabiliiajile Tnceput, cantitatea de urina nu-este abundenfedarjn . donaszlle. revine- la
celorialji membri-ai echipei. normalise masoara cantitatea ' aspectul; dacS emisJa.de ur{oa>lipseste. M
1; Elements de. .Supravegherea operatuiui se bazeaza pe date ciioiee;; si pe ve^Jc^l, nu Tnainte Jps^'de afptosi si acpunl.^ „ r,i-.medlpale.si anume:
suprave*- --gheat rezultateleexamenelorcomplementare. : l^sareafo^hetului de la diiuve1IWdtfii |a;
fluleratui unei nieiodll, caldura
a) Date' clinlce: supraslmhzarete. ^ - {'u":" '
1. Aspectul general al operatuiui
~i
- coldrajla pTelii (normaia roz), sesizand paloarea si cianoza scaunul:
- colorajia unghiilor, urmarind aparijia cianozef .r- m rgjajp urmatoarele 2-3. zile si,e,ste | ' gaze; Tn cazul Tri care nil apar
gazele,~se',fpi§l
- starea extrerriitajiilor, paloarea sau facirea nasuiui, urechilor, rhaihijqr si picibarelor
jar Tn cazul Tn care scaunul nu este s]&maK se face o ciismg
- starea mucoaseior - limba uscata sau umeda, saburala sau eurata - indica starea
evacuatoare '
de hidratafe a operatuiui
- starea de cairn "sau agitajie, stiind ca toropeala sau agitajia extrdma exprima o trariepirapa:
complicajie chirurgidala (hemoragie Interna, peritonita postoperatorie etc.) . - sa noteaza daca apare, deoarecerfa cazui cand este abundenta, poate
antrena pierderi de apa importante
vomismentele: '
- se va nota cantitatea, aspectul si earacterul (bilioasa, alimentara,
sangulnolenta)
pierderile prin drenaf.

135
135
- se noteaza aspectul si cantitatea pentru fiecare dren tn parte 4.A/t9seriine'clinhe
- sunt-urmarits de chirurg. si- anestezisl, nefScand parte din atribujiile asistentei medicale, ele fiind semne
importante in evo-lu(ia .postoperalorie: starea abdomenului (balonare, contractare, accelerare a peristaltismului
Jntestinal), starea aparatului respirator .

135
b. Exameneie - Completeaza datele cliriice siconslituie un ghld precis Tn ; conduita 2. Foaia de Datele cliniee si biologice vor fl consemnate de asistenta j m^diG
reanimarii. Se vor efectua In funcjie de evolujla : postoperatorie a pacientului, temperatura, foaia de temperatura ^de-supraveghere), sau Tn \
comple-
astfel Tncat repetarea lor In exces sa nu ducS la dificuttaji privind starea nJpiare^fofle f j
'■ \t^L^^^^^,y^-^>pSfkW^^^^^-^^ vederi de ahsamblu a e^blujf
mentare venelor prin puncjii ) venoase repetate speclale de a boinaJUIul.: ;
- radiografii ;pUimonare, tn cazul aparijiei unor complicajii j reanlmare si
1 ~ fn afara' rtiultffsauTn Ingrijirea opeiralu}ifl, asistenta medicala. ; ar

pulmonafe'pbstoperatorii ■
supra- .•; obligajiade a complete, corect si la timp, aceste fol, oferind ; echipe
j
i -:;teste de» coagulare, de protfombinS, teste de toleranja la heparina - ce
veghere chirurgicale, prin simpla jectura sau o uaruncSturS de |
permit deplstarea complicatiilbr ca tromboza ve- ; noasS: Sdnt ^bspiut ocffif^informajii'privihd starea de sSriState postoperatorie a ; padlen
necesare Ja pacienjii sub tratament anticoagulant, peptfu a permite1
1. Foaia de temperature
aprecierea
- he^bgrama si' heirhatocriUil, irvdlca'exaet pierderile sanguine si , aratS. Este indispensabllS Tn toate cazuriie chirurgicale, indiferent de am
gradul de e^eutu'alS anemle, ce poate fi compensate intervenjiei. ?
- examenul.de -urin4 j
';cjs releyS cpRpentrajia tp uree si electroliji, Pe foaia de temperatura, se va notar ?
^examenul ch]mic al licti&uiul de.drenaj..sij-fn special, In caz de • fistula: - temperatura, dimineaja si seara
digestivS postoperatorie, compensarea exacts a i pierderiiorconstituind o - pulsul
necesitate vjtalS ... . ^ 2
- valorile tensiunii arteriale
Pot fi solicitate si alte examinSri, dar Tntr-:0 asemenea masbra, ( incatTsase
respecte capitaiul venos al.operatului. Pentru a se | evita nepiScerea. ~ diureza ~ -scaunui
pupcjjilqr-venoas.e repetate, exameneie j postoperatorii vor fi reduse la - ziua bperajiei, urmand apoi numarStoarea.zilelor (1,2,3,...);
strictul necesar. ziua.'operaJlel;nu se-numeroteaza, fiind denumita „ziua chlrur-
guluiV': ■
- medidamdnte3 administrate Thaihte -^si' dupS intervenjia chiru
precum si dozele
- Tngrijiri pre- si postoperatorii (sondaj vezicai, ciismS etc.)
2. Foaia de reanimare
- CompleteazS dateie din foaia de temperaturS^si-dS posluihtalea
de a urmSri bilanjul licrridian din zilele postoperatorii, panS la reluarea
lranzitului digestiv si a alimentajiel normaje
- Este compfetatS Tn serviclul de terapie intensivS, pentru padenjii
care, postoperator, au nevoie de perfuzie mai multe zile dupS operajie
Sevanotai
- cantitatea de iichide ieslte sau plerdulB, reprezentate prin:
-rvoluiput diurezei',.

I
- volumulaspirafiilor gastroduodenaia si-ai virsitvrifor
- aitepie'rdari:dren, tistute,riAaiee,\ranspuaj\i e\c.
- canutajea de Iichide intrata prin:
■ ^ ill. iNGRIJIRlL.EACOfiDATEPA^blENJlLORQPERATl . J_[: ];
-perruzii cu seruri glucozate (se. noteazS cantitatea si cdncentrajia), cu
seruri ctt'rarate (cadtttatea si concen-trajia), cu hidrblizate de proteiriS
Este important de stiut cS perfuziile cu sSnge, plasmS, masS eritrocitarS
1>vDe calitatea si miriujipzitatea acestor Tngrijiri depinde in, mare mSsurS, evolujia ■ nu vor fi Tncorporate Tn capitolul intrSri Tn bilanjui lichidian, Tntruoat au

postoperatorie si absenja cbmplicajiiibr.

2>vDe calitatea si miriujipzitatea acestor Tngrijiri depinde in, mare mSsurS, evolujia ■ 3>vDe calitatea si miriujipzitatea acestor Tngrijiri depinde in, mare mSsurS,
postoperatorie si absenja cbmplicajiiibr. evolujia ■postoperatorie si absenja cbmplicajiiibr.
137 197
un rol esenjial Tnrefacerea masei sanguine diminuate Tn cursul actufui. operator si nu reprezintS
un aport nidric -b&Uiuri
-bilarijul hidric reprezintS rapbrtul dintre ingesta si excreta; acesta poate fi-echllibrat (caz ideal),
beheficiar sau deficitar
Cand cantitatea de iichide Ingerate este micS, se va completa
prin solujii adm'nistrate^parenterai, pSnSla reiuarea funcjiiior
digestive. ■ ■ .
Rezultatele dozSrilor. de electrplljj cpnduc la determinarea cantitSjii de seruri ce'se yor
intr6duce.'prin|!ernjz!i, Semnele cliniee prin care se traduce perturbarea rapprtuiui ingesta/excreta
•sunt: uscaeiune'a Jirnbll, a pielii, rriahifestSri de deshidratare, balonare etc.
a Foiie specVale d& reanimare $i supraveghere
- Sunt foi ^e apartin serviciilor de'terapie intensivS Tn care sunt internaji pacienji cu
Intervenjii..:chlrurgicale mari, fapt ce impune. Tngrijiri speeiale, controale biologice numeroase (de
exemplu, rezecjie de anevrism aortic, intervenjii pe cord deschis, transplant de rinichi, ficat, ininiS
etc.)
Pe aceste foi sunt notale date separate de cele trecute pe fbile de terriperatura si foils de
reanlmare.
Studiul acestor foi oferS date complete asupra stSrii operatului $i a evolujlei sale postoperatorii.

138 197
In momentul In momentul trezirii si p&na la aceasta, asistenta medicala va
trezlril ; supraveghea, permanent, operatul pentru a Tmpiedica eventualele
incidente si urmarile ior:
- varsaturile- asistenta medicaid Va aseza operatul cu capul Tntr-q parte,
fara pema, pentru' evftarea trecerii acestora Tn caiie aeriene ...
- agitatja - prezenta, asistentei medicals este obligatorie langa pacient; ia
trezire, Tn starea de semiconstienta, operatul tinde sa traga de-pansamente,
dedrenuri sau sonde
- imprudenje posibile: sa vrea sa coboare din pat, sa vrea sa bea apa (Th
acest caz, asistenta medicala este cea care-i va da sa bea~ 1^2 lingurlte de
apa, dupa trezire, daca operatul nu a vomat ?n ultimele doua ore)', sau 6a
membri ai familiei aflatj langa pacienisa-i dea sa bea f a r a discern&mant
Imediat dupa Asistenta
trezlre < - va menjine'pacientul Tn decubit dorsal primele ore, decubit lateral
dreapta sau stanga, apoi semisezand {Tn special cei peste 50 de "aril),
exceptarid pacientii operatj cu rahianestezie .- va asigura confortul
plasandu-i bine pema, verificand, de mai multe ori, pe zi, ca cear?aful sa,nu
aiba cute, TndreptSnd bine asternutu[ seara, Tnainte de culcare,. Ti va curaja
gura, mentjnSnck) umeda Th permanenta.-
- toaleta zilnida este cdmpletata cu pieptanatul si periatul parului,
neuititnd toaleta cavitajii bucale, de 3:4 ori in 24 de ore
- lenjeria de co'rp va iischirhbata zilnic, say imediat dupa ce a transpirat §
ifle cate ori este neyoie ,
~- bazinetul sau unnarul vor fipusecu blandeje, dupa ce, in prealabil, au fost
mcalzlte la temperatura: .corpului, iar dupa folosirea Iprse vaface,
obligatoriu, toaletaperineaia
- va urmari ca atmosfera din jurul bolnavuiui sa fie calma, sa fie * liniste,
fara GOnversaJii zgomotoase, fara vizitatori mulji
- va mcuraja pacientul sa se miste tn pat, s& se Tntoarca singur de pe b
parte pe alta, sa-si mist§ picioafele, matnile, sa se ridice Tn pozijie
semisezand pentw a pregati sculatul din pat precoce, Tn prima zi dupa
opera{ie, except&nd cazurile Tn care este contraindicat.
- va cauta sa respecte micileobisnuinte ale ftecarui pacient
Primele zfte Sunt cele mai dltlcile peniru pacient si datorita faptului ca, Tn aceste zile,
post-
Tngrijirile sunt foarte numeroase.
Aceste Tngrijlrl sunt de ordin general (rie vdm ocupa de ele I n acest
opsratorii capitpl) si de qrdin.jocal .-pansamentul (yezl „Urg$nie
medicQ-chirurgicale'', d e LucrejiaTitjrcaj. , * ...
a) fupta impotriya durerii
La originea, durerilor postoperatorii stau mai multj factor!, care vor fi
precizafj Tnainte de a se prescrie, anaigezicele de rutini De mentjonat
G4 nu se vor admlnistra calmante fara prescnpfie niedjcaiS si fara. -&se
cuh.oaste exact caracierul durerii.
dupa Interventii chirurgicaje.asupra.-organelor interne, dureffle pot
fi.superficiale, de engine parietata sau profunde, de origine visceraia.
Durante parietate apar datorita tractjunii musculare asupra suturilbr
profunde, atuncl cand pacientul se mlsca, datorita unui hematbm la
nivelul piagii, ceea ce duce lafhstalarea durerii prin 'isfistensie. Pentru
calmarea acestor durerl sunt sufldente snalgezlce banaie sau
interventii chirurgicaie, in caz de hematom.
Durante profunde au mai multe cauze: -distensii viscerale ale
tubuiui dtgestiv r cpngestJe pelvlna
- colici abdominaie ■
- dureri legate de.dren, care poate fi prea profund, cudatsau astupat
..... In toate cazurile, rnedicul chirurg care a efectuat intervenfia
chirurgicala decide, conduita de urmat si prescrie analgezicela In cazul
dperatjilor pe membre, durerea este cateodata" cauzata de
unpansament prea strans sau Imbibat cu sange ori secrefii, Nu sunt
doritralndicatii fn a schimba pansamentul.
":BJluptaimpothya hsbmntei '
'\ "• 'Exista, fn1 zile'te noaitre, o iritreaga gama de hipnotice, prfntre
'care se gasesCcere ce pot fi admihlstnate fiecarui pacient peniru
•"aVqbtjne efectul dbrit. ■ frpplus, asistenta; medicala are
ialhdemand mijIoaGe proprii,
' corti arfi: ceaiurl calrnante, asigurarea unui climat de liniste etc'
; c)iupt&confrB'anxlet&ffi
Anxietatea preoperatorie, in faja necundscutului, reprezenlat
daaetulchirurgieaicd'htinuasl pdstoperator. Frlcadedurere.de
compflea^i/ de sehhele "face-ca anxietatea bperatilui si fie
prezenta.'^ r. <■
Aid Intepvine rolul moral al asistentei rnedicale, care vatrebul
safacaoperatul sa^aiba Tncredere in echipa de chlrurgl, tn echi-
pa de asistente medicale; sa-t faca sa Tnteleaga evolufja
postpperatorie si faptu! ca vindecarea va fi fara complicaji m
sechele. / -.i-
d)!upta hnpotrivacomplicafiildrpuimonate
«
 ■Lapersoanele fn vSrsta, persoaneie-cu obezilate saupaden|rl pulmonarh croniplj expusi - nu trebuie sa mearga singur, ci sprijinit de asistenta rnedicala ?i sa, nu
compircatlilor pulmonare prin staza secretlilar bronslce si-supralnfectiei este riecesara o profilaxie exagereze de prima data
^a
;ac.ji -prin: . - se va tine cont si de ce spune pacientul, dac§ vrea sa" mai mearga
sau sase opreascS
, - dezlpfectie nEKOfaringiana - -• . -' - dupa ce;nu mai vrea sa mearga, pacientut trebuie s5 se aseze Tntrrun
fotoliu.Tnainte de retntoarcerea Tn pat.
- evitarea frigului, Tn special noaptea-
- primul, sculat din pat al operatului. este considerat prima plimbare
- exercijii respirator!! de doua on pe zi
precoce. § culatui din pat pr,ecoce este indicat tn majoritatea
- obligarea pacientului sa sculpe, prbvocarea tusei prin ..tapping" (bolriavii dperafi pe
interventiilor chirurgicale
abdomen sunt Tnvatati sa-si mentjna pahsamenful cu rriaria Tn timpul tusei, pentru' a evita
- varsta operatului nu constituie 0 contraindicatie, la batrani vor fi
durerea)
astfej, preyenite si, compjicajlije pulmonale, si cele de decubit; la Gopii
- ajoeierea aerasolilor cu antibiotlce, cu aerosol! cu produse fluidizahte ale secretiiior
este Indicata plimbarea cat maUepede.
bronsice
- starea generate nu.este o piediceL nici.starea de stSbiciune, nici
. e) lupta contra distensiei digestive deshldratarea, nici obezitatea/hicivaricele - stari ce nu trebuie sa
Tpate iqterventiite chirurgicale.vabdominale sunt urmate de pareze intestinale, cu constituie o scuza, ci, dimpotriya, ia persoanele cu antecedente de*
retenjie de gaze si lichide intestinale. Acestea sunt, de obicei.de scurta durata, nedepasind 3 fiebita, plimbarea va. avail* Joe cftt.mal precoce ppsibii "..„. ;:
zile. - natura sau compiexitatea opera|iei nu Tmpiedica ridicarea din pat
Aceasta distensle abdominals.devine noclva cand se preiungeste si antreneaza precoce, care nu va fi. amanata din. cauza drenurilor, sondefor sab
Tntarzlerea tranzitului intestinal, tm-piedica o alimentajie normala si favorizeaza eviscerarea perfuziilor
postoperatorie. ' - exjstenta cpmp"lica|l.ilpr postoperatprii nu va interzice plimbarea,
Pana la reiuarea tranzitului intestinal, se practica tubul de gaze, clisme evacuatoare acolo unde este ppsibii
miciv$i repetate, purgative usoare care favorizeaza reiuarea functiilor intestinale; tuptA contra compiicatiilerde decubit 'In cazul unor interventii
De asemenea, se administreaza produse care favorizeaza reiuarea peristajtisrnului chirurgicale care necesita* imobilizare fa pat de lunga durata (ortdpedie
intestinal; sau. Tn anumfte cazurl, se instaleaza o;,as^iratie contirjuS 6do sonda ?i, tri specteT/la-batrani), survirt ^retiveht'cbfhp!iea|iiie'de decubit
gastroduodenala --escarele.
f) iupta impotriyastazef yenqase r. Important este ca acestea°sa fie preyenite, escara fiind ^ca'rtea de
Gu .toate progresete .terapiel, anticoagylante, accidentele tromb.ozei venbase.ram&n yizita" a asistentei medidareVPreyenlrea escarelor reprezjrita, a'cjlufiea
compllpalla^alorSsTn chirurgie. de' baz^ a asistehtei medicale Tn ingrijirea boinavilof irriobiilz aji.
. La bqlnayji Imobilizati -la p^jupta jp^pB stazei venoase se Vom puncta actiuniie care previn. aparfifia escarelor:
va..efe£tua;prin rniscSrf 'actfysa, at contracfji muscUlare statice ale - ienjerie de pat ?i de corp permanent rjkata, uscata ?i bine TrBi^flir
membreior inferioare, alternate eu. perioade de repaos §f^jHrfrnWlpe'pai . . . : . v .
(10 contracts succesiye - pauza), repetate de mat multe or! pe zi, ' ;-:mew||rierea curata |I. uscata a.pjMU, Th special tn regiunea .
prin tlexia.shextensia degeteior.de la picioars,.ffexia si extensia sacfocq^cigiariS ta incontineriji, dup§ bale, pielea se va unge, stlin^i
genunchilor. miscari de pedalare in pat,,antrenand si articulatia 'a'
c^pielea uhs s§ macereazS jtia! greu decat pielea uscala"
solduliii,,;. . . _ . - sqhimbarea de pozitie^upl orar - la fiecars doua ore ;—
: Scuiatuj.||iripatprecoce reprezinta metpda cea mai eficace pentnj, nj^yl'-replj^br excuse. e,scare[pr .,\kt.
preyen)rje^-c^mp.lipatRipr yenease> . . - foipslrea s^Sfilor antiescara, sau,.?p Ilpsa acestora, a bla-
In afara contraindlcatiilor, toft operapi se.vor ridica din pat Tn seara zllei inte/ventiei sau nii de oaie ' , .- • \ s-
a doua zi dirhineata. Aceasta ma-.nevr^slmpla este benefica sLdatorita-faptului ca h) rehldratarea
favorizeaza amplitudinea resplratorie, ventilatja pulmotiara, tusea si expec-torajia,
DupSlhfervenJii' chirurgicale, Tn -mod special pe tubul digestiv,
accelereaza reiuarea tranzitului intestinal si influenJeazS, Tn mod pozitiv, psihicul bolnavului.
alimehtatia^norrnala se reia-dupa% pefloada relativ lunga, Pana
inainte^de.^ ridica pacientul din pat vafi" necesar sa: • verificam daca nu prezinta
edeme ale membreior Inferioare ,v, - masuraWi tensiunea arterlala culcat'si apoi Tn ortostatlsm
L T
Ea teliMrea1 acestela^eSt'e necesar § a se administreze o ra^e
^Ridiearease: face treptati; Tntal' la war^ihea patului, Tsi balanseaza gambele, face un pic hidrica, etectrolitica si caiorica suficiehta acoperirii necesita|ilor
dsgimnaistica'resplratorie, cu bratele ridicate Tn inspiratle si cobbrate:tn expirajie cotidiehe: v
2
M
 Necesitajile de apa ale organismului sunt, in medie, de 2000- * 2500
ml/zi. Aceasta cantitate va fi furnizata sub forma de: ■ sonda: ■
- bauturi; cat mai repede posibil, in cantitate moderata la Inceput, 300 ml
ceai sau apa, Th prima' zi* adminlstrata cu lingurija, 500 ml Tn a doua zi,
1000 ml Tn a treia zi s.a.m.d. -perfuzii, rehidratarea venoasa completand"
necesitatea zilnica; se va t'ne cont de starea cardiaca si renala a operatului,
lar ritrriul picaturilor nu va fi rapid.
Perfuziiie venoase aduc organismului hecesarul de apa, !
electroiiti si caiorii. 1 i
Eficacltatea rehidratarii va fi controlata prin cantitatea de urinS >
eliminate* prin curba diurezei.
J
i) ajimentafia si realimentafia
in cazuriie cele mai frecvente, simple, de chirurgie obJsnulta, •-se va tine
cont de urmatoarefe principii:\
- bolnavui va bea atunci cand nu vornrta * .
1
- va manca dupa ce a avut scaun precoce sau dupa emisia.de 1 gaze ' \ ;
- nu va cdnsuma fructe crude sau gfucide Tn exces
In zlua operatiei, pacientul Va bea apa cu iinguri[a,
rehidratarea fiind coffipietata cu perfuZif. Dupa 24 de ore - ceai,
citronade si supa de zarzavat (numai zearha); jar a doua zi -
ceai, citrpnada Tndulcita, lapte.cu ceai si, de asemenea, zeama
de la supa de zarzavat; a treia; zi-r iaurt, fldea,* taJfel cu lapte,
piuredecartofi,biscuit*. . .,
\ gaseasca o asistenta m,BdjcaIa binevpjtoars^r^ eficienta, care Ti va
Dupa reiuarea tranzitului; came de pui, peste alb si se revine, I
treptat, la aiimentatia obisnuita. ;.
Nu trebuie uitat ca pentru a favoriza reaiirnentatja, alimentele i
trebuie sa fie calde, bine prepar,ate^,prezeptate estetic si Tn f
vesela foarte curata, Tnsojite de amabiljtiitga" si bunavoinja \
asistentei medicale. ' '
i'
; In cazuri speciaie, realimentatia Jeste dificila. O anorexie \ rebela sau
varsSturile pot Tmpiedica reiuarea alimentatjef. In \ aceste cazuri, alimentele
vpr fi mixa^^me^eie vor fi servite Tn : cantitaji mici', repartizatejn
s£se-sapj:e reprize $i se vor afege 1 alimente cu valoare calbricS mare, cum
ar fjr qrema de iapte, conbentrat de (apte, bu Thtreg, zahar
(l/OO'de^caiorii).
In cazul alirhentafil1 prin sonda nazala permanenta, se vor folosi solufil'
nutritive ce ajung pana la! 3000; de caiorii. De exenipfu: ou crtid,■
iapte/zeama'de carhe.'carne'mixata (Tn cantitatj mici), cacao, zahar, sare -
ttitul adrninistrat pe sonda. Cateva precautii pentru aiimentatia prin
- ritmul squrgeriiMichiduiui trebuie s^'fieiacelasi ca ia perfuzie
- se testaazfi, treptat, toie.ra.nta la aiinienteleintrbduse
- alimentele trebuie rnentjnute-Ia temperatura porpului
- la sfarsit, se va introduce apa, atat pentru cur&tirea sondei, cat si
pentm a se administra necesarul da„ap,4 ■
Acestea au fost, In rezumat, Tngrijirile generate acordgte
operatului de catre asistenta medicala.-k-interveniiiie chirur gjcale de
gravitate medie, rolul asistentei este relativ simply. _j devine complex:
si de o important^ fundamentals in infBrventl|'(jB gravitate mare.
;
IV. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN
PERIOADA POSTOPERATORIE
- Pentru pacient, roiul asistentei medicale este important $ ^ lunga
durata atat Tn pregatirea preoperatbrie, cat si dupa |nter.
j
ventiachirurgicala- ' ■* '
- Daca preoperator rolul sfiu< a fost de a pregati falc^i^^
.pacientul; postoperator, rolul Important ec-nsla. Tft ;^isiararea
restabillrii. complete, pana ia starea anteripara lnteiverij|ej chirurgicale
^s < ,
- LaTrjtoarcerea din sala de operajie^ .pacientul va teebai^
face sa tnjeleaga ca este acolo pentru a-i ajuia $1 pentru a-l determina
i sa se ajutesingtin facandu-i, as^ mai simpla vindecarea
- Asistenta medicaid, VA LUCRA cu capul, suiletul si mainile, ?j PROPRIA
constlintair nelasand nimiala voia-IntamplM $i neolnj. land sa
transmitacel mai.mle^detaJiu colegelor cs-i urmea2^n
- Operatui este o persqariS de^echilibriatS jtemporar, exdusa d8 la
viat^. fizica normal^ si foarte ;vulnerabiIa j.T| ..
?
- Pentru aceasta, asistenta..medicaid va^a-dovadS da 1^ I'igentjisi
abilitate^Tn mpmentul Tn,carepacientuiseretntoarcein salon /
. .. ■< . .
- Ea ya trebuLsari ASJGUREJCONFBRTTIL, cajmul.din jurul aSu, sj .
^educe" famijia, sj5l cairneze arwie^iea cogjagjoasa a rudelor sj
prietehilor, sa ijitiii^ze^eu tact, timpul' yigte1|r \
- Aliharea tuturi>f sutj^rtjeipr.^(ib».i^.ff%e va fi obiectlvul principal
fh't^ri^f^'pip^l^^^J^1" . ' , ,
 {
- Cu biande^e si"^n^J^^i|ecdt> d'atS, gesturile sicotnpof. tamentyl'ei
vor b^''i^.r^iui;'uri.^kl ^cfescut (to confon Tncredere Tn echipa de
Tngn^efprecurn si un ciimat favorabj refacerii
- Acest ciimat deJ Tncredere si sigu^anta'creat In penoadj
preoperatorie:Va'Ti:expl6atat la MA^rMtfmTHperioadaposiopg. ratorie
• ...v • -o •
-. Anxietatea-operatului/antreneaza, de cele mai multe orL neincrederea si
judecarea.gresita a evolutiei postoperatoril

143
 - Devotamentul, amabilitatea, discretia, abilitatea, sunt atuuri majore care
nu trebuie sa lipseasca unei asistente medicale si care vor completa, Tn mod
fericit, cohstlinclozltatea profesionala, cu scopul bine precizat -
reTntoarcerea pacientului la viaja normaia
- Pacientul poate avea nevoie, de asemenea, de asistenta reii-gioasa, sa
doreasca sa-sf continue rugaeiuriile sau obiceiurlle si singura care Tl poate
ajuta, fara ostentafle este tot asistenta medicals
- Neuitand nlcfodata ca hipertrofia tehnica transforms bolnavul in maslna
si asistenta medicaid Tn mecanic, aceasta Tsl va duce la Tndeplinire rotul ei
mala can dmtitatfl. d brii-, "..
r - Muncg I or este ingrat5,$j obosjfoare, in p^
^apt4l£ic£ nurrt|rutH^asisfeWte ftt'PN^f |m > r£nd datorfta
lucru stlut si de.. pacient,rcare nu va trebui 5^c^ri4rMrda
nesiguranja, IaK^:aT;dlo1l^^nd, pentru Ca rf sfe simta Tri
devin agitata ahxi6£i § i Irisoftlffla este frecvent p^tea opera*!"
• b. Reiafiiie cu echipa chirurgicale 2erit3.

moral, fara de care o revehire este posibila, dar foarte greu - Chirurgii si asistenteie medicale formeaza o
* a. Relapile in echipa de fngrijire *. cert pe o scara verticala, dafcare, fn mob" sityata
RelatJile
• Asistenteie medicale asigura ingrijire 24 de ore din 24. He luereaza Tn
namf^'Pa - si civTlizat,' ar
asistentei trebui sa fie si peorizontaia *
ture de zi si de noapte, lar bolnavul trebuie Tngrijit permanent, cu aceea$i
medicale cu '-' Asistenta medicala vafr'foarte atentlfn
corisfilheiozitate "\
membrii
echipei sf cu
- Injelegerea, toleranja, comunicarea si indulgenta sunt indisperisabile strtdteje si puridualitateVa^turbrihdica| . cu
Tntre toate asistenteie medicale, din toate turele, pentnj bunul mers al
medicui serviciuiui
chirurg • Asistenteie medicale din tura de dim/neata"
Tnainte !de vizita chirufgulul; aiisienfe m|a[tai£ -^^iiiia
- Au avantajul de a cunoaste mai bine pacientul si echipa chirurgicala si de
zilei precedente, pentru fiecare bolnavHar ffajjte nota
a executa nsele mai importante Tngrijiri din tirnpul zilei bilahKit
(pansamente.perfuzil, procedeede reanimare etc.) avea asupra ei: : •; •- ^•Vjzjtei, 'va
- Lor ie revine safcinade a irrforrna $i colegele din tura de dupa amlaza si V^Puh---->« • ..."
de noapte, comunicandu-le hotarSrile si observafiile medicului chirurg, - cajetul 'de rajibarle Hirt^jQa?
stabilfte de acesta'la vizita sau Tn tirnpul zilei. - rezCiltatele
- Ele vor fi acelea care vor stabili un dialog' pozltiv cu colegele drri tura respectiv'a
dedupS1 amlaza si cea de noapte si, totodata, vor avea grija sa hu lase Tn
seama coiegelor din celefaite ture Tngrirlji care pot fi efectuate dfmineaja.
- Lipsa unuf dialog, Vrte'htalitatea' de. gef&il „lasa asta pentru
dupa^amiaza'^si aiserifa Tnfeie^erii si cornunicarii Tntre cotege sunt' vreb nemultumire'reWntoa^ bW^W
Vesfrtitite de catre p'aciertt, ce,ea ce poate duce la
!
^stra.pentm^.ny^^ cu pacj.entul, jnpe
impostbiliy[f^a\^^J^)3ddi^actIy^ a ^cesttiia layinidecare. cSnd &;f&f£Jty$a&^w ! 7«

-. Asistenta/ rne#<^|£^%.:tura de zi va avea grlja sa lase ephipeldf

precede^ . ^-f^^MTAUIA examinanibr
urmatpat'e njaieriatela necesare pentru Tngrijiri prevfi-zute §1. neprfivaz;ute. din zluCIlS:
Astazi nu ar trebui sS existe „dulapuri Tnculate".
-,f3acal are
- Asistenta medicala de zi ya transmite planul de Tngrijire atat Tn scris,
chinirgului, ya^
detali.at, Tn caietul.de rapoarte, cat si comunicat verbal.
cilci un caz, c_u: papj^htuj, jf^^nd/^^u^^^jb'li'm ^spujie.civilizata $\
* Asistenta medicala" din tura de dupi-amiazS si noapte dib^tt^^i^jl^iSip^ ^^^''pijllfr-o'
- Amabilitatea si omenta vor trebui sa le cahacterizeze pentru a nu se
transformaTn.cerberi sau Tn persoane, carls, la intrarea Tn ^numitor
tura administreaza sedative fara motiv, pentru ___________ pptiyi
pace". Eie vor trebui sadiscearnadacasuferinfei?vea finiste si chlrurgipala, jn a^greri^iit^eia.ire^uipl rgML.
^'navului este
144
rnjca, dar esantia!|; \^WcS'rGtlJl

145

Pregatirea pacientului pentru
explorari
f
radiologice
Razele roentgen: oscilajii electromagnetice cu lungime de unda cuprinsa Tntre;
10-8 si 1Q-12 m, produse Tn tuburi speciale; avand .mare putere de patrundere.j
strabat corpurlle solide, inclusiv cprpul omenesc.fiindabsorbite parjlal si diferit de]
Jesuturi silorgane, in fupcjie de cqmpozijia lor chimica; de, exemplu, sistemul ososj
avand mult calciu si fasfor, are un coefipienlVde-absorptJe mai mare, muschii si;
organele-sparenchimatpase au un coetipient de,,absprbj;e maj mic decat eel a|
oaselor, dar mai. mare decat a! plamanitor care, fjirid. ptjnfde aer, ie permit
traversareaaproape integral. ' ., , x
v (
Imagines radioscopies: imagine formata pe un.scran fluorescent de razelej roentgen.lcare au
proprietatea de a produce zone difeme ,de tluorescenja, in functjei de intensitatea incidenta
peecran, dupa gradui'de a^sorbljle'al organelor traversatej prin tnlocuirea ecranulul fluorescent cu
o piaca fQtpgraflc^,(film radiologic), razele; roentgen proiectate impresioneaza. diferit
emulsja/fptesehsfbiia de pe aceasta si se objine o imagine fotografica,a regigrijjpr
exan^n^^r^^'n|gia.:
Examenul .radiologic permite/studiui;mprtpiofiiei si al. Jujict)onarii organelpfj
interne, compie'tand alte rrietode.de, jrYve&igatfe. Tri unefe |)juatji - fracturi, luxajl||
calcutozeietc. -,.examenul radiologic:este mijlqcul ,de dla^hpsjic diferenjial si del
confirmare a uno.r iftbdiftbari anatdrhb-fuo^ipnaieate orgaViipiofc &xp!orate.
Metodele radiologies de examinare. ^t\i: radjQscc/pia = ejiaminarea orgaheloij sub ecrarf da
o imagine dinamicS; r&cffogtaffa » foio^alll^l^gmll radiologics pe] film radiologic; de^i este'
d metoda'' statica de; examiriare, permlte controluf comparativ cu 'Imaginl
;
arif^rloafe,aiei'aceluia^l organ, ap'arat et&;; radtokimografla 4 fixarea pe
fii^radlologiaa^rhT^aHlor unor organs'{inima' § 1 vaseie mart); tomografii = fixarealimaginii
radtd^raflcV a unui s^ur'sfejdM-o' baafe;;* organismului (se] evitS posibiiitatea erdrilor Be1
Irtter^fetaVe1 ca"urjiftafea su^r^nedi imaginilor datej-de diferite straturi ale regiunii examinate);
radidfbiografte £ fo'fografierea imaginif radiologice pe fllme de dfmensiuni reduse ( 7 x 7 sau 10 x
10 cm); es!e folosifaln examinable profilactice ale colectivitajilor pentru depistarea activa si precoce
2oe
[
a tuberculozei pulmonare etc.; roentgenocinematografia = fiimarea imaginilor pe ecranul
radioscopic sau direct, fara intermediul ecranului radiologic (se obtjne o imagine radiologics
dinamica, care evidenjiaza mlscarile normale sau patologice ale organelor! examinate);
roentgenteteviziunea = televizarea Imaglnii radiologice, ca imagine statica sau clnematografica
(imaginea poate fi urmarlt& simultan de mai multe persoane).
Masurile generate de pregatire pentru explorari radiologice vlzeaza: - pregatirea psihica a
pacientului (se va explica pacientului necesitatea examenului si condijiile in care se realizeaza);
; - pregatirea fizica a pacientului, corespunzator aparatuiui, sislemului sau brganului care
urmeaza sa fie expiorat;
{ -Tndepartarea b&iectelor de imbracaminte radioopace, care pot cauza grese I i de
linterpretare a imaginii radiologice (nasturi, margele, medalioaneetc.); ; - tnsojirea pacientului
la seVvicjul de radiologie, unde va fi ajutat la dezbracare, [Tmbracare; susjlnere etb.
j - cbmpletafea biletului de trimitere jientru examenul radiologic cu datele Jjpersonale si
I
despitalizare;din ahamnez§,!rezuitatele mai Impdrtartedelaborator si 'jexamenul cerut (se poate
duce foaja de'obsenVatie); -! - protejarea proprie fata de sursa de raze roentgen1 si de
pacien! (deving surs£ |jcand este sub influenja razelor roentgen) cu sort 9' manusi spedale; **
- asigurarea unei temperaturi optime (20°) Tn camera desxamenracfiologic;
~ folosirea de ochelari fumurii cu 10-15 minute inalnte, pentru realizarsa unei
liaddmodari Imediate la semiobscuritatea din serviciiil de'MDIDLOGIB, d^lS unde
bonditia de dotare o cere. •"■ '
PREGAtlREA PACIENTULUI PMh*RU
ffirfloRAREA RADIOLOGICA A SISTEMULUI
OSTEO-ARllCULAR
Explorarea radiologics a sistemului osteo-articular |'se
efectueazaide.cStraJ .medic'prin radlbgrafih dRTre^
|.{interpretarea)^radlografiilorvBe face^Ia^negatoscGp>
|(«g-32).
|'=-?^Scdp: studierea mdrfologlei ostilui si functionalityT | unor
[ articulatii osoase din sistemul^osteo-artltitilar'"'5 |p.entru stabilirea
diagnosticului de fuxajle, fractura-saur, S; ^te afecjiuni
caremaodiflea structura osuSui -(ex. tumorS. N ^ sau distrofie
osoasa).
Pregatirea ^-se anunja pacientul §i i:se' ^lica^hecesititea tsts&i^&Cff^ si condijiile
psihica a pa-<! iff care sV;^Mdueazaf|^a^ihare^ in obsfenV p ^'ajutomFuhora^a''^
clentulul - :icC
•*&* { *J-sfz.*t
ZG146
' J ' . i -.r-i-.r, ______ ^ r - in timpul examenului radiologic se ajuta pacientul sa ia pozijiile cerute de
-■ medic. Sugarii si copiii mici se fixeaza prin Tnfasare pe un suport de scanduri
sau se suspenda Tn hamuri {pentru a nu se iradia persoana care l-ar susjlne)
Pregatirea . ■n se dezbraca regiunea ce urmeaza a fi axaminala
i
fizica a - la'ifemei, parul iung.se,feag&pe crestetulasaputui ingrijirea - pacientul va fi ajutat sa se Tmbrace; dupa. terminarea examenului
.>-pacientului -;se;TndeparteazatmSrgele!e sjjanpsp^rele.de^la gS,^urp., §j .^i^teie pacientului dupa radiologic, va fi condus ia pat |
radiqppa^e^in^U^nar ,! j;'.; ( ~t~
1 .-■ - ' s e Hdica pansamentul
examen - se noteaza Tn foaia de observatie examenul radiologic efectuat, data
(daca 'exjs^) cje.pe regiurjpa'. urmeaza a.fiexplorata _ PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU BRONHOGRAFIE
"
Pregatirea - medicamentele sedative (fenobarbital, atropina), anestezice, sonda Metres
- .unguentefe.sau altejorme medicamentoase;sefndepajteaz^
materiatelor sterila (fig. 33), substante de contrast (lipiodol sau todipin - liposolubile si
prinspajarecuajcoolsauoenzlna "
T , daca.memi)njlr.examioat nu ppate fi menfinut faUatele Tn pozijia
necesare ioduron B sau diiodonul - hidrosolubiie), expectorante si catmante aie tusei,
necesara, se yorfolosi atele iransparente pentru raze X scuipatoare ;
Pregatirea psihica
- se administreaza pacientului un medicament anaJgezic, in cazul Tn care
a pacientului
— se anunfa pacientul si i se explica necesitatea tehnlcit i
miscarile fi provoaca dureri: fracturi, luxajii, artrite acute) - se anunta pacientul sa nu man§nce Tn dimineata examenului
- se efectueaza o clisma evacuatoare, Tn cazul radiografiilor oasetor
Pregatirea fizica a - cu 1-3 zile Tnainte, se /r^
bazinuiui; nu se executa fn traumatisme recente
pacientului administreaza pacientului jHr f
- se administreaza substanje de contrast dupa ce Tn prealabil s-a facut s a
testarea pacientului, sau se umple cavitatea articuiara cu aer sau oxigen,
medicamente expectorante ^* 1
- in ajunul examinarii se S' 1 !
pentru evldenjierea cartilajelor articulare - daca rnedicul solicita
- se ajuta pacientul sa se aseze si sa pastreze pozitia indicata de medic Tn
administreaza o tablets de B Jjf f | ' fenobarbital
functie de regiunea ce se examineaza
sau alte me- I| § 1dicamente
Ingrljlrea dupa ~ se ajuta pacientul sa se ridice de pe masa de radiografie si sa se Tmbrace
similare 11 ™
- cu o jumatate de ora | " | Tnaintea examenului, se |
tehnica - pacientul este condus la pat
- examenul radiologic efectuat se noteaza Tn foaia de observatie (si data)
8 administreaza atropina iff |
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORAREA RADIOLOGICA A
J(pentru a reduce secrejia 1 || jj
ORGANELOR TORACICE
8 salivei si a mucusului din 0 | J
. JJ caiie respiratorii) si medi- m « ft In camente
Organete toracice (inima, plamani) sunt explorate radiologic prin radioscopie, radiografie,
bronhografie, tomografie, klmografie etc.
calmante pentru U H j
- pacientul va fi ajutat sa se w || M \ dezbrace si
Scop: studierea morfologfei si functionalitatji plamanilor, a modificarilor de volum si de forma aie
inimii pentru stabilirea diagnosticum {tumori pulmonare, atelectazii, modificari topografice si de
va fi asezat Tn U f| M decubit
calibru aie bronhiilor etc.)
dorsal, pujin in- |j IJ All clinat
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU RADIOSCOPIE, RADIOGRAFIE
spre partea care tre- I| j? IE I buie injectata
^ y 1
Pregatirea psihica - se anunfa pacientul, explicandu-i-se conditiile Tn care se va face - rnedicul efectueaza anes- a b o
a pacientului examinarea {camera Tn semiobscuritate) tezia cailor respiratorii (reu- Fig 33 _ Sande pentru bronhografie - \ Slta
- pacientul va fi condus la serviciul de radiologie examinarii depinde de model Metras (a); b - mandrinul sondei; calitatea
- se explica pacientului cum trebuie s& se comporte Tn timpul examinarii anesteziei), intro- c-sonda cu baton da compresiune j
(va efectua cateva miscari de respiratje, iar radiografia se face Tn apnee,
dupa o inspirajie profunda) duce sonda Metras Tn arborefe bronsic si apoi substanja de contrast usor
Pregatirea fizica a - se dezbraca complet regiunea toracica (parul lung al femeilor se leaga pe Tncalzita, Tncet, cu o presiune moderate
pacientului crestetul capului); se indeparteaza obiectele radtoopace - Tn timpul injectarii substanjei de contrast, pacientul va fi ajutat sa-si
- se asaza pacientul Tn pozijie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele schimbe pozijia (decubit ventral, dorsal, lateral drept si stang)
aduse Tnainte (fara sa ridice umerii) Tn spatele ecranului, cu pteptul apropiat - Tn timpul examinarii radiofogice, se asaza pacientul Tn pozijia
de ecran sau de caseta care poarta filmul Trendelenburg (pentru a se evidenjia si arborele bronsic din parjile
- cand pozitia vertical^ este contraindicata, se asaza pacientul Tn pozijie superioare aie plamaniior) apoi se asaza pacientul cu toracele moderat
sezand sau Tn decubit ridicat, pentru a se evidenjia bronhiile mijlocii si inferioare

2oe ZG147
ingrijirea; - dupa examen, se ajuta pacientul sa se Tmbrace si va fi condus la pat Partlciparea la - pacientul (dupS ce si-a dezbrScat toracele) este condus sub ecran, unde
pacientului dupa - va fi avertizat sa nu manance si sa nu bea timp de 2 ore, pana cand examen i se ofera cana cu suifatu! de bariu (pregStit Tnaintea examenulul)
tehnica Tnceteaza efectul anestezicului - ia comanda medicului, pacientul va Tnghiji sulfatul de bariu dizolvat ?i
- va fi atenjionat Set colecteze Tn scuipatoare substanja ..de contrast care amestecat cu o lingura de iemn
se elimina prin tuse; nu se Tnghite, doarece. produce intoxicajie cu iod - dupS terminarea examinarii, pacientul este ajutat sa se Tmbrace si este
condus la pat
- pacientul este readus la serviciul de radioiogie. (conform indicajiilor
a ATENTIE:
medicului), dupa 2, 8, 24 ore, pentru a se urrhSri sub ecran evacuarea
- refularea substanjei de contrast si patrunderea ei Tn stomac trebuie evitate, deoarece poate fi stomacului, umpierea intestinului subjire si a colonului
resorbita, producand intoxicajii.
- ia 2 ore de ia mceputul examinarii, pacientul poate sS manance
Ingrijirea - se administreazS un purgativ (o lingurS de ulei de parafinS) dupS
pacientului dupa terminarea examinarii
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORAREA RADIOLQGICA tehnica - pacientul va fi informal cS va avea scaunul colorat Tn alb
GASTRO-INTESTINALA

Examinarea radiologics a tubuiui digestiv se efectueazS dupa administrarea unei substanje de

contrast pe cale orala sau rectala.
Scop: studierea morfologiei si funcjionalitajii organeior tubuiui digestiv pentru stabiiirea
diagnosticum (gastrite cronice, ulcer gastro-duodenal, tumori ale tubuiui digestiv), Examinarea
radiologica este contraindicatS la pacienjii casectici, Tn stare gravS, adinamici, care suferS de
tromboze, iieus, Tn perforajia tubuiui digestiv cu hemoragie gastro-intestinala acuta, Tn
peritonitS acuta, precum si la femeile gravida Tn prima jum&tate a sarcinii.
pasta omogenS, ia care se adauga apS rece p&nS la 200-300 g,
amestec&ndu-se cu lingura de lemn
Pregatirea psihica - se anunja pacientul cu doua zile Tnainte, explicandu-i necesitatea
a pacientului tehnicii si importanja ei pentru diagnosticul bolii
- se explica pacientului tehnica de investigate
- se anunja pacientul ca Tn dimineaja zilei de examinare nu trebuie sa
mSnance
- se atenjioneaza pacientul cS nu trebuie sa fumeze, pentru ca fumatul
mareste secrejia gastricS
- se informeazS pacientul privind regimul alimentar pe care trebuie sa-l
respecte
Pregatirea fizicS a - se administreaza pacientuiui, cu 1 -2 zile Tnaintea examinSrii, un regim
pacientului alimentar neflatulent §i usor de digerat, format din supe, oua, paine prajita,
unt, fainbase, produse lactate
- seara - Tn ajunul examinarii - se efectueaza bolnavului o clisma
evacuatoare
- Tn ziua examenulul, dimineaja, pacientul este condus la serviciul de
radioiogie ,

2oe ZG148
 {

Pregatirea - sulfat de bariu 150 g sau un pachet original (sulfat de bariu pentru
instrumen-teior roentgen); canS sau pahar, apa, lingurS de lemn, purgativ (ulei de
si mate-rialelor parafinS)
necesare - se pregateste suspensia de bariu: cete 150 g sulfat de bariu se amesteca
: cu o cantitate mica de apa calda" pana se objine o

■ RETINETi;
- reusita unui examen radiologic al organeior abdominals depinde de
pregStirea fizicS, prin regim alimentar, a pacientuiui.

210 211
 protecjie pentru a nu fi expu$i iradierii.
■ ATENTIE: - se pregateste clisma baritata
- la copiii mici, gustul bariului se corecteazS cu cacao sau ISmSie; se administreaza cu lingura; la Pregatirea - se anunja pacientul cu 2-3 zile Tnainte, expiicandu-i-se necesitatea tehnicii,
sugari, bariul se preparS cu ceai sau cu lapte si se administreaza cu biberonul pacientului si i se administreazS un regim alimentar de
- cantitatea de suspensie bariu/apa in diiujie 1:2 este: 100 g pentru sugari; 100-150 g pentru copii crujare neirilant, neexcitant, nelermentescibil, neflatulent format
mici; 150-200 g pentru copiii mari din:branzade vaci, smantana, ouafierte, carne slabafiarta, orez fiert, pSine
- cu 2-3 zile Tnainte de examenul radiologic gastro-intestinal se va evita adminlstrarea de uscata i
purgative si se va suspenda admlnistrarea medicamentelor cu conjinut de bismut, iod, tier, calciu - cu o zi Tnaintea examinarii, se administreazS un regim hidric cu piureuri
sau bariu pe cale bucala (acestea Tmpiedica vizibilitatea organeior de examinat) - se efectueazS, dupS masa, o clisma evacuatoare si apoi,' se
- nu se executa sondaj gastro-duodenal Tnaintea examenulul' radiologic (iritS mucoasa si administreaza mai tarziu douS linguri de ulei de ricin (clisma singurS
produce o hipersecrefje nedoritS) elimina numai resturile de materii fecale din rect si sigmoid)
;
- se conduce pacientul la serviciul de radioiogie; va fi ajutat sS se
Substanja de contrast poate fi introdusa Tn tubui digestiv si prin alte metode:
dezbrace si va fi asezat pe masa de examinare ;
a) direct in jejun prin sonda duodenal^ (Einhom); Tnaintea sondei se controleaza sub ecran
- i se efectueazS clisma baritatS, dupS metoda obisnuitS a dlsJ melor, si se
radiologic; cand diviziunea 75-80 ajunge Tn dreptul arcadei dentare, substanja de contrast se Tntrerupe de cate ori boinavul are senzajia de defecare
introduce cu ajutorui unei seringi prin sondS direct Tn jejun; \
b) fracp'onat, pacientul fuand din 10 Tn 10 minute c a l e o TnghiJiturS din substanja opacS; - se Tntrerupe introducerea substanjei de contrast cand bariul a ajuns Tn
c) metoda contrastului gazos pentru examinarea stomacului se realizeazS prin insuflarea de cecum
aer Tn stomac cu ajutorul unei sonde sau prin administrarea unui amestec gazos {acid tartric si - se Tnchide rectul cu sonda Strauss, dupS insuflare cu pompS de aer si
bicarbonat de sodiu). dupS introducerea substanjei opace i
- medicul examineazS radiologic modificSriie anatomice ale colonuiui
\
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXAMENUL RADIOLOGIC Ingrijirea dupa - se solicits pacientul sa elimine substanja de contrast (dupS terminarea
tehnica examinSrii), iar daca nu reuseste, i se efectueazS o clisma evacuatoare
AL COLONULUI - - se efectueazS toaleta regiunii perianale, apoi, pacientul va fi ajutat sa se
Tmbrace ?i sa se instaleze-comod Tn pat
Examenul radiologic at colonuiui se poate tace: pe cale bucala" {dupa1 examenul radiologic al - se noteazS examenul efectuat Tn foaia de observajie (inclusiv data)
stomacului si intestinuiui) sau pe cale rectala" (irigoscopie).
DacS nu se examineaza decat colonul, la indicajia medicului se administreaza o doza de
suspensie baritata cu 8-10 ore tnainte. ■ ATENTIE:
Irlgoscopia: examinarea radiologics a colonuiui prin umplerea pe cale rectalS cu substanja de • substanja de contrast introdusS prea rapid sau sub presiune provoacS dureri, spasme ale
contrast-Scop: observarea modificarilor anatomice ale colonuiui; aceasta examinare necesita o colonuiui
pregStire foarte buna a pacientului Tn sensui evacuarii complete a colonuiui de materii fecale si • substanja de contrast introdusa la Tnceput fn cantitate prea mare poate sS deranjeze
umpierea lui cu substanja de contrast. explorarea porjiunii recto-sigmoidiene (dupa ce suspensia de bariu a trecut prin sigmoid, se
Pregatirea - instrumentar necesar efectuSrii clismei (vezi ..ciismeie"), purgative, poate mSri usor presiuriea)
materialelor si sonda Strauss, substanjS de contrast, sulfat de bariu Tn suspensie (300-500 • Tn ziua examenului, pacientul nu va consuma Iichide, nu va m&nca, nu va fuma (Tnainte de
Instrumen-telor g Tn 1000-1500 ml apa usor Tncalzita) sau sulfat de bariu (200 g) amestecat examen) •
necesare cu bolus alba (300 g} Tn 1000 mi apa Tncalzita, ulei de ricin, sorturi de

212 213
 - Colonul mai poate fi explorat radiologic ?i prin metoda examenului cu dublu contrast
Fischer. CSnd colonul se umple prin clismS baritatS (dupS terminarea acesteia) pacientu! va fi
solicitat de a evacua partial substanja de contrast sau Tnchizand rectul cu sonda Strauss, al cSrei
balon introdus Tn rect va fi umplut cu aer; se introduc apoi Tn colon 100 ml aer, cu presiune
moderata, sub control la ecran. Metoda necesita precaujii, deoarece aerul introdus sub presiune
poate perfora colonul.
PREGATIREA COPIILOR PENTRU EXAMENUL RADIOLOGICAL COLONULUI:
- se Instituie o pauzS de alimentajie de 12 ore, fara a efectua clisma sau administrare de
purgative;
- se introduce sonda la o adSncime de 5-10 cm;
- se administreaza 400-500 g substanja de contrast, conjinand 100-150 g sulfat de bariu; ?
- la sugari, 50-100 g substanja baritatS se administreaza' sub forma" de ctisma cu ajutorul
unei seringi.
i
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORAREA RADIOLOGIC* A
COLECISTULUI $I CAILOR BILIARE
Deoarece vezicuia biliarS poate fi vizibiia radiologic numai cand confine calculi radioopaci sau
se impregneaza cu substanje de contrast, pentru a objlne imagines ei radiologics se
administreaza substanje iodate, pe cale orala sau intravenoasa.
Coleclstografia: radiografierea veziculei biiiare (colecistului) umpluta cu substanjS de contrast,
administrata de obicei pe cale oralS.
Colangiografia: radiografierea cSilor biiiare (inclusiv colecistul) pline cu substanja de contrast
administratS pe cate IntravenoasS.
SCOP: iexaminarea formei, pozijiei, conjinutuiui, precum si contractiiitSjii (dinamicii) veziculei
OPAC1FIEREA VEZICULEI BILIARE PE CALE ORALA (COLECISTOGRAFIE)
PregStirea - pranz compus din oua, smSntSnS si unt cu paine sau 50 g ciocoiatS;
materialelor
cSrbune animal; triferment, substanja opaca (Razebii sau acid iopanoic);
antihistaminice
- materiaiele pregStite se transports langa pacient
Pregatirea psihicS - se anunjS pacientul si i se expiicS necesitatea efectuSrii tehnicii
si fizicSa - se administreaza pacientuiui cu 2-3 zile Tnaintea examinSrii, carbune
pacientului animal de 3 ori pe zi, cate douS tablete si regim hiperprqtidic
- cu 1-2 zile Tnaintea efectuSrii coiecistografiei se administreazS
pacientului un regim dietetic usor digerabii, evitSnd alimenteie cu conjinut
bogat Tn celuloza si hidrocarbonate concentrate
-Tn ziua precedents examenului, ia orele 12, se administreazS pacientuiui
un prSnz compus din ouS, smantana s\ unt cu paine (provoa.cS contracjii
putemice si golirea vezicii biiiare); daca acest pranz provoaca accese
dureroase, el poate fi Tnlocuit cu 50 g ciocoiatS sau cu un sondaj evacuator
212
biiiare, inclusiv descoperirea prezenjei de calculi radioopaci.
Contraindicafti: afecjiuni hepato-biliare acute, insuficienJS renaiS, reacjii alergice la iod,
stSrijfebriie. AstSzi, examinarea este TnlocuitS Tn mare parte cu ecografia.
- dupS masS se efectueazS pacientului o clisma evacuatoare cu ser fizioiogic
sau ceai de musejel cSiduJ, pentru evacuarea gazelor din colon
- sb testeazi toleranfa la Razebii: dupS masS, la orele 16, se administreazS
pacientului o tablets care se dizolva pe limbS; se supravegheaza pacientul
pentru a se observa daca nu are hipersensibilitate la iod
a. daca apar roseajS, senzajie de arsura, furnicaturi, tahicardie,
grejuri, urticaria, amejeli, stare de rau general, pacientul are
hipersensibilitate la iod si se Tntrerupe adminlstrarea
b. dacS pacientul suportS bine iodul {nu apar simptomele de into-
leranjS), la 20-30 minute se administreazS celelaltetrei tablete
Razebii, in decurs de 5 minute
- se asaza pacientul Tn decubit lateral drept, timp da 30-60 de minute
- Tnainte de a se efectua radiografia se efectueazS pacientuiui IncS o clisma
evacuatoare
- pacientul este condus ia serviciul de radioiogie (dupS 14-1 r ore si respectiv
10-14 ore, cand vezicuia biliarS se umple cu Sub_ stanja de contrast)
- pacientul va fi ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe masa de examinare.
In cazui In care vezicuia biliarS nu s-a umpiut cu SUD. stanjS opaca, se mai
administreazS 4 tablete de Razebii (^ 6 tablete de acid iopanoic), iar
examinarea se repetSa3-azi
- se administreazS pranzul Boyden (douS gStbenusuri & ou frecate cu 30 g
zahSr sau 50 g ciocoiatS)
- se efectueazS radiografii Tn serie, la intervale de 30-60-90 de minute
- pacientul va fi ajutat sS se Tmbrace si va fi condus ia pat
- se noteazS examenu! Tn foaia de observajie
ingrijirea
pacientului
dupa efectuarea ■ ATENTIE:
tehnlcii DacS se foloseste acid iopanoic, Tntre orele 18-20 se administreazS 4-6 tablets
acid iopanoic, cSte una din 10 Tn 10 minute, cu puJinS apS, fSrS a le sfarama,
dupS care boinavul va fi asezat Tn decubit lateral drept, timp de 30-60 minute.
De la administrarea substanjei de contrast panS la terminarea examinarii, pacientul nu va primi
mSncare, bSutura, medicamente sau purgative si nu vafuma.
OPAC/F/EREA VEZICULEI BILIARE PE CALE INTRA VENOASA (COLANGIOGRA FIA) ':
Pregatirea - Pobilan, antihistaminice, hemlsuccinat de hidrocortizon, medicamente de
213
materlalelor urgenja (gibcoza 'pentru perfuzii, Romergan, Noraftrinal), aparat de
necesare perfuzie, 'aparat de oxigenoterapie, seringa de 20 ml si ace sterile pentru
injecjii intravenoase; materiale pentru clisma
PREGATIREA PAGIENTULUI PENTRU EXPLORAREA RADIOLOGIC*
Pregatirea pslhlcfi - se anunja pacientul si i se explica necesitafea tehnlcii
A APARATULUI RENAL
si flzicS a r~ Tn dimineaja examinarii, se efectueaza o clisma evacuatoare

pacientului - pacientul nu necesita o pregatlre dletetica
Testarea toleranjel - se instileaza Tn sacul conjunctival al unui ochi o picatura din fiola
pacientului la Iod Pobilan (fiola de proba); Tn caz de reacjie hiperergicaCVTn decurs de 5
(aub-stan ta de minute apare o hipererriie corijunctivalS a ochiului respectiv sau prurit intens
contrast) - se injecteaza intravends fdatte lent .1 rnf de^ substanja si se
supravegheaza boinavul pentru a obserya dacS apare reacjie hiperergica
(roseaja si edem ai fejei, cefaiee^olspnee, grejuri si vSrsaiuri)
- daca apar semnele reacjiel, se Tntrerupe administrarea Pobilanului
r
* ^
- reacjia hiperergica se combate .urgent'cu antihistaminice, perfuzie
intravenoasa de glucbza, cu ^prartrinal, se administreaza oxigeri si se
ExRlgracea radiologics a rinichilor si cSflor urinarese efectueazS prin radj^g^fle
:renaia?s1mpia, pieiografle, urografin cistdgrafie, arteriografie, retropneufridpetlt&neu
<si altele. Aceasta explorare este deosebit de irhportanta pentru stabiiirea, la aparat,
I ia.dlagnpsticului TmbolnSvidlor; de asemenea, ea esje un.mijioc de evalua^a
rnetodelor de tratarnent utiilzate, medica|e sau chirurgical^ ajutand at^ipprea
<rezultatelor objinute,.,. '..5'
Scop: evidenjterea conturului rinichilor, cavitajilor pielocaliceale ale acesWfa; I jptecum
^i.a.cailor urinare; prezenja calculilor. radioopaci ?i radiotranspareoji. saua
Itumorilor,
..*
*...
^ "

anurija rriedicul rearrirriator j PREGATIREA BOLNA VULU1 PENTRU RADIOGRAFIARENALA SIMPLE j/

Ad minis-trarea - daca toieranja organismului este buna, pacientul este asezat pe masa L Radiografia renala slmpla: explora^ radiologics fara ..substanje. de^contrast care poate
sub-stanf ei de radiologics evidenjia conturul si pozijia rinichilor, calculii renali, ureteraii sau vezicaii radioopaci (care
contrast - se administreaza substanja opaca (Tncalzita la temb^ra^ra1' corpuTuf) conjin saruri de calciu)
foarte lent (Tn decurs be 10 minute): la aduij^o'fiola* W 20 mi Pobilan
30-50%; la copii, 1 ml sau 0,45 g substarp'acfl^ pe kilocorp Pregatirea -eSrbuneanimal; ulei de ricin; materialenecesareefectuSrfrunei clisme
",r' materfalelor evacuatarii
- dupS terminarea injecjiei se executa radiografiile. Cal'le5 Intratiepatice si necesare
extrahepatice se opaciflazS Tn 15-30 minute;" dacS pe filrriele executate nu Pregatirea psihica -se anunja;pacientul si i.se explica importanja tehnicii:peotru stabiiirea
apar vizibiTe calle billare7 lalo de" minute dupa terminarea injecjiei, se a pacientuiui diagnosticum ■ - se explica pacientului
administreaza 2-3 iihgfirF
:
strop de codeiha 2%„ (Tntr-o singura doza) ■ tehnica investigate! -$i regimu! alimentar rieeesar pentru reu^itaaqesteia ■
- • -• 0 . :>P^m4 "
ingrijirea ., - pacientul va-ft ajutat.sa se Tmbrace, va fi pp'ndus-Tn salon-si, instaiat Pregatirea - cu 2-3. zile fnalritea exarniriarii, pacierituf va consunia^UriYeglfVj. -fSra
pacientului dupa comod Tn.pat '.. , .. -se ailmitntarS a alimehte care conjln cblulozS si dau rezlduuri rbblte (fr^ctfe,
noteazS examenul Tn foaia de observajie pacientului legume sf iarzavaturi, paste fairieaseVpairie)^i ape ^az^a^e^-,^
tehnica
- Tn ziua prefcedenja exapieriului, pacientul ya consumaiih r|gim hidric (sup
■ ATENTIE: §; itmbhafje, cteai, apS hegazoala): " " ' '}
- se administreaza sirop de codeinS imediat dupa injectarea Pobilanuiui la bolnavll cu - In seara precedenta, pacientul va consuma o cana cu ceai si paine
colecisJectomie?sau la care coiangiogratia se repeta, prima fiind nereusita; Tn acest caz,
1
prajitS.
radiografia se executa dupa 30 de minute;
- inaintea examenului pacientul nu mananca si nu consuma lichide. Dupa
-prSnzul Boyden (doua gaibenusuri crude amestecate cu zahSr) se administreaza ■ dupa
examen, bolnavui poate consuma regimu! sau obisnuit
exeGutarea radiograffei {ihdiferent de calea folositS pentru substanja de contrast), avand
sooput-provocarii=cbntracjieirveziculei biiiare;, efectuSndu-se; radiografii ulterioare Tn serie,:la Pregatirea - cu doua ziie Tnaintea examinarii, "se administreaza carbune animal si
intervaie.de timp de 30^6O-90.minute{. > « f medlca| mentoasa triferment cate doua tablete de 3 ori pe zi
- nu se administreaza pranzul Boyden la pacienjii cu colecistectpmle, cucajculozS a pacientului - Tn seara precedenta zilei de radiografie, se administreaza doua linguri
Miliars, boala Basedow, Insuficienja renala acuta, icter. I de ulei de ricin

212 213
Atentiel - Tn dimineata zilei examinarii, se efectueaza o ciisma cu. apa calda. Aerul
din tubul irigatorului trebuie compiet evacuat pentru a nu fi introdus Tn
colon. Inaintea executarii radiografiei pacientul Tsi va goii vezica urinara
(sau i se efectueazS un sondaj) si se controieaza radioscopic daca mai
exista aer Tn intestin
Participarea - pacientul este condus la serviciul de radiologie \
- va fi ajutat sa se dezbrace si sa se aseze In decubit dorsal pe masa
ia examen
radiologics
T
Ingrijirea - dupa efectuarea radiografiei, este ajutat sa se Tmbrace, sa se Tntoarca
pacientului dupa Tn salon, unde va fi instalat comod Tn pat
tehnica - se noteaza examenui Tn foaia de observatie
- daca toieranta organismului este buna, pacientul va fi condus In sala de
cistoscopie, unde va fi ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe masa de
examinare
Administrarea - spalare pe maini cu apa curenta si sapun
substanfei de - sub controiul cistoscopului se introduce sonda Tn ureter ,
contrast - se introduce substantia de contrast usor Tncaizita, 5-10 ml Tn fiecare
parte cu presiune mica
- bolnavui se transports, pe targa pe masa de radiografie
ingrijirea - dupa terminarea radiografiei se Tncearca sa se extraga - cu o seringa -
bolnavului dupa substanta de contrast
tehnica - pacientul va fi ajutat sa se Tmbrace; va fi condus Tn salon si instalat
comod Tn pat
- se noteaza examenui efectuat Tn foaia de observatie

■ ATENTIE:
- Pieiografia se executa Tn condijii de asepsie perfecta.
- Substanta de contrast trebuie usor Tncaizita pentru a nu produce contracjii spastica reflexe ale
bazinetului.
- injectarea substanjei de contrast se face cu presiune moderate (alftel, produce rupturi ale
bazinetului sau reflux pielorenal).

212 213
 PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU UROGRAFIE
■ NOTA:
- Tn caz de urgenta, radiografia se poate executa fara pregatire prealabila a pacientului, dar Urografle; metodS curenta de examinare morfofunc^onala a rinichilor si caifor urinare,
reusita este Tndoielnica. utiiizandu-se substanje iodate hidrosolubile administrate intravenos.

Pregatirea - toate materialele prevazute pentru o radiografie renaia. simpla; substanta

materialelor de contrast Odiston de 30, 60 sau 75%; medicamente antihistaminice;
necesare medicamente de urgenta; seringi Record de 10 ml sterile si ace pentru
j PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU PtELOGRAFlE injectii intravenoase; materialele necesare pentru ciisma
Pregatirea - se efectueaza pregatirea psihica, aiimentara si medicamentoasa descrisa
pacientului la „Radiografia renala simpla".
- se reduce cantitatea de lichide din regimul cunoscut, iar Tn zlua
Pleiografie: radiografia aparatului renal executata cu substanta de contrast adminsitrata prin examinarii bolnavui nu mai mananca si nu ma! bea (pentru reducerea
cateierism ureteral, sub controiul cistoscopic. volumului urinei)
- se efectueaza ciisma evacuatoare Inaintea injectarii substanjei de
Pregatirea - materiale necesare pentru o radiografie renala simpla; substanta de contrast
materialelor contrast = Odison 30% sau iodura de sodiu 10%; medicamente
Testarea sen- - se efectueaza proba de toieranta fata de iod
necesare antihistaminice; medicamente pentru urgenta (trusa de urgenta)
sibility! fata de — se comunica pacientului (ca s& nu se sperie) unele simptome ce pot 5&
Pregatirea - se efectueaza pregatirea bolnavului ca si pentru radiografia renal& simpla
pacientului (pregatire psihica, aiimentara si medicamentoasa) substanfa de apara (amejeli, grejuri sau dureri abdominale) si care dispar repede fara
Testarea - se efectueaza testarea sensibility bolnavului la iod cu Odiston 30% sau contrast consecinte
sen-sibliltajli fata iodura de sodiu 10%
de substanta de - daca bolnavui prezinta o reacjie hiperergica, se Tntrerupe introducerea
contrast substantei de contrast si se administreaza antihistaminice, anunjandu-se
4- imediat medicui

154 219
 - daca pacientul prezinta reacjie hipereigica, se Tntrerupe administrarea si - se capteaza urina prin sonda Tn tavita renaia ?i se spal§ vezica cu
J se anunja medicui solujie steriia de acid boric
Participarea la - pacientul va fi condus la serviciul de radioiogie; va fi ajutat sa se - Tn seringa Guyon se asplra 100-200 ml iodura de sodiu 10% sterila sau
examen dezbrace si sa se aseze pe masa radiologica Odiston si se introduc Tn vezica
- daca toleranja organismului este buna, se administreaza intravenos - se Tnchide sonda cu o pensa hemostatic^
substanja de contrast, astfel: 20 ml Odiston 75% fa adulji (sau 25 ml solujie - pacientul este atentionat sa nu urineze decSt dupjj terminarea
60%), iar la Gopii, Tn funcjie de varsta, se administreaza 5-15 mi solujie 75% examenului cistografie
- la 8-10 minute de la efectuarea injecjiei, medicui executa radiografia - medicui executa imediat radiografia
renaia (urografia)
ingrijirea - va fi ajutat s& se Tmbrace, va fi condus Tn salon $i instaiat comod Tn pat
pacientului dupa - se noteaza examenul Tn foaia de observajie ■ RETINETI:
tehnica
- Vezica urinara poate fi evidenjiata cu ocazia urografiei: la 1-2 ore dupa injectarea
substanjei de contrast, ea se colecteaza in vezica, dand posibililatea sa fie radiografiata.
■ ATEfJTIE: - Vezica urinara mai poate fi evidenjiata prin pneumocistografie; vezica se umple cu aer si
apoi se injecteaza substanja opaca prin sonda. Pacientul este pregatit ca ?i pentru o
- Injectarea substanjei de contrast se face pe masa radiologica foarte Tncet, cu muita precaujie, radiografie simpla: cu 10-12 ore tnaintea examined! i se restrange consumul de lichide si
amestecandu-se cu sangele pacientului. Tnaintea examinarii vezica va fi golita, se va spala si apoi cu ajutorul seringii Guyon se
- Urografia este contraindicata Tn: insuficienja renaia si hepatica, boata Basedow, start alergice, introduc 100-150 ml aer; se Inchide sonda cu o pensa hemostatica si apoi se injecteaza
anemii hemolitice, tuberculoza pulmonara evplutiva. substanta de contrast Tn vezica prin puncjionarea sondei cu un ac

PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU CISTOGRAFIE
Cistografie: metoda de explorare radiologica a vezicii urinare care se poate executa prin: a -
radiografie simpla vezicala (dupa evacuarea vezicii urinare); b - radiografie dupa umplerea
vezicii urinare cu o substanja de contrast sterila (iodura de sodiu, 10-20%, 200-250 ml, cu
ajutorul seringii Guyon), eventual amestecata cu aer.
Radiografia simpla a vezicii urinare poate pune Tn evidenja calculii intravezicali; metoda nu
necesita o pregatire prealabila a pacientului Clstografia cu substanfi de contrast necesita
urmatoarele:
Pregatlrea - materiale pentnj efectuarea unei clisme; sonda Nelaton sterila; solujie
materialeior sterila de acid boric; seringa Guyon sterila; substanja de constrast: iodura de
necesare sodiu 10% sterila sau solujie Odiston; pensa hemostatica; manusi de cauciuc
sterile; tavija renaia
Pregatirea - se anunja pacientul si i se explica necesitatea tehnicii
pacientului - se efectueaza o clisma evacuatoare cu apa calda
~ pacientul este condus la serviciul radiologic, ajutat sa se dezbrace si sa se
aseze In decubit dorsal pe masa radiologica
Participarea la - spSlare pe maini cu apa curenta si sapun; se Tmbraca manuals sterile
cistografie - se introduce sonda Nelaton sterila Tn vezica urinara
■ ATENTiE:
A R TERIOGRAFIA RENAiA
Arteriografie renaia: metoda de explorare a aparatului renal prin administrarea ■
substanjei de contrast pe cale arteriaia (renaia sau femuraia), calea fernurala, fiind \ mai usor
de abordat, este curent folosita.
Pregatirea bolnavului ?i administrarea substanjei de contrast se reali2eaza Tn i condijii
identice cu cele menjionate la celelalte tehnici de examinare a aparatului 1 renal.
Prima radiografie se executa la 2-3 secunde de la inceperea administrarii sub-stanjei de
contrast, a doua radiografie/ia 6 secunde si a treia la 8 secunde.
- Tehnica defectuoasa de administrare a substanjei radioopace poate genera hematoame,
spasme sau tromboze arteriate, fistule arteriovenoase, Tntreruperea temporara a activitajii
rinichiului.
- Substanja de contrast se injecteaza intravenos fntr-un ritm lent, durerea provocata pe
durata injectarii. fiind suportabiia (administrarea rapjdg provoacS durere intensa de-a lungui
venei). Se avertizeaza pacientul.
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXAMENUL RADIOLOGICAL RINICHILOR PRIN
RETROPNEUMOPERITONEU
Retropneumoperltoneu: introducerea de aer sau oxigen Tn spajiui retroperitoneal pentru
evidenjierea contururilor rinichiior.
Materiale — materialele necesare efectuarii unei clisme, instrumente si materiale

155 221
necesare necesare efectuarii unei puncjii; aparat de pneumo-torax - in perfecta stare sonda (cateter):
-i- de sterilitate a - pentru cateterism
cardiac; cateter cu
Efectuarea tehnicii - se anunta pacientul, expiicandu-i necesitatea tehnicii si ino-fensivitatea batonas; b- model
f ei Doter-Lukas
- se anunta pacientul ca nu trebuie s& manance nlmic in dimi-neata zilei
de examen
- Tn seara precedenta intervenjiei se efectueaza o ciisma evacuatoare
- va fi condus Tn saia de radiografie, ajutat sa se dezbrace si sa se aseze
pe masa radiografica
- spaiare pe maini cu apa curenta si sapun; se Tmbraca manusi sterile
- se serveste medicului instrumental cerut pentru a efectua puncJiaTn loja
perirenala
- cu aparatul de pneumotorax medicui introduce 1000-1200 ml gaz si
executa apoi radiografia
- la locul punctiei, se efectueaza un pansament; se ajuta pacientul sa se
Tmbrace si este condus la pat

■ RETINETI:

Gazul introdus se resoarbe Tn decurs de maximum doua zlie.

■ ATENTIE:
- injectarea rapida poate provoca valuri de caldura, cefalee, congestia fe|ei,
tuse, dispnee (se injecteaza adrenaiina).
- Angiocardiografia prin cateterism cardiac este de competenta medicilor
(fig. 34).

B. Aortografie: introducerea substantei de contrast prin

cateter sau prin puncjie, intraaortic, pentru evidentjerea
aortei.
Pregatirea pacientului se face ca mai sus.
C. Arteriografie perlferica: introducerea substantei de
contrast prin Injectie iniraarteriala pentru evidenjierea
arterei periferice.
Pregatirea si testarea pacientului la iod se fac la fel cu celalalte situajii,
D. Fiebografie: introducerea, intravenos, cu seringa
automata de presiune, a 20-30 ml de substanta de contrast,
de concentrate redusa (pentru a nu se leza peretji vasului).
Radiografiile se executa cu viteza de 24 imagini pe secunda
(radiocinematografie). «-

156 221
 PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORAREA RADIOLOGICA A
APARATULUI CARDIOVASCULAR
f - pacientul este transportat pe carucior la serviciul de radiologie, pentru efectuarea
Aparatul cardiovascular poate fi explorat radiologic prin angiocardiografte, aortografje,
arteriografie si fiebografie.
A. Angiocardiografie: introducerea unei substanje de contrast, pe cale intravenoasa,
substanta care se urmareste in interiorul vaselor si al cavitatilor inimii.
Materiale necesare: solutie concentrata de iod; sedative (fenobarbital), romerganlsau aita
substanta antiaiergica.
PregSp'rea pacientuiui:
- in zfua precedents examenului, se administreaza sedative, care se repeta Tn dimineata
examenului Tmpreuna cu un medicament antialergic
- se efectueaza testarea sensibilitatii fata de iod
- daca nu apar simptome de intoleranta la iod, se injecteaza intravenos substanta de contrast,
rapid, in decurs de cateva secunde (cantitatea de substanta de injectat este caiculata de medic,
Tn functie de greutatea corporate a bolnavului).
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORAREA RADIOLOGICA A
SISTEMULUI NERVOS CENTRAL
Foiosirea tehntciior moderne, bazate pe raze roentgen, radioizotopi, ultrasunete, cuiegerea
si ampSificarea biocurenjilor cerebrali si muscuiari au o larga aplicajie la investigarea sistemului
nervos central.
A. Explorarea radiologics care se adreseaza cutiel craniene ei encefaluiui se
reaiizeaza prin radiografie craniana simpla, pneumoencefalografie (aerografie) si
arteriografie cerebraJa. *■
a. Pentru radiografia craniana simpla, nu se efectueaza o pregatire prealabila
ci se executa din fata sf profif, uneori cu Incidente care urmaresc vizualizarea bazei
craniului, seii turcesti, a gaurilor optica si stancilor temporale. Uneori, pacientii agitaji
Si copiii sunt seda|i medicamentos (barbiturice, cloralhidrat etc.), pentru a se asigura
pastrarea pozijiei necesare.
b. Pentru pneumoencefalografie (introducerea unui volum de aer prin puncjie
suboccipitals sau lombara) sau ventriculogram (introducerea aeruiui prin
tiepanajie direct Tn ventriculii cerebrali) bolnavui este pregatit astfel:
- nu manancS Tn dimineaja ziiei de examinare (introducerea aerufui poate produce
varsatura);
- se administreaza un sedativ (stabilit de medic};
- pacientul este transportat Tn sala de operate (pentru trepanajie si ventricutografie) sau Tn
sala de tratamente (pentru punctia suboccipitala sau lombara Tn encefalografie);
222
- pentru a se putea introduce aerul, se scoate fractional cantitatea de iichid cefaiorahidian
ce corespunde celei de aer (10 mi pentru a se repera ventriculii cerebral!, 20-40 ml pentru
umpierea completa a acestora); sora va acjiona ca si Tn puncjia rahidian&;
radiografiilor;
- dupa efectuarea tehnicii, pacientul va fi transportat pe carucior Tn salon, instaiat Tn pat; va
pastra pozijia de decubit dorsal 2-3 ziie; se administreaza solujie hiper-tonica de glucoza (daca
acuza cefalee).
c. Angiografie cerebral a: introducerea unei substanje radioopace Tn arborele vascular
cerebral; ea permite aprecierea perejilor si lumenuiui vascular, vizualizarea unor modificari
directe (anevrism, tumoare vascularizata etc.) sau indirecte (deplasari sau deformari ale vaselor
prin procese patoiogice vecine).
B. Explorarea radiologica a coloanei vertebrate se efectueaza prin radiografie simpIS (faja,
profil si incidenja 3/4) si prin radiografie cu substanfS de contrast (lipiodoi, pantopac sau aer).
Mielografia gazoasa (cu aer) este mai avantajoasa, deoarece vizualizeaza o suprafaja mai mare
din coloana si aerul se absoarbe mai repede, putandu-se repeta examenul dupa necesitate.
Substanja de contrast — lipiodolut — se injecteaza Tn spajiui subarahnoidian prin puncjie
rahidiana suboccipitala, Tn cantitate de 2-3 ml, dupa ce s-a extras aceeasi cantitate de Iichid
cefaiorahidian.
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORAREA CU IZOTOPI
RADIOACTIVI
Izotopii radioactivi sunt utilizaji Tn clinica pentru diagnostic si tratament. Izotopii radioactivl,
introdusi Tn organism, emit radiajii a, p, -y la locul lor de trecere sau de depozitare, care pot fi
evidenjiate calitativ si cantttativ prin procedeele obisnuite de detectare (contoarele
Geiger-MQller, contoare cu scintilajie, fotodozimetrice s\ detectare cu cristale
semiconductoare).
Tehnicile de investigajie cu radioizotopi sunt relativ simple, iar aplicarea lor Tn doze mici nu
constituie un pericol (daca se respecta normele de securitate).
Izotopii utilizaji eel mai frecvent sunt: radiosodiul, radiocuprul, radioiodul si radiofosforul
Izotopii radioactivi se utilizeaza cu succes Tn explorarea hepatobiliary, renaia, a sangeiui si
organelor hematopoietice, a aparatului cardiovascular, a glandelor endocrine.
In diagnosticul proceseior parenchimatoase joaca rol important metoda sclntlgraflel:
folosirea izotopiior radioactivi care se fixeaza Tn organul examinat determinand o harta a
organuiuL Scintigrama organelor detectate (tiroida, ficatul, rinichiul, creierul etc.) arata zoneie
hiper-, normo- sau hippfuncjionale, evidenjiind
modificarile de forma sau structure. ;
Acjiunea nociva a izotopiior radioactivi asupra organismului necesita respectarea
unor masuri de protecjie Tmpotriva radiajiiior: x
- m&nusile si halatul obisnuit protejeaza individui faja de radiajiile a (au forja de patrundere
mica);
157
 - stocul de izotopi radioactivi se pastreaza Tn rezervoare de plumb speciale, Tn Tncaperi
situate departe de saioaneie bolnavilor si laboratoare;
i-
- se lucreaza numai sub protecjie de paravane de plumb, Tn nise speciale cu
telemanipuiatoare;
;;
- aspirarea soiujiilor radioactive se face numai cu pipete automate; mirosirea trebuie
evitata; daca unele manopere determina formarea de praf, se utilizeaza ma?ti cu filtre speciale;
\
- poiuarea pieiii se evita prin folosirea manusilor de cauciuc fmbracate $i dezbracate corect;
,
- nu se lucreaza cu izotopi radioactivi daca exista rani, zgarieturi etc.
- hainele de protecjie vor fi puttate obligatoriu;
- nu se consuma alimente si nu se fumeaza ia locul de munca;
- este strict interzisa patruderea In saioaneie de boinavi sau alte Tncaperi cu
Tm-bracamintea de protecjie din laboratorul cu izotopi radioactivi;
j.
- pacientul investigat cu izotopi radioactivi va fi izolat de restul pacienjilor, fiind sursa de
radiajii;
- produsele biologiee si patoiogice ale pacientului vor fi manipulate cu aeeleasi masuri de
protecjie ca si izotopii;
- personalui care lucreaza cu izotopi radioactivi va purta dozimetre cu filtre de metal, care,
periodic, se controleaza pentru stabilirea graduiui de iradiere a persoanei.

222 158
 speciale, la 160 ° , 45 ° si 90 ° . Ca anexe,
bfonhoscopul rigid are tuburi de aspiratie,
pense de biopsle de diferite modele,
porttarnpbane etc.

Pregatirea pacientului pentru .Fibrobror)hq§cbpul (fig. 37) e mai u?or

acceptat de pacient. Imaginea.este transmis&

explorari endoscopice printr-un.sisfem de fibre optice. Extremitatea lui

este flexibila si examinatorul Ti poate
imprima diferife unghiuri
Pig; 37- Rbrobronhoscop jrej&rtej^.^
' - domeniul de examinare ss extinde si ia brortsii ,
Endoscopic; metoda de examinare prin vizuaiizarea directa a unei cavitaji a corpulul. uman segrnentare $\ subsegmentara . de exa- ttiaj'1
'■ .„.'.A«.>f, m i r i ar e , tot
cu ajutorul unui endoscop (endoscopia permits nu numai diagnostieut unor leziuni, ci si unele
a|tfetftttse ppate ex^friina, si conducts aerifere [dl^^fa^ul apt
tratamente ca extragerea unor corpi straini, distrugerea unor tumodprincoagularesau rezectjesi iy;;sa(j y/:(bronsii segmenWe si IsuBs^meritar© ( f l 0 . 3%
dilatarea unor conducte). Un fin canal permits
Endqscop: aparat optic, prevazut cu un dispozitiv de iluminare menit introducer!! In
cavitatea de examinat, >un sistem de transmitere al imaginilor.si instruments anexe: pense de
----- de ' " " '
biopsle, perii de brosaj etc. Endoscoapele moderne permit fotograf ierea unor imagini se
djg'.fft, Sste cbh§$# prin Intermedin JMnul %colt6r de'sticia
endocavltare, fnregistrarea lor cinematograflca sau video, . ReLisita unei endoscopii;- conditional sa^'^iastic (de unica ffolosintaj la un. asp.iratpr^pMteinig,
de coiaborarea pacientului - poate fi obJinuta|iumai prin buna, lui pregatire psihica, inciusiv LnAmbele- sis!efne':Iu^avSritije si dezavantaje. fAstfel,
privind uneje atttudini sag pozijii ce.le va adopta tn tirnpul manevreior. sistemul riaid permite o mai largS gama de

^|i!6a%a^mp)ui jf$|S
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU BRONHOSCOPIE Fig. 38-Srbn$il
I- segmentate 4\
Bfonhoscopia: explorarea arboreiui traheo-brorisic se face cu ajutorul bronhoscopulul rigid fe^^«i^^^/^^//js^/7^/^ necesare:, v subsegmentar^
sau flexibil (fibrobronhoscopul). &;0$0de ur)p^^mm^^s casolate cu mast! sterile^ manusi :sterile,
Bronhoscoput rigid se
compune dintr-o serie de I Fig. ss- Branhoscop universal 4
casotet^ cu tarripbape sixomprese'de tifon sterile; pense; porr^mrwnf
|(inda front|la; seringa laringlana;; tavtta reriald; aparatele (brbnhoscop
tuburi metalice de 30-40 cm,
lungimeCsl 4-9 cm diametru
(fig. 35), prevazute cu un canal
Pi
a cu lumina" atat distaia,
«f proximaia
sau fibroscop) cu toate anexeje sterilizate. '% % tmportarij£0
- sterilfeam^pmp^rjjgt^r aparateloi principle si a anexelor se face tjhand
obnt Jeln|jic$unl (fiecare cdmpdnent are alt mod de sterilizareY prevazut jn
central „de observare si lucrujtsl instructing de- ex, ultraviolets, Glutaralderijde)
laterale de iluminare,! administrare - se verified surss^de Jumina-^Ircorecta cuplare a cablurilor
de oxigen etc. Bronhoscoapele - se verifica aspiratorul si etanseitatealegaturilor
rigide sunt prevazute cu orificii - vor fi la Jndemanaiflaconul cuanestezle (xilina 2%, flaconul cu ser:
laterals, ;au extremitatea distaia taiata obllc slf fiziofoglc, flaconulf'cu solutje de adrenallna 1%, seringi de 10 ml de. unica
fln polizata, pentru a nu provocajleziuni; foiosinta,. tampoane, comprese de tifon).
lumina este condusa prin fibra optica, tubul - suprafaja mesei pecarese?afla instrumentaruis TncaJzlta la 40"-45", pentru
fiind conectat, ca si optlcele de examinare, la a preveni aburirea instrumentaruiul optic.
o sursa de lumina, printr-un sistem special de
cabluri (fig. 36) Opticele -tuburi rigide ce se
introduc prin tubul metallc|descris - sunt
conectate la aceeasiisursa de luminS si permit - pacientul trebuie conviris de necesltatea examenuSui,,asupra risculuj
vizualiz&li CU ajutorul Unor prisme Fig. pe.,care si-I asumf nsfuzandu-l, lipsind^ medicuf d^ !o infohifiare
o!iia^nostlc£ esehllalS"''
36-Branhoscop rigid cu iluminare prin fibre optica

159
 \

- pacientul trebuie convlns ca, desi neplacut, examenulmu e dureros Tn sine, p <** asistenta II sen/este^medicul
iar incidentele sau accidentele survln foarte rar e cu-lnstwmentele si materialele.
- se creeaza pacientului un dimatde sigu^ranja-, peritru a asigura r so1icitate:(Oaca:masa* deexamlnare-este
cooperarea.lui Tn toate mqmentel^examinarii, punandu-l Tn legatyrScUaltj m prevazuta cu o tetiera, este nevcie doaride o
paclentj carofa I! s -a efectuat b bronhbscopie sau
fibrbscopie ^ . i singora asistenta)
- Tn ziua premergatbare examinarii, se executa o testare la xjlina ■ 2%, t
pentru a deplsta o aJergie la acest anestezie; la indicatja me-dtcului, e
pacientul,'va fi sedat atat m. seara premergatoare explorarii, cat si
Tpdifnineatazllei respective & '- aambele asistente, Tnainte deexamlnare^ se vor spala.pe, maini, si
pacientul trebuie anunjat ca nu trebuie samanalice dimirieat^^ eyor p^fmas0
- pgfitru anestezie, e asezat.pe un scaun, Tn.mapa drBaqtava tine|||tj,vita esaucaguia ' r '
reriafisau p scu^atoate, farqu r^ana.sitanjqlt ,^pjj
ce jsjp|schide la/g^gtjra, s
Tsi sopate limba, s^o impbili^eaz^u^ doujpyjjgejte de^upriasi t
pbllceje.dedesujat ., -Tntj^3fjm tinyp^rhed^ u
n^esl^|iza ;lmba, pfpferWple ^aHn^ele
hip .^rrr^l.^: i
aaiMez ^e arbprele 1ra "hebb7rp .Jj
^rsip, ^JM^ ^l^f^/pfi^j a
picatur|7 -0es'tezicul o
laringie§r' '•' ')l,v,. ... i
r. :-:r
-patieritul este cxjndusjn.carner^dg.brd O
Dicatura:-anes'tezicul T
usor incafzX e
"cii aiutoriil unei n
t
Participarea Ia a
efectuarea r
tehnlcii (sunt e
necesare - ;asistentei II Ti revine jatribujia
douaasis- *■ c a servi 'rnedicul cu
de
tente medi-'V: a
instrumen tarul necesar
t
serihgi *
• Bronhoscopi& r
Regulile sunt aceleasi ci si
-asistenta I as; a
pentru bronhoscopie
pacientul pe mas de fotmhoscopls - - a
^ziKa^acientJluipe riiasa de
_ FJ0.39'rf
examinare .-Ti decubit i
dorsal, extremitatea-cefal examinare ' '
llcft-.1* Tn extensi (fig, 39) • G
>«••• —subumeril lui, G
plaseaza o pern5| tare, m
care, ridicand icapul p
1-^*5-cm ajutS' la extensi I
a] aeestuia' -;- ■' 4 e
- orienteaza caput Tn. t
dlrec|ia - i ndieata ■ a
de;medic( pentru^a
160 227
Fig- ^^/RbKB^i^iimotjlHzateaplesei
bucale cu Indexui fi dd^atul rnijlodu
Supravegherea pacientului dupa bronho-scopie Dupa examinarea ca. acesta primeste debitul reeomandat d e medic - ««•1 £
bronhoscopica, V a$lstenta I se plaseaza Tn spa-tele "pacientului, Tf -iixeaza-pjesa bu-
pacientul nu va carejj \/a avsa sub control tot timpul exarfiirtarii, inidblli-zand-o din
mSnca o ora. fateral cu indexui si dfe-getul mijlociu, rje la ambele ftiaihi (flg.41)
Participarea Asistenta va
la efectuarea supraveghea, Tn
tehnlcii
acest timp,
(fig. 40) (sunt
parametri!
necesare
yitalMpuls] f A
doua
etc.), anunjand
asistente)
imediat pe medic
daca survin
modificari ale
acestora.
Asistenta va avea
la Tndemana
hemostatics, pe
care le ya
admiriistra Tn
cazul unei
hemostizii, chiar,
Tnainte de §
anunta rnedicul
(Adrendstazin, - hemoragii, diseminai
Dlcinone, BA.C, tuberculoase sau supra
Venostat etc.) infecfii cu diferitj germeni,
• Fibroscopia ddreri Tri :g'ura, disfagie sau
Supravegherea pacientului dupafibro-tscpplft - pacientul este drbfa^ije, dureri
asezar pe un retro-sternale, cefalee,
Incidente si accidente (de bronhoscopie sl/sau ale;flbrd-scopulul) scaun; asistenta I In-spmnj.e,, fuse,
expec-tbrajie, stare
subfebrjia.

Fig. 40 ~ Rbroscople: participarel_a.ie.fefctijarea tehnlcii

cdnecteaza
pacientul la sursa
de oxigen,
aslgurandu-se
161
 {
toate anexele sterilizate); substanje dezinfectante: Glutaral-dehida, CIDEX,
alcooi 90°; un recipient cu solujie de Giutaraldehida, pentru dezinfecjia
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU ESOFAGOSCOPIE pipelor foiosite; un ait recipient cu solutie de Giutaraldehida, pentru
aspirajie; apa distilata pentru; spaiarea lenfelei din interior; medicamente: -
sedative, cardjotpnice, triisa antlsoc, substantia medicamentoasa pentru
Esofagoscopia: examinarea lumenului esofagian cu un aparat ntirnft esofagoscop, Tn scop
sclerozarea varicelor esofagiene.
diagnostic sau terapeutic (extragerea corpilor straini, cauterizarea si badijonarea unor uicerajii,
In serviciile O.R.L., la nevole, se mai pregatesc: departator de gura,
incizarea unor abcese, poiipectomii, scierozarea varicelor esofagiene).
oglihda frontaia cu sursa de lumina corespunzafoare, aspirator de saliva cu
tn seryiciiie de O.R.L., se utiiizeaza Tnca, Tn anumite situatii, esofagosGopulrigid: tub de metal
sondele corespunzatoare. '
polizat, cu lungime de 45 cm si grosime de 7-12 mm, cu extremitatea distaia rotunjita (fig. 42 a),
prevazut cu un mandrin obturator si cu mecanism propriu de iluminare (fig. 42 b), montat \ Pregdtlrea i • Asistenta:
proximal sau distal, un sistem optic si anexe: - pensa pentru prelevat bippsii, pprttampoane, psihica si . fizica a - identifies cunostintele pe care le are pacientul, legat de
pense pentru corpi straini etc. (fig. 42 c); pacientului. procedura si cunostintele despre eventuala afecjiune pentru care
^•efectueaza examinarea .......................................................
- identified intensitatea fricii si clarifica unele perceptii eronate legate de
Fig. 42 -fesplagoscop Brunings;
obiectuJ,acesteja - r , ^^.t
a. sistemuldBJiurhhsrei 1 - looul de fixare a iubului; - informeaza si explica procedura si Ti spune pacientuiui ce va simti Tn
2 - IOGUI dV. fixara a. sistentului de iluminare;
3 - ienaialcQrirJertsatoruIui; 4 - corpui oglinzilj. 5 - viza de fegiaYe; 6 - timpuJ examinarii
Iqlrerupator; b. tubul: 1 - tub exterior; 2 - tub interior; 9 - resortul tubulul interior;
4 - arrjiatura de fixare.a sistemuiui de iluminare; c. aneifa - piesa pentru
- TI cohvinge de necesitatea si Jrnportarija' invesjigajiei. .
extragerea corpilor straini: 1 - tub; 2 - ihei mobil; 3 - canula; 4 - banda - Ti spune ca va fi tot timpul alaturi de el, asigurandu-l ca-i Tntelea,e
conductoare; 5 -viza de fixare a conductoruhii.
temenje.^ .
* b, .
- ji ||.pj^ljQjpereze ;
tn serviciile de endoscbpie, medicui endoscopist gastroenterolog
utiiizeaza; eso-gastroscopui flexibil-\ub flexfbil, lung de 100 cm, t^^a^t^fe'trgj^'fe sS fie capabiia ca, pn'ntr-un dialog cu
pa-cleri{|Ths:is ^l9cao relajie do interactions si sa-IThcuraje^e; Is
oojf^|^^oi||,.s^uta cu abilitate si competenta de catre ^IstSnp Tn^espe
confecjionat din fibre de plo%|^^§e,da^ildfi, sa aibS Tncredere Tn '^fd^lfm1r^.sS^I
sticla de diverse tipuri, degcarce'serlfmfritele, exprimSnduTSi frica, "ahxielatBartn feiuj. acesta e! se
prevazut cu o sursS de usureazd si Tsi.'dimlnueaza!> nelinistea" " ■'
Jumina, un canal pentru f .
aspirap'e, un canal pentru
introducerea yn$ pense • Prega'tirea fizica': este . " y j j |l
de biopsie si un canal da,si pjeritru bronhosco- J*-------- >^*^SvV^J^\^*
pentru spaiarea ientiiei pie, cu mentlunea ca /J [( V\
din interior (fig. 42). anestezia locaia se iimi- y ^ Y ( f y f j ^_/l f - \ teaz|l ,{a
- >
limba, orpfa-/ Ry^ JJ
L. m rtnge,
hipofarlnge si •• A--^2lfeyW^j^5 / esofag (fara aneste-
Materie - rn&gtj de unica foiosinta sau casolete cu mSstl steriie;^dou& gorturl de
l cauciuc (pentru medic si pentru asistenta);v.pipe ijuedel;! tl renala; ^|a. J J J^r*^^? f> zlerea arbofelul trahdo-
necesja casoleta cu compress, sterile; porttampoaflei:.1 substanta anestezlcd: J^/^^\f^ brpnsiq).. f f -i
r Xllocaina spray, Stomacaina#fey sail Novocaina 1% si xilina (pentru 1 Pentru ;'esofego^ipie, y±/ l/\ sf-ppateadministrapact-
badijonare localS); ochelari de proteGjie; manusi sterile; esofagoscopui (cu u/ entulu!i/P. fioia: de atro- —«-: pina, pentru inhibarea
Fig. 43-Espfagoscopte

secrejiei gastrice (daca pacientul nu prezinta tahlcardie sau alte contra!

ndicajii)

162 231
 {
Ppzffikpacientuluf..Espfagpscopia se poate executa Tn pozijie-sezand - medicamente: atropinS, scobutil, midazepam, diazepam,, adrenalins -
(fig. 43), In deciibjt.dorsal sau Tn decubrt,laterains1ang, urm&rindu-se ca fiole (trusa antlsoc)
gura, faringele si esofagul sS;fie Tn llnie dreaptS. - seringS de 2 ml de unicS folosinjS
- gllcerihS sterifS sau Silicon, pentru lubrifierea - tubulub gastroscbpului,
sondelbr v-,-... =
■ ATEMTIE: - periuje de citologie
Partlciparea asistentei la efectuarea tehnicii si Ingrijirea pacientului dupa-esofagoscople se - perisSpentru prelevat blopsle ?l perisS anatomicS
bazeazS pe aceleasi reguli ca si la bronhoscc-pie. m ^-4 - recipient cuformoly pentru jesutulprelevat
Esofagoseopia este foartej-ar urmatS de incidente-sau 'accidente,'care-siamj ^ soiujie^ si; recipiente pentru testuNureazei, Tn vederea d e - , fermlnSrii
aceleasi ca Tn bronhoscopie. .. .i prezenjei Helicobacterulul pylori"'
Pregatirea psihica Orice paclerit.ps urmeazS. a fl supus acesteilnyestigajii sau aftory exarrtiriSrl
?1 fizicS a pa- endoscopice, este Tngrijbrat'fh priyinja procedurii si a diagnosticum, iarTTn
cientuiui unele cazuri,.vanxjetatba este foarte. accentuata. "
\ _.Se jmpune, atunci, calmarea pacieripyi. Peritru linisjirea pacierikilui,
PREGATIREA PAQIENTULUI PENTRU GASTROSCOPIE asistenta trebCife sia-f Tncurajeze, sS cbmuhTce, s^ favbrlzeze j^elajia
dejam'nja.umanS la alts fiinjS urhanS^', astiei Tncat sS-i
Gastroscopia:. vizuaiigarea, directs a mgcoasei[ gastripe, cu ajutorul unui! instrument pjitid, g^t^^f^'s^sl'e^rime sentimentefei In cadm^acestei,.comurii^
humit gastroftbroscop. "'. " asistenta Triceatcf.'sSt. , ; ,
Azi se uitflizeaz&: ""- ; " -:^v s ; i
eso - gastro - duodeno - evalueiegtadtil anxfetatji pacientului, bauza anxietSjii.(frica de '•
-scopui. Este un aparat investigajie.i.frica- de diagnostic gray, fricade :durere, etc.)(-iTn funcjie de
modern, care are aceste probieme-.sidentificabile;.,apiicS4nteweJ3jiilf autoneme
Tnglo-bate Tn cqnstrucjia. corespunzStoare^v«zi;^/jfc/ d&hlPteinggjtuiiw
sej sislemul bptrc," delude, - asigurS un climat calm, de caldurS-umanS.H;a : i
insutlatie si aspirafje. -.printr-o comunicare-:eficace^s.verbaiS;>iSJ>noriverbalS, Ti de:
TbtodatS, 'exista monstreazSpaclentuiui^cS n.TnJeiegeiprobfemele! (climat de Tnje-legere
"posi-bilitafea adaptarii e.mpatica). • - >-,:,:, ■ -.v-.^i = i
aces-' tuia la camera video, - Tl explica efectele dezagreabiie,iale Jfivestigajiei (ca sS stie la ee-sS se
cu ufmSrirea fmaginii obji-1 astepte)rrug^ndu-i eartprintjG-U.n^ortjde voinja, sS le dep^seaseSv pejtru
nute pe a puteaeopperaTn tJrppui.«xaminSrii.
Prip, discujia GorfipetentS euipaaentui^sistenta culege date penjru
deaendoscop) (fig. 44). ^ ^_slsterT1 comply da andosfeupie dlgesiiva superioara $i
depistarea altof; m5.nifestS.ri. dje.*depjBndenjS, legate de satisfacerea sau
. . inferioare, format din wdeascqp, eui?^,dp lumina,
unlfate de conlrol $) : nesatisfacerea/cj?lor..14ifleypIe!fundamentafe. \ Problemele identificate
.■• monitor (wizuallzarea riimirlH) (anxietate severa, r i s c d e alergif,
un ecran TV. (vi-. tahicafdii-etc.)agistBhtaleva:cdrnurtica^fh^ caf#vWifidica
medicajlanecesa/S:' ' " :y::,:: 'v:^sb^ Asistenta: ^'
Scop -diagnostic- . ' ■"■!"-' ;
-«r tefapeuticHpotipectorriie, tratarnent endosco^ib pentru hemo- - va admfrifetra rhedibajia- ree'orriandaWde rriedic (intelvtnjle^a
'ragiile* digestive, tratarnent cu laser),: \ -:roldelegat) pent"! sedarea-pacieritului sau pentru prevenirea unor
PregStlreaV *Se%egSte'sc materiaJeJe -• hectare, h - funcjie de scopul ipstrumentelor incidente^- accidente (vezi partieipafe^lS tehnicS) t |
instrument telor si investigate!:
-wiastl sterile, sorjurl de cauciup, corrjprese sterile, tavljS renala, pipe,- Guedel, - pentru-burj^ pregStire; j^^^^^n^ijfiisl^nla Ti mftxgfjc^
a materlalelor
necesare substanje /abfe|ie2fce ^ca"" si Ta? esofagoscople), rnSnusi sterile, in^l^jJ^plSL^iirit: cur^^riV col^ j ^^^^brriaQ^riiji ^f^U;"^^^
porhanVpoahe', reclplerite* cu substanje dezirifectante (aceleasi da $! la ' -jl'aAu)ijS,s'S nu mSriarjqe,§i i| r^furnej'ejh aTmtJ^ j ^i \de examinare si Tn
esdfagos'cbfile); ochelari de protecjie sear^ precfedentS HiyestigaJfeT ; -fn searazije^prepedente,;seefe^
la care

163 231

evacuarea stomacului e deftcitara o spalatura gastrica cu apa calduta
Partlclparea - sedarea pacientului se face prin administrarea a cate o tablela de
la tehnici diazepam, Tn seara precedents examinarii si, daca e nevole, ?i dimineaja
-cu 40^50 minute tnainte de proba, i se efectueaza o injectle cu atropina,
(daca nu exista contraindicajii), scobutil sau diazepam
- Tnainte de Tnceperea investigajiei,. asistenta efectueaza anestezia
locala cu spray (Xiiocalna, Stomacaina) sau se face badijonarea locala (baza
llmbii si faringele) cu solutii de/ Novocaina 1% sau xilina;'aceste solutii pot fi
foiosite^p^rlSO
. anestezia iocaia si prin gargara ^ ^^"J?
- se asaza pacientul pe masa de examinare, Tn decubttlaleralj stang, pe,o
pernija tare ":' Gastroscbpia se
efectueaza cu ajutorul a dpua:asistente: Asistepta / vofbe^te cu papientul,
..TI iiniste$te, Ti asigura pozijia capuiui Th extensje fOrtata, line tavita
reflate sau fi sterge gura-de '' secrejii cu o cdmpresa
Asistenta1 II ajuta medicui la introducerea .aparatuiui, ungand
gastroscopul, prezentandu-i instrurnehteje
ingrijirea ~ este supravegheat Tnca o jumatatede-ora Tn camera unde pacientul a
pacientului fost examinat
dupa tehnica -este trartsportat-Tn salon (atenjie la cei ou hemoragie digestlva superioara
Tn curs) ■■ -'- . *
- este supravegheat atent timp de doua ore dupa terminarea examinarii,
urmarindu-se sa nu rhariahce, sSpu bea
- pacientul caruia i s-a prelevat-bibpsie, este'atenjionat sa nu consume
a|imerttefierbihtl
^Idaca pacientul nu reu$estesa elimirie mueusul si aerul din storiiac £f
acuzadure'ri/la indicafia mediGuiuij se introduce sonda gastrica''?.!
se=eiirhina aerul- si mucbzitatjle *" - se:efeGtueaza pacientuiui inhalajii
T
cu meritol, pentru evitarea senzajiilbr heplacute din gat
Preg&tlrea • r s8.p;regatQsc;fragmente!e:de tesut-.si.-mucoasd stomacala;
produselor produsele prelevate, Tn yederea examinariior histologice, se eticheteaza si
pentru se trimit urgent ia iaborator , La ser/iciu! deendoscopie, asistenta
Iaborator analizeaza fragmentele bioptiCe.(tpstuj;:;ureaze)),; Tn vederea .descoperirti
prezenjel HeliGobacteirului pylori.(testuldureaz&4 ora) . -
Reorganl-zare - se a^pi^soiutie de <3lutaraidehida 2% Sau CIDEX, pana cand este curat
aloculul de gasWqscopul (prin 4rrriinute tie dezinfectje cu G"lu^de>I^Jay;CIDEX
se distnige vlrusul SipA)
murica
se sfiaia. binfe; de secrejii. exteriorul si ihteriorul aparatuiui cu apa\ si
sapim, apoi, se clateste bine
234
K
- aparatele prevazute cu un cere aibastru (care sunt de ultima generate)
se pot curafa si dezinfecta sub imersie totala in maslni de spalatspeciaie.
- interiorui fibrogastroscopului se spaia cu o pane care trebuie introdusa
in toata canalele, astfel tncat canaleie sa fie irigate cu produs dezinfectant
- se periaza extremitajile endoscopului
- se sterge aparatul cu solujie de Glutaraldehida sau CIDEX (atenjie, este
toxica); apoi, se sterge cu aicool de 90° (care se evapori repede si
Tndeparteaza dezinfectantul)
- se usuca bine (pentru a prevent o averituala InfestaJJe micotica)
- fibrogastroscopul si pensele bicptice se ung cu silicon, pentru
aleproteja
- se stocheaza materialul curat tntr-un duiap, care trebuie dezinfectat
zilnic '
- fibrogastroscopul trebuie pus Tntr-un Gamp sterii, iar dimineaja, se
dezinfecteaza din nou
• Incidents si accidents:
- dureri la degiutitie. subfebrilitaji, dureri si iumsfacjia . amigdalelor,
hemoragie, SIDA.
■ DER^TINUT:,
i; Daca nu. se utiiizeaza corect echipamentul • de .protecjie (manusi, masca, ophelari, etc)
cSnd ae lucreaza cu soiutJile dezinfectante, perspnaiui medical este supus riscuiu!
urmatoarelor Jmbolnayiri: SIDA, astm, conjuctlvite, dermatoze, eczeme.
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU ENDOSCOP1E
RECTOSIGMOIDIANA
Rectosigmoidoscopie: explorarea endoscopica a segmentului terminal al tubuiui digestiv,
cu ajutorul unui aparat numit rectoscop, pentru evidenjierea modificarilor mucoasei pana la o
adancime de 30 cm de la orificiul anal- (ampula rectala si ultima portiUrie a sigmofduiui).
Aceste examen este necesar pentru stabiiirea diagnosticului Tn suferinje hemdroidale,
cohstipatie sau diaree croHica,,teriesfrie rectale, sange Tn materifle fecale. etc.
Rectoscop: un sistem de tuburi metalice iptrarectale:. trei mai inguste (16 - 20 mm
diametru) pentnj explorare, iar unui mai gros (24 mm diametru), pentru tratament, avSnd uh
oriflciu lateral ce poate fi Tnchis etans Tn timpul introducer!! Tp rect si prin care se pot executa
interventji intrareCtale sub control endoscopic (prelevSri biopsice, cauterizari etc.). Fiecare tub
164
este tnarmat cu un rnandrin cu varf bont, care se Tndeparteaza dupa introducerea aparatuiui Tn
rect (fig. 45 a). Corpul aparatuiui este prevazut cu dispozitivul optic ce asigura vizibiiitatea (bee
electric si

165
234
 rectoscopului
pentru a fi introdus Tn rect //
- se extrage mandrinul si \ J^^^°\ se fixeaza
oglinda asezata Tn unghi de 45").
corpul aparatutui "vsffl^"* ^* >-^jK^yT -***"] la tubul Intrarectal
El se flxeaza la extremitatea (rnedicul '/Jr^ ~ - \ "V** J ' urmeaza sa examineze mu-
tubuiui dupS TndepSrtarea m^^^^^^^^ J
man-drinului (fig. 46'b). coasa recto-sigmoidiana) « f?^*^ /
Dispozltivui poate fi Tnlocuit cu o - se insufla aer cu ajutorul ^* Fig. 46- Rectoscopie
luneta, pentru observarea detaliilor. pompei (daca rnedicul 1. pozijia imflaia a rectoscopului;
Aparatul se racordeaza la sursa de
Solicita) 2- P°zil'a
rectoscopului tn canalul anal
lumina iar cu ajutorul unei pompe de - se pregatesc tampoanele * ampu,a recfa,a
cauciuc, se faciliteaza patrunderea Fig. 45 Rectoscop: \ cu solujie de sulfat de magneziu si se ofera medicului (daca le
solicita Tn
a. tub endorectal cu mandrin; 1 - tub endorectal; 2 ~~ lija eventualele obstacole create prin contracfia spasmodica a parjilor
tubuiui Tp red, prin insuflare de aer. mandrinului; 3 - capul rolund al mandrinului; 4 -- manerul examinate)
mandrinuliii; b. rectoscop montat cu tubul de tratament? 1 - tub - la nevoie, se folosesc tampoane uscate, pentru Tndepartarea resturilor
de tratamerit; 2 - inal de etan^eizare a orificiului lateral prin
care se Introduc instrumente; 3 - corpul aparatutui; 4 -
de materii fecale
lunetS; 5 - dispozitiv de iluminat; 6 - transfonnator electric; - se preia tubul extras de medic, dupa termrnarea examinarii
7 — pompa de cauciuc Tngrijirea - se efectueaza toaleta regiunii anale, imediat dupa Tndepartarea tubuiui,
Pregatirea - irigator; apa caldufa (37°); ulei de vaselina; tampoane de vatA; casoleta cu pacientului dupa Tndepartandu-se mucoziiajile si resturile substante! iubriftante
Instrumen-telor si manusi sterile de cauciuc; un camp steril, cu orificiul central, pentru tubul tehnica - se transporta pacientul la salont la patul sau
materiatelor rectoscopului; rectoscopui cu tubul si mandrinul sterilizate prin fierbere sau P/egatlrea - daca s-au facut Tnsamantari bacteriologice, se pregatesc: materialele
necesare autoclavare (pentru adulji, tubul cu diametrul de 20 mm; pentru copii, eel cu produselor pentru pentru laborator (se completeaza buletinul de recol-tare cu datele de
laborator identitate ale pacientului si examenul cerut) si se transporta imediat la
diametru de 16 mm); solufje saturata de sutfat de magneziu; medli de
laborator
cuftura pentru Tnsamantari bacteriologice (daca este cazul); pensa, pentru
Reorga-nlzarea - se curaja mecanic rectoscopui, se spala bine si se pregateste pentru
biopsie, pensa anatomica, recipient cu formol, pentru; tragmentul bioptic.
locului de munc& sterilizare
Pregatirea psihica - se informeaza pacientul Tn ce consta tehnica, explicandu-i-se - deoarece unele piese aie rectoscopului nu pot fi sterilizate la autdclav,
si fizica a necesitatea si irnportanta ei pentru stabilirea diagnosticului i in cutia aparatului se pastreaza permanent 10-15 ta-btete de formol
pacientului - cu doua zile Tnainte de examen, pacientul va ingera doar lichide (supe, - piesele care nu se pot steriliza, le dezinfectam cu Glutaraldehida sau
ciorbe, lapte, ceai, sue, apa) t CIDEX si alcool de 90°
- fn seara precedenta examinarii, se efectueaza 2 clisme ev^-cuatoare
simple/fnalte, a cate 2 1 apa calduja, la interval djs 1 ora
- Tn dimineata. investigate!, cu 2-3 ore.Tnaintea examinarii, se efectueaza, ■ ATENTIE: ^\
din nou, 2 clisme evacuatoare (pentru a mdeparta complet resturile de - la pacientli debilt sau cardiaci, examinarea se face Tn decubitQ j^r dorsal, cu genunchii flectaji
materii fecale sau exsudatele patologice) ■ si coatele Tn abducjie
- se dezbraca regiunea Inierioara a trunchiului - administrarea de purgative produce o iichefiere a materiilor fe- W cale, care se pot scurge
- se ajuta pacientul sa se aseze pe masa de examinare, fn pozijie mereu Tn timpul examinarii in ampula (J
genupectoraia, cu usoara lordoza a regiunil iombare rectaia, Tmpiedicand vizibilitatea F!g 47 _ AnDSCop i
- se acopera pacientul cu campui prevazut cu orifictu (acesta sa coincida - explorarea trebuie precedata de tuseu rectal, pentru excludereacu volet mobil - ) unei stenoze,
cea care contraindica rectosigmoidoscopta si ano- model
Bensaude | scopla (fig. 47)
cu regiunea anusului)
- nu se executa Tn pusee hemoroidale acute.
Participarea la - se monteaza corpul aparatului si se racordeaza la sursa de lumina
recto-scopie - se verifica funcjionalltatea dispozitivului optic

- se unge tubul rectoscopului cu ulei de vaselina

- se ofera mediGului m&nusile sterile (pentru efectuarea tuseutui rectal),
apoi, asistenta serveste rnedicul cu alte manusi sterile si » ofera tubul
166 237

PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU COLONOSCOPY
Colcnoscopia: examenul vlzuaf direct a! colonuiui, cu
ajutorul unui colonoscop fiexibil; se vizuaiizeazS colonul
sigmoid, descendant, transvers si ascendent pana la cec (t|g.
48).
Colonoscopy, tub din fibre optice flexibile, lung de 135-185 cm; el se poate adapla si la
camera video, cu urmSrlreai imaginilor objinute pe un ecran TV (vezi fig. 44 de la
i/k
Partlclparea la gastroscopie).
colo-noscopie
Fig. 48-Traiectui colonoscopului
HexlbH porriind de la ract panS la
colonul sigmoid, descendehj,
transvers fi ascendent pang la cec
PregStirea - musama, aieza, comprese mici sterile, casoleta cu campuri,steriie,; manusi
instrumen-telor si de cauciuc, pensS de bfopsie, recipients pentru; preleyl.fi; histotogice,
a matriadelor colonoscop cu sursade lumiriS si. slstem;0Sf a^gg£$> vaselina, silicon
necesare pentru iubrifiere, recipient cu apa pentru curajirea coiqnpscppuiui
dupS-utilizare; reclpiente cu^substanjCj-j^tjp dezjn|ec^a aparatuiul
(aceleasi stubstante.c^sf lagastrogc^jj^^^, -m^JGatfente pentru sed^cea
pacientuiui. ^ *l'jmaJ
PregStirea psihica - se explica pacientului necesitatealhvestgajlei k-^noiiiH
si fizicaa - este Tnburajat si^ se InformeazS pacientul despre tehnjfiafjy|j-i iizata,
pacientului durata investigate!, efectelo neplacute (senzatia: de, presiune, durere)
- se explica scopul pregatirii fizice, tn vederea goilrii si curSEIrii; complete
a colonuiui de materii focaie si mucus, care ar Impiedica examinarea
PregaYirea fizic&i
- trei zile consecutiv, seara si dimineata, se efectueazS c a t e doua
clisme evacuatoare simple, Tnalte, la interval "de'oorSrw cate do! litri apS
caldujS; ultima clismS se face in dimineata:. e^prajnatii.cu 3-4 ore tnainte
- Tn prima si Tn a 2-a searS de.pregStire, se administreazS unr. purgativ ..
.. v
- Tn cele trei zile de pregStire, pacientul va ingeradoar Iichide
- la nsvoie, I se pot adminfstra Iichide prin perfuzie: i.v,, fn scopul'
combaterii sau prevenirii deshidratSrli ,••>;
- seara, Tnaintea examinSrii, se dS un somnifer - >
- Tn dimineaja examinSrii, i se administreazS 1 fiolS diazepam si scobutil,
cu 30-60 de minute tnaintea Tnceperii bolbnoscoplel '~
- sunt necesare douS asistente:
asistenta. t linisteste pacientul, Tl solicits sa coopereze si, pe cat posibii, sS se relaxeze
(Iriformarea anterioarS Ti face mai cooperant si mai tolerant fatS de;efectele neplScute aie
tehnlcii)
- urmSreste funcjiiie vitale ale pacientului
- Tl asazS Tn' deeubitifatera.1 stang, cu genujtchii .flectgJi/^-^ste acoperit
cu un camp steril, prevSzut cu un orificiu'central (Tn timpul examinSrii, la
soJicitarea medicului, pozijia pacientului pqaje fi schimbatS dintr-un
decubit Tn altul, pe masura ce sonda TnainteazS)
asistenta It verifies colorioscopul, asigurandu-se cSeste adaptat cor&ct la
sursa de luminS si cS are insuflajia si aspijrajia bune
- lubrifiazS vartul tubuiui (colonoscopului) cu vaselinS si Tl introduce,
Tncet, Tn anus '
nATlNTIE:
- asistenta va avea grijS sS pu ajungS vaselina pe lenti[|, fapt cafe ar
impiedica vizlbilitatea;-; .
- pe rrt&sura ce medicul are yizibilitatea traiectului lumenului colonic
stang, asistenta, la solicitarea acestuia, avanseazS tubul Incet, f n lumenul
qplonulul; * ■
~ Tn acest timp, asistenta I so ocupS de pacient, sup.raveghj.ndu4 si
expjjcSridu-i cum sS coopereze.
ingrijirea pSdfehtuiui dupS colonosceple, pregatirea produ5SJ6r|iiehl^ iabMgr^
reorganlzarea locului de munca sefac la fel ca sUn;.pazijl rectp^Jg^oldpsMijel.
incidente si accidente: sangerare, dured ab^Ol^^il^pi^^r dif&sc investlgajla, perfrjrajie,
tahicardie, stop cardiac reflex.
■ DE RETINUT:
Contraindication opeta\\\ abdomiiiale reoente, tn Gyrs^J d^er^i^liiei acu(j|sau at
coiitelor ulcerative, hemiilor ombilicale, Tn asclte rhaslve sau la persbane confuze
necooperante.
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU CJSTO|SC^fi| Gistoscopte!: metoda
de evaluare a.endovezicil cu aj^(p|u[.plstcis|opu1^J.
Scop - identificafea proceselbr patolbgijs^"^i^dj^ye^tclihsi^afh%t!Mpr
specifice sab hespecifice, tumorlib^i^drniapot ar^brftice, calculilor,
167
corpilor strSinl

168

Fig. 49-Ctstoscop 1. supapa
automata; 2. robinefcu dubiu cursnt ai
lichiduiui din sistemul de spalare
Cistoscoapele sunt de diferite generajii. S-a uretrale
pornit de la citoscopul cu lumina calda (fig. 49),
ajungandii-se la citoscopul flexibil. t :
Cistoscopul eel mai des utilizat azi (fig. 50) este
alcatuit din urmatoarele elemente:
- o teaca metalicS, cu extremitatea distaia
cudata in carja.
—un obturator (mandrin), care este o tija
metalica cu extremitatea ratunjita, care permite
introducerea cistdscppului fa>a lezarea mucoasei

- uii telescop de examinare.sau".sistemul opticjf

compus dintr-o prisma amplasata spre varfulf
instrumentului si un ansamblu de lentils montate Tn serie;
acestea transmit imaginea spre partea: terminaia a
tefescbptilUi, nurnfta ocular (are forma^ pavilionara, cu o
lentlla prin care se priveste)
- un telescop de cateterisrhy cohstrult ca eel de] mar
sus; Tn plus are unul sau doua*eaha!e, prin care[ se introduc
instrumente ce vor cateterizauretertil, $\f o rhica^piesa ■
de' forma" unei scarlje' (Ongldt -Alburran), care dirljeaza
extremitatea Hcateterelor spre orifictile ureteraie.- -
Cistoscoap&for

|li se aduc mo-;

Idlficari Tn tunc-
e de patolo-"' i^'^'f^JSi^^^^^:
Igia-si scopUl cistosG^purui{teat;aiVtetaHiSS, i
-Urriiarlt Astfel" ■ opturator metaiic, telescop de '
L~i „ *x " • * cateterism, telescop de examinare, ;
fexlsta: CtStO- 'Vohdite ureteral) ~ "~~"
fscopcil defcxa- *
fmlnare si cistoscopul de cateterism, describe'; ^anterior.
Prin aceste cistoscoape, se pot introduce Tn vezica
Instrumentele pentru prelucra-i rea calculilor vezlcall,
biopsierea formatiunilor-tu morale etc. Din cistoscoape -
s-au desprinsf ptG&GTOSCGAPELE, (fig: -51-)-
instruments Jblosite la rezecjia adenomului de prostata,
fepKP (adenp-carcjnomului de prostata), a 'tumdrilor I
vezicalefa sdeYbzel de cotJetc, Mai :nou, au intratin
practica instrumentele flextbile ^pujln traumatizante,
formate-dintr-un manunchi ;:de fibre lungi de sticia,
transmijand o luminS tputernics, al.ba,..:Astfel, se
exploreaza Tntreaga Suprafaja a,
ert^ovezieii,deceiandu-se orice-" proces patologic.

169
241
Fig. 51 - Rezectoscoape
Pregatirea - casotete cu campuri sterile si.manusi.de cauciuc sterile, costum- s e ofera;aparatulmediculai.^
sterii ••• . ': ^ ■' ! •
instrumental si a pentru medic (halat, masca), ..seringa Guyon cu oiiva uretrala, sterilizata,
materialelor solujie de novocain^ 0,5% 40-50 ml, seringa de 20 ml sterilizata, pense
sterjle,. taihpoane de vata sterile* citoscop de irig:atje, de cateterism saii
cistoscopul operatpr (fn funcjie de scoput urmarit) sterilizate, solujie de acid
boric 3%, dotia sonde ureteraie radioopace, lungi de 60-70cm si groase de
4-8 (scara Charrlere), sonde uretrovezicale sterile, solujil dezifi-fectante,
eprubete pentru recoltarea urinei, doua tavije renale |
Pregatirea pslhica - se anunja pacientul, explicaridu-l-^e 'necesitatea tehnicll; la nevoie, cu o
s* fizlca a jumatate de ora Tnainte de explorare, i se administreaza un sedativ
pacientului i
- i se suprima micul dejun si va Ingera 500 rrilljlchid, cu o ora Tnainte de
examen tpentri^ase asigura^f luxul urjriar necesar) \
- pacientul ,Tsi va goli .vezica urinara, .va fi cpr^fys Tn ,$a|a de examinare
si ajutat sa se dezbrace (tn regiuriea inferioara a trunchiului)
■ -v-' ' 1-
- este,ajutat sa se urce pe.rnasaspeciala (de cistoscople sau ginecoiogica)
si sa se aseze Tn poziJSe,ginecoiogica %
- \ se fixeaza picioareie pe suporturile rrfesei f -se"
efectueazatoaletaorgarielbr genitale externa si perineului, cu apa si sapun
'r:i
-se acopera membreie tnferioafe cO campuri sterile, lasandu-se
accesibilaregiuneaperineului _ _\ '""!*'„ _..,7
Participarea. la - se dezinfecteaza meatul Mrinar;.a£Qi(:p!e^
tehnica se introduc Tn uretra 20,mi;spiu,tie-noy^pajrji..0i,5%) saj|,3d,.ml boraf de
prpcain^2%,sau prbcaina hidroclorhldHca 4% J.|
;
- ^ne'stezia^,Iocala ..se _ rrtai poate "te;ifectuJ arP rin
badijoharea
meatuiui'si irtstJiaile de.Xiloc^h'a ,s^u LVdiacamS; mai nou, se recomarida
preparatul din import IhitiTa&er
• Precizare: ~A ' ;;' '-v ;

|
- la femei, anestezia Ibcala-(f6l6sifea substanjelor anestezice amihtite mai
sus) este suficienta pentru efectuarea cistoscopiei -Tn scop diagnostic;.
.. |
- la b&rbap, cistpseopia cu-cistpscop riglpl^preferabil sa se faca Tn
rahianestezie; se p.Qate-.utiiizasj.anesteziar[ritravenoasa sau pemasc&;^
.......4„ ,v\ - ... ;|
~ ari&iega UkbASl pu". Xttocajr^^^' Suficienta pentru inves-tigajiiie'^ cu'
fibiroscdji.ulr ^H^'''"^^^ endoscopies (cistolitolapaxle),
rezedjIeWfiYdsfeta sdu tumori, necesita ahestezle reglohala sau gerierala
"" ' '\ . -seVerifica furicjiorialitatea sistemulUi
deTluminat,s13fea ^ae ' curajenie a lentilelor, etanseftatei st^amblSrttSr ^
- 3- ^

- s e lubriflazd instrumentul:care:urmeaza sa^fie'introdus^cu ] Instllagel

(preparat din import,, cu acjiune lubrifiarita -si \ anesteziaiocai) • " -
.v^~-.. . ..: •• .1l
241
 {
"1- -se spaia vezica cu a soltitie de acid boric pana eahd* 3% ■«^acDese,-febrile. treGatoarejfrisoane, dureri iombare! asemanatoare cu
iicHidufde spalare devine perfect (impede -rnebicul umple coiica
vezica cu 150 ml apa
'stenlizata sau solujii, . dezihfpcjahia renaiaiv;;'^;. ^tuvir: -sr % .-.v.- ••*• • •
'Spai
slaba' (la ^|in>aji) sau 250.
ml (ia femei)'si .TriT,gouies|e
- mici hemoragii produse spontan sau in urma
caida;
&turfi vezlcate cu apa
canula de irfgajie cu sistemul optic ,• - se; raeordeaza - rupturade uretra, cu uretroragie; perforatia^vezicii urinare
sistemul7 ;Se=Jiu.rninat
la reteaua
electrics (medicui
efectueaza inspecjia peretllor vezicali)
--j.-se iofera
■ ATERFPE: ■ , ,;v - *•
medicului ^succesiv ^. la cerere - cateterele de .dimensiuni
examinarea
diferite,,(daca qate .rismul
se continue' .cu ,te - cistoscopia se executa in condijiiie de-asepsie caracteristice
ureterejpr) intervenjiiior chirurgicale -■ ■ \
- sistemul optic nq se sterilizeaza-prin flerbere sau: autoclavare, fiindca se
- se ofera eprube.teJe pentru; recoltarile urinare, :
deterioreaza; se sterilizeaz& numat in solutie apoasa.de <Blutaraldehida
pentru urocultura sau examene biochimice, bioptice
ii-i
2%, CIDEX, vapori de formoi sau de etilenoxid
■■■. M..j - Tnainte de Tntrebuinjare, se spaia bine curapa sterilS^-pentru a se
, -pacientul cu .rahianesiezie va fi transferal de pe masa de tndeparta urmele substanjelor sterilizante care sunt iritante, hemolitlce.etc.
• ••- examinare petarga '^ilransporiat In salon "^aibi este
asezatcbrnod Th pat, unde Vav's1aTn decubit dorsal, farS
pernS, timp de 12ore, '■'; \ »*I©TA:^ VV- ."
- se. adnnihistreazaja nevoie^cWmante. antispastice \n cadrul acestei teme, considij^m;; hep^sat.^
—ja.; ;ferq^i, . cistd^99R[a eJf^tuarjidu-§e, $i ambulatoriu -, aWimfim: pe'ecuri" $ \ %e^re!^e^Hliianl4' l^rf**
, . ' -a^slea yq^ff^luijit^^ ccw'a |§'JrJ
^tRe rnasade examinare u&frbscopiai-rnQtodb de' explbrare' ehdoscopict,
uretrel (feminine si maspuline), utirizandu-se unj^f'
si sa se Tmbrace ■ r- .
niiniif. Uretroscqp, "p'elitrO ' a ISentlfica pnb^
—.nu^necesita ^upravegherefSpeqiala r -
patologice, precum Infiamatiile, strict utile, tumq
Reorgar-Kizaf — -------- ■ ■ - t -t"■— ..... ^p^v ^^^^ -j
-
■ — -------- ..... c | 6jrafnf, Galculii.
^rpi { Pentru efectuarea
&a'ib^ culufde - searunGa-deseuriie, iar iristrumehtele-se spaia bine, cu uretroscqj se foloseste metoda irigajiei, uretra
'.' "• o perie : ^^^cjfa^^Ts ^rt^^Tr ^e^ /robinel^ ^
^^s la
1 destJnz|^^M<.. pr;int^un:<flux rlichjdian . c u
munca
J
.J: —jerft1l©j& ?e apa §^purt,
du
:
0f. tj6iidzftei# se c ^dere gravitational {fig. 52). Uretroscopia poate fi
?ndepIHeaza\ 'hr]fir
.cU^bjpirie ^1 ^af^T. efectuata si ci cistoscopui.
nE&ilcf'pjp'.]hib^ji$\.^^^.^b'f^fft minujios, cu ja|ff4 |h&#
"^s *e7ftlnjM|l|L presjiihe,^
"a9JF; sub
p'entW -^ndepartarea unor eventuale reziduuri Fig. 52- Uretroscopia
^\
.tuburiie eistoscoapelor sesjerifizeaza prin imersie In
solutie ;dezinfectante CTorhexidina 5%i(1:0:ml la 100>ml
apa) = 30', sau prin sterilizare cu etilen dioxid'(Tn-etuva) - Colposcopia: metodd de Inspectje a coiuluruterln la femelevu ajutorul
»v_ ^-siSt^miil; optic' s e 'sternize'aza^'bVih- fmersie Tn
solujie de"zirifdefeht3 (Glutaraldehida, CIDEX)^ ' / I
! aparatuiui nurriit colpbscop, pentru depistarea leziiinilor cblului uferih.
- sau prin pastrareTn. vapqrj.deformajd&hida eel pujin ^Golpdikkjp:' In8trurfient optic, stereoscopic,' desti^ viztiaiiz^rii colului uterin,
doua ore ; £ .^u^8e^pg«^j^'|j st^f|^ipirej .tb^^sfiiimentele
5
care este preyazut cu un slstem de iluminat propria ;a^Zat.pe un suport. .

se asaza Tn cutiiiai^c^e-fe'pastfeaza ,v ^.J^^y-'.

PSrjile com- - sistemul de marire: objective oculare, sisteme intermediare

ponent© ale
■ INCIDENTE $1A^*|JPGI)LTE^o ^ V colpo-scopulul

171
 {
- sistemul optic de redresare a imaginii* care asigufa^direcjii^e stinga dreapta si sus - jos,
idehtlce-cu cele, ale ojSi^iivUfai (prisrhe,'oglirizT,Mnvers'ori)
-filtre optice ^;?
- slsterhelq ds iluminare dirijat& iampa spectraia de spd]u> 'larnp^
cu'V^pd'ri de'jnercur,.fijtira opflc^ w
- camerafoto, cinema sau,TV ^
- mecahisme die regiare .. . ■ -. ■ -. ■ >

v- f - -
- stativul

172
"ST 8L £. 1

s
ma * M - »

t!&* i

a. © 55. ©

* 5lo "S
OK c
.m;«:
o>. x

3-!= eg »

g.a o.

go *
 {

pentry a/pre. plna deschiderea mlcii

padenyai^nWciealea ,4
plagi,Tncl3|s jjeagr^ife ^^^^S^^eirrWcople^pp^apacientului
a 300-400 ml aer m ,:<%;^^&jjj a
^btbraxul6i "" " JU >r ?5lie
saufirdecit^/ii ; \i. ...
p|aga q^er^torie. va,fl papsatS ,destul <le-strans cu fesi de tifon, ce
cavitatea pleurala, sub-j '-^ ik p^y conftrof
continuu al-""1 - " ' s- -V^r*
K 1 ••• " . "-v ptesiimii din spajiul. astfelc>eat"!
vb^tncQnjgra.cutJa torapiea .
• — *
- la recomandarea medicului, pacientului- i se administreaza sedative si calmantc ale
^upfaVev gherea -Xasisfeh'ta-va ajuta pacientul skde, iieasez^ ^deeubjt cjorjaJ^ Vn' (^dupa^t0-15
tuse! z
pacientului ; rriihute TI va ajj^l^a . . . . " . Hy^up/av^gr|$a tot timpul
- tn pfimele'deua zile de la interventie, se administrelza Uh regim dietetic uso- de
Idupa crelarea resp|r^ sa |^jtmic|i si linisiita .•.••:••!$» 3>W..:
digerat, bogat Tn hidratj de carbon'*7
prieumoi -? -Y • ••. i- pafiienlul va ft^uza o discrete apasare tn partea-unde s-;acreai-j
<:-toraxulu! ;p,ryitaotoraxul |h ^.'hcn ;jn;,,- .. ,\-, ^ •< Y ; ,'rt
jflsj£terjta^ vaf fanunta;. impdial. rpodjcy 1' daca ^aci§ntu.i;,res^ira-3
* INCIDENTE ?l ACCIDENTE:
^f^u;^acuz^du|eye intensav deyln^cianptic (pneun^otpra^t| tena^\ peutic S:a.
.4
trarisfbrmat Tn ppeyrnptprax sufoGant;tsi e ne.cesaf i$>juilatia) sau d&ca. - accese de tuse sau hematoameTh per^fele toracic'
acuza stareije -r$ugenei;aj, TA ^cadjB^^uisyl, ^.Tapid"sifiiifofrh'(pericol de — lipetlmie, colaps sau sbc pleural '(Se Tritrefilpe interventia ji se aplica masurile de
spC/pleuraj) \ _ , ' \ i . - dacSA totul a decurs,/fj $4/^^ reanimare). '■ " - - •■' • ■ > •••• , '
paclfefttbl in" serviciut de radi^Iogi^; pentru, q radjpsqppie satuo radiografie
Pregatirea fizica si Pieuroscopia (tofacdscoptajt ' ' ' Hs^tspcrt
psihica a - la recomandarea medicului,.pacientul e sedat atat Th prezTfia examinSHII
pacientului' dSt:?i'fnainte de'a^fsta• " ,. ^examirfarea se fade Tnainte capadierituf sS rfianance ' PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU UAPAROSCOPIE
-"jr-:v-v
- asistenta-TI coriiaBcS-'TrV saf|^&pef£tle:"' /V
^ paciehtuFeste pus Tn'pbzffe -semisezand, rezemat pe partea sMtdasa'^ " Laparoscopic /Mosoe^^crjlora^ Tri prealabil
j-^,^.^ pdripneumoperfton^u On'trodiic^rea de aerTnicaVft|^'p4Q^^aia), cu aiutbriJLu'nui ap'anit
Participarea la - asistenta /: tot timpu| numit lap^rdscbp.iritradus transparietal, prfntr-un trocar.
efectuarea tehnlcii examinarii vasusjit abducfie Scgp: explpratpr> bloptic.
pleuroscoplel brajul pacle tulul, careitsf vaffl"'
Se reallzeaza prin examinare dlrectaj prin inspectja suprafefei ficatului, splinel, colecistului,
(sunt necesare antebratut Hectatl caafa (fig; 55)
doua asistenta) ^ asistentei 11 Ti revi ;sarcina de a cailor biliare extrahepatice, tubuiui digestiv, organelor genital e, pereiiior
senviin^ djcul ■
cM-instrume|jt4 si mate rial el
e.necesa
- fiind.ybrlia de ojlntji yehjier
cj ^r ^^i
^EJj vor
lUaJoaiern^asyrJlf asepsje ?i
aniisepsiej
se- urrnaresc. p^e metri vital! (temper^ tura, puis, TA,
rsiSjjj rajle), u§a.dup.a prj" Irjteryeptle -;•;- ■ -.■■....
Supravegherea
pacientului,
^175 dupa
pleuroscopie
abdqminajl.dlafragmului, s| se pot prgleva fragmente (de ex, puncjia biopsicS\ a . -h-
flcatajui)'p;^ \^H ' Efectuarea tehnlcii
La^^pppljh.^a *brm.^iM^p#|8te preyfizut cu un si stem optic she suraa
de l$W$ fMG&M se:intro|j^ trocar; trocarul,-cu
0 groaffie^eSMI rrim, aj|;i&d§^ ventli care opreste ieeirea;
aemlujiirjjh $ayJtafea pM^|ila|[:iW^lrT^I - stflefc^epiSsind lungimea tubului'cu
1 $$;m yarfUl ascujit aj ^ja^HM^i^i, are' rolui de a aslgura patrurldSrea: trofaiuiui Tn cavitatea
p^ care este
prevSizut cu un Astern de: fjHe^Mftprlri ca^e tme^rriea este transmlsS la un monitor); un
sisterri de liumirilitsi j^fl^ Ca si la toracoscop (pleuroscop), ootedtlvu! pbat& fi mbr^f-ihaxa
f/tf^OTSu fdrrnind cu aceasta un urighi de 90°-sau 135°. Sisfemul de ^griln?it este fprrpat:dlritr-un
bee electric distal cu lumlna rece (nu arde viscerele);§br^^^^ prin intermediui unui tra$sformaibfi
la eKfremitatea sa |lfMpaia se: ata§saza' vibfeocamera, conectata, la: raridul ei, la un monifdrpe
care se yifiizeaza raVitatea abdominal! ■ ^ ■<.■■<**'■
Pregatirea - Q#5^ti cu> !<^ut&ri jsterile. basoletScu manu$I d'e^aUcM ste#i&f^^
Instrumen-telBp&i at/oblnSlidle; benzina I6%a© sa^l^rljl.«|&arabpentm insuflarea
a materlalelor aerului;:aG-Veress\ sIsteM dl^ts^pael^atru eprfngide 2-10 ml de unlca
foloslhjailiifr biMlMeHllzat/^fnse herr^ sterile, fir de catguV agrafe
{pentru sufura);'lapardsexjpul - cu toate anexele lul steriiizate; substanje
analeptioe- sTcardiatonfee, pentru tratameritui unor eventual^ aeddente?
afitlbldtlce (dizolvate. In doze fixate de medic); sbiujie Izdtdfifca de ciorura
de sodiu sterilS; tavija renala
Pregatirea psihica - se anunjS pacientul si i se expilca. importanja si necesitatea tehnicih
si tlzlcaa ... •„
pacientuiui - ?n ziua precedents examenulul, i se administreazS un regim hidric
- ....
- Tn seara precedents si Tn dimineaja zilei de examen, i sW efectueazS
clisma eyacuatorja • ■ ■ ^;
- cu o jurrjState de or^inaihte detptervenjie, se poate adminjstra
pacientuiui o fiolS de fenobarbital sau 400 mg meprobamafc s\\
0,5mg^atropinS ,._/ ,.. . . . . .
- se rade suprafaja pSroasS a abdomenului (dacS este cazul) 51 se spaia
tegumentele cu benzinS todatS
- s&;transportS papjenjul ■Trj sala de examinare;' se aJutSrsS se dezbrace
si sSurcepe masa de examen
Efectuarea - as^^n^./^jp^^/^j/.serve.ste medicul Tn eondijii de asepsie
pneumo-peritone - asisienia.me$cal$Jj(ya da;sjujar la nevoia (completarea ga--zulyj.din
ulul necesita douS cayi£atea peritoneal^ si inte^enJif in. situajii.nepreyS-zute)
asls-iente medi- "
caie - pacientul ee asazfi fn decubit dorsal $f:se flxeazS pe masa de examinare
176 249
Laparoscopia se efectueazS Tn anestezib periduralS sau Tn'
anestezia general S cu LOT. i
DupS Instalarea anestezie!: |
- cu douS. pense - rSdascS, se anopreazS de 0 parte sl.qe alta omblllcul si Tn polul sSu crania!, se
face 0 inclzle de 2 mrrM>:-^ f
- perpendicular,vse introduce-acul Veress a cSrui penetrarsjM abdomen determfnS 2,decllcurl: al
aponevrozel si ai peritoneulql|
- cu 0:serlngSf se introduce ser fizioiogic pitt «ul Veress; apoi,« se aspirS; .j
-daca aerul revine, acul se aflSTn grosimeaperetelui; I
- dacS nu revine. InseSmnS cS se aflS Tn perltoneu; |
-dacS la aspirajie se extrage sange, unnS sau conjinut
intestinal, acul a pStruns Tntr-un vlscer aislominal i
- se conebteazS la ac slstefnul de insiiflare si se introduc Tn pern toneu circa 3-6 I C02, pSnS se
atingd 0 presiune de 12 mmHg|
dupS care se extrage acul Veress 'I
- incizia prin care s-a introdus acul se ISrgeste cu blsturiui cSt sa^ permits>atruriderea unui
trocar cu diametru de B-12 mm |
- se pStr^unde cu Jrocaful Tn cavitatea peritoneal^; apoi, se sedate stiletui ascujit si se introduce
laparoscope . j
- pentru a Tmptedlca iesirea aerului din abdomen, canulele
trocar sunt prevazute cu:o clapetS ce
se Tnchide automat In momentul
scoateril stile-tuiui ••- - ____
- se efectueazS inspec- / -------------
Jia cavitS^i abdominaie
(fig. 56)
- pentru a manevra vis-cereje abdominaie. dar $i
pentru a recolta frag^ mentele bioptice, este necesarS
introducerea TncS a unui. trocar, prin care se
"p&irdhde Tri abdomen cu 0 pensS
lungS (peritru mane- |
vrarea viscerelor) sau cu un electrocauter (peritru
btopsie). f
- acest trocar se introduce Tn unui din cele 4
cadrane, fn funcjie de viscerul care trebuie examinat
sau biopsiat |
- dupS terminarea manevrelor, se scot Laparos laparoscopul 9! pensa de
manevrS, se exUftS C02 din cavitatea peritoneala, secope
TndepSr^ teazS canulele trocar
- se sutureaza plSgile prin care acestea au fost introduse, apoii se panseazS ; .

177 249
 Tnainte de6 1 56
■ De retinut:
a se oferi medicului pentru a fi
introdus tn cavitatea abdominala, sistemui optic se Tncalzeste cu
Agenda Medicala 1998
Vlad Apateanu - Transfuzia; recoitarea si conservarea sSngelui- Editura Medicala, Bucuresti,

Ingrijirea
pacientului dupa
f^rte'ta^riir'
tranSP0
^tnflhSa'°n'fn^P3tUl
comprsse calde
* lui" cu r se
1977
Georgeta Balta, Antoaneta Metaxatos, Aglaia Kyovski - Tehnici de fngrijire generals: a
tehnica
" ffLf 2?^
supravegheaza atent; timp de doua ore nu va manca nimic lar .n ziua

jnsojiia
respective va consuma
"P*cu
numai lichide a nivelul ficatufui '
si de puncjie Jbiopsica) (°*aca examlnarea a fost
bolnavilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983
M. Beuran - Ghid de manevre medicale si colaborare medic-asistenia, Editura Scripta,
Bucuresti, 1999
dn C a
f„ f? se
' 36 6feClUeaZ' ^ eXam6n rad,'°SCOpiC

de
evacSatorS1^1111 int8Stina' Se °Pre5te' Se efectuea2a 0 clisr"5
Zl?, sutura sau agratele
2i de la intervenjie Tndeparteaza firele
Radu Campeanu - Anatomia si fiziologia omului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1983
C. Dumitrescu, R.Perciun - Diabeiul zaharat - caietul asistentelor medicate,
Reorga-nizarea ;
locuiui de munca W^cS bT** insirumentele * se P«c Pent™
Editura Scaiul, Bucuresti, 1998 Ruth F. Craven and Constance J. Hlrnie - Study Guide to
- se asaza Tn ordine materialele folosite V
Accompany
- se noteaza examenul fn foaia de observatje Fundamentals of Nursing, Copyright 1992 by J. B, Lippincott Company Louise Grondin,
■ INCIDENCE SI ACCIDENTE: Rita J. Lussier, Margot Phaneuf, Lis© Rlopelle - Planff/cation
des soins infirmiers, modele d'intervention autonome, Les Editions de la
aWoSe)^ ^
- subfebrilitate, hemoragii (prin leziuni vasculare, emfizem subcutanat leziunl

U ATENTIE:
P 6
!?or
°rSanel0r abdom,nsle- infectSea pl/g CheneJiere inc. Montreal, Quebec A. Huber, B. Karasek-Kreutzlnger - Les tehniques des
sains infirmiers - Lamarre,
Paris, 1980 1
~ insuflcienia cardiaca si respiratorle cont.aindica laparoscopic presiunea penumopentoneulu.
asupra diatragmului putand determinaedem pulmonar acut Virginia Henderson - Principii fundamentafe ale ingrijirii bolnavului, 1991,
6
'"JS
ir .
■ PREC1ZARE:

(colecistectorrTe,
t
IwSSnSC
hornlike
d9 aSDectele fonstatate la examenul laparoscopic se poate continua '«*unilor
cura
intervene pe organp e gen.tale, hemicolectomy etc)
31
Copenhaga - Danemarca G. lonescu Amza - Vademecum terapeutic, Editura Medicala,
Bucuresti, 1973 M. Mlhallescu - Chirurgie, Editura Medicala, Bucuresti, 1979 luJian Mfncu -
Alimenta}ia rajionala a omului sanZtos si bolnav, Editura Medicala,
sau se poate descnide Bucuresti, 1975 Sergiu Manescu - Igiena, Editura Medicala, Bucuresti, 1981 C. Mozes -
^^^^-^^ " ' '
P n Ch rUr9ie Clas ca
o%aWZ
abdominste, iaparoscopiafnnd, Tn acest caz, primul timp al intervene! chirurgicale ingrijirea speciala a bolnavilor, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1977
G. Nlculescu, D. Manastlreanu - Tehnica ingrijirii bolnavului si eiemenie d e p r i m
ajutor primar si specializat. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994 Acad. Eugen
Pora - Diclionarul sSn^tSfii, Editura AJbalros, Bucuresti, 1978 L. Popovicl - Somnuf normal si

Bibliografie patologic, Editura Medicala, 1972 Paul Popescu-Neveanu - Psihologie, Editura Didactica si
Pedagogica, 1990

178
L. Rlopelle, L. Grondin, M. Phaneuf - Soins infirmiers: un models centre" sur tes
besoins de la personne, Montreal, Mc. Graw-HIII, 1984 L. Rlopelle, L. Grondin, Margot
Phaneuf - Repertoire des diagnostics infirmiers
selon Virginia Henderson, Montreal, Mc. Graw-Hill T. Serbanescu - Neurologie, pslhiatrie
pentru cadre medii, Edltura Medicala, 1978 Julia B. George, Nursing Theories, the base for
Professional Nursing Practice, New
Jersey, 1985
Jane Salvage, Nursingulfn acfiune, 1993 prin Biroul Reg. OMS
Lucretia ClocoiicI, Profesia de asistentS medicate, Edltura Info-Team, 1995.
P. Potter, A. Perry, fngrijiri infirmiere, Noutaji pedagoglce.Canada, 1990, Nursing -
revistaAAMR nr. 1/martle 1998 I. Luck Mann, K. C. Gorensen, Medical Surgical Nursing, W. B.
Saunders Co.,
1987
M. June Thompson, Clinical Nursing, Mosby Company, 1986
Philip Durmard, Counselling - a guide to practice in nursing, Butherworth, 1995
Lynda Juall Carpenito, Nursing Diagnosis, Application to Clinical Practice, J. B.
Lippincott Company, 1983 Rosalinda Alsaro, Application of nursing process. A step by. step
guide, J. B.
Lippincott Company, Philadelphia, 1986
Cuprins
PARTEA I- Actualizarea procesului de nursing
Scurt istorlc al TngriJIrilor de sanatate - GHERGHINICA
MONICA SEUCHEA .................................................................................
- Procesul de nursing .........................................................................
- Etapele procesului de nursing.........................................................
- Aprecierea ....................................................................................
- Diagnosticul de nursing ..............................................................
- Planificarea ................................................................. •..................
- Implementarea ..............................................................................
-. Evaluarea ............................................................................ -------
PARTEA A ll-A - Tehnici
Punctilio - generality! - ELENA DOROBANTU ........................................
- Puncjia venoasa ....................................................................................
- Puncjia arteriaia ..................................................................................
- Puncjia pleural^....................................................................................
- Puncjia abdominala (Paracenteza) ...............................................
- Puncjia pericardica...............................................................................
- Puncjia rahidiana .............................................................................
- Puncjia articulara ..................................................................................
- Puncjia osoasa .......................................................................................
- Puncjia vezicii urinare .........................................................................
- Puncjia fundului de sac Douglas............................................
- Puncjiiie biopsice ......................................................................
Recoltarea produseior biologlce si patoiogice -.
GEORGETA BALTA, MARIA ZAMFIR ..............................
- Generality .............................................................................
- Recoltarea sangeiui...........................................................
- Recoltarea exsudatului faringian ................................
- Recoltarea secrejiei nazale, otice si oculare
- Recoltarea sputai ..............................................................
 - Recoftarea urinei .........................................................................,................ , ................................. 93
. - Recoltarea varsSturilor ........................................................................ , .......................................... 95
- Recoltarea materiilor fecale ......................................................................................................... 96
- Recoltarea lichidului cefalorahidian........................................................................................... 98
- Recoltarea secrepor purulente ......................................................... : .......................................... 99
-.Recoltarea secrejiilor vaginale ............................................................................. ...................... 101
Sondaje, spalaturi, clisme - GEORGETA BALTA, MARIA ZAMFIR .. _______________________ 103
- Generality ............................................................................................................................. _____ 103
- Tipuri de sonde ....................... : ..................................................................................................... 104
- Sondajui gastric .............................................................................................................................. 108
- Introducerea sondei Blakemore .................................................................................... _____ 1 1 1
- Sondajui duodenal ........................................................................................................................1 1 2
- Sondajui vezical ..............................................................................................................................116
- Sondajui traheo-bronsic , ............................................................................................................120
- Spalatura ocularS ........................................................................................................................ ,1S2
—Spalatura auriculara.................................................................................. ! .................. , . , , .124
- Spalatura gastrica ...............................,............................................. .125
- SpSiStura vezicii urinare ........................................ ! .............................................................. ,127
- Spalatura vaginaia ........................................................................................................................ 129
-Clisme ................................................................................................................................................. 130
- Clisme evacuatoare ................................................ . < .................... ; ................................ , ,132
- Clisma terapeutica ....................... ; ...................................................... ] ......................... _______ 133
- Introducerea tubuiui de gaze .............................................................................135
Administrarea medicamentelor - ELENA DOROBANTU................................................................. 136
- GeneraiitSji ......................................................................................................... ______ ................. 136
-Administrareamedicamentelorpe caie oraJS .......................................... _____ . . . . . . . .138
- Administrarea medicamenteior pe cale rectaJS .................................................................. 140
- Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie ....................................................... 141
- Administrarea medicamentelor pe suprafaja tegumentelor ........................................... 143
- Administrarea medicamentelor pe suprafaja mucoaseior ...............................................144
- Administrarea medicamentelor pe cale parenterals .......................................................... 149
. - ParticularitSti de administrare a unor grupe de medicamente ^ ....................................159
Determinarea grupeior sanguine - MARIA PESEK__________________ ..................................... .170,
180!
Transfuzla de sange - MARIA ZAMFIR................................................................................................. 180
PregStirea preoperatorie - MARIUCA IVAN, MARIANA ARDELEANU .. .185
Supravegherea postoperatorie si ingrl|irlle acordate pacienfiior
opera}! -? MARIUCA IVAN, MARIANA ARDELEANU ..................................................................... 193
Pregatirea pacientului pentru explorari radiologice -
GEORGETA BALTA ....................................................................-............................................... - ■ -206
- PregStirea pacientului pentru expiorarea radioiogicS a sistemuiui osteo-articular
.......................................................................................................................................................... 207
- Pregatirea pacientuiui pentru expiorarea radioiogicS a organeior toracice ............. -
................................................................................. 208
- PregStirea pacientuiui pentru expiorarea radiologics gastro-intestinaiS................... 210
- PregStirea pacientuiui pentru examenul radiologic ai colonuiui.................................. 212
- PregStirea pacientuiui pentru expiorarea radiologics a colecistului
Si cSilor biiiare........................................................................................................... ------. .214
- pregatirea pacientului pentru expiorarea radiologics a aparatuiui
renal ...............................................................................................................................................217
- PregStirea pacientuiui pentru expiorarea radiologics a aparatuiui cardiovascular
............................................................................................................................................ ■ ■ ■
-222
- PregStirea pacientuiui pentru expiorarea radiologics a sistemuiui nervos central .. -
.................................................................................. 223
- PregStirea pacientului pentru expiorarea cu izotppi radioactivi ................................... 224
Pregatirea pacientului pentru explorari endoscopice -
GEORGETA BALTA, LUCRETIA TITIRCA ...................................................................................... 226
- PregStirea pacientuiui pentru bronhoscopie..................................................................... .226
- PregStirea pacientuiui pentru esofagoscople ------------- : .......................................... 230
- Pregatirea pacientului pentru gastroscopie ........................................................................ 232
- PregStirea pacientuiui pentru endoscopic rectosigmoidianS........................................ 235
- PregStirea pacientului pentru colonoscopie ............................................................■ -
-238
- PregStirea pacientuiui pentru cistoscopie ..................................................................... - -239
- Pregatirea pacientului peeitru colposcopie ...................................................................... 243
- PregStirea pacientului pentru pieuroscopie.........................................................................245
 - PregStirea pacientuiui pentru laparoscope.......................................................................... 247

181!