Документ-Microsoft-Word fara raspunsuri

174.
Sanitarie este
Sursa – [3] pag. 7, curs
a) Ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
b) Ştiinţa care studiază factorii de mediu;
c) Activitatea practică a medicinei preventive;
d) Un complex de măsuri profilactice;
e) Un complex de normative igienice.
175.Profilaxia este
Sursa – [3] pag. 7, [1] pag. 3, curs
a) O ştiinţă care îşi are scopul de prevenţie a maladiilor contagioase;
b) Un complex de măsuri medicale întru tratarea maladiilor;
c) Un complex de măsuri medicale şi sanitare pentru prevenţia apariţiei bolilor şi
menţinerea sănătăţii;
d) Activitatea practică a medicilor întru tratarea bolilor profesionale;
e) Activitatea practică a medicilor curativi întru prevenirea bolilor profesionale.
176.Sunt corecte enunţurile referitor la definiţia "Igienei"
a) Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
b) Igiena este un complex de măsuri profilactice;
c) Igiena este activitatea practică a medicinei preventive;
d) Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii;
e) Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei.
177.Tipurile de profilaxie sunt
a) Primară;
b) Secundară;
c) Terţiară;
d) Determinantă;
e) Protectorie.
178.Scopul profilaxiei primare este
a) Prevenirea apariţiei bolii;
b) Înlăturarea completă a factorului nociv;
c) Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
d) Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
e) Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi
reabilitarea lor.
179.Scopul profilaxie secundare este
b) Înlăturarea complexă a factorului nociv;
reabilitarea lor.
180. Scopul profilaxiei terţiare este
Sursa – [3] pag. 1 curs
b) Înlăturarea complexă a factorului nociv;
reabilitarea lor.
181.Normativ igienic este
a) Factorul de origine antropogenă ce poate avea acţiunea nocivă asupra sănătăţii;
b) Factorul de origine naturală ce nu este indispensabil pentru organism;
c) Factorul natural care este necesar organismului uman;
d) Diapazonul strict determinat al factorului de mediu care acţionează în mod optim
sau este inofensiv pentru activitatea şi sănătatea omului;
e) Factorul nociv ce poate avea acţiune mutagenă, cancerigenă, embriotoxică.
182.Tipurile de normative igienice
Sursa – [4] pag. 8-9, curs
a) Maxim admise;
b) Minim admise;
c) Optime;
d) Temporare;
e) Raţionale.
IGIENA ALIMENTAŢIEI
Pentru avitaminoza A este caracteristic
Sursa – [1] pag.270, [17] pag. 124, curs
a) Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor;
b) Fisuri angulare dureroase ale gurii;
c) Dereglarea văzului în întuneric;
d) Fragilitatea unghiilor;
e) Căderea părului.
1. Factorii favorabili menţinerii vitaminei C în produse alimentare la păstrarea lor şi
prelucrare culinar
a) Mediul alcalin;
b) Mediul acid;
c) Oxigenul;
d) Sărurile metalelor grele;
e) Temperaturile ridicate.
2. Produs alimentar, sursă de retinol
a) Morcov;
b) Caşcaval;
c) Tomate;
d) Ardei dulci;
e) Ceapă verde.
3. Indice de apreciere a calităţii laptelui după STAS este
a) Proprietăţi organoleptice;
b) Cantitatea de proteine;
c) Cantitatea de vitamine;
d) Cantitatea de glucide;
e) Cantitatea de săruri minerale.
4. Raţia curativ-profilactică pentru expuşii la plumb va include
a) Lapte degresat;
b) Brânză de vaci;
c) Alimente - surse cu pectină;
d) Produse acidolactice;
e) Ouă.
5. Cauzele hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvară
Sursa – [17] pag.285, curs
a) Scade rezistenţa organismului;
b) Conţinutul redus de vitamină în produse alimentare;
c) Creşte radiaţia ultravioletă;
d) Temperatura rece a mediului;
e) Presiunea atmosferică scăzută.
6. Necesarul diurn de vitamina "C" pentru un adult
a) 10-20mg;
b) 20-50mg;
c) 50-70mg;
d) 70-100mg;
e) 120-140 mg.
Consecinţele hipervitaminozei A sunt
a) Cefalee;
b) Anorexie;
c) Căderea părului;
d) Fragilitate şi dureri osoase;
e) Keratoconjunctivită.
Calitatea pâinii se determină conform următorilor indici cu excepţia unora
a) Organoleptici;
b) Porozitate;
c) Permeabilitate pentru apă;
d) Alcalinitate;
e) Aciditate.
7. Conform căror indici se apreciază prospeţimea laptelui
a) Densitate;
b) Aciditate;
c) Cantitatea de grăsimi;
d) Proba la amidon;
e) Proba la pasteurizare.
8. La cheltuielile de energie reglabile se referă cele pentru
a) Metabolismul bazal;
b) Eforturi musculare;
c) Acţiunea dinamică specifică a alimentelor;
d) Menţinerea temperaturii corpului;
e) Eliminarea produselor catabolice.
9. Ouăle mai frecvent pot fi cauză a
a) Toxicozei stafilococice;
b) Botulizmului;
c) Salmonelozei;
d) Febrei tifoide;
e) Aflotoxicozei.
10. "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de substanţe nutritive"
vizează pentru populaţia adultă
a) Două grupuri;
b) Trei grupuri;
c) Patru grupuri;
d) Cinci grupuri.
11. După "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de alimente"
chirurgii se referă la grupul
a) Unu;
b) Doi;
c) Trei;
d) Patru;
e) Cinci.
Consecinţele hipervitaminozei D sunt
a) Diaree;
b) Cefalee;
c) Rahitism;
d) Osteoporoză;
e) Depuneri de calciu în ţesuturi.
Factorii nefavorabili păstrării vitaminei "C" în produsele alimentare
a) Mediul alcalin;
b) Mediul acid;
c) Oxigenul;
d) Sărurile metalelor grele;
e) Temperaturi ridicate.
Manifestările hipovitaminozei severe "PP"
a) Convulsii;
b) Dermatite;
c) Diaree;
d) Demenţă;
e) Cefalee.
Produse alimentare - surse de vitamina "B1"
a) Orez decorticat;
b) Pâine coaptă din făină de calitate inferioară, secară;
c) Cerealiere ;
d) Drojdie de bere;
e) Leguminoase uscate.
Vitaminele liposolubile ale laptelui sunt
a) "B6";
b) "A";
c) "D";
d) "F";
e) "E".
Rolul biologic al glucidelor nedigerabile
a) Modificarea timpului de tranzit intestinal (măresc ori încetinesc);
b) Leagă cationi metalici;
c) Absorb sau înglobează substanţele organice, produşii de secreţie şi descompunere a
tubului digestiv, microorganismele;
d) Excesul poate favoriza sau agrava afecţiunile inflamatorii ale tubului digestiv;
e) Sunt surse de energie.
Importanţa biologică a colesterolului
a) Este precursor al bilei;
b) Este precursor al ergocalciferolului;
c) Este parte componentă al celulelor nervoase;
d) Întră în structura vaselor sangvine;
e) Intră în structura muşchilor striaţi.
O alimentaţie echilibrată presupune
Sursa – [17] pag.212, [1] pag.110, curs
a) Valoare energetică necesară a raţiei alimentare asigurată de consumul adecvat al
proteinelor, lipidelor şi glucidelor;
b) Corespunderea componenţei alimentelor statusului fermentativ al organismului;
c) Raport optim între substanţe nutritive şi substanţe biologic active;
d) Regim optim de alimentare;
e) Alimente calitative.
Alimentaţia individuală poate fi apreciată după indicii
a) Masa reală corespunde celei ideale;
b) Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare;
c) Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din raţia
alimentară;
d) Calitatea produselor din raţia alimentară;
e) Regimul alimentaţiei.
12. Raţia curativ-profilactică pentru expuşii la plumb va include
a) Lapte degresat;
b) Brânză de vaci;
c) Alimente - surse cu pectină;
d) Produse acidolactice;
e) Ouă.
Rolul biologic al vitaminei B1
a) Implicată în metabolismul glucidelor;
b) Implicată în metabolismul proteinelor;
c) Implicată în metabolismul lipidelor;
d) Reglează sinteza acidului arahidonic;
e) Implicată în metabolismul sărurilor minerale.
Consecinţele carenţei vit. "D"
a) Ciroza ficatului;
b) Rahitizm la copii;
c) Hipotonie musculară;
d) Osteomalacie;
e) Hipercalciemie.
Rolul biologic al vitaminei "C"
Sursa – [17] pag. 284, [1] pag.121, curs
a) Măreşte rezistenţa organismului;
b) Ia parte la sinteza fibrelor de colagen;
c) Ia parte la reacţiile de oxido-reducere;
d) Contribuie sinteza glucidelor;
e) Contribuie sinteza aminoacizilor.
Valoarea nutritivă a brânzei de vaci este determinată de
a) Asimilarea bună;
b) Conţinutul de proteine şi grăsimi cu valoare biologică superioară;
c) Conţinutul sporit de vitamina C;
d) Conţinutul sporit de calciu;
e) Proprietăţi organoleptice.
Metodele de determinare a calităţii pâinii (după STAS)
b) Determinarea acidităţii;
c) Determinarea porozităţii;
d) Determinarea umidităţii;
e) Determinarea lipidelor.
. De ce depinde valoarea biologică a proteinelor
a) De conţinutul fosfoproteinelor;
b) De diversitatea aminoacizilor;
c) De conţinutul aminoacizilor esenţiali;
d) De raportul dintre aminoacizii esenţiali şi neesenţiali;
e) De conţinutul calciului.
Valoarea biologică a lipidelor de origine vegetală e determinată de
a) Asimilare bună;
b) Valoare energetică mare;
c) Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare;
d) Conţinut mare de vitamine A şi D;
e) Conţinut de acizi graşi nesaturaţi.
Valoarea nutritivă a cartofului e determinată de
a) Conţinutul sporit de glucide;
b) Conţinutul de proteine complete (după conţinutul aminoacizilor);
c) Asimilarea bună;
d) Conţinutul sporit de potasiu;
e) Conţinutul de vitamina C .
Rolul biologic al vitaminei "D3"
a) Reglează metabolismul calciului şi fosforului;
b) Reglează metabolismul glucidelor;
c) Stimulează creşterea şi dezvoltarea fizică;
d) Vitamină antirahitică;
e) Este un antioxidant.
Consecinţele hipervitaminozei A sunt
a) Cefalee;
b) Anorexie;
c) Căderea părului;
d) Fragilitate şi dureri osoase;
e) Keratoconjunctivită.
Rolul biologic al vitaminei "B2"
a) Reglează hematopoeza;
b) Reglează respiraţia tisulară;
c) Este parte componentă a enzimelor implicate în reacţiile de oxidoreducere;
d) Este implicată în metabolismul proteinelor;
e) Contribuie sinteza colagenului.
Metodele de determinare a calităţii pâinii (după STAS)
b) Determinarea acidităţii;
c) Determinarea porozităţii;
d) Determinarea umidităţii;
e) Determinarea lipidelor.
Valoarea nutritivă a produselor acidolactice e determinată de
a) Asimilabilitate bună;
b) Conţinutul sporit de vitamina C;
c) Conţinutul de calciu;
d) Conţinutul de vitamine a grupei B;
e) Conţinutul de fosfor.
Carnea şi produsele ei sunt surse de săruri minerale
a) Calciu;
b) Potasiu;
c) Fier;
d) Fosfor;
e) Magneziu.
13. Indice de apreciere a calităţii laptelui după STAS este
b) Cantitatea de proteine;
c) Cantitatea de vitamine;
d) Cantitatea de glucide;
e) Cantitatea de săruri minerale.
. Calitatea pâinii se determină conform următorilor indici cu excepţia unora
a) Organoleptici;
b) Porozitate;
c) Permeabilitate pentru apă;
d) Alcalinitate;
e) Aciditate.
Insuficienţa fibrelor alimentare în alimentaţie poate fi cauză a
a) Aterosclerozei;
b) Hemeralopiei;
c) Bolii Kwashiorkor;
d) Cancerului intestinului gros;
e) Obezităţii.
Rolul acizilor graşi polinesaturaţi este
a) Reduc nivelul colesterolului în sânge;
b) Stimulează activitatea unor enzime;
c) Măresc nivelul colesterolului în sânge;
d) Întră în structura lipidelor de construcţie;
e) Formează cu colesterolul esteri .
Masa corporală influenţează metabolismul bazal
a) Surplusul de masă accelerează metabolismul bazal;
b) Surplusul de masă încetineşte metabolismul bazal;
c) Metabolismul bazal se accelerează la persoanele cu musculatura bine dezvoltată;
d) Metabolismul bazal se accelerează la persoanele slabe;
e) Nu influenţează.
Carenţa îndelungată de proteine alimentare condiţionează
a) Dereglarea sistemelor fermentative;
b) Scăderea metabolismului bazal;
c) Scăderea termogenezei;
d ) Dereglări ale funcţiei sistemului endocrin;
e) Accelerarea metabolismului bazal.
Perioada anului în care hipovitaminoza C se manifestă mai frecvent
a) Vara;
b) Toamna;
c) Iarna;
d) Primăvara;
e) Permanent.
Pâinea este sursă de următorii nutrienţi
a) Lipide;
b) Proteine;
c) Glucide;
d) Vitamine liposolubile;
e) Vitamine hidrosolubile.
Vitamine liposolubile sunt
a) Retinol;
b) Tiamină;
c) Piridoxină;
d) Tocoferoli;
e) Acid ascorbic.
Vitaminele liposolubile ale laptelui sunt

a) "B6";
b) "A";
c) "D";
d) "F";
e) "E".
Produse furnizoare de vitamina C
a) Cartofi;
b) Morcov;
c) Varză;
d) Ceapă;
e) Citrice.
Importanţa biologică a acizilor graşi polienici
a) Influenţează metabolismul glucidic;
b) Înlesnesc eliminarea colesterolului din organism;
c) Influenţează metabolismul vitaminelor hidrosolubile;
d) Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi saturaţi;
e) Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P.
Produsele furnizoare de glucide
a) Fructele şi legumele;
b) Carnea şi derivatele ei;
c) Laptele şi derivatele lui;
d) Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi şi saturaţi;
e) Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P.
. Produsele furnizoare de proteine cu valoare biologică superioară
a) Pâinea;
b) Carnea şi derivatele ei;
c) Laptele şi produsele lactate;
d) Fructele şi legumele;
e) Ouăle.
Produsele furnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare)
a) Fructe;
b) Legume;
c) Carne;
d) Pâine albă;
e) Pâine neagră.
Fructele sunt surse de Sursa – [1] pag. 120, curs
a) Vitamine hidrosolubile;
b) Lipide;
c) Microelemente;
d) Săruri minerale;
e) Glucide.
. Indicii integrităţii laptelui sunt
a) Densitatea;
b) Conţinutul de proteine;
c) Conţinutul de lipide;
d) Aciditatea;
e) Conţinutul sărurilor minerale.
Produsele furnizoare de caroteni sunt
a) Carne;
b) Ardei graşi;
c) Frişcă;
d) Măcieş;
e) Spanac.
Pentru hipervitaminoza A nu e caracteristic
a) Cefalee;
b) Tulburări ale somnului;
c) Dureri în oase;
d) Hipertenzie arterială;
e) Dereglări psihice.
În corespundere cu funcţiile biologice substanţele nutritive sunt grupate în
a) Energogene;
b) Preponderent plastice;
c) Apă;
d) Substanţe catalitice;
e) Substanţe toxice.
. Substanţe nutritive cu funcţie energogenă sunt
a) Sărurile minerale;
b) Vitaminele;
c) Lipidele;
d) Glucidele;
e) Proteinele.
109. Substanţe nutritive cu funcţie preponderent plastică sunt

a) Sărurile mineral;
b) Vitaminele;;
c) Lipidele;
d) Glucidele;
e) Proteinele.
110. Substanţe nutritive cu efect catalitic sunt

a) Proteinele;
b) Lipidele;
c) Glucidele;
d) Vitaminele;
e) Microelementele.
În funcţie de importanţă substanţe nutritive esenţiale sunt
a) Aminoacizii esenţiali;
b) Lipidele;
c) Acizii graşi polinesaturaţi;
d) Vitaminele;
e) Sărurile minerale.
În funcţie de importanţă substanţe substituente sunt
a) Glucidele;
b) Lipidele;
c) Vitaminele;
d) Sărurile minerale;
e) Aminoacizii esenţiali.
Carenţa îndelungată de proteine alimentare condiţionează
a) Dereglarea sistemelor fermentative;
b) Scăderea metabolismului bazal;
d ) Dereglări ale funcţiei sistemului endocrin;
Surplusul de proteine în alimentaţie condiţionează
a) Dereglarea funcţiei ficatului;
b) Dereglarea funcţiei rinichilor;
c) Influenţează dezvoltarea microflorei intestinale;
d) Scăderea metabolismului bazal;
e) Dereglarea funcţiei sistemului nervos.
14. Măsuri de prim ajutor suspectatului de botulism
a) Administrarea de antipiretice;
b) Administrarea de laxative;
c) Administrarea serului antibotulinic polivalent;
d) Spălături gastrice;
e) Administrarea antibioticelor.
15. Amanitina se conţine în
a) Erburi sălbatice;
b) Neghină;
c) Ciuperci otrăvitoare;
d) Cartof crescut;
e) Seminţele fructelor.
16. Toxicoza stafilococică este cauzată mai frecvent de
a) Salată din legume;
b) Produse din carne conservată;
c) Cofetărie cu cremă;
d) Ouă de raţe, gâşte;
e) Produse lactate.
17. În profilaxia intoxicaţiilor alimentare primordială este
a) Păstrarea incorectă a produselor alimentare;
b) Nerespectarea termenilor de păstrare şi realizare;
c) Nerespectarea igienei individuale de către personalul blocului alimentar;
d) Preîntâmpinarea contaminării produselor alimentare;
e) Pregătirea culinară incorectă a produselor alimentare .
18. Numiţi intoxicaţia alimentară cu cea mai scurtă perioadă de incubaţie
a) Botulismul;
b) Intoxicaţia cu ciuperci otrăvitoare;
c) Intoxicaţiile stafilococice;
d) Toxiinfecţiile bacteriene;
e) Micotoxicozele.
Ce este caracteristic pentru toxiinfecţia alimentară
a) Debut acut;
b) Manifestare epidemică;
c) Contagiozitate;
d) Boala este determinată de consumul alimentelor;
e) Manifestare tardivă.
Toxicoze alimentare bacteriene sunt
a) Stafilococice;
b) Streptococice;
c) Botulismul;
d) Salmoneloza;
e) Fuzario-toxicoza.
Proprietăţi caracteristice enterotoxinei stafilococice
a) Rezistă fierberea;
b) Distrusă de to +80o C;
c) Rezistă îngheţarea;
d) Mediul alcalin este favorabil;
e) Mediul acid este favorabil.
Botulismul actualmente e cauzat mai frecvent de
a) Jamboane;
b) Peşte roşu;
c) Semifabricate din carne;
d) Conserve pregătite în condiţii casnice;
e) Produse uşor alterabile procurate din locuri neamenajate, interzise.
Micotoxicozele sunt cauzate de
a) B. perfrighens;
b) Claviceps purpurea;
c) Rhizopus;
d) Aspergillus flavus;
e) Cl. botulinum.
Germeni patogeni-agenţi ai toxiinfecţiilor sunt
a) Stafilococul enterotoxigen;
b) Cl. perfringens;
c) E. Coli;
d) Salmonelele;
e) Cl. Botulinum.
Caracteristic pentru botulism este
a) Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie (prăjituri,
torturi);
b) Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;
c) To corpului normală sau o hipotermie uşoară;
d) Dereglarea actului de deglutiţie;
e) To corpului crescută.
Semiotica intoxicaţiei stafilococice
a) To C corpului creşte brusc;
b) Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru;
c) To C corpului normală;
d) Diaree extenuantă;
e) Constipaţi.
Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene
a) Prevenirea pătrunderii germenilor patogeni în produsele alimentare;
b) Prevenirea înmulţirii germenilor patogeni în produsele alimentare (to, termen de
întrebuinţare ş.a.);
c) Distrugerea germenilor patogeni prin măsuri de preparare culinară;
d) Imunizarea populaţiei;
e) Izolarea sursei de provocare a intoxicaţiilor.
Particularităţile intoxicaţiilor alimentare
a) Apar de obicei subit;
b) Au o oarecare perioadă de incubaţie;
c) Sunt patologii necontagioase;
d) Sunt patologii contagioase;
e) Se prezintă ca afecţiune în masă.
Patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS) sunt
a) Cauzate de hiperalimentaţie;
b) Cauzate de subalimentaţie;
c) Cauzate de insuficienţa unuia sau a mai multor trofine;
d) Intoxicaţiile alimentare;
e) Cauzate de nerespectarea regimului alimentar.
Subnutriţia reprezintă:
Sursa - curs
a) patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe
nutritive;
c) patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
d) patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
microorganisme .
Hiperalimentaţia reprezintă:
Sursa - curs
nutritive;
microorganisme.
Alimentaţia calitativ neadecvată reprezintă:
Sursa - curs
nutritive;
microorganisme.
Alimentaţia neechilibrată reprezintă:
Sursa - curs
nutritive;
microorganisme.
Consecinţele subnutriţiei sunt:
Sursa - curs
a) obezitatea;
b) încetinirea ritmului de creştere la copii;
c) fluoroza;
d) încetinirea metabolismului;
e) scăderea în greutate.
Consecinţele subnutriţiei sunt:
Sursa - curs
a)reducerea masei musculare;
b)micşorarea productivităţii muncii;
c)unele hepatite cronice;
d)diabet zaharat
e)scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocevităţi de
mediu.
Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:
Sursa - curs
a) reducerea masei musculare;
b) micşorarea productivităţii muncii;
c) unele hepatite cronice;
d) diabet zaharat;
e) scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocivităţi de
mediu.
Tipurile subnutriţiei sunt:
Sursa - curs
a) subnutriţia secundară;
b) forma absolută;
c) rahitismul;
d) subnutriţia primară;
e) forma relativă.
Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:
Sursa - curs
a) guşa endemică;
b) ateroscleroza;
c) rahitismul;
d) diabet;
e) avitaminozele.
Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:
Sursa - curs
a) caria dentară;
b) fluoroză;
c) colelitiaza;
d) anemiile nutriţionale;
e) hipovitaminozele.
Formele hiperalmentaţiei sunt:
Sursa - curs
a) secundară;
b) absolută;
c) rahitismul;
d) primară;
e) relativă.
Intoxicaţiile alimentare reprezintă:
Sursa - curs
a) patologii cauzate de alimentaţia abundentă;
nutritive;
d) patologii cauzate de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) maladii acute, rar cronice, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate
masiv cu microorganisme de o anumită specie sau impurificate cu substanţe
toxice.
Intoxicaţiile alimentare se clasifică în:
Sursa - curs
a) de etiologie necunoscută;
b) microbiene;
c) virale;
d) nemicrobiene;
e) parazitare.
Apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene depinde de:
Sursa - curs
a) particularităţile fizice ale alimentului;
b) ora consumării alimentelor;
c) gradul de rezistenţă a organismului faţă de germeni;
d) contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine;
e) specia şi gradul de virulenţă a microorganismelor sau tulpinelor lor.
Toxicozele alimentare pot apărea la consumul produselor ce conţin:
Sursa - curs
a) toxine ale unui agent patogen specific;
b) toxine ale bacilul botulinic ;
c) toxine ale stafilococul;
d) micotoxine;
e) germeni condiţionat patogeni.
Formele botulismului sunt:
Sursa - curs
a) bacterian;
b) infantil;
c) infecţios;
d) de plagă;
e) alimentar.
Simptome specifice ale botulismului sunt:
Sursa - curs
a) artralgii;
b) dereglări de vorbire;
c) diplopie;
d) dereglare a deglutiţiei;
e) midriază.
Alimentele pot fi contaminate cu stafilococi de către personalul cu:
Sursa - curs
a) amigdalită;
b) furuncul;
c) plăgi purulente;
d) gastrită;
e) panariciu.
Purtători facultativi de stafilococ sunt:
Sursa - curs
a) personalul bolnav cu amigdalită;
b) animalele cu mastită;
c) rozătoarele;
d) ţânţarii;
e) insectele.
Numiţi formele micotoxicozelor:
Sursa - curs
a) fuzariotoxicoza;
b) ergotismul;
c) echinococoza;
d) balantidioza;
e) aflotoxicoza.
Sursele de îmbolnăvire în toxicoinfecţii:
Sursa - curs
a) insectele;
b) omul;
c) animalele;
d) rozătoarele;
e) animalele cu sânge rece.
Numiţi intoxicaţiile alimentare nemicrobiene:
Sursa - curs
a) cu cartofi încolţiţi;
b) cu ciuperci microscopice;
c) cu ciuperci otrăvitoare;
d) cu organele unor specii de peşte;
e) cu pesticide.
Numiţi intoxicaţiile alimentare de etiologie necunoscută:
Sursa - curs
a) cu carne de prepeliţă;
b) cu harbuz;
c) cu unele specii de peşti, în unii ani;
d) cu cartofi încolţiţi;
e) mioglobinuria alimentară paroxismală-toxică.
Direcţiile de bază în profilaxia botulismului:
Sursa - curs
a) respectarea CMA;
b) prevenirea pătrunderii agentului declanşator pe materia primă;
c) depistarea surselor;
d) prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor
în conservele pregătite;
e) sterilizarea corectă.
Direcţiile de bază în profilaxia intoxicaţiilor stafilococice:
Sursa - curs
a) respectarea CMA;
b) micşorarea numărului purtătorilor de stafilococ ce activează la întreprinderile
alimentare;
c) depistarea surselor de contaminare a produselor alimentare;
d) asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu
prevenirea formării toxinelor;
e) întreruperea căilor de contaminare a produselor alimentare şi a bucatelor.
Profilaxia micotoxicozelor:
Sursa - curs
a) monitoringul igienic al nivelului de poluare a materiei prime şi produselor
alimentare;
b) prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor
în conserve;
c) sterilizarea corectă;
d) respectarea regulilor de păstrare a produselor alimentare, cerealelor şi a nutreţurilor;
e) lupta cu dăunătorii plantelor prin prelucrarea cuvenită a cerealelor.
Profilaxia intoxicaţiilor cu pesticide:
Sursa - curs
a) respectarea CMA;
b) asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu
prevenirea formării toxinelor;
c) depistarea surselor;
d) controlul conţinutului de substanţe reziduale în produsele alimentare;
e) utilizarea pesticidelor cu evidenţa caracteristicilor toxice.
149. IGIENA AERULUI
Definiţia corectă a climei este
a) Totalitatea factorilor fizici atmosferici şi telurici dintr-o regiune ce condiţionează
spaţiul vital al organismelor pe perioade lungi de timp;
b) Totalitatea factorilor fizici şi chimici ce manifestă instabilitate într-o perioadă scurtă
de timp;
c) Totalitatea factorilor chimici ce manifestă o stabilitate în timp;
d) Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-un spaţiu limitat;
e) Totalitatea factorilor fizici atmosferici n momentul dat.
150. Definiţia corectă a vremii este

a) Totalitatea factorilor fizici şi chimici al atmosferei în decursul unui anotimp;
b) Totalitatea factorilor fizici al atmosferei оn momentul dat;
c) Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-o încăpere
d) Totalitatea factorilor chimici al aerului din încăperi;
e) Totalitatea factorilor fizici al aerului ce manifestă stabilitate în timp.
151. Definiţia corectă a microclimatului este
a) Totalitatea factorilor fizici (temperatură, umiditate, curenţi de aer) al aerului dintr-un
spaţiu limitat;
b) Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului din încăpere;
c) Totalitatea factorilor chimici al aerului din regiunea dată;
d) Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului determinaţi în momentul dat;
e) Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului şi telurici din regiunea dată.
152. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar
a) Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;
b) Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
c) Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii scurte;
d) Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii lungi;
e) Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor luminoase.
153. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar
a) Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor luminoase;
b) Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A;
c) Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
d) Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;
e) Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii .
154. Insolaţia e cauzată de acţiunea

a) Radiaţiilor infraroşii lungi;
b) Radiaţiilor infraroşii scurte;
c) Radiaţiilor luminoase;
d) Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
e) Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A.
155. Acţiune bactericidă pronunţată posedă radiaţiile solare

a) Ultraviolete – C;
b) Ultraviolete – A;
c) Ultraviolete – B;
d) Infraroşii scurte;
e) Infraroşii lungi.
156. Viaţa este imposibilă la un conţinut de oxigen în aer

a) 7 – 8%;
b) 9 – 10%;
c) 11 – 12%;
d) 13 – 14%;
e) 15 – 16%.
157. Pierderea cunoştinţei şi moartea survin la sporirea cantităţii de CO2 în aer până la:
a) 8 – 10%;
b) 5 – 7%;
c) 3 – 6%;
d) 2 – 4%;
e) 1 – 3%.
158. Roza frecvenţei vânturilor ne arată

a) Direcţia de mişcare a aerului;
b) Viteza de mişcare a aerului;
c) Direcţia predominantă de mişcare a aerului într-o perioadă de timp;
d) Numărul de zile cu vânt;
e) Numărul de zile fără vânt.
159. Condiţionarea volumului de aer cercetat se face pentru

a) A putea compara rezultatele analizei diferitor probe;
b) A facilita mersul analizei;
c) A neutraliza CO2 din proba recoltată;
d) A înlătura microorganismele din probele recoltate;
e) A facilita transportarea probei recoltate.
160. Cea mai mare influenţă asupra organismului uman o are stratul atmosferic
a) Stratosfera;
b) Troposfera;
c) Termosfera;
d) Exosfera;
e) Heterosfera.
161. Ecranul de O3 se află în stratul atmosferei

a) Troposferă;
b) Stratosferă;
c) Mezosferă;
d) Heterosferă;
e) Exosferă.
162. Definiţi umiditatea absolută a aerului

a) Densitatea vaporilor de apă necesară pentru saturaţia totală a aerului la to C dată;
b) Cantitatea (grame) de vapori de apă prezenţi la momentul determinării în 1m3 de aer;
c) Densitatea vaporilor de apă ce satură aerul la to =0o C;
d) Diferenţa dintre cantitatea de vapori de apă la temperatura 37o C şi temperatura în
momentul determinării;
e) Punctul de rouă.
163. Vitezele mici (sub 1m/sec) de mişcare al aerului se determină cu

a) Anemometrul cu palete;
b) Catatermometrul;
c) Anemometrul cu cupe;
d) Actinometrul;
e) Psihrometrul.
164. Cu temperatura efectivă se apreciază

a) Temperatura aerului din încăperi;
b) Temperatura aerului atmosferic;
c) Acţiunea sumară a factorilor de microclimat asupra organismului;
d) Puterea de răcire a aerului;
e) Temperatura corpului.
165.
Procesele ce au loc pe pământ influenţează starea stratului atmosferic
a) Ionosfera;
b) Troposfera;
c) Mezosfera;
d) Stratosfera;
e) Exosfera .
166. Umiditatea relativă optimă a aerului din încăperile de locuit este

a) 20-40%;
b) 40-60%;
c) 60-80%;
d) 80-90%;
e) 90-100%.
167. Dispozitiv pentru determinarea umidităţii aerului

a) Catatermometrul;
b) Barograful;
c) Psihrometrul ;
d) Globtermometrul;
e) Actinometrul.
168. Radiaţia, – cale de cedare a căldurii de către organism, depinde în fond de unul din
factorii enumeraţi mai jos
a) T 0 aerului;
b) Umiditatea aerului;
c) T 0 obiectelor înconjurătoare;
d) Viteza de mişcare a aerului;
e) Roza vânturilor .
169.Temperatura efectivă se poate stabili măsurând
a) t C aerului şi temperatura radiantă;
o
b) toC, umiditatea, viteza curenţilor de aer;

c) toC cutanată, umiditatea şi viteza curenţilor de aer;
d) toC radiantă, umiditatea şi viteza curenţilor de aer;
e) Umiditatea şi temperatura aerului
171. În aerul atmosferic se conţine CO2

a) 0,12-0,09%;
b) 0,08-0,07%;
c) 0,06-0,05%;
d) 0,04-0,03%;
e) 0,03–0,01%.
172. Nivelul maxim de CO2 în aerul inspirat la care apar manifestări evidente la cei expuşi
a) 2-3%;
b) 4-5%;
c) 6-7%;
d) 10%;
e) 15%.
173. Azotul atmosferic influenţează starea de sănătate prin

a) Concentraţia sa în aerul inspirat;
b) Concentraţia O2 din aerul inspirat;
c) Concentraţia sa din sângele venos;
d) Presiunea atmosferică;
e) Umiditatea aerului.
183. Indicator sanitar de viciere a aerului din încăperi este

a) Poluanţi iritanţi;
b) CO2;
c) NH3;
d) Poluanţi asfixianţi;
e) CO.
184.Pentru dezinfecţia aerului din încăperi sunt folosite radiaţiile
a) Ultraviolete zona A ;
b) Ultraviolete zona B.;
c) Ultraviolete zona C;
d) Infraroşii;
e) Luminoase .
185. Umiditatea relativă a aerului este

a) Diferenţa dintre umiditatea maximă şi cea absolută;
b) Raportul dintre umiditatea absolută şi cea maximă;
c) Cantitatea vaporilor de apă, prezenţi la momentul dat în aer;
d) Cantitatea vaporilor de apă necesară pentru a satura aerul;
186. Umiditatea relativă a aerului este
187. Microclimatul cald este determinat de următorii factori cu excepţia

Sursa –curs
a) Radiaţie negativă;
b) Temperatura aerului crescută;
c) Umiditatea aerului crescută;
d) Mişcarea aerului scăzută;
e) Radiaţie pozitivă.
188. Radiaţia calorică pozitivă determină următoarele reacţii fiziologice, cu excepţia

a) Creşterea to C cutanate;
b) Creşterea frecvenţei şi amplitudinii respiratorii;
c) Creşterea tensiunii arteriale;
d) Creşterea frecvenţei pulsului;
e) Creşterea to C corpului.
189. Dioxidul de carbon influenţează asupra organismului prin

a) Concentraţia sa în aerul inspirat;
b) Modificarea presiunii atmosferice;
c) Scăderea concentraţiei azotului în aerul inspirat;
d) Concentraţia sa în aerul expirat;
e) Creşterea concentraţiei de SO2 în aer.
190. Ce dispozitive sunt folosite pentru determinarea vitezei de mişcare a aerului în încăperi
a) Actinometrul;
b) Anemometrul;
c) Catatermometrul;
d) Psihrometrul;
e) Barograful.
191. Ce reprezintă procesele de termoreglare

a) Menţinerea temperaturii stabile a corpului cu participarea mecanismelor fiziologice
de termogeneză şi termoliză;
b) Acomodarea temperaturii corpului la temperatura externă;
c) Cedarea intensă de căldură la acţiunea temperaturilor externe;
d) Intensificarea termogenezei;
e) Scăderea termogenezei.
192. Radiaţiile ultraviolete cu lungime de undă scurtă (grupul C) manifestă acţiune

a) Tonizantă generală;
b) Acţiune optimă;
c) Generatoare de vitamina D;
d) Bactericida;
e) Termică.
193. Influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului

a) Menţine constantă temperatura corpului;
b) Măreşte termoliza prin evaporare;
c) Micşorează termoliza prin evaporare;
d) Măreşte termoliza prin convecţie;
e) Sporeşte termogeneza.
194. Ritmul nictemeral se formează sub acţiunea

a) Radiaţiilor ultraviolete C;
b) Radiaţiilor infraroşii lungi;
c) Radiaţiilor infraroşii scurte;
d) Radiaţiilor luminoase;
e) Radiaţiilor ultraviolete B.
195. La scăderea temperaturii aerului (mai joasă de 15o C) metabolismul bazal

a) Scade;
b) Creşte;
c) Nu se modifică;
d) Oscilează în diapazon mare;
e) Oscilează în diapazon mic.
196. Numărul de aeroioni grei este mai mare în

a) Oraşele mari industriale;
b) Localităţile rurale;
c) Pe malul mării;
d) Lângă cascade;
e) Lângă râuri curgătoare.
197. Aerul poluat conţine

a) Mai mulţi ioni grei;
b) Mai mulţi ioni uşori;
c) Coeficientul unipolar este zero;
d) Conţine un număr mai mare de ioni uşori pozitivi;
e) Conţine un număr mai mare de ioni uşori negativi.
198.Din grupul aeroionilor grei fac parte
a) Ionii aparte încărcaţi pozitiv;
b) Moleculele ionizate de O2, N2, O3 încărcate pozitiv sau negativ;
c) Ionii aparte încărcaţi negativ;
d) Ionii aderaţi la particulele de praf;
e) Ionii aderaţi la aerosoli.
199.Caracteristicile generale ale climei sunt
a) Stabilitate în timp;
b) Instabilitate în timp;
c) Modificările sunt posibile numai în perioade lungi de timp;
d) Modificările sunt posibile în decursul zilei;
e) Modificările sunt posibile în decursul anotimpului.
200.Suprafaţa Pământului se împarte în zonele climatice
a) Zonele polare;
b) Zona tropicală;
c) Zonele temperate;
d) Zonele de climat nespecific;
e) Zonele de climat excitant.
201.După influenţa asupra organismului tipurile de climă se împart în
a) Climat excitant;
b) Climat indiferent ;
c) Climat intermediar;
d) Climat marin;
e) Climat de stepă.
202. Adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase se manifestă prin

a) Scăderea frecvenţei pulsului;
b) Scăderea frecvenţei respiraţiei;
d) Diminuarea metabolismului bazal;
203. Adaptarea la condiţii climatice reci se manifestă prin

a) Accelerarea metabolismului bazal;
b) Diminuarea metabolismului bazal;
c) Sporirea termogenezei;
d) Sporirea volumului de sânge circulant;
e) Diminuarea termogenezei.
204. Vremea se caracterizează prin

a) Instabilitate mare în timp;
b) Stabilitate în timp;
c) Modificări în decursul zilei;
d) Modificări în decursul anului;
e) Modificări în decursul a sute de ani.
205. Care enunţuri sunt corecte pentru definiţia aclimatizării

a) Aclimatizarea este un proces social, biologic de adaptare activă a organismului la
condiţii climatice noi;
b) Aclimatizarea nu depinde de alimentaţie, condiţiile de muncă şi de trai;
c) Procesul de aclimatizare decurge în 3 faze;
d) Aclimatizarea poate fi înlesnită cu anumite măsuri curativ-profilactice;
e) Aclimatizarea poate fi numai favorabilă.
206. În faza iniţială de aclimatizare se produc

a) Predomină procesele de inhibiţie a sistemului nervos central;
b) Predomină procesele de excitaţie a sistemului nervos central;
c) Se suprasolicită centrul de termoreglare;
d) Se modifică metabolismul bazal;
e) Scade capacitatea de muncă.
207. Grupurile de metode folosite pentru determinarea acţiunii complexe a factorilor de

microclimat asupra organismului sunt
a) Fizice;
b) Chimice;
c) Bacteriologice;
d) Fiziologice;
e) Psihologice.
208. Catatermometria este o metodă pentru determinarea

a) Capacităţii de răcire a aerului;
b) Vitezei de mişcare a aerului;
c) Temperaturii aerului;
d) Umidităţii relative a aerului;
e) Acţiunii complexe a factorilor de microclimat .
209. Temperatura efectivă ne vorbeşte despre

a) Temperatura aerului;
b) Efectul caloric produs de factorii microclimatici;
c) Umiditatea şi viteza de mişcare a aerului;
d) Acţiunea sumară a factorilor de microclimat;
e) Acţiunea selectivă a temperaturii aerului.
210. Care dintre elementele enunţate determină temperatura rezultantă

c) Viteza de mişcare a aerului;
d) Presiunea atmosferică;
e) Radiaţiile calorice.
211. Care enunţuri nu sunt corecte pentru caracteristica radiaţiilor ultraviolete
a) Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C provoacă leziuni celulare;
b) Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C au efect stimulator pronunţat;
c) Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C sporesc rezistenţa organismului;
d) Radiaţiile ultraviolete din diapazonul B accelerează procesele metabolice;
e) Radiaţiile ultraviolete din diapazonul A formează pigmentul melanină.
212. Care enunţuri sunt corecte pentru aprecierea vicierii aerului

a) Vicierea aerului se produce numai în spaţii închise;
b) Vicierea aerului se produce numai în aerul atmosferic;
c) Vicierea aerului este rezultatul unor procese fiziologice;
d) Vicierea aerului este rezultatul unor activităţi economico-sociale;
e) Vicierea aerului se produce numai în spaţii ocupaţionale.
213. Surse artificiale de poluare a atmosferei sunt

a) Transportul terestru, aerian;
b) Eroziunea solului;
c) Procesele industriale;
d) Procesele de ardere a combustibilului;
e) Erupţiile vulcanice.
214. Surse naturale de poluare a atmosferei sunt

a) Transportul terestru, aerian;
b) Eroziunea solului;
c) Procesele industriale;
d) Procesele de ardere a combustibilului;
e) Erupţiile vulcanice.
215. Acţiuni indirecte a poluării atmosferei sunt

Sursa – [17] pag. 14-22, [1] pag. 39, curs
a) Reducerea radiaţiilor solare luminoase;
b) Distrugerea vegetaţiilor;
c) Apariţia cancerului;
d) Agravarea bolilor;
e) Coroziunea metalelor.
216. Acţiuni directe a poluării atmosferei sunt

a) Reducerea radiaţiilor solare luminoase;
b) Distrugerea vegetaţiilor;
c) Apariţia cancerului;
d) Agravarea bolilor;
e) Coroziunea metalelor.
217. Măsuri legislative de protecţie ale aerului atmosferic nu sunt

Sursa, curs
a) Monitorizarea calităţii aerului atmosferic;
b) Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic;
c) Plantarea zonelor verzi;
d) Perfecţionarea proceselor de ardere a combustibilului;
e) Stabilirea zonelor de protecţie sanitară.
218. Măsuri de planificare în protecţia aerului atmosferic sunt

Sursa –curs
a) Monitorizarea calităţii aerului atmosferic;
b) Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic;
c) Plantarea zonelor verzi;
d) Perfecţionarea proceselor de ardere;
e) Stabilirea zonelor de protecţie sanitară.
219. Măsuri tehnologice în protecţia aerului atmosferic sunt

a) Stabilirea zonelor de protecţie sanitară;
b) Plantarea zonelor verzi;
c) Recuperarea şi utilizarea reziduurilor menajere;
d) Trecerea la procese tehnologice închise;
e) Perfecţionarea proceselor de ardere.
220. Probele de aer din încăperile închise pentru analiza chimică pot fi recoltate prin
metodele
a) De substituţie;
b) De aspiraţie;
c) De sedimentare;
d) De compresie;
e) De vacuum .
221. Poluarea aerului cu bacterii poate fi cercetată prin metodele

a) De vacuum;
b) De sedimentare;
c) De filtrare;
d) De aspiraţie pe suprafaţă;
e) De substituţie.
222.Temperatura aerului creşte odată cu altitudinea în straturile
Sursa –curs
a) Troposferă;
b) Stratosferă;
c) Mezosferă;
d) Heterosferă;
e) Exosferă.
223. Termoliza prin evaporare se caracterizează

a) Reprezintă 45-50% din totalul pierderilor de căldură;
b) Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer;
c) Creşte în aerul viciat;
d) Reprezintă 25-30% din totalul pierderilor de căldură;
e) Creşte în aerul umed.
224. Termoliza prin radiaţie se caracterizează

a) Reprezintă 45-50% din totalul căldurii pierdute;
b) Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer;
c) Depinde de gradientul termic;
d) Creşte în aerul atmosferic poluat;
e) Creşte în aerul viciat.
225. Organismul reacţionează la suprarăcire prin

Sursa – [1] pag. 32, [17] pag. 210-218, curs
a) Spasmul vaselor sanguine periferice;
b) Scade rezistenţa organismului;
c) Se reduce activitatea fagocitelor;
d) Creşte ventilaţia pulmonară;
e) Creşte temperatura corpului.
226. Temperatura efectivă este

a) Senzaţia termică a organismului pus în diferite situaţii de microclimat;
b) Complexul de factori fizici ai aerului în acţiune asupra organismului şi reacţia de
răspuns a organismului la acţiunea acestor factori;
c) O metodă psihologică de apreciere a influenţei microclimatului asupra organismului;
d) O metodă fizico-chimică de apreciere a influenţei microclimatului asupra
organismului;
e) Temperatura corpului în microclimat cald.
227. Efectele fiziologice ale CO2 asupra organismului

Sursa – [1] pag. 38, [17] pag. 13-14, curs
a) Excită centrul respirator;
b) Influenţează receptorii din vase;
c) Blochează hemoglobina sângelui – cu apariţia carboxihemoglobinei;
d) Sporeşte afinitatea ţesuturilor la O2;
e) Diminuarea afinitatea ţesuturilor la O2 .
228. Sindromul de decompresiune se produce prin
a) Aflarea îndelungată la adâncimi mari;
b) Dizolvarea N2 în ţesutul adipos şi nervos;
c) Formarea emboliilor gazoase;
d) Ridicarea bruscă la suprafaţă de la mari adâncimi;
e) Hipoxia ţesuturilor.
229.Temperatura aerului scade odată cu altitudinea în straturile atmosferei
Sursa –curs
a) Troposferă;
b) Stratosferă;
c) Mezosferă;
d) Heterosferă;
e) Termosferă.
230. Psihrometrele Assman şi August sunt folosite pentru determinarea
a) Vitezei mişcării aerului;
b) Umidităţii aerului;
c) to aerului;
d) Direcţiei curenţilor de aer;
e) Capacităţii de răcire a aerului.
231. Microclimatul cald este caracterizat prin

a) Radiaţie pozitivă;
b) Temperatura aerului crescută;
c) Umiditatea aerului crescută;
d) Mişcarea aerului sporită;
e) Radiaţie negativă.
232.Metode de cercetare a influenţei microclimatului asupra organismului uman
a) Determinarea temperaturii efective;
b) Determinarea temperaturii aerului;
c) Determinarea temperaturii cutanate;
d) Determinarea stării funcţionale a organismului;
e) Determinarea temperaturii rezultante.
233.Termoliza se realizează prin următoarele mecanisme

Sursa – curs
a) Evaporare - 25-30%;
b) Radiaţie - 45-50%;
c) Convecţie - 15-20%;
d) Conducţie - 5%;
e) Termogeneză.
234.Poluarea aerului cu praf poate fi determinată prin metodele
a) De sedimentare;
b) Gravimetrică;
c) Biologică;
d) Mecanică;
e) De vacuum.
235.Pigmentaţia tegumentelor se produce prin
a) Acţiunea radiaţiei ultraviolete zona C;
b) Transformarea promelaninei în melanină;
c) Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 200-280nm;
d) Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 320-400nm;
e) Acţiunea radiaţiilor infraroşii.
236.
Homosfera include straturile atmosferei
Sursa –curs
a) Mezosfera;
b) Stratosfera;
c) Troposfera;
d) Termosfera;
e) Exosfera.
237.Troposfera influenţează în mod direct şi permanent asupra organismului uman prin
Sursa –curs
a) Modificarea proprietăţilor fizice ale aerului, care influenţează procesul de
termoreglare;
b) Modificarea elementelor, care întră în compoziţia chimică naturală ale aerului;
c) Elementele străine de compoziţia chimică naturală a aerului, care produc poluarea
atmosferei;
d) Acţiunea undelor radioelectrice propagate aici;
e) Acţiunea stratului de O3 format în troposferă.
238.Factorii determinanţi ai microclimatului
c) Radiaţiile calorice;
d) Mişcarea aerului;
e) Iluminatul.
239. Metodele de determinare a temperaturii efective
a) Nomogramele de temperatură efectivă;
b) Nomogramele de temperatură efectivă pe care vom deosebi zona de confort termic şi
linia de confort;
c) Tabele speciale;
d) Metode fiziologice obiective;
e) Metode chimice.
240. Concentraţii admise a CO2 în încăperile spitaliceşti sunt

a) 0,03%;
b) 0,05%;
c) 0,07%;
d) 0,1%;
e) 0,2%.
241.Acţiunea biologică a radiaţiilor solare luminoase
a) Stimulează procesele metabolice în organism;
b) Asigurară ritmul circadian;
c) Au efect dezinfectant;
d) Asigură funcţia analizatorului optic;
e) Contribuie la sinteza de melanină.
242. Modificările în organismul uman expus la presiune atmosferică scăzută

a) Hipoxie;
b) Methemoglobinemie;
c) Carboxihemoglobinemie;
d) Poliurie;
e) Eritrocitoza
243.Condiţii care contribuie la supraîncălzirea organismului
a) Creşterea temperaturii obiectelor înconjurătoare;
b) Scăderea to obiectelor înconjurătoare;
c) Creşterea umidităţii relative a aerului;
d) Scăderea umidităţii relative a aerului;
e) Lipsa curenţilor de aer.
244. Cauzele apariţiei bolii de cheson
a) Expunere la presiune atmosferică joasă;
b) Expunere la presiune atmosferică ridicată;
c) Presiune parţială de O2 redusă;
d) Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică micşorată;
e) Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică ridicată.
245.Măsuri de protecţie a aerului atmosferic
Sursa –curs
a) Măsuri administrative;
b) Măsuri tehnologice;
c) Măsuri legislative;
d) Măsuri organizatorice;
e) Măsuri sanitar-tehnice.
246. Influenţa vitezei curenţilor de aer asupra organismului

a) Stimulează termoliza prin iradiere;
b) Stimulează termoliza prin evaporare;
c) Stimulează termoliza prin convecţie;
d) Duce la supraîncălzirea organismului;
e) Micşorează termogeneza.
247. De ce depinde intensitatea termolizei

Sursa –curs
a) De temperatura aerului;
b) De temperatura obiectelor înconjurătoare;
c) De umiditatea aerului;
d) De viteza curenţilor de aer;
e) De regimul alimentar.
248. Prin mediul aerian se pot transmite

a) Scarlatina;
b) Tuberculoza;
c) Dizenteria;
d) Poliomielita;
e) Rujeola.
249. Poluarea aerului atmosferic se manifestă prin

a) Afecţiuni cardiovasculare;
b) Intoxicaţii acute şi cronice;
c) Scăderea rezistenţei organismului;
d) Patologii ale tubului digestiv;
e) Acţiune cancerigenă.
250. Acţiunea radiaţiilor solare ultraviolete din zona A

a) Bactericidă;
b) Formarea substanţelor histaminice;
c) Stimularea proceselor metabolice;
d) Stimularea proceselor de regenerare;
e) Sinteza vitaminei D.
251.De insuficienţă a radiaţiei ultraviolete suferă
a) Locuitorii zonelor polare;
b) Populaţia oraşelor industrializate;
c) Minerii;
d) Populaţia rurală;
e) Sudorii.
252.Radiaţia ultravioletă excesivă poate cauza
a) Malformaţii;
b) Cancer tegumentar;
c) Rahitism;
d) Eritem;
e) Edem al conjunctivei.
253.Umiditatea relativă a aerului este
254.Şocul termic e cauzat de:
a) Acţiunea directă a radiaţiei solare asupra capului;
b) Acţiunea îndelungată a temperaturilor înalte;
c) Acumularea de căldură în organism;
d) Tulburarea metabolismul termic;
e) Devierea componenţei sanguine.
255. Şocul termic se manifestă prin

a) Creşterea temperaturii corpului;
b) Hipotonie;
c) Convulsii;
d) Pierderea cunoştinţei;
e) Hipertonie.
256. Primul ajutor medical la apariţia şocului termic prevede

a) Înlăturarea în spaţiu răcoros;
b) Baie răcoritoare;
c) Băuturi reci;
d) Exerciţii fizice;
e) Îmbrăcăminte caldă.
257.Gradul de termoliză prin evaporare ni-l arată

a) Umiditatea relativă a aerului;
b) Deficitul de saturaţie;
c) Umiditatea absolută a aerului;
d) Umiditatea maximă a aerului;
258.Modificările în organismul uman expus la presiune atmosferică scăzută
a) Hipoxie;
c) Carboxihemoglobinemie;
d) Poliurie;
e) Eritrocitoză.
259.Aerul se ionizează sub influenţa
a) Descărcărilor electrice din atmosferă;
b) Radiaţiilor cosmice;
c) Modificărilor chimice datorită vicierii aerului;
d) Radiaţiilor ionizante din apă, sol, aer;
e) Radiaţiilor Roentge.
260. Din grupul aeroionilor uşori fac parte
261.Din grupul aeroionilor grei fac parte
262.Aeroionii negativi au acţiune
a) Tonizantă;
b) Stimulează metabolismul;
c) Stimulează funcţia sistemului nervos central;
d) Reduc capacitatea de muncă;
e) De inhibiţie generală.
263.Metodele de determinare a temperaturii efective

a) Nomogramele de temperatură efectivă;
b) Nomogramele de temperatură efectivă pe care vom deosebi zona de confort termic şi
linia de confort;
c) Tabele speciale;
d) Metode fiziologice obiective;
e) Metode chimice.
170. Dispozitiv pentru determinarea umidităţii aerului
a) Catatermometrul;
b) Barograful;
c) Psihrometrul ;
d) Globtermometrul;
e) Actinometrul.
264.Grupurile de metode folosite pentru determinarea acţiunii complexe a factorilor de
microclimat asupra organismului sunt
a) Fizice;
b) Chimice;
c) Bacteriologice;
d) Fiziologice;
e) Psihologice.
265.
221-249=nu sint
IGIENA APEI
Necesitatea fiziologică de apă în 24 ore a unui adult este de
Sursa –curs
a) 500ml – 1,l;
b) 1.0 – 1,51;
c) 1.5 – 3,01;
d) 3.0 – 5,01;
e) 5,0-6,0 l.
266.Conţinutul sulfaţilor admişi de Normele sanitare în apa potabilă va fi nu mai mare de
a) 250mg/l;
b) 500mg/l;
c) 750mg/l;
d) 1000mg/l;
e) 1500 mg/l.
267.Caria dentară poate apărea la conţinutul fluorului în apă
a) 0,5 – 0,7mg/l;
b) 1,0 – 1,5mg/l;
c) 2,0 – 2,5mg/l;
d) 2,5 – 3,0mg/l;
e) 3,0-3,5 mg/l.
268.În formă de endemie hidrică infecţioasă se poate manifesta
;Sursa –curs
a) Febra tifoidă;
b) Holera;
c) Leptospirozele;
d) Bruceloza;
e) Dizenterie.
269.Oxidabilitatea apei este

a) Cantitatea de O2 într-un litru de apă;
b) Cantitatea de O2 consumată la oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă;
c) Cantitatea de O2 consumată în 20 zile pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un
litru de apă;
d) Cantitatea de oxigen consumată pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un litru
de apă în 5 zile;
e) Cantitatea de O2 în 10 litri de apă .
270.Prezenţa concomitentă în apă a NH3, nitriţilor, nitraţilor ne sugerează
a) O poluare recentă;
b) O poluare permanentă;
c) Terminarea proceselor de autopurificare;
d) O poluare de scurtă durat;
e) Lipsa poluării.
271.Apa poluată cu plumb şi compuşii lui poate cauza
Sursa - curs
a) Saturnism hidric;
c) Boala Minamata;
d) Carie dentară;
e) Fluoroză.
272.Conţinutul clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită centralizat este
a) 0,1- 0,2mg.1;
b) 0,5mg.1;
c) 1 -2mg.1;
d) 2 -3mg.1;
e) 3-4 mg/l.
273.Metodele de declorinare a apei
a) Filtrare lentă;
b) Coagulare;
c) Tratare cu tiosulfat de Na;
d) Tratare cu raze ultraviolete;
e) Tratare cu O3.
274.Duritatea generală a apei este condiţionată de
a) Prezenţa tuturor cationilor din apă în afara de cationii metalelor alcaline;
b) Prezenţa în apă a cationilor metalelor alcaline;
c) Prezenţa bicarbonaţilor, carbonaţilor alcalini, hidrocarbonaţilor;
d) Prezenţa oxidului de calciu;
e) Prezenţa clorurilor .
275.Concentraţia maximă admisă de cloruri în apa potabilă
a) 100mg 1;
b) 250mg 1;
c) 500mg 1;
d) 1500mg 1;
e) 2000 mg/l.
276.Cauzele dezvoltării guşei endemice
а) Consum de apă cu exces de iod;
b) Consum de produse alimentare cu exces de iod;
c) Consum de apă cu carenţă de iod;
d) Consum de alimente cu carenţă de iod;
e) Consum de apă cu exces de fluor.
277.Indice chimic de poluare recentă a apei cu substanţe organice
a) Amoniac;
b) Nitriţi;
c) Nitraţi;
d) Cloruri;
e) Sulfaţi.
278.Manifestarea endemică a patologiilor hidrice infecţioase are următoarele caracteristici:
Sursa –curs
a) Caracter sezonier;
b) Afectează anumite categorii de vârstă;
c) Atestă un număr redus de cazuri;
d) Prezenţa germenilor în sursa de apă;
e) Caracter exploziv.
279.Pentru recoltarea probelor de apă se foloseşte
a) Actinometrul;
b) Catatermometrul;
c) Batometrul;
d) Barograful;
e) Anemometrul.
280.Conţinutul fluorului în apa potabilă conform Normelor sanitare este

a) 0,5-0,7 mg/l;
b) 1,5 mg/l;
c) 2,0-3,0 mg/l;
d) 2-5 mg/l;
e) 3–4 mg/l.
281.Apa poluată cu metil-mercur poate cauza
Sursa – curs
a) Saturnism hidric;
c) Boala Minamata;
d) Carie dentară;
e) Fluoroză.
282. Siguranţa dezinfecţiei apei poate fi determinată după
a) Miros;
b) Gust;
c) Clor rezidual;
d) Turbiditate;
e) Reziduu uscat.
283.Cauza apariţiei methemoglobinei hidrice la copii
Sursa –curs
a) Folosirea apei cu cantităţi sporite de nitraţi;
b) Folosirea apei cu cantităţi sporite de sulfaţi;
c) Folosirea apei cu oxidabilitate sporită;
d) Folosirea apei cu concentraţii excesive de săruri de amoniu;
e) Folosirea apei cu cantităţi sporite de iod.
284. Cauza fluorozei

a) Consumarea produselor alimentare cu conţinut mic de fluor;
b) Consumarea îndelungată a apei cu conţinut redus de fluor (0,3-0,5 mg/l);
c) Consumarea îndelungată a apei cu conţinut de fluor mai mare 2,0 mg/l;
d) Consumarea produselor alimentare cu conţinut mare de iod;
e) Consumarea apei cu conţinut redus de iod.
285.Regiuni biogeochimice sunt acelea unde
a) Microelementele sunt în exces în apa potabilă;
b) Microelementele sunt în deficienţă în apa potabilă;
c) Microelementele sunt în exces sau deficienţă în sol, apa, alimente;
d) Microelementele sunt in exces in alimente;
e) Microelementele sunt în deficienţă în alimente.
286.Clorura de var proaspătă conţine clor activ (%)
a) 10;
b) 20;
c) 30;
d) 35;
e) 45.
287. Pentru dezinfecţia apei poate fi folosită clorura de var cu activitatea clorului nu mai
mică de
a) 5%;
b) 10%;
c) 15%;
d) 20%;
e) 25%.
288.Condiţii de potabilitate a apei conform Normelor Sanitare
a) Condiţii chimice;
b) Condiţii bacteriologice;
c) Condiţii organoleptice;
d) Condiţii fizice;
e) Condiţii statice.
289.Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei
Sursa –curs
a) Holera;
b) Febra tifoidă;
c) Salmonelozele;
d) Scarlatina;
e) Lamblioza.
290. Prin intermediul apei se pot transmite boli cauzate de paraziţi

Sursa –curs
a) Amibiază;
b) Lamblioza;
c) Hepatita;
d) Balantidioza;
e) Trihomoniaza.
291.Principalele metode de condiţionare a calităţii apei
a) Fluorizarea;
b) Dezinfecţia;
c) Limpezirea;
d) Deferizarea;
e) Decolorarea.
292. Caracteristica apelor freatice

a) Sunt transparente;
b) Au debit mic;
c) Au compoziţie chimică stabilă;
d) Sunt bine protejate de poluare;
e) Au debit mare.
293. Autopurificarea apei se realizează prin următoarele procese

a) Sedimentare;
b) Diluare;
c) Filtrare;
d) Oxidare;
e) Acţiunea bacteriofagilor.
294. Surse de poluare antropogenă a apelor de suprafaţă sunt

Sursa – [1] pag68, curs
a) Apele menajere;
b) Apele reziduale de la întreprinderi industriale;
c) Scurgerea apelor meteorice ;
d) Compoziţia geochimică a solului;
e) Circulaţia navală.
295. Profilaxia bolilor hidrice include

a) Alegerea corectă a sursei de apă;
b) Organizarea zonelor de protecţie sanitară;
c) Standardizarea calităţii apei şi respectarea normelor igienice;
d) Tratarea eficace a apei la staţiile de prelucrare;
e) Folosirea numai a surselor de apă de suprafaţă.
296. Indici de securitate epidemiologică pentru apa potabilă sunt

Sursa –curs
a) Numărul total de germeni – 100;
b) Numărul total de germeni – 300;
c) Enterococi-0;
d) Indicele coli - 3 ;
e) E. coli- 0.
297.Saturnismul hidric se manifestă prin
Sursa –curs
a) Intoxicaţii acute;
b) Intoxicaţii cronice;
c) Simptoame specifice;
d) Simptoame nespecifice;
e) Hipertonie .
298. Apa potabilă trebuie

a) Să aibă proprietăţi organoleptice corespunzătoare;
b) Să nu conţină săruri minerale;
c) Să fie inofensivă după componenţa chimică;
d) Să fie inofensivă din punct de vedere epidemiologic;
e) Să nu conţină microelemente.
299.Mecanismul apariţiei cianozei infantile (methemoglobinemia)

a) Consumul apei cu cantităţi excesive de nitraţi;
b) Conjugarea nitraţilor cu hemoglobină;
c) Reducerea nitraţilor în nitriţi, şi conjugarea acestora cu hemoglobină;
d) Consumul apei cu cantităţi excesive de nitriţi;
e) Consumul apei cu cantităţi excesive de amoniac.
300.Factorii ce contribuie patologiile hidrice infecţioase sunt
a) Contaminarea fecală a apei;
b) Receptivitatea organismului;
c) Viabilitatea microorganismelor în apă;
d) Perioada anului;
e) Durata contaminării .
301. Metode de limpezire a apei
a) Defluorizare;
b) Decantare;
c) Filtrare;
d) Coagulare;
e) Dezodorare.
302. Substanţele folosite pentru coagularea apei sunt
a) Clorul activ;
b) Clorura de fier;
c) Sulfatul de fier;
d) Sulfatul de aluminiu;
e) Sulfatul de magneziu .
303. După care indici se va aprecia eficacitatea clorinării apei

a) Prezenţa florei patogene;
b) Prezenţa enterecocilor ;
c) Coliformii totali;
d) Prezenţa E. coli ;
e) Proprietăţile organoleptice.
304. Indicatori de poluare a apei cu substanţe organice din sursele deschise sunt
a) Cantitatea totală de săruri minerale;
b) Conţinutul sărurilor de amoniu, nitriţi şi nitraţi;
c) Concentraţia fluorului şi iodului;
d) Oxidabilitatea;
e) Oxigenul dizolvat în apă.
305. Importanţa igienică a durităţii apei

a) Diminuiază proprietăţile organoleptice;
b) Posedă acţiune toxică pronunţată;
c) Crează dificultăţii în utilizarea ei în scop menajer;
d) Favorizează apariţia unor boli cardiovasculare;
e) Favorizează apariţia unor boli renale.
306. Indicatori de poluare organică a apei sunt

a) NH3;
b) Nitriţi;
c) Nitraţi;
d) Oxidabilitate;
e) Arseniu.
307.Manifestarea methemoglobinemiei hidrice
a) Cianoză;
b) Dispnee;
c) Erupţii hemoragice;
d) Convulsii;
e) Tahicardie .
308. Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase

Sursa –curs
a) Epidemii;
b) Endemii;
c) Endemii geochimice;
d) Sporadice;
e) Micotoxicoze.
309. Caracteristici ale epidemiilor hidrice sunt

Sursa –curs
a) Început exploziv;
b) Afectarea persoanelor de vârstă fragedă sau înaintată;
c) Apariţia epidemiilor în perioada rece a anului;
d) Manifestarea epidemiei pe aria de alimentare cu apă;
e) Încetarea bruscă a epidemiei după luarea măsurilor necesare la sursa de apă.
310. Boli virale transmise pe cale hidrică sunt

Sursa –curs
a) Febra tifoidă;
b) Poliomielita;
c) Dizenteria;
d) Holera;
e) Hepatita A .
311. In formă sporadică se pot manifesta patologiile hidrice infecţioase

Sursa –curs
a) Tularemia;
b) Febra tifoidă;
c) Salmoneloza;
d) Holera;
e) Diareea estivală.
312. Condiţii de dezinfecţie eficace a apei

a) Alegerea corectă a dozei de clor;
b) Respectarea duratei de contract a apei cu clorul;
c) Coagularea prealabilă a apei;
d) Filtrarea apei;
e) Îmbogăţirea apei cu fluor.
313. Metode de dezinfecţie a apei sunt

a) Coagularea ;
b) Clorinarea;
c) Îmbogăţirea apei cu fluor;
d) Ozonarea;
e) Tratarea cu raze ultraviolete .
314. Metodele de clorinare a apei în scopuri de potabilitate

a) Clorinare cu doze mici;
b) Clorinare cu doze normale;
c) Hiperclorinare;
d) Clorinare cu doze postcritice;
e) Clorinare cu amonizare.
315.Apele de suprafaţă se deosebesc de cele interstratulare prin
a) Conţin mai multe săruri minerale;
b) Conţin mai mult O2 dizolvat;
c) Sunt mai poluate cu microorganisme;
d) Au o componenţă chimică stabilă;
e) Sunt limpezi.
316. Indicii de securitate epidemiologică pentru apa din fântâni sunt

Sursa –curs
a) Numărul total de germeni – 100;
b) Numărul total de germeni – 300;
c) Enterococi - 0;
d) Indicele coli - 3;
e) Eşerihia coli - 0.
317. Indicii bacteriologici ai calităţii apei sunt

a) Eşerihia coli - 0;
b) Coli titru;
c) Numărul total de germeni;
d) Numărul ouălor de helminţi la 1 dm3 apă;
e) Enterococi - 0.
318. Proprietăţi organoleptice ale apei sunt

a) Temperatura;
b) Mirosul;
c) Transparenţa;
d) Duritatea;
e) Culoarea.
319. Surse de apă folosite pentru aprovizionarea centralizată

a) Apele atmosferice;
b) Sursele deschise;
c) Apele freatice;
d) Apele interstratulare;
e) Apa desalinizată a mărilor.
320. Boli parazitare transmise prin apă

Sursa –curs
a) Ascaridoza;
b) Leptospiroza;
c) Poliomielita;
d) Difilobotrioza;
e) Teniidoza.
321. Grupurile de indici ai calităţii apei conform Normelor sanitare

a) Organoleptici;
b) Chimici ;
c) Biologici;
d) Chimici antitoxici;
e) Bacteriologici.
322. Caracteristica igienică a bazinelor deschise ca sursă de aprovizionare cu apă

a) Culoare şi oxidabilitate pronunţată;
b) Mineralizare excesivă;
c) Siguranţă epidemiologică;
d) Debit mare;
e) Risc de poluare.
323.În ce cazuri se aplică coagularea apei
a) La coloraţie sporită;
b) În caz de turbiditate sporită;
c) La duritate mare;
d) In caz de poluare bacteriană considerabilă;
e) În caz de poluare cu substanţe toxice.
324. Reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism contribuie

a) Setea;
b) Obnubilarea;
c) Halucinaţii;
d) Creşterea temperaturii corpului;
e) Moartea.
325.Compoziţia chimică a apei poate fi cauza
a) Stărilor premorbide;
b) Bolilor neinfecţioase nespecifice;
c) Bolilor neinfecţioase specifice;
d) Bolilor infecţioase;
e) Intoxicaţiilor cu substanţe chimice.
326. Folosirea indelungată a apei dure poate contribui

a) Apariţia renolitiazelor;
b) Apariţia colelitiazelor;
c) Afecţiuni ale tubului digestiv;
d) Methemoglobinemie;
e) Fluoroză.
327. Eficienţa procesului de coagulare a apei depinde de

a) Temperatura apei;
b) Oxidabilitatea apei;
c) Turbiditatea apei;
d) Prezenţa coloizilor;
e) Prezenţa amoniacului.
328.Metoda de tratare a apei va fi igienic adecvată când

a) Va fi eficientă;
b) Nu va altera proprietăţile organoleptice;
c) În apă nu vor rămânea substanţe ce ar periclita sănătatea consumatorilor;
d) Va fi economă, uşor de aplicat;
e) Va modifica duritatea apei.
329. Alegerea dozei de clor pentru dezinfectarea apei depinde de

a) Particularităţile germenilor;
b) Duritatea apei;
c) Activitatea preparatelor de clor;
d) Mediul în care se desfăşoară procesul;
e) Cantitatea de cloruri.
330. Procesul de clorinare a apei este influenţat de

a) Cantitatea de substanţe organice din apă;
b) Temperatura apei;
c) Timpul de contact;
d) Cantitatea de substanţe neorganice;
e) Cantitatea de sulfaţi.
331. Activitatea clorurii de var se reduce

a) La lumină;
b) La întuneric;
c) La păstrare îndelungată;
d) La temperaturi joase;
e) La temperaturi înalte.
332. Clorura de var se păstrează

a) La lumină;
b) La întuneric;
c) La temperaturi joase;
d) La temperaturi crescute;
e) Închisă ermetic.
333. Priorităţile dezinfecţiei apei prin ozonizare comparativ cu clorinarea

a) Nu se modifică pH-ul apei;
b) Se îmbunătăţeşte organoleptica;
c) Este o metodă ieftină;
d) Este mai eficientă;
e) Surplusul de Ozon se degajă rapid.
334. Metode fizice de dezinfecţie a apei sunt

a) Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;
b) Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
c) Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;
d) Tratarea cu radiaţii ionizante;
e) Fierberea.
335.Priorităţile dezinfecţiei apei cu radiaţii ultraviolete comparativ cu clorinarea sunt
a) Acţionează asupra microorganismelor sporulate;
b) Acţionează asupra virusurilor;
c) Acţionează asupra ouălor de helminţi rezistente la alte tipuri de tratare;
d) Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 1-2 min.;
e) Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 30-60 min.
336. Dezavantajele dezinfecţiei apei cu raze ultraviolete

a) Trec numai prin apă limpede;
b) Trec prin apa tulbure;
c) Trec indiferent de turbiditate;
d) Trec prin apa colorată;
e) Sărurile de fier diminuează efectul dezinfecţiei.
337. Dezinfecţia apei prin fierbere e cea mai eficientă din metodele fizice deoarece
a) Se distrug toate formele vegetative de bacterii peste 3-5 min.;
b) Se distrug toate formele sporulate de bacterii peste 30 min.;
c) Poate fi aplicată la apeducte;
d) Este accesibilă;
e) Se micşorează duritatea apei.
338. Dezavantaje ale dezinfecţiei apei prin fierbere sunt

a) Evaporarea gazelor dizolvate;
b) Alterarea gustului;
c) Nu se distrug formele sporulate ale bacteriilor;
d) Nu poate fi aplicată la apeducte;
e) Dezvoltarea rapidă a germenilor în apa fiartă.
339. Spitalele pot fi aprovizionate cu apă

a) Din fântâni;
b) Din apeduct central;
c) Din fântâni şi apeduct;
d) Prin amenajarea apeductului autonom;
e) Din râuri, lacuri.
340. Cerinţe igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea soluţiilor injectabile sunt
a) Să fie apirogenă;
b) Cu oxidabilitate mare;
c) Să fie testată la oxidabilitate;
d) Să nu conţină germeni patogeni;
e) Să nu conţină amoniac, nitriţi.
341. Pirogenia apei e condiţionată de
a) Substanţe organice;
b) Oxidabilitatea mică;
c) Germeni patogeni distruşi;
d) Amoniac;
e) Săruri minerale .
342.Pentru ameliorarea proprietăţilor organoleptice şi corecţia compoziţiei chimice a apei se
folosesc metodele
a) Dezodorarea;
b) Demineralizarea;
c) Deferizarea;
d) Dezinfecţia;
e) Detoxicarea.
343. Pentru a proteja de poluare apa din fântâni

a) Se scoate cu găleata individuală;
b) Se scoate cu găleata comună;
c) Se scoate cu pompa;
d) Fântânile se alimentează din apele superficiale;
e) În jurul fântânii se instalează un strat bătătorit de argilă.
344. Măsuri de prevenţie a bolilor hidrice sunt

a) Folosirea surselor de apă de suprafaţă;
b) Selectarea raţională a sursei de apă;
c) Crearea zonelor de protecţie sanitară pentru sursa de apă;
d) Respectarea tehnologiei de tratare a apei;
e) Standardizarea calităţii apei.
345. IGIENA MUNCII
Măsuri legislative în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt
a) Respectarea CMA;
b) Folosirea inhalatoarelor;
c) Ermetizarea proceselor tehnologice;
d) Amenajarea spaţiilor verzi;
e) Ventilaţia locală.
346. Urechea omului este mai sensibilă la tonurile de frecvenţă

Sursa – [1] pag.180, [17] pag.200, curs
a) Joasă;
b) Înaltă;
c) Medie;
d) Sensibilitatea nu depinde de frecvenţă;
e) Frecvenţa nu influenţează gradul de acţiune.
347. Unitatea de măsură a frecvenţei zgomotului

a) Hertz;
b) Bel;
c) Decibel;
d) Fon;
e) Pascal.
348. Condiţiile de muncă se împart

a) optime;
b) admisibile;
c) nefavorabile;
d) nocive;
e) periculoase.
349. Scopul examenului medical la încadrarea în muncă este
Sursa – curs
a) Depistarea îmbolnăvirilor;
b) Încadrarea fiecărei persoane în raport de capacităţile fizice, senzoriale şi neuropsihice;
c) Tratarea bolilor depistate;
d) Monitorizarea condiţiilor de muncă şi a noxelor profesionale;
e) Recomandarea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă .
350.Ce persoane trebuie supuse controlului medical periodic (răspuns complet)
a) Persoane expuse la noxe profesionale;
b) Bolnavi cronici şi deficienţi;
c) Toate persoanele care desfăşoară activităţile profesionale;
d) Gravidele, adolescenţii şi vârstnicii;
e) Persoanele din sectorul alimentar.
351. Controlul medical periodic se efectuează

a) La 6 luni;
b) La un an;
c) În funcţie de factorii de risc şi starea de sănătate a muncitorilor;
d) La 3 ani;
e) După gravitatea bolilor.
352. Măsuri de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale sunt

a) Începerea treptată a lucrului şi menţinerea unui ritm optim a lui;
b) Executarea lucrului preponderent în prima jumătate a zilei;
c) Respectarea unei anumite consecutivităţi a operaţiilor executate şi alternarea corectă
a lucrului cu odihna;
d) Folosirea ceaiului şi cafelei;
e) O activitate sistematică, uniformă .
353. Care enunţuri sunt incorecte pentru caracteristica acţiunii prafului
a) Particulele de praf fine sunt mai nocive pentru organism decat cele mari;
b) Rolul patogen cel mai important il au particulele cu dimensiuni intre 0,2-10 microni;
c) Praful proaspăt format are stabilitate mai mică în aer;
d) Praful care se depune mai rapid are rol patogen minor;
e) Cele mai pronunţate efecte ale pulberilor au loc la nivelul aparatului respirator.
354. Intoxicaţia cu CO e cauzată de

a) Arderea incompletă a combustibilului;
b) Vârsta adultă;
c) Bolile care determină hipoxie tisulară;
d) Concentraţia CO2 in aer;
e) Presiunea atmosferică.
355. În patogenia intoxicaţiilor cu CO intervin

a) Inhibiţia enzimelor cu conţinut de Cu şi Zn;
b) Efecte asupra acizilor nucleici;
c) Formarea de methemoglobină;
d) Formarea de carboxihemoglobină;
e) Inhibiţia citocromoxidazei.
356. În timpul lucrului la presiune crescută constantă, tulburările pot fi datorate

a) Formări de aeroemboli;
b) Decompresiuni rapide;
c) Intoxicaţiei cu azot;
d) Distensiei gazelor intestinale;
e) Intoxicaţiei cu oxigen .
357. Toate toxicele industriale manifestă acţiune

a) Generală;
b) Locală;
c) Selectivă;
d) Combinată;
e) Complexă.
358. Eliminarea plumbului din organism se face prin

a) Tub dijestiv;
b) Rinichi;
c) Plămâni;
d) Tegumente;
e) Mucoase.
359. Cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism în mediul de producere
este
a) Intravenoasă;
b) Cutanată;
c) Subcutanată;
d) Pulmonară;
e) Intraperitonială.
360. Plumbul se cumulează în organism prin

a) Cumulare funcţională;
b) Cumulare materială;
c) Nu se cumulează;
d) Combinat;
e) Complex .
361. Noxele profesionale se clasifică în

a) mecanice;
b) fizice;
c) chimice;
d) biologice ;
e) psiho-fiziologice.
362.Măsuri curativ-profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt
a) Ventilaţia locală;
b) Examenele medicale;
c) Folosirea mijloacelor de protecţie individuală;
d) Utilizarea inhalatoarelor;
e) Transportul pneumatic.
363. Măsurile de profilaxie a pneumoconiozelor

a) Forarea umedă;
b) Controlul concentraţiilor de pulberi în aerul mediului de producţie;
c) Mijloacele de protecţie individuală;
d) Controale medicale periodice;
e) Folosirea inhalatoarelor.
364. Gradul de pericol al prafului e determinat de

a) Dimensiuni;
b) Dispersie;
c) Origine;
d) Componenţă chimică;
e) Forma sursei de emanare.
365. Măsuri tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

a) Sistematizarea încăperilor de producere;
b) Elaborarea ciclurilor tehnologice închise;
c) Ventilaţia locală;
d) Ermetizarea proceselor de producere;
e) Transportul pneumatic.
366. Ce este caracteristic pentru aerosolii de praf

a) Precipitaţie slabă;
b) Rapid se precipită;
c) Sunt reţinuţi în căile respiratorii superioare;
d) Pătrund până la alveole;
e) Se dizolvă în apă.
367. Muncitorii căror profesii sunt expuşi riscului de a face silicoză
a) Foratorii;
b) Detonatorii;
c) Mecanicii auto;
d) Şlefuitorii;
e) Electricienii.
368. Măsuri de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

a) Zonarea localităţilor;
b) Ermetizarea procesului de producere;
c) Amenajarea spaţiilor verzi;
d) Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
e) Amenajarea ventilaţiei.
369. Măsuri sanitar-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

a) Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
b) Ventilaţia locală;
c) Deriticarea umedă, cu aspiratoare;
d) Instalarea mijloacelor de captare a deşeurilor;
e) Examenele medicale periodice.
370. Acţiunea prafului asupra organismului

a) Iritantă;
b) Alergizantă;
c) Fibrozantă;
d) Statica;
e) Cancerigenă.
371. Factorii determinanţi ai dezvoltării pneumoconiozelor

a) Vechimea în muncă în condiţii caracteristice;
b) Starea de sănătate a muncitorului angajat;
c) Concentraţia pulberilor în aerul mediului de lucru;
d) Caracterul muncii;
e) Vârsta muncitorului.
372. De ce depinde acţiunea nocivă a prafului asupra organismului

a) de componenţa chimică;
b) de gradul de solubilitate în apă;
c) de dispersie;
d) de structura şi forma particulelor;
e) de starea sursei de praf.
373. Unităţi de măsură a intensităţii a zgomotului sunt

a) Hertz;
b) Decibel;
c) Erg/cm2 sec;
d) Pascal;
e) Fon.
374. Proprietăţi fizice a zgomotului ce-i determină nocivitatea

Sursa – [1] pag.179-180, curs
a) Intensitatea;
b) Vechimea în muncă cu zgomot;
c) Stabilitatea in timp;
d) Componenţa spectrală a frecvenţei;
e) Distanţa de la sursa de zgomot.
375. Definiţia zgomotului este

a) Suprapunere dezordonată de sunete de diferită frecvenţă şi intensitate;
b) Vibraţii mecanice cu frecvenţă de 16-20000 HZ;
c) Succesiune de sunete cu o anumită frecvenţă;
d) Orice sunet nedorit;
e) Vibraţii mecanice cu frecvente mai mari de 20000 Hz.
376. Factorii principali în dezvoltarea surdităţii profesionale sunt

a) Vârsta muncitorului;
b) Expunerea îndelungată la zgomot intens;
c) Caracteristicile fizice ale zgomotului;
d) Adaptarea organismului la agresiunea sonoră;
e) Sexul muncitorului.
377. Factorii de care depinde influenţa nocivă a zgomotului asupra organismului

a) Perioada de expunere la zgomot;
b) Intensitatea zgomotului;
c) Frecvenţa zgomotului;
d) Receptivitatea organismului;
e) Adaptarea organismului.
378. Măsurile de combatere ale zgomotului

a) Modificări tehnologice de reducere a zgomotului;
b) Folosirea materialelor fonoabsorbante;
c) Fundamente şi dispozitive amortizatoare;
d) Sistematizarea raţională a încăperilor de producere;
e) Folosirea căştilor antifoane.
379. Boala de vibraţie se manifestă prin

a) Oboseală generală;
b) Atonie vasculară;
c) Scăderea sensibilităţii tactile;
d) Hipertenzie arterială;
e) Hipotonie arterială.
380.Felurile de cumulare a toxicelor în organism
Sursa – [1] pag.182,
curs
a) Materială;
b) Funcţională;
c) Uniformă;
d) Selectivă;
e) Combinată.
381. Indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în timpul lucrului
sunt
a) Memoria operativă;
b) Concentraţia atenţiei;
c) Tremorul fiziologic;
d) Rezistenţa musculară;
e) Perioada latentă a reacţiei videomotorii.
382. Ce acţiuni sunt caracteristice igienei muncii

a) Examenul medical la încadrarea în muncă;
b) Controlul medical periodic;
c) Profilaxia bolilor profesionale şi a bolilor în relaţie cu profesia;
d) Educaţia sanitară;
e) Tratamentul bolilor cardiovasculare.
383. Ce scop are controlul medical periodic

a) Depistarea noxelor profesionale;
b) Respectarea normelor de igienă a muncii;
c) Stabilirea bilanţului stării de sănătate în relaţii cu condiţiile de muncă şi noxele
profesionale;
d) Depistarea bolilor profesionale;
e) Reevaluarea aptitudinilor pentru muncă.
384. Pentru oboseală nu este caracteristic

a) scăderea capacităţii de muncă;
b) Diminuarea atenţiei;
c) Creşterea timpului de latentă a reacţiilor motrice ;
d) Ireversibilitate ;
e) excitabilitate psihică crescută.
385. Care răspunsuri sunt incorecte în ce priveşte adaptarea funcţiei cardiace în efort
a) Creşterea debitului cardiac;
b) Creşterea frecvenţei cardiace;
c) Scăderea volumului sistolic;
d) Creşterea frecvenţei cardiace e un mecanism mai econom de adaptare decât creşterea
volumului sistolic;
e) Creşterea presiunii pulsatile.
386. Intoxicaţia cu oxid de carbon e posibilă

a) La lucrul în cazangerii, secţii de turnare a metalului;
b) La folosirea vopselelor de ulei;
c) La lucrul cu benzina etilată;
d) La sinteza acidului sulfuric;
e) În autobuse, la încercarea motorului.
387. Praful de producere poate cauza

a) Dermatite, conjunctivite;
b) Rinite, faringite;
c) Astm bronşic;
d) Psoriaz;
e) Pneumoconioze.
388. In tabloul oboselii cronice pot exista

a) Astenie;
b) Tulburări de somn;
c) Tulburări psihoafective;
d) Tulburări neurovegetative;
e) Boli ale aparatului locomotor.
389. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica pulberilor

a) Prin analiza gravimetrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în număr particule/cm3
aer;
b) Prin analiza dispersometrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în mg/m3 aer;
c) Formula de praf serveşte la aprecierea numărului de particule cu diferite dimensiuni;
d) Particulele cu dimensiunea sub 3 microni pătrund până în alveolele pulmonare;
e) Pulberii cu un conţinut de SiO2 liber cristalin peste 10% au CMA variabilă.
390. Toxicitatea substanţei chimice depinde de

a) Caracteristicile chimice şi fizico-chimice ale toxicului;
b) Sensibilitatea organismului;
c) Factorii mediului de muncă;
d) Asistenţa medicală;
e) Factorii mediului ambiant.
391. Care enunţuri sunt corecte în ce priveşte hidrocarburile alifatice

Sursa - curs
a) Toxicitatea scade odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;
b) Dau sindrom narcotic;
c) Acţiunea narcotică devine mai intensă odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;
d) Dau iritaţie puternică a căilor respiratorii;
e) Influenţează selectiv.
392. Cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici se întâlnesc la
a) Personalul din industrie;
b) Personalul din zootehnie;
c) Personalul sanitar şi veterinar;
d) Mineri;
e) Personalul din transporturi care transportă unelte.
393. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii radiaţiilor infraroşii în mediul
de producere
a) Produc cancer cutanat;
b) Produc fotooftalmie;
c) Produc cataractă;
d) Produc arsuri cutanate;
e) Provoacă sindrom astenovegetativ.
394. Barotraumatismul urechii

a) Apare în timpul muncii în cheson;
b) Apare ca urmare a permeabilizării trompei lui Eustache;
c) Se manifestă prin otalgii;
d) Produce uneori rupturi de timpan;
e) Se previne prin decompresiune lentă.
395. Formele grave ale bolii de decompresiune la chesonieri sunt

a) Pielea marmorată;
b) Aeroembolia cerebrală;
c) Aeroembolia pulmonară;
d) Aeroembolia coronariană;
e) Aeroembolia articulară.
396. Boala cronică de cheson se manifestă prin

a) Algii;
b) Piele marmorată;
c) Colici abdominale;
d) Hipotensiune arterială;
e) Artropatii.
397. Decompresiunea după lucrul la presiune crescută trebuie făcută cu următoarele

precauţii
a) Să se facă iniţial mai lent apoi mai rapid;
b) Să se respecte normele privind decompresiunea;
c) Să se facă sub supraveghere medicală;
d) Să se instituie respiraţie artificială;
e) Să se facă rapid.
398. Pentru "boala de altitudine" sunt caracteristice

a) Distensia volumului de gaze din organism;
b) Tulburări cardiace;
c) Turburări pulmonare;
d) Senzaţie de urechi "înfundate";
e) Hipoxie.
399. După consumul de energie muncile pot fi clasate în

a) Fizice uşoare;
b) Cu eforturi fizice medii;
c) Cu eforturi fizice mari;
d) Cu eforturi fizice foarte mari;
e) Cu eforturi fizice optimale.
400. Modificările funcţionale ale sistemului cardiovascular la activităţi fizice sunt

a) Sporeşte frecvenţa pulsului;
b) Creşte volumul sistolic;
c) Creşte minut volumul cardiac;
d) Creşte presiunea arterială sistolică;
e) Scade presiunea diferenţială.
401. La munci fizice grele în organism

a) Sporeşte termogeneza;
b) Scade termogeneza;
c) Creşte termoliza prin evaporare;
d) Din organism se elimină săruri minerale, vitamine;
e) Se accelerează metabolismul.
402. Surmenajul se caracterizează prin
a) Apariţia şi acutizarea afecţiunilor cardiovasculare;
b) E reversibil după odihnă scurtă;
c) E reversibil după odihnă îndelungată;
d) E reversibil după tratament specific;
e) Micşorarea rezistenţei organismului.
403. Plumbul se depozitează în

a) Oase;
b) Creier;
c) Dinţi;
d) Păr;
e) Unghii.
404.Intoxicaţiile cu plumb se caracterizează prin

a) Depunerea Pb în oase;
b) Depunerea Pb în ficat;
c) Depunerea Pb în ţesutul nervos;
d) Este prezent permanent în sânge;
e) Depunerea Pb în muşchi.
405. De ce depinde caracterul acţiunii toxicelor industriale
a) Structura chimică;
b) Gradul de dispersie;
c) Solubilitatea în apă;
d) Căile de pătrundere;
e) Domeniul de utilizare.
406. Calea de pătrundere a toxicelor industriale influenţează

a) Caracterul acţiunii toxicului;
b) Gradul de toxicitate;
c) Concentraţia toxicului în aer;
d) Concentraţia toxicului în organe;
e) Concentraţia toxicului în sânge.
407. În neutralizarea toxicelor sunt implicate

a) Ficatul;
b) Rinichii;
c) Creierul;
d) Oasele;
e) Muşchii striaţi.
408. Gradul de toxicitate a substanţelor chimice depinde de

a) Proprietăţile fizice;
b) Solubilitatea în lichide biologice;
c) Gradul de volatilitate;
d) Starea de agregare;
e) Concentraţia în ficat.
409.Acţiunea solvenţilor organici asupra organismului
a) Efecte narcotice;
b) Efecte alergizante;
c) Inhibitorii asupra sistemului nervos;
d) Efecte hepatotrope;
e) Afecţiuni ale tubului digestiv.
410.Controlul medical la persoanele expuse riscului silicogen are ca obiective principale

a) Depistarea unor boli asociate;
b) Depistarea precoce a silicozei;
c) Aplicarea de măsuri profilactice;
d) Creşterea productivităţii şi randamentului în muncă a bolnavilor;
e) Prevenirea agravării silicozei.
411. Căile de pătrundere a toxicelor industriale în organism sunt

a) Respiratorie;
b) Tub digestiv;
c) Tegumente;
d) Intravenoasă;
e) Intraperitonială.

Документ-Microsoft-Word fara raspunsuri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Документ-Microsoft-Word fara raspunsuri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

174.

Vitaminele liposolubile ale laptelui sunt

109. Substanţe nutritive cu funcţie preponderent plastică sunt

110. Substanţe nutritive cu efect catalitic sunt

150. Definiţia corectă a vremii este

154. Insolaţia e cauzată de acţiunea

155. Acţiune bactericidă pronunţată posedă radiaţiile solare

156. Viaţa este imposibilă la un conţinut de oxigen în aer

158. Roza frecvenţei vânturilor ne arată

159. Condiţionarea volumului de aer cercetat se face pentru

161. Ecranul de O3 se află în stratul atmosferei

162. Definiţi umiditatea absolută a aerului

163. Vitezele mici (sub 1m/sec) de mişcare al aerului se determină cu

164. Cu temperatura efectivă se apreciază

166. Umiditatea relativă optimă a aerului din încăperile de locuit este

167. Dispozitiv pentru determinarea umidităţii aerului

b) toC, umiditatea, viteza curenţilor de aer;

171. În aerul atmosferic se conţine CO2

173. Azotul atmosferic influenţează starea de sănătate prin

183. Indicator sanitar de viciere a aerului din încăperi este

185. Umiditatea relativă a aerului este

187. Microclimatul cald este determinat de următorii factori cu excepţia

188. Radiaţia calorică pozitivă determină următoarele reacţii fiziologice, cu excepţia

189. Dioxidul de carbon influenţează asupra organismului prin

191. Ce reprezintă procesele de termoreglare

192. Radiaţiile ultraviolete cu lungime de undă scurtă (grupul C) manifestă acţiune

193. Influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului

194. Ritmul nictemeral se formează sub acţiunea

195. La scăderea temperaturii aerului (mai joasă de 15o C) metabolismul bazal

196. Numărul de aeroioni grei este mai mare în

197. Aerul poluat conţine

202. Adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase se manifestă prin

203. Adaptarea la condiţii climatice reci se manifestă prin

204. Vremea se caracterizează prin

205. Care enunţuri sunt corecte pentru definiţia aclimatizării

206. În faza iniţială de aclimatizare se produc

207. Grupurile de metode folosite pentru determinarea acţiunii complexe a factorilor de

208. Catatermometria este o metodă pentru determinarea

209. Temperatura efectivă ne vorbeşte despre

210. Care dintre elementele enunţate determină temperatura rezultantă

212. Care enunţuri sunt corecte pentru aprecierea vicierii aerului

213. Surse artificiale de poluare a atmosferei sunt

214. Surse naturale de poluare a atmosferei sunt

215. Acţiuni indirecte a poluării atmosferei sunt

216. Acţiuni directe a poluării atmosferei sunt

217. Măsuri legislative de protecţie ale aerului atmosferic nu sunt

218. Măsuri de planificare în protecţia aerului atmosferic sunt

219. Măsuri tehnologice în protecţia aerului atmosferic sunt

221. Poluarea aerului cu bacterii poate fi cercetată prin metodele

223. Termoliza prin evaporare se caracterizează

224. Termoliza prin radiaţie se caracterizează

225. Organismul reacţionează la suprarăcire prin

226. Temperatura efectivă este

227. Efectele fiziologice ale CO2 asupra organismului

231. Microclimatul cald este caracterizat prin

233.Termoliza se realizează prin următoarele mecanisme

240. Concentraţii admise a CO2 în încăperile spitaliceşti sunt

242. Modificările în organismul uman expus la presiune atmosferică scăzută

246. Influenţa vitezei curenţilor de aer asupra organismului

247. De ce depinde intensitatea termolizei

248. Prin mediul aerian se pot transmite

249. Poluarea aerului atmosferic se manifestă prin

250. Acţiunea radiaţiilor solare ultraviolete din zona A