Sunteți pe pagina 1din 25

Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași

Facultatea de Construcții și Instalații

Tema proiectului
Sa se proiecteze un pod peste râul Bahlui în dreptul facultăţii de costrucţii si instalaţii. Podul
se va realiza cu 2 benzi de circulaţie si 2 trotuare de 1,00 m lăţime si benzile de 3,90m
fiecare.
Structura principală de rezistenţă este alcătuită din 4 grinzii cu armătură post-întinsă cu
lungimea grinzii de 37,20m di înălţimea de 2,10m. Grinzile se vor dispune la o distanţă de
2,80m si se vor solidariza în sens transversal prin intermediul a 3 antretoaze şi plăcii
monoite. Calea pe pod se va realiza din şapă suport M100 de 2 cm cu pantă de 2,5% pe
zona carosabilă şi 1,5% pe trotuar; hidroizolaţie performantă 1 cm; şapă de protecţie din BA8
3cm pe zona carosabilă, îmbracăminte din BAP16 de 4 cm si MAS16 4cm pe carosabil,
borduri prefabricate 20x25 pe strat de mortar de poză, beton de umplutură C8/10,
îmbracămintea pe trotuar din BA8 3cm, cordoane de impremeabilizare, parapet pietonal din
ţeavă rotundă si parapet direcţional deformabil din ţeavă rotundă.

~1~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

Calculul grinzii în faza I


Starea de eforturi din greutatea proprie a grinzii
Calculul caracteristicilor geometrice ale grinzii

Abrut =7865 cm2


Aneta =7596,54 cm2
Sneta = 779472,50 cm3
S
yi brut = Abrut =111.43cm
brut

ys brut = hgr − yi brut = 98,57cm


𝑏∗ℎ 3 𝑏∗ℎ 3
𝐼𝑛𝑒𝑡 = ∑𝑛𝑖=1 (12
+ 𝐴𝑖 ∗ 𝑑2 ) − ∑𝑚
𝑖=1 ( 36
+ 𝐴𝑖 ∗ 𝑑2 ) =44581744cm4
𝐼
𝑊𝑖 𝑏𝑟𝑢𝑡 = 𝑦 𝑏𝑟𝑢𝑡 =400087,445 cm3
𝑖 𝑏𝑟𝑢𝑡
𝐼𝑏𝑟𝑢𝑡
𝑊𝑠 𝑏𝑟𝑢𝑡 = =452285,1172 cm3
𝑦𝑠 𝑏𝑟𝑢𝑡

~2~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

Calculul eforturilor din greutatea permanentă


Model fizic

Model static

AC= Abrut=7865cm2
AR=10562cm2
AC + AR
AI = = 9213.5cm2
2

V = ∑(A ∙ l) = (0.7865 ∙ 30 + 0.92135 ∙ 3 + 1.0562 ∙ 0.60 + 0.92135 ∙ 3 + 1.0562 ∙ 0.60)


= 30.39054m3
𝐺 = 𝑉 ∙ 𝛾𝑏𝑎 = 30.39054 ∙ 2500 = 75976.35 𝑑𝑎𝑁
𝐺 75976.35 𝑑𝑎𝑁
𝑔1 = = = 2042.375
𝐿𝑔𝑟 37.2 𝑚
𝑔1 ∙ 𝐿𝑐 2 2042.375 ∙ 36.452
𝑀𝑔1 = = = 339188.0664 𝑑𝑎𝑁𝑚
8 8
𝑖
𝑀𝑔1 33918806.64
𝜎𝑔1 =− 𝑖 =− = −84.77848296 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2
𝑊𝑛𝑒𝑡 400087.445
𝑠
𝑀𝑔1 33918806.64
𝜎𝑔1 = 𝑠 = = 74.99430193 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2
𝑊𝑛𝑒𝑡 452285.1172

~3~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

Calculul eforturilor din percomprimare


1. Pierderea de tensiuni din frecare
∆𝑃𝜇 = 𝑃𝑚𝑎𝑥 ∙ (1 − 𝑒 −𝜇(𝜃+𝑘∙𝑆) )
Unde,
Pmax- forţa de precomprimare din cabluri
𝑃𝑚𝑎𝑥 = 𝐴𝑝 ∙ 𝜎𝑝𝑚𝑎𝑥 = 0,00923 ∙ 125600000 = 115928,80 𝑑𝑎𝑁
𝜋 ∙ 𝑑2 𝜋 ∙ 0,0072
𝐴𝑝 = 24 ∙ = 24 ∙ = 0,00923𝑚2
4 4
𝜎𝑝𝑚𝑎𝑥 = min(𝑓𝑝𝑘𝜙7 ∙ 𝑘1 ; 𝑓𝑝𝑜,1𝑘𝜙7 ∙ 𝑘2) = 12560000𝑑𝑎𝑁/𝑚2
K1=0,8
K2=0,9
𝑓𝑝𝑘𝜙7 = 1570𝑁/𝑚𝑚 ∙ 0,8 = 157000000 ∙ 0,8 = 125600000𝑑𝑎𝑁/𝑚2
2

𝑓𝑝0,1𝑘𝜙7 = 1420𝑁/𝑚𝑚2 ∙ 0,9 = 142000000 ∙ 0,9 = 127800000𝑑𝑎𝑁/𝑚2


𝜇 = 0,33 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑓𝑟𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒 î𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑎𝑟𝑚ă𝑡𝑢𝑟ă 𝑠𝑖 𝑐𝑎𝑛𝑎𝑙
𝐿𝑅
𝜃= 𝑠𝑢𝑚𝑎 𝑑𝑒𝑣𝑖𝑎ț𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑒 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛ț𝑎 𝑥
𝑅
𝜋∙𝑅∙𝛼
𝐿𝑅 = 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑐𝑜𝑎𝑟𝑑𝑒𝑖 𝑡𝑟𝑎𝑠𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑏𝑖𝑙𝑖𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑎 𝑐𝑎𝑏𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖
180°
𝛼 − 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙 𝑙𝑎 𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢
𝑥 + 𝑦2
2
𝑅= 𝑟𝑎𝑧𝑎 𝑐𝑢𝑟𝑏𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑟𝑎𝑐𝑜𝑟𝑑𝑎𝑟𝑒
2∙𝑦
𝐿𝑐
𝑥= −𝑙
2
𝑦 = 𝑎𝑝𝑅 − 𝑎𝑝𝐶
𝑘 = 0,005
𝑥
𝛼 = 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛
𝑅
𝑆 = 𝐿𝑅 + 𝑙

Piredrea de tensiuni de realzează cu ajutorul tabelului 1.

~4~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

Tabelul 1
Nr Pmax m
Lgr apR apC ΔPm
k l (cm) x (cm) y (cm) R (cm) α° LR (cm) S(cm) Ѳ
cablu (daN) (cm) (cm) (cm) (daN)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 260 175,5 20,5 1600 155 8335,56 11,07 1609,99 1869,99 0,193147 10463,44
2 560 94,5 8,5 1300 86 9868,58 7,57 1303,79 1863,79 0,132115 8306,75
3 660 67,5 8,5 1200 59 12232,89 5,63 1201,93 1861,93 0,098254 7094,09
4 760 40,5 8,78 1100 31,72 19089,00 3,31 1100,61 1860,61 0,057657 5623,79
115929 0,33 0,005 3720
5 360 148,5 20,5 1500 128 8853,06 9,76 1507,27 1867,27 0,170254 9658,89
6 460 123,5 20,5 1400 103 9566,06 8,42 1405,05 1865,05 0,146878 8832,01
7 760 13,6 8,5 1100 5,1 118630,00 0,53 1100,02 1860,02 0,009273 3847,34
8 760 13,6 8,5 1100 5,1 118630,00 0,53 1100,02 1860,02 0,009273 3847,34

~5~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

Calculul pierdelor de tensiuni din întindere succesivă


𝑖+1,𝑛
∆𝑃𝑒𝑙 = 𝐴𝑝 ∙ 𝑛𝑝 ∙ 𝜎𝑐𝑝

∆𝑃𝑒𝑙 = ∆𝜎𝑠

𝐸𝑝 1800000
𝑛𝑝 = = = 5, 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑣𝑎𝑙𝑒𝑛ță î𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑎𝑟𝑚ă𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑡ă ş𝑖 𝑏𝑒𝑡𝑜𝑛
𝐸𝑐𝑚 360000

𝜎𝑐𝑝 -efortul unitar în secţiunea de beton în dreptul centrului de greutate al armăturii


precomprimate pentru cablurile trase de la „i+1” la „n”

𝑖+1,𝑛 𝑁𝑝𝑖+1,𝑛 𝑀𝑝𝑖+1,𝑛


𝜎𝑐𝑝 = + ∙ 𝑒𝑝
𝐴𝑛𝑒𝑡 𝐼𝑛𝑒𝑡
𝑛

𝑁𝑝𝑖+1,𝑛 = ∑ 𝜎𝑝′ ∙ 𝐴𝑝
𝑖=1

𝑀𝑝𝑖+1,𝑛 = 𝑁𝑝𝑖+1,𝑛 ∙ 𝑒𝑝

𝑖
𝑒𝑝 = 𝑦𝑛𝑒𝑡 − 𝑎𝑝𝐶

𝜎𝑝′ = 𝜎𝑝𝑚𝑎𝑥 − ∆𝑃𝜇

𝑁𝑝′ = 𝜎𝑝′ ∙ 𝐴𝑝

Se calculează conform tabelului 2.

~6~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

Tabelu 2
σPc i+
Nr Pmax P' Ap Npi+1,n ynet inf apC Mpi+1,n Anet ΔPel
ΔPm(daN) Np' (daN) ep (cm) Inet( cm⁴) 1,n(da np
cablu (daN) (daN/cm²) (cm²) (daN) (cm) (cm) (daNcm) (cm²) (daN)
N/cm²)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 10463,44 105465,56 105465,56 757676,69 20,5 90,93 68895541,01 240,26 11088,03
2 8306,75 107622,25 107622,25 652211,12 8,5 102,93 67132091,01 240,85 11115,25
3 7094,09 108834,91 108834,91 544588,88 8,5 102,93 56054532,99 201,11 9281,10
4 5623,79 110305,21 110305,21 435753,97 8,78 102,65 44730144,55 160,35 7400,33
115929 9,23 111,43 7596,54 44581744 5
5 9658,89 106270,11 106270,11 325448,76 20,5 90,93 29593055,46 103,20 4762,70
6 8832,01 107096,99 107096,99 219178,65 20,5 90,93 19929914,27 69,50 3207,52
7 3847,34 112081,66 112081,66 112081,66 8,5 102,93 11536565,08 41,39 1910,14
8 3847,34 112081,66 112081,66 0 8,5 102,93 0 0,00 0,00

~7~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

𝑃𝑚𝑒𝑑 = 𝑃𝑚𝑎𝑥 − ∆𝑃𝜇 − ∆𝑃𝑒𝑙

𝜎𝑚𝑒𝑑 = 𝜎𝑚𝑎𝑥 − ∆𝜎𝜇 − ∆𝜎𝑒𝑙


Se determină cu ajutorul tabelului 3.

Tabel 3

Nr Pmax ΔPm ΔPel


Pmed (daN) ep (cm) Mmed (daNcm)
cablu (daN) (daN) (daN)

0 1 2 3 4 5 6
1 10463,44 11088,03 94377,53 90,93 8581748,73
2 8306,75 11115,25 96507,00 102,93 9933465,68
3 7094,09 9281,10 99553,81 102,93 10247073,23
4 5623,79 7400,33 102904,88 102,65 10563185,74
115929
5 9658,89 4762,70 101507,41 90,93 9230068,94
6 8832,01 3207,52 103889,47 90,93 9446669,70
7 3847,34 1910,14 110171,52 102,93 11339954,25
8 3847,34 0,00 112081,66 102,93 11536565,08
820993,3 80878731,35

𝑠
∑ 𝑃𝑚𝑒𝑑 ∑ 𝑀𝑚𝑒𝑑 820993,3 80878731,35 𝑑𝑎𝑁
𝜎𝑐𝑝𝐼 = − 𝑠 = − = −94,0750
𝐴𝑚𝑒𝑑 𝑊𝑚𝑒𝑑 7596,54 452280,1172 𝑐𝑚2

𝑖
∑ 𝑃𝑚𝑒𝑑 ∑ 𝑀𝑚𝑒𝑑 820993,3 80878731,35 𝑑𝑎𝑁
𝜎𝑐𝑝𝐼 = + = + = 310,2159
𝐴𝑚𝑒𝑑 𝑖
𝑊𝑚𝑒𝑑 7596,54 400087,445 𝑐𝑚2

~8~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

Eforturi în beton la sfărşitul fazei I

𝑆 𝑆 𝑆
𝜎𝑐𝐼 = 𝜎𝑔1 + 𝜎𝑐𝑝𝐼 = 74,99430193 − 94,0750 = −19,0807 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
,
𝐼 𝐼 𝐼
𝜎𝑐𝐼 = 𝜎𝑔1 + 𝜎𝑐𝑝𝐼 = −84,77848296 + 310,2159 = 225,4374 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²

Verificari la sfarsitul fazei I


Verificari in starea limita de rezistenta
1. La fibra superioara
-in cazul in care fibra superioara este comprimata nu este necesara verificarea la fibra
superioara in aceasta faza.
2. La fibra inferioara
-in aceasta parte sunt concentrate fortele de precomprimare din cabluri, fisurarea putant sa
apara in lungul grinzii in dreptul cablurilor.
𝑖
𝜎𝑐𝐼 ≤ 0.6 ∙ 𝑓𝑐𝑘 ↔ 225,4374𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚² ≤ 270 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
𝑓𝑐𝑘 = 450 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²

Verificarea la starea limita de deformatie


Se verifica valoarea contrasagetii produse de precomprimare.

5 𝑀𝑔1 ∙ 𝐿𝑐 2 1 𝑀𝑝 ∙ 𝐿𝑐 2
𝑓1 = ∙ −
48 𝑘1 8 𝑘1

5 33918806,64 ∙ 36452 1 80875873,39 ∙ 36452


𝑓1 = ∙ − ∙ = −6,418 𝑐𝑚
48 13 ∙ 1012 8 13 ∙ 1012

𝑘1 = 0.85 ∙ 𝐸𝑐𝑚 ∙ 𝐼𝑛𝑒𝑡 = 13,6 ∙ 1012 𝑐𝑚²

𝐸𝑐𝑚 = 360000 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²

𝐼𝑛𝑒𝑡 = 44581744 𝑐𝑚4

~9~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

Calculul grinzii în faza II


𝐴𝑖𝑑𝑝 = 𝐴𝑛𝑒𝑡 + 𝑛 ∙ 𝑛𝑐𝑎𝑏 ∙ 𝐴𝑝 = 7596,54 + 8 ∙ 5 ∙ 9,23 = 7965,74 𝑐𝑚²

𝑛=5

5 ∙ 8,5 + 3 ∙ 20,5 5 ∙ 8,5 + 3 ∙ 20,5


𝑆𝑖𝑑𝑝 = 𝑆𝑛𝑒𝑡 + 𝑛 ∙ 𝐴𝑝 ∙ ( ) = 779472,5 + 5 ∙ 9,23 ∙ ( )
8 8
= 779832,45𝑐𝑚3

𝑖
𝑆𝑖𝑑𝑝 779832,45
𝑦𝑖𝑑𝑝 = = = 106,46𝑐𝑚
𝐴𝑖𝑑𝑝 7965,74

𝑠 𝑖
𝑦𝑖𝑑𝑝 = ℎ𝑔𝑟 − 𝑦𝑖𝑑𝑝 = 210 − 106,46 = 103,539𝑐𝑚

𝑖 2 𝑖 2
𝐼𝑖𝑑𝑝 = 𝐼𝑛𝑒𝑡 + 𝐴𝑝 ∙ (5 ∙ (𝑦𝑖𝑑𝑝 − 8,5) + 3(𝑦𝑖𝑑𝑝 − 20,5) )
= 44581744 + 9,23(5 ∙ (106,46 − 8,5)2 + 3(106,46 − 20,5)2 )
= 45215542,58𝑐𝑚²

𝑖
𝐼𝑖𝑑𝑝 45215542,58
𝑤𝑖𝑑𝑝 = 𝑖
= = 424718,6039𝑐𝑚³
𝑦𝑖𝑑𝑝 106,46

𝑠
𝐼𝑖𝑑𝑝 45215542,58
𝑤𝑖𝑑𝑝 = 𝑠 = = 436700,5919𝑐𝑚³
𝑦𝑖𝑑𝑝 103,539

~ 10 ~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

Acţiuni în faza II
Greutatea proprie a betonului monolit turnat în placii şi antretoaze

Calculul se realizează pentru grinda marginală


Grindă margială:
𝑔2 = (𝑉𝑝𝑙𝑐𝑜𝑛𝑠/𝑚𝑙 + 𝑉𝑝𝑙𝑚𝑜𝑛𝑜𝑙𝑖𝑡𝑎/2 ) ∙ 𝛾𝑏.𝑎 = (0,17 + 0,144) ∙ 2500 = 785𝑑𝑎𝑁/𝑚

𝑉𝑝𝑙𝑐𝑜𝑛𝑠/𝑚𝑙 = 0,17𝑚³/𝑚

𝑉𝑝𝑙𝑚𝑜𝑛𝑜𝑙𝑖𝑡𝑎/𝑚𝑙 = 0,144𝑚³/𝑚

36,45² ∙ 785 1270,5 ∙ 36,45


𝑀𝑔2 = + = 141946,5516𝑑𝑎𝑁𝑚 = 14194655,16𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚
8 4

~ 11 ~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

Eforturi din beton din greutatea betonului monolit


𝑖
𝑀𝑔2 14194655,16
𝜎𝑔2 =− 𝑖
=− = −33,4213 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2
𝑊𝑖𝑑𝑝 424718,6039
𝑠
𝑀𝑔2 14194655,16
𝜎𝑔2 = 𝑠 = = 32,5040 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2
𝑊𝑖𝑑𝑝 436700,5915

Pierderi de tensiuni reologice în faza II


Pierderi de tensiuni în armătura pretensionată din contracţie şi curgere lentă a betonului

Calculul se face conform anexei A din STAS 10111/2-87

𝜎𝑏𝑝𝑖 + 𝜎𝑏𝑝𝑓 210,3 + 210,3


𝜀𝑐𝑡 ∙ 𝜀𝑝 + 𝑛𝑝 ∙ 𝜑𝑡 ∙ 2 0,00000585 ∙ 180000 + 5 ∙ 0,78 ∙ 2
∆𝐼𝐼
𝜎(𝑐𝑙+𝑐) = 𝜎𝑏𝑝𝑖 𝜑𝑡 = 210,3 0,78
1 + 2 ∙ 𝑛𝑝 ∙ 𝜎 + 𝜎̅ ∙ (1 + 2 ) 1 + 2 ∙ 5 ∙ 11118,116 + 0 ∙ (1 + 2 )
𝑝 𝑝
= 654,46 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚² → ( 𝑟𝑒𝑙𝑎ț𝑖𝑎𝐴5)

𝜀̅𝑐 = 𝑘𝑏, ∙ 𝑘𝑝 ∙ 𝑘𝑅 ∙ 𝜀∞ = 1 ∙ 0,6 ∙ 1 ∙ 2,5 ∙ 10−5 = 0,000015 → (𝑟𝑒𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝐴3)


𝑘𝑝 = 0,6 → 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙 42
𝑘𝑅 = 1 → 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙 40
𝜀∞ = 2,5 ∙ 10−5 → 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑙1
,
𝑘𝑏 = 1,0 → 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 41 î𝑛 𝑓𝑢𝑛𝑐ț𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑏𝑓
2𝐴𝑏 2 ∙ 0,7865
𝑏𝑓 = ∙𝜆 = ∙ 1,5 = 0,3477𝑚 → (𝑟𝑒𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝐴2)
𝑈𝑏 6,783
𝐴𝑏 = 𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 = 0,7865 𝑚2
𝑈𝑏 = 6,783𝑚
𝜆 = 1,5 → 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙 39
𝜀𝑐𝑡 = 𝑘𝑡 ∙ 𝜀̅𝑐 = 0,39 ∙ 0,000015 = 0,00000585
𝜑𝑡 = 𝑘𝑡 ∙ 𝜑̅ = 0,78
𝑘𝑡 = 0,39 → 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙 43
𝜑̅ = 𝑘𝑏 ∙ 𝑘𝑅 ∙ 𝜑̅∞ = 2
𝜑̅∞ = 2 → 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙 39 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑙1
𝑘𝑏 = 1 → 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙 38
𝑛𝑝 = 5

~ 12 ~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

∑ 𝑃𝑚𝑒𝑑 800961,74
𝜎𝑝 = = = 11118,116 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
𝐴𝑝 ∙ 𝑛𝑐𝑎𝑏𝑙 9,23 ∙ 8
𝜎̅𝑝 = 0 → 𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑖 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠ă î𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑖𝑛𝑖ț𝑖𝑎𝑙 𝑠𝑖 𝑐𝑒𝑙 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑙
𝜎𝑏𝑝𝑖 ≡ 𝜎𝑏𝑝𝑓 = 210,3031 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²

Calculul tensiunilor din armătura relaxata


Calculul se face conform anexei G2 din STAS 10111/2-87
∆𝐼𝐼
𝜎(𝑐𝑙+𝑐) 654,46
∆𝜎𝑟𝐼𝐼 = ∆𝜎𝑟𝑡 ∙ (1 − ∗ ) = 786,44 ∙ (1 − ) = 740,14 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
𝜎𝑝𝑜 11118,116
∆𝜎𝑟𝑡 = 𝑘𝑟𝑡 ∙ ∆𝜎𝑟∞ = 0,7525 ∙ 1045,103 = 786,44 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
𝑘𝑟𝑡 = 0,7525 → 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙 56
9,4 ∗
9,4
∆𝜎𝑟∞ = ∙ 𝜎𝑝𝑜 = ∙ 11118,116 = 1045,103 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
100 100

∑ 𝑃𝑚𝑒𝑑 800961,74
𝜎𝑝𝑜 = 𝜎𝑝 = = = 11118,116 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
𝐴𝑝 ∙ 𝑛𝑐𝑎𝑏𝑙 9,23 ∙ 8

Calculul pierdelor de tensiuni din contracţie, curgere lentă si relaxare în


secţiunea de beton
∆𝐼𝐼 𝐼𝐼
𝜎(𝑐𝑙+𝑐+𝑟) = ∆𝜎(𝑐𝑙+𝑐) + ∆𝜎𝑟𝐼𝐼 = 740,14 + 654,16 = 1394,606 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
∆𝑃(𝑐+𝑐𝑙+𝑟) = ∆𝐼𝐼
𝜎(𝑐𝑙+𝑐+𝑟) ∙ 𝐴𝑝 ∙ 𝑛𝑐𝑎𝑏 = 1394,606 ∙ 9,23 ∙ 8 = 102977,7618 𝑑𝑎𝑁
∆𝑀(𝑐+𝑐𝑙+𝑟) = ∆𝑃(𝑐+𝑐𝑙+𝑟) ∙ 𝑒𝑝 = 102977,7618 ∙ 93,46 = 9624301,621 𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚
𝑖
𝑒𝑝 = 𝑦𝑖𝑑𝑝 − 𝑎𝑝𝑚𝑒𝑑 = 106,46 − 13 = 93,46 𝑐𝑚
𝑆
∆𝑃(𝑐+𝑐𝑙+𝑟) ∆𝑀(𝑐+𝑐𝑙+𝑟) 102977,7618 9624301,621
∆𝜎(𝑐+𝑐𝑙+𝑟)𝐼𝐼 =− + 𝑠 =− + = 7,985 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
𝐴𝑖𝑑𝑝 𝑊𝑖𝑑𝑝 7964,74 436700,5919
𝐼
∆𝑃(𝑐+𝑐𝑙+𝑟) ∆𝑀(𝑐+𝑐𝑙+𝑟) 102977,7618 9624301,621
∆𝜎(𝑐+𝑐𝑙+𝑟)𝐼𝐼 =− − 𝑠 =− −
𝐴𝑖𝑑𝑝 𝑊𝑖𝑑𝑝 7964,74 424718,6039
= −36,713 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²

~ 13 ~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

Eforturi unitare la sfărşitul fazei II


𝑠 𝑠 𝑠 𝑠
𝜎𝑐𝐼𝐼 = 𝜎𝑐𝐼 + 𝜎𝑔2 + ∆𝜎(𝑐+𝑐𝑙+𝑟)𝐼𝐼 = −19,08 + 34,504 + 7,985 = 23,409 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
𝐼 𝐼 𝐼 𝐼
𝜎𝑐𝐼𝐼 = 𝜎𝑐𝐼 + 𝜎𝑔2 + ∆𝜎(𝑐+𝑐𝑙+𝑟)𝐼𝐼 = 225,437 − 33,4213 − 36,713 = 155,3027 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²

Calculul grinzii în faza III-execuţia calei pe pod


Calculul caracteristicilor geometrice ideale totale (placa monolită)

Lăţimea activă de placă se determină conform SR-EN1992-1-1-2004 puncului 5.3.2.1

𝑏𝑒𝑓𝑓 = 𝑏𝑒𝑓𝑓1 + 𝑏𝑒𝑓𝑓2 + 𝑏𝑤


{𝑏𝑒𝑓𝑓1 = 0,2 ∙ 𝑏1 + 0,1 ∙ 𝑙 ≤ 0,2 ∙ 𝑙
𝑏𝑒𝑓𝑓1 ≤ 𝑏1

~ 14 ~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

b1-lăţimea plăcii aferente grinzii măsurate în proiect


l-lungimea de calcul a grinzii
0,18
𝑏𝑒𝑓𝑓1 = 0,2 ∙ (0,95 − ) + 0,1 ∙ 36,45 ≤ 0,2 ∙ 36,45 → 3,817𝑚 < 7,29𝑚
2
𝑏1 = 0,86𝑚
𝑏𝑒𝑓𝑓1 ≤ 𝑏1 → 3,817𝑚 > 0,86𝑚
𝑏𝑒𝑓𝑓1 = 0,86𝑚
0,18
𝑏𝑒𝑓𝑓2 = 0,2 ∙ (1,40 − ) + 0,1 ∙ 36,45 ≤ 0,2 ∙ 36,45 → 3,907𝑚 < 7,29𝑚
2
𝑏2 = 1,31𝑚
𝑏𝑒𝑓𝑓2 ≤ 𝑏2 → 3,907𝑚 > 1,32𝑚
𝑏𝑒𝑓𝑓2 = 1,31𝑚
𝑏𝑒𝑓𝑓 𝐺𝑀 = 𝑏𝑒𝑓𝑓1 + 𝑏𝑤 + 𝑏𝑒𝑓𝑓2 = 0,86 + 1,31 + 0,18 = 2,35𝑚

Pentru a transforma betonul C35/45 din placa monolită în beton C40/50 din grindă, vom
folosi un coeficent de echivaleță dat de raportul rezistențelor betoanelor:
𝑓𝑐𝑅𝑘 𝐶35/45 35
𝑛𝑐 = = = 0,875
𝑓𝑐𝑅𝑘 𝐶40/50 40

𝐴𝑖𝑑𝑡 = 𝐴𝑖𝑑𝑝 + 𝑛𝑐 ∙ (18 ∙ 35 + 18 ∙ 8) = 7964,74 + 0,875 ∙ (18 ∙ 35 + 18 ∙ 80) = 9138,59𝑐𝑚²


18 18
𝑆𝑖𝑑𝑡 = 𝑆𝑖𝑑𝑝 + 𝑛𝑐 ∙ (18 ∙ 35 ∙ (210 − ) + 18 ∙ 80 ∙ (210 − ))
2 2
18 18
= 779832,45 ∙ 0,875 ∙ (18 ∙ 35 ∙ (210 − ) + 18 ∙ 80 ∙ (210 − ))
2 2
= 1155473,70𝑐𝑚³
𝑖 𝑆𝑖𝑑𝑡 1155473,70
𝑦𝑖𝑑𝑡 = = = 126,44𝑐𝑚
𝐴𝑖𝑑𝑡 9138,59
𝑠 𝑖
𝑦𝑖𝑑𝑡 = ℎ𝑔𝑟 − 𝑦𝑖𝑑𝑡 = 210 − 126,44 = 83,56𝑐𝑚

~ 15 ~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

35 ∙ 183 𝑠 18 2 80 ∙ 183 𝑠 18 2
𝐼𝑖𝑑𝑡 = 𝐼𝑖𝑑𝑝 + 𝑛𝑐 ∙ ( + (35 ∙ 18) ∙ (𝑦𝑖𝑑𝑡 − ) + + (80 ∙ 18) ∙ (𝑦𝑖𝑑𝑡 − ) )
12 2 12 2
= 45215542,58 + 0,875
35 ∙ 183 𝑠 18 2 80 ∙ 183 𝑠 18 2
∙( + (35 ∙ 18) ∙ (𝑦𝑖𝑑𝑡 − ) + + (80 ∙ 18) ∙ (𝑦𝑖𝑑𝑡 − ) )
12 2 12 2
4
= 55363535,72𝑐𝑚

𝑖 𝐼𝑖𝑑𝑡 55363535,72
𝑤𝑖𝑑𝑡 = 𝑖
= = 437864,09𝑐𝑚³
𝑦𝑖𝑑𝑡 126,44

𝑠 𝐼𝑖𝑑𝑡 55363535,72
𝑤𝑖𝑑𝑡 = 𝑠 = = 662560,26𝑐𝑚³
𝑦𝑖𝑑𝑝 83,56
Calculul eforturilor din greutatea căii
Calculul se face tabelar
Nr crt Descriere g λ g
1 beton de panta 1592,5 1,5 2388,75
2 hidroizolatie 117,6 1,5 176,4
3 sapa de suport BA8 24 1,5 36
imbracaminte BAP16 si
4 1497,6 1,5 2246,4
MAS16
5 bordura (25x20)x2buc 240 1,5 360
6 beton de umplutura C8/10 921,6 1,5 1382,4
7 imbracaminte pe trotuar BA8 115,2 1,5 172,8
8 parapet pietonal 80 1,5 120
9 parapet directional 150 1,5 225
7107,75
∑𝑔 7107,75
𝑔3 = = = 1771,0875𝑑𝑎𝑁𝑚
𝑛𝑔𝑟𝑖𝑛𝑧𝑖𝑖 4
𝑔3 ∙ 𝐿2𝑐 1771,0875 ∙ 36,452
𝑀𝑔3 = = = 294133,91𝑑𝑎𝑁𝑚 → 29413391𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚
8 8
𝑖
𝑀𝑔3 29413391
𝜎𝑔3 =− 𝑖 =− = −67,17 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2
𝑊𝑖𝑑𝑡 437864,09
𝑠
𝑀𝑔2 29413391
𝜎𝑔2 = 𝑠 = = 44,39 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2
𝑊𝑖𝑑𝑝 662560,26

~ 16 ~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

Calculul pierederilor de tensiuni reologice în faza III


În faza III se consumă restul de contracție și curgere lentă a betonului și relaxarea armăturii
pretensionate.
Calulul se face dupa STAS10111/2 anexa A și G.
𝐼𝐼𝐼
𝜀𝑐𝑡 ∙ 𝜀𝑝 + 𝑛𝑝 ∙ 𝜑𝑡 ∙ 𝜎𝑐(𝑔+𝑝) 0,00001125 ∙ 1800000 + 5 ∙ 0,69 ∙ 146,089
∆𝐼𝐼
𝜎(𝑐𝑙+𝑐) = 𝜎𝑏𝑝𝑖 𝜑𝑡 = 82,29 0,81
1 + 𝑛𝑝 ∙ 𝜎 ∙ (1 + 2 ) 1 + 5 ∙ 11118,116 ∙ (1 − 2 )
𝑝
= 512,973𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
𝜀̅𝑐 = 𝑘𝑏, ∙ 𝑘𝑝 ∙ 𝑘𝑅 ∙ 𝜀∞ = 1 ∙ 0,6 ∙ 0,75 ∙ 2,5 ∙ 10−5 = 0,00001125 → (𝑟𝑒𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝐴3)
𝑘𝑝 = 0,6 → 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙 42
𝑘𝑅 = 0,75 → 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙 40
𝜀∞ = 2,5 ∙ 10−5 → 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑙1
𝑘𝑏, = 1,0 → 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 41 î𝑛 𝑓𝑢𝑛𝑐ț𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑏𝑓
2𝐴𝑏 2 ∙ 0,7865
𝑏𝑓 = ∙𝜆 = ∙ 1,5 = 0,3326𝑚 → (𝑟𝑒𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝐴2)
𝑈𝑏 7,0936
𝐴𝑏 = 𝐴𝑏𝑟𝑢𝑡 = 0,7865 𝑚2
𝑈𝑏 = 7,0936𝑚
𝜆 = 1,5 → 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙 39
𝜀𝑐𝑡 = (1 − 𝑘𝑡 ) ∙ 𝜀̅𝑐 = (1 − 0,46) ∙ 0,00001125 = 0,000006075
𝜑𝑡 = 𝑘𝑡 ∙ 𝜑̅ = 0,81
𝑘𝑡 = 0,46 → 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙 43
𝜑̅ = 𝑘𝑏 ∙ 𝑘𝑅 ∙ 𝜑̅∞ = 1,5
𝜑̅∞ = 2 → 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙 39 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑙1
𝑘𝑏 = 1 → 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙 38
𝑛𝑝 = 5
∑ 𝑃𝑚𝑒𝑑 800961,74
𝜎𝑝 = = = 11118,116 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
𝐴𝑝 ∙ 𝑛𝑐𝑎𝑏𝑙 9,23 ∙ 8
𝐼𝐼𝐼
𝜎𝑐(𝑔+𝑝) = 𝜎𝑐 + 𝜎𝑔3 = 146,089 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
Pierderi de tensiuni din relaxarea armăturii în faza III
∆𝐼𝐼𝐼
𝜎(𝑐𝑙+𝑐) 512,973
∆𝜎𝑟𝐼𝐼𝐼 = ∆𝜎𝑟𝑡 ∙ (1 − ∗ ) = 258,662 ∙ (1 − ) = 246,728 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
𝜎𝑝𝑜 11118,116
∆𝜎𝑟𝑡 = (1 − 𝑘𝑟𝑡 ) ∙ ∆𝜎𝑟∞ = (1 − 0,7525) ∙ 1045,103 = 258,662 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
𝑘𝑟𝑡 = 0,7525 → 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙 56
9,4 ∗
9,4
∆𝜎𝑟∞ = ∙ 𝜎𝑝𝑜 = ∙ 11118,116 = 1045,103 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
100 100

∑ 𝑃𝑚𝑒𝑑 800961,74
𝜎𝑝𝑜 = 𝜎𝑝 = = = 11118,116 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
𝐴𝑝 ∙ 𝑛𝑐𝑎𝑏𝑙 9,23 ∙ 8
Calculul pierdelor de tensiuni din contracţie, curgere lentă si relaxare în
secţiunea de beton

∆𝐼𝐼𝐼 𝐼𝐼𝐼
𝜎(𝑐𝑙+𝑐+𝑟) = ∆𝜎(𝑐𝑙+𝑐) + ∆𝜎𝑟𝐼𝐼𝐼 = 512,973 + 246,728 = 759,701𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
∆𝑃(𝑐+𝑐𝑙+𝑟) = ∆𝐼𝐼𝐼
𝜎(𝑐𝑙+𝑐+𝑟) ∙ 𝐴𝑝 ∙ 𝑛𝑐𝑎𝑏 = 759,701 ∙ 9,23 ∙ 8 = 56096,322 𝑑𝑎𝑁
∆𝑀(𝑐+𝑐𝑙+𝑟) = ∆𝑃(𝑐+𝑐𝑙+𝑟) ∙ 𝑒𝑝 = 56096,322 ∙ 113,44 = 6363566,768 𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚
𝑖
𝑒𝑝 = 𝑦𝑖𝑑𝑝 − 𝑎𝑝𝑚𝑒𝑑 = 126,44 − 13 = 113,44 𝑐𝑚

~ 17 ~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

𝑆
∆𝑃(𝑐+𝑐𝑙+𝑟) ∆𝑀(𝑐+𝑐𝑙+𝑟) 56096,322 6363566,768
∆𝜎(𝑐+𝑐𝑙+𝑟)𝐼𝐼 =− + 𝑠 =− + = 3,466 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
𝐴𝑖𝑑𝑝 𝑊𝑖𝑑𝑝 7964,74 662560,26
𝐼
∆𝑃(𝑐+𝑐𝑙+𝑟) ∆𝑀(𝑐+𝑐𝑙+𝑟) 56096,322 6363566,768
∆𝜎(𝑐+𝑐𝑙+𝑟)𝐼𝐼 =− − 𝑠 =− − = −20,672 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
𝐴𝑖𝑑𝑝 𝑊𝑖𝑑𝑝 7964,74 437864,09

Calculul efectului de contracție a betonului monolit turnat în placă


La intarirea betonului din placa de suprabetonare se produce o contractie a acestuia
care produce in grinda principal o forta axiala aplicata in centrul de greutate al placii.
Valoarea fortei axiale se calculeaza ca un effort a variatiei de temperature de 20◦ 𝐶.

𝐴1 ∙ 𝐸1 ∙ ∆𝑐 7327,24 ∙ 360000 ∙ 0,0002


𝑃𝑐𝑝 = 2 = = 84007,719 𝑑𝑎𝑁
1 𝑑 𝐸 1 94,5392 360000
𝐴1 ∙ (𝐴 + 𝐼 ) ∙ 𝐸1 + 1 7327,34 ∙ (2070 + ) ∙ 340000 + 1
2 2 2 45215542

𝑀𝑐𝑝 = 𝑑 ∙ 𝑁𝑐𝑝 = 94,359 ∙ 84007,719 = 7942005,747𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚

~ 18 ~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

𝐴1 = 𝐴𝑖𝑑𝑝 = 7964,74𝑐𝑚²
𝐸1 = 𝐸𝑐𝑚 𝐶45/50 = 360000𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
𝐸2 = 𝐸𝑐𝑚 𝐶30/45 = 340000𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
𝐴2 = 35 ∙ 18 + 80 ∙ 18 = 2070𝑐𝑚²
𝑠
ℎ𝑝 18
𝑑 = 𝑦𝑖𝑑𝑝 − = 103,539 − = 94,539𝑐𝑚
2 2

𝐼2 = 𝐼𝑖𝑑𝑝 = 45215542,58𝑐𝑚²
𝑠
𝑃𝑐𝑝 𝑀𝑐𝑝 84007,719 7942005,747
𝜎𝑐𝑝 = + 𝑠 = + = 21,179𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
𝐴𝑖𝑑𝑡 𝑊𝑖𝑑𝑡 9138,59 662560,26

𝑖
𝑃𝑐𝑝 𝑀𝑐𝑝 84007,719 7942005,747
𝜎𝑐𝑝𝐼 = + 𝑖 = − = −8,945𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
𝐴𝑖𝑑𝑡 𝑊𝑖𝑑𝑡 9138,59 437864,09

Eforturi unitare în grinda de beton la sfărșitul fazei III


𝑠 𝑠 𝑠 𝑠 𝑠
𝜎𝑐𝐼𝐼𝐼 = 𝜎𝑐𝐼𝐼 + 𝜎𝑔3 + ∆𝜎(𝑐+𝑐𝑙+𝑟)𝐼𝐼𝐼 + 𝜎𝑐𝑝 = 23,409 + 44,39 + 3,466 + 21,179 = 92,444 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
𝐼 𝐼 𝐼 𝐼 𝐼
𝜎𝑐𝐼𝐼𝐼 = 𝜎𝑐𝐼𝐼 + 𝜎𝑔3 + ∆𝜎(𝑐+𝑐𝑙+𝑟)𝐼𝐼𝐼 + 𝜎𝑐𝑝 = 155,3027 − 67,170 − 20,672 − 8,945
= 58,516 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²

~ 19 ~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

Calculul grinzii în faza IV


Stabilirea metodei de calcul
𝑏 4 𝑙𝑡 𝐼𝑔 420 4 1825,5 55363535,72
𝛽= ∙√ ∙ = ∙√ ∙ = 0,231 < 0,3
𝐿𝑐 𝑙𝑎 𝐼𝑎 3645 280 22341971,21
→ 𝑚𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝑎𝑛𝑡𝑟𝑒𝑡𝑜𝑎𝑧𝑒𝑖 𝑖𝑛𝑖𝑓𝑖𝑛𝑖𝑡 𝑟𝑖𝑔𝑖𝑑𝑒
𝐿𝑐 3645
𝑙𝑡 = = = 1825,5 𝑐𝑚
2 2
𝑙𝑎 = 280𝑐𝑚
𝐼𝑔 = 𝐼𝑖𝑑𝑡 = 55363535,72𝑐𝑚4
121 ∙ 183 168³ ∙ 25
𝐼𝑎 = ( + 121 ∙ 18 ∙ (70,24 − 9)²) + ( + 168 ∙ 25 ∙ (31,76)²)
12 12
= 22341971,21𝑐𝑚2

𝑏𝑒𝑓𝑓1 = 0,2 ∙ 911,29 + 0,1 ∙ 2380 ≤ 0,2 ∙ 2380 → 2060𝑐𝑚 < 468𝑐𝑚
𝑏1 = 9112,25𝑐𝑚
𝑏𝑒𝑓𝑓1 ≤ 𝑏1 → 2060𝑚 < 911,25𝑐𝑚
𝑏𝑒𝑓𝑓1 = 48𝑐𝑚
𝑏𝑒𝑓𝑓 𝐴𝐶 = 𝑏𝑒𝑓𝑓1 + 𝑏𝑤 + 𝑏𝑒𝑓𝑓1 = 0,48 + 0,25 + 0,48 = 1,21𝑚
𝐴𝑎 = 121 ∙ 18 + 168 ∙ 25 = 6378𝑐𝑚²
18 168
𝑆𝑎 = 121 ∙ 18 ∙ (168 + ) + 168 ∙ 25 ∙ ( ) = 738306𝑐𝑚³
2 2
𝑆𝑎 738306
𝑦𝑎𝑖 = = = 115,76𝑐𝑚
𝐴𝑎 6378
𝑦𝑎𝑠 = ℎ𝑎 − 𝑦𝑎𝑖 = 186 − 115,76 = 70,24𝑐𝑚

~ 20 ~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

Calculul repartiției în sens transversal

, , ,
𝑅𝑄1 = 𝑄1 ∙ (𝑟11 + 𝑟12 ) = 150 ∙ (0,6175 + 0,4032) = 153,105𝑘𝑁 = 15310,5𝑑𝑎𝑁
” ” ”
𝑅𝑄1 = 𝑄1 ∙ (𝑟11 + 𝑟12 ) = 150 ∙ (−0,1075 + 0,3925) = 42,75𝑘𝑁 = 4272𝑑𝑎𝑁
, , ,
𝑅𝑄2 = 𝑄2 ∙ (𝑟21 + 𝑟22 ) = 100 ∙ (0,2961 + 0,0818) = 37,79𝑘𝑁 = 3779𝑑𝑎𝑁
” ” ”
𝑅𝑄2 = 𝑄2 ∙ (𝑟21 + 𝑟22 ) = 100 ∙ (0,2787 + 0,0287) = 30,74𝑘𝑁 = 3074𝑑𝑎𝑁
, ,
𝑅𝑞1 = 𝑞1 ∙ Ω𝑟1 = 9 ∙ 1,5131 = 13,6179𝑘𝑁/𝑚² = 0,13619𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²

𝑅𝑞1 = 𝑞1 ∙ Ω”𝑟1 = 9 ∙ 0,3861 = 3,4749𝑘𝑁/𝑚² = 0,034749𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
, ,
𝑅𝑞2 = 𝑞2 ∙ Ω𝑟2 = 2,5 ∙ 0,5668 = 1,417𝑘𝑁/𝑚² = 0,014170𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²

𝑅𝑞2 = 𝑞2 ∙ Ω”𝑟2 = 2,5 ∙ 0,4612 = 1,153𝑘𝑁/𝑚² = 0,011530𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
,
𝑅𝑞3 = 𝑞3 ∙ Ω,𝑟3 = 2,5 ∙ −0,1229 = −0,30725𝑘𝑁/𝑚² = −0,030725𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²

𝑅𝑞3 = 𝑞3 ∙ Ω”𝑟3 = 2,5 ∙ −0,2632 = −0,658𝑘𝑁 = −0,06580𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
,
𝑅𝑞𝐴𝑂𝑇 = 𝑞𝐴𝑂𝑇 ∙ Ω,𝑟𝐴𝑂𝑇 = 3 ∙ 0,7246 = 2,1738𝑘𝑁 = 0,021738𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²

𝑅𝑞𝐴𝑂𝑇 = 𝑞𝐴𝑂𝑇 ∙ Ω”𝑟𝐴𝑂𝑇 = 3 ∙ −0,3575 = −1,0725𝑘𝑁 = −0,010725𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²

~ 21 ~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

Calculul în sens longitudinal


Valori directe
Valori complementare

′ ′ ′ ′
𝑀𝑄1 = 𝑀𝑄2 = (𝑚𝑄11 + 𝑚𝑄21 ) = 9.1125 + 8.5125 = 17.625𝑚 = 1762.5𝑐𝑚
𝑄21 𝑄22

" " " "


𝑀𝑄1 = 𝑀𝑄2 = (𝑚𝑄11 + 𝑚𝑄21 ) = 0 + 0.538 = 0.538𝑚 = −53,8𝑐𝑚
𝑄21 𝑄22
′ ′ ′ ′
𝑀𝑞1 = 𝑀𝑞2 = 𝑀𝑞3 = 𝑀𝑞𝐴𝑂𝑇 = 166.0753𝑚² = 1660753𝑐𝑚²
" " " "
𝑀𝑞1 = 𝑀𝑞2 = 𝑀𝑞3 = 𝑀𝑞𝐴𝑂𝑇 = −41,5198𝑚² = −415198𝑐𝑚²
′ ′ " "
𝑀𝑄1 = 𝑅𝑄1 ∙ 𝑀𝑄1 − 𝑅𝑄1 ∙ 𝑀𝑄1 = 15310,5 ∙ 1762.5 + 0,034749 ∙ 53,8 = 27214589,85𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚²
′ ′ " "
𝑀𝑄2 = 𝑅𝑄2 ∙ 𝑀𝑄2 − 𝑅𝑄2 ∙ 𝑀𝑄2 = 3779 ∙ 1762.5 + 3074 ∙ 53,8 = 6625868,7𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚²
′ ′ " "
𝑀𝑞1 = 𝑅𝑞1 ∙ 𝑀𝑞1 − 𝑅𝑞1 ∙ 𝑀𝑞1 = 0,13619 ∙ 1660753 + 0,034749 ∙ 415198 = 241743,72𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚²
′ ′ " "
𝑀𝑞2 = 𝑅𝑞2 ∙ 𝑀𝑞2 − 𝑅𝑞2 ∙ 𝑀𝑞2 = 0,014170 ∙ 1660753 + 0,011530 ∙ 415198
= 28320,10295𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚²
′ ′ " "
𝑀𝑞3 = 𝑅𝑞3 ∙ 𝑀𝑞3 − 𝑅𝑞3 ∙ 𝑀𝑞3 = −0,030725 ∙ 1660753 − −0,06580 ∙ 415198
= −55479,63558𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚²
′ ′ " "
𝑀𝑞𝐴𝑂𝑇 = 𝑅𝑞𝐴𝑂𝑇 ∙ 𝑀𝑞𝐴𝑂𝑇 − 𝑅𝑞𝐴𝑂𝑇 ∙ 𝑀𝑞𝐴𝑂𝑇 = 0,021738 ∙ 1660753 − 0,010725 ∙ 415198
= 31648,45016𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚²
𝑀𝑢 = 𝑀𝑄1 + 𝑀𝑄2 + 𝑀𝑞1 + 𝑀𝑞2 + 𝑀𝑞3 + 𝑀𝑞𝐴𝑂𝑇 = 34086691,18𝑑𝑎𝑁𝑐𝑚²

~ 22 ~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

secțiune 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
- - - - - - - - - - - - - - - - - -
mi' 0 0 0
0,025 0,048 0,068 0,084 0,094 0,096 0,089 0,072 0,043 0,043 0,072 0,089 0,096 0,094 0,084 0,068 0,048 0,025
- - - - - - - - - - - - - - - -
mi=mi'*l 0 -1,75 0 -1,75 0
0,456 0,875 1,239 1,531 1,713 1,622 1,312 0,784 0,784 1,312 1,622 1,713 1,531 1,239 0,875 0,456

~ 23 ~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

Eforturi unitare din incărcării utile

𝑀𝑢 34086691,18
𝜎𝑢𝑖 = − 𝑖
=− = −77,847 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2
𝑊𝑖𝑑𝑡 437864,09
𝑀𝑢 34086691,18
𝜎𝑢𝑠 = 𝑠 = = 51,446 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2
𝑊𝑖𝑑𝑝 662560,26

Eforturi uniteare finale


𝑠 𝑠
𝜎𝑐𝐼𝑉 = 𝜎𝑐𝐼𝐼𝐼 + 𝜎𝑢𝑠 = 92,444 + 51,446 = 143,890 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²
𝐼 𝐼
𝜎𝑐𝐼𝑉 = 𝜎𝑐𝐼𝐼𝐼 + 𝜎𝑢𝐼 = 58,516 − 77,847 = −19,329 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚²

~ 24 ~
Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi’’ din Iași
Facultatea de Construcții și Instalații

~ 25 ~

S-ar putea să vă placă și