Sunteți pe pagina 1din 11

1

Totul este energie iar aceasta este tot ceea ce este. Acordează-te
frecvențelor realității pe care o vrei, iar ea va ajunge inevitabil la tine.
Nu poate fi o altă cale. Aceasta nu este filosofie. Aceasta este fizică. -
Einstein

Aud peste tot în jurul meu cuvinte precum: „De ce tocmai mie!”, „Nu
este corect să fie așa” sau „Așa ceva nu trebuia să mi se întâmple”. Asta ca
să nu mai vorbesc despre și mai des întâlnitele: „Viața este nedreaptă” sau
„Viața este grea”.

Viața este perfectă. Dacă simți că această propoziție nu este


adevărată află că citești textul potrivit. Sunt două principii fundamentale
care susțin ideea de viață perfectă, iar primul dintre ele este

Principiul echivalenței masă-energie


Hai să aruncăm o scurtă privire asupra celebrei ecuații a lui Einstein.
Aceasta spune că E = mc2. Semnificația termenilor din ecuație este
următoarea: E reprezintă energia, m reprezintă masa, iar c este viteza
luminii.

Descoperirea mai este denumită și principiul echivalenței masă-


energie. Ea ne spune în termeni ușor de înțeles că masa unui corp este o
măsură a conținutului său energetic.

Această demonstrație l-a făcut pe Einstein să afirme că totul este


energie și ea este tot ceea ce este. Formula în sine reprezintă unitatea și
nu dezbinarea.

Ea a fost și este văzută ca o teorie unificatoare, ca formula care


demonstrează interdependența între masă și energie.

Cele două concepte erau analizate separat în toate sistemele fizice.


Einstein ne-a propus să le observăm ca pe un întreg, fiindcă ele asta sunt.
Energia este masă, iar masa este energie a cărei vibrație a fost încetinită.

2
Einstein a propus fizicii să nu mai eticheteze subsistemele, ci să facă
analize din perspectiva întregului. Materia nu este diferită de energie, ea
este doar energie într-o altă formă.

Cu alte cuvinte Einstein a spus: ”Nu mai faceți distincția între masă
și energie, ele sunt un tot, tratați-le ca atare.”

Făcând o analogie, putem crea

Principiul echivalenței bine-rău


Faptul că nu există bine și rău a fost spus de către toate persoanele
iluminate de pe planetă. Filosofii au scris cărți pe această temă și s-au
făcut dezbateri.

Pentru că nu există un Einstein al filosofiei care să fi demonstrat în


scris că răul este un bine într-o altă formă, această idee nu poate fi
susținută decât prin exemple, așa că iată câteva:
● O femeie rămâne însărcinată. Dacă ea a făcut tratamente pentru
că nu putea da naștere unui copil, va privi acest eveniment ca pe o
binecuvântare, îl va considera bun. Dacă însă nu își dorea un copil, și
eventual nu are posibilitatea să îl întrețină, evenimentul devine imediat
rău. El este însă același. O nouă viață începe să se manifeste.

● Plouă afară. E bine sau e rău? Un om care avea în plan să meargă


să se bronzeze poate fi dezamăgit, și poate cataloga evenimentul ca fiind
rău. Un altul care așteaptă să îi crească recolta, va considera ploaia un
lucru bun. Este însă aceeași ploaie.

De ce aceste două principii?


Am început cu celebra formulă a lui Einstein, pentru că ea spune că
totul este energie. Această idee m-a ajutat pe mine în a-mi forma o
percepție asupra realității. Am adus-o în discuție aici, sperând că acest
nou punct de vedere te va ajuta și pe tine.

3
Este suficient uneori să schimbi unghiul din care privești lucrurile, iar
astfel să descoperi o nouă realitate. Să percepi tot ceea ce te înconjoară
ca fiind în primul rând energie este o astfel de schimbare a unghiului din
care privești.
Atunci când privești un om, îl vei vedea ca energie. Atunci când vei
lua un pix în mână, îl vei vedea ca fiind energie. Atunci când mănânci vei
vedea hrana ca fiind energie. În această lume tu ești energie înconjurată
de energie și nimic altceva.
Eu m-am jucat cu această idee imaginându-mi posibile scenarii.
Pentru început nu am luat-o în serios, ci m-am jucat cu ideea. Te invit și pe
tine să faci asta. Nu trebuie să crezi nimic. Doar joacă-te.
Am continuat cu principiul echivalenței bine-rău.
Probabil ai mai auzit această idee, însă nu ți-ai permis niciodată să o
iei suficient în serios. Poate ai meditat la ea pentru câteva minute. Ai fost
parțial de acord, însă când ți s-a întâmplat pentru prima dată ceva
neplăcut, ai etichetat experiența ca fiind negativă, și ai uitat complet de
idee.
În general suntem de acord cu acest principiu atunci când suntem
mulțumiți cu ceea ce experimentăm.
Când caracterizăm ca neplăcută o anumită experiență, invalidăm
automat ideea. Am plasat-o la început pentru că este important pentru
tine să începi în acest moment să o accepți pe deplin. Îți voi spune mai
târziu cum să o faci, și ce rol poate avea principiul echivalenței bine-rău în
viața ta.
Până atunci, iată o întrebare la care merită să te gândești
Cine a creat viața?
O întrebare la care foarte mulţi au încercat să ofere răspunsuri. Din
mulţimea variantelor o să o aleg pe cea mai probabilă şi în care este
foarte posibil ca şi tu să crezi. Şi anume, viaţa există şi ea este creaţia unei
entităţi energetice superioare, numite Dumnezeu.
Tu ești viață. Prin urmare, dacă ai credința că tot ceea ce înseamnă

4
viață este creația lui Dumnezeu, accepți faptul că te poți manifesta ca fiind
viață cu acordul său.
Totodată, experiențele prin care ai trecut, te fac să ți-l imaginezi într-
un anumit mod. Indiferent de felul în care îl reprezinți mental pe
Dumnezeu, odată cu acceptul existenței sale îi atribui un nivel superior de
conștiință.
Dar care este sensul acestui pasaj și a întrebării: ”Cine a creat
viața?”. Motivația stă scrisă chiar în rândurile care urmează.
Dacă ești de acord cu existența lui Dumnezeu, iar el este un nivel
superior de conștiință care și-a dat acceptul ca tu să fii, cum ar putea el să
îți ofere suferință, tristețe și necazuri?
Acesta ar fi un Dumnezeu sadic și crunt.
Tu exiști pentru că o entitate cu o conștiință superioară, are dorința
sadică de a te vedea suferind?
Poți afirma despre tine că ești, pentru că Dumnezeu te-a aruncat
într-o lume a hazardului, în care poți oricând muri accidental?
Ești tu aici prin acceptul unei conștiințe superioare, dar totodată
nepăsătoare?
A creat Dumnezeu o lume non-etică în care o minte criminală poate
omorî oricând un individ complet inocent?
Aceste întrebări pot fi chinuitoare, pentru că ele iau naștere chiar
din realitate. În momentul în care accepți însă deplin că exiști prin acordul
unui nivel superior de conștiință pe care îl numești Dumnezeu, toate
întrebările de mai sus primesc un același răspuns:
”Eu sunt și pot afirma asta datorită unui nivel de inteligență superior
mie. Este evident acum faptul că această instanță își dorește ca eu să fiu
fericit, împlinit, sănătos și să duc o viață plină de iubire.”
Răspunsul este evident, pentru că un altul care să îl contrazică pe cel
care tocmai l-ai citit, l-ar face pe Dumnezeu sadic și barbar. Dar cum
rămâne cu toate crimele, toate atrocitățile, morțile accidentale și lucrurile
rele care ne înconjoară?

5
Pentru acestea cine își dă acordul dacă nu tot Dumnezeu?
Această întrebare are și ea un răspuns, acesta însă nu face subiectul
textului pe care tocmai îl citești. Dumnezeu este iubire și recunoștință
infinită, să crezi că Dumnezeu ar putea fi și nedrept, lacom sau crud este
un non-sens.
În continuare o să aduc în discuție o tehnică care te ajută, dar care
nu îți oferă răspunsuri.
Orientarea înspre aspectele pozitive ale vieții
”Dar tocmai spuneai că nu există pozitiv și negativ, bine și rău etc?”
Știu, asta am spus, nu îți poți însă opri foarte ușor mintea din
etichetat. Ea alege continuu între stânga și dreapta, exaltă sau este tristă,
alege să îi placă sau să nu îi placă.
Principiul echivalenței bine-rău este perfect adevărat. Nu există nici
o diferențiere. Tot ce este bine poate fi rău, iar tot ce este rău poate fi
bine.
Se spune că în mănăstirea sufită Bokhara, atunci când un discipol
nou intră în mănăstire, el primește o plăcuță. Pe o parte a acesteia scrie:
”Sunt un om negativ, te rog să nu mă iei în serios. Dacă spun ceva ce
nu trebuie, nu lua în serios aceste cuvinte, căci sunt plin de ură, de
resentimente, de depresie. Dacă spun ceva nepotrivit la adresa ta, acest
lucru se datorează negativității mele, nu ție.”
Pe cealaltă parte a plăcuței scrie:
”Sunt un om pozitiv. Sunt plin de iubire și de afecțiune. Te rog să nu
mă iei în serios. Dacă îți fac un compliment, nu trebuie să crezi cuvintele
mele, căci nu sunt sincere; pur și simplu mă simt într-o stare de exaltare.”
Ori de câte ori adeptul simte că i se schimbă starea de spirit, el își
întoarce plăcuța încât ceilalți să știe în ce stare se află. Se spune că numai
atunci când adeptul acceptă lucrurile așa cum sunt, doar le contemplă, nu
le mai etichetează, i se dă plăcuța jos.
Să alegi partea plăcuței pe care scrie:

6
”Sunt un om pozitiv. Sunt plin de iubire și afecțiune.” poate fi benefic
pentru tine. Nu vei afla astfel cui se datorează atrocitățile și lucrurile
nedrepte pe care nu ți le explici, însă te vei plasa mai aproape de adevăr.
Echilibrul este astfel mai aproape de tine.
Poți deveni pozitiv practicând recunoștința. În fiecare dimineață
alocă cinci minute pentru a fi recunoscător. Fii recunoscător pentru că ai
energie electrică, o casă în care să stai. Fii recunoscător că poți citi și că ai
avut acces la educație. Dacă vei căuta o să găsești nenumărate motive.
Asta te va pozitiva suficient încât să tinzi spre echilibru și liniște
mentală.
După cum spuneam, acest exercițiu nu îți răspunde la întrebarea:
”De ce există atâtea crime sau de ce mor atâția oameni inocenți?”. El nu
face decât să te orienteze înspre pozitiv.
Este ca și cum ai avea în fața ta o oglindă spartă și una netedă și
proaspăt ștearsă, iar tu alegi să privești în oglinda netedă. Dacă tu îți
îndrepți privirea înspre oglinda netedă asta nu înseamnă că vei ști de ce
este spartă cealaltă. La fel este și cu recunoștința.
Este bine să o practici pentru că a fi pozitiv îți aduce o stare generală
mai bună decât a fi negativ. Răspunsurile vor veni în paragrafele care
urmează, nu înainte însă de a face o recapitulare.
Ți-am vorbit despre principiul echivalenței masă-energie și despre
implicațiile celebrei formule a lui Einstein.
Am vorbit despre faptul că nu există bine sau rău și am denumit asta
prin analogie, ca principiul echivalenței bine-rău.
Mai apoi am motivat de ce am ales să încep prin prezentarea acestor
idei, am răspuns la întrebarea: ”Cine a creat viața?” și ți-am spus de ce e
bine și cum poți să fii recunoscător.
Chiar dacă pentru moment nu vezi o legătură foarte strânsă între
toate aceste noțiuni, prezentarea lor are un scop foarte clar pentru inima
acestui articol care urmează chiar acum.

7
Tot ceea ce experimentăm în viață, experimentăm pentru
că alegem să o facem. Viața este perfectă.
Să luăm următorul exemplu: ”Un om merge liniștit pe stradă și
ajunge la o trecere de pietoni. Semaforul este roșu așa că așteaptă
conștiincios. Atunci când se face verde omul nostru se asigură și începe să
traverseze. O mașină vine totuși în viteză, îl calcă și moare.”
Dacă atunci când auzi despre un accident de acest gen, reacția ta
este una care exprimă compasiune. Dacă simți suferința unui astfel de
eveniment, și dacă asta te face să spui că viața este cruntă sau nedreaptă,
următoarele rânduri sunt exact pentru tine.
Imediat o să vorbesc concret chiar despre exemplul de mai sus, până
atunci vreau să aduc o clarificare pentru una din noțiunile despre care am
vorbit deja chiar la începutul articolului. Am scris aici despre materie și
energie.
Dacă materia ne este destul de ușor să ne-o imaginăm, nu putem
spune același lucru și despre energie. În cazul materiei este suficient să te
atingi, și gata, ai conștientizat materia.
Ce este însă energia? Cea mai scurtă definiție a energiei am auzit-o
la Masaru Emoto. Acesta o spune foarte simplu. Energia este vibrație. Iar
vibrația este o noțiune pe care ne-o putem imagina mai ușor.
Într-o primă instanță hai să transformăm totul în energie. Omul este
o entitate energetică în deplinătatea lui. Asfaltul de pe șosea este
energie. Semaforul este energie. Mașina care se va izbi în pieton este
energie, iar conducătorul mașinii vinovat de accident este tot energie.
Totul este energie. De ce putem afirma asta am spus chiar la
începutul articolului atunci când ți-am vorbit despre celebra formulă a lui
Einstein. Așadar, aceasta este prima piesă din puzzle.
Dacă este adevărat faptul că totul este energie, înseamnă că orice
înspre care poți face referire prin a fi are o anumită vibrație, deci emite o
anumită frecvență.
Prin asta spun că semaforul are o anumită frecvență, omul are

8
frecvența sa, șoferul mașinii care va produce accidentul are frecvența sa,
și tot așa.
Un lucru extraordinar pe care oamenii l-au observat atunci când vine
vorba de vibrații și de frecvențele acestora este faptul că vibrațiile de o
aceeași frecvență comunică între ele și tind să formeze o armonie. Se
atrag și formează prin contribuția fiecăreia o nouă vibrație mai puternică
și de o aceeași frecvență.
Ceea ce este și mai interesant este faptul că vibrațiile a căror
frecvență diferă chiar și printr-un singur Hertz(frecvența se măsoară în
Hertzi), nu numai că nu rezonează, dar chiar se ignoră reciproc.
Prin urmare scena accidentului se transformă într-o orchestră.
Fiecare membru al orchestrei emite vibrații pe o anumită frecvență.
Frecvențele care diferă nu comunică reciproc, însă cele identice se atrag.
Entitatea energetică reprezentată de omul care va fi călcat de
mașină, rezonează perfect cu frecvența mașinii care îl va lovi, cât și cu
frecvența omului care conducea acea mașină. Așa are loc coliziunea.
Energia și vibrația noastră, dar și a tuturor lucrurilor care ne
înconjoară este într-o continuă transformare. De aceea tu nu poți ști care
este frecvența exactă pe care vibra acel om sau acea mașină, ceea ce poți
însă conștientiza este faptul că frecvențele lor au coincis, și așa a avut loc
accidentul.
Suntem energie și orice altceva este energie. Această mare de
energii caracterizate de vibrații nu pot relaționa altfel decât perfect
conform legilor divine. De unde nu mai rezultă nici un motiv să fii trist.
Nici un motiv să caracterizezi viața ca nedreaptă sau cruntă. Viața este
perfectă.
Hai să unim acest principiu al echivalenței masă-energie cu principiul
echivalenței bine-rău.
Spuneam că a a transforma scena accidentului într-un conglomerat
de energii este doar prima piesă din puzzle, hai să o adaugăm și pe a doua
și astfel să întregim tabloul.
Omul este călcat de mașină și moare. Acesta este un lucru bun sau

9
unul rău? Binele și răul nu există, așa că evenimentul acesta doar este.
Nu este bun sau rău, pozitiv sau negativ. După cum vezi nu ai nici un motiv
să te întristezi.
Nu ai nici un motiv să consideri viața nedreaptă. Totul este energie,
iar această energie relaționează căutând în permanență armonia. Legile
după care interacționează sunt perfecte pentru că ele sunt creația lui
Dumnezeu care este la rândul său perfect.
În concluzie, viața însăși este în armonie.
Poți conștientiza că viața este perfectă așa cum este. Bazându-te pe
principiul echivalenței masă-energie te poți juca imaginându-ți scenarii în
care să convertești totul în energie și să începi să analizezi situațiile de
viață din această perspectivă.
Și îți poți într-adevăr aminti că răul și binele nu există ori de câte ori
te surprinzi etichetând și divizând. Știu însă că procesul de conștientizare a
acestor lucruri poate fi uneori mai lent. Îmi place să închei oferindu-ți
soluții concrete, așa că uite ce îți propun.
1. Ți-am vorbit mai sus despre recunoștință. Îți sugerez să o practici
și tu.
Alege-ți un moment în fiecare zi în care să fii recunoscător pentru
ceea ce ai. O poți face imediat ce te trezești sau seara înainte de culcare,
sau oricând consideri tu de cuviință.
Dacă nu ai mai făcut asta niciodată este posibil să nu îți vină direct în
minte motive pentru care să fii recunoscător. Ia-ți timp să îți notezi
motivele oricând le sesizezi.
Creează-ți propria colecție de motive pentru care să fii recunoscător
și citește la început de pe hârtie. Cu timpul acestea îți vor veni de la sine.
La ce ajută recunoștința în acest context?
Practicând-o capeți o atitudine mai pozitivă, te orientezi înspre
oglinda netedă și nu înspre cea spartă și astfel starea ta generală se
îmbunătățește. Asta te va ajuta să fii mai eficient în a urma sugestiile de
mai jos.
2. Fii mai prezent și conștientizează momentul în care mintea ta

10
începe să împartă realitatea în bine și rău.
Amintește-ți acum că binele și răul nu există. Cu cât mai mult vei
reuși să conștientizezi asta, cu atât îți va fi mai ușor să o faci, și cu atât mai
aproape vei fi de înțelegerea faptului că viața este perfectă.
3. Joacă-te. Transformă în energie oameni, obiecte și situații de
viață.
Fii conștient de faptul că energia înseamnă vibrație, iar orice vibrație
are o anumită frecvență. Numai acele energii a căror vibrație au o aceeași
frecvență pot interacționa. Transformă totul în energie și privește ulterior
realitatea. Te asigur că multe dintre întrebările tale își vor găsi răspunsul în
acest joc.
Urmând aceste trei sugestii, vei deveni mai conștient și împăcat cu
tine însuți. De fiecare dată când te vei surprinde spunând lucruri precum:
”Viața este nedreaptă”, ”Viața este grea” sau ”Nu este corect să fie așa”
deschide acest pdf și urmează sugestiile din el. Rezultatele nu vor înceta
să apară.
Și nu uita, viața este perfectă...

11

S-ar putea să vă placă și