Un iubitor de Hristos mergea la o mănăstire. Pe lângă drum a
văzut un om sărac care cerşea. Omul nu avea bani la el şi nici altceva de dat, aşa că s-a dezbrăcat de haină şi i-a dat-o cerşetorului, în numele Domnului. După câteva zile, creştinul se întorcea pe acelaşi drum spre casă. Cineva care fusese martor la cele făcute cu cerşetorul, îl opri pe credincios şi îi spuse: - N-ai făcut mare lucru cu haina pe care ai dat-o de pomană. Săracul acela e un beţivan fără pereche. Ştii ce a făcut? A vândut haina primiţi pentru ea şi-a luat băutură. Omul, auzind acestea, s-a întristat. Dar în noaptea aceea Mântuitorul i s-a arătat în vis, îmbrăcat cu haina ce o dăruise, care acum era de aur. - Nu te scârbi, îi zise Hristos, căci, iată, Eu port ceea ce mi-ai dat.