Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analiza Diagnostic A S.C. Paerap S.A
Analiza Diagnostic A S.C. Paerap S.A
3.5. Concurenta .. 16
Anexe.53
Bibliografie.56
CAPITOLUL 1
ANALIZEI DIAGNOSTIC
" Prin urmare, scopul analizei diagnostic este ca, in urma reglarii sistemului, sa se
ajunga la o comanda optima, astfel incat sa se asigure maximizarea functiei obiectiv".[1]
Efectuarea unui diagnostic a unei firme poate fi motivata nu numai de situatia in care
aceasta are dificultati, ci si atunci cand "intreprinderea are o buna stare de sanatate, dar se
doreste imbunatatirea ei".[2]
Specialisti in domeniu precum: Fayol H., Oscar J., Norbert Wiener, G. Plesoianu au
definit analiza diagnostic ca fiind o etapa, un proces, o metoda sau un rezultat.
realizarea unui sistem de organizare si conducere corespunzatoare etapei in care se afla, care
sa dea o structura echilibrata unitatii turistice si sa asigure indeplinirea corespunzatoare a
functiilor sale;
capitalurile;
autonomia financiara;
solvabilitatea;
bonitatea etc.
cifra de afaceri;
valoarea adaugata;
rezultatul-profitul curent;
rezultatul-profitul fiscal;
profitul net.
productivitatea muncii;
Diagnosticul exogen este realizat de specialisti din afara unitatii. Prezinta avantajul unei
"priviri din afara", in acest fel sesizandu-se mai usor unele deficiente si cauzele care le
genereaza si, adesea se obtin rezultate bune in ceea ce priveste calitatea si obiectivitatea analizei
diagnostic.
Diagnosticul mixt reuneste membrii din intreprindere si din afara ei; este considerata
cea mai buna metoda pentru ca prezinta avantajul unui "fond de informatii" completat cu
experienta si capacitatea specialistilor din domeniu.
Diagnosticul in cascada (plurifazic) este compus din mai multe diagnostice partiale, ce
deriva unul din altul in functie de conexiunile cauzale identificate.
obiectul de activitate;
caracteristicile tehnico-materiale;
resursele materiale, financiare, umane.
Tabelul 1.1.
Tabelul 1.2.
A patra etapa consta in stabilirea punctelor forte si se desfasoara in mod similar etapei
precedente, cu deosebirea ca se urmaresc elementele pozitive. Determinarea punctelor forte si
a cauzelor care le determina are un efect pozitiv asupra climatului de munca, asupra creativitatii
si dinamismului personalului si, adesea, pot fi valorificate mai usor in sensul cresterii eficientei
intreprinderii. Informatiile obtinute pot fi sintetizate ca in tabelul de mai jos.
Tabelul 1.3.
Tabel 1.4.
1.
2. comparatia;
5. comensurarea influentelor;
metode sociologice.
Limitele metodei, daca pot fi numite astfel, rezida in efortul apreciabil pe care-l
implica utilizarea sa.
Analiza diagnostic este necesar sa se foloseasca in toate organizatiile. Este una din
metodele a carei utilizare corecta conditioneaza functionarea normala a oricarei firme.
CAPITOLUL 2
Analiza diagnostic a unui complex hotelier are rolul de a studia dinamica care se
stabileste intre piata, serviciile oferite si calitatea resurselor umane, acestea deoarece, conform
ceRON mai sintetice definitii date: "o intreprindere = o piata + oameni", este necesar
abordarea detaliata a celor trei componente.
Analiza diagnostic presupune parcurgerea in mod necesar a mai multor etape pentru
realizarea unei cunosteri si evaluari cat mai aproape de realitate si de posibilitatile societatii, si
anume: pregatirea analizei diagostic, investigarea si analiza, post diagnosticul.
Analiza diagnostic cuprinde sapte capitole, fiecare continand descrieri, anliza unor
indicatori, comparatii, puncte de vedere ale evaluatorilro si ale conducerii societatii evaluate.
S.C. PAERAP S.A. se afla situata in orasul Eforie Nord, importanta statiune de pe
litoralul romanesc al Marii Negre.
Temperatura medie anuala este de 11,2°C, media lunii iulie fiind de 22°C. Zona se
caracterizeaza printr-o durata indelungata a timpului frumos (2300-2400 ore anual) si o radiatie
solara intensa. Brizele marine au rolul de a atenua arsita zilelor toride si de a imprastia aerosolii
(principiul forte al curei helio-marine) in perimetrul plajelor. Relieful pe care se dezvolta
statiunea are aspectul unei suprafete plane, usor inclinata spre mare, unde se termina cu o faleza
inalta de 15-20 m. Plaja se extinde pe o lungime de 4 km, atingand o latime maxima de 100 m.
In prezent, plaja din dreptul statiunii, ca de altfel intregul litoral romanesc, este afectata de
eroziune, in fiecare an pierzandu-se fasii de nisip. In aceste conditii este nevoie realizarea de
investitii, atat pentru refacerea plajelor, cat si pentru protejarea acestora, prin construirea de
diguri paralele cu tarmul.
A doua statiune a litoralului (ca marime), Eforie Nord este renumita in toata PAERAP
datorita tratamentelor bazate pe factorii naturali existenti aici. Cele doua baze de tratament cu
functionare permanenta poseda instalatii pentru bai calde (cu apa sarata concentrata provenita
din lacul Techirghiol sau din mare), instalatii pentru impachetari calde cu namol, instalatii
pentru tratament ginecologic. Un aer de prospetime este dat de cele peste 30 ha de spatii
impadurite din statiune. Hotelurile, vilele, casele de odihna pot primi pana la 19000 de turisti
pe serie. Baza de tratament functioneaza pe tot timpul anului spatiile de cazare fiind incalzite
in perioada sezonului rece.
maritime.
S.C. PAERAP S.A. este un complex turistic care provine din fosta Intreprindere de
Hoteluri si Restaurante (I.H.R.) Eforie Nord. A fost infiintata ca societate comerciala pe actiuni
pe baza H.G. nr. 1 041/25.09.1990 si este inregistrata la Oficiul Registrului Comertului
judetului Constanta sub nr. J13/549/17.02.1991 (certificatul de inregistrare a fost preschimbat,
sub acelasi numar la data de 18.01.1996).
baruri de zi;
bufete;
un magazin;
o sala polivalenta;
plaja.
Societatea comerciala PAERAP poate acoperi peste 1% din piata serviciilor turistice de
pe litoralul romanesc si 2/5 din segmentu integrat cu frofil tratament balnear.
CAPITOLUL 3
ANALIZA COMERCIALA
La cerere se pot organiza mese festive cu specific romanesc, precum si actiuni speciale
in zona: turul litoralului, degustari de vinuri de Murfatlar, spectacole, vizite ale unor asezari
istorice.
Plaja aferenta complexului turistic PAERAP este clasificata la categoria "un delfin".
Dotarea plajei include: bar, cabinet medical, piscina cu apa de mare, depozit de articole de
plaja, serviciu salvamar.
Tarifele in complexul S.C. PAERAP S.A. din Eforie Nord variaza in functie de
clasificarea hotelului (de 2*, 3* sau 4*), de perioada (sezon, extrasezon, sezon mediu), de felul
turismului (organizat sau neorganizat).
Tarifele cele mai mari sunt practicateiin timpul sezonului de varf 16.07- 25.08, urmate
de cele din sezonul intermediar (11.06-15.07 si 26.08-15.09).
In cursul anului 2006, la 2*, clasificare la care erau incluse toate hotelurile, tarifele,
au variat de la 125.000 RON in extrasezon (loc in camera DBL) la 300.000 RON/ pers./ziiin
sezonul de varf. Tarifele de masa au fost in functie de timpul de servire preferat-in regim
demipensiune sau pensiune completa - astfel: pentru demipensiune (mic dejun si la alegere
dejunul sau cina) intre 120.000 RON si 150.000 RON in functie de perioada, iar cele in regim
pensiune completa intre 220.000 RON si 260.000 RON / pers/zi.
In cursul anului 2007, a fost renovat hotelul Delfinul**, devenind Britannia 1, de 4*,
astfel ca tarifele au fost diferentiate si in functie de clasificare. La 4*, tarifele de cazare au
variat, in functie de sezon astfel: locul in camera DBL intre 450.000 si 1.200.000 RON, iar in
apartament intre 840.000 si 1.600.000 RON. Masa a putut fi servita in regim de pensiune
completa, demipensiune sau mic dejun, variind intre 150.000- 200.000 doar pentru micul dejun
si 600.000- 700.000 RON in regim de pensiune completa.
La hotelurile de 2* tarifele au variat intre 210.000 si 480.000/ loc in camera DBL/
pers si intre 430.000 si 750.000 loc in apartament pe persoana. Tarifele pentru masa au fost
intre 190.000 si 350.000 RON, demipensiune sau pensiune completa.
Tarifele pentru tratament (doua proceduri/ zi) au variat in cei doi ani astfel: 66.000
RON si 88.000 RON la hotelurile de 2* si 2.200.000 la hotelul Britannia.
In tarifele de cazare sunt incluse serviciile de plaja si taxa de piscina. Aceste tarife au
fost valabile pentru sejururi de minim 3 zile, pentru perioade mai mici aceste fiind majoate cu
50%.
3.3.Promovarea vanzarilor
Pentru promovarea complexului PAERAP din Eforie Nord sau folosit mai multe
tipuri de media( tv, presa, radio, internet) in vederea contactarii unui parti cat mai mare din
publicul tinta, intr-un interval de timp cat mai scurt. Mesajul de promovare a fost adresat:
publicitate prin internet; prin creearea unui Website care sa includa: prezentare
hotelului( dotari, tarife, servicii), a statiunii si a litoralului romanesc, posibilitatea de efectuare
de rezervari online;
Indicatorii circulatiei turistice sunt prezentati in tabelele de mai jos, pentru fiecare
hotel in 2006 si 2007.
Tabel 3.1.
Tabel 3.2.
Tabel 3.3.
In perioda analizata 2006-2007 indicatorii fizici "Numar turisti" si "Numar zile turist"
care determina gradul de ocupare s-a realizat astfel: in anul 2007 au fost cu 4.974 turisti mai
putini ceea ce reprezinta 70% din numarul turistilor din anul precedent. Diferenta de 20
procente se regaseste in schimbarea gradului de confort de la 2** la 4** stele a hotelului
Britannia, precum si perioadei scurte de functionare a acestuia ( de la 01.06.2006). Ceea ce este
de remarcat este ca numarul turistilor straini a crescut cu 130% fata de 2006, datorita in special
conditiilor de cazare din Complexul "Britannia".Calitatea acestor servicii a fost apreciata de
toate agentiile care au avut turisti cazati in complex cat si de reprezentantii firmelor care si-au
exprimat intentia de a colabora cu PAERAP.
Durata sejurului a scazut usor de la 11,97 zile in 2006, la 11,3 zile in 2007, diminuare
datorata in principal scaderii puterii de cumparare a populatiei. Politicile de preturi au fost
decisive in acest sens, pretul cel mai mic fiind prioritar in fata calitatii. Din datele de mai sus
se observa ca la hotelurile de 2**( Meduza si PAERAP) numarul turistilor a fost mai mare de
6,4 ori (642%) pentu hotelul Meduza si de 4 ori (400%) pentu hotelul PAERAP.
Desi numarul turistilor staini a crescut acestia reprezinta si in anul 2007 doar 13%
din totalul turistilor. Ceea ce este important a fost realizarea contractului cu Scandinavia- prima
revenire pe litoral a tarilor nordice.
A aparut '' turismul de week-end'', existand situatii in care la inceput de saptamana
gradul de ocupare a fost de 80-90%, chiar in sezon, insa de joi pana duminica a fost de 90-
100%. Turismul de week-end se adreseaza unitatilor de 3* si 4*, astfel incat realizarile de la
PAERAP, cu un grad de ocupare de 100% au fost mai mici decat realizarile de la Britannia, la
un moment dat, cu un grad de ocupare de 18-20%.
In anul 2006 ponderea diferitelor forme de turism in realizarea numarului total de zile
turist au fost de 18-20% :
Clientii sunt in principal persoane in varsta, care vin pentru tratament, refacere,
inretinere (contracte cu Casa Nationala de Pensii), precum si pentru pregatirea starii de sanatate
pentru performanta (sportivi). In perioadele mai putin solicitate alte posibilitati de ocupare
sunt reprezentate de: simpozioane, conferinte, actiuni cultural-sociale.
Baza de tratament a fost un element esential in lansarea structurii turistice daca avem
in vedere ponderea turistilor straini care vin pentru tratament, precum si perioada in care
numarul turistilor staini este mare, respectiv extrasezon si sezon intermediar.
Pentu 2007 au fost incheiate contracte externe cu firmele: Fantasic Tours, Acadimos
Grecia, Karpaten Tours, Kuren Reisen, Messerschmidt, Miramundi, Reseledaren, Gamma
Turistic, Latina, Finlanda si Norvegia.
In ceea ce priveste turismul intern, sunt semnate sau urmeaza a fi semnate contracte
cu agentii de turism, cum ar fi: J' Info Tours, Simpa Turism, Omnia, Balneo, Atlassib, O.N.T.
3.5. Concurenta
Societatea comerciala PAERAP S.A. se afla in statiunea Eforie Nord, ceea ce face ca
concurenta in ceea ce priveste oferta turistica este foarte diversificata, atat in ceea ce priveste
unitatile de cazare - hoteluri sau pensiuni, cat si in ceea ce priveste unitatile de alimentatie.
Unitatile de cazare din Eforie Nord sunt numeroase si pentru toate categoriile de
turisti: de la hoteluri de 3* si 4* pana la vile de vacanta si campinguri, astfel incat Complexul
PAERAP, pentru a putea face fata concurentei trebuie sa adopte solutiile cele mai bune.
CAPITOLUL 4
DIAGNOSTIC TEHNIC
Capacitatea
totala = 1.386 locuri
Din cadrul complexului mai fac parte: baruri de zi, bufete, un magazin, o sala
polivalenta si plaja aferenta.
Tabel 4.1
1B 165,300
2 Vest Teren aferent complexului propriu - zis 23.137,410
3 Est Terent aferent braseriei si cofetariei, cu 9.582,330
anexe
4 Est Teren aferent dotarii plajei 1.103,290
5 Sud Teren limitrof parcarii 2.726,000
TOTAL 56.133,515
Hotelul Britannia 1 (fostul hotel Delfinul) are 231 camere cu cate 2 locuri fiecare, in
total 462 locuri. Este o cladire din beton armat ce se desfasoara pe 13 etaje, fiecare cu cate 16
camere si un apartament (2 camere + hol + baie). Suprafata unei camere este de 12 mp.
La parter sunt birourile, grupurile sanitare, camera tablourilor electrice, camera tehnica
pentru instalatii de climatizare, birou de schimb valutar si un bar.
Magazinul are 8 camere de cazare, coafor, frizerie si doua birouri pentru reprezentanta
firmelor de turism.
Cele 13 etaje au pardoseala din mocheta, atat in camere cat si pe holurile de nivel.
Peretii sunt zugraviti lavabil. Pe fiecare hol se afla o masuta, 2 fotolii si canapea de piele,
masina pentru curatat pantofii.
Fiecare camera are 2 paturi sau un pat dublu, masuta, 2 fotolii, portbagaj, birou cu
minibar, dulap pentru haine, cuier si dulapior de pantofi, televizor color, telefon.
Baile sunt cu faianta si gresie, cabina de dus sau cada, lavoar, panou tip oglinda cu
spoturi luminoase, uscator de par, uscator prosop. Se ventileaza fortat cu un ventilator inglobat
in perete, care porneste odata cu aprinderea luminii.
La etajul 14 se afla un bar, terasa acestuia avand vedere spre mare. La etajul 15 sunt:
sala masinilor, instalatiilor electrice si motoarelor lifturilor. Pe fiecare etaj se afla un oficiu
pentru cameriste unde se depoziteaza lenjeria. Tubul de gunoi colecteaza deseurile pe toata
coloana de la etajul 13 in jos.
Sala de mese are utilaje pentru mancarurile calde si cele reci, tip vitrina.
CAPITOLUL 5
S.C. PAERAP S.A. este un complex turistic care provine din fosta intreprindere de
Hoteluri si Restaurante (I.H.R.) Eforie Nord. A fost infiintata ca societate comerciala pe
actiuni pe baza H.G. nr.1 041/25.09.1990 si este inregistrata la Oficiul Registrului Comertului
judetului Constanta sub nr. J13/549/17.02.199 (certificatul de inregistrare a fost preschimbat,
sub acelasi numar la data de 18.01.1996).
Alimentatie publica;
Desfacere de marfuri.
In afara celor de mai sus, obiectul de activitate al societatii comerciale mai cuprinde:
Transport turistic;
Peste 90% din veniturile societatii se realizeaza, in parti aproximativ egale, din
prestatiile hoteliere si de alimentatia publica, iar restul din ale servicii: agrement, transport,
servicii suplimentare ( tratament balnear, servicii telefonice), comert etc.
Adunarea generala ordinara are loc odata pe an, in cel mult trei luni de la incheierea
exercitiului financiar pentru aprobarea Bilantului, a bugetului de venituri si cheltuieli si a
programului de activitate pe anul urmator, alege si revoca, in conditiile legii administratorii si
cenzorii, examineaza contul de profit si pierdere.
2. 10.01.1992 Majorarea capitalului social prin reevaluare la: 129.865 RON, conf.Aculu
152/1.01.1992
Tabel 5.1.
60% : 363.656 actiuni x 2.5 RON prin efectul Legii nr.55/1995 pentru
accelerarea procesului de privatizare au fost subscrise de persoane fizice.
__________________________________________________________________
Numarul total de angajati a fost de 204 persoane, la nivelul anului 2006 si de 200
persoane in anul 2007, din care:
Conducere - 10 salariati
TESA - 17 salariati
Structura personalului din fiecare hotel se prezinta astfel, cu mici diferente in ceea ce
priveste numarul angajatilor in functie de clasificarea hotelului:
Manager hotel
Manager restaurant
5 receptioneri
1 intendenta hotel
2 sefi de sala
personalul comercial;
compartimenul personal.
CAPITOLUL 6
cifra de afaceri
valoarea adaugata
profitul societatii
analiza cheltuielilor
In cadrul acestei analize se vor studia principalele surse de venit ale S.C. PAERAP
S.A., evolutia acestora in ulti trei ani, tendinta de evolutie a acestora in urmatorii ani. Aceasta
analiza se face pe baza datelor prezentate in urmatorul tabel:
Sursa*
________________________
Tabelul 6.1.2.
Sursa: [4]
= 196598,925
3. Influenta modificarii ponderii mijloacelor fixe in totalul active corporale asupra cifrei
de afaceri:
4. Influenta modificarii cifrei de afaceri la 1 leu mijloace fixe active asupra cifrei de
afacer:
= -11937449,264
Sursa:*[5]
Tabelul 6.2.2.
Sursa:*
________________________
VA = Q1 + M
Q1 = valoarea exercitiului
M = cheltuieli materiale
ΔQe ΔT ΔN
Δ VA
1.1. Influenta modificarii fondului de timp de munca consumat asupra valorii adaugate:
ΔN = [( N1 - N0) · Ts0 · Wh0] · Va0 = (200 - 204) · 2085,7 · 83,390 · 0,76 = -528.736 RON
ΔTs = [( N1 ·(Ts1 - Ts0) · Wh0] · Va0 = 200 · (2085,6 - 2085,7) · 83,390 · 0,76 = -
1.267,528 RON
1.3. Influenta modificarii valorii medii adaugate la 1 leu productie asupra valorii adaugate:
Tabelul 6.3.1.
%
1. Venituri din exploatare 7120412,3 6683500,3 93,86
2. Cheltuieli din 5311496,7 6138413,1 115,56
exploatare
3. Profit din exploatare 1808915,6 545087,2 30,1
4. Venituri financiare 116237,6 131610,2 113,22
5. Cheltuieli financiare 153944,9 168230 109,2
6. Profit -37707,3 -366.198 97,1
financiar(pierdere)
7. Venituri exceptionale 56960,2 64587,8 113,3
8. Cheltuieli exceptionale 44282,4 46786 105,6
9. Profit exceptional 12677,8 17801,8 140,4
10. Profit brut 1783886,1 526209,2 29
11. Impozit pe profit 364921,3 134385,2 36,8
12. Profit net 1418964,8 391884 27,6
Sursa:[6]
Ri = rezultatul
Ip = impozitul pe profit;
Ri = ∑ Vf · Pr unde:Vf=venitul total(exploatare,financiar,exceptional)
ΔV
ΔR1
venituri financiare
1.2. Influenta modificarii profitului la 1 leu venituri totale asupra profitului net:
=97,14
= -0,06
= 0,93
= 0,03
6.3.2.1. Sistemul de rate a profitului, operationale atat in diagnosticul static, cat si in cel
dinamic, este format din:
Primele trei rate calculate, rata incasarilor, rata comerciala si rata calculata in functie
de resursele consumate, au inregistrat o scadere in perioada curenta fata de perioada precedenta
datorita nerespectarii corelatiei ce trebuie sa existe intre ritmul de crestere a profitului brut, ca
efect, si ritmul de crestere al incasarilor, cifrei de afaceri si cheltuielilor circulante, ca efort. S-
a inregistrat, de asemenea, o scadere la ratele patrimoniului, capitalului social, economica si
financiara.
rm = Pnet/vt x 1000
Vt = venituri totale
= -137,58
1. Influenta modificarii veniturilor totale asupra ratei rentabilitatii:
= 1,17
= -13,85
1. active imobilizate
2. active circulante
3. active de regularizare
In urma analizei bilantului contabil al anului 2007 reiese ca valoarea activelor este de
13245791,1 RON din care:
La o prima privire se poate observa ca imobilizarile corporale alcatuiesc cea mai mare
parte a activelor imobilizate, adica elementul de baza functioanal, concretizandu-se in:
Cand se are in vedere realizarea unei analize financiar - patrimoniale a unei societati
se analizeaza si pasivul bilantier deoarece acesta acumuleaza date referitoare la patrimoniul
societatii. Conform egalitatii bilantiere, pasivul este egal cu activul, deci are o valoare de
13245791,1 RON, fiind format din capitaluri proprii si datoriile societatii.
Ca in concluzie, putem afirma ca la nivelul S.C. PAERAP S.A. s-a realizat o activitate
eficienta, obtinandu-se un profit brut de 526209,2 RON. Acest profit s-a obtinut din venituri
de 6879698,3 RON si cheltuieli totale de 6353429,1 RON. Profitul a fost mai scazut decat in
anul 2006, aceasta datorandu-se atat factorilor externi, ciculatia turistica redusa, cat mai ales
faptului ca hotelul Delfinul a fost renovat, aceasta presupunand cheltuieli suplimentare, in
timpul acestora fiind inchis, ceea ce a dus la o scadere a veniturilor de exploatare.
S = stocuri
D = disponibilitati banesti
C = creante
Dintre cei doi indicatori, al doilea este mai relevant, deoarece primul se bazeaza pe
conceptul ca stocurile sunt solvabile in orice moment, concept infirmat in practica. Un grad de
lichiditate satisfacator se considera atunci cand indicatorii calculati mai sus au valori
supraunitare.
Deci :
S1 = 9347068,1/13245791,1 = 0,6
Intrucat sunt indeplinite cele doua conditii S1 < 2/3 si S2 < 2 constatam existenta unui
echilibru in cadrul intreprinderii de turism.
cheltuieli de exploatare;
In aceasta analiza vom folosi indicatorul "cheltuieli la 100 RON incasari", indicator
semnificativ din punct de vedere al eficientei economice si care, prin evolutia lui, reflecta
eforturile intreprinderii de valorificare al unui nivel superior calitativ al resurselor disponibile.
Unde:
gi = structura veniturilor
Tabelul 6.5.1.
Sursa:*[7]
Tabelul 6.5.2.
Sursa*[8]
2. Influenta modificarii nivelului cheltuielilor la 1000 RON venituri pe grupe de activitati aupra
cheltuielilor totale:
Δci = ∑gi1ci1¹ººº/100 - ∑gi1cio¹ººº/100 =( 97,14 x 918 + 1,91 x 1.278 + 0,93 x 724)/100
- (97,14 x 745 + 1,91 x 1.324 + 0,93 x 777)/100 = 166,68
Din analiza efectuata se observa ca, in ansamblu, nivelul cheltuielilor la 1000 RON
venituri totale a crescut cu 168 RON. Aceasta situatie se apreciaza ca fiind nefavorabila
deoarece unitatea nu s-a incadrat in nivelul prevazut, inregistrand o depasire a cheltuielilor.
Cresterea poate fi explicata prin marirea atat a cheltuielilor fixe, cat si a celor variabile. Este
necesara o analiza detaliata a acestei situatii. Astfel, daca sporul cheltuielilor fixe este efectul
achizitionarii de materiale si a cresterii fortei de munca, cum este in situatia de fata, situatia se
apreciaza ca fiind justificata.
In ceea ce priveste factorul calitativ, "cheltuieli la 1000 RON incasari", acesta a scazut
cu 166,6 RON in principal datorita cresterii veniturilor exceptionale in raport cu cheltuielile
aferente si a scaderii veniturilor din exploatare.
Cheltuielile la 1000 RON venituri din exploatare influenteaza cel mai mult rata de
eficienta a cheltuielilor totale, deoarece acestea au ponderea cea mai mare in totalul veniturilor.
Asupra ratei de eficienta a cheltuielilor totale au influenta si cheltuielile la 1000 RON venituri
exceptionale si financiare.
unde:
gi = ponderea vanzarilor
Sursa*
_______________________
*Bilantul contahil al S.C. PAERAP S.A., anii 2005, 2006, 2007
1. Influenta modificarii cheltuielilor materiale la 1000 RON venituri totale asupra nivelului
cheltuielilor:
2. Influenta modificarii cheltuielilor materiale la 1000 RON venituri din exploatare asupra
nivelului cheltuielilor:
3. Influenta modificarii cheltuielilor materiale la 1000 RON cifra de afaceri asupra nivelului
cheltuielilor:
3.1. Influenta modificarii cheltuielilor materiale directe la 1000 RON cifra de afaceri
asupra nivelului cheltuielilor:
3.2. Influenta modificarii cheltuielilor indirecte la 1000 RON cifra de afaceri asupra nivelului
cheltuielilor:
In urma analizei efectuate, putem aprecia ca situatia analizata este nefavorabila fiind
influentata de: cresterea veniturilor intr-un ritm inferior cheltuielilor si cresterea cheltuielilor
materiale la 1000 RON cifra de afaceri.
Cifrele care se folosesc la realizarea acestei analize sunt prezentate in tabelul urmator:
Tabelul 6.5.4
Sursa:*
_______________________
1. Influenta modificarii numarului de salariati raportat la suma veniturilor din exploatare asupra
cheltuielilor:
Ns1m/Ve1 x (T1x Sh0m/ Ns1m - T0x Sh0m/ Ns0m) x 1000 = [200/6683500,3 x (41712
x 22,83/200 - 42548,6 x 22,83)/204] x 1000 = -0,007
Ns1m/Ve1 x (T1x Sh1m/ Ns1m - T0x Sh0m/ Ns0m) x 1000 = [200/6683500,3 x (41712
x 31,20/200 - 42548,6 x 22,83)/204] x 1000 = 52,22
b) Se foloseste formula:
c) Folosim formula:
W = productivitatea muncii
F = fond salarii
Q = productia exercitiului
N = numar de salariati
Nu se respecta corelatia, deci, cresterea salariilor s-a facut fara a se lua in calcul
productivitatea muncii. Masurile ce se impun in aceasta situatie sunt: scaderea salariilor brute,
lucru greu de realizat si neacceptat de salariati; cresterea productivitatii muncii si mentinerea
la acelasi nivel a salariilor pana la raportul optim si abia apoi cresterea lor, daca este necesar,
dar numai tinand seama de indicatorii rezultati.
Tabelul
6.6.1.
Sursa*
_________________________
CAPITOLUL 7
Tabelul 7.1.
Dinamica veniturilor pe tipuri de activitati
Sursa:*
Gsb = 97,18%
b) activitatii de cazare in total venituri, ca raport intre veniturile obtinute din activitatea
de cazare si suma totala a veniturilor:
Gsc = 58,7%
Gsa = 38,4%
Gsf = 1,91%
____________________
Tabelul 7.2.
na + b∑ti = ∑yi
Inlocuind in sistem cu datele prezentate in tabel, vom obtine urmatoarele valori ale
lui"a", respectiv"b":
a = 2788404,766
b = 17.359.740,50
x = n +1, obtinem:
Tabelul 7.3.
yi
1. 2005 40.014.900 1 1 40.014.900
2. 2006 5509724 2 4 110.194.480
3. 2007 6353429,1 3 9 190.602.873
4. Total 158.646.431 6 14 340.812.253
a = 29.362.752,66
b = 11.759.695,50
Introducand valorile obtinute in relatia Y = a + bx, unde x = n + 1, obtinem:
un punct forte este asezarea langa lacul Techirghiol, recunoscut pentru calitatile
namolului sau sapropelic;
in cadrul statiunii, complexul PAERAP are iesire directa la mare, si este aproape
de baza de tratament Efrosan, ceea ce ii confera superioritate fata de hotelurile concurente;
caile de acces pentru Eforie Nord sunt facile, legatura cu restul tarii realizandu -
se atat rutier, si feroviar ( cale ferata Constanta - Mangalia), cat si aerian (aeroportul
international Mihail Kogalniceanu);
contractele semnate cu agentiile tour - operatoare straine, pentru turisti din tarile
nordice si Germania;
publicitatea facuta atat in presa scrisa nationala cat si internationala, cat si prin
alte cai media: radio, televiziune;
complexul ofera spatiu in jurul hotelurilor pentru plimbari sau activitati sportive;
hotelul Britannia 2 (fostul hotel Meduza) care in prezent se afla in renovare, si care va
fi dat in folosinta in decursul anului 2008, ofera servicii de 3*, competitive pe piata ofertelor
turistice;
conditiile mai putin bune din hotelul PAERAP, singurul care nu a fost renovat;
mobilierul din camere este vechi, instalatiile sanitare nu sunt modernizate, acestea fiind aspecte
care pot nemultumi turisti veniti sa petreaca sezonul;
Unul din atuurile din acest punct de vedere il constitue pregatirea personalului
corespunzator cerintelor. Cea mai mare parte din personal a fost specializata in cadrul
Institutului National de Formare si Management in Turism. Echipa manageriala este bine
pregatita, cu experienta si specializata in conditii dificile si intr-o perpetua schimbare a pietii
turistice.
reducerea timpului efectiv lucrat fata de anul precedent a avut ca rezultat o scadere
a productivitatii muncii si a valorii adaugate, aceste rezultate explicandu - se prin: cresterea
numarului de zile de concediu de odihna, a absentelor nemotivate, a perioadelor de reparatii si
renovari, inventarierii precum si a disponibilizarilor de personal;
-
ANEXA 3 - Schema modelului operational al diagnosticului economico - financiar
BIBLIOGRAFIE
ERDELI G., ISTRATE I. - Amenajari turistice, Editura Universitatii din Bucuresti, 1996
*** - Bilantul contabil al S.C. PAERAP S.A. din anii 2005, 2006, 2007
[4] Bilantul contahil al S.C. EUROPA S.A., anii 2005, 2006, 2007
[5] Bilantul contahil al S.C. EUROPA S.A., anii 2005, 2006, 2007
[6] Bilantul contahil al S.C. EUROPA S.A., anii 2005, 2006, 2007
[7] Bilantul contahil al S.C. EUROPA S.A., anii 2005, 2006, 2007
[8] Bilantul contahil al S.C. EUROPA S.A., anii 2005, 2006, 2007