Studiul construcţiei întreruptoarelor automate cu mare putere de rupere

11. STUDIUL CONSTRUCŢIEI ÎNTRERUPĂTOARELOR AUTOMATE CU

MARE PUTERE DE RUPERE

11.1. Scopul lucrării

Cunoaşterea construcţiei acestor tipuri de întreruptoare cât şi a modalităţilor de verificare,

alegere şi utilizare în cazul diverselor instalaţii de forţă de joasă tensiune.

11.2 Construcţia şi funcţionarea întreruptoarelor automate universale în construcţie deschisă

Pentru a face faţă curenţilor de scurtcircuit de ordinul a 50 kA, întreruptoarele de joasă

tensiune cu mare putere de rupere sunt echipate suplimentar cu:
 contacte de regim permanent (lucru), de regim tranzitoriu (rupere) şi rampe pentru
introducerea arcului electric în camera de stingere;
 cameră de stingere prevăzută cu plăci (mai groase decât la întreruptoarele de tip compact)
pentru divizarea arcului electric şi extragerea căldurii din coloană.
Întrerupătoare automate de putere în construcţie deschisă sunt fabricate de General Electric,
Merlin Gerin (Masterpact 6300 A), Asea Brown Boveri, Electroaparataj Bucureşti (Oromax 4000
A, licenţă ABB). Întrerupătoarele tip OROMAX au U n  660 V şi sunt produse atât în variată

tripolară la I n  1600 , 2000, 2500 şi 4000 A cât şi în variantă tetrapolară pentru I n  1000 , 1600,
2000 şi 2500 A.
Un astfel de întrerupător automat este un aparat de comutaţie dinamică capabil să închidă, să
suporte şi să întrerupă curenţi de avarie (suprasarcină, scurtcircuit) în condiţii prestabilite. Aceste
aparate sunt destinate protecţiei liniilor, transformatoarelor, generatoarelor sau motoarelor electrice
de joasă tensiune. Întreruptoarele automate din această clasă sun aparate nelimitatoare, în sensul că
durata proprie de acţionare este mai mare de 10 ms şi ca urmare curentul de scurtcircuit va trece
prin aparat nediminuat ca amplitudine. Părţile componente ale întrerupătorului OROMAX sunt:
 circuitul principal de curent;
 mecanismul de acţionare de tip cu acumulare de energie;
 camera de stingere;

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Studiul construcţiei întreruptoarelor automate cu mare putere de rupere

 panou frontal cu toate elementele de comandă şi semnalizare.

Întreruptoarele debroşabile conţin în plus: soclul fix cu contacte debroşabile fixe principale,
contactele de nul şi contactele prizelor de pământ, diverse blocaje şi semnalizări specifice
sistemelor debroşabile mobile. În figura 11.1 se prezintă o secţiune o secţiune prin întreruptorul
OROMAX de 4000 A:

21

20

Figura 11.1 Secţiune într-un întreruptor OROMAX 4000 A:

1 – bare; 2 – soclu fix; 3 – contact debroşabil fix; 4 – contact debroşabil mobil; 5 – contact de lucru, fix; 6 – contact de
lucru, mobil; 7 – contact rupere şi rampă fixă; 8 – contact rupere şi rampă mobilă; 9 – camera de stingere; 10 –
declanşator de curent MKsi; 11 – declanşator de tensiune minimă; 12 – clichet principal; 13 – dispozitiv de blocare; 14 –
partea centrală a mecanismului de acţionare; 15 – resorturi principale; 16 – butoane de comandă; 17 – semnalizare
resorturi armate; 18 – indicator mecanic al poziţiei contactelor; 19 – manetă armare manuală; 20 – legătură flexibilă; 21
– separator de flamă

Circuitul principal de curent cuprinde bornele de intrare 3, 4, contactele aparatului 5, 6, 7, 8

şi barele de conexiune 1. Calea de curent este realizată din bară de cupru sau, pentru porţiunea
legată de contactele mobile, din bandă de cupru subţire elastică 20. Contactele întrerupătorului sunt

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Studiul construcţiei întreruptoarelor automate cu mare putere de rupere

perechi: contacte de lucru 5, 6 şi de rupere 7, 8. Soluţia tehnică figura 11.2, adoptată pentru sistemul
de contacte asigură la deschidere localizarea zonei de amorsare a arcului electric pe contactele de
rupere confecţionate din aliaj Cu - W, rezistente la uzură electrică, iar în poziţia închis, curentul
parcurge numai contactele de lucru confecţionate din aliaj Ag –Ni.

Ag-Ni
7, 8 R1 L1
21
5
6 1

R2 L2
15 Cu-W

14

20 1

Figura 11.2 Sistemul de contacte

La comanda de deschidere, mai întâi se închide contactul de rupere, se deschide contactul de lucru
şi apoi se deschide contactul de rupere care preia arcul electric de comutaţie. Vitezele medii ale
pieselor mobile de contact sunt de 1 m/s la deschidere şi 0,37 m/s la închidere.
Mecanismul de acţionare este de tipul cu acumulare de energie în resorturi şi se poate
realiza în variantele:
 mecanism de tip NA cu armare manuală, dintr-o singură mişcare (se extrage maneta şi se apasă
în jos până se simte agăţarea);
 mecanism de tip N cu armare manuală şi manevrări repetate (se extrage maneta şi se apasă în jos
şi apoi se lasă liberă în 11-12 curse complete până se simte agăţarea);
 mecanism de tip NM cu armare prin motor electric şi prin manetă cu manevrări repetate.
Funcţionarea lanţului cinematic al mecanismului de tip N cuprinde următoarele faze:
1. armarea dispozitivului de acţionare; 2. închiderea contactelor întreruptorului; 3. deschiderea
contactelor întreruptorului.
Armarea dispozitivulu de acţionare poate fi urmărită în figura 11.3. Se manevrează pe
verticală maneta 19 până când cama 22 împinge axul pârghiei de armare 23 la limita maximă a
profilului camei în locaşul acesteia. Resortul de închidere (armare) se întinde iar partea superioară a

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Studiul construcţiei întreruptoarelor automate cu mare putere de rupere

ansamblului cu pinten 24 calcă pe ansamblul cu rolă de zăvorâre la închidere 25 apăsând rola pe

clichetul de zăvorâre la închidere 26.

18

25

14 24

26
15
29
S1 33
36 34
27
35

16

19

32
28

30
13 11 12 10

închidere
deschidere
armare
23

Figura 11.3 Cinematica mecanismului de acţionare (desenat în poziţia deschis)

Comanda de închidere a contactelor se poate transmite de la distanţă alimentându-se

electromagnetul de închidere EI, 20 sau manual din faţa aparatului apăsând butonul de închidere I,
16 de pe panoul frontal. Comanda de închidere nu poate fi recepţionată dacă:
 resoartele nu sunt armate;
 declanşatorul de tensiune minimă DTm nu este alimentat (sau blocat) sau nu funcţionează
corespunzător;

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Studiul construcţiei întreruptoarelor automate cu mare putere de rupere

 dacă butonul (roşu) pentru semnalizarea ”declanşat” prin declanşatoare nu este apăsat şi a
revenit la poziţia iniţială;
 dacă este executată blocarea mecanismului de armare pe poziţia deschis cu ajutorul pârghiei 28.
Pârghia de comandă a închiderii se deplasează în sensul acelor ceasornicului în jurul axei
proprii, acţionând asupra pârghiei intermediare 27. Aceasta acţionează prin intermediul şurubului
de reglaj S1, asupra clichetului de zăvorâre la închidere 26 pe care îl roteşte în sensul acelor
ceasornicului eliberând ansamblul cu rolă de zăvorâre la închidere 25. Ansamblul cu pinten 24
scapă din zăvorul de închidere şi fiind tras de resorturile de închidere se roteşte în sens invers
acelor de ceasornic, pintenul lovind roata 29 a ansamblului patrulater de închidere a
întrerupătorului. Concomitent, axul pârghiei de armare 23 scapă din locaşul camei de
armare(nefigurată) , aceasta se roteşte în sensul acelor de ceasornic readucând dispozitivul în poziţia
pregătit pentru o nouă armare. Pârghia 31 din cadrul mecanismului patrulater transmite mişcarea de
închidere a contactelor. Pârghia 32 împinge ansamblul cu rolă de zăvorâre la deschidere 33, întreg
ansamblul fiind în acest fel zăvorât-închis.
Comanda de deschidere se poate realiza manual prin apăsarea butonului “O” de pe panoul
frontal sau de la distanţă prin alimentarea (de scurtă durată) a electromagnetului de deschidere ED.
La transmiterea comenzii de deschidere pârghia de comandă a deschiderii (sistem de pârghii
asemănător cu cel ce comandă închiderea) se roteşte împingând spre dreapta rola de plastic aflată
la capătul pârghiei de dezăvorâre 14. Corpul acesteia cuplează cu biela de comandă a deschiderii 35
pe care o roteşte în sens invers acelor ceasornicului în jurul axei proprii astfel încât celălalt capăt al
bielei împinge în jos pârghia plăcii de zăvorâre la deschidere 34. Placa se roteşte şi deplasează în
jos clichetul care eliberează rola ansamblului de zăvorâre 33. Pârghia de zăvorâre a patrulaterului
32 se eliberează şi resoartele de deschidere 36 deconectează întrerupătorul, rola ansamblului
patrulater de comandă 29 revenind în poziţia de repaus. Întrerupătorul deconectează şi la acţiunea
declanşatorului de tensiune minimă DTm sau curent MKsi. care acţionează asupra pârghiilor 35.
Camerele de stingere au pereţii realizaţi din ceramică electrotehnică (azbociment) material
rezistent la temperaturi înalte şi la variaţii rapide ale acestora. Camerele de stingere funcţionează pe
baza efectului de electrod fiind sunt prevăzute cu grile metalice cuprate care, în momentul
deschiderii contactelor, sub influenţa forţelor electrodinamice preiau arcul electric, îl divizează,
răcesc şi îl sting.
În figura 11.4 este prezentată schema electrică completă de principiu a întrerupătorului
OROMAX:

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Studiul construcţiei întreruptoarelor automate cu mare putere de rupere

11
R S T MAR
M
12
1~
CD CFCA 1
BCA
2
7 CSAR

MA
b a 13
CBM
EI

14
9
ED

10
3
D – declanşator curent; 4
DTm – declanşator tensiune minimă; CSFD
MA – mecanism acţionare; 5
MAR – motor armare resorturi; 6
EI – electromagnet închidere;
ED – electromagnet deschidere; I> 7
BCA – bloc contacte auxiliare; D
CD- contact interblocare ED la deschidere; U<
CBM – contact interblocare MAR la
deschidere; DTm 8
CFCA – confirmare final cursă armare;
CSAR – semnalizare armare resorturi;
CSFD – semnalizare ne/funcţionare
declanşatoare.

A B C

Figura 11.4 Schema electrică a întreruptorului universal de joasă tensiune OROMAX

Întrerupătoarele automate în construcţia deschisă de tip OROMAX şi ASRO sunt echipate cu

două tipuri de elemente de protecţie:
 declanşatoare de minimă tensiune;
 declanşatoare complexe de protecţie la suprasarcină şi scurcircuit de tip MKsi (în 6 variante de
execuţie) cu 5 puncte de reglare a caracteristicii de protecţie.

11.3 Construcţia şi funcţionarea întreruptorului de putere limitator

Acest aparat de protecţie de joasă tensiune, figura 11.5, limitează amplitudinea şi durata
curentului de scurtcircuit. În reţelele de joasă tensiune cu curenţi de scurtcircuit importanţi 30…100
kA şi curenţi nominali mari 600…1000 A, siguranţele fuzibile au efect de limitare redus fiind
preferată înlocuirea lor cu întreruptoare limitatoare. Comparând funcţional şi constructiv un

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Studiul construcţiei întreruptoarelor automate cu mare putere de rupere

întreruptor limitator cu unul universal (OROMAX) se remarcă următoarele avantaje ale aparatelor
limitatoare:
 diminuează tensiunea de restabilire şi solicitarea dielectrică;
 se limitează energia arcului electric de comutaţie şi implicit gradul de ionizare din camera de
stingere (facilitează stingerea arcului electric);
 căile de curent se dimensionează pentru valoarea curentului limitat şi nu pentru curentul de
scurtcircuit prezumat.

1 – declanşator electrodinamic;
2 – resortul de deschidere al DE;
3 – contact mobil;
4 – resort forţă apăsare contact;
5 – sistem acroşare;
6 – pârghie deblocare mecanism
dezăvoêâre

Figura 11.5 Cinematica întreruptorului limitator de curent alternativ

În limitarea curentului de scurtcircuit un rol esenţial îl are rezistenţa arcului electric de

comutaţie. Apariţia timpurie a arcului electric are un caracter favorabil şi se realizează la
întreruptoarele cu efect limitator cu un declanşator electromagnetic 1 care imprimă contactului
mobil 3 un impuls înainte să se realizeze declanşarea prin dezăvorârea mecanismului de deschidere.
La depăşirea curentului prescris forţa electromagnetică Fem depăşeşte forţa Fr1 + Fr2 şi tija 5 capătă
o viteză iniţială importantă parcurgând intervalul 2 după care acroşează contactul mobil 3 şi
amorsează arcul electric de comutaţie cu efect de limitare. Numai după parcurgerea intervalului 1
este determinată dezăvorârea mecanismului întreruptorului. Cu astfel de întreruptoare (AEG Mbs
16/32) curenţi de scurtcircuit Isc > 100 x In se deconectează într-un timp tdeclanşare < 4 ms. Pentru
protecţia la curenţii de suprasarcină, întreruptorul este prevăzut cu declanşator termic.

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Studiul construcţiei întreruptoarelor automate cu mare putere de rupere

11.3.1 Construcţia şi funcţionarea întreruptorului limitator de curent continuu

Aproximativ 40 % din energia electrică produsă este utilizată în instalaţii de c.c cum sunt:
 tracţiunea electrică urbană (metrou, tramvai, troleibuz);
 tracţiunea electrică feroviară;
 instalaţii de electroliză, de acţionări electrice.
Deoarece obţinerea energiei electrice în c.c. presupune utilizarea dispozitivelor semiconductoare (cu
capacitate termică redusă) este necesar ca instalaţiile de curent continuu să fie protejate cu
întreruptoare de putere rapide cu efect de limitare a curentului prezumat de scurtcircuit 60…80 kA
la numai 20…40 kA. Datorită limitării curentului de defect construcţia întreruptorului necesită o
cantitate mai redusă de materiale active (scumpe).
Soluţia constructivă este prezentată în figura 11.6;

Figura 11.6 Construcţia întreruptorului limitator de curent continuu

Calea de curent a întreruptorului include bornele de conexiune A, B , barele conductoare 1, 2,

sistemul contactelor de lucru 3 şi al contactelor de rupere 4. Arcul electric este condus pe rampele 5,
6 în camera de stingere CS echipată la interior cu nişe feromagnetice 7 separate prin piese
electroizolante 8, şi la exterior (zona m – n) cu un concentrator de câmp magnetic format din plăcile
feromagnetice 9 cu o grosime de ~ 3 mm. Resoartele 10 şi 11 asigură forţa de apăsare în contactul
de rupere respectiv de lucru. Întreruptorul poate fi echipat cu un declanşator static (tdeclanşare  3 ms)

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Studiul construcţiei întreruptoarelor automate cu mare putere de rupere

sau cu un declanşator electrodinamic (tdeclanşare  1 ms). Declanşatorul acţionează asupra pârghiei 12

care acţionează cu mare viteză asupra şurubului reglabil 13 şi determină deschiderea contactelor de
lucru simultan cu comprimarea resortului 11. Contactele de rupere 4 rămân închise, preluând
curentul de defect, sub acţiunea resortului precomprimat 10 care determină rotirea limitată spre
dreapta a piesei de contact stânga. După depărtarea suficientă a contactelor de lucru are loc şi
deschiderea contactelor de rupere între care se amorsează arcul electric; ulterior se produce şi
declichetarea mecanismului întreruptorului. Arcul electric este foarte rapid stins prin utilizarea
efectelor combinate de suflaj, alungire mecanică, electrod, nişă, deionizare intensă a coloanei
arcului.

11.4 Programul lucrării

11.4.1 Studiul construcţiei întreruptoarelor automate de mare putere

Utilizând cataloagele puse la dispoziţie în laborator se identifică, se notează şi se
completează datele privitoare la parametrii nominali ai întreruptoarelor, aflate la lucrare, şi care nu
sunt precizate prin eticheta de produs. Se urmăreşte şi se identifică conform precizărilor făcute în
partea teoretică a lucrării construcţia circuitului principal de curent, tipul şi elementele
mecanismului de acţionare, camerelor de stingere şi se reţin pe desen particularităţile tehnico -
funcţionale semnificative.
Se identifică declanşatoarele de protecţie la supracurent, de minimă tensiune,
electromagneţii de deschidere şi închidere, limitatoarele de cursă, blocurile contactelor de
semnalizare, servomotorul de acţionare, evidenţiind tipul şi locul lor în schema cinematică şi
electrică a întreruptorului, funcţionarea lor şi parametrii nominali.
Se fac o serie de acţionări (fără alimentarea circuitelor electrice de comandă şi acţionare) ale
întreruptorului, respectând în prealabil condiţiile de armare, închidere precizate. Se urmăreşte cu
ajutorul figurii 11.3 funcţionarea dispozitivului de acţionare al întrerupătorului stabilind şi
identificând elementele lanţului cinematic care participă la fiecare fază, apoi se schiţează prin
simboluri schema cinematică a mecanismului întreruptorului OROMAX.

11.4.2 Verificarea elementelor sistemului de acţionare

După identificarea parametrilor electrici nominali, cu ajutorul trusei de tensiune TCT şi a
unui ohmetru, utilizând schema electrică a întreruptorului OROMAX figura 11.4, şi montajul de
studiu figura 11.8, se verifică buna funcţionare a declanşatorului de minimă tensiune DTm, a
electromagnetului de închidere EI, a celui de deschidere ED, a limitatorilor şi contactelor de blocare

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Studiul construcţiei întreruptoarelor automate cu mare putere de rupere

sau semnalizare. Se notează valorile tensiunilor de acţionare, revenire şi declanşare şi se compară

cu valorile 0,35 Un, 0,7 Un, 0,85 Un (unde Un reprezintă tensiunea nominală a fiecăruia). Cu un
ohmetru se verifică starea contactului CBM (întreruptor în poziţia deschis) apoi se realizează
alimentarea motorului de armare a resorturilor şi se verifică funcţionarea limitatorului de final
cursă armare CFCA care nu trebuie să mai permită alimentarea motorului după armarea completă a
resorturilor. De asemenea armarea mecanismului de acţionare trebuie să fie indicată de contactul
CSAR.

11.4.3 Verificarea contactelor de lucru

Cu ajutorul unei surse reglabile de c.c. (1000 A), după armarea şi închiderea întreruptorului
se execută măsurarea căderii de tensiune pe contactele de lucru, conform montajului din figura 11.7:
RS

mV
mV
SURSĂ 380 V
OROMAX C.C.
HC81 max. 600 A
I> I> I>

I S=120…150 mm2

Figura 11.7 Montaj experimental pentru măsurarea căderii de tensiune pe contactele de lucru

Valorile măsurate cu un milivoltmetru electronic trebuie să respecte valorile indicate în tabelul 11.1:
Tabelul 5.1 Valorile căderii de tensiune pe contactele de lucru la curent nominal
In In declanşator Curentul de încercare Căderea de tensiune
maximă pe contacte
[A] [A] [A] [mV]
300 300 4,5
1000 600 600 9
1000 1000 15
1600 1600 1600 15
2000 2000 2000 15
2500 2500 2500 15

11.4.4 Verificarea dinamicii procesului de comutaţie a curentului

La deschiderea întreruptoarelor de putere se face transferul total al curentului de comutaţie
din contactul de lucru CL către contactul de rupere CR. Pentru a analiza dinamica acestui proces

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Studiul construcţiei întreruptoarelor automate cu mare putere de rupere

tranzitoriu se utilizează montajul experimental prezentat în figura 11.8 şi se procedează în modul

următor:

S2 +
2
S=120…150mm P1
11 S1
R S T MAR 12
M
1~ 1
CFCA
2 HAR
CSAR

MA
13 BI
CB ~100V = 0…110V
CR CL EI
14
~220V
TCT
9
ED
5 1
10 BD

5
CSFD
RS HD
6
D
7 SDTm
I>
S3
U<
8
DTm

A B C
S4

+ -
5 1
max. 600A

Scc Osc. TDS310 Z3

Imprimanta
~3 CH1 CH2
KXP1080

Figura 11.8 Montaj experimental pentru studiul întreruptorului automat OROMAX

 se deschid separatoarele S2, S3, S4 şi se închide separatorul SDTm;

 se conectează trusa de curent şi tensiune TCT pe domeniul de tensiune 220 V şi se verifică
poziţia de zero a sursei reglabile de curent continuu Scc, apoi se alimentează circuitul de ieşire al
trusei TCT prin apăsarea butonului de anclanşare;
 se armează manual sau automat (se închide separatorul S1) întreruptorul şi se verifică
corectitudinea armării resorturilor la aprinderea lămpii de semnalizare HAR ; se deschide
separatorul S1;
 se apasă butonul de închidere BI care alimentează electromagnetul de închidere EI şi se
realizează operaţiunea de închidere a întreruptorului automat OROMAX;

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Studiul construcţiei întreruptoarelor automate cu mare putere de rupere

 se reglează domeniile şi modul de funcţionare al osciloscopului în funcţie de mărimile de intrare

ce urmează a fi achiziţionate;
 se cuplează circuitul de ieşire al sursei reglabile de c.c. Scc şi se reglează curentul prin circuit la
o valoare cuprinsă între 100…300 A (se urmăreşte indicaţia ampermetrului sursei);
 se cuplează osciloscopul pe modul memorare (o singură achiziţie a semnalului de intrare);
 se apasă butonul de deschidere a întreruptorului BD care alimentează electromagnetul de
deschidere ED;
 se memorează cu ajutorul osciloscopului variaţia în timp a formelor de undă ale curentului prin
rezistenţa de sarcină RS şi ale tensiunii pe contacte;
 se transmit la imprimantă formele de undă achiziţionate.

11.4.5 Măsurarea timpilor de închidere şi deschidere

Pentru măsurarea timpilor de comutaţie ai întreruptorului se utilizează montajul
experimental din figura 11.8 şi se procedează în modul următor:
Măsurarea timpului de închidere
 se deschid separatoarele S2, S3, S4 se închide separatorul SDTm şi se blochează armătura
electromagnetului DTm în poziţia închis cu dispozitivul special utilizat la lucrare;
 se conectează trusa de curent şi tensiune TCT pe domeniul de tensiune 220 V şi se alimentează
circuitul de ieşire al trusei TCT prin apăsarea butonului de anclanşare;
 se verifică deconectarea sursei reglabile de curent continuu Scc;
 se armează manual sau automat (se închide separatorul S1) întreruptorul, se verifică
corectitudinea armării resorturilor la aprinderea lămpii de semnalizare HAR ; se deconectează
trusa TCT şi se deschide separatorul S1;
 se închid separatoarele S2, S3, S4 şi se aduce la zero indicaţia cronometrului Z3;
 se apasă şi menţine butonul de închidere BI şi apoi butonul de anclanşare a trusei TCT, prin care
se realizează operaţiunea de închidere a întreruptorului automat OROMAX;
 se înregistrează timpul de închidere total (al electromagnetului EI şi al contactelor de lucru).
Măsurarea timpului de deschidere
 se deschid separatoarele S2, S3, S4 şi se aduce la zero indicaţia cronometrului Z3;
 se apasă şi menţine butonul de deschidere BD apoi butonul de anclanşare a trusei TCT, prin
care se realizează operaţiunea de deschidere a întreruptorului automat OROMAX;
 se înregistrează timpul de deschidere total (de acţionare a electromagnetului ED şi până la
separarea contactelor de rupere).

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Studiul construcţiei întreruptoarelor automate cu mare putere de rupere

11.5 Conţinutul referatului

1. Schiţele cinematice ale mecanismului de acţionare a întreruptorului corespunzătoare celor trei

faze de lucru.
2. Schemele montajelor utilizate pentru determinări.
3. Parametrii nominali ai sistemului de acţionare electric, tabelele cu datele experimentale
prelucrate conform activităţii desfăşurate şi cerinţelor formulate la fiecare punct al lucrării.
4. Interpretarea formelor de undă achiziţionate cu ajutorul osciloscopului, concluzii.
5. Observaţii şi concluzii.

11.6 Întrebări de control

1. Ce este un întrerupător automat în construcţie deschisă; ce variante constructive se fabrică în

ţară; unde se utilizează?
2. Care este construcţia, părţile componente principale ale unui astfel de întrerupător? Faceţi o
descriere sumară a acestora.
3. Ce deosebiri şi asemănări constructive există între tipurile de întrerupătoare OROMAX şi
variantele prezentate în cataloagele unor producători de referinţă?
4. Pe schema cinematică schiţată cu simboluri, descrieţi funcţionarea mecanismului de acţionare a
întrerupătorului.
.

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II