INSTALAŢII DE GUVERNARE

Instalaţiile de guvernare au rolul de a asigura respectarea

drumului impus navei, prin aplicarea la comandã a unor momente
verticale de rotire, care acţioneazã simultan cu forţa axialã de propulsie.
Componenţa: - element de comandã (timonã);
- transmisie de comandã;
- maşina de forţã;
- transmisie de forţã;
- elemente de execuţie ( cârmele)

Condiţii:

- sã asigure forţa lateralã necesarã giraţiei navei şi sã menţinã

valoarea ei pânã la urmãtoarea comandã;
- valoarea forţei laterale trebuie sã fie obţinutã într-un anumit timp
impus;
- la organul de comandã trebuie sã fie asigurat controlul elementului
de execuţie;
- în transmisia de forţã trebuie prevãzutã posibilitatea limitãrii forţei
laterale, pentru a nu distruge organele transmisiei;
- sã aibã siguranţã mare în funcţionare, realizatã şi prin existenţa unei
acţionari de avarie.

Forţa lateralã necesarã guvernãrii navei pe traiectoria doritã se

realizeazã cu ajutorul urmãtoarelor tipuri de organe de guvernare:
- organe de guvernare pasivã, care realizeazã forţa lateralã
necesarã guvernãrii folosind curentul de apã întâlnit de nava în
deplasare;
- organe de guvernare activã, care realizeazã forţa lateralã
necesarã guvernãrii prin transformarea energiei mecanice pe care o
primesc direct şi special pentru guvernare.
Dupã forma profilului, cârmele sunt: - plane;
- profilate.

1
 Fig. 1.

In fig. 1 este sunt reprezentate forţele care acţioneazã asupra

unui profil
atacat de un curent de fluid cu viteza v.
a - distanţa dintre axa arborelui şi bordul de atac;
ξ1- distanţa dintre centrul de presiune şi bordul de atac.

La deplasarea cârmei în apã, toate forţele hidrodinamice

care acţioneazã asupra ei pot fi reduse la o rezultanta P, aplicatã
în centrul de presiune.

Rezultanta se poate descompune în:

- Portanta Py
- Rezistenţa la înaintare Px
- Forţa normalã Pn
- Forţa tangenţialã Pt

Momentul la arborele cârmei: Mah=Pn(ξ1-a)

Fig. 2
Cârma pasivã (Fig.2)

Cârma pasivã reprezintã o suprafaţa portantã înclinabilã, cu

profil simetric.

ρ wv 2
Py = C y S c
Conform teoremei lui Kutta-Jukovschi 2

2
 ρw
Unde: Cy- coeficient de portantã, S c - suprafaţa portanta, -
densitatea apei.
Fig.3 ne aratã variaţia coeficientului Cy în funcţie de unghiul de

înclinare α .

Fig. 3

Forţa lateralã depinde de viteza navei. Când se navigã la

vitezã micã eficienţa cârmei este redusã.

Cârma activã (Fig.4)

Cârma activã reprezintã un profil simetric, înclinabil în

jurul unui ax vertical, plasat în P.D., în pupa, profil la al cãrui
bord de fugã este ataşat un propulsor suplimentar

Fig. 4

Momentul de giraţie:
ρ wv 2 L L
M g = M c + M s = C y Sc ⋅ + Ts sin α
2 2 2
Pentru α =0
Mg = Ms = 0

3
 Guvernarea activã a navei se poate realiza şi prin
orientarea împingerii propulsorului principal.

Instalaţiile de guvernare activa cu jet transversal dispun de

un tunel transversal, plasat în extremitãţile navei (sau numai în
prova) THRUSTER, în care este montat un rotor axial (Fig. 5).

Fig. 5

Schema bloc a instalaţiei de guvernare

Dupã modelul de executare a comenzii date de la timonã,

instalaţiile de guvernare se pot realiza cu comanda în circuit
deschis (fig.6) sau cu legãtura inversã (fig.7).
Instalaţie de comandã cu circuit deschis:
1. Timona;
2. Transmisie de comandã;
3. Maşina de cârma (amplificatorul);
4. Transmisia de forţa;
5. Cârma (elementul de execuţie);
6. Transmisia de control;
7. Axiometru (indicator al unghiului de bandare a cârmei)

Fig. 6

Instalaţie de comandã cu legãturã inversã:

1. Timona;
2. Elementul comparator;
3. Maşina de cârmã;

4
 4. Organul de execuţie (cârma);
5. Transmisia de comandã;
6. Transmisia de forţã;
7. Legãtura inversã (reacţia);
8. Transmisia de control;
9. Axiometru.

Fig. 7
Prin transmisia de comanda 5, care poate fi mecanicã, hidraulicã
sau electricã, timonierul comanda unghiul de bandare αi. Prin rotirea
timonei la unghiul dorit, aceasta mãrime de intrare αI este pãstratã în
forma ei iniţialã sau este transformatã într-o altã mãrime mecanicã (ex:
deplasare liniarã), electricã (ex: intensitate sau tensiune) sau hidraulicã
(ex: presiune), cu care va opera elementul comparator 2. La acelaşi
element comparator este racordatã şi legãtura inversã 7, ce transmite
informaţia de poziţie a unghiului de bandare a cârmei care constituie
mãrimea de ieşire αe, pe care legãtura inversã trebuie s-o furnizeze într-
o formã de energie de aceeaşi naturã (mecanicã, electricã sau
hidraulicã) pentru a putea calcula diferenţa αI-αe. Elementul
comparator 2 permite transmiterea comenzii spre maşina de cârma 3
atât timp cât αI-αe ≠ 0, anulând-o atunci când s-a ajuns la αI-αe = 0.
Cârma se opreşte la unghiul de bandare comandat αI, fãrã intervenţia
suplimentarã a timonierului.

Acţionarea instalaţiilor de guvernare poate fi:

„ n manualã;
„ n electromecanicã;
„ n electrohidraulicã.

În cazul acţionãrii manuale, lipsesc transmisia de comandã şi

maşina de cârma, între timona de comanda şi cârma existând doar o

5
transmisie de forţa, care poate fi mecanicã, prin troţe, lanţuri sau
elemente rigide (pârghii, tije) sau hidrostaticã, cu hidromotor acţionat
direct de la timonã.
Datoritã simplitãţii sale, aceastã acţionare este utilizatã şi ca
sistem de avarie pentru guvernarea navelor mari.

Condiţii impuse maşinii de cârmã:

- pornirea maşinii de cârmã trebuie sã se realizeze cu ajutorul

timonei, indiferent de poziţia cârmei;
- maşina de cârma trebuie sã fie ireversibilã, pentru a permite
deplasarea cârmei în cele douã borduri;
- cârma trebuie sã se roteascã în acelaşi sens cu timona;
- la oprirea timonei trebuie sã se opreascã şi maşina cârmei şi, în
acelaşi timp, trebuie sã înceteze deplasarea cârmei;
- în poziţiile extreme, corespunzãtoare unghiurilor maxime de
bandare, maşina de cârma trebuie sã se opreascã automat;
- maşina de cârma trebuie sã poatã fi comandatã din mai multe
locuri, sã funcţioneze silenţios şi sã aibã siguranţa mare în funcţionare.

Notând cu:
i- i- raportul de transmisie total;
Ma momentul la arborele cârmei;
Mm momentul la arborele maşinii de cârmã;

Vom avea:
Mm = Ma / η ⋅i

unde: η - randamentul total al transmisiei.

η=0,5…0,7 acţionãri manuale.
η=0,35…0,45 acţionãri electromecanice.
ªtiind cã viteza unghiularã are expresia:

2πna
ω=
60 ,
60ω
na =
rezultã turaţia arborelui cârmei : 2π . Notând cu
αmax - unghiul total de bandare;

6
 τ t - timpul total de bandare;

vom avea:

2α max π
ω= ⋅ rad / s
τ 180 ,

α max
na =
3τ . Notând cu i raportul de transmisie:
3τ ⋅ nm
i = nm / na =
α max , atunci
α max ⋅ M a
Mm =
3ητ ⋅ nm .

2α max M a π
Na = M a ⋅ω = ⋅
Puterea necesarã la arborele cârmei: τ 180 ,

iar puterea la arborele maşinii de cârmã: N m = N a / η

Instalaţiile de guvernare cu acţionare electrohidraulicã

sunt de douã feluri: - cu hidromotoare liniare;

- - cu hidromotoare oscilante.
- -
Avantajele acestor instalaţii:
„ n simplitatea construcţiei
„ n gabarit redus
„ n automatizare facilã
„ n transmit momente mult mai mari

Se utilizeazã pompe hidrostatice cu pistoane axiale şi radiale cu

debit variabil acţionate de electromotoare c.a., fãrã inversare de sens.
Transmisiile de comandã acţioneazã excentricitatea pompei cu
debit variabil. Ele pot fi: mecanice, electromecanice, hidrostatice.

7
 Fig.8. Transmisie de comandã mecanicã

Piesa de comandã C - piuliţa pe un şurub conducãtor antrenat

mecanic de la timonã. Piesa C este legatã de tija de comandã a
excentricitãţii, care fiind racordatã la hidromotorul cuplat pe arborele
cârmei, provoacã rotirea acestuia dupã legea
C=f (α).

C max → α max
C=0→α=0
C max → α max

Transmisie de comandã electromecanicã (Fig.9)

1. 1. Timona;
2. 2. Selsin de comandã;
3. 3. Selsin de urmãrire;
4. 4. Electromotor de acţionare a transmisiei de comandã;
5. 5. Angrenaj de legãtura inversã.

ϕI - ϕe ≠ 0 electromotorul antreneazã piesa de comandã C.

8
 Fig.9.

Maşini de cârma cu hidromotor liniar (Fig. 10)

Sunt realizate cu ajutorul unor perechi de hidromotoare liniare

cu simplu efect, cu axe orizontale, care acţioneazã asupra echei de
cârmã prin intermediul unor pietre de culisa.

Fig.10.
1. Piston;
2. Cilindru;
3. Eche;
4. Piatra de culisa;
5. Pompa cu debit variabil;
6. Electromotor de acţionare;
7. Bara de comandã;
8. Cârma;
9. Conducte hidrostatice;

9
 10. Bara legãturii inverse;
11. Tija de comandã a pompei.
c - element de comandã

Elementul c primeşte comandã de la timonã, deplasându-se în c1,

efectuând cursa c (α).
Articulaţia d, ajunge în d1- se realizeazã la pompa excentricitatea e=dd1.
Pompa cu debit variabil debiteazã în ramura Bb, alimentând
hidromotorul din Bb; cel din Tb refulând.
Echea se roteşte în sensul ceasului, deplasând b în b1 şi d1 ajunge
în d. Atunci e=0. Cârma se opreşte.

Maşini de cârma cu hidromotor oscilant (Fig. 11)

Fig.11.

Hidromotor cu 2….4 perechi de paleţi rigizi încastraţi pe rotor şi

stator.

1. Hidromotor oscilant;
2. Pompa cu debit variabil cu pistonaşe radiale;
3. Pompa liniarã de reacţie;
4. Pompa liniarã a transmisiei de comandã;
5. Transmisie mecanicã de comandã cu cremalierã;
6. Armãtura de avarie;
7. Timona;
8. Hidromotor liniar al transmisiei de comandã.

10
 Armãturile de avarie 6 rãmân închise la regimul normal de
acţionare electrohidrostaticã şi se deschid manual în regim de avarie,
când acţionarea instalaţiei se face manual, pompa liniarã 4 devenind
pompa de acţionare a transmisiei de forţa.

Bibliografie:

1. Ionita – Instalatii mecanice de bord

2. Novac I. – Note de curs, UMC
3. Ceapa – Instalatii navale de bord

11