Sunteți pe pagina 1din 3

 Ce este limbajul plastic?

Așa cum ne folosim în literatură de cuvinte și de semne


ortografice, în matematică de cifre și de semne, în pictură
ne exprimăm, comunicăm (ideile, mesajele) cu ajutorul
elementelor de limbaj plastic (linia, forma bidimensională
și tridimensională, punctul, pata, culoarea, valoarea).
 Ce este compoziţia plastică?
Compoziţia reprezintă o organizare a elementelor de limbaj
plastic după un sistem căruia i se subordonează mijloacele
de expresie, pentru a crea un ansamblu capabil să
emoţioneze.
Prin compoziție înțelegem aranjarea armonioasă și
echilibrată a elementelor de limbaj plastic pe un suport, astfel încît acestea să fie percepute
unitar.
 Tipuri de compoziţie:
o realiste (figurative)
o nonfigurativă
o decorativă
Compoziţiile plastice pot fi realiste (figurative, care reprezintă oameni, păsări, animale, obiecte
din mediul real) sau abstracte (nonfigurative).
Compoziția figurativă se referă la reprezentarea plastică a ființelor și obiectelor din realitate,
folosind elemente luate din natură și viață, imaginile create fiind ușor de recunoscut
Compoziţia nonfigurativă face abstracţie ȋn redarea realităţii; elementele ei componente fiind
stilizate, trebuie să creeze un echilibru vizual prin forme, contururi, siluete, pete tonale etc.
De asemenea, culorile unei astfel de compoziţii nu mai imită realitatea.

compoziţie nonfigurativă compoziţie figurativă compoziţia decorativă

Compoziţia plastică este specifică artelor plastic (pictură, grafică, sculptură), fiind destinată numai
contemplării. Elementele compoziţionale sunt figurative (personaje, case, copaci, flori etc.)
Compoziţia decorativă este specifică artelor decorative şi are o destinaţie utilitară. Elementele
compoziţionale sunt stilizate (motive decorative).
Principiile de bază ale compoziţiei decorative sunt: repetiţia, alternanţe, simetria, gradaţia etc.
Repetiţia este un procedeu de ornamentare care constă în repetarea unui element de limbaj plastic (punct,
linie, formă) sau a unui motiv decorativ obţinut prin stilizare.
Alternanţa este o succesiune de cel puţin două elemente. Alternanţa poate fi: de culoare, de motiv sau de
poziţie.
Simetria presupune existenţa unei axe ce are de o parte şi de alta aceleiaşi motive decorative sau elemente
plastice. Ea reprezintă ordine şi armonie în organizarea unei compoziţii. Axa poate fi orizontală, verticală
sau oblică
I. Compoziţia plastică/decorativă
II. Compoziţie nonfigurativă/figurativă
I. Compoziţia plastică/decorativă
Compoziţia plastică este specifică artelor plastic (pictură, grafică, sculptură), fiind destinată numai contemplării.
Elementele compoziţionale sunt figurative (personaje, case, copaci, flori etc.)
Compoziţia decorativă este specifică artelor decorative şi are o destinaţie utilitară. Elementele compoziţionale
sunt stilizate (motive decorative).
Principii de construire a compozițiilor decorative
În toate timpurile, oamenii și-au înfrumusețat casele, îmbrăcămintea, obiectele de uz casnic, îmbogățindu-
și astfel obiceiurile și tradițiile culturale.
În arta decorativă, elementele din natură sînt redate în forme simple.
Simplificarea prin geometrizare a elementelor naturale, cu păstrarea caracterului formei, se numește stilizare
(fig. 3.1).

Pentru a stiliza o formă, de exemplu, o floare, o insectă, o pasăre etc., trebuie să desenăm conturul formei
respective, la început geometrizat, stabilind raportul dintre dimensiuni. Apoi ne vom strădui să înlăturăm
aspectele nesemnificative, adică ceea ce pare a fi în plus în desen. În ultima fază, vom aplica unele detalii de
structură, de exemplu, nervurile frunzei, cele șapte puncte ale buburuzei (fig. 3.2).

Produsul stilizării unui element din natură se numește motiv decorativ. Motivul decorativ este elementul de bază
al compoziției ornamentale. Acesta poate fi geometric, vegetal, zoomorf . Compozițiile decorative cu motiv
vegetal și zoomorf au drept sursă de inspirație structuri din natură: frunze, flori, păsări, insecte, animale etc.
Principiile de bază ale compoziţiei decorative sunt: repetiţia, alternanţe, simetria, gradaţia etc.
Repetiţia este un procedeu de ornamentare care constă în repetarea unui element de limbaj
plastic (punct, linie, formă) sau a unui motiv decorativ obţinut prin stilizare.
Alternanţa este o succesiune de cel puţin două elemente. Alternanţa poate fi: de culoare, de
motiv sau de poziţie.
Simetria presupune existenţa unei axe ce are de o parte şi de alta aceleiaşi motive decorative sau
elemente plastice. Ea reprezintă ordine şi armonie în organizarea unei compoziţii. Axa poate fi
orizontală, verticală sau oblică.

II. Compoziţie nonfigurativă/figurativă


Ȋn compoziţia figurativă, mijloacele de expresie sunt legate de subiectul compoziţiei şi pot fi recunoscute ȋn mod
direct ȋn realitate, ȋn natură, ȋn viaţă.
Ȋn compoziţia nonfigurativă, mijloacele de expresie nu mai fac trimitere ȋn mod direct la obiecte concrete,
existente ȋn realitate, care pot fi percepute cu ajutorul simţurilor. (recunoscute)

S-ar putea să vă placă și