ÎNTREBĂRI III CFDP

1. La proiectarea unei fundații se au obligatoriu în vedere următoarele stări

limită:
a. (STR); cedarea internă sau deformaţia excesivă a structurii sau elementelor
de structură,
b. (GEO); cedarea sau deformaţia excesivă a terenului,
c. STR + GEO

2. La proiectarea fundațiilor de suprafață dispuse pe un versant trebuie luate în

considerare următoarele stări limită:
a. pierderea stabilităţii generale;
b. - pierderea stabilităţii generale;
- cedarea combinată în teren şi în structură;
c. - pierderea stabilităţii generale
- epuizarea capacităţii portante, cedarea prin poansonare;
- cedarea prin alunecare;
- cedarea combinată în teren şi în structură;
- cedarea structurală datorată mişcărilor fundaţiei;
- tasări excesive;

3. Realizarea unei construcții noi în imediata vecinătate a unei clădiri existente

are ca efect:
a. Scăderea tensinilor din terenul de fundare al construcției existente dar
conduce la creșterea deformațiilor;
b. Creșterea tensinilor din terenul de fundare al construcției existente;
c. Nu influiențează în nici un fel terenul de sub construcția existentă.

4. Realizarea unei construcții noi în imediata vecinătate a unei clădiri existente

are ca efect:
a. Modifică caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare al
construcției existente;
b. Nu modifică caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare al
construcției existente;
c. Modifică numai coeziunea terenului de fundare al construcției existente.

5. Fundațiile de suprafață au talpa dispusă la o adâncime:

a. Df ≥ 5B, unde B este lățimea fundației;
b. Df ≤ 5B, unde B este lățimea fundației;
c. Talpa fundației este dispusă sub adâncimea de îngheț Hî .

6. Fundațiile tip bloc și cuzinet sunt considerate:

a. Fundații elestice;
b. Fundații rigide;
c. Fundații mixte, cuzinetul fiind armat.
 7. Fundațiile rigide pot prelua:
a. Numai eforturi de compresiune;
b. Numai eforturi de compresiune sau eforturi de întindere și forfecare cel
mult egale cu rezistența materialului din care sunt realizate;
c. Eforturi de compresiune sau eforturi de întindere și forfecare cât poate
prelua terenul de fundare.

8. Lemnul poate fi folosit la realizarea fundațiilor pe piloți dacă:

a. Nivelul apei subterane este variabil;
b. Nivelul apei subterane este constant;
c. Nivelul apei subterane nu influiențează piloții din lemn.

9. Condițiile de stabilitate generală ale terenului pot influiența alegerea tipului de

fundație?
a. Numai dacă terenul de fundare nu are caracteristici fizico-mecanice
corespunzătoare;
b. Numai dacă terenul de fundare este foarte compresibil;
c. În toate situațiile.

10. Adâncimea de fundare a pilelor de pod se alege:

a. Sub nivelul afuierilor totale;
b. La 1,0 m sub fundul albiei râului;
c. La 2,5 m sub fundul albiei râului.

11. Adâncimea minimă de fundare se stabilește funcție de:

a. Adâncimea maximă de îngheț;
b. Natura terenului de fundare și adâncimea maximă de îngheț;
c. Natura terenului de fundare, adâncimea maximă de îngheț, nivelul apei
subterane sau supraterane și înălțimea minimă constructivă a fundației.

12. Ipoteza distribuției plane a presiunilor reactive presupune urmăroarele:

a. Fundația realizează o distribuție plană a presiunilor la nivelul tălpii fără a
ține seama de caracteristicile de deformabilitate nici pentru fundație și nici
pentru terenul de fundare;
b. Fundația realizează o distribuție plană a presiunilor la nivelul tălpii cu
luarea în considerare a caracteristicile de deformabilitate ale fundație și
ale terenul de fundare;
c. Fundația realizează o distribuție plană a presiunilor la nivelul tălpii cu
luarea în considerare a rigidității structurii.
 
 
13. Ipoteza deformațiilor elastice locale presupune următoarele:
a. Presiunea transmisă într-un punct al suprafeței de rezemare este invers
proporțională cu deformația comună a fundației și terenului din acel punct;
b. Presiunea transmisă într-un punct al suprafeței de rezemare este direct
proporțională cu deformația terenului din acel punct;
c. Presiunea transmisă într-un punct al suprafeței de rezemare este direct
proporțională cu deformația comună a fundației și terenului din acel punct;

14. Evacuarea apei din spatele zidurilor de sprijin se realizează:

a. Prin rigole amplasate în spatele zidului, la coronamentul acestora;
b. Prin drenuri amplasate în spatele zidului;
c. Prin barbacane care comunică cu drenul amplasat în spatele zidului.

15. Zidurile de sprijin pot ceda:

a. Alunecarea sau rotirea zidului;
b. Alunecare, rotire, cedarea terenului de fundare sau pierderea stabilității
amplasamentului;
c. Numai prin pierderea stabilității amplasamentului.

16. Armătura de rezistență a elevației zidurilor de sprijin din beton armat se

dispune:
a. Orizontal,
b. Vertical,
c. Orizontal și vertical.

17. Calculul șpraițurilor se realizează la:

a. Încovoiere,
b. Compresiune,
c. Compresiune cu flambaj.

18. Pentru închiderea unor incinte de 15m adâncime cu nivelul apei freatice
ridicat se pot folosi:
a. Palplanșe din lemn,
b. Palplanșe metalice,
c. Care sunt mai ieftine.

19. Valoarea minimă a înălțimii fundației isolate elastic este:

a. Hmin = 250 mm.
b. Hmin = 300 mm.
c. Hmin = 200 mm.
 20. Procentul minim de armare pe fiecare directive, pe talpa fundației isolate elastica este:
Procentul minim de armare pe fiecare directie este:
a. 0.075 % pentru armaturi OB37 și 0.05 % pentru armaturi PC52,
b. 0.l0 % pentru armaturi OB37 și 0.075 % pentru armaturi PC52,
c. 0.l0 % indifferent de tipul armăturii,

21. Diametrul minim al armăturilor de la baza fundațiilor izolate elastice este:

a. 6 mm,
b. 8 mm,
c. 10 mm.

22. Distanța maximă dintre armăturile de la baza fundațiilor izolate elastice este:
a. 250 mm,
b. 300 mm,
c. 350 mm.

23. Armatura transversală pentru preluarea forțelor taietoare la fundațiile isolate

elastice se realizează ca:
a. armatură inclinată dispusă in dreptul stalpului,
b. etrieri,
c. nu se dispune armătură pentru preluarea forțelor tăietoare.

24. Inalțimea treptei blocului din beton simplu la fundația tip bloc și cuzinet este de:
a. minimum 400 mm la blocul de beton cu o treaptă,
b. minimum 300 mm la blocul de beton cu o treaptă,
c. minimum 500 mm la blocul de beton cu o treaptă,

25. ) Inăltimea blocului de beton, la fundația tip bloc și cuzinet, se stabilește astfel încât tgα
să respecte valorile minime determinate funcție de:
a. Tipul betonului folosit și presiunea maximă pe talpa fundației,
b. Tipul betonului folosit și presiunea minimă pe talpa fundației,
c. Tipul betonului folosit.

26. Armaturile verticale din cuzinet, pentru conectarea cu stâlpul de beton armat,
rezultă:
a. în urma dimensionării/verificării stâlpului,
b. în urma dimensionării/verificării stâlpului și a verificării la strivire a fundației,
c. în urma verificării la strivire a fundației,
 
27. Etrierii din cuzinet au rolul de și se dispun în cel putin 2 sectiuni.
a. Preluare a forței tăietoare din stâlp,
b. Preluare a forței tăietoare din cuzinet,
c. de poziționare a armăturiilor verticale pentru stalp.

28. Talpa fundaţiei pahar se verifică la:

a. Compresiune excentrică,
b. moment încovoietor şi la forţă tăietoare,
c. moment încovoietor.

29. Fundații cu descărcări pe reazeme izolate sunt alcătuite din:

a. grinzi din beton armat și blocuri din beton simplu,
b. grinzi din beton armat și reazeme din piloți,
c. grinzi din lemn și blocuri din beton simplu.

30. Fundații pe sistem de grinzi sunt folosite pentru:

a. structuri cu diafragme din beton armat și structuri în cadre,
b. Numai pentru structuri în cadre,
c. Numai pentru structuri pe zidărie portantă.

31. Deschiderile marginale ale fundațiilor continue pe o direcție se prelungesc în consolă

pe lungimi cuprinse între:

a. 0.20÷0.25L0;
b. 0.25÷0.30L0;
c. 0.30÷0.35L0;
Unde L0 este distanța maximă dintre stâlpi.

32. Lațimea grinzii de fundare, B, se determină din condiția:

a. Grinda să fie mult mai rigidă ca terenul,
b. Respectarea unghiului de rigiditate,
c. Eforturile maxime transmise terenului să nu depășească capacitatea
portantă a acestuia.

33. Înălțimea secțiunii grinzii de fundație, Hc se alege cu valori cuprinse între: l/3÷l/6
din distanța maximă (L0) dintre doi stâlpi succesivi;
a. l/3÷l/6 din distanța maximă (L0) dintre doi stâlpi succesivi;
b. l/3÷l/4 din distanța maximă (L0) dintre doi stâlpi succesivi;
c. l/4÷l/6 din distanța maximă (L0) dintre doi stâlpi succesivi;
34. Armătura de rezistență din grinda de fundație rezultă din:
a. verificarea secțiunilor caracteristice la moment încovoietor,
b. verificarea secțiunilor caracteristice la moment încovoietor, forță taietoare,
c. verificarea secțiunilor caracteristice la moment încovoietor, forță taietoare și, dacă este
cazul, moment de torsiune.

35. Armatura longitudinală dispusă la partea inferioară a grinzii de fundație se poate distribui
astfel:
a. În inima grinzii dacă armarea se face sub stâlpi,
b. pe toată lățimea tălpii,
c. Numai în inima grinzii indiferent de secțiune.

36. Procentul minim de armare a grinzii de fundație este: în toate secțiunile (sus și jos) este
de 0.2%.
a. în toate secțiunile (sus și jos) este de 0.2%.
b. în toate secțiunile (sus și jos) este de 0.1%.
c. la partea inferioară 0,2% iar la partea superioară 0,1.

37. Etrierii în grinzile de fundație rezultă din:

a. verificarea la forță taietoare,
b. verificarea la forță taietoare și moment încovoietor,
c. verificarea la forță taietoare și moment de torsiune,

38. Încărcarea grinzilor de fundare în cazul utilizării metodei de calcul a grinzii continue
static determinate este dată de:
a. Reacțiunea terenului,
b. reacțiunea terenului și încărcările din stâlpi,
c. Încărcările din stâlpi.

39. Unghiul α din figură este denumit:

a. Unghi de frecare internă,

b. Unghiul de transmitere a încărcărilor la teren,
c. unghi de rigiditate.
 40. Ce tip de fundație este fundația din figură:

a. Elastică,
b. Rigidă,
c. Mixtă.

41. Cărui tip de piloți îi corespunde alcătuirea din figură:

a. Piloți metalici,
b. piloți din beton prefabricat,
c. Piloți din lemn.

42. Din ce cauză pasul fretei la piloții prefabricați este mai mic la partea superioară?
a. Pentru a rezista forțelor orizontale din radier,
b. Pentru a nu se dereriora prin baterea cu berbecul pentru a pătrunde în teren,
c. Pentru a putea rezista la împingerea pământului.
43. În cazul cărui tip de piloți se poate realiza îmbinarea din figură ?

a. Piloți din lemn,

b. Piloți din beton armat prefabricat,
c. piloți metalici.

44. Piloții metalici din profile H pot fi:

a. Purtători pe vîrf (de rezistență),
b. Piloți de fricțiune (purtători pe manta)
c. Pot transmite sarcinile și pe vîrf și pe manta.

45. Dacă stratul în care se încastrează vârful piloților este practic incompresibil piloții
vor fi:
a. Purtători pe vîrf (de rezistență),
b. Piloți de fricțiune (purtători pe manta)
c. Pilot mixt.

46. Tehnologia din figură corespunde:

a. piloților executați pe loc cu tubaj pierdut,

b.Piloților de îndesare,
c. piloților executați pe loc cu tubaj recuperabil.
47. Tehnologia din figură corespunde:

a. piloților executați pe loc cu tubaj pierdut,

b.Piloților de îndesare,
c. piloților executați pe loc cu tubaj recuperabil.

48. Chesoanele sunt coborâte în teren prin:

a. Prin săparea prealabilă a unei gropi în care se introduce chesonul,
b. Prin excavarea pământului din interior pînă ce chesoanele se încastrează într-un
teren bun de fundare.
c. Prin săparea prealabilă a unei gropi în care se execută pereții chesonului.

49. De ce este preferabil să se realizeze chesoane cu secțiune variabilă a pereților?

a. Se reduce cantitatea de beton folosită,
b. Se reduce greutatea chesonului și poate fi mai ușor transportat,
c. se reduce frecarea pe pereții chesonului.

50. Încărcările ce acționează asupra pereților chesonului, în faza de execuție, provin

din:
a. Împingerea pământului și a apei,
b. Frecarea dintre cheson și pămînt,
c. Împingerea pământului și a apei și loviturile aplicate chesonului ca acesta să
pătrundă în teren.