Colegiul Economic "Virgil Madgearu"

Lucrare pentru
obţinerea certificatului
de competenţe
profesionale

Profesor Coordonator: Elev:

Clasa: a XII-a
 Bucureşti
201
Colegiul Economic’’Virgil Madgearu’’

ANALIZA PIEŢEI
AUTOTURISMELOR

Profesor coordonator: Elev:

Clasa: a XII-
 Bucureşti
201
Cuprins

Capitolul 1: Prezentarea societăţii comerciale

Dacia Romania

1.1. Scurt istoric al Dacia Romania

1.2. Organigrama Dacia Romania

Capitolul 2: Înregistrare ȋn contabilitate a

principalelor operaţii

2.1. Contabilitatea imobilizărilor corporale

2.2. Registrul Jurnal, Balanţa, Contul de profit si pierdere

Capitolul 3: Analiza pieţei autoturismelor

comercializate de firma Dacia Romania

3.1. Evoluţia pieţei autoturismelor comercializate de firma

Dacia Romania

3.2. Micromediul, macromediul, analiza SWOT ale firmei

Dacia Romania
3.3. Mixul de marketing al firmei

3.4. Strategia de piaţă a firmei

3.5. Tendineţe de piaţă

Bibliografie

Capitolul 1: Prezentarea societăţii

comerciale Dacia Romania

1.1. Scurt istoric al Dacia Romania

Dacia, principalul producător de automobile din România, a luat fiinţă în anul 1966,
odată cu crearea Uzinei de Autoturisme de la Mioveni. După 2 ani, a fost produsă prima Dacia
1100 sub licenţă Renault 8.
În anul 1999, Renault a achiziţionat 51% din capitalul societăţii în urma procesului de
privatizare, iar în prezent deţine 99,43% din capitalul Dacia. Compania a parcurs un amplu
program de modernizare: refacerea instalaţiilor industriale, reorganizarea reţelei de furnizori,
reconstrucţia reţelei comerciale, reorganizarea activităţilor şi formarea angajaţilor. Acestea s-au
concretizat în obţinerea a trei standarde de management al calităţii, dintre care unul în domeniul
protecţiei mediului.
Investiţiile totale realizate de Renault la Dacia, de peste 1.6 miliarde euro, au contribuit la
poziţionarea Dacia ca una dintre cele mai importante companii din economia românească, cu o
contribuţie semnificativă la produsul intern brut şi la exporturile ţării.
Obiectivul Dacia este acela de a produce o gamă de vehicule robuste, fiabile şi accesibile
pentru clienţii români şi străini, la standarde de calitate inalte.
 Calitatea produselor Dacia este recunoscută la nivel internaţional. În cadrul sondajelor
realizate de institute şi publicaţii de specialitate, clienţii Dacia se declară foarte satisfăcuţi în
legătură cu calitatea maşinilor Dacia.
Dacia este a doua marcă a Grupului Renault, contribuind în mod semnificativ la
îmbunătăţirea imaginii României în lume.
Succesul Dacia se explică prin faptul că autovehiculele produse la Mioveni oferă un
raport preţ/calitate/prestaţii/fiabilitate imbatabil. Peste 90% din producţia Uzinei Vehicule de la
Mioveni este exportată în 37 de ţări de pe patru continente.
Inca de la inceput au existat legaturi stranse de colaborare Dacia si Renault. Din 1999,
Dacia face parte din Grupul Renault, afirmandu-si tot mai mult vocatia sa de marca
internationala.

Inceputurile

Constructia Uzinei de Autoturisme Mioveni a inceput in 1966. Dupa semnarea unui

contract de licenta intre Renault si statul roman in 1968, incepe fabricarea modelului Dacia 1100
sub licenta R8, urmat in 1969 de Dacia 1300, sub licenta R12. Intre anii 1970-1980, Dacia
dezvolta o intreaga gama de modele care va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane si
utilitare. Automobile Dacia continua autonom productia de autoturisme derivate din gama
Renault 12 si dupa anul 1978. Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism conceput
100% de inginerii romani, Dacia Nova.
In 1998, anul in care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil
Dacia, de pe portile uzinei a iesit autoturismul cu numarul 2.000.000. In acelasi an intreprinderea
a obtinut Certificatului de Atestare a Implementarii Sistemului Calitatii ISO 9001
La 2 iulie 1999 se semneaza contractul de privatizare a societatii si Dacia devine o marca
a Grupului Renault, avand ca principala misiune sustinerea dezvoltarii Grupului pe pietele
emergente. In 2000 are loc lansarea modelului Dacia SupeRNova, prima concretizare a
colaborarii franco-romane, un autoturism echipat cu motor si cutie de viteze Renault. In
noiembrie 2002 este lansata gama de vehicule utilitare echipata cu motor diesel Renault. In
aprilie 2003 are loc lansarea modelului Dacia Solenza, mai intai in versiunea de motorizare 1.4
MPI, pe benzina, iar din septembrie 2003, si in versiunea diesel, 1.9D. In 2004 are loc lansarea
modelului Dacia Logan in doua versiuni de motorizare: 1.4MPI si 1.6MPI. In 2005 este
inaugurat Centrul de Export CKD (ILN) si este lansata cea de-a treia versiune de motorizare din
gama Logan - 1.5dCi. Datorita modelului Logan, Dacia isi depaseste in 2005 toate recordurile
sale anterioare de productie (172.000 de unitati) si vanzari (164.000 de unitati).

2000 - 2003
 Lansarea modelului Dacia SuperNova, vehicul echipat cu un grup motopropulsor Renault
 Lansarea gamei de vehicule utilitare cu motorizare diesel Renault
 Lansarea automobilului Dacia Solenza
 Participatia Renault la capitalul Dacia ajunge la 99%
 Inaugurarea Centrului de Piese de Schimb

2004
 Lansarea autoturismului Logan
 Incetarea fabricatiei modelelor Berlina si Break 1.959.730 unitati produse din anul 1968;
scoaterea din fabricatie a motorului tip C 1.6 l 68 CP (2.527.155 unitati produse din anul
1971)

2005
 Lansarea modelului Logan diesel
 Inaugurarea Centrului de Export CKD

2006
 Lansarea Noii Colectii Logan si a versiunii Logan Prestige, echipata cu motorul 1.6 16V
(105 cp), in septembrie
 Lansarea versiunii Logan MCV la Salonul Auto de la Paris (octombrie)
 Oprirea fabricatiei modelului Dacia Pick-Up (decembrie)

2007
 Lansarea modelului Logan Van (ianuarie)
 Lansarea modelului Logan GPL (mai)
 Lansarea modelului Logan 1.5 dCi 85 CP (septembrie)
 Lansarea modelui Logan Pick-Up la Salonul Auto de la Bucuresti (octombrie)
2008
 Lansarea modelului Dacia Sandero la Salonul Auto de la Geneva (iunie)
 Lansarea Noului Logan (iulie)
 Lansarea Noului Logan MCV la Salonul Auto de la Paris (octombrie)

2009
 Lansarea versiunii Stepway pentru Dacia Sandero (17 iunie)
 Introducerea motorizarii 1.2 16 V 75 CP pe modelele Dacia Logan berlina si Dacia
Sandero (22 iunie)
 Lansarea versiunii Prestige pentru Logan MCV (24 iunie)
 Aniversarea a 10 ani de la preluarea Dacia de catre Grupul Renault (2 iulie)
 Fabricarea a 1.000.000 de vehicule pe platforma X90 (3 septembrie)

2010
 Lansarea primului vehicul de teren Dacia, Dacia Duster, la Salonul Auto de la Geneva (2
martie)
 Grupul Renault inaugureaza la Oarja cel mai mare centru de piese de schimb si accesorii
din afara Frantei (1 septembrie)
 Grupul Renault inaugureaza Centrul Tehnic Titu, singurul centru de testare auto din
Romania (15 septembrie)

2011
 Fabricarea a 4.000.000 de vehicule la Uzina Dacia de la inceputul activitatii sale (18
martie)
 Inaugurare Matrite Dacia (20 iulie)
 1.500.000 motoare K7 fabricate la Mioveni (6 septembrie)
 200.000 Duster produse la Mioveni (12 septembrie)
 Uzinele Dacia recertificate ISO 14 001 (30 septembrie)
 2.000.000 cutii de viteze produse la Uzina Mecanica Dacia (10 octombrie)

2012
 300.000 Duster vandute in lumea intreaga (20 aprilie)
 Lansare Dacia Lodgy in Romania (6 iunie)
1.2. Organigrama Dacia Romania
 Capitolul 2: Înregistrare ȋn
contabilitate a principalelor operaţii

2.1. Contabilitatea imobilizărilor corporale

1.6.2013. Achizitie mijloc fix de la furnizor intern cu plata prin banca:

Cont debitor Cont creditor Suma
214 404 1000
mijloace fixe furnizori de investitii
404 190
4426 furnizori de investitii
TVA deductibila
404 5121 1190
furnizori de investitii banca lei

04.06.2018. Primire mijloc fix prin donatie:

Cont debitor Cont creditor Suma
214 133 1000
mijloace fixe donatii pentru investitii

09.06.2018. Aport la capitalul social al unui asociat cu mijloc fix:

Cont debitor Cont creditor Suma
214 456 1000
mijloace fixe decontari cu asociatii CS

14.06.2018. Amortizare mijloc fix (rata lunara=10 lei):

Cont debitor Cont creditor Suma
6811 2814 10
chelt.exploatare amortizare imobilizari amortizarea mij.fixe
15.06.2018. Scoatere din folosinta mijloc fix (val. intrare 1000 lei, amortizat 400 lei):
Cont debitor Cont creditor Suma
2814 214 400
amortizare mijloace fixe mijloace fixe
6583 214 600
chelt. Active vandute mijloace fixe

20.06.02018.Facturare mijloc fix vandut :

Cont debitor Cont creditor Suma
461 7583 1000
debitori venit. Vanzare active
461 4427 190
debitori TVA colectata

24.06.2018. Donare mijloc fix (val. intrare 1000 lei, amortizat 400 lei) :
Cont debitor Cont creditor Suma
2814 214 400
amortizare mijloace fixe mijloace fixe
6582 214 600
donatii mijloace fixe
635 4427 114
chelt. Cu alte taxe TVA colectata (600*19%)

29.06.2018. Inregistrare lipsa mijloc fix (val. intrare 1000 lei, amortizat 400 lei) :
Cont debitor Cont creditor Suma
2814 214 400
amortizare mijloace fixe mijloace fixe
6583 214 600
chelt. Active vandute mijloace fixe
635 4427 114
chelt. Cu alte taxe TVA colectata (600*19%)

2.2. Registrul Jurnal, Balanţa, Contul de profit si

pierdere

REGISTRUL-JURNAL

Nr. Documentul Simbol conturi Sume

Data înreg. Explicaţii
crt.
Fel Numar Data Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Nota Achizitie
1. 01.06.2018 1 01.06.2018 214 404 1000 1000
contabila mijloc fix
 4426 404 190 190
404 5121 1190 1190
Nota Primire mijloc
2. 04.06.2018 1 04.06.2018 214 133 1000 1000
contabila fix
Aport la
Notă
09.06.2018
contabilă
1 09.06.2018 capitalul 214 456 1000 1000
3. social
Ordin de Amortizare
4. 14.06.2018 2 14.06.2018 6811 2814 10 10
plata mijloc fix
Scoatere din
Nota
5. 15.06.2018
contabila
3 15.06.2018 folosinta 2814 214 400 400
mijloc fix
6583 214 600 600

Facturare
Nota 1000
6. 20.06.2018
contabila
2 20.06.2018 mijloc fix 461 7583 1000
vandut
461 4427 190 190

Donare mijloc
7. 24.06.2018 24.06.2018 2814 214 400 400
fix
6582 214 600 600

635 4427 114 114

Inregistrare
Nota 43 29.06.2018 lipsa mijloc
8. 29.06.2018 fix 214 400
contabila 2814 400

6583 214 600 600

635 4427 114 114

TOTAL 8808 8808

BALANŢĂ DE VERIFICARE
Unitatatea Dacia Romania BALANŢĂ DE VERIFICARE la data de 30.06.2018
Denumirea Soldurile iniţiale Rulajele lunii curente Soldurile finale
Simbolul
conturilor conturilor Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare

133 Donaþii pentru investitii - 1000 - 1000

Mobilier, aparaturã
biroticã, echipamente de
214 protecþie a valorilor umane 3000 3000 - -
si materiale si alte active
corporale
Amortizarea altor
2814 1200 10 - 1180
imobilizãri corporale
 404 Furnizori de imobilizãri 1190 190 - -1000

4426 TVA deductibila 190 - 190 0

4427 TVA colectata - 418 - 418
Decontãri cu
456 acþionarii/asociaþii privind - 1000 0 1000
capitalul
461 Debitori diversi 1190 - 1190 -
5121 Conturi la banci in lei - 1190 -1190 -
Cheltuieli cu alte impozite,
635 228 - 228 -
taxe si vãrsãminte asimilate
Donatii si subventii
6582 600 - 600 -
acordate
Cheltuieli privind activele
6583 cedate si alte operatii de 1200 - 1200 -
capital
Cheltuieli de exploatare
6811 privind amortizarea 10 - 10 -
imobilizãrilor
Venituri din vânzarea
7583 activelor si alte operatii de - 1000 - 1000
capital
TOTAL 8808 8808 3228 3228

Bilanţ prescurtat la data de 30.06.2018

Nr. Sold la:

rd.
Denumirea elementului Începutul Sfârşitul
exerciţiului exerciţiului
financiar financiar
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE (ct. 201 + 203 + 01
205 + 2071 + 208 + 233 +234 -280 - 290 - 2933)
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE (ct. 211 + 212 + 213 + 02
214 + 223 + 224 + 231 + 232 - 281 - 291 - 2931)
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 03
(ct. 261 + 263 + 265 + 267* - 296*)
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 01 la 03) 04
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI (ct. 301 + 321 + 302 + 322 + 303 + 323 +/- 05
308 + 328 + 331 + 332 + 341 + 345 + 346 +/- 348 + 351 +
354 + 356 + 357 + 358 + 361 + 326 +/- 368 + 371 + 327 +/-
378 + 381 +/- 388 - 391 - 392 - 393 - 394 - 395 - 396 - 397 -
398 + 4091 - 4428)
 II. CREANŢE 06
(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai
mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare
element)
1190
(ct. 267* - 296* + 4092 + 411 + 413 + 418 + 425 + 4282 +
431** + 437** + 4382 + 441** + 4424 + 4428** + 444** +
445 + 446** + 447** + 4482 + 451** + 453** + 456** +
4582 + 461 + 473** - 491 - 495 - 496 + 5187)
III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT (ct. 501 + 505 + 07
506 + 508 + 5113 + 5114 - 591 - 595 - 596 - 598)
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 08
-1190
(ct. 5112 + 512 + 531 + 532 + 541 + 542)
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 05 la 08) 09
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 10
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE 11
ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
(ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 - 169 + 269 + 401 + 403 +
404 + 405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 +
4281 + 431*** + 437*** + 4381 + 441*** + 4423 +
4428*** + 444*** + 446*** + 447*** + 4481 + 451*** +
453*** + 455 + 456*** + 457 + 4581 + 462 + 473*** +
509 + 5186 + 519)
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE 12
NETE (rd. 09 + 10 - 11 - 19)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 13
(rd. 04 + 12)
G DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE 14
ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
(ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 - 169 + 269 + 401 + 403 +
404 + 405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 +
4281 + 431*** + 437*** + 4381 + 441*** + 4423 +
4428*** + 444*** + 446*** + 447*** + 4481 + 451*** +
453*** + 455 + 456*** + 4581 + 462 + 473*** + 509 +
5186 + 519)
H PROVIZIOANE (ct. 151) 15

I. VENITURI ÎN AVANS (rd. 17 + 18 + 21), din care: 16

Subvenţii pentru investiţii (ct. 475) 17
Venituri înregistrate în avans (ct. 472) - total 18
(rd. 19 + 20), din care:
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an 19
(ct. 472*)
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an 20
(ct. 472*)
Fondul comercial negativ (ct. 2075) 21
J. CAPITAL ŞI REZERVE
 I. CAPITAL (rd. 23 la 25), din care: 22
- capital subscris vărsat (ct. 1012) 23
- capital subscris nevărsat (ct. 1011) 24
- patrimoniul regiei (ct. 1015) 25
II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 26
III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) 27
IV. REZERVE (ct. 106) 28
Acţiuni proprii (ct. 109) 29
Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 30
141)
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 31
149)
V. PROFITUL SAU PIERDEREA SOLD C 32
REPORTAT(Ă) (ct. 117) SOLD D 33
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA SOLD C 34
EXERCIŢIULUI FINANCIAR (ct. 121) SOLD D 35
Repartizarea profitului (ct. 129) 36
CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd. 22 + 26 + 27 + 37
28 - 29 + 30 - 31 + 32 - 33 + 34 - 35 - 36)
Patrimoniul public (ct. 1016) 38
CAPITALURI - TOTAL (rd. 37 + 38) 39

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

la data de 31.07.2018

Denumirea indicatorilor Nr. Exerciţiul financiar

rd.
Precedent Curent
A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02 + 03 - 04 + 05 + 06) 01
Producţia vândută 02
(ct. 701 + 702+ 703 + 704 + 705 + 706 + 708)
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 04
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate din Registrul 05
general şi care mai au în derulare contracte de leasing (ct. 766*)
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 06
(ct. 7411)
2. Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie 07
(ct. 711 + 712)
Sold C
 Sold D 08
3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi 09
capitalizată (ct. 721 + 722)
4. Alte venituri din exploatare (ct. 758 + 7417 + 7815) 10 1000
- din care, venituri din fondul comercial negativ 11
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 12 1000
(rd. 01 + 07 - 08 + 09 + 10)
5 a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile (ct. 601 13
+ 602 - 7412)
Alte cheltuieli materiale (ct. 603 + 604 + 606 + 608) 14
b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă) 15
(ct. 605 - 7413)
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 16
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 17
6 Cheltuieli cu personalul (rd. 19 + 20), din care: 18
a) Salarii şi indemnizaţii 19
(ct. 641 + 642 + 643 + 644 - 7414)
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 20
(ct. 645 - 7415)
7 a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi 21
necorporale (rd. 22 - 23)
a.1) Cheltuieli (ct. 6811 + 6813) 22 10
a.2) Venituri (ct. 7813) 23
b) Ajustări de valoare privind activele circulante 24
(rd. 25 - 26)
b.1) Cheltuieli (ct. 654 + 6814) 25
b.2) Venituri (ct. 754 + 7814) 26
8 Alte cheltuieli de exploatare (rd. 28 la 31) 27
8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 28
(ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626
+ 627 + 628 - 7416)
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (ct. 29
635)
8.3. Alte cheltuieli (ct. 652 + 658) 30 1800
Cheltuieli cu dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile 31
radiate din Registrul general şi care mai au în derulare contracte de
leasing (ct. 666*)
Ajustări privind provizioanele (rd. 33 - 34) 32
- Cheltuieli (ct. 6812) 33
- Venituri (ct. 7812) 34
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL 35
(rd. 13 la 16 - 17 + 18 + 21 + 24 + 27 + 32)
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE: 1000
- Profit (rd. 12 - 35) 36
 - Pierdere (rd. 35 - 12) 37 -1000
9 Venituri din interese de participare (ct. 7611 + 7613) 38
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 39
10 Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din 40
activele imobilizate (ct. 763)
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 41
11 Venituri din dobânzi (ct. 766*) 42
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 43
Alte venituri financiare (ct. 762 + 764 + 765 + 767 + 768) 44
VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 38 + 40 + 42 + 44) 45
12 Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile 46
financiare deţinute ca active circulante
(rd. 47 - 48)
- Cheltuieli (ct. 686) 47
- Venituri (ct. 786) 48
13 Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666* - 7418) 49
- din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate 50
Alte cheltuieli financiare (ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668) 51
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 46 + 49 + 51) 52
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă):
- Profit (rd. 45 - 52) 53
- Pierdere (rd. 52 - 45) 54
14 PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă):
- Profit (rd. 12 + 45 - 35 - 52) 55 1000
- Pierdere (rd. 35 + 52 - 12 - 45) 56 -1000
15 Venituri extraordinare (ct. 771) 57
16 Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 58
17 PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA
EXTRAORDINARĂ:
- Profit (rd. 57 - 58) 59
- Pierdere (rd. 58 - 57) 60
VENITURI TOTALE (rd. 12 + 45 + 57) 61 1000
CHELTUIELI TOTALE (rd. 35 + 52 + 58) 62
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă):
- Profit (rd. 61 - 62) 63
- Pierdere (rd. 62 - 61) 64
18 Impozitul pe profit (ct. 691) 65
19 Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus 66
(ct. 698)
20 PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIŢIULUI
FINANCIAR:
- Profit (rd. 63 - 65 - 66) 67
- Pierdere 68
(rd. 64 + 65 + 66);
(rd. 65 + 66 - 63)

Capitolul 3: Analiza pieţei

autoturismelor comercializate de
firma Dacia Romania

3.1. Evoluţia pieţei autoturismelor comercializate

de firma Dacia Romania

Dacia surprinde din nou lumea auto, lansând la Salonul Auto de la Geneva un vehicul de
teren accesibil şi cu emisii reduse de CO2.
Dacia oferă maşini accesibile tuturor. Pe fiecare segment de piaţă pe care este prezent
(hatchback, berlină tricorp, break, furgonetă, pick-up, şi acum 4x4), Dacia propune vehicule
fiabile şi robuste la un raport preţ/prestaţii imbatabil.
Cu o gamă de 6 modele lansate în doar 6 ani, Dacia este o marcă în plină expansiune la
nivel mondial
Anul 2014 a fost al cincilea an consecutiv de creştere de peste 10%, fapt care a dus la
vânzări de peste 300 000 de unităţi, de la mai puţin de 100 000 de unităţi vândute în 2012.
În 2014 s-au vândut în lume 311 448 vehicule Dacia, în creştere cu 20,7% faţă de 2008.
De la lansarea modelului Logan în 2004, Dacia a vândut mai mult de 1 250 000 vehicule în lume.
 În România, Dacia are o cotă de piaţă de 28,9%, adică + 1,6 puncte faţă de 2018.
În ţările Magreb (Maroc şi Algeria), Dacia a deveni un actor important pe pieţele auto
locale. Vânzările în Maroc au atins 18 100 de unităţi (în creştere cu 21% faţă de 2018, în
condiţiile în care în acelaşi interval piaţa auto locală a scăzut cu 9,4%). În Algeria, Dacia a
comercializat 17 300 de unităţi în 2018 (în creştere cu 42% pe o piaţă în scădere cu 2,7%).
În Europa, Dacia a înregistrat în 20014o creştere a vânzărilor de 91 % până la nivelul de
214 292 unităţi (corespunzător unei cote de piaţă de 1,3%).
Principalele pieţe în 2014: Germania a devenit în 2009 prima piaţă de export, cu 84 875
unităţi vândute. Pe locul doi s-a situat Franţa, cu 66 531 unităţi, urmată de Italia, cu 21 754
vehicule.
În 2018, Dacia a avut o cotă de 2,13% pe piaţa germană, de 2,5% pe piaţa franceză şi de
0,93% pe piaţa italiană. În Franţa, Dacia a intrat în topul primelor 10 mărci.
În paralel cu creşterea vânzărilor şi cu diversificarea gamei sale, Dacia a început
dezvoltarea, în Europa Occidentală, a propriilor showroom-uri, separate de cele ale Renault (dar
sprijinindu-se totuşi pe reţeaua Renault).
Până în prezent au fost deschise 59 astfel de locaţii în Franţa, 20 în Germania şi 10 în
Belgia.

Principalele pieţe pentru Dacia în 2014

Ţară Unităţi
1 Germania 84 875
2 Franţa 66 531
3 România 41 862
4 Italia 21 754
5 Maroc 18 100
6 Algeria 17 300
7 Turcia 9 791
8 Spania 9 030
9 Belgia+Lux. 4 873
10 Austria 4 763

O fiabilitate recunoscută

O serie de studii independente făcute recent confirmă fiabilitatea vehiculelor Dacia:

marca Dacia a obţinut locul 3 în topul celor mai fiabile mărci din Europa, top făcut de revista
franceză UFC Que Choisir în urma chestionării a 26 000 de automobilişti, şi a fost cotată drept
prima marcă în Franţa de către Auto Plus. Fiabilitatea vehiculelor Dacia se sprijină pe expertiza
tehnică şi mecanică şi a grupului Renault şi este confirmată de garanţia acordată: 3 ani sau 100
000 km.
Piata auto a consemnat o scadere in primele 11 luni din 2018, insa Dacia ramane regina
marcilor de autoturisme din Romania, clasandu-se pe primul loc la numarul de unitati vandute,
fabricate si exportate.
Piata auto a scazut cu 8,1% in primele 11 luni, la 73.946 de unitati, la autoturisme fiind
inregistrat un declin de 7,2%, pana la 62.033 de unitati, potrivit datelor comunicate luni de APIA,
care noteaza ca in intervalul iulie-noiembrie vanzarile au fost pe plus, avand o crestere medie de
4,1%.
Vanzarile au avut o evolutie negativa si la nivel european la in perioada analizata, Franta
si Italia raportand scaderi de 6,9%, respectiv 7,7%, iar Germania un declin de 4,9%.
"In continuare, vanzarile pe piata din Romania sunt sustinute de achizitiile realizate de catre
persoanele juridice (74% din totalul volumelor la 11 luni). In ceea ce priveste situatia pe luna
noiembrie, raportul este si de aceasta data favorabil achizitiilor realizate de catre persoanele
juridice care reprezinta 81% din total, in ciuda functionarii Programului Rabla, care in ultimele
patru luni (iulie-octombrie), echilibrase intr-o oarecare masura situatia comparativ cu primele
luni ale anului", se arata in comunicatul APIA, publicat pe site.
Parctic, in noiembrie, s-a revenit la dezechilibrul inregistrat in primele luni ale anului,
cand acest raport era net in favoarea persoanelor juridice (peste 80%).
Mai mult, vanzarile de autoturisme din productia nationala au inregistrat in ultimele 5
luni cresteri importante fata de 2012, fapt ce face ca la 11 luni, acestea sa ajunga pe crestere
(+8,5%), comparativ cu vanzarile marcilor din import care raman in zona negativa (-12,7).
La autoturisme, topul pe marci dupa 11 luni din 2018 este condus de catre Dacia, cu
20.599 unitati vandute (33,2% din total), urmata de Volkswagen (6.927 unitati/11,2%), Skoda
(4.956 unitati/8%), Renault (3.661 unitati/5,9%), Ford (3.367unitati/5,4%), si Opel (2.546
unitati/4,1%).
Pe modele, Dacia Logan ramane pe primul loc, fiind urmata de Sandero, Duster, Skoda
Octavia si Volkswagen Golf.

Productia auto in primele 11 luni din 2014

 In primele 11 luni din 2014 au fost fabricate 368.039 de autovehicule in Romania,
consemnand o crestere de 19,5% comparativ cu aceeasi perioada din 2018. Aceasta cifra se
datoreaza in exclusivitate productiei de autoturisme, arata APIA.
Volumele cele mai mari le-au inregistrat Dacia Duster (111.039 unitati), urmata de Dacia
Sandero (108.379 unitati), Dacia Logan (71.955 unitati) si Ford B-MAX (65.590 unitati).

Autoturisme la export

La un volum de 335.289 unitati exportate in aceste 11 luni, inregistram si la acest capitol

o crestere semnificativa in 2018 (+8,5%), comparativ cu aceeasi perioada din anul trecut.
Cresterea se datoreaza in exclusivitate autoturismelor, care inregistreaza un plus de 12,1%.
Cel mai exportat model in cele 11 luni de pana acum a fost Dacia Duster (113.225 unitati), urmat
de Sandero (105.245 unitati) si Ford B-MAX (65.435 unitati).
In plus, aproximativ 91% din productia nationala a fost exportata, fapt ce face ca
industria auto sa contribuie in continuare, in mod semnificativ, la reducerea deficitului comercial
al Romaniei.
"Este de asteptat ca luna decembrie sa se incadreze in evolutia ultimelor luni, fapt ce va
face ca in final, pe intreg anul 2018, sa se inregistreze o scadere generala a vanzarilor totale de
autovehicule (autoturisme, vehicule comerciale usoare si grele) situata intre 7% si 8%", au
concluzionat cei de la APIA.
Piata auto din Romania a inregistrat al doilea cel mai mare declin din Uniunea
Europeana, in luna octombrie, insa inmatricularile Dacia au urcat vertiginos pe batranul
continent.
Vanzarile de masini noi in tara noastra s-au contractat cu 17,5% luna trecut, comparativ
cu perioada corespunzatoare a anului trecut, la circa 5.600 unitati, fiind cea mai proasta evolutie
din comunitatea europeana, cu exceptia Ciprului, unde livrarile de masini au coborat cu 34,1% in
octombrie, de la 725 la 524 unitati, conform datelor Asociatiei Constructorilor Europeni de
Automobile (ACEA).
In schimb, numarul inamtricularilor din Ungaria a urcat cu 26,7%, la 5.100 unitati,
Polonia cu 19,3%, la 26.300 masin, Bulgaria cu 11,6%, la 1.687 unitati.
In Cehia vanzarile au scazut cu 3,9%, la 15.300 unitati, iar in Slovenia si Slovacia au
crescut cu 23,1%, respectiv 37,6%.
 Per total, piata auto europeana a crescut cu 4,7% in perioada analizata, de la 959.800 la
1,004 milioane unitati.
In primele 10 luni ale anului, piata romaneasca a scazut cu 16,5%, de la 55.900 la 46.700
unitati, singurele tari unde au fost consemnate declinuri mai abrupte fiind Cipru (-38,5%, la
5.900 unitati) si Olanda (-25,4%, la 338.600 automobile).
Livrarile la nivelul UE au coborat cu 3,1% de la inceputul acestui an, de la 10,327
milioane la 10 milioane unitati.

Cum s-a descurcat Dacia

Dacia a avut in UE o crestere a vanzarilor de 16,4%, pana la 24.987 unitati, in octombrie,

in timp ce Renault a urcat cu 14%.
Un avans considerabil au inregistrat si Volkswagen Group (+5,7%), General Motors
Group (6,2%) si 16,5% pentru Toyota Group. In schimb, vanzarile PSA Peugeot Citroen si Ford
au scazut cu 0,7%, respectiv, cu 0,2%.
In primele 10 luni din 2014 au fost inmatriculate, in total, 240.488 autoturisme Dacia in
cele 29 de state europene, in crestere cu 19,8% fata de perioada similara din 2018, cand
inmatricularile s-au situat la 200.805 unitati.
Insa nu la fel de bine stau marii constructori europeni, astfel ca vanzarile grupului
Volkswagen au scazut cu 2,8%, ale PSA Peugeot Citroen cu 10,3%, ale General Motors Group cu
5,5%, ale Ford cu 5,2%.
Pe de alta parte, cresteri s-au inregistrat la Renault Grup, (1,5%), Mazda (16,3%),
Daimler (5%) si BMW Group (0,3%)

Inmatricularile de autoturisme Dacia noi in Germania au stanat in primele 11 luni ale

anului, la 41.886 unitati, in timp ce piata germana a inregistrat un declin de 4,9%, la 2,74
milioane de masini.
Cota de piata a Dacia s-a situat la 1,5% in primele 11 luni, potrivit datelor prezentate de
oficiul german pentru inmatriculari auto, scrie Mediafax.
Inmatricularile sub marca Renault, detinuta de grupul francez cu acelasi nume, au scazut
cu 8,2%, la 90.403 autoturisme. Grupul este prezent in Germania atat cu marca Renault, cat si cu
Dacia.
 Dintre cele 33 de marci analizate, doar zece au inregistrat cresteri in primele 11 luni.
Vanzarile Volkswagen, liderul pietei cu o cota de aproape 22%, au scazut cu 6,6%, la 593.092
unitati.
In octombrie, inmatricularile Dacia au scazut cu 7,8%, la 3.455 de autoturisme,
reprezentand o cota de piata de 1,4%. Vanzarile totale din Germania au inregistrat un declin de
2%, la 254.652 de masini.
Vanzarile marcii Renault au scazut cu 7,1%, la 9.053 de unitati, iar cele ale Volkswagen
au crescut cu 1,8%, la 60.638 de masini. Dinte cele 33 de marci pentru care au fost prezentate
date, 13 au consemnat o evolutie pozitiva a inmatricularilor, iar restul declin.
Inmatricularile de autoturisme Dacia noi in Franta au inregistrat in luna noiembrie cea
mai mare crestere in randul marcilor cu vanzari de volum, iar in primele 11 luni au consemnat a
doua rata de crestere, dupa Fiat, in timp ce piata franceza a scazut in ambele intevale analizate.
Astfel, inmatricularile Dacia au urcat cu 18%, la 7.315 unitati, in luna noiembrie, in timp
ce piata franceza a consemnat un declin de 4,4%, la 138.298 unitati, potrivit datelor publicate
luni de Comitetul Constructorilor Francezi de Automobile.
In primele 11 luni, vanzarile de autoturisme Dacia in Franta au crescut cu 8,4%, la 79.865
autoturisme. In aceeasi perioada, piata franceza a scazut cu 7,1%, la 1,61 milioane de masini.
Vanzarile Dacia la nivel global au crescut anul trecut cu 4,8% fata de 2018, la 359.822
autovehicule, din care putin peste 6% au fost comercializate in Romania, unde compania s-a
mentinut totusi lider, iar cele mai mari piete de desfacere au ramas Franta (23,4%), Germania
(13%), Algeria, Turcia si Italia.
Franta a dominat in 2014 topul vanzarilor Dacia pe tari, cu 84.522 unitati comercializate,
urmata de Germania, cu 46.590 unitati si de Algeria, cu 41.710 vehicule. Topul vanzarilor
externe este continuat de Turcia - 28.964 autovehicule, Italia - 26.832 si Spania - 17.847.
3.2. Micromediul, macromediul, analiza SWOT ale
firmei Dacia Romania

Evaluarea mediului de marketing reflecta rezultatele obţinute de Dacia Group Renault,avându-se în

vedere cele două componente de bază ale acesteia: mediul intern şi mediul extern.
Mediul extern sau mediul de marketing are două componente:
1.Micromediul,format din:
 furnizorii de factori de producţie :de materii prime şi materiale consumabile utilizateîn procesul de
fabricaţie.
 furnizorii forţei de muncă: instituţiile de învăţământ,
 prestatorii de servicii : firmele de transport, de comerţ, băncile, agenţiile de publicitatela care firma Dacia
apelează.
 clientela, se împarte în :conusmatorii finali, agenţii publice, firme distribuitoare.
 firmele concurente, concurenta Dacia este reprezentată în România şi pe plan europeande firme precum :
Fiat, Ford, Hyundai,
 intermediarii .- organismele publice.
2.Macromediul cuprinde:
 mediul tehnologic: gradul de dezvoltare ştiinţifică şi tehnologică.
 mediul economic: cadrul general economic, politica fiscală, nivelul investiţiilor.
 mediul politico-juridic: cadrul general politic şi reglementările în vigoare cu privire lamediul generic al
afacerii.-
 mediul educaţional : are în vedere gradul de instruire generală a populaţiei, nivelul profesional al
acesteia.
 socio-cultural : structura claselor sociale, mobilitatea acestora, trecutul istoric şirelaţiile interpersonale.-
 mediul demografic: resursele umane disponibile în societate.-
 mediul ecologic: natura, clima etc.
3. Mediul intern companiei Dacia:
 conducerea superioara
 organizarea interna (organigrama)
  resursele materiale,financiare, umane
 mixul de marketing : pret, produs, plasament, promovare
Puncte tari:
 prima marca autohtona de automobile;
 popularitate crescută: număr foarte mare de client familiarizaţi cu produsele Dacia;
 produse percepute foarte bine de către clientelă;
 gama de maşini lowcost
 Dacia beneficiază de reprezentanta în aproape toate oraşele ţării, fiind astfel mai aproape declienţi;
 cultura şi structura organizaţionala bună;
 satisfacerea în condiţii de maximă eficientă a nevoilor consumatorilor;
 calitatea şi siguranţă procedeului de fabricaţie;
 gamă foarte diversificata de automobile;
 înalta pregătire a personalului;
 management adecvat şi modern;
 strategii de marketing puternice;
 segmentare concentrate: Dacia poziţionează şi ţinteşte în tot mai multe ţări, aceasta şi datorităfuziunii
dintre Dacia şi Renault;
 Dacia este în pas cu timpul, face totul pentru a răspunde aşteptărilor clienţilor săi oferindautomobile
moderne, care răspund nevoilor de mobilitate ale timpului nostru.

Puncte slabe:
 lipsa inovaţiei în ceea ce priveşte accesoriile maşinilor;
 dotările opţionale sunt minime în comparaţie cu ale celorlalţi producători;
 unele costuri foarte ridicate (de ex. costuri mari de instruire (training) a personalului);

Oportunitati:
 achiziţionarea de către statul român a numeroase vehicule destinate în special serviciului public;
 inaintarea programului rabla prin care scade preţul vehiculelor;
 oportunităţi pentru deschiderea de sedii Dacia pe întreg teritoriul ţării;
  extinderea pe pieţele internaţionale;

Ameninţări
 recesiunea din perioada actuală, cu toate implicaţiile ei, în principal scăderea cererii;
 modificări în preferinţele şi nevoile consumatorilor;
 creşterea presiunilor salariale;
 modificarea rapidă a preţurilor materiilor brute (cauciuc, oţel, combustibil);
 introducerea tazei de poluare obligatorii creşte preţul vehiculelor Dacia;-fluctuatiile cursului euro;

3.3. Mixul de marketing al firmei

1.Produs

Varietate-Dacia propune o varietate de produse, adaptate la nevoile şi cerinţele consumatorilor, pornind

de la Dacia Logan-un vehicul spaţios, continuând cu Dacia Logan MCV-un vehicul extremde
generos din punct de vedere al spaţiului, dacia Duster-primul vehicul de teren până la utilitarelePick-up şi dacia
Logan Van.
Calitate-calitatea produselor este garantată de către grupul Dacia-Renault; plasticul este solid,asamblarea
este, de asemenea, foarte bine realizată limitând astfel zgomotele, protecţia părţilor mecanice şi a sasiului nu este
perfectă dar bună, caroseria nu prezintă nici un defect al aspectului iar aliniamentele sunt regulate.
Design-designul vehiculelor Dacia este unul atrăgător, modern caracterizat totodată de simplitate
şiconfort, reuşind astfel să atragă o mare categorie de consumatori;
Caracteristici-vehiculele Dacia au la baza pachet standard de opţiuni(între care airbag frontal,abs,Scaune
faţă cu reglaj longitudinal şi reglaj al spătarului,antidemaraj electronic,etc.),la care clienţii pot adăuga dotările
opţionale(între care:aer condiţionat,vopsea metalizata,airbaguri laterale,geamurielectrice spate etc.)
De asemenea acestea beneficiază de motorizări diesel sau benzina.
Marca- Marca Dacia a evoluat mult în ultimii zece ani, devenind un adevărat fenomen în lumea autola
nivel mondial.Brandul este cunoscut atâta în Europa cât şi în afara graniţelor continentuluiajungând până în
Australia şi Africa.
 Dimensiuni-Vehiculele Dacia sunt maşini extrem de spaţioase un exemplu în acest sens fiindmodelul
Dacia Logan care este o adevărată maşină de familie, măsurând:4,26 m lungime1,70 m lăţime1,5 m înălţime2,63
m ampatament.Dacia Logan are un interior foarte spaţios, iar pasagerii din spate au loc suficient pentru
genunchi.Fiind o maşină de familie, portbagajul are un volum remarcabil, de peste 500 litri.
Servicii-Grupul dacia oferă asistenţă post-vanzare(depanare pe loc sau tractare) precum şi servicii
dementenanţa în service-urile autorizate Dacia.De asemenea clienţii pot apela la cel mai apropiat dealer Dacia
pentru orice nelămurire legate de produsele Dacia.
Garantii- 3 ani sau 100 000 kilometri pentru vehiculele comercializate persoanelor fizice precum
şi persoanelor juridice.Garanţia anticoroziune este de 6 ani, începând de la data livrării vehiculului către
primul proprietar,iargaranţia la vopsea este de 3 ani fără limită de kilometri.Poţi opta de asemenea
pentru una dintre cele patru oferte Dacia Extenso:
•12 luni dar nu mai mult de 100.000 km
•12 luni dar nu mai mult de 200.000 km
•24 luni dar nu mai mult de 100.000 km
•24 luni dar nu mai mult de 200.000 km

2.Preţ

Preţ de catalog-Dacia oferă gamă largă de tehnologii testate, o fiabilitate excepţională şi ocombinaţie
de neegalat între spaţiu interior şi dotări, toate la un preţ imbatabil.Astfel,Dacia Loganare preţ de pornire de la 5900
de euro(toate taxele incluse),în timp ce noul model SUV Dacia Duster atrage prin preţul foarte scăzut,fiind cel mai
ieftin vehicul din lume din categoria SUV(preţ de pornire 10.500 euro,toate taxele incluse).
Dacia se adreseaza unui public numeros astfel incat au pus la dispozitia clientelei mai multe solutiide
finantare intre care: - creditul prin RCI Finanţare România şi BRD Groupe Societe Generale,oferind următoarele
avantaje:
•Dobândă fixă pentru toată perioada contractului, atât pentru creditele în euro cât şi pentrucele în lei
•Răspuns imediat la solicitarea ta de credit direct la agentul autorizat Dacia.
•Un singur drum la bancă pentru depunerea dosarului.
•Avans 0% pentru toate modelele Dacia.
•Perioadă de creditare până la 10 ani.
-servicii RCI Leasing România IFN,oferind urmatoarele avantaje:
•Poţi beneficia de promoţiile de finanţare în desfăşurare la momentul solicitării finanţării;
•Poţi să-ţi planifici bugetul deoarece dobânda de leasing este fixă pe toată perioadacontractului;
•Beneficiezi de un avans redus, minim 15%, iar moneda de finanţare este euro;
•Perioadele de finanţare sunt mari, de maxim 5 ani pentru PJ şi 7 ani pentru PF şi PFA.
•Obţii finanţarea la sediul agenţilor autorizaţi Dacia;
•Primeşti răspuns pe loc la cererea de finanţare (maxim 30 de minute).
•Obtii finantarea dacă eşti persoană fizică, persoană fizică autorizată sau persoană juridică;
•Poţi achita valoarea reziduală la sfârşitul contractului sau o poţi include în rate;
•Poţi negocia oferta primită în funcţie de valoarea finanţată şi de bonitate

3.Plasament

Acoperire-Dacia beneficiază de reprezentanta în aproximativ toate judeţele ţării,sediile acesteiadepăşind

însă şi graniţele ţării.Astfel la dispoziţia clientelei se afla sedii,dealeri autorizaţi.
Transport-:prin intermediul firmei Gefco,Dacia îşi livrează produsele în Italia(transport rutier),întrecele 2
firme existând un amplu sistem informaţional prin care beneficiarul să ştie dacă autoturismeleau fost ridicate, se
afla pe platforma Gefco din Italia sau au fost livrate către dealeri.
De asemenea Dacia este partenerul firmei de transport vehicule “Kefalonia”.Astfel până în luna
noiembrie a anului 2009 Dacia şi-a livrat produsele în afara ţării cu ajutorultrailer-elor,din această lună fiind
valabilă şi opţiunea CFR Marfa prin care Dacia exporta produse în Germania.Primul tren a fost încărcat cu 220 de
automobile şi a ajuns la destinaţie după 17 ore, mai puţin cu opt ore fata durata preconizată, de 25 de ore,
potrivit companiei.
În ceea ce priveşte livrarea produselor în interiorul ţării,clienţii le pot achiziţiona direct de ladealerii cu care
au încheiat contractele de vânzare-cumpărare.În general livrarea produsului dureazăîntre minim 1 săptămâna şi
maxim 3.

4.Promovare

Canale de comunicare-Pentru o campanie completă, Dacia va folosi un mix de comunicare ce vacuprinde:

a)Evenimente specifice
b)Presa (scrisă, TV şi radio)
c)Internet
d)Marketing viral
e)Marketing neconvenţioanal
f)Jocuri şi concursuri on-line
g) Forumuri

Publicitate: reclame,spoturi tv,clipuri de promovare

Promovare directă: Dacia promovează produsele brandului în mod direct cu ajutorul saloanelor auto.
Astfel, Dacia a declanşat odată cu lansarea noului Duster o adevărată campanie de promovareîn cadrul Salonului
AUto de la Geneva.
Spre exemplu, dacă majoritatea constructorilor auto au ales banalele reclame outdoor în zonaSalonului
Auto, Dacia a amplasat o machetă pneumatică cu Duster, de peste 10 metri înălţime şiaproape 20 de metri
lungime.
În cadrul Standului Dacia, dacă în prima zi se regăsea un singur Duster, cel de prezentare,alături de
versiunea supersport din campionatul Andros, condus de Alain Prost, Ulterior au fostadăugate cinci modele
Duster, un Logan MCV, un Sandero şi un Sandero Stepway, adică cele maiimportante modele cu vânzările cele
mai ridicate.
Relaţii cu publicul:clienţii noştri ne oferă cea mai bună promovare,fiind extrem de mulţumiţi deserviciile
noastre,rămânând clienţi fideli şi încurajându-i şi pe alţii să ne aleagă tot pe noi.

3.4. Strategia de piaţă a firmei

1.Strategia repozitionarii pe piaţă

Un alt element al strategiei Dacia este identitatea vizuală, reprezentata printr-un nou logo. Noua sigla
Dacia face parte din strategia de repoziţionare pe piaţa prin atragerea clienţilor tineri
şiactivi.Potrivit lui Jaques Daniel,”imaginea Dacia se vrea una mai tânără, mai modernă,astfel încât seîncearcă
întinerirea clienţilor care au nevoie de mobilitate.
 2.Strategia ecologică pentru Dacia

Lansarea Logan GPL se înscrie în strategia Dacia de a lansa noi produse moderne şi fiabile,acordând o
atenţie deosebită protecţiei mediului înconjurător.Astfel noile modele Dacia Logan GPLşi Dacia Logan MCV
GPL se caracterizează prin economisire,calitate,fiabilitate,siguranţă; sunt deasemenea mai puţin poluante datorită
îmbunătăţirilor ecologice.
3.Strategia anti-criză pentru Dacia

Strategia producătorului autohton de automobile pentru contracarera efectelor crizei se bazează pe

două axe majore, prima dintre acestea fiind responsabilitatea directă a constructorului, iar cea de a
doua fiind responsabilitatea autorităţilor publice din România.
Potrivit fostului director general al Dacia Francois Fourmont, în privinţa datoriei companiei,aceasta se
împarte la rândul său pe trei nivele strategice:
•Produsele.În această privinţă, compania beneficiază de o gamă foarte tânără de vehiculeceea ce-i permite
prezenta nu doar pe piaţa internă ci şi la export. Fourmont a explicat acestlucru prin faptul că în cursul acestui an
trei sferturi din producţie vor merge la export faţă dedouă treimi anul trecut.
•Obiectivul de extindere pe noi pieţe, cu ajutorul unor produse şi motorizări noi astfel încâtautovehiculele Dacia
să fie comercializate în peste 60 de pieţe internaţionale.
•Creşterea calităţii produselor realizate de Dacia prin ceea ce înseamnă calitatea efectivă amaşinilor, prestaţia
acestora şi preţul oferit.
Pe de altă parte, directorul general al Dacia a precizat că pentru relansarea pieţei auto dinRomânia este
nevoie de:
•Limitarea importurilor de vehicule second hand
•Un program Rabla mai accesibil
•Mărirea accesibilităţii creditelor auto

4. Strategia promovării

Grupul Dacia-renault şi-a propus promovarea noului model dacia Duster cu ajutorul pilotuluiAlain Prost.
Renault a asociat imaginea lui Alain Prost cu Dacia Duster prin intermediulcampionatului Trophee Andros, pilotul
francez fiind astfel primul care conduce un Duster.
 5.”Vocea-clientului”

Acest departament special de relaţii publice are rolul de a realiza comunicarea firmei cu clienţii, dar în
sens invers, de la consumatori către firmă, având misiunea de a afla ce vrea piaţă.

3.5. Tendineţe de piaţă

Principalul obiectiv al grupului Renault este de a tranforma Dacia într-o marcă recunoscută pe plan
internaţional pentru modernitatea şi accesibilitatea produselor sale.În 2010,întreprinderea
îşi propune să producă 500.000 de autoturisme marca Dacia ,dintre care 200.000 în România ,iar
restulîn alte centre de producţie din străinătate.Proiectele de viitor cuprind în primul rând ameliorareacalităţii şi
reducerea costurilor ,modernizarea şi internaţionalizarea reţelei de furnizori romani şi nuîn ultimul rând ,extinderea
la scara internaţională a reţelei de concesionari,în vederea asigurării celor mai mici costuri de producţie.
Totodată,Dacia a început producţia de automobile Logan şi Sandero echipate cu transmisieautomată cu
cinci trepte, pentru statele arabe din Golful Persic, a declarat Francois Fourmont. "Amînceput deja să producem şi
să livrăm maşini pentru statele arabe. Nu am decis deocamdată, saumai precis, decizia a fost de a nu comercializa
maşini cu acest tip de cutii de viteze în afara statelor din Golf ", a spus Fourmont. El a adăugat că pe pieţele din
Golf 80-90 la sută dintre maşinile vândutesunt echipate cu cutii de viteze automate. "
Practic nu vinzi dacă nu ai aşa ceva în ofertă. În România şi la nivelul Europei procentajul de
maşini cu cutii de viteze automate este foarte mic",aexplicat şeful Dacia.Potrivit acestuia, modelele
echipate cu transmisii automate, cu cinci trepte, suntLogan şi Sandero.
Dacia a mărit cadenţa de producţie la 1.200 maşini/zi şi se axează pe piaţa din Germania,unde a ajuns să
livreze 3.500 de maşini/săptămână, a declarat directorul general al companiei Dacia.În Germania se derulează un
program de casare a maşinilor vechi, pentru un număr total de 60.000de maşini, iar în acest context cererile pentru
maşini Dacia au sporit semnificativ, fiind înregistratecirca 30.000 de unităţi.
În ceea ce priveşte noul SUV Duster ,întreprinderea a anunţat că producţia va creşte cuaproximativ 75%
până la 460 de maşini/zi faţă de 260, cât se înregistrează în prezent. Pentrudezvoltarea proiectului Duster,
compania româno-franceză şi-a propus o investiţie de 73 de milioanede euro în 2010, în timp ce producţia zilnică a
modelelor Dacia este de aproape 1.370 de unităţi.

În aprilie anul curent,după o vizită la uzina Dacia premierul României afirmă:

 “Pentru România, Dacia Renault este o investiţie strategică atât prin conţinut, cât şi
prinlocurile de muncă pe care le crează pentru români. Dorim în continuare ca Dacia Renault Piteşti să fie a
doua unitate reprezentativă a Renault-ului după Franţa. Este un obiectiv major pe care
ni-l propunem că România să fie partenerul strategic ca importanţă imediată după ce face
Renault-ul în Franţa.”
 Bibliografie

 Balaure Vasile : Marketing,Editura Uranus,Bucureşti 2000

 Meghisan Gheorghe,Nistorescu Tudor : Bazele marketing-ului,Editura

Economică Bucureşti 1999

 Nicolescu Ovidiu : Management,Editura Economică Bucureşti 1996

 Erwin Hutira, Emil Calin-Dinga :Teorie Economică Generală, Editura

Hyperion XXI Bucureşti 1994