MATERIALURI

FOLKLORISTICE
CULESE ŞI PUBLICATE SUB AUSPICIIlE

MINISTERULUI CULTELOR ŞI ÎNIVETĂMÎNTULUf PUBLIC

PRIN 1NGRl.'lREA LUr

PR. p. T OCILESCU

MEMBRU AL ACADEMIBr ROMANE, PROFESOR LA UNIVERSITATE, lHRKCTOft.

AL 'MUSEULUl NATlONAL- DE ANTICHITATI

� VOLUMUL j �
--- � rOESll POPOUU. PARTU I
I( -��

BUCURESCI

TIPOGRA�I.A "CORPULUI DIDACTIC" C. ISPASESCU & G. RBATANESCU

3°, Strada Acad.".t·,f, JO.
HWO

www.dacoromanica.ro
 MATERIALURI

FOLKLORISTICE
CULESE §1PUBLICATE SUB AUSPICULE

MINISTERULUT CULTELOR SI iNVETAMiNTULUT PUBLIC

PRIN INGRIJIREA LUY

FR. p. TOCILESCU
MEMBRU AL ACADEMIET ROMANE, PROFESOR LA UNIVERSITATE, DIRECTOR
AL MUSEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

V VOLUMUL I hi<
A POESIA POPORANA. PARTEA I K

BUCURESCI
TIPOGRAFIA CORPULUI DIDACTIC" C. ISPASESCU & G. BRATANESCU
3o, Strada Academia, 30.
1900

www.dacoromanica.ro
 PRECU V Eli TA RE
eGura popdrelo e edntecul apitor at prinig held, et,
care aduce la audul nostu stinetele limpedi ale nature'
sees din feamdtul vobitor at codrilor Romartiet si plutesc
petite poent stralucildre si peste oalurtle our ite ale carnpii
for fi lanurilor ndstre. Din guru poporulut tragt fnoeld-
turd mare si trainied, ca din slaw ile nesecate ale tat-
nicel Slinx. Gur a poporului e isnot ul eel ltmpede cat e ese
din stana sdnatdsd, spre a rdcori necurmat sufletele se-
lose. Gut a poporulut e inklepc unea nesfcirsiti. Jar cante-
cul poporului este cea mai tnaltd poesie, Mat el det edep
si_otafa-tsulerin01. Cdntecul poporulut este poesia cea mat
sublima, ctici niment an scie tine l'a Pieta, Fie-care l'a con.
tat pentru trading datd si sate de ant in fir.
ciCanteaul poporulut este cea mat pr ofundd poesie, Met
fie-care l'a sina(it pentru intatalsr data.
ulfl surge din veselie si din st igatul de darer e, din
nildeftle fi din suferintd ; si numai acela se pOte numi poet
care a dat de aceste sim(ui»
Carmen iii)Isn
din discursul rostit la inaugurarea Universitkel din lagi
in Octombrie 1807.

redinte, mythuri §i legende, n5ravuri, datine §i obiceluri, can-

tece, jocuri, cimilituri §i proverbe ale poporului, ceea-ce cugeta,
ceea-ce simteceea-ce scie, ceea-ce voesce §i crede poporul, cum
traesce el §i cum i§i manifestaa credintele §i sentimentele sale, in
scurt traditiunea populara in acceptiunea cea mai larga a cuventului,
coprinclend tot ce se transmite in popor din generaiune in genera -
iune, constitue ceea-ce numim cu un singur cuvC.,nt : Sciinta Folklo-
relui saii Folklore. De aci o intreitii, impaAire a Folklorelui : a)
partea privitore la credi*le §i superst4iunile poporului ; b) partea
privitare la datinele gi obiceiurile lui; §i c) literatura §i arta popularil.
Fie-care din aceste parti infaci§eza un interes fiira semiln de
mare; ele ne lega §i mai strins de locul nascerei nostre, de draga
nostril, patrie. Facendu-ne a eunOsce poporul, inviltam a-1 pre ui §i
a-1 Tubi; ele ne introduc in via intir-na de ael1111.$i de odinioril a po-

www.dacoromanica.ro
IV

porului, ne arata starea Jul intelectuala.si morals, chipul cum el con-

cepe trecutul si cum tsi amintesce de dinsul, ne pun in positiune
sa privim fn adincul sufletului sau si sa cunescem tot ce vorbesce,
tot ce face si tot ce gendesce el, bueuriile, ca si suferintele si spe-
rantele lui.
Ethnologia, anthropologia, mythologia, etnopsychologia, sci-
inta antichitatilor, istoria culturei, ba clliar si istoria literaturei
gasesc in folklore, in productiunile naive ale poporului, nesecate co-
mori de informatiuni, mostenire a vecurilor trecute, eel mai temeinic,
mai folositor si mai bun material al lor. Folklore le are un rol in-
semnat si in crescerea si instructiunea tinerimei; el alcatuesce un,
element de capetenie si in literature, ca un isvor pururea limpede
si fecund de inspiratiuni poetice. E destul a ne aminti de IIerder,
care eel d'anteiti a utilisat cintecul poporan, glasurile poporelor, in
domeniul poesiei, si a intreveclut valOrea creatiunilor populare, pre-
cum face si Shakespeare in Macbeth §i Hamlet ale sale ; Goethe in
Faust si in multe din frumOsele lui balade, Biirger, Uhland, Heine
si altii. Artele plastice de asemenea, gravura, pictura si musica sail
inspirat si se inspira din traditiunea poporana.
Dar pentru ca folklorul sa pea servi drept isvor de inspira-
tiune educatorului, poetului si artistului, (inept material sciintific si
drept archive omenilor de sciinta, este nevoie mai anteifi ca mate-
rialele sae sa fie adunate, apoi sa fie puse in ordine i sistematisate,
§i in fine sa fie date la lumina inteo forma cat se pate mai lesni-
ciesa pentru utilisarea lor, si inainte de tote cat se pate mai esacta.
Cad' ele nu sent alt-ceva de cat niste documente istorice, cars prin
urmare nici plasmuite pot sa fie, nici alterate, nici gresit reproduse.
Isvorul sau provenienta lor trebue tot-d'a-una ariitat, spre a putea
judeca gradul lor de credinta si controla autenticitatea Ion In scurt,
numai sill asemenea archly real si cu totul obiectiv, alcatuit din do-
cumente autentice, trebue a servi drept isvor de informatiune nume-
reselor discipline mai sus enunciate.
In Germania a trebuit sa vie un Jacob Grimm pentru a asterne
basele seiintifice ale studiilor folkloriste, punend ca principiii funda-
mental ca : Totul cat set fie reprodus cu o fidelitate scrupulosd, alt-fel
on -ce valore sciintifica. dispare. Miscarea provocata de discipulii sei
Hoffmann von Fallersleben, Ad. Kuhn, W. Mannhardt, Max Miller,
Th. Benfey, J. W. Wolf, K. Simrok, K. Miillenhoff etc., se res-
pandi in Francia, Anglia, Italia, Spania, Suedia, Danemarca si fll

www.dacoromanica.ro
 V

multe alte terl civilisate ale Europei; societatI de folklore, reviste §i

buletinurl se fundara ; tesaurele populare fora adunate sistematic,
numerese studil sciintifice aprrufa In domeniul folkloristic. Mai ales
de vr'o cate-va deceniT incace acesta noua sciinta pasioneza pe in-
vetat, ca i pe literator §i chiar pe publicul cel mare.

Ocupandu-ne aci de folklorul roman, materialul miles de Anton

Pann este forte pretios, dad, tinem semi de timpul cand a fost adunat
§i de punctul de vedere care a condus pe autor cand l'a dat la lu-
mina. Inteadever, In epoca Jul Anton Pann §tiinta folklorelui nefiind
bine intemeiata nici in Apus, primal nostru folklorist nu pute fi calau-
zit In culegerea §i publicarea materialuldi traditional de considera-
tiunT sciintifice admise §i recunoscute asta-c11; el a lucrat ca amator
§i a cautat mai mult sa fad, pe cititori sa ricla i sä petreca. De
aci preponderanta elementulul comic §i anecdotic In materialele adu-
nate de densul.
Vasile Alexandri urmilresce alt scop : scopul estetic, al frumu-
setiT neasemuite, ce simtul sett de poet descoperea In traditiunea po-
pulara. De acesta tendinta se resimte pretutindeni colectiunea sa,
compusa numal din poesii alese, pe icT §i colea indreptate §i cued-
tite de tot ce lovea gustul sett estetic.
Altii an cautat in materialul traditional dovecli despre latinita-
tea poporuluT nostru, §i acest punct de vedere esclusiv T-ad facut sa
altereze pima §i textele culese, introducend in ele notiuni §i cuvinte
streine poporuldi, in sprijinul scopuluT urmiirit: de ex. cuventul Sa-
binidre in colindele d -lul Atanase Marian Marienescu.
Prima colectiune de poesii populare adev'exat sciintifick este aceea
a mult regretatuluT nostru amid G. Dem. Teodorescu. Daca s'ar fi
dat notarea fonetica a pronuntariT, acesta colectiune ar putea servi
drept mustra off-caret lucrari in domeniul folkloristic.
In ce privesce prosa, doue nume se impun atentiuneT nestre :
Petre Ispirescu §i Ion Oren& In publicatiunile acestor merito§i scrii-
tori trebue insa deosebita partea folkloristica de partea literatorului;
ekeT data din punctul de vedere literar, pove§tile Jul Creanga §i
basmele lui Ispirescu se bucura en drept cuvent de uu renume ne-
ultat, folkloristul are multe reserve de flout asupra chipulul de en-
legere, de combinare §i de expunere, care este cu totul personal au-
torilor, Tar nu al poporuldi. In aceste lucrari poveOile §i basmele
stint reproduce colorate §i impodobite in mod subiectiv, Tar nu se

www.dacoromanica.ro
VI

dail In forma for autentica i originara. Tot asemeiiea, buns -ors, la

Germani putine sunt colectiunile culese direct din gura poporulul.
'quite, clam' colectiunile facute de..fratii Grimm, la Inceputul seco-
lului al XIX, ne presinta pe laugh' un material cules d'a dreptul,
alte materiale comunicate prin scrisori, reproduceri de cronice tiparite
sail netiparite, chiar prelucrari i compuneri pe tema basmelor sati
a povestilor.
Se Intelege ca pentru sciinta folklorelui este cn mult mai in-
teresant de a avea o povestire simply, lipsita de orb -ce preocupare lite-
rary sail colorit, dar originara §i autentica, reprodusa Intocmai cum
a fost auclita., de cat o povestire uncle episodele se succed unul dupa
altul in mod logic si dupa tote regulele arteb.
Ue alt inconvenient al publicatiunilor de texte populare la nob
este acela de a fi Imprastiate Intr'o multime de reviste periodice,
unele greti de procurat, i char In cliare politice, unde cautarea for
este fOrte anevoiosa. Excelentele opere : a d-lui A. Zanne despre
Proverbele ronidne §i a d-lui Artur Gorovei despre Cinaili1uri, arata
o reala Imbunatatire In acesta privinta ca in multe allele.
Dar mai Intciii de tote si chiar esclusiv, ceea-ce se recomanda
asta-cli folkloristilor romani, este adunarea materialelor, a ramasite-
lor destul Inca de bogate ale traditiunei nostre. Cad produsele li-
teraturei poporane scad si se depreciaza pe Ali ce trece. 0 seceta
M.A. seaman bintue In spiritul poetic al poporulul. De creat el nu
mai creiaza, par'ca fantasia i s'a stins ; i nici de pastrat asisderea
nu pastreza ceea ce b -a ramas din stramosi. Se data la Cara, dar
cantece romanesci mai rar ; se povestesce la sate, dar figurile mi-
nunate ale mytliologiei romane, cu earl ne putem cu drept cuvint
mandri, nu mai surprind urechea ascultatorului. Vremurile frumase
ale se4torilor an trent; batrInil cu barbile albe sunt mai putini,
babele harnice i gospodine, cars sciaui a canta i descanta, a face
§i desface, dispar, daca nu ail i disparut cu total. Cantecele ba-
tranesci nicairi nu se mai calla; lautari ca Petrea Cretea §olcan,
archivul vin i bogat folosit de regretatul G. Dem. Teodorescu, nu
se mai Intalnesc; lautarii tineri nu mai at prilej de a Insoti viOra cu
cantecele vechb, i ca,nd le spunl a-ti ,lice din gura sail din viora
cutare cantec, Iii respund : Da bine, Domnisorule, asa cantec as-
ta-cli nu se mai. cants ".
Romania banalil a mahalalelor din orase si tirguri, oplosita In
Dorul Inimei" §i In Amorul" editurelor populare, tine local duiosel*
77

www.dacoromanica.ro
 VII

doine, in care se Incheaga melancolia dulce a unui neam intreg ; com-

pletnrile in locul acelor pline de haz si de veselie bore nationale,
unde clieful voiosia se luau la intrecere en cuviinta cu pilda
cea bung; jocurile, datinele, obiceiurile romanesci dispar, ogorul
mintei nationale e coprins de molima strains.
Unde alts -data cantaretii din viol* din naiii sail cobza nu sciaii
de cat cantece romanesci, cand
De cdnd Cram eopil mic
Dana o sad ci doIna o rjic
§i
Gine a Admit do nija
Ars'd 1 -a fost inima,
Sfinta sa -i fie gura,

acli batatura din sate nu rasuna de cat de

Cdtugdrul din vechiul schit
sail de
Barca pe valuri saltd Igor

cu vorbele lor.straine, neintelese, sucite i strimbate, cum es din gura

lautarului tigan ; cu ritmul musicei for afectat, ofomeil, gol $i lipsit
de on -ce simt de frumos, de on -ce sin4 inaltator.
i fiind-ca veni iarasi vorba de Wigan, trebue s'o spunem ca 1i
tiganul lautar nu mai e acelasi din trecut, s'a schimbat ; poesia, ce
alts -data insotea acest popor nomad, s'a prefacut in cea mai sear-
bada prose ; data creerul lul odiniara Bervea ca un fonograf pentru
poporul roman, acli nu e de cat un barb spart, care altereza 1i ames-
teca ceea-ce stramosii lui I-au transmis limpede, curat si frumos.
Causele acestui fenomen sunt multe ¢i diferite. Obirsia acestei evo-
lutiuni trebue s'o cautam mai ales in felul de train agitat ysi neastamparat
al Romanului de a41.. Cantecul poporan ca sa prospere are nevoe de
viara tihnita. Contactul fatal cu civilisatia moderna, a Apusului, des-
voltarea tailor de comunica4iie pe o scars asa de mare, catania
si mai ales cazarma an facut vorba poetului

iSe cum yin cu drum de Fier

Tote cantecele pier
Zbord pdsdrile tote
Dc negi a straindtate
41 clesbracd Para sinu?
.
sSi
. .
ievorele-I sdca.
...
www.dacoromanica.ro
VIII

Cantecele pier §i izverele seta, musa se refugiaza, se ascunde,

devine sterpa §i nu mai produce nimic. i ce mai rasuna ici colo un
glas ragu§it, e inecat de nordele ora§elor.
Poesia poporana romans producea §i avea o valere artistica,
atata timp cat ea se nascea isolata la tara, in munti §i pe podi-
§urT, la starlit qi prin ogare, la hore §i la §edatori. In acea viata
patriarcala totul era naiv ; imaginatiunea da zbor liber aripelor sale ;
poesia nu cunoscea nici regule, Ilia teoril, ci cata numal sa fie adeve-
ratul glas al sentimentelor, al ideilor tutulor.
Musa poporana romans e timid5, §i neincredetere de alt-fel ca oil-
§i-ce musa. Vorba ghicitdrei cu privire la hartie : Da pe piatrci nu se
stria, cld pe apci se stride, se [Ike dice §i despre densa. 0 tii retrasa in
lini§tea codrulul, ea cants; o duel in fata lumel, ea se ru§ineza, se
sfiesce §i nu mai cants, §i chiar data densa cants, nu mai e ce e, ci cu
totul alt-ceva.
Ast-fel poesia poporana trece prin o faza grea ; viitorul nu-i
se plite preclice ; singurul lucru de care trebue sa fim convin§T cu
totii, e de a strange cat mai in grabs mult putinul ce ne-a mai ca-
mas din aceste comorl nationale. 1VIolima se intinde, §i nu e timp
de pierdut. SA scapam ce vom putea scapa, cat mai e putinta. Gene-
ratiunile viitorimei ne vor fi recunoscetere.

De aceste consideratiunT condus, am rugat in vara anulul 1897

pe d. Spiru Haret, Ministru Instructiunei publice §i al Cultelor, de
atuncl, de a pune la dispositiunea Directiunei Museului de Antichi-
tati o suma cat de mica pentru a trimite tineri ca sa adune prin
sate, tirguri §i ora§e materialuri folkloristice in versurT §i in prosa :
cantece batranesci §i catanesci, balade, bore, cimilituri, deceurT, des-
cantece, farmece, vraji, rugaciuni, colinde, basme, legende, smive,
proverbe, ocari, porecle, etc. ; date pentru mythologic poporana, cre-
dit*, naravurT §i obiceTuri, port, §i on -ce alt material ethnografic
§i dialectal.
D. Ministru Haret a bine-voit sa acorde suma de 3000 lei, Tar
Directiunea Museului a alcatuit o comisiune compusa din d-nii :
Hodo§ Al., Canianu M. §i Notara C. publici§ti ; Tapu Christea §i
Ion Odor, absolventi al Facultatii de litere ; Popescu Ciocanel, li-
centiat.in litere, §i Ionescu Ion, absolvent seminarist.
Ministerul a dat ordine autoritatilor administrative, §colare §i

www.dacoromanica.ro
 IY

eclesiastice din tail, ca sä inlesnesca membrilor acestei comisiuni

indeplinirea sarcinei.
Pe langa persdnele trimise ad-hoc, am creclut a putea utilisa
§i corpul invecatoresc. In vederea acesta am intocmit nn eliestionar
folkloristic, dupes eel publicat in Milusine" de d. Roland §i re-
produs in qevicitorea, revisa de folklore de sub direcOunea d-liff A.
Gorovel din Falticeni. Chestionarul, elaborat avindu-se in vedere §i
luerarile similare ale d-lor llasdeti §i Nic. Densu§eanu, an fost tri-
mis in num& suficient de exemplare pe la invkatorii sfitesci §i re-
visorii scolarl, cu invitaIiune ca materialele adunate sä le trimiVa
treptat peni:i la 1 Noembrie 1898.
Dam aci acest chestionar, care credem ca nu va fi fares folds
pentru eel ce se vor indeletnici in viitor en stringerea literaturei
poporane :

CHESTIONAR FOLKLORISTIC

RESUMATUL MATERIALELOR CARl TREBUESC ADUNATE

a) Versurl:
Doine Strigiitual De -court
Canlece Blitranott Chiuiturl Deseantece
s Calane§ti Colinde Farmece
n Haidumti Cantece de slca Yrdji
Balade Bocete RugacIura
More CimiliturI

b) Proscil
Basme Cuvinte curiose 1Veleorologie poporan
Legende Nume de person fi de Calendar poporan
Traditil animate Cosmografie poporancl
SnOve Datine Cosmogonie
Anecdote Obieduri Medicines
Glume Prejuditi> Vete,. inane ..
Proverbe Superstitii Hygiene s
Sentinte Credinte Farmacie
Maxime Apucatut t Ornitologie
Locutiunl Obieduri juridice Cromaticil
Idiotism Semne de scris: Baboj, Agricultur
.)icale increstaturile pia- Coreografie
FarcimatutI de limbo tafilor, etc. Musica
Ji>euil de copil Mythologic poporanti Archcologie
Blesteme Zoologie !stork
InjuraturT, sucleilmg Botanied Luerul casnic (testiturf,
Ocdri, Pore,* Mineralogie s etc.)
Tipete,Interjecta Geologie n Arta culinary
Yorbe pifeciloare Psihologie : Gthdindrie

www.dacoromanica.ro
X

c) Diverse

Instructiuni pentru culegerea Meier

a) A se indica numele satului, plgei §i judetului, undo se va fi audit cele ce
se povestesce. Se prite intempla sa atula tine -va o poveste, bung ore. de la un rno§
neag dintr'un sat ore-care, care o tie de aiurea, de aceea sa se cerceteze cu dea-
manuntul in ce localitate este cutare credinta sail povestire §i in ce mod o istori-
sesc satenii d'acolo.
b) A se arata numele §i starea, precurn §i versta (dace este betran, toner) de
la care a toles datele.
c) Dace aiic aflat ceva de la un singur om, betren sari tonal-, se. mai cerceteze
§i de la alti dour -tref spre a se incredinta ca lucrul se povestesce in adever a§a
cum s'a spus.
d) Sli aduca on ce qiatore, doing sail alt-ceva din gura poporului, ce s'ar afla
in legatura crr obicetul povestit.
e) Ori-cat de multe amanunte nu strica ; dar e de preferit a se- Lisa fare res-
puns acele intrebari in privinta carora nu se capita o sciinte. sigura.
f) A se teri de a imparti4i ca obiceiuri §i pove§ti ale poporului, creatiuni ma-
dune aduse in sat.
g) Ar fi de preferat a se culege de la oamenii mai cu semi betranif cart
nu §tiil carte.
h) E de recomandat cukOtorilor a nu se servi in intrebarile §i transcrierile )or de
cuvinte neintrebuintate §i neintelese de persona pe care o asculta. Idealul in ma-
terie de folklore ar fi transcrierea exacta, vorba cu vorba, a celor auclite. A nu se
introduce absolut nici o modificare, a nu se drege, a nu se adaoga, a nu se schimba
nimic, ci a se trauscrie intocmai cum se spune sail se poveste§te.
i) A intreba pe saten1 asupra evenimentelor istorice recente ca §i cele din tre-
cut. Ce credinte §i obiceiuri aveari mai Inainte, §i dace ele aqi sunt scliimbate.
j) A transerie vorbele, propositiunile §i ftasele cat se poate mai fonetic §i a
Sc explica mai amanuntit tote cuvintele neintrebuintate la °rap.

A.I. Lumea Fisica'

Plinabdtd.
Creatiunea si distrucliunea. Idela de Dumne(Jetl. Dumneileil ca creator in rela-
tiunile sale cu ornenii, cu lumea. Facerea lumet. Antihirsu (Antichrist). Idela de su-
flet. Credinti in privinta cugetulut, a minter, gandirel. Legendele, cart explica crea-
tiunea. Forma pamantului. Pe ce se reazarna. Animalele cosmice. Interiorul globu-
lui. Turbnrarile pamentului. Cine produce cutremurile de pament. Sfar§itul hand.
Semnele cart ii vor prevesti. Pentru ce se va sfar§i lumea. Vremea de apoi. Despre
cea-l'alta lume. Legendele relative la inecarea, arderea, etc. globului. Universul va
rengte mai frumos §i mai bun ? Evenimente. marl : Holera, Zavera, Volintiri, Turci,
Ru§i, etc. Revolutii, focuri, inundatii, resboae, resmerite, cataclisme, eclipse, mi-
nuni, etc.
Cultul Pamentulul. Cum privesc teranii pamentul (ca o mama, ca o divinitate) ?
Obiceiurile cand se Ripe §anturi pen;ru ziduri, temelii, cand se incepe aratura, se-
manatul, culesul porumbului, viilor, cand se sadesc pomi, cand se fac semne de ho-
tar, cand se imparte pamentul de paring la copit.
Imprejurari fisice. Scoria pamentesca. OrigiLea pamentului, a culerei, a nisipu-
lui, a pietrelor, etc.
Munpl. Originea for §i a vailor, a stramtorilor, etc. Urie§ii §i muntil.
Pentru 'ce In unele locuri e zapade. tot-d'a-una. Duhurile necurate cart se ada-
postesc prin munti. Locuitorit pe§terilor. Ecoul : originea, credinti §i superstitii des-

www.dacoromanica.ro
 XI

pre el. Locuri pustii, parasite, izolate si blestemate. Fantani parasite si secate. Su-
terane, pivnite si beciuri parasite. Mori, case parasite. Ruine. Cimitire, Gerdy, san-
turf, brazde. Ce se stie despre brazda lu! Novae. Legende si cantece. Valuri de pa-
merit. Ce se stie de valul lu! Traian. Cine a fost Traian. Sunt pe acolo intarituri.
S ad gasit (si unde sunt) arme, instrumente, monezi, idol! de lut, vase, etc. (ors -ce
se atinge de archeologie). Inscriptii.
Movile, gorgane, hotare, drumuri vech!, etc. Legende. Comori : ce se stie, ce
se crede despre ele. Se fed limb! de foe esind din pament ; cand, cum si de tine
se p6te gasi o eomora ? Cum a fost gasita o comor5.? Cali lucratori trehue sa sape
la o comdra ? Cum se pole scote cazanul cu ban! ? Exista localitati cu numele :
Piatra-arsa, verata, Apa-neagra, Iazul- draculu!, (de unde numele ?). Sunt stand
cu chip de om, de animale, ce se crede despre ele ? Ce se crede despre uneltele
preistorice : topore, varfuri de sagetr, idol!, etc. Ce se sae despre colonii ? Sunt Jo-
cu numele de Slobozia. Ce se stie despre Jidovi. Sunt localita.11 cu numele
de Jidova, Jidotnl, Jidovila, etc. Pentru ce se numesc asa ? Sunt vechi ? Ce cred
batranii?
Vuleanit. Daca se cunosc in popor si cum li se explica originea ; tine -I lo-
cueste ; spirite volcanice ; sunt ele resuflatoarele pamentului ? Causele eruptiunilor ?
Ce e Catelul pamentului ?
Apa. Legende car! explica originea apei in general, a riurilor, a lacurilor, a
fantenelor, a izvorelor. Dc unde izvorasc riurile, izvOrele, etc. Ce divinitall sunt la
ape si tine le-a dat nastere. Ce se stie despre cerbul, care se lass in apa la 6 Au-
gust ? Se pomenesce despre terguri ori sate inecate ? Se pomeneste ceva despre lo-
cuinte lacustre ? Demon! si vedenii. Fintini si izvOte, genii car! locuesc in ele ; cultul,
fintin! tamaduitore. Fintini calde, petrificatOre si aruncatore. Explicarea legendara a a-
cestor fenomene. Traditiuni despre un potop partial sad total.
Se gasescad s'ad aflat vr'o datapusnici p'acolo, asceti, Omen! sfinti, O-
men! earl nu mananca de cat vegetale ? Sunt Omen! car! postesc 3 Mile consecutive ?
Cu ce stop ? Sunt Omen! cari nu mananca." carne, nu bea vin ? Oameni centenari se
afia p'acolo ? De ce sunt evlaviosi ? Facut'aii ceva pacate marl de nu mor ?
Sunt Omen! nebuni p'acolo ? Din ce causa ? Sunt omen!, cari se cred fa'catori
de minuni, profeli ? Sunt vrajitori si vrajitore si cam ce vrajesc?

IL Lumea Subterand
Originea Metalelor. Metale car! se reinoiesc, se ascund, dispar. Descoperirea me-
talelor, (a ocnelor buns -Ora). Sunt ele pazite de stafil, genii? Primejdia pentru cei cari
descopera minele. MijlOcele d'a se preserva. Ofrande aduse, rugaciuni fa'cute divinita-
tilor suptparnantene.
Metale pretidse. Aurul ; ce se crede despre densul ? Cine'l produce ? Cine'l pa'zesce
si cum se extrage. Aceleasi cercetari trebuesc facute despre argint si cele-l'alte metale.
Pietre seunape (nestimate). Cine le face? darul ce ad d'a tamadui uncle 1361e sad
a scapa de otraviri.
Piet, e de rind. Originea, pentru ce ad cutare sad cutare eolore ? De ce uncle
sunt gaurite? Numele ce li se da din eauza formei lor. Sunt ele bune de leac ?
Fosile. Ce sunt si ce cred omenii despre resturile fosile de animale antidelu-
t

viene ? Sunt uncle fosile pastrate ca amulete? Chihlibarul. Superstitii relative la for-
matiunea si puterea lui.

III. Flora
Pentru copaci, arbor! si plante, sunt tie 'lent cercetari asupra legendelor sad
credintelor, a speciilor mai comune ; cele cars adtic servicii si earl prin forma si co-
lorea for ati trebuit sa atate imaginatia Omenilor si sa le sugereze incercari de expli-
calif. Trebuesc insemnate numele copacilor, buruenelor, ciupercelor cu tote proverbele,

www.dacoromanica.ro
XII

legendele, obiceiurile gi superstitiile relative la ele. Multe buruene se intrebuinteaza

ca doftorie, a se arata la ce anume boll qi CUM se intrebuinteaza. Pe Tanga speciile
cart* exista, sunt altele earl intra cu totul in domeniul fantastic : aka este iarba hard or
gi altele. Ce se crede despre iarba fiarelor? Exists credinta ca boalele Omenilor se pot
transmite copacilor. §i cum. Ce duhuri traesc prin paduri ? Fac ele pe emeni sa ra-
tacesca, sag adorma ? Fiare fantastice earl locuesc In paduri (balauri, etc.). Atli locui-
tori al padurilor: Mama padurii, Fata-padurif, Sfaritna-pietre, Stramba-lemne, Tarta-cot,
barba d'un cot, etc.

IV. Zoologie
Legendele relative la originea animalelor (Mamifere, pasari, reptile, pesci, insecte
etc.). A se cN.ceta numele, qicetorile, proverbele, credintele, superstitiile §i legendele,
pe cart' poporul le lega de animalele de on -ce soilSunt unele legende cart' explica
colerea §i forma unor animate prin interventia unor imprejurari mai presus de fire, buna-
era pentru ce este corbul negru, de ce ursul n'are coda ? de ce magarul are truce
in spinare gi urechile marl? de ce Ovreii au pistrule pe obraz ? etc. Sunt unele ani-
mate adorate ? Se tie ceva despre animalele fantastice, buna-drs despre zgriptoreice,
pasarT cu ciocul de foc, cu clocul de arama, despre balauri, etc.

V. Mefeorologie
Cerul in general. Din ce se compune, cum e a§eqat, de unde-1 vine colorea,
tine'! locuesce, Perstine sad obiecte cazute din eer sad earl din potriva s'ad Inaltat
la t er.
Now*. Puterea lot. Cum se produc. Precjiceri scose din aspectul Tor.
Stelele. Originea Tor. Prognosticuri, stele calauze, cazatere, comete. Numele po-
porane ale unor stele sad grupurl. Drumul robilor sad calea lul Traian. Legende,
credinti vi superstitii.
Sonic. Originea gi constitutia lul. Intiurirea. Locuinta gi fixitatea. E Veun cult
pentru sere ? Eclipse. Causele eclipselor.
Luna. Sfarcolaci (svarcolaci). Originea §i constitutia lune. Influenta ce o exer-
cita asupra timpulul, asupra animalelor, a agriculturel, asupra omulul chiar. Petele
din Luna, intunecimele, de tine sunt pricinuite. Ce se face in timpul intunecimelor.
Cine locuesce in lund?
Curcubeul. Originea, superstitil, procnosticuri. Yunctul ¢i furtuna; fulgerul gi ori-
gina sa. Ce 'Ate sa apere de trasnet ? Pietre cazute in timpul furtunef.
Plata. Credinti. Cum se produce. Pleia gi sorele. Ploile potopulul. Ploile de
sange, ploe de cirnati, plee de breVe, etc. Mijloce de a produce §i de a opri ploile.
Solomonari. Paparude, papql imbricate. Caloianu sau Scaloianu.
'cone furate aruncate in lantana. Boua, cep. Originea, credinti, legende. Zapada,
gheata. Causele productiunef, credinti.
Bruma, neguri, picle. Originea. Causele Tor. Virtejuri gi Vinturi. Numiri de yin-
turi, originea. Mijlece de a le stirni sail opri. Sunt formate de spirite, de necuratul ?

B. Lumea Supra-natured
1) Duhurc curate §i necurate. Originea §i menirea bor. Unde locuesc. Cum to
poti apara de dinsele. Formele sub cart' se arata. Ce se tie despre incruciOxi de
drumuri (raspintii).
2) Zine. Zine earl fac bine si cart' fac rail. Se mai crede in existenta for ? De and
ail disparut gi pentru ce ? Se vor mai intorce vre-o data ? Sub ce nume se cunosc (ur-
sitore, Tele, vantose, §oTtnane), unde locuiaii gi unde locuesc ? Ce fac ele cu copiii, le
schimba sexul, ti rapesc 7 Daruri ce fac zinele. Dantul §i portul Tor. Care este rolul Tor ?
3) Dracul. Formele sub cart* se grata. Cate nume are ? pupa ce semne se 'Ate

www.dacoromanica.ro
 XIII

cunosee; este primejdios sail strigi pe nume ? Cum se face tovarasia cu dracul si cum
s'ar putea desface ? Cumpara copii ? II gatue ? Rtipesce omen! de pe la jocuri, pe la
fintani, crud, etc. ? Locurl unde el nu poate intra si de ce se feresee ?
4) Aratarl, vedenil de nopte si in somn. Cart sunt, si unde se arata de obiceia ?
A veni 'Ware pe un bat sail rani, etc.
5) Slafil §i strigal. Locurile unde petrec : mine, respantil, biserict, morminte.
Formele tor. Cesurile la carl apar si dispar. Pentru ce se arata ele? Ca sa plat6sca
vr'o datorie sail sa indeplinesca vr'o dorin[5. ? Pentru a se pocai de un pacat? Nop-
tile eand yin mat des. Inspaimanta pe Omen! ? Mamele sperie pe copil cu stafiile si
strigoi Cum se imblindesc ? Balauri, satana, ingcri, ursite. Norocul. Ce se crede
despre el ? Basme. Casatoria cu ingeri.
6) VrtijitorI, fermeclitor1. Creditta in farmece. Cum se fac ? Cine [ite sa le faca,
si tine p6te sa le distruga ? Cum ne putem apara de farmece ? Cum se face cine-va
vrajitor? Cum e privit de popor ? Locurile unde se adund vrajitorii. Carp'. de fermece.
Locul unde se [Ate invala fermecatoria. Are vr'o legatura cu duhurile curate si ne-
curate ?
Animalele cari insotesc pc vrajitorl si li se supun. Burueni si instrumente de
carl se servesc fermecatorif. Despre descantece. Cine pote descanta si tine nu ? De
la tine inva[5. deseantecele ? De ce se tin in secret descantecele ? Se platesce pentru
descantece, fermece si vrajl? Ce anume ?
ZeT. EroI. Fiinte supranalurale. Calatoriile lut D-zeti si ale sfin[ilor pe pamint.
Legende in cad pedepsesc pe cei ce i-act primit rail. Legendele sfintilor, uriesilor,
capcaunilor, piticilor, sburatorilor. Credinll despre el. Fiinte mitologice : Fet-frurnos,
'liana Cosinzena, etc. Imparalf din basme : Ler imparat, Port Rosu imptxat, etc. A-
nimalele fantastice. Legende despre Maica- Domnulut. Stint! : sf. llie, sf. Petru, sf.
Mercuri, sf. Vineri, etc.

C. Omul fi vin fa omenescii

Croatiunea omului. Legende gi explicalit Originea diferitelor nemuri. Credit*
gi superstitii asupra fie-carei pdrticele din corpul omului (cap, ochl, nas, gura, main!,
degete, piciore, stomac, inima, unghil, etc). Despre slabire gi ingrasare. Umbra omului.
Destinul omului. etc.
1) Illeafa: nasterea. Ingreunarea femeei. Proverbe, clicatorr. Prediceri de in-
greunarea femeel. Descantece. Facerea. Norocul si predestinalia. Ursitorile. Sufletul
celui nascut. Dupa nastere : Botezul, ceremoni!, obiceittri despre leuvie.
2) Pruncia. Alaptarea, leganul. MijlOce de a avea lapte. Superstrg relativ la
began. Cantece de legan. Gel intai past. Sfinfi si divinilati invocatt pentru copil. Su-
perstilil gi medicina poporana. Ce spun mamele copiilor, data copilul nu este nascut
cu toy membrii? Hygiena. Prejuditii. Iniarcarea. Qicale despre copil, cum iI indupleca
sa se culce.
3) Copilaria gi tineretea. Cum 's1 petrec copiii timpul de cand incep a umbla
singuri ? coala. Obiceturile cdnd se due si yin de la scOla. Jocurile copiilor. Jo-
curl cu plantele. Musica I. Jocurile fetelor si baetilor. S,edatorile. Paza turmelor.
Clobanii, obicelurile tor, numaratul oilor, diverse nume propril de of si de instru-
mente, tecnologia pastorala. Sortil si armata. Mijloce d'a scapa de la sort!. Ideite
poporulul despre armata, cantece.
4) Casatoria. Endogamia si exogamic. Rudenia. Coneubinagiul si eausele tut.
Cum este privit. Petitori si fete de maritat. Frumusetea, fetele urate, betrane.
Predieeri despre casatorie. Mijlocele a se face Whit ; vrajl de dragoste, ursitA si urAt.
StdrostOele Impelirea, logodna. Nunta. bile si timpuri nefaste. Veduvi si veduve.
Casatoria tor. Rapirea fetelor ; mai este acest obiceia ? Cununie : la Biserica, acasa.
Obice!uri la nunta. NOptea de nunta gi dilele urmetore. Patul miresel, etc.
5) Gospodeiria gi familia. Barbatul gi femela Ca sot gi sotie.
Raporturile intre ei. Certurt. Copil si parinlil. Baelif mai lubill ca fetele. Res-

www.dacoromanica.ro
XIV

pectul de *intr. Socrele, ginerii §i nurorile. Raporturile de proprietate intre copii.

Fartat, surata, fratie de truce. Obiceiurile cand se to de sullet un copil. Obicelurile
despre copiil gemeni.
6) 111Ortea. Semnele premergetore. Boll, lecurr. PrOicerile fa'cute de pasar
gi insecte, etc. Mertea. Agonia. Ce se face dupd mOrte. Cum se imbraca mortul.
Priveghi. Ingroparea. Cum este dus mortul. In ce positie este inmormantat. Cere-
mond' superstitiose. Doliul §i cultul mortilor. Culori §i forme de dolid. Cult, amintiri,
cimitir, morminte. Strigoi. Ce sunt qi ce se face in potriva for ?

D. Obicelurl

1) Anul pi Calenclarul. Lunile, zilele. Numele for poporan. Ce credinti §i su-

perstitii pentru fie care zi a anului anume ? Ce serbatori nereligiose sunt §i de ce le
tine poporul ? Superstitii. Vile nefaste ; pentru ce ? Sfintil din fie-care Ali. Ce sunt Fi-
lipil, Ropotinele, Jolmaritele §i Joimarii, Sambetele ? Baterea alviteI. Dragaica. Blajinii,
etc. Obiceiurile de la Sf. Vasile, Craciun, Bobotqa, Anul Nod, PaVI, etc. Ce este
§i cum se face vergelul, copra, irozil ? Paparadele, Turca, Brezaia. Stella, etc. Pentru
ce la Pasci se dad omenil in scranciob, (dulap) §i ce insemneza pasta §i oule
roqii ? Cum se fac oule ro §ii qi ce obiceiuri deosebite se observa la Pasci ? Ce in-
semnea4a turtele de la Creclun §i cum se prepara ? Bobii. (Partea acesta din Calen-
darul Poporan este Nee importanta §i trebue a i se da multa atentiune ).
2) Ce distractii 'el procura teranii in cursul anului. Ce jocuri ad copiii : MeV
§i fetele ? Cum se joca llacaii §i fetele marl? Ce regula se observe la jot (dant) ? Cum,
de tine §i unde se fac ? aleg flacail un §ef dintre danO? Calu§arii.
3) Constructiunea. Ce obiceiuri sunt cand se incepe a lucra o casa §i cand se ispra-
vesce ? Se furs umbra cul-va ? Se sfintesce locul ? Ce insemnatate are crenga verde
puss in virful acoperamanlului? De ce in virful unor case sta infipta o rote de car ?
De ce in mijlocul unor semanaturi, bostane de pepeni, vie, se pune o matahala? De
ce se pune in v8rf de par o pasere morte? De ce se pun olele cu gura in jos in par
de gard ? Mesuri de loc §i timp (o asvarlitura de bat ; cat al clipi din ochi, etc.)
Locutiuni geografice : (Azi aici, maine in Foclani. A umplea pe cine-va de Filipesci.
A'§I gasi Bacaul ; bate toba la Moldova §'a murit matu§a Debra, sad §i s'aude is
Craiova ; a au4i calnii in Giurgiu, Minciun:i Buzuionesca, etc.). Pe care case '§I fac
berzele cuibul ? La care case trag randunelele? erpi de casa. Mupatura de §arpe,
lecuri, descanteee. Cum e impartita casa de teran (odae, camara, tinda, etc.) ? Inte-
riorul unel case ; mobile. Cum se numesc §i cum sunt facute ? Curtea, co§arul, ham-
barul, polata, etc. Numirile tuturora. Lucrurile de gospodarie (strachini, Ole, etc.). Im-
bracamintea (barbatesca §i femelasca), numirile hainelor. Cine be face ? Portal. Po -
debe : §tergare, altite, tercet, inele, maigele, bete, etc. Numele tuturor acestor lu-
cruel. Cum se procura §i cum se intrebuinteza ? Ce lucruri se lucreza in case. §i cu
ce instrumente anume se face fie-care lucru ? A se descrie exact §i a se reproduce
pe cat posibil in desen, fie care particica (§i a se numi) din instrumentele §i uneltele
agricole, casnice, etc. (La cas de putinta a se procura insC§I obiectele, sad a se
fotografia).
4) Politeta §i buna cuviinta. Civilitatea la sate. Formele de scuze. Cum se bea
in sanatatea cui -va. A bea fratie. Ce se spune cand cine-va stranute, cade, cand se
intalnesc dot OmenI ? Cand se intalnesce un popa ? Certuri, blesteme, ocari, injuraturi,
pipaturi, calificative, porecle, etc. Exista Ore blesteme ? Bata-te Dunarea, batal toca ;
batal focul.
5) Mancarea. Ce mananca teranil de obicei §i la diferite ocazii ? Cum se nu
mesce fie-care fel de bucate §i cum se gatesce ? Obiceiuri inainte de a se pune la
masa §i la sculatul de la masa. Credinta despre numerile 3, 9, 7, 12 §i 13.

www.dacoromanica.ro
 XV

E. Meftefugurile

Poporul crede ca sunt mqtquguri dispretuite sail in cinste. Care §i anume

sunt ? Ce glume, snove se fac pe socoteala fie-carui me§tepgar ?
Care pament e bun de lucrat gi care nu. Si anume, pentru ce fel de sema-
naturi ? Tovara§ie intre muncitori.
Femeile muncind la camp. Despre proprietate, tovard4 intre satent §i sate,
tocmeli agricole, plata in natura sad in bani. Raze§ii, situatiunea lor. Daca au hrisove,
zapise vechi, urice, documente, etc.? A se copia. Apzaminte din trecut, dac5.'§i mai
aduc aminte. Instrumente de munca, cantice §i strigate in timpul lucrulul, lile cand
nu se lucreza. Semanatul. Sfintirea semintelor. Campul stropit cu aghiasma. Zile buiie
de semanat. Ceremonii, superstitil. Idoli, amulete sail lucruri puse in ]an sari la gra-
dini, pentru a speria paserile sa pu manan,ce semanta.
Culesul fanului ; limp bun de cosit. Secerivl. Culesul viilor. al livezilor, etc. Stana
vi ciobanii. Prisaca §i albinele. Credinti §i superstititini. Zile de targ. Pluta0. Obi-
ceiuri, datine. Gaud pleaca la drum, cand se intorc; ail vre'o rugaciune specials a
lor ? Legende, traditiuni despre anumite locuri pe unde trec. Ce sciti sa spue despre
frica? Socotelile lor. Ce semne ad ? A se aduna gi raqtqugurile de la oral, mai'fie-
care breslaV are obiceiurile §i superstitiile ei. Ar fi interesant a se cerceta viata
ocna0or. Legendele ocnelor §i superstitiile legate de viata ocnaplui. Povqtile §i
anecdotele despre diferitele popOre cu cart Romanii ad stat in atingere. Tiganii, Bul-
garii, Serbil, Evreii, Le§ii, Nemtii, Ungurii, etc.
Ar fi forte interesant a se cerceta §i viata ostilOsca din vechime dupa traditii
gi a se compara cu obiceiurile de a;11. Glumele din casarma, poreclele date de 16-
ranii-soldati ofiterului, armei, etc.
Resbolul. Preziceri de resbol. Ce se spune despre vechii soldati ? Ce urme ad
lasat in amintirea satenilor administratia veche inainte de Cuza-Voda.?
Organe administrative gi financiare. Birurile, justitia, Biserica §i Protopopil. Ce
scid despre revolutia din 1821 ? Domnul Tudor. Haiducii, Jianul qi Tunsul. Despre
Rust qi Chiselef, Cuza-Voda. Resboiul pentru independents. Un resbol viitor. Sunt
teranii multumiti cu traiul lor de adi? Ce dic despre traful din trecut ? Pasurile, do-
rintele gi sperantele. lor.

Timp de trei luni aprOpe, de la 10 Iulie §i .pans la inceputul

lui Octon'ibrie ale anului 1897, membrii comisiunei an visitat loca-
litacile din 14 judece. ColecOunea cea mai Insemnata a fost facuta
de d. Christea Tap. D-sa a cutrierat judqele Valcea, Gorj, Olt si
Teleorman, adunend aprope 3000 bucaAi compuse ast-fel: A. Versuri :
a) Cantece bairdnesci (balade, legende i cantece haiducesci) ; b) Doine
(dragoste, urat, dor- i jale, blestem, cucu, murgulecu, calatorie-straina-
tate, catanesci, cantece voinicesci si haiducesci, cantece bachice,
cantece i or4ii de nun* c) Strigaturi sail ciuituri; d) Diverse (ghi-
citori, Intrebari i raspunsuri, versuri glum*, cantece §i jocuri de
copii i collude); e) Descdntece (de deochi, sore-sec, apucate, muma
padurii, junghiti, cutit, galci, vraji, dragoste, scrisa, urat, etc.)
B. Prosei: Snove, anecdote, basme, etc.
Materialul cules de d. Ion Odor, din judetele Prahova siBuza,
ege ceva mai restrans. El se clasifica ast-fel : a) Strigaturi i chiui-

www.dacoromanica.ro
NV1

turf, oratil de nunta ; b) GhicitorT ; c) Frinturi de limba ; d) Maxime,

proverbil, expresiunT, clicale, blesteme, superstitiT si cuvinte curi6se
populare ; e) PovestI, basme si anecdote, §i f) Colinde.
Tinerul Ion Ionescn a isbutit a face o colectiune interesanta
de legende, basme, credinte poporane, meste§uguri etc., pe cari le-a
adunat din judetele Mehedinti, Dimbovita si Muscel.
D. M. Canianu a lucrat in judetele Patna si Neamt, formand
urmatOrea colectiune compusa din peste una mie bucatI : a) Meteo-
rologie poporana (credinti si superstitiT) ; b) Calendar poporan (idem);
c) GhieitorT si cimiliturT ; d) Cuvinte particulare sail neintrebuintate
peste tot; e) Locutiuni §i idiotisme In numer de vr'o 1200; f) Legende;
si Hore si strigaturT. In fine d-niT Hodo§ §i Notara all cules un
auraer de poesil poporane, primul din jude %ul Argq, Tar eel d'al
doilea din judetele Suceava si Roman. Cat pentru d. Popescu-Cio-
canel, d-sa a fost impedicat spre a-si indeplini sarcina.
Membril comisiunei an avut de Intimpinat dificultatT diferite
intru ajungerea scopului lorl In adeve,r, spre a putea culege maT cu
Inlesnire produsele poporane, ar trebui o convietuire pe un timp mai
indelungat en taranii; teranul roman de felul luT, fats de un orasan,
e mai. reservat si neIncreclator, si nu prea isi deschide inima la fie-
eine ; trebue un contact dilnic, o asimilare perfecta, o contopire cu
el, pentru ca sa stea de vorba cu un ora§an. Pe urma, culegerea nu
trebue sa se faca la comanda, ci numal dupa dispositia spontanee
a cantaretului si a povestitoruldi ; trebue sa surprinill pe teran,
fara sa to scie el, Ca notezi si scrii dupa densul ; atunci tasnesce ade-
verata musk neoprita de nimeni ; alt-fel, data II distragi din ocupa-
citinile sale clilniee §i-1 pui sa-ti ante sail sa-ti povesteasca, cante-
cele si povestirile sent lipsite de acel farmec al spontaneitateT, cand
omit! creqendu-se cu total singur, isT da drumul doruluT, jalel sau
veseliel lui.
Deci, le-a venit greil membrilor comisiunei a desclesta gura
multora, de la Cara si a trebuit sa se folosesca de prilejurT anumite
pentru a putea culege materialul din acest volum.
Cat pentru graba push' de invetatorT infra a respunde si a tri-
mite materialul adunat, n'avem mai de loc a ne felicita. Afara de
rare esceptiT,cel maT mult1 invetatorT n'ail respuns de fel, Tar al-till
sail multumit cu respunsul comod ca in satul for n'aii putut afla
nimie a§a ceva. Intre judetele aT caror invetatori, afara de vre-o
n'ati dat nieT un respuns, exceleza Ilfovul si Vlasca. Ju-

www.dacoromanica.ro
 Xvii

detul, 'Irish', din care s'a trimis respunsuri de la aprOpe toti inveta-
torii, este Neamtu, §i ackta gratie domnului revizor §colar Titu
Mardarescu. Un invetator care §i-a dat bine sema de importanta
adunarii materialului folkloristic, precum §i de fdul de a'l culege,
este cu deosebire d. I. Florescu, din comuna Bragadiru, jud. Teleor-
man. D-sa a trimis un forte interesant §i bogat material, din care
versurile figureza mai tote in acest volum ; clicem mai tote, caci
§i de la acest invetator, ca §i de la cei-lalti culegatori, nu s'ail mai
reprodus din non partile sari ere.' absolut idenice cu altele ce fi-
gura deja in colectiune. Un pretios material ne-ail mai fost procurat
de dare d. Radulescu-Codin, din jud. Mused, pe langa eel oferit de
.pers6ne In afara de comisiune §i de corpul invetatoresc.

Colectiunea de fats, care ocupa un volum mare de 1700 pa-

gini, cuprinde tote productiunile versificate poporane ce s'at petit
culege, impreuna cu un numer intins de variante, atat in afara cat
§i in launtru bucatilor, omitandu-se bucatile aiurea publicate. Daca
s'a procedat ast-fel in facerea acestei colectiuni, este pentru ea s'a avut
in ved principiul urmetor: Limb a evoluand, productiunile poporane,
un compus pe eat se p6te de nestatornic, evoluka §i ele, fie in sens
progresiv, fie in sens regresiv. i evolutia nu se petrece numai din
punctul de vedere linguistic, ci §i din punctul de vedere al ideilor pre-
dominatOre, lasand la o parte faptul daca o schimbare aduce §i
pe cea-l'alta. Ast-fel, ceeace ,caracterisa acesta colectiune este tocmai
tendinta ei modernisatOre atat in termeni cat §i in idei : dovada ca
amintirile trecutului aii inceput deja sa se §terga in spiritul pogo
rului, vorbele 1i -alt perdut forma §i ajar insemnarea ]or primordifila
lair tra(litionala, ba uncle sunt cliiar inlocuite cu cuvinte noui. De
aceea productiunile poporane neavend un caracter de fixitate, de
trebuesc culese nu o data pentru tot-d'a-una, ci din timp in timp,
spre a se putea urmari §irul schimbarilor incerdate, precum nu mai putin
§i al amestecurilor diferitelor productiuni. Cad, dupa cum slice d. Has-
deil*) productiunile poporane nescrise, sburind fail control din guru
in guru, se intalnesc, seincruci§eza, se confunda. Dad, dour], sail mai
multe bucati separate sunt omogene sau analoge, daca ele presinta
77

uncle puncturi de contact, daca una ar putea sa figureze ca inceput sail

77
continuatiune on epizod la o alta, une-ori chiar prin antitesa, de se

*) Cuvinte din b6trani, I, p. XX.

2

www.dacoromanica.ro
XVIII

combing impreuna, formand o singura bucata". $i exemple de a-

cest fel sunt destule in colectiunea de fa.ta ; doine, sail part i din
doine se ved amestecate in cantece betranesci §i haiducesci; striga-
turi amestecate cu dome ; inceputul sail srir§itul unul cantec trecut
la un altul, etc.
Materialul s'a cules in 27 judete ; nu se afia representate ju-
detele: Bacan, Dorohoill, Constanta §i Rimnicul-Sarat. Sant multe
produse poporane §i din Transilvania.
Bucatile s'art reprodus §i publicat a§a cum ail fost gasite in gura
cantaretilor, far5, nici-o schimbare, fara adaos, restrictiune sail in-
tocmire, singura silinta a culegatorilor find de a transcrie en fide-
litate cele auclite din viul graitt al . cantaretului sari povestitorului.
0 bung parte din colectiune ari fost culesa nu din gura Ora-
nilor romani, ci, precum se indica la fie-care bucata in parte, cei
mai multi cantareti fura latitari tigani. Bung -Ora: cobzarul Sianciu
Ion, Anghel Cambrea, Gh. Die Stingd, Ion Stan Bciluicd, Marin Ed-
ban, Cosma Tutd, Ion Neblea, Radu Dirdiilei, Ghita Schiopu, Radu
Burcea, Stan, Petigei, Ion Concild, Precup Urlan, stint tigani §i multi
alti cantareti de aceea§i rasa.
Acest isvor lautarii igafti observa cu drept cuvant d. Al.
D. Xenopol, intro recensiune facuta volumului de culegeri al regreta-
tului Gh. Dem.. Theodorescu acest isvor pOte sluji in destul de
bine pentru uncle din clasele poesiilor adunate, precum steaua, colin-
dele §i cdntecele de lame. Nu §tim insa daca pentru balade sat cdntecele
beitrdnesci o asemenea metodri de adunare este cea mai potrivita. A-
cestea insa alcatuesc partea cea mai fruna6sa §i mai importanta a
com6rei poetice a unui popor.
In ele poporul 'Si depune ca inteun mormint iubit tote figurile
insemnate ale trecutului sail, impodobindu-le cu tot farmecul poesiei,
en tote inchipuirile fantasiei sale. In acestea se cristaliseza adese-ori
§i se impietresc ni§te expresiuni vechi cari, de§i uitate sunt
pastrate acolo ca musca cea prinsa in galbena transparenta a chihlim-
barului.
Baladele trebue deci adunate eu cea mai mare bacPare de semi,
77

atOite de la aceea§i persona de mai multe ori, cad acela§i cantaret

da adese ori variante din earl uncle pot sa contina tocmai cat o
piatra nestimata pe care nu ne-a pastrat-o nici tin isvor scris. Trebue
1) Veg foila ziarului cVoinia Nationalav, anul III, No. 451, din 30 Ianuarie 1886.

www.dacoromanica.ro
 XIX

poi coniparate variantele culese din locurile cele mg deosebite §i

anume nu din isvore de a doua mans, nu de prin norolul ora§elor,
ci din` via unda a pariului de munte,. pe unde s'ati adapostit mai ales
cantecele batranesci. A se culege asemenea nestimate din gura lduta-
rilor tigani, fie acela char qi Petrea Cretul, este o metodd cu total gre-
qitci. Ori cat ar fi tiganul de romanisat el tot pdstrezei in tesatura On-
durilor sale o forma straina care adese-ori modified cugetarea sat' ex-
presiunea romanescd, Apo mai gravy este imprejurarea ca tiganii sung
qi ei o natura poeticd Si artistica, dovadd ca elementul musical este re-
presintat in poporul nostru aprope exclusiv prin acesta rasa. Conform
cu caracterul poesiei poporane, care se schimbd adese-ori dupd poetul ce
o cdnta , tiganii adese-ori inlocuiesc versurile, expresiele, ideile prin altele
eOte din propria for mince. Nu avem ded nici a garantie ca o culegere
de balade luatd din gura unor l'autari sa represinte adeveratul coprins
at cantecului din batrini."

Publiearea s'a urmat treptat-treptat, a§a cum materialele s'ail

primit la Directiunca Museulul de la membril comisiunei §i de la
invefatori.
Ast-fel se explica numeral de adende ce eompun partea a doua
a volumulul I, fiind-ca materialurile sosind la marl intervale de
timp, Tar tiparirea trebuind sa 1nc6pa mai inainte, potrivit dorin-
tei Onor. Minister, ea nu se pntea opri pang la sosirea intregulni
material.

Dupa aceste observatiuni, sa trecem la analiza 'volumului de

fata §i sr.], ariltam ce coprinde fie-care sairi de produs poporan, ce
elemente nou6 sunt §i ce caracteristice pastrka fie-care fel din ac6stii,
culegere.
Volumul, compus din doua, parti, se imparte dupil felul pro-
duselor poporane in :

I. Cantece batranesd (balade §i legende, cintece haT-

ducesci, batrituesci) 175
II. Doine (dragoste, dor, jale, urit, blestem, cuculetul,
murguletul, caliitorie, strainatate, catAne§ti, voila-
ce§ti, baliice) 950
III. Cantece de nunta 25
IV. Strigatur'l 1061

www.dacoromanica.ro
XX

V. Cdntece, rugeiciurd qi jocuri de copii . 27

Vl. Colinde §i Plugworid 80
VII. Ghicitori vre-o 300
VIII. Desaintece 380
IX. Vrafi 60
X. Cantece de mort, bocete 10
XI. Anectode qi povegi . 13
XII. Locutiuni gti idiotisme 1250

Varia :
Calendar Poporan,
Frinturi de limbo i clicaturi,
Intrebari si respunsuri,
Cuvinte particulare.
Sa ne ocupam de fie-care din aceste categorii in particular.
I. Cantecele bdtraneqti, sunt in cea mac mare parte cunoscute din
coleqiile anterior publicate, dar ele. ne deal multe si prei6se va-
riante in launtru, ca si in afara, la buc4ile deja cunoscute.
Sunt §i cote -va tipuri i nume none, buna-óra Niculca (pag. 36);
Cantecul lug Oncea chirigiul (45); Stoian Bulibap (58); Aga 13 dlcicenu
(63.65.1265); Cantecul Banului (77); Bddita (89); Cantecul lui Priscovenu
(97); Cdntecul lui Cdlin (108); Mizil Cre (126); Gheorghitd Poianu
(137); Voichita (139); etc. etc.
SA ne oprim puffin la cantecul lui Aga Bdldcenu, pentru ca el
ne oglindesce unele momente istorice interesante.
Aga Constandir. Balacenu, om plin de vitejii si de paye' ne-
bune", cum it numesce cronicarul, era ginerile lui erban Voda Cantacu-
zin si partisan al politicei austriace in Principate, pe cand Constandin
Brancovenul Linea cu Turcii. Balacenul la a. 1689 intro in -curt cu
generalul llaiisler gt ocupa Bucurescii. Brancovenu cbiama in aju-
tor pe Mari. NemOi prtrasese Capitala si se retrag la mutqi. Se
da batalia de la Zernesci (Sept. 1690), intre Turd i Austriaci, in
care batalie Aga Balacenu este ucis ; capul i se aduce la Branco-
venni care '1 pure in prepelec pe mormanul de caramicli ale case-
lor lui Constandin Macau (palatal eel non al Postelor) spre a fi
ve(--lut de tata lumea timp de un an si jumetate.
Dar sa ascultilm mai bine pe Cronicarul Neculcea : Dec' de
aice din Moldova an mers Hatmanul Bogdan, cu o semi de Moldo-

www.dacoromanica.ro
 XXI

veni, §i uu Sultan cu Mull. §i Brancovenul Voda, en eapul son

en Muntenii ; §i ajungend la marginea -Ord Muntenescl, undo se
eltiamA Campina, e§itu-le-ail Heizer generalul inainte §i eu Aga BA-
lrteenul, §i cu cate-va mil de Nem0, §i §i-ail dat resboiti forte tare,
(le Ambe parsile, §i groznic, cate-va cesuri; i pe urma ail spart pe
NemV, §i all purees NemW in risipa. Si atunci an prins pe Heizer
generalul la mina lei Tiukel grof ; §i Aga BAlAcenul all pent in
r6sboill... Vic cd la acel r'esboii`i sd fie fost mai mult isbanda despre
parlea Cazacilor Brancovanului, cdrora le era cap un 1lloldovan, anume
COstin Cdpitanul de Foc§eni, feciorul Nenului.
Duprt ce au aflat Brancovenul Voda pe Aga BalAcenul mort
in r'esboiil, trimisu-i-au capul la Bucuresci die Tail pus inteun pre-
pelec in mijlocul ograciii lui, de I-ail §6,lut vr'un an capul in pre-
pelec, §i-ail inv6tat de i-au risipit §i curtile §i ograda, de all r6mas
numal jari§te".
Pena aci chronica.
Tata acum ce a Meta fantasia poporului :
Avem in coleqiunea nostra trei variant° ale Cantecului Jul
Aga 13alacenu : una provine de la lautarul G-heorghe BAAatu din
Serbanesei, jud. Olt (pag. 63); a doua de la Iovan Masan din
Giubega, judqul Dolj (pag. 1265) ; a treia (pag. 65) de la mo§ul
Burcea, in etate de 85 ani, din comuna Adamesci, jud. Teleorman.
Reproducem aci pe cea de a patra, spusa tot de mo§ul Burcea a§a
cum a publicat-o clilele acestea eminentul folklorist d. Chr. N. Tapu*),
§i in fine pe a cincea eulesrt de d. M. Pasculescu de la Sima I.
Jimblaru, Comuna Catanele-Dolj.
Tata mai inteiil varianta a patra :
< Inceputul cantecului, nesciindu-1 acest betran sa-1 rostOsca in versuri, mi l'a
spus din guru sub forma de poveste. Il reprcduc dcci, cu vorbele betranului Burcea h.
Acura 400 de ani Constandin Brancoveanu, acela care a fast maT
mare peste Divan, a clddit un ora§ §i T-a pus numele BucureA dupd
CTobanu Bucur, Mocanu. Bucur Ciobanu, avut -a p'acele vremurr:
01 multe,
Multe §i cornute,
Cu lana mitosa,
Ca firu de matasa,
§i trecea cu multd vaza printre semenii seT dupd acele locurT.
Trecut-au anT 50 la mijloc §i ora§ul luT Bucur Mocanu mereit a
crescut §i s'a fAcut de 2500 de ease.
*) Bevista liceuluf aUnireav din Foqani, n. 1 (Septembre 1900), pag. 23-30.

www.dacoromanica.ro
XXII

«S'a sculat in urma si Aga Balaceanu, boieru lu Costandin Branco-

vent', si, to cluda Voievodului Costandin, s'a apucat si el sa zidesca un
oral cu 300 de cladiri, pe locu de la Balaciu de ac,II.
Vroia Aga Balacenu ca craw Jul sa intreza p'al l« Costandin Bran-
covenu, sa ajunga chiar Capita la Ora Rumanesa.
Si, ca sa isbute3ca. s'a s:.ulat el cu un Ferman gi cu Oste Nemtesca,
cu Nemti de cel cu coda, sa bata pe Costandin Brancovenu.
Brancovenu glasuit-a atunci catre Balacenu :
Ce vrei, sa to certl cu mine ? EU, care am famt un oras mare
cu 2500 de case, stint mat tare ca tine §i sunt Domn.
Tu ai cladit un mic orasel cu 300 de ziduri, Si alea sint pustii ! Daca
vrei de la mine banl, ilt dau destui ; pate of fi s6racit cu atatea zidurt
ce al ridicat.
Nu cer bani, zisu I-a Balacenu, ca am multi far' de sera, gi nicl
o Domnie si Imperatie nu stie de banetul cel mutt al meil I».
Atuncl air ce vrel? «Vreau ca BucurestiT sa fie aici la Mad,
Daca m'oi birui, atunci sa remaie Buozirolit at:A°, unie si it aita -41 ;
daca nu, atunci sä se mute Capitala aci la Balacl.
Vezend ca nu isbuteste ast-fel, Aga Balacenu purni cu resboiCi im-
potriva Dumnulur sea Brancovenu.
Balacenu venea cu fine -su Dragan, calari pe cal vini,:iori

Venea cu oste Nemiesca,

Vcnea ca sa prapild6sc5.
Pe Costandin Brancovenu
Care stapanea Divanu!

Brancovenu a ridicat impotriva lu Balacenu cinci mil de ustasl. ET

au inceput lupta si Aga Balacenu cu fins -su Dragan au batut de as stins
pe Brancovenu §i ostea lui.

Ce ostasi mai remanea i din gura c5.-I striga :

La Brancovenu striga :
Trimite, Domne, Wile,
Ca ni s'a scurtit allele !
Balacenu ne snopqte,
Ne bate, ne prhpadesce 1
Brancovenu ce 'ml facea ?
Pe Dragan, mare, 'ml chiema,
Pe finu lu Balacenu,
Care a parasit Divanu.
La Divan ca -1 aducea
Dragane, Dragane,
Viteze Dragane,
Cu our mutt to -oi darui,
Daca mie mi -ol sluji ;
Cu scaun de 'mperAtie
Si cu mare boielie.
Pe 136.16cenu sa 'ml apuci,
Capu-aicea sa-I aduch
Sa mi-1 tat', sa mi-1 omori,
SA-1 pisezi de noue on !

La cliva sorocita, sa fit gata, MariaTa, it respunse vitezul Dragan

finu /it Balacenu. Inhama-te din non la lupta, c'am salT aduc eu pe tipsie
capu lu nasu, ca p'al sfintulut Ion BotezItoru I

www.dacoromanica.ro

Brancovenu ce 'mi facea?
La Balacenu trimetea
Soli Domnesci, ca sa-1 vestesca
De resboia sa se gatesed.
Dar Balacen ce 'ml facea ?
Pe finu Dragan chiema
Si din gura ca-i graia :
Ce o fi asta, mai Dragane,
Dr5gane, fine Dragane?
Brancovenu mi-a trimes
Din Divan de la Domnie,
TrimiV vornici in solie :
Nu cum-va pentru bataie,
Saii este rescola 'n twit?
Dragan, mare, ce 'ml facea?
Lu Balacen el graia :
N4icule Dumnea-ta,
Pin Bucuresci c'am trecut,
Multe lifte c'am vedut :
Turd gi Nemli, Reef §i Tatari
Poloni, Unguri, mustati marl
La resboiii not d'om mergea,
Multe lifte om taia ;
Tu sa tai in done part!'
Ca-s prea multe, multe legi.
Si eu sa tai intr'o paste,
Ca sa am mai bung parte !
Duminica dimineta,
Cam pe roué, cam pe vela.
In rasaritu de sore,
Amendoi pleca calare.
Cruce, mere, call facea,
La Dumnedeti se ruga
Si din gura cuvinta :
Domne, Domne, fil cu not
Cu putere l'amendol;
SC ne ducem san6tqi,
Sa ne 'ntorcem bucuro§i,
Ca doi trandafiri frumoV !
Balacenu ce 'ml facea?
Cand el ass se ruga,
Dragan In gand ca. dicea :
Dar-ar Domnu Dumnedea,
sa fie pe gandu meu :
Sall vez capu teu pe jos
Si pielea 'ntorsa pe dos !
El la resboiii ca pornea,
La Bucuresci c'ajungea,
In camp la Colintina.
El, mare, se 'nspaimanta,
Cand ass sodom vedea :
Multa oste ca 'ml vedea
Stii ca frunda, ca ierba!
Balacenu ce 'mi facea,
Cand ass sodom vedea ?
www.dacoromanica.ro
XXIII
Ochenu la ochi punca,
Peste oVire se uita
Si din gur5 ca striga :
Alelei, Dragane fine,
De not acum nu e bine,
SO. ne luptam peste fire
Cu ast sodom de oqtire !
Tu sa tai in done Orli,
Ca 's prea multe, multe legi ;
Si eu sa tai intr'o parte,
Ca sa am mai buns parte !
Balacenu ce 'mi facea?
La piept mainile punea,
La Dumnecjeti se ruga :
Domne, fie voia ta!
Domne, parinte prea sfinte,
Asculta-mi ruga fierbinte :
M'ai scapat intaia ora.,
Scapa-me §i-a doua Ora I
Dragan, mare, ce 'mi facea
El in gand ca se ruga :
Verde foie tel frundosr
Capu sa ved eu jos !
Balacenu ce 'ml facea ?
El, mare, se pregatea,
Palop 'n mama ca lua
In °Vire ca intra,
Mutts morte ca facea,
Prapadu Domnului erea!
Dragan, mare, ce 'ml facea!
De la margine privea,
No -i venea a s lupta ;
Calu, mare, ea-11 oprea
De taiat nimic Ulla!
Balacenu se lupta,
MOrte prin Turd el facea:
Pe Turd gramada-1 taia,
Cu pamantu-i a§ternea,
Si el, mare, ostenea.
Calu-1 din nail foe varsa,
Mainile i se 'ncorda,
Sangile guars curgea,
Si pe palcq se 'nchega!
Dark Aga Balacenu,
Care a parasit Divanu,
Dac5., mare, ca vedea
Ca vedea ca. ostenea,
Finulul Dragan graia :
La margine, fine, i-acasa,
Ca p'aici mortea ne lasa!
Calu ca mi-a ostenit
Si eu, mare, c'am statut !
Amendol ca se pornea
Si fugea, mare, fugea,
Iri)i de vara
XXIV
Pena 'n sera!
Opirea ca mi-i gonea,
Dupe ei se 'npruia
Si de toe nu-1 ajungca !
Dragan, mare, ce 'ml facea ?
El hodinit cum erea,
Drumu jderului dedea,
Copitele-i scapara,
Nori in urm5.-I remanea.
Pe Balacenu 'mpingea,
De-a calare cum erea,
In Dambovita '1 baga
Si din gura ca-i striga :
Fugi, napile, nu mai sta,
Ca ne-a ajuns potera!
Balacenu ce 'mi facea ?
Pe finu ca-I asculta,
Cu calu 'n namol intra
Si mai rea se 'norola
Si din gura ca-1 striga :
Sai, Dragane, finule,
Ca mi-a scurtit dilele;
Calu mi s'a 'namolit,
Opirea ca m'a sosit !
Dragan, mare, ce 'mi dicea?
Svirle, na§ule, pupa
Si pupa §i sabia,
Nu mai fact trona cu ea!
Sahia ti s'a
Pupa ti s'a ruginit,
Otelile (fail plesnit!
Svirle-ti, naple, zaua,
Sit shore calu fuga,
Ca zaile sint mult grele
Nu patrund glentele 'n etc !
Dragan, frate, ce'mi facea ?
Cum pe na§a-su vedea
Fara acme ca erea,
La el, mare, navalia :
Sulita 'n el o baga
Matele jos II versa!
Pena opirea sosia,
Balacenu mort erea!
Varianta a cincea, din Catanele-Dolj, suns a ast-fel :
Verde a Crinului,
In lunca Ciambrinului.
La otaru Turnului
La Poiana Marului,
Ciarta-mi-se vere'mi corta
Tot doi Domni cu doua opi
Dar opile cum erea?
www.dacoromanica.ro
Capu 'n sulita-1 pOnea,
La Brancoven 1-aducea
Si de Divan ca-I trantea
Si din gura-1 cuvinta:
Ia-ti, Winne, datoria
Si da-mi fagaduiola!
Brancovenu cand vedea,
Mult, frate, se 'nveselia
Si /u Dragan ca-1 graia :
Dragane, tu sa traiepi,
Domnia s'o stapanepi I
La scaun ea mi-I ducea,
Pe Divan it a§ela.
Barbierii ca-i chema,
Pc el bine ca-1 spala,
Mi-I radea §i-I potrivea
Si cu tole '1 imbraca
Cu tole eu ibripm,
Ibripm tot cafenia
lbripm de Taligrad
Cotu apte galbeni luat!
Brancovenu ce 'ml filcea ?
Bine de loc nu-I parea,
La Dragan el ca. mergea
Si din gura-1 cuvinta :
Dragane, Dragane,
Viteze Dragane,
Cum in locu-mi sa domnesci
Si lumea s'o stapanesci?
Ti-al talat tu napa,
Dar mi-te Domnia ?
La Gialapi semn el facea
Si din gura le dicea :
Lui Dragan capu sa-1 luati
Si 'n Domnie nu '1 lasati ;
De cat lumea s'o domnesca
Mai bin'el sa putredosca!
Gialapii ca-1 asculta
Capu lu Dragan taia ;
Iar pe el it ingropa
La Manastirea domnesca,
'N lume sa se -pomenesca!»
Una'mi e verde nerntesca,
'alta rope turcesca,
Dar domnil cum ii chema ?
Unu-1 Aga Balacenu,
Si Constantin Brancovenu,
Finu-I Costin Capitanu.
Dice Aga Balacenu,

Spre Constantin Brancovenu
Ca sa mute BucureVir
Si sa 'I mute la Balaci ;
Dar Constantin Brancovenu,
Crede 'n Dumnedea sarmauu,
Ii raspunde chiar asa :
Ca sa lase Bucure§til,
Char unde se afla acuma.
In Darobovita c'o cura.
Lui Constantin s'o 'nchina,
Multi lume s'o adapa.
Din vorbe nu, s'ajungea,
De rfisbold ca sa vorbea.
Cand al lice usturoirt,
Puserh sorocu Joi,
Sa s'apuce de rasboiu.
Pans Joi ca n'Weptara,
Miercuri sara sa heard.
Sa lovira, sa ciocnirh,
Foarte rat sa mantuira'..
Sa vecji Aga Balaconu
Nealica pe calu al mare,
Cu mazdrancu la spinare ;
Si 'mplimba prin tistea mare
Si mi'0 striga 'n gura mare :
Carl s'o afla, s'o adfiviira
Ca sa 'V tale na.,,iea
'Ii dau §i cu Domnia ;
Sa flu Domn cu numele,
Sa '§I primeasca pungile
Si toate mituirile.
Cin s'afla, stadavara ?
Numai Costin Capitanu,
Nis ,Constantin Brancovenu.
La Balacenu mergea
Si iscalitura 'I da
Ca '§i tale el n4iea
Numai s5.21 dea Domnica.
Apol do aciea pleca,
La nap-sail sa ducca,
Si nay-sat '1 'ntreba :
D'aleo-leo fine Costine
Ori ca tu esti turburat,
Ori calu 'n colti te a luat ?»
Nayle, naqiea mea,
La mic ca m'ai botezat,
Ca mare m'al cununat,
Tref copil 'ml-aI cre§tinat,
Dona fete §'un baiat,
Si ajutor nu cam dat.
Acq la vreme de zor
Sa 'V dau i eu ajutor.
Sa te scot de la strimtorid>
<cD'aleo-leo, fine Costine
la departs -te de mine,
www.dacoromanica.ro
XXV
Mi-e frich do 'n§elaciune,
C'as,a sint Domniile
De vorbesc en gurilo,
Mitucsc cu pungile
Pans '§i fac placerile.»
Nasule-nasiea mea,
Dc ce te sfieVI asa ?
Numai atala vorbea
Si 'n Wire II primea.
Nayle-nrqiea mea
Bate tu marginile,
Sa bat cu mijloacele
Ca le stiu soroacele.
De la mine -o mai scapa,
De la tine sa nu scape
Nici in rer, nici in pamint,
Nici in gaunt do vint,
Ca tu mie nu 'mi mai scapi.
Numa atata ch. vorbea,
Calu 'n friu bine V stringea,
P'inga nay sat sa da
Si cu paloy tragea.
Trase hotu nacajit,
'I scapa paloy 'n !Annul,
Scoase brasdh ca Ile plug.
Al doilea mai tragea,
Mina din dreapta 'I tfiia.
'I thia mina §i c'o spats,
Bata-1 Dumnecjeu sit'! bats,
Cal blestema Cara Wahl,
Da nay-sau ce facea ?,
'N Dumbavita s'ascundca.
Costin pe urma. '1 lua ;
Tot pe dira sangelui,
Pc potcoava roibului,
Pe sunetu friului.
'N Dumlavita it gasea,
De aci nay-sail striga :
D'aleo-leo fine Costing,
Last-ma fine ass,
La Bucureqti maid ducca,
La mans urea) vindeca,
Si la spats mi o trecea ;
Pe ulita'mi °IA cerca
De olh tine pe na§a-ta.
Nasule-nasiea mea,
Cand ej sacurea pe rang
i mi te duel la padure,
Cand tai copacu de sus,
'rot mai frumos odirslc§te,
Cand 11 tat din radacina,
Mi'l usuci de la tulpina.»
D'aleo-leo fine Costine,
Cean'ea m'oi lasa asa
La Bucure§tI ma duceam,
XXVI

La many ma vindecam. P ins nap-sa venca ;

'N uernd vedeal ce '11 lueram :
La temniia te apcjam.
Pe viall te lasam.
Costin ass de aucIea
Foarte ran sa. nacajea,
Frtunos capu II tdia,
'N Dumbavita '1 arunca.
Si de aciia 11 lua,
De mustata '1 apuca,
La Domnie '1 ducea
Tot la Sarafim pap.
Dar Domniea de'I vedea
Sarafim Pap grata :
Tu cat tafat nagiea,
Mdini ne fact qi noua aga,
S'apoi mire porancea :
Faceti-I ceva 'nplimbare
Lilt Costin asta al mare.
Pe Costin ea mi'l lua
Foarte bine de 'I plimba.
Colea la Tirgu d'afara,
Dood. furct §i-o eumpioard.
0 sfinta de franghioara.
Foarte bine '1 spInzurara,
Sa minutia §'altd. tars.
Putinel ca '1 mat lasa
Ea ast-fel el mi'gf vorbea :
«D'aleo-leo fine Costine,
Da nu 'II paru rau de mine ?
Las'ea 'ti taia§i n4ica.
Ce nu primist Domnia
De prim4I franghioara ?
Dar-ar Dumne4ed, sa dea,
cii cu maica Precesta
SA 'mi auda vorba mea :
Meru sa tnai ruginesed,
Otelu sa mueedeasca,
Trupul tau nu putrecleased,
Nici musca nu sa lipesca...
Numa atilt it blestema,
Poftitn, nap-sa pleca.
La none ani sa 'ntorcea,
Tot in treang ca mi'l gasea,
$i pornea de mi'l erta.
Si mi-1 erta tot cu mill:
SA cads din §treang taring
De blestemu de la nab
Nu m'at In lume laca§.
Blestemu de la tats
'I ca, cand calci-o petra 'n apa,
Iar blestemu de la mums
'I ca lovitura de cIuma.

Din compara%iunea celor patru prime variante ale cantecului lul

Aga Macau vedem, eá ideTa principalA este lupta dintre 6stea tur-
e6sca a lui Brancovenu eu cea neratescA a luT 1361Acenu §i sfirOtul
tragic al acestui din urraa prin tradarea unul fin al sal. Brancoverml
anume promisese acestuT fin al BaTacenuluT ca -1 va da domnia, deca
va omort pe naul seit; finul executa crima, dar este pedepsit de
domn cu mortea pentru neomen6sa fapta, omortrea 'lapilli de cAtre
fin fiindsocotita In credilqa Romanulul intocmai ca un paricid.
Varianta a cincea face pe omoritor fin al Brancovenului, Tar
pers6na ucisa nu maT este Aga Balacenu, ci togmal Constantin
Brancovenu.
Dar sa vedem maT intaili tine a fost ommitorul lui Machu ?
Dupa variantele nr. 1 §i 2 el se chema : Capitan Costin.
Varianta nr. 1 (pag. 63):
dUnde Costandin Brancovenu vedea Batd-I crucea mane-sa !
Cum Ostea tut .e 'nputina, Pristav, nene, ca. punea,
Mana la gura punea, Trel qile, trel nopti striga :
Cu pumnit 'n plept se batea : Care, frate, s'o afla,
Sdracut de maica mea, Si, nene, s'o adevera,
Ca ml-a prapadit ostea, Ca sa tale p'acesta,

www.dacoromanica.ro
 XXVII

If daruesc Domnia, Nimenea nu se afla,

Domnia §i mo§ia, Fara cat ea se gasia
Ca sa tale p'acesta, Savai, Capitan Costin
Ca mi -a prapadit ostea ! Al Balcicdnului fin ;

iar varianta nr 2 prescurtata (p. 1265):

< FOie verde §'o lalea,
Unde, irate, s'an tin,
Ca sa-1 tae na§ia,
Sall* capete Domnia ?
Nicaerl nu s'atulla,
Frate §i s'adeveria,
Ca sail tae na§ia,
Salt capete Domnia,
Numa Capitan Costin
Lul Aga Ballicen fin.

Dovada ca acest Ceipitan Costin a existat in realitate si a jucat

un rol insemnat in batalia de la Zernesci sunt cuvintele mai sus re-
produse ale cronicarului Neculcea, care ne spune : Die ea, la acest
r6sboiii s'a fie fost mai mult isbinda despre partea Cazacilor Bran-
covenului, cdrora le era cap un Moldovan, anume Costin Capitanul de
Fowni, feetorul Nenului.."
Tata deci tine a fost acela care :

«La Costandin Brancovonu mergca

i din gull I cuvinta :
Constandine Brancovene,
Imi darue§ti mo§ia,
Mo§ia §i Domnia,
Ca sa-mi tai eu na§ia ?
Ca mi-e parinte mai mare,
Mi-a ars focu la spinare,
Frica mi-e de luminare !»

Cat despre relaOunile capitanului .Costin cu Aga Balacenu, deed a-

cesta it botezase sail nu, nu putem sci cu siguranta. De sl numele
Costin, ca o prescurtare presupush din Costandin, ar putea vorbi
pentru prima ipotesknasul dand obicinuit finului propriul sail name
de botez, dai' nici parerea de a vedea aci pur 1i simplu o influenza
a rimei :
Saval, Capitan Costin
Al Balacenuluf fin
Sail
Numa Capitan Costin
Lui Aga Balacen fin,

www.dacoromanica.ro
XXVIII

nu pate fi in mod absolut exclusa. Cu atata mai mull, ca in varianta

nr. 5, togmai versul al 12-lea :
!i Constantin Brancovenu

a cerut, din causa rimei, versul urmator:

Finu-1 Costin (4pitanu.

In acest cas avem prilejul sa constatam cum une-ori o simple potrivela

de rima determine fondul intregului cantec, §i mai departe cum
acest fond trece Intr'o varianta a cantecului, unde necesitatea, care
provocase rima, nu mai exista: a§a ar fi in casul de &VA variantele
nr. 3 §i 4, care de qi Inlocuesc pre Ciipitan Costin grin Dragan, vi-
tazul Dragan, dar mentin afirmarea ca acesta fusese un fin al Bala-
cenului :
Balaton pe Dragan chcma

. . . .....
din gur5-1 intreba :
Cc-o ti asta, fine Driigane9
.
Dar5. Dragan respundea :
Naple dumneata etc.

Cine va fi fost tnsa Dragan? Intervenirea lui aci sa fie ore o

confusiune in be de Ilatmanul Bogdan, comandantul armatel moldo-
vene in batalia de la Zarnesci? Atare confusiune s'ar 'Area cu atat
mai posibila, cu cat Drcigetnescii era o familie care Mafia &Tar in
mahalaila Bal'acenilor *), Tar la satul Drageinescii fugise tocmai attinci
sacra lui Balacenu, Domna Maria a lui erban-Voila Cantacuzin.
Acosta nu e de admis.Mai putin probabila ar fi parerea de a vede
in Dragan un name obicinuit in poesia poporanA, cum avem done
exemple chiar in colecOunea de fame :
Pag. 516:
Cum Mean, ma Nutule?
Chital,
Chital
Banita,
DA-1 cu stremuralila,
De la val
Paula. deal
P6n'la pomil 114 Dragon ;

4) G. I. lonescu-Gion, Istoria Bucurescilor, 327.

www.dacoromanica.ro
 )0CIX

sail pag. 1271 :

Frunda* verde odolen,
Id in vale, colo'n del,
La ratesu de sub mal,
Bea Iorgovan
Si cu Dragan,
i lorpla Roscovan.
Ne remane a treia ipotesa: ca faptul se latoresce pur i simplu
contaminntitmei a done cantece, in earl ideia principals: omordrea
naqului de edtre finul seic, alcgtuesce fondul comun : Anume cantecul
Jul Aga Macau, in care figureza personagiul istoric Cdpitan Cagan,
a fost influentat de urmhtorul canter Radu Vodd qi Drcigan, cules din
comuna Bragadiru, jud. Teleorman, §i publicat in presenta coleqiune
(pagina 1234) :
Pribegesti'mi vere, Eu calu nn'mi ispitesc,
Pribegesti'mi drags, Nici pe tine -te petrec,
Pribegesti'mi Radu -Voda ! Dar IA tine te gonesc ;
Dar de cine'mi puibegia ? Ca di nasule m'am jurat,
Tot de fins -so Dr5gan, Ca sa nu'mi scapi netaiat.
Tot Dragan din Baragan. Ca stiff nasule, cand m'ai cununat,
Ca el, uite, s'a jurat, Cand fuse la masa mare,
Sa nu'l lase net5.1at. Toll boerii ca mi -a dat,
C5, cand Radu '1-a ennunal, Care vii,
CAnd a fost la masa mare, Care mosii,
Toll boerii 'i -a dat, Care galbeni pe tipsii.
Care vii, Numai to nasule nu ml-al dat,
Care mosil, Nici-o vie,
Care galbeni pe tipsii. Nici mosie,
Numai Radu nu 'i -a dat, Si nici galbeni pa tipsie.
Nici -o vie, Atunci eiz ca m'am jurat,
Nici mosie, Sa nu te las netafat.
Si nici galbeni pe tipsie. Iar Radu ca if grala :
Si cum Radu ca fugea, Bine. fine Dragane!
Ochi 'nclarat s'arunca, N'o ti tine, Bleu, pecat,
Mare pulbere vedea, Ca la mic te-am botezat,
Si din gura ca. grab. : La mare te-am cununat,
Cats hats -1 mum5. sa, Si-a111 coconi II-am crestinat?
D'o fi pulbere de vent, Dragan din gura dicea :
Sa revarsa pe pamant Ba o ti nasule pent,
D'o ti pulbere de om, Ca ha mic m'ai botezat,
Tot drumul si l'o goni, La mare m'ai cununat,
Pen la mine o veni. Si-alil copii mi-al crestinat ;
Bine vorba n'o sfarsa, Dar am apucat s-am jurat,
Si fins -so.- Dragan it sosea. Ca sa nu scapi netafat.
Jar Radu daca'l vedea, Bine vorba nu sfArsa,
El din gura if graia i capu II reteza ;
D'ale fine Dragane, Trupu ca 'I-1 spinteca ;
Or call' iti ispitesti, Cu Vilna '1 presara,
Or pe mine me petrecf ? Intr'un prepeleg '1 'nfigea,
Dar Dragan ca Ii grala : 'L 'nfigea in drumul mare,
D'ale nasule Radule, Ca sa alba pomenell.

www.dacoromanica.ro
 XXX

Am Fate chiar stabili uncle anume a avut be contaminatiuneg,

cad variantele No. 1, 2 si 5 ale cantecului lui Balacenu cu finul Cd-
pitan Costin sunt culese din judetele Dolj si Olt, pe cand cele en No.
3 si 4 ale aceluias ante° cu finul Drcigan provin din judetul Te-
leorman, adica de acolo unde s'a cules §i cantecul lui Radu Vodd
qi DrOan. Ad dar, in Teleorman, s'a intilnit un ante° Cu altul ;
personagiul Dragan din cantecul teleorman6n a usurpat locul capi-
tanulul Costin din cantecul ()lien, i alt nimic.
Cestiunea deca Dragan din cantecul lui Radu Voda, ca §i Sa-
rafin-pasa din cantecul Costin, ail fost pers6ne reale sat nu, re,mane
deschisa.
In on -ce caz, acest exempla ne arata insemnatatea geografica
in formarea unei colectiuni folklorice, diferitele influence ce un can-
tec p6te sa exercite asupra altui cantec, precum nu mai putin si in-.
teresul de a vedea pastrata in cantecul poporan amintirea istorica a
vitezului Capitan Costin, care, d6ca n'ar fi fost mentionat de cronicarul
Neculcea, noua critics asa pretinsa istorica l'ar fi pus de sigur en
total in domeniul fabulei. Folklorele constitue deci un element de
mare prey pentru istorie, el ne da istoria vine a poporulai, lebendige
Volksgeschichte, cum se exprima genialul Herder.

Limba In aceste productiuni nu e de cat ici-oolo corupta §i influen-

tala de mahalalele °raptor. Bucacile culese de la Romani sant
mai pure de cat cele adunate din gura lautarilor tigani. In viitor
tOta atentiunea culegatorilor va trebui sa fie indreptata asupra can-
tecelor batranesci §isa fie preferaci in tot-de-una cantaretil romani,
mai ales acei cari nu sunt de meserie lautari ; caci se mai gasesc
ici-colo mosnegi roman! cari ar putea fi ascultaci cu folos ; numai in
lipsa 19r cats a se da ascultare lautarului tigan. Pe urma, chiar intre
Romani trebue ales cel mai vorbarq, mai. voios si mai glumq, mai
frumos-povestitor, far nu on -ce sporovaitor, zapacit i MI% memorie.
Canteeele batranesci ar trebui culese cat mai repede t6te, caci
ele ne aduc sciri istorice din trecut asupra vietei intime, a mora-
vurilor, a stare! sociale si a intamplarilor mai insemnate din vre-
murile de odiniora. Un studiii comparativ amanuOt intre cele pu-
blicate deja si o intregire a celor necomplete cu variantele respective
se impun, i ar fi de mare folos, atat din punctut de vedere este-
tico-literar, cat si din acel istorico-filologic.
Tot aci trebue sä pomenim si de grupa cantecelor haiduceset,
car! in culegerea de fats stint destul de bine representate. Dupe cite
www.dacoromanica.ro
 kXXI

cun6seem, aceste cantece in colecOa nostra sunt cele mg lungi §i

mai complete, §i en ode mai unite variante. Rand pe rand tree pe
dinainte-ne chipurile cunoseute ale haiducilor Burilenu, Corbea (cu
4 variante), .21fiu/ (cu 8 variante, din earl una de 450 de versuri
§i alta de 535 versuri) ; Jianu (en 4 variante) ; GNP Catanutei, Radu
Anghel, Codr6nu.
Se mai adauga si eate-va chipuri none, earl nu flgureza in co-
lectiile anteriore, ea : Peiun IIaulueul (p. 175), Seicalei (p. 186), Ionitei
Thaducul (p. 189), etc. etc.

II. Danele, genul cel mai numeros §i indestul representat in vo-

lumul nostru. Sub tote raporturile de se presinta bine. Monotonia,
e aprOpe en deshver§ire exclusit Fie-care doinii ne infAiseza o Ilona
clips din eterna melancolie u§6rA, de care- e framautat sufletul Ro-
manului.
tanguirea dulce a indragostitului, care vorbelte inimiorei sale :

InimtOra,
Inimiora suriord
Ce mi staff tristA 0 amarra. ?
InimiOra ce to Bali
De coste §i de neap'?
Inimiora staff pe loc
Cali put lacat la mijloc !
Sä-mi put lacilte §i o mie
Inima face ce tie !

Colo, urechia neinduio§ata de intrega gamy a dragostei po-

porului : a iubirei, a intalnirei, a. nehotararei, a inplaciunei, a
dragostei nil de noroc, a tradarei, a despartirei ; gura lumei §i
tote sentimentele ce framanta o inima de barbat si de femee and
sunt cuprin§i in mrejele pardalnicei de dragoste, bat'o focul s'o bata".
Fruncla verde, padurea §i dumbrava, tufisul, batatura §i mui4ii
cu flori ; podira §i fAntina din preajma satului locurile wide Ro-
mann] 1§i a§tepta pe inbita ; cerul, s6rele, luna, stelele ; privighe-
tOrea, cuculqul §i alte pasari, martorii iubirei lui infocate, tote,
tote stint cantate §i caracterisate cu cite -o vorba in doinele acestea.
Dorul §i jalea, uratulsi mai ales uratul, del
De cat cu unit in casa
Mai bine mOrtea 'n Gsa

www.dacoromanica.ro
XXXII

mistue cu flacara for dogoritore sufletul fliicauluT §i al fedicireT, earl'

iii revarsa sim %irile for fn doine minunate §i induio§itOre.
Daca uratul nu (la pace RomAnului, el se duce la circiuma, bea
§i-'§i in6oa plansul §i amarul in rachiu §i 'n vin. Si aci cants, cants
de ti se rupe inima,
Canty doina cea de foc
Ca n'are 'n lurne noroc

§i produce acele cantece bachice, din earl uncle pot fi comparate cu

cele mai perfecte anacreontice.
Daca Did circiuma nu-1 potolesce, pleca in streinatate, in negra
strinatate" adica tot in Oral cad pentra el streinatate" insem-
neza tot ce nu e satul sail lunca luT. Si canal, iarai doina cea de
jale, cantece simple, pline de naivitate, dar de o duTo§ie atingatOre
§i comunicativa. (Vecli de ex. p. 344).
Se bags la catanie manta -o-ar pustia!", §'in cazarma, cu
rani %a capataifi," cants de se uimese ora§enii, iar maiorul de la
Chiatra" remane dus pe gandurT.
Si a§a Romanul se na§te cu doina, 1§i petrece viata cu doina
§i cu doinita lui, §i more nedespartit de (Musa.
NumaT pi:Tat ca aceste margaritare ale lined poporane romane
se comp indata ce yin iii atingere cu aka clisa cultura a ora§enilor,
Tar tiganul depositarul for in cele maT multe cazuri le strica,
le stilcesce, §i din frum6se §i naive, simple §i curate ca isvorul eel
de munte, le preface in nisce productiunT lipsite de on -ce farmec
poetic. De aci acele starpituri de bamor, Namur, hamora§".§i alte
nazbatii ce mi§una de un timpincke in doinele nOstre,
Volumul de fata ar putea folosi poetilor no§tri lirici ; ei s'ar
inspira din productiunile naturale ale spiritului popular, uncle ade-
verate ,...apete-de-opera ca fond §i ca forma ; eT ar imbogati vocabu-
lamb poesiei culte cu multe expresiuni plastice, concise §i ginga§e,
cu intorsaturi de vers de o simplitate fericita, frumuseti ce ne in-
timpina in populara doing, cea de jale §i de dragoste, care curge lin
cn un u§or murmur, ca §i pirlimul pe patul sea de nisip i petricele.

III. Cantecele de Nuntei, formOza a treia subimpartire din volum.

Multe nu sunt, dar sunt interesante, cate-va Chlar inedite, cum
bunil-Ora: Versul Colacul0 (408); Oratia pintenulu'l (410) etc.

www.dacoromanica.ro
 iii
Ar trebui sa se dea in viitorele culegeri o atentiune deose-
tita acestor productiuni populare, cad ele cuprind o multime de ama-
nunte, obiceiuri §i date asupra starei sociale §i familiare. S'ar putea
constata, intre altele, modal casatoriei la Romani, cuantumul ,zestrei
§i anume ce obiecte, precum §i o multime de lueruri cu totul inte-
resante pentru etno-psicologie.
Cantecele de Nunta sunt cele mai u§ore de cules ; culegatorul
n'are de cat sa asiste la cite -va nurrti, §i se va intkce eu o recolta
imbel§ugata.

IV. Strigaturi. Acesta parte a poe§iei poporane e cea mai nu-

merasa in colectiunea de &ca. Si In adeve'r, doinele qi strigaturile
sunt cele mai multe in literatura nOstra. E vorba de nota melan-
colica i de cea vesela a poporului roman. Daca Romanul e me-
lancolic in orele-I de suparare §i de durere sufletesca, apoi el §tie
a fi §i vesel. Daca notele de jos es din inima lui in bel§ug, apoi cele
de sus, zglobii, saltarete, moire §i vesele, ti§nese fara popas. Nu-
mai cine a luat parte o singled data la o §ecletare sail la o hora,
pate sä §tie ce izvor nesecat de spirit §i de gluma are firea Romanului,
Spiritul lui este s'enatos §i trainic, sarcasmul lui mu§cator, Ca-
racterisarea lui justa §i nimeritaarare-ori da gre§gluma lui pi-
canta, cit multa care, ba char §i cu piper, scurta, concisa §i spon-
tanee.
Cine nu e zeflemisit §i luat peste picior in aceste catrenuri caci
cele mai reu§ite sunt cele mai scurte ? Si flacaul §i fata amorezati,
1i barbatul betiv §i femeia lene§a, §i saracul §i bogatul, §i risipitorul
i sgircitul, §i popa §i premand, toti la o lalta sunt bietuili, dach ail parte
sa cada In gura unui zeflemist term cu talent. E o adeverata placere
sa asculti pe un ast-fel de hatru bun de glume", care face cele
mai reu§ite calambururi, §i nu, mai tace din gura lull Area limbuta !
E ca un fel de spiridu§, unde nu-1 cauti, acolo e §i el ; it vecli ba in
carciuma, tragend un §fichiil carciumarului pentru vinu -i prost §i
prefacut ; de odata resare intre femeile §i babele batrane din sat earl'
stall inteun colt retras §i clevetesc pe to0 §i tate ; apoi se prinde §i
el in hora, §i dupa tactul dantului arde" cand pe unul child pe
alta, in rasul zgomotos al celor de fata.
Se mira tot neamul met,
Ce Meat) m'am flint et) :
Cu turu nadragilor
a

www.dacoromanica.ro
XXXIV

Fac partie vacilor

i cand merg pe cositura
Imi dau pa4ile in gura I
Sail :
PVT, popo, la biserica,
Nu la fete pledica ;
Pune mina pe psaltire,
Nu te uita la copile !
Inching -te la ictine,
No te uita la cucone ;
Roga-te, blagoslovqte,
Nu cu ochii la neveste !

Sail:
Popa tare m'a jurat
Sa nu tifi mandruta 'n sat ;
Dar si popa-I mare cane,
Ca §i el mindrute tine
*i mai multe de cat mine !
i spiritul i sageta-i sarcastica nu sunt veninase i reutki6se.
Nu ranesc de morte pe nimeni, ci mai mult amuzil. E o trapaucti-
tura de alice midi. Char i eei ieflemisiVi rad i petrec:
Fata popii de la not
Are zestre ese bol:
D'inainte nu sint doi ;
La mijloc
Nu sint de loc
i la protap
Acuma-1 fad I
Sail:
Fetele dintre valcele
Simla file 'n ulcele
Si be 'ntinde pe zabrele
i latr5. canil la ele.
Le ridica mai in sus,
Latra canii ca la urs !
Sail:
Het seracu sulimanu,
Gum marita gugumanu !
Seracile ()ode,
Cum marita secile ;
Seracile sutile,
Cum marita slutile
Seracile miile
Cum marit urgiile !
Safi:
Premaru nost e om bun,
Cand it cinstesti cu yin bun ;
Cand vede ocaua plina,
Face judecata buns ;
Cand vede ocaua rasa,
Face judecat' alOsa !

www.dacoromanica.ro
 XXXV

Strigaturile sunt genul epigramatic al poporulul si in cele maT

multe cazuri alcatuesc un fel de cronica a faptelor sociale din sat.

V. Cdntece, rugeiciuni §i jocuri. de copii. E un gen poporan in-

teresant, dar recolta culesa In volumul nostru e minima.
Cu prilejul altor culegeri viit6re, ar trebui data o mai mare
atentiune acestor produse, pentru ca ele cuprind lucruri de interes
din vieta, desvoltarea i cresterea copiilor nostri.

VI. Colindele qi plugnorul In volumul nostru sunt putine, vr'o

80 numaT, dar sunt interesante, data nu prin faptul de a fi inedite,
eel putin prin variantele ce presinta, completand in multe locuri pe
cele existente.
Colindele mai cu thug sunt documentele cele mai preti6se in
care se citesc lamurit, in tota originalitatea lor, fel de fel tie obiceiuri
i credinti din epoca introducerei crestinismuluT. Este pate singurul
gen poporan care se gasesce mai mult In descrescere, producerile
noue fiind nule ; de aceia ar trebui sä se grabesca culegerea colinde-
lor, cad cele maT multe perdut, Tar putinele ce ail mai re'mas
din ele se strica 4ilnic sub influenta mahalalelor orasenesci. Asupra
colindelor si a plugusorului s'ar putea intreprinde un studia compa-
rativ cu multe i interesante- resultate.
Culegerea colindelor si a plugusorului, si in general a tuturor
celor-l-alte produse poporane, ar trebui facuta nu In mijlocul a-
nului i In orl-ce timp, ci la inse-si ocasiunile periodice and se pre-
sinta. Colindele trebuesc adunate intre sarbatorile de Craciun §i Sf.
Vasile; cantecele de nunta la nuntI; cantecele batranesci la ospete ;
baladele i legendele la stani de la ciobani, in noptile cele frum6se
de vara; doinele la lucrul campuluT, cad acolo surprincli in chip
izolat sufletul tanguitor; strigaturile, povestile si ghicitorile la hore
si la seclatori; bocetele la inmormintari ; descantecele ti vrajile la
anumite ocasiuni; inteun cuvant, trebue lasat poporul a se ma-
nifesta la prilejurile potrivite naturel ysi vieteT lul, si a nu-1 scate
in chip artificial si de porunclala din indeletnicirile sale. Alt-fel, pro_
dusele inteligentei sale nu vor avea acel caracter sinter si de sPon-
taneitate,conditiuni absolut esentiale unei bune culegeri de folklore.
)7 Spiritul popular, observa Max Miller, semana cu sensitiva; el ca

www.dacoromanica.ro
XXX VI

§i densa, la primal contact putin cam aspru, se strange in sine sill

inchide foile". De aceia trebue mai intain sa cape-VI increderea popo-
rului, sa al' un train mai indelungat cu el, o asimilare perfecta, data
se rite, cu vieta lui de tote Ode. Numai in acest chip putem alcatui
colectiuni autentice despre vieta avt de simply la exterior si atat de
complexa psihicesce a poporului roman.

VII. Ghicitorile sunt iara§Thine representatein colectiunea nOstra.

Pe langa multe cunoscute deja, avem cite-va variante §i chiar inedite.
Ghicitorile §i deceurile formeza un gen forte .caracteristic §i Intins
in literatura rominesca. Chiar dupa publicatiunea a§a, de completa
§i interesanta a d-lui A. Gorovei, meritosul editor al revistei fol-
kloristice qeetorea, mai remane Inca mult de facut pe acest teren.

VIII §i IX. Desaintece qi vrciji. Culegerea acestui gen de lite-

ratura poporana e cea mai anevoiOsa, din cauza numerului restrans
al celor ce sunt depositarii descantecelor vrajilor. De obicelil
putine femei batrene -mai §titi a descanta §i a vraji; apoi ele an
superstitia de a nu comunica cui-va vr'un descantec, de tema ca nu
cum-va descantecul, o data comunicat, sa nu mai alba farie, si ast-fel
melteritele descantatore san doftor6ele satelor sa-§i perda meseria lu-
crativa. De aci nevoia, ca sa alergi la fel de fel de stratageme
pentru a le descle§ta gura, prefacendu-te a fi bolnav, ha une-ori
a fi chiar vrajitor §i d'o meserie cu ele. Cu tote aceste dificultati
1114 volumul nostru presinta un material forte bogat de descantece
de tot soiul. Peste 380 de descantece §i 60 de vraji, e un material vred-
nic de lauds. Sub tote raporturile acest material e bine strans; fie-
care soil de descantece are variante numer6se, e bogat in expre-
siuni, e complet i insotit de descrierea mai mult sail mai putin
amanuntita a procedeelor ce se urmeza la fie-ce descantec.

X. Cantecele de mort §i boceteie sunt putine in volumul nostril,

Inteo escursie de 3 luni numai, nu s'a putut da o atentiune deo-
sebita §i acestui gen destul de important al literaturei poporane.

XI. De asemenea §i Anecdotele qi povestile in versuri sunt pu-

www.dacoromanica.ro
 X XXVII

tine. Un al doilea volum contitiend prosa poporana e ui preparatie

i tontine multe, povesti de un interes capital.

XII. Locutiunile Si idiotismele merita o deosebita atentiune, cad

all o importanta lexicografica forte mare.

XIII. Volumul nostru se iucheie eu Varia, care coprind : a)

midi agmente din Calendarul poporan ; b) Frinturi de limb qi cliceitort;
c)putine Intrebari Si re'spunsuil §i d) cuvinte particulare ce nu se and
pretutindeni.

Pentru a face interesanta colectiunea si din punctul de vedere

linguistic si a servi ast-fel sciinta in chip indoit, s'a alcatuit de d.
profesor N. I. Apostolescu, eminentul nostru elev, tin index coprinclend
particularitatile fonetice, morfologice, lexicale i semantice. S'a
adilogat i un index al localitatilor, de uncle s'a adunat materialul.
In primul index s'afi insemnat cuvintele intrebuintate numai in
unele parti romanesci, carT nu se gases° in limba vorbita in Tara-
Romanesca de ex. fageideiu [in Transilvania], crivat [in Moldova],
;

tamdiOrei, [(micsunea) in Oltenia], machea [interjectie, in Oltenia], burcet"

[ihaIna mocanesca de barbat) in Moldova], sucnei [(haina mocanesca
de femee), in Moldova], bireiu [in Transilvania], etc. S'afi mai in-
semnat, apoi, cuvinte, call de si intrebuintate dinc6ce de Milcov,
se and numai in anumite parti, cum e, de pilda, cuvintul mischiu
[otel", in unele parti magnet"].
Ca particularitatT semantice trecute in index am putea aduce de
pilda cuvintul a ndzeiri, care in Oltenia insemnea, a zeiri", Tar in
Romania dincoce de Olt a se supcira" sail mai bine a'i sari ran-
dara" ; in primul cas verbul are obiectul in acusativ, Tar in al
doilea cas in dativ. In privinta trecereT de la un sens la altul, lucrul
se p6te usor urmari aci, avendu-se in vedere ea dinc6ce de Olt se
slice f6rte des 'i-a nazarit din senin", de unde s'a intins sensul la
a se supara din senin fiind-ca un lucru 'i se pare, etc". Mai apoi
17

a remas numai sensul de al se 'Area" : I se pare un lucru abia

zeirindu'l. La acestea negresit ca s'a adaogat asemenarea cu verbul
a zari", care la inceput a fost numai o asemenare de forma, nu si
17

de sens, Tar mai apoi in Oltenia a devenit $i de sens, verbal a nazari"

contopindu-se de tot cu verbul a zaii",

www.dacoromanica.ro
)(XXVIII

In privinta particularitatilor morfologice putem da ca exemplu

formele nost=nostru, vest §i vezt,yectat, ginovat,=-vinovati, etc. Am in-
semnat formele in care,cum e in casul din urma,nu se vede mai de
loc sensul pluralului [aci trecerea lui t in t prin influenta ltti i care
a disparut, insa, e o urma forte slabs de plural al lui ginovat=vi-
novat], dar n'am notat formele verbale ca vedet, de exemplu, untie
pierderea acelui i din vederi, nu are aceiasi insemnatate ca lipsa sem-
nului pluralului din ginovat.
Relativ la formele plurale, puse in acest index, e de observat
ca s'ati trecut numai acelea uncle se presupunea a fi numai
uncle singularul era nesigur i uncle era trebuinta numai de forma
pluralk, singularul neavend nici o insemnatate din punctul cle vedere
al indexului. Asa ar fi, de pilda, o insemnare relative la o partieu-
laritate fonetica ca guturalisarea labialelor [lopchii=lupit, nude sin-
gularul lup nu lie interes6za]. Tot asa une -ori s'a pus numai forma
feminine, cea masculink nefiind sigura sail neexistand.
Particularitatile cele mai insemnate, tusk sunt cele fonetice.
S'ail insemnat in index de la casurile cele mai generale si cunos-
cute relativ generale ca labialele guturalisate [lupcha=lapii;
cochil=copil, /tier, zer=tier, etc.] ; cad inlocuit cu a, din judetele
Nemta, Botosani si chiar Iasi ; ca mi trecut in n [nera (a se)
miera, (a se) mira (a se); ni=mi; Arercuri,,Mierettri; etc,], pans
la cele mai rani, ea trecerea lui n in 1 [probabil prin intermediul lui
r; exemplu : a amelinta"=a ameninta", probabil trecend prin forma
71
a amerinta "], a lui r fu 1 [amenca,---america], si a lui min v, ca
in cuvintul alimanit, care se constata in Oltenia, pe cand in judetal
Teleorman are forma aliveinit, alaturi cu verbal a alimani, tot en sensul
obicinuit, al acestui cuvint de a afurisi, a dracui". Diva cate scim
in Teleorman exists si forma alimelnit, a alimani, insa, en sensul de
pripasit, a pripasi".
Indicele tontine i vorbele streine cu diferitele for metamorfose
ce an luat in gura poporului. Mai ales cele turcesci ail incercat
schimbari radicale: ienicerii" an devenit niceri §i iangineri; spahil"
s'a facut spafi`i, pasfii, pasfiri, softil; agarlik", la cronicari argalic
figureza in colectiunea nostra sub forma alardik ; in loc de bogaz"
din baladele dobrogene, ad se dice buha ; cafas (la cronicari) devine
cafat; gialap" e un compromis din gelat §i gelep etc.
D-1 Lazar 'ain6nu, care a studiat cu necontestata competenta
elementele turcesci in limba romans, observe ca o particularitate ca-

www.dacoromanica.ro
 XXXIX

racteristica a colectiunei oltenesci din presentul volum, ca multe din

vorbele turcesci proprii acestei colectiuni porta o pecete serbesca
destul de pronuntata (Cf. bascea, beg, dugelik etc.), ceea-ce indica
un contact mai intim cu Serbii din vecinetate. Afara de acesta. can-
tecele istorice din Oltenia sunt bogate in vorbe turcesci si forme
verbale ce nu le mai intilnim aiurea (cf. alardik, buhaz, cafat, dor-
bagia, colgin, derea, bulucesc, bulibasesc, crifenesc, martacesc, etc.
In fine s'aii insemnat in index si cuvintele in care variaza, de
exemplu, o vocala, ca in 1;114e:rade, plapoinele, pleipumele, §i altele in
care se ved deosebite particularitati fonetice.
De asemenea sunt notate si cuvintele asa clicend oreivnesei,
cari se gasesc intamplator in popor, ca de pilda regal, precum gi cele
imprumutate tot din oral, dar pe alocurea ran pronuntate, caparfonat=
parfumat, procest.---proces, pecectori=perceptor, paligorie= parigorie,
anti/erie=artilerie, mantemvrei=manevra, Chisolom =Kiseleff, etc.
In afara de aceste particularitati s'aii pus in index si numele
proprii de persOne si de localitati intalnite in textul diferite-
lor captece, ghicitori, descantece, etc., precum i adjectivele derivate
de la mime proprii.
In privinta pronuntarei, s'a cautat a se pastra acesta intocmai
cum a fost audita. S'a intrebuintat pentru g provenit din x find-
ea acest semn ne da pronuntarea mai exacta; de asemenea x e pen-
tru un fel de h care nu admite ca e, and 41 urmeza, sa fie pronun-
tat ie, fie i cat de scurt. Asa de exemplu, in strigatura urmiltore
de la pug. 1058 cuMsa din Sona, comitatul Tarnava-Mare, Tran-
silvania, avem pe acest x, care are un sunet cu total deosebit
h, aprope allituri de un cuvent 'Linde apare la eel obicinuit:
Le lea 'naltii qi voinica,
DOrme Tanga tnamdliga.
Mainaliga coreile,
Ea dorme de horcae;
Milmtdiga xerbe 'n 610,
Ea dOrme de se ounira !

Aruncand o privire asupra intregei colectiuni, observam un lucru

de care s'a mai vorbit Tiganii aprope singuri pastratori actual-
mente ai poesiei poporane, fac sa dispara partea Erica a cantece-
lor, i pastreaza numai partea narativa, numai scheletul asa clicend
al lucrarei, plus versificatia, care in genere e forte schiopa. Adesea-
ori in uncle parti rima lasa loc asonantei on aliteratiei,

www.dacoromanica.ro
XL

Rare-ori, $i mai ales cand un cantee nu e cities de la Tigani,

se intalnesc, versuri mai de semi, cum stint de pilda, o parte din
cele de la p. 861, demne de observat mai ales pentru rima for bo-
gata, unde cei luati in armath, se tanguesc, ca Ii due de acasa :

Sa ne rupa plelele,
Sa lie planga Fetele.
Fetele,
Sarmanele!

Accental secundar face aceste versuri si mai placute.

Ca valore literal* negresit ca ne intereseza numai canteeele be-
tranesci, doinele, §i une-ori §i strigaturile. Ghicitorile §i descante-
cele presenta interes linguistic si" chiar istoric, ele pastrand, de multe
ori, vre-o forma veche, cristalisata, ori vre un nume propria intere-
sant. In plus, este evident ca descantecele suet pretiOse i pentru
credintele coprinse in ele. E interesant de exemplu, a observa in
descantece, cam cite nemuri cunesce poporul, dupa enumerarea fe-
lurilor vre-unei bole, cum se vede Intr'un descantee de galbenare de
la p. 1140, in care se vorbesce de galbenare turased, greased, nem,-
Vscd, frantuzesca, musallescd, romanesed, tigdn6scd, letinescd. Tot din-
tr'o ast-fel de enumerare se pate vedea cam pans la ce num.& se
ridica colorile distinse de popor.
ltai avem de observat in privinta unor cuvinte gasite in dife-
rite parti ale colectiunei, ea nu le-am insemnat sensul, avend in ye-
dere urrnatarele observatii ale lui Sayce *). Le langage, comme les
roches est parseme des debris fossilises des societes anterieures. Des
mots qui etaient plein§ de sens non developpes peuvent avoir une
signification nouvelle en consequence des changements sociaux ; un
long usage et une longue habitude peuvent les avoir prives de leur
sens, si biers que la seule signification qu'ils possedent est leur simple
son; on a pu encore oublier leur force originelle et its peuvent ne
survivre que comme des noms propres ou en rapports avec des ce-
remonies tombees en desuetude ; enfin, on peut les avoir confondus avec
d'autres mots mieux connus, d'oii sera resultee une confusion d'idees."

Filologul §i istoricul vor mai gasi Inca multe parti interesante in

acesta culegere. Asa in treacat atragem atentiunea asupra mentionarii

') Principes de Philologie comparde, tr. franc. par E. Jovy p. 216-217,

www.dacoromanica.ro
 XLI

localitatiT Ciobdrcie (evident Clobdrciu din Basarabia), asupra can -

teculul intitulat Calofirescu. In primal cas clieendu-se
Cel voinic din Clobarcie
Cu palopl de miseliie,

pe langa importanta localitatiT care ajunsese, dupe cum se vede, fai-

mOsa in cat e pomenita §i In cantece, vedem §i forma Ciobarcie, care
ne arata : sail ea lautarul nu'§I mai da soma de insemnarea cuven-
tuluT §i socotindu'l un nume comun a clis cel voinic din CIobarcie",
precum s'ar (Ace : lupul din luparie", omul din pravalie", etc., sail
ca de la inceput s'a clis in felul acesta, socotindu-se, Foote prin vre-o
etimologie poporana, ca am avea a-face cu un substantiv colectiv
de felul lul luparie, stufarie, ghetarie", sail de felul luT cToba-
nie", §i acesta din causa renumelui de care se bucura localitatea.
Si e lamurit ca forma acesta, nu se obicinuesce, cad' nici o data nit se
Slice de pilda omul din Alexandrie, din Vale-Larga, din Gura-Viii,
din Prahova, din Herta, din Sulina, din Braila, din Zimnice, etc."
ci omul din Alexandria, Valea-Larga, Prahova, etc." Tot ast-fel e eu
tote numirile de localitati call par femenine, lucrul aprope invers de
cit la cele cu Infati§are masculine. A§a se Slice : Monitor din Buzeil,
din Ruck., din Bucuresci, din Ploesci, din Predeal, etc.", Tar nu lacui-
tor din Buzeul, din Rucarul, din BucuresciT, din PloesciT, etc." ; rose
lacuitor din Valenii-de-1VIunte, din Delul-Mare, etc.", nu Monitor
din Valenl-de-Munte, din Del-Mare," etc. Exceptiunea e aparenta In
17
lacuitori din Turnu (articulat, In loc de Turnul), cad' aci avem a
face Cu o prescurtare din compusele Turnu-Severin, Turnu-Magurele,
etc., care compuse vecluram ca 4n partea for prima sunt tot-d'a-una
articulate. In ce privesce pe Targovi§te", acesta ar 'Area ca face
exceptie fata .de cele cu infati§area femenina, dar aci lucrul este
explicabil prin faptul, Ca numele acesta, care In slavonesce. are in-
semnarea de. targ forum", §1-a pastrat Insemnarea etimologica mult
timp, Tar mai tarcliii graful poporului nu 'i -a mai schimbat infrtti-
§area, lasand a se dice lacuitor din Targovi§te", cum se Sliced la
inceput, cand lucrul insemna lacuitor din targ".
Se gasesc une-ori, e adeverat, forme analage cu cTobarcie", ca
de exempla (pag. 855):
a Gine naiba mi §opti mie
SA me due la Lixandrie,
SA me 'nsor, si'ml iau solie)

www.dacoromanica.ro
XLII

dar in eadul acesta avem de a-face tocmai cu fenomenul de care

vorbiram, anume inchipuirea in mintea poporului ea e vorba de ceva
colectiv, lucru forte vag in mintea lul §i pOte nici-o-data precisat.
Dovada ca aid nu p6te fi vorba de necesitatea de a avea rima
cantata, este ca mischie, cu care rimeza ciobarcie, nu e singura forma
a aceluT cuvant, cad ghsim mischie la. pp. 11.64.106.1223. Accst
cuvek ar fi mers perfect ca asonanta luT Cio bOrchi, pe and mischie
-ne into mpina numai aci (p. 7), ceea ce arata in mod invederat ca
mischie e din causa Jul Ciobdrcie, Tar nu cazul rovers.

Acesta este continutul primulul volum din Marerialuri folldoris-

lice, consacrat in intregime literaturei poporane in versuri. Cu mij-
16ce mid 1i pucine de care am dispus, cu tote dificultacile de tot
soiul ce intampinh o ast-fel de lucrare, grea mai cu soma la ince-
putul eT, cu tota lipsa de experienta a culegatorilor, s'a putut strange
o recolta destul de bogatit inteun interval numai de 3 luni de vacai4e.
Vor fi multe lipsurI fn colectia de faca. se vor fi strecurat multe
erorT chiar, mult ar mai fi fost de facut ; dar IT dam drumul publi-
citateT i lumineT cu speran0 ca fn viitor, patrun§i de experienta
trecutului, vom face ceva mai bun §i mai convict.
Destul cä s'a pus Inceputul i ca niaterialele pre0Use S'itii adunat
§i sunt garantate de peire. Dar rate inch nu mai raman de rules,
eate de publicat, mai inainte de ce viata de ora§e i scala sa nu le
altereze, sa nu le fach sa dispara cu desilvarsire ?!
Sa cugetam numai la partea folklorelui care a fost cea mai
putin luata fn soma : la arta populard : ariile na0onale, desemnul
i ornamentica caselor Oranesci, cusaturile, chiar cadrele 1i iconele
desinate exclusiv pentru trebuinta poporului.
Dar capra, brezaia, turca, area materialisare simbolica, artificiala
in forma unui idol cu capul sau cu botul de capra, de urs, ba §i
cu dou6 capete unul peste altul, cantecele i ghlmele, cum si multe
alte obiceiurT btitrane, cart se mai practich pe la tail?
Se impune de la sine formarea de albumuri in care sa se re-
presinte diferitele forme ale acestor representatiuni, ca 1i diversele
desemnuri §i ornamentatiuni de pe perqii caselor, si de pc camasile
(altitele) §i vesmintele teranilor, sa se reproduca icOnele si cadrele
teranesci, card acestea nu sunt faeute in orase sail nu sunt importate,
etc. De asemenea, albumuri musicale earl sa cuprinclh partitiunea tutu-

www.dacoromanica.ro
 XLIII

for cantecelor de dor si a jocurilor populace: si acesta cat mai

lute, papa ce sa nu fie Inlocuite de romantele si valsurile pe care
lautarii mai tineri incep a le re'shandi prin targuri si prin sate.
Volumul al II-lea al publicatiunei, care apare odata cu eel de
fata, confine materialuri folkloristice de la frail nostri Aromani. Vo-
lumul al III-lea, care este in preparatiune, va fi consacrat folklorelui
in prosa: basmelor si povestelQr, datinelor si credintelor poporului
roman din nordul Dullard.

Negresit, culegerea materialelor nOstre folkloristice se pOte lice

ca este Inca la inceput. Silintele sunt in mare parte perdute, cad
roman isolate, in loc ca fortele sa se intrunesca si sa lucreze la o
lalta. Apoi culegatorii cei buni, cei en o cunoscinta fonetica per-
fecta si cu urechie fink, sunt rani, si se simte nevoe de (imenT anume
pregatiti pentru asemenea lucrare. Ei trebue mai intaiil sa scie ceea-ce
ail sa adune si cum sa, adune ; sa alba in vedere colectiunile deja pu-
blicate, pentru a le completa, a be verifica si indrepta ; sa m6rga singuri
din sat in sat, din coliba, in coliba, ispitind copil, taller si betram, orbi
si cersetori, babe mestere in doctorii, in fermece si vrajitorii, boci-
tore etc., mai ales pe muncitorul cu cliva, pe cioban, pe ven6tor,
pe luntras, pe micul meserias si pe micul plugar, identificandu-se
cu dansii, taind multa vreme intre ei, luand parte la bucuriile si
intristarile lor, la serbatori, colindari, nunti si inmormantari; sa laude
ce ei lauds si sa gasesca reu ce ei defaima ; sa nu lase pe eel is-
pitit, pana nu a aflat totul de la dansul ; sa nu parasesca un loc,
pang n'a sleit intr6ga comora acolo aseunsa; sa caute, pe cat e putinta, a
culege un cantec sail o poveste de la mai multe persone de ()data,
cad ceea-ce until nu scie sail a Oat, pote sail aduca aminte eel -talc ;
sa observe a nu culege o productie literara artificiala drept un can-
ter poporan; cantecile de dor, de nunta si de joc sa le culega mai
ales de la flacai si fete, cele pentru mangaierea copiilor, ca si cele
de jale, de la mame, de la doici si de la babe botrane ; ghicitori,
jocuri si franturi de limbs, de la baeti si fete ; cantecele batranesci,
povesti, basme, cimilituri, de la barbati si femei mai in varsta, eau-
Valid a se folosi de povestitorii cu renume si de tote imprejurarile,
spre a putea culege materiale cat mai bogate, mai autentice, mai
originale.
Materialele apoi ast-fel adunate, sa fie scase la lumina in marl
corpora intocmite in ordinea geografica si en tot aparatul de eruditie

www.dacoromanica.ro
XLIV

neeesar, land texte coordonate cu insemnarea variantelor interne §i

exterfie, §i cu adnotatiuni din punctul de vedere etnografic, linguistic,
istoric, bibliografic, etc.
Aceste desideria o data exprimate, nu-mi remane acum, ca sa
incheiii precuventarea, ce a devenit putin cam lunge, de cat sa mul-
tumese mai inteiti d-lor Spiru Haret §i Take Ionescu, fo§tii mini§trii
at Invetementalui Public, pentru sprijinul moral §i material ce all
bine-voit a da intru adunarea §i publicarea materialurilor folkloristice
din acest volum §i cele urmatore de asemenea, tutulor autoritatilor
§colare, administrative §i eclesiastice cari au sprijinit pe membrii
Comisiunel folkloristice, cum nu mai putin putinilor, dar plini de
merite invetetorl, earl' au respnns en sirguinta §i cu pricepere la ces-
tionarul folkloristic ce li s'a fost trimes.
0 speciala mentiune in fine merita d. Chr. N. Tape, pentru zelul
§i aptitudinea desfa§urata in culegerea §i rinduirea materialelor, d. N.
I. Apostolescu pentru facerea indexurilor §i ajutorul ce, impreuna cu
d. M. Canianu, mi-ail dat la acesta publicare.

Mai in Inca sä declar, pentru eel obicinuiti a vedea in on -ce

intreprinderi fohise materiale, ea ins'6reinarea data de vrednicul
Ministru al Instructiunei Publice, d. Haret, am indeplinit-o fire alta
resplata, de cat bucuria sufletesea ea am putut indruma o opera,
care, sa speram, va deveni din Ali in Ali mai hunk' §i mai pretiosa
pentru toti acela cari voesc a sorbe din nesecatul §i pururea prOspa
§i sanetos isvor al limbei §i literaturei poporulul roman.
Pena atunci ace! ce iubesc din inima n6mul romanesc, traiul,
credintele §i eantecele lul, sa-§i aducg, aminte de caldurcisa qi entu-
siasta invocatiune a nemuritorului poet polonez Adam Miczkiewicz,
invocatiune ce o dAm aci in limba minunata a neuitatului Al. Odo-
bescu :

Cantece poporane, voi sicriil sfint al credintei, ce legati tim-

purile cele vechi de cele none, in vol I§1 depune o natiune trofeele eroi-
lor sei, speranta cugetUrilor §i florea simtirilor sale. Sicriii plin de
sfintenie! Pe tine nici te atinge, nici te sarama vre-o lovire, pre
cat poporul tau chiar nu to -t, profanat. 0 cantec poporan ! tu staff
§i paze§ti templul amintirilor nationale ; tu a! aripi §i glas ca de
arhangeli, adese a! §i arme ca den§il. Flacara mistuesce lucrarile
pensulel, talharil jefuesc comorile, dar eantecul seapa in veci cu

www.dacoromanica.ro
 XLV

viata $i se strectora priutre 6meni. Data sufletele Injosite nu sciii

sä-1 liranesca cu dor si cu speranO, el fuge la munti, se acaVa de
mine, si de acolo spune din vremile trecute. Tot ast-fel §i priviglietarea
z136ra afara dinteo casa ce a ars si se opresce un minut pe Imre-
lit6r6; dar data Invelitorea se cufunda, atunci pasarea fuge In pa-
duel 1i, din mijlocul ruinelor, din mijlocul mormintelor, ea canto
calatorilor, cu glas resunator, doina cea de jale !"
1 Octombre 1900
Gr. G. Tocilescu

www.dacoromanica.ro
CANTECE BETRANESCI

www.dacoromanica.ro
 BALADE $1 LEGENDE

MIORIT A
Culesa de Chr. N. Tapu din gura cobza rulur Stancu Ion- din Cucueti (Teleorman)
Acosta balada este o variants modificata a tOier Nasdravanez din colectia d-lui G.
Dem. Teodorescu pag. 435 sqq. i a aMioritira din colectia lul V. Alexandri pag. 1-3.

P'un picTor de munte Pornite pe spate ,

ScobOra oT multe, 30 Cata strinatate.
Multe §i cornute La Ion mergea,
$i maT multe sute. La oaf ca-Y baga,
5 $i cin'le tragea Cu oile .1. pornea.
$i cin'le mana ? Mare se vorbTa
Vatafu Ion,
Ca el nicl un om,
35 Ca eT al omore
Pe vatafu Ion,
FecTor de mocan Ca el nict un om.
o $i de mocartan, MTaua mT-aud,Ta
Adus din Ardeal. $i mi-se 'ntrista
Da Ion mT-avea, 40 La Ion mergea.
MT-avea o mielu§ica, Ion mi-o vedea
Mandra frumu§ica, *i el mi-o 'ntreba :
15 Cu lana plavita, Draga miorita,
Cu patru cornice, Cu lana plavita,
Cu cate-o piatra. nestimata, 45 Ce mi-e§tT tristi§Ora,
De'mi lumina noptea tots. Draguta miOra ?
Cand simtTa de vreme rea, I6ne, Mile,
20 Tragea oile la perdea. Vatafe 'One,
$i simtla de vreme buna, 50 AT nou6 cTobanT
Tragea oile la pa§une, De la Poienarl,
Unde iarba e mai buna. Tot prima - primary.
Vin nou6 cYobanT Mare s'ati vorbit
25 De la PoienarT, $i s'ail sfatuit
Tot prima - primary, 55 $i -au facut prinsore,
Cu caciuli de urs, Ca O. om6re !
Ca nu sunt supu§i, Ion ca-Y spunea :
Nalte §i motate, Draga miorita,

www.dacoromanica.ro
 4 MIERLITA git STURZUL

Cu lana plAvitA, LuciT ca §erpiT

6o ET de m'or uri Si iutl ca §ohniT.
Si m'or omori, Dar cine-T mana,
ET tot sa me ingr6pe Cine'l bicTuia 7
La stand aprOpe, 90 D'un mic mocAna§
In strunga de of, Cu gluga 'ntre spete,
65 SA fiu tot cu vol, Cu baieru de bete ;
Cam in dosul staniT, Fuge nu se vede,
SA mi and cainil I BicTu cu zorzOne,
FOie verde mic§unea 95 Fug caiT sa mOrA.
CiobaniT rosla Cucia 'ml venla,
70 Si mi -1 omora. MAre mi-aducea,
Und'mi'l ingropa D'o cAlugArita
Cam in dosul starliT, AlbA Ia pelita,
Ca s'auza catniT. too NeagrA la hAinitA.
SCA* 1p ce mi-T punea 7 La tarla'mT trAgea,
75 CavAla§ul luT, Pe Ion striga :
CrivAt ca'mi bAtea Ione, lOne,
Cavalul urla, VAtafe lOne.
Pe Ion jelea. 105 El nu respundea.
Dar el ce'mT facea 7 La me-mat mergea
8o ET mi se uTta Si ea mi-1 jelea
Si eI ca'mT vedea Si mi 1 de§tepta.
D'o cucie verde In brate cal lua,
Sburand prin livede, to In cucie mi-1 punea
Cu doT calu§eT Si acasA ca mi-1 ducea.
85 VinetT, porumbeT,

MIERLITA SI STURDUL
Audit de Christea Ta pu de Ia Stancu Ion lautarul din Cucueti (Teleormln).
A,:est antec este o variants prescurtata a celui din colectia D-lui G. Dem. Theodo-
rescu, pag. 453 sqq.
In colectia luI V. Alexandri, acest cantec se aseamana cu balada urmatoare :
Cuculetul.
Sus la munte ninge ploue, 20 De tine-ol scapa.
Jos la baltA cade roue. Fa -te, mierla, fa-te,
Sus la munte cu itarT, Fa -te sanet6sA,
Jos la baltA cu §alvarT. CA mie nu 'ml pasA,
5 Uiu, Tu §1 Ta, Ta, Ta CA §i eti m'ol face
MT-a veduvit mierlita, 25 Mic secerator,
Siumbla sturdu sa mi-o ia. Cu secerea 'n mana
Mierlita, mierlitA, Cu luleaua 'n gura
PasAre pestrita, Si'n tine-of intra
to Nana sa to 'nghitA, Si to -oT secera,
lame to pe mine, 3o Si znop to -of facea,
Ca mult ti-o fi bine. In brate to -oT lua
Ba, sturcjule, ba, Si to -oT saruta
De uritu teu Si-of fi tot a mea
15 Si d'al talcs -te5 Plesniti-ar fierea !
Ce oi sa me fac eu 7 35 Sturd,uletule,
Dar e5 de m'a§ face Mititelule,
D'a holds de grail, GingA§elule,
Si e5 m'ol usca, Frumu§elule,

www.dacoromanica.ro
 CUCULETUL 5

De uratu tail a si eil m'uT face

40 *i d'al frati-tau 5o D'un mic vOtraias
Ce-or sa ma fac eti ? Cu coda de fier,
Dar ail de m'as face Cu pana d'otel
D'o turta de paTne Si 'n foc c'or intra
*i 'n foc c'oT intra, Peste tine oT da
45 De tine of scapa 55 i m'oT apleca
Fa-te, mlerla, fa-te Si to -or seruta
Fa-te sanatOsa, i-oT fi tot a mea
Ca mie nu 'mT pasa ! Piesniti-ar fierea I

CUCULETUL

Cules din gura lautarulur Stancu Ion din Cucueti (Teleorman) de Chr. TaPu
Acesta balada se asernana intru cat-va cu balada eCucul §i Turturica* din co-
lectia lui V. Alexandri pag. 7 sq.

FlOre isma creta, 35 MaT frumos canta,

jai de dimineta, Din gura'T graia :.
Pe roue pe ceta, Ba, suroro, ba I
Cu roua in picere, Cat sunt vara florT,
5 Cu ceata'n sprincene, Tote mi sunt soil !
TreT fete surorT 4o Fata mijlocie
Mi-ati plecat la florT, Mi-apuca la vie,
Cerul s'a 'norat, Tot sa nu mar vie.
Dumnecleil mi-a dat Din gurd 'ml striga,
io D'o ploie §i -un vent, Pe cucu chema :
Ceata pe pament. 45 Cuculetule,
Ele-a ratacit Mititelule,
*i n'a audit Gingaselule,
NicT carne latrand, Limba rosiOra,
15 NicT cocas cantand, Ia-ma 'n haripiore,
NicT papa tocand, 5o Scote-me la tara
NicT cToban Bind, Sa-tl flu verisOra.
Oile pornind, Cucul mi- au4Ta,
D6r cucul cantand. MaT sus se salta,
20 Fata cea maT mare, MaT frumos canta,
Mi-apuca la vale, 55 Din gura-T gra a :
Pin sloiurT de munte, Ba, varutca, ba !
Pin tufe marunte, Cat sunt vara pere
Din gura striga, Tate mi sunt vere.
25 Pe cucu chema : Fata cea mai mica.
Cuculetule, 6o Mi-apuca Ia lunca,
Mititelule, Tot ca o haiduca,
EstT mic la facut, Unde cucu canta.
Mare la cuvint, Din gura 'triT striga,
30 Limba rosiora, Pe cucu chema :
Ia -ma 'n haripiOre, 65 Cuculetule,
ScOte-ma Ia tara. Mititelule,
Cucul mi-auclia, Frumuselule,
MaT sus se salta, t, aselue
Gin cr l 7

www.dacoromanica.ro
 6 CANTECUL SERPELUI
Limba ro§iOra,
7o Ia-ma 'n haripiOre,
Scote-me la Cara,
Sa-tT flu sotiOra.
Cucul mi-auclYa,
MaT jos se lasa,
75 Mal frumos canta
Si'n haripT mi-o lua,
La Cara -o scotea,
La masa-o ducea.
Masa mi-1 vedea
8o Si mi-1 upla,
CANTECUL *ERPELUI
Cules de Chr. Tapu din gura lautarului Dumitru Valeanu din Rosiorii de Vede.
A se vedea varianta modificata din colectia d -luf G. Dem. Teodorescu pag. 444
sqq gi gBalaurul* din colectia luf V. Alexandri pag. II sqq.
Tipa'mY vere, tipa'ml draga,
Tipa inima de'rn/ sea,
Tipa flu din maica luT,
Si ma-sa ca-T daruTa,
5 Si avert §i mo§iT,
IT daruia §1 hotiL
Masa din gura-T striga,
Cu cuventu-1 blestema :
Culca-mi-te, lula-mi-te,
io Put de §erpe suga- mi -te,
De supt talpa casil nOstre.
AtuncT copilul na§tTa ;
Cand copilu] ca na§tia,
Si §erpele ca nasta
15 Se facea copil d'un an ;
Se facea §i §erpe d'un an,
Cre§tea copilu de treY ant,
Se facea §i §erpe de treY ant;
Cand impovirnea pe dece,
20 Serpele de supt cas'i§la;
CampuluY se delungia,
La camp vere, la campie
Unde fir de iarba nu e,
NumaY d'alba colilie
25 COpta'ntre santa Marie.
erpele pe copil l'a§tepta,
Dar baiatu ce'mY facea ?
La maTca-sa se ducea
Si din gura ca-T graia :
3o MaTca, maTculita mea,
D'ar cal bun de calarie,
Sa me due in caletorie.
Sa.'mY dal sabia §i pu§ca
i buzduganu de la taYca,
www.dacoromanica.ro
Si'l sburaturea.
Fata ca-1 striga :
Mama, mama mea,
Nu mi-1 u§ui,
85 Nu mi-1 sburaturi,
Si mi-1 baga'n casa
Si'l pune la masa
Si da-T sä manance
Si a-I mie4 de nuca,
90 SA nu se maT duca,
FlOre usturor,
Sa §ad,a la nor !
35 Ca eii o sa me due
Unde tu m'aT renduit.
Iar maTca-sa audTa,
NTam ca lu/ nu-T spunea,
Pene el se necajta
4o Si din gura ca-T d,icea :
Malca, marculita mea,
Eu asera mi-am visat
Casa -tT sug titica-ta,
C'atuncia n'oT maT pleca,
45 Pe supt talpa casiT s'o sug,
C'atuncl, mama, nu me mar due.
Mama-sa cand auc,lia
La talpa casiT mergea.
Dar voinicu ce'mY facea ?
5o El talpa mi-o ridica,
Cu mana talpa Linea,
Tita supt talpa-o baga,
Talpa pe tita-o lasa.
Ma-sa incepea d'a racnYa.
55 i din guril4 cuvinta :
malca, cand te-am facut
Avert marl ti-am daruit.
TreT Bile tu ca mT-al plans
Tu din gura n'al tacut.
6o Malca, eu te-am blestemat
De §erpe sa fir mancat :
Culca-mi-te, lula-mi-te,
PuT de §erpe suga-mi-te,
De supt talpa casii nostre.
65 Cand tu maica, al tacut
AtuncT eu te-am §i nascut.
Dara masa ce'rn1 facea ?
Tita de supt talpa-o scotea
 C ANTECUL §ERPELUI
$i'n pod, mare se urca,
7o Armele 1uT tata-seta lua
$i luT ca i le dartaa.
Pu§ca §i sabia
La breil le incrucia,
5i pe cal inaleca,
75 Drumului se delungla,
In mijlocul campului Te§ia,
erpele cal a§tepta..
and el ochil'§I arunca,
Vedea °chit' §erpeluT,
80 Stir ca para foculuT,
Din gura vapaT lasand
Si din cOda tot plesnind.
Voinicelul cal vedea,
Bgtea calul §i silea,
85 $erpele cal ajungea.
OchiT 'ndarat '§i-arunca
Vedea capul §erpeluT
La chisita caluluT.
VoTnicu daca vedea,
90 Calul in loc ca'§T oprea
i §erpeluT ca grala :
MaT, proclete dumneata,
Ce m'alergT in fuga mare,
Nu'mT daT drumu la carare.
95 MeT, voinice, voinicel,
Tu e§tT renduit al meii,
De and eral mititel;
MaTca-ta te-a blestemat,
De and ereaT nefatat.
Too Descruce§te-tY armele,
Sall imbue dotOnele
Armele nu descruci§a,
Procletu cal imbuca,
Pen'la breil inghitia;
105 De la bred nu maT putea.
Sta armele 'ncruci§ate
$i la §ale §i la spate,
VoTnicelul se vaTta,
Calul luT ca rincheza,
110 Din piciOre tropaia,
Nimenia nu'l aqTa.
and ochiT ca'§T arunca,
Tare venTa §i sosTa
Cel voinic din Ciobircie
115 Cu palo§iu de mischie,
P'un cal galben conte§at.
COma 'T bate genunchile,
Iar cOda alcaiele,
$i mat trage-un pojar verde,
120 De ve4T, urma i se pierde.
Cand in dreptu for venla
Pe bAiat ca mi -1 lua,
Si la ma-sa ca-1 ducea.
www.dacoromanica.ro
7
Procletu a§a'mT striga :
125 Cel vitez din Ciobircie,
Cu palo§u de mischie,
Ia armele l'cest voinicel,
Ca sal ingit frumu§el,
$1 ti-oT fi vr'un norocel,
13o Ca e renduitul mea
De and era mititel,
MaTca-sa l'a blestemat
De and era nefatat.
Voinicul din Ciobircie,
135 Cu palo§u de mischie,
Sta in loc §i se gAndea
Ce noroc luT o sa -T dea ?
CA daca armele i le-o lua,
L'o inghiti §i pe el tot ala
14o VoTnicu din §erpe striga :
MAT voinic din Ciobircie
Cu palo§u de mischie,
OrnOra tu pe asta,
Delunge§te-rra viata,
145 Ca ti-oT fi frate pen'la morte,
De tine nu m'oT desparte.
Unde volnicu audia,
Sta in loc, se maT gandea.
Cata, f...'T mumg-sa,
15o A sta o sa fie a§a.
Procletu and auclia,
A§a din gura striga :
MaT voinic din Ciobircie,
Cu palo§u de mischie,
155 Bate-ti murgu,
Tine tT drumu,
CA p'acesta l'oT lasa,
Dupa tine m'oT lua,
GTaba de viata ta.
16o Al voinicel se gandTa,
$i din gura ca clicea :
MAT, proclete d-ta,
Ia casca-tT tu guria,
Ca sa taT eu a curea
165 SA null stric vre- o masea.
Cand procletu gura asca,
Palop cal a§ecia,
Pena'n coda '1 sfa§ia.
Pe voinicel cal lua,
17o La ttrla luT cal ducea,
Lapte dulce ca mulgea,
Pe voinic cO'l imbaia,
FratT de cruce se prindea,
De proclet ca mi-1 sapa.
185 Al voinic din Ciobtrcie
Cu palo§u de mischie
$i alt copil mi-oT tacea,
Tot a§a I'oT renduia,
 8 CANTECUL §ERP6ICEI
El ma-siT ca mi-T dicea :
Aba maTca, maTca mea,
Pe mine m'aT daruit
180 La procletu veninat,
Ist voTnicel m'a scapat.
De tine este pacat,
Ca sä te mat las in plac.
Tu etT malca tinerea,
CANTECUL ERPOICEI
(VARIANTA)
Cules din gura lautaruluf Anghel Cambrea din SaceluGorj de Chr. Tapu.
FOte verde a maculuT,
La inima campulul,
La ventra pamentuluT,
Nu Via raga soreluT,
5 OrT ochiu §arpelui,
$arpeluT paganuluT,
Mat mare procletuluT ?
FOie verde siminic,
Ca mi-a'ng-hitit d'un voinic,
o De treT dile l'a 'nghitit,
Trup§oru i-a putreclit,
Sufletu nu i-a ie§it ;
$i murgu i sta priponit,
$i pamentu l'a pirlit.
15 Saracu bietu voinic,
Nu mai pote-acum nimic !
El bine se resucia,
$i peste camp se uita,
$i-un voinic ea vedea,
20 Tot calare ca 'ml yenta,
Un voinic ortomanos
C'un cojoc mare latos,
Cu cisme de capra sterpa
De septe ant nefatata,
25 Dar el mare a 'rut yenta,
5i nimic nu mi-§T vedea,
Murgul i se speria
Cu cat in cap ca nu'l da.
Dar volnicu ce clicea ?
30 El caluluT ca-T vorbTa :
0 d'aleT murgutu met,
Ce mi-e§tT dat de Dumnecleii,
Eu pe tin' de cand te-am luat,
A§a nu te-al speriat.
35 Dar murgu atuncl 'T vorbia,
$i din gura ca-I graia : Tarcol campuluT ca-I da,
www.dacoromanica.ro
De-o pati mat greii, nu a§a.
Dar maT bine maTca-mea
Sa-pp scurtez eu viata 1
190 Pa lo§u frati-seil lua,
Si unde °data ca da,
In doue ca mi-o facea,
Cu frate-seii ca pleca.
Stapene, stapeneal met!
Cum sä nu me spent eil ?
UTta-te 'n naintea to
40 La inima campuluT,
La ventra parnentuluT,
VegT ca-I raga soreluT,
OrT e ochiu §arpeluT
$arpeluT,
45 ProcletuluT ?
FOie verde siminic,
5i Tni-a 'nghitit d'un voinic,
Numat p6te acum nimic,
$i murgu '1 sta priponit.
50 Jumatate l'a 'nghitit,
Dar jumatate nu'l 'Dote
De curele 'ncruci§ate,
De cutite simcelate,
55 De un manunchi de sabiore,
La stanga la suptiord.
Dar voinicu se ulta
$i 'ntr'un adever vedea,
Jos dupe murgu se da
$i bine 'nchinga '1 strangea,
6o 5i din gura '1 intreba:
Pop tu murgule sä tit
Pi de vara
Pene 'n seara,
Cu vorba sa te mangal
65 Nebeut §i nemancat,
Numa pe camp alergat ?
Nu e vota murgulul,
Ci voia stapenulul.
Strange-me 'n chinga mat bine
70 $i arunca-te, tu, pe mine.
El pe murgu 'ncaleca
 CANTECUL
Pene murgu 'nfierbenta.
El d'a dreptu ca mergea
75 Si la carpe nAvAlea.
SAbiora mr-o trAgea
$i pe carpe ca'l lovia ;
De doue deste '1 crunta.
$arpele se necAjla
8o $i din gur' atund grAia :
O d'alei finer de lele
Scurtate 's gilele tele !
Bate-tT murgu,
dine T drumu,
85 C'ast volnic mi-e randuit,
De cand era copil mic.
Eu puisor mic eream,
Supt talpa casi §edeam.
El la tita ma-siT erea
90 Si de titA c'o musca,
$i maica-sal blestema : Jos dupe murgu se da,
Suge-tT maica titele,
SugA-ti serpiT sangele.
Malca-sa l'a renduit
95 $i el singur a venit ;
Lasa-me ca sal mananc,
CA de ol sta
M'ol mania,
P'Al din gur' ol stranuta,
ioo Si dupe tin' m'oi lua,
Nicl in pAment n'aT scapa,
Pen' to -oT trece DunArea !
Dar volnicu 'ce 'ml facea ?
Vorba 'n seamy n'o bAga,
105 Murgu bine 'nfierbenta
Si iar la carpe mergea,
$i cu sabia '1 lovTa,
$i d'o schiOpA mi-1 crunta.
Sarpele se necAjTa,
P'Al din gura'l stranuta,
Pe polanA '1 lepAda,
Dup'Al calare se lua.
Si mT-1 gonia ce'l gonia,
Pene murgu-1 ostenYa.
115 Dari1 murgu ce'mT fAcea?
Daca vedea 11 vedea
CA el frate ostenia,
Lul stApana seu grata :
0 d'aleI stapaneal meti,
120 Ce mi-estT dat de Dumnecleil,
BagA myna 'n pozinar,
Scate iascA §i aminar,
Si al sA dAm foc campulur
La ventra pAmentulul ;
125 De trey pArtl
www.dacoromanica.ro
ERPOICEI 9
Cu rame vergi,
De o parte
Cu uscate,
Ca sa-1' sarA ochiY 'ndatA ;
13o Ne prinde bAlAOna,
$i ne scurteza viata.
Mana 'it pozinar bAga,
Iasca gt aminar scotea,
Si toc campuluY ca-T da ;
135 De trel pArtT
Cu lemne verd,T,
i d'o parte
Cu uscate,
Si aci 'T sArla ochil 'ndatA.
140 $1 de carpe ca 'ml scApa,
Pe camp inapoT o lua,
§i la voTnicu 'ml mergea,
Pe camp trantit i1 gAsia,
145 $i pe brate ca. '1 lua,
Si la o balta '1 ducea,
Bine de bale '1 spAla,
Si Tanga el jos sedea
Pene se desmeticea.
150 Frati de cruce se fAcea ;
Si pe cal incAleca,
Si cAtre casa pleca ;
Si mergea la el acasA
$i 'ml striga frumos la pOrta:
155 MaicA maiculita,
Ea iesT pena afarA,
C'am venit eIi iarA,
C'am plecat singur d'aici
Si acum venim dol voinici.
16o Maica-sa afarA isTa,
$i porta le-o descula;
NicT bung. (pia nu'i da
Pene cand 0 judeca :
Malca, mAiculita mea,
165 Te ved ca estr tinerea ;
Si mi-e c'aT p6cAtui,
$i mal fad vr'unul ca mine,
$i o petrece ca si mine,
$i atunci maicA nu e bine,
170 CA pe min' m'aT orindit
De cand am fort copil mic;
Cum, maica, m'aI orindit,
Asa, maicA, am petrecut !
Me plAtir cu cantecu
175 Ca lupu cu treapetu,
VenAtoru-1 intalneste,
DA pielea si sA plAteste.
 10 CANTECUL §ERPELUI
CANTECUL 'ERPELUI
(VARIANTA)
Audit de Chr. Tapu din gura lui Gheorghe Porumbescu din comuna Novaci
(Gorju).
La inima campulul,
La ventra pamentuluT,
Unde fir de iarba nu e
NumaT d'alba colilie,
5 Nu §tiii ochil §6rpeluT,
OrT e raga soreluT ?
Nu e raga soreluT,
Ci sunt ochil §erpeluT,
Frunzulita siminic,
10 Ca mi-a inghitit d'un voinic,
Jumatate l'a inghitit,
Jumatate nu mi'l pOte,
Tot de arme ferecate,
De cutite ascutite,
15 De pistole ghintuite.
De 3 Bile l'a inghitit,
Trupul nu T-a putreclit.
Al din gura §erpeluT
Putintel cA. se 'ntorcea,
20 Ochil la vale arunca,
D'un voinicel ca vedea ;
El din gura ca'rn1 clicea :
D'un voinicel ortoman,
P'Al cal bun §i dobrogean,
25 Cu cisme de caprA sterpa
De 7 anT nefAtatA.
Cel din gura §erpeluT 4icea :
- MAT volnice ortoman,
P'Al cal bun §i dobrogean,
3o InvAlue !liana 'n basma,
Bags mana sub manta,
Si is sabiOra mea,
Si 'mT taie balaona,
De 'ml mal lunge§te viata.
35 Demna tu pe murgul tea,
Derrinl-1, demnA-I, nu te teme,
CA m'a 'nghitit ea pe mine,
Nu te mananca ea pe tine ;
SA 'ml fil frate pan la morte.
4o Da Al voinicel ortoman
Din gurita luT aicea
SabiOra ca a to
par'ca e mal bung. a mea ;
www.dacoromanica.ro
Dar Al voinicel ortoman,
45 P'A.1 cal bun §1 dobrogean.
MurguluT ca mi-T dicea,
Balaona ca o ochea,
°data se poticnea,
Cu cat in cap ca nu'l da;
50 Dar Al voinicel ortoman,
PA'l cal bun §i dobrogean
Cu murgul luT ca vorbia :
D'aolelel murgut al mea,
Frunzulita le spanac,
55 Pe tine de cand te-am luat
Asta nu mi s'a 'ntamplat.
CA, cand ea te-am cumperat,
Ce-a cerut pe tine-am dat.
Dar Al voinicel ortoman
6o Cu murgul luT ca vorbea :
D'aoleo murgut al met'',
Putea-veT fu ca sa fugi
TreT cple §i treT noptT,
Numal pe camp alergat,
65 Nebeut §i nemancat ?
Dara murgu-a§a 'ml dices :
Nu e voia murgulul,
Ci voia stapenuluT ;
Ia strange-m6 in trelchingl bine
70 Si tu incaleca pe mine,
Si tu sa te til mal bine,
SA nu remaT fA.ra de tine.
Dard murgu c'alerga
Tot trel Bile §i trel noptT,
75 Si la §erpe ca. 'ml venia
Putintel ca mi-1 tAla,
Numal d'o palms '1 tAta ;
Dar §erpele a§a 'ml dices:
MAT voinice Dumnea-ta,
8o BatetT murgu, tine-1T drumu,
CA de- of sta
M'ol mania,
P'Asta Poi stranuta
Cat cla voTnic cu stanga,
85 *i dupe tine m'oT lua,
Niel in pgment n'oT scapa ;
 CANTECUL ORPELUI
Pana-or trece Dunarea 1
C'asta mi -a fost randuit
De cand a fost copil mic ;
90 Muma-sa l'a blestemat,
Din picior l'a leganat,
Din gura l'a blestemat :
Suge-IT marca titele,
Suga-tr serpir sangele.
95 Dar al voinic ortoman
Mare, si de al doilea
Cu murgu lul ca 'ml vorbia :
Putea-ver tu ca sa 'mr fugi
Trer Bile §i trer noptr,
too Numar pe camp alergat,
Nebeut si nemancat ?
Dara murgu asa 'ml 4icea :
Nu e voia murguluT,
Ci voia stapanulur;
105 Ia stringe-men trer chingT bine,
Si tu incaleca pe mine,
Si tu sA te til mai bine,
SA nu remal fara tine.
El mare, ca. 'ncaleca,
I o Si pe camp ca. 'mr alerga
Nebeut si nemancat ,
Numar pe camp alergat.
Mere, si de al doilea
Voinic la §erpe mergea,
115 °data murgu repegra,
M5na la spate punea,
Frumos palos ca scotea,
PA mischiti ca ini-I tragea,
Frumos ca laptele '1 facea,
120 Capul serpelur ca '1 lua.
Dar al voinic ortoman,
P'al cal bun si ortoman,
Indarat ca se 'ntorcea,
Si la fuga ca mi-o lua,
125 Cu murgul lul ca 'ml vorbia,
Indarat cand se urta.
La chisita murgulur,
Este capul serpelur.
Dar voinicul asa 'ml dicea :
130 D'aleler murgutu mei%
Or mar fi stiind tu ceva;
Mr-a sosit balaema
Si mr-a scurtat si viata.
Dara murgu ce'ml clicea
www.dacoromanica.ro
II
135 MAY vornice Dumnea-ta,
Baga myna 'n pozinar,
Suite rasca si aminar
i da foc campulur,
Pa trer part!
140 Cu lemne vere,1Y,
P'alta parte
Cu uscate,
Ca sa-r sara ochil 'ndata.
Dar vornicel 'ml dicea :
145 Her murgule,
Indemna la pas
La trestia uscata,
Unde m'ai scapat odata.
IndarAt cand se urta
15o Foc campulur ca da,
Si ochil indata ca -i sarea,
Dar al voinic ce 'mr facea ?
Indarat a se 'ntorcea,
5i -acolo ca mergea
155 La al din gura serpelur.
El frumos ca mi-1 lua,
La o tantana 'mr mergea,
ySi de bale ca '1 spala ;
Sabiile le punea,
160 Chip de cruce le facea.
FratT de cruce se prindea,
iii pe cal incaleca,
Drumul la maica-sa '1 lua,
La marca-sa ca 'ml mergea,
165 El din gura n'o trezra :
--Frunclulita siminic
Avut'ar d'un copil mic ?
Am avut si l'am pierdut,
De cand era copil mic.
170 Dar vornicul ce 'ml gicea ?
Mara, marculita mea,
Eu te ved cam tinerea ;
Marcy ar mar pacatui
*i-or mar face unu ca mine,
175 De o patimi tot ca mine.
Vornicelul ce 'ml facea
Mana la spate punea,
Palosul ca mi-1 scotea,
Capul marca-si ca'l lua ;
18o Mergea trupul sovAind
Si capul bolborisind,
Nu still ce dracu qicend !
I2 CANTECUL *EAR,PELUI
CANTECUL
(VARIANTA)
Auzit dela I. Ciocarla Novaci, (Gorj) de Christea N. Tapu.
La mijlocul cgmpulur,
La ventra pAmentului,
Nu sciti ochir sarpelui,
5 'I
Sat': e mura campulur7
un serpe mare inflorit,
Ce un voinic a inghitit ;
JumAtate l'a inghitit,
JumAtate nu-1 mar pate,
CA-1 de arme ferecate.
ro Sufletul nu-T a exit
$i trupu '1 a putrecit.
El pe camp cA s6 uita,
Un voinic ca mesi vedea,
Si din gura asa-T gicea :
15 MAI voinice Dumneata,
Saga mana sub manta,
$i scate sabia mea,
$i tale balaana,
$i mr mar lungeste vista.
20 Cel voinic it respundea :
Ca sabie ca a to
P6te este si a mea,
POte mar buns ceva.
Dar serpele ce-mr clicea :
25 MAT vornice lortomane,
Bate murgu,
Tine drumu,
CA de oiu sta, m'oiu Crania,
Pe sta 1-ol strAfiga,
3o Dupa tin' CA m'oI lua
Zi de vara
Pang 'n sera,
Nebeut
$i nemancat.
35 CA Asta 1 -a daniit
De cand a fost copil mic,
Cu-un picror l'a legAnat,
www.dacoromanica.ro
ERPELUI
Cu gura l'a blestemat
Suge marca titele,
40 SugA-ir serpir sangele.
Voinic nu s'astampara,
Cu "sabia in carpe da,
$arpele sa-nfuria,
P'Al din gurA strAfiga,
45 Care slobod, cum era,
Dupa voinic cA se lua,
Care murgulur zicea :
Murgule, de cand te-am luat,
De cal bun si lAudat,
5o Ce-a cerut pe tine-am dat,
La fuga nu te-am cercat.
Strange -ma in chingA bine.
51-ncaleal to pe mine,
SA to port putin si bine.
55 El pe cal IncAleca
$i pe camp ca se chitea,
$i'n darat cA se uita,
$i din gura-asa zicea :
Mar stir, murgule, ce-va
6o Ne-ajunge balaOna.
larA murgu re'spundea :
Bags mana'n pozinar,
Scote iascA i amnar,
Si dA foc campulur,
65 De trer rartY cu lemne verzr,
$i de-o parte cu uscate,
Sa arda cele verzr tote,
Sa-r sarA ochir indatA.
Voinicu it asculta,
70 De-o trestie vedea,
La cea trestie mergea,
Foc in trestie punea,
Ochir searpelui sArra.
 SoRELE sI LUNA 3

SOAREDE 5I LUNA

Cults de Christea N. Tapu din gura lautarului Gheorghe Ilie Stlinga din
Alexandria.
A se vedea G. Dem. Theodorescu legends Sdrele si Luna pag. 410 sq si colectia de
poesii pop. a lui V. Alexandri pig. 27 sq Idem varianta modificata din colecl. d lui
Miron Pon:pi/in : Ion I3radu §i soru -sa pag. 32-43.

Foe verde salba mole, Tot pe noue car.

P'Al buhaz de mare, Gina T-am ctumpav it,
Spre sore resare, Patru t-am spetit,
P'in ceale resmicele, Si eti n'am gasit
5 P'in ceale argele, 45 Potrimnica'n lume,
Mi-este-o argelutA, Samene cu tine.
Mica de nimicA, Sore luminate,
Cu usl de sipicA, Trup far'de pAcate,
Cu ferestt de sticlA, Unde s'a veclut
to Cu r6sboiti de ter, 50 $i s'a audit,
Cu spate de otel, SA is sor' pe frate,
Tese lana'n el In lume n'alba parte,
Panza de mAtase, $i frate pe sor',
Litt Sore cAmasa ; In lume n'aibA dor!
15 Fir si ibrigim 55 Ale 1 sore luminate,
Lut SOre zAbun, Trupsorel far' de pecate,
Postav de cel bun. Decd esti' vr'un vitez
Lana cA tesea, Si nu ti-e c16ti necaz,
SOre ca umbla Sa'mY fact scara de fier
20 Tot ca sA se'nsOre ; 6o Cu tAlpici de otel,
Umbla mandrul sore, Perfla 'naltul cer,
SA vecIT noue at, La bun Dumned,eti.
Tot pe noue car ; Not sA ne'ntrebAm,
Gina a clumpAvit, $i sa ne 'ndrumAm
25 Patru T a spetit, 6c Si la Mos CrAciun,
$i el n'a gasit Cg e mai betran,
Potrimnica 'n lume, Si la Mos Adam.
Samene cu el. Pravila o citi,
La Lana mergea, De s'o'nemeri,
3o Aste-cleti cA -T da, 70 $i de s'o cAdea,
lana't multumea, Not cA neom lua.
SOre ca-t striga ; SOrele cum mi-augta,
Tese, lano, tese, Vota Tani ca'mplinla,
Te cam chindiseste, Bich' cal lua,
35 $i to cam &este, 75 Odata'mt plesnta,
SA ne logodim, Scara cA'int fAcea,
CA ne potrivim ; Scara, vecl,T, de fier,
CA eti mi am umblat TAlpict de otel,
Lumea'n lung si 'n lat, Pen' la 'naltu cer.
40 SA vedt, noue at, 8o Iana c'o vedea,

www.dacoromanica.ro
 14 sOFt11LE *1 LUNA

De mana'l lua, In lad el ce vedea?

Pe scara'mr sura, Niste pomr parlitr,
La cer ajungea. Si 'n eel point parlitr
Dumneoled cum IT vedea, 140 Niste pA.sarele
85 Spate le lor intorcea, Stad la curburele;
Si din ()chi lacrAmT versa. Unde-mr ciripesc,
Iana atuncra striga: Par'ca-te jelesc :
Domne, milostive, Var de nor, de nor,
Unde s'a veclut 145 De pArintiX nostri,
90 Si s'a pomenit N'ad la ce muri,
A ia sor' pe frate, N'ad la ce trai,
SA faca pecate, Cand er or muri,
In lume n'arba parte, N'ad unde veni !
i frate pe sor', 150 Sorele 'ntreba
95 N'arbe 'n lume dor ? I *i se minuna.
D-cied 4icea : Adam tAlmAcea :
Iano, Copiir a murit
Simziano, TotT negrijitr
'Nainte plecatT, 155 *1 nespoveditY,
100 Acolo sa datt Asta o s 'inT fie!
De mosu CrAciun, SOrele ce 'm1 facea ?
CA e mar betran, El nu se pocAia,
5tie de demult, Tot clicea s'o ia,
Unde s'a veclut 16o El, pe soru-sa.
105 $i s'a pomenit. Adam ce fAcea ?
De mans '1 lua, Inainte-T ducea.
'Nainte mergea, *i ce mat vedea ?
Mos-CrAciun, cum IT vedea, Niste mese stranse,
Spatele for intorcea, 165 5i fAclir tot stinse,
110 *i din ochT lacramT versa. Si pahare seer,
La el cand ajungea i Omenir negri.
lana cA-1 striga : Mos Adam clicea :
A bre I mos CrAciun, Sore luminate,
CA estr mar betran, 170 Trup fAr'de pecate,
115 Unde s'a v.-Nut Pomana-ar facut
*i s'a pomenit Si feu ti-a parut.
SA ia sor' pe frate, lnainte-T ducea,
SA faca pecate, Dar ce mar vedea ?
In lume n'arbA parte ? ! 175 0 vacutA slabA,
120 Mos Craciun ca le graia : UscatA i slabA,
Iano, PAstea lived,T verdr,
Simziano, §i bea ape re',
'Nainte plecatT, §i cal:lea de slabA.
Pe drum Intrebati 180 Sore ca 'ntreba,
125 De mosul Adam, Adam respundea :
Ca e mar betran, Sore luminate,
*tie de demult, Trup fAr' de pecate,
*1 la el ca sunt O vacs ar avut
Cheile Raiulur 185 Si-o-al daruit
130 *1 ale Iadulur. Si red ti-a parut.
Pe el Inainte '1 da Din Iad 11 scotea
Acolo, frate, ajungea, Si 'n Raid ca-T bAga :
Adam mi-T vedea, Da 'n Raid ce vedea ?
De mana-1 lua 190 Niste poml infloritr;
135 Si 'n Iad ca-T bAga. Si 'n eel pomi infloritr,

www.dacoromanica.ro
 S611131.13 51 LUNA 15

Ni§te pasarele 220 $i s'a pomenit,

Ingana 'n versurele. Mireasa 'nainte,
Din gura 'mr striga : Mirele pe urma ?
195 Ferice de nor, SOrele aud,ia,
De parintir no§tri, Inainte-r mergea.
Au la ce trai, 225 Tana ce'ml facea R
Ail la ce muri ! In urma r6manea
ET, cand or muri, $i'n garlA sarea,
200 Ail unde veni. Da §i se'neca,
Sore ca 'ntreba, SOrele dupa ea.
Adam respundea : 230 Dumnecleil iT vedea,
Sore luminate, Pe er nu'r rabda,
Trup far' de p6cate, Pe er ca-1 facea
205 Copiir a murit Dor luceferer,
Grijitr, spovedip, De to urtt la el.
$i top prohoditl. 235 Dar Iana ce'mI facea ?
Dar sore ce facea ? Ea 'n sus cA. sbura,
Frate, nu se p0Cgia, Pe sore blstema :
210 Tot clicea sa is Dar'ar Dumnecleil, frate sore,
El pe sore -sa. Frate sOre, mandre sore,
Adam ce facea? and to or fi la resarit,
Din rar ca-1 scotea, 240 al sa fiu in spre apus ;
Drumu ca le da, Cand or fi la resarit,
215 P'un pod ca. mergea; Tu sa fir in spre sfintit ;
Iana tot striga : Nor cand ne-om intalni,
Sore luminate, Atunci ne-om pupa
Trup far'de p6cate, 245 $i ne-om se'ruta
Unde s'a v&Iut

SORELE SI LUNA

(VARIANTA)
Cules de Christea N. Tapu din gura lautarulul Gheorghe Ilie Stanga din
Alexandria,

Sorrnanu de sOre Si el s'a lasat

E puternic mare, La noue argele.
Umbla O. se 'nsOre ; Este o argelu§a,
Vremea 1 -a venit 20 Argea de marmurA,
5 De casXtorit. Cu upa la vale,
$i el ca mi-§T umbla Cu ferestre 'n sore,
Crec,1 de none arl, Cu:sulurr d'argint,
Crecl pe noue car. Scripetr de argint.
Patru a obosit, 25 Panza-T de matase
To Cincr a ciumpavit, Lur sore cama§e.
$i el n'a gasit Tese, 'nchindiseste
Potrivnica 'n lume, Bella Zimzian a
Sa se potrivesca DOm na florilor,
Sa se nemeresca, 30 $i a garOfelor.
15 Papuc din picior, Tese, 'nchindise§te
Inelu din de§t. $i gaitane§te.

www.dacoromanica.ro
 16 SORELE SI LUNA

IacA, ca 'mY venla Niste pomisorl

Soimanu de sore, Sunt verd,r infloritl ;
35 Pe ea ml-o 'ntreba : Dar pen'crangurele,
Berm Zimziano, Niste pase'rele.
Ia scOl, te gateste, 90 Da nu 's pas6rele,
Te 'nsulemeneste, Ci sunt copila§T,
CA eu sA te is MAndri ingerasT,
40 CA vreme mi-a venit CantA, fericeste,
De casAtorit. Parintil sl-odihneste:
Al §olman de sore, 95 Ferice de noT,
Mult drag frAtiOre, De parintir nostri,
EstT puternic mare, Cand el ne-aii facut,
45 Unde s'a veclut Bine ne -au grijit;
Si s'a pomenit DacA or muri
SA is sor' pe frate, 10o Ail cu ce trai,
Si frate pe sor, Cu ce ne pomeni I
CA e 'n lume dor ? Ian Mos Adam
5o De trel orl cuvent dicea, Din rain ca resla,
El, frate, nu 'ntelegea. La iad ca mergea,
Din gura 'ml grala 105 Iadu descula,
AT 5oiman de sOre, Cu ochii ca vedea :
Mult drag frAtiore, FacliOre stinse,
55 De esti vr'un viteaz, MesiOre stran se,
Tu mie sa 'ml facT PAhArele sec). ;
D'o scam de fier, 110 Imprejur de masa
CuTe de otel, Niste pomi§orY,
Pen' la 'naltu cer, Nu sunt infloritl,
6o Pen' la maica lova Negri §i pirlitI ;
Si la mo§ Adam, Iar prin crangurele
Tu ca sa-1 intrebT, 15 Niste pAserele ;
Tamje ca sA spul Da' nu 's pas6rele,
Si ti-o afeta, Ci sunt copilasi,
65 Daca s'o cadea, Sint necrestinatl.
Si eu to -ol lua. Cana, 'ml ciripeste,
Ea ce poruncla, 120 PArintl pedepseste ;
Ala si facea : Val de noT, de noT,
D'o scam de fier, De pArintir. nostri,
7o Cuie de otel, Cand el ne -au fAcut
Pen' la 'naltu cer. Numal ne-a grijit,
Acolo mergea, 125 Daca or muri
Tamja ca spunea ; N'ati la ce veni ;
Mo§ Adam auclia, Daca or trai
75 Barba 'n gun 'sl lua N'ati cu ce trai.
Si-aft cuvint nu dicea; Din Tad ca iesla
Cheile 'n mana lua 13o Sormanu de sore,
Si la rain cu el mergea, Mult drag fratiOre;
Raiu it descula, Mos Adam cal intreba :
8o In el cA intra. 5olmane de sOre,
Dar el ce'mT vedea ? Mult drag frAtiOre,
FAcliOre aprinse, 135 Ce ti-e ca-tl place,
Mesiore 'ntinse, Raiul sau Iadul?
PAharele pline; Solmanu de sore,
85 In jur 'prejur de masa, Mult drag frAtiOre,

www.dacoromanica.ro
 SORELE 51 LUNA 17

Nimic nu clicea, Mai bine cina raculuT

140 CAci §i el §tia, 5i potmolu pe§telui.
CA nu se cadea; i 8o AT Soiman de sdre,
Alt cuvint ca nu clicea, Unde s'a v6d,ut
IndarAt el se'ntorcea Mireasa 'nainte,
La soru-sa lleana, Mirele pe urma ?
145 Ileana Zimziana, C'un cuvint it in§ela,
Pe ea mi-o'n§ela. 185 Ea in urma r6manea
Ca sa mT -o Ta. 5i in mare s'arunca ;
Ileana Zimziana, Dar ea nu se ineca,
DOmna florilor D-cleti nu o rabda ;
150 5i-a garOfelor, MrenA pe ea mi-o facea
Ea, frate, cum auclia, 190 5i pin mare ca 'nota.
Lui S6re ca -T r6spundea : 5oimanu de sore,
5oimane de sore, Mult drag frAtiore,
Mu lt drag frAtiore, IndArAt cand se uTta,
155 Tu mie arra fact, El pe ea nu mi-o vedea ;
Daca e§ti vitez, 195 lute la sat alerga,
D'un pod peste mare, NAvOdele le-aducea,
lute §i mat tare; 5i 'n mare ca le baga,
La capu de pod Pe ea, frate, mT -o prindea
160 0 d'albl manAstire, 5i pe pod ca mI -o scotea.
Fie pomenire, 200 Sormanu de sore,
Acolo sa ne cunune Mult drag frAtiOre,
Amandoi de manA. El, frate, n'o cuno§tea.
Ea ce poruncia, NavOdele descurca,
165 El, frate, fAcea, Ea pe pod cA. r6manea.
La argea venra. 205 Dumnecleil aripT iT fAcea
Dar ea ce-mi facea ? 5i 'n cer ca sbura,
Din argea Te§ra, Din gurA 'rill grgia,
Dar nu se gAtea, Atunci el c'o cuno§tea :
170 Mai reu se cernia. AT 5oiman de sore,
De man'o lua, 210 Mult drag frAtiore,
Pe pod ca mergea ; CA noT ne om intalni,
Lui de dragA ce-Y Terea Cand lumea o pieri,
Inainte-T ml-o da, Tu la resArit
175 El in urm6-1 r6manea. 5i eu la apus,
Ea se socotea: 215 Tu la apus
De cat sotie fratelui, 5i ell la i-sAritI

www.dacoromanica.ro
 18 CANTECUL Lin MANOLE

CANTECUL LUI MANOLE

Cu les de Christea Tapu din gura lautarulur Ion Stan Baluica din ManS stirenl
(Valcea).
A se vedea colectia d-lui G. Dem. Theodorescu pag. 46o precum ,Si V. Ale-
xandri pag. 186 192.
Acesta legends este variants din sus citatele colectii.

Pe Arge§ in sus, 011or la camp,

Cam prin carpini§ Si eu vi'l arat,
Si prin aluni§, Daca ml-otT plati
Plimba-mi-se, plimba Si m'otl omeni.
5 Gel noue zidari, 45 El ca rni-§ mergea,
De la Polenarl, Zidul l'arata.
Cu Manole d,ece, Negru Voda ce'mI facea ?
Care-T §i intrece. D'un caput scotea,
El ca se plimba D'un caput de os,
io Pe Arge§ in sus 5o Resuna frumos.
Si el cauta Si el cand canta,
Loc de manastire Lunca resuna,
Si de case bune, ZidariT aud,la
Facall pomenire. Si la el venla
15 ET ca nu gaga, 55 Si Voda le poruncia
De geaba umbla. Vol none zidari,
Negru Voda vine De la Polenarl,
Cu dalvaril 'n vine, Cu Manole 4ece,
Pe-un cal vineclor, Care ye §i 'ntrece,
20 lute la piclor. 6o WW1 de zidari,
Si el cand venla, De la Polenarl,
Mare, se 'ntalnla Peste me§terT marl,
Cu un cloban Vol aid lucratl
Intorcend la oT, Si eu volt' plati,
25 Din fluer cantand 65 Bine-vont cinsti ;
011or la camp, Dar al terminatI
Din caval clicend, Din luna lul Marti.
Oile chemand. El ca. s'apuca
El it intreba: Si 'mi-1 planuIa
3o Mic de clobana§, 70 Si el ca zidea ;
Frumos dragala§, piva ce zidea,
Intorcend la ol, N6ptea se surpa.
Cantand din fluer, Dar el se gandira
Orl to n'aI ved,ut, Si sa. talmacira,
35 Tot umbland 75 Din lucru statura,
D'un zid parasit Si el ca se da
i neispravit ? La umbrita buns,
Ba eri l'am v6d,ut, Cu garafa 'n mans,
Pe el m'am suit, Si el se cinstia.
40 Din fluer cantand 8o Manole cjicea;

www.dacoromanica.ro
 CANTECUL LUI MANOLE 19

VoT noue zidarT, Fuga ca mT -o da,

De la PoTenarT, MT-o aluneca,
Peste mesterT marl, Bucate o versa,
SA ye spul ceva, $i mT -o intarclia ;
85 CA n'avem ce face : 140 Alta mT-o sosi,
Prinsore sa dam, De cum as gandi ! !

De mama ne luatn, Ea ce mi-s facea ?

JoT de dimineta, 'NapoT se 'ntorcea,
Pe roue, pe ceta, Alte bucate 'ncarca
90 Cam pe negureta., 145 *i larasT pleca.
Cin 's'o maneca, Manea ce'mT facea ?
Sail din zidarese, lara se uita,
Sail din tamplarese, lara mT-o vedea
erect cu demancare, $i mi-o cuno§tea
95 VoT sa mT-o panditT, 150 §i,Tar se ruga :
S. dormitT pe rend, Domne ca un sfint,
Ca sa strejuitT. Crecjut la cuvint,
SA nu ye ganditT Prea me rog de mult,
OrT a cuT va fi, CA eil sunt pTerdut,
00 ChTar sa fie a mea, 155 CA eil m'am gresit,
De mara s'o luatT, PrinsOre-am facut.
Pe zid s'o urcatT Mic balaurel
$1 'n zid s'o ziditT, 'Nainte sa-T scotT,
SA nu ye ganditT ! Intins peste drum,
105 CucOna Manoli, i6o Crecl in calea eT;
Ea ca se scula, Ea a l'o vedea
JoT de dimineta, §i s'o 'nfricosa,
Cam pe negureta, Pe fuga s'o lua
Pe roue, pe ceta, $i s'o 'mpTedica,
I Io Bucatar gasTa. 165 Bucate-o versa,
*i mi-1 trimetea, Acas' s'o 'nturna,
Cred, dupa Rujan, Cred, mi-o zabovi,
CA-T perdut d'un an. De all-0 'ntardia!
Acas' l'aducea Ea ce mi s facea ?
115 $i jos cal punea, 170 Ata c'o tragea,
Din el ca tala, Acas' se ducea,
Bucate gatla Bucate 'ncarca,
$i ea CA le lua 'NapoT se 'nturna.
*i se maneca, AtuncT 11 insela,
120 JoT de dimineta, 175 C'a gresit poteca
Cam pe negureta, $i a venit prin crang
Cu ceta'n sprincene, $i el n'a ved,ut,
Cu roua in picere, De geaba a pa4it.
Calea 'n jumatate. Cand ea ca. sosTa,
125 and ea mi-s venTa, 8o ZidariT o vedea
Manea ce facea ? 'Nainte T TesTa,
Ocheanu 'sT lua, Banita T-o lua
La vale '1 punea $i jos c'o punea.
$i el se uTta AltiT mT-o tragea,
130 $i mT-o cunostea, 185 Din noue zidarT
$i el se ruga De la PoTenarT
DOmne ca un sfint, Pe zid c'o urca
DA ploTe cu vent, *i eT ca striga :
Ce n'a fost de mult ! Var i caramida
135 Ea s'o 'nfricosa, 190 $i pTatra marunta,

www.dacoromanica.ro
 20 CANTECUL LUI MANGLE
C'avem sa zidim,
SA nu ne gandim !
$i el c'o zidea,
Ea ca se ridea,
195 Gandea cA. glumea.
Zidul cA. crestea,
ET ca ml-o zidia,
Pen' la bratisore,
Pen' la titisOre.
200 Dar ea ce fAcea ?
Rupea d'a plangea
$i mi se ruga
Cu un glAsclor de foc
Pentru busuioc,
205 *i ea ca striga :
Manoleo, Manoleo,
SotiOra mea,
Nu tT-o fi pecat,
Ca n'ol fi legat,
210 La ce mal m'aT luat ?
Zidul reit me strange,
TitisOra 'nil curge,
IvAnel imI plange !
Ca eu am plecat
215 $i mi l'am lasat,
Micul nescAldat
$i nedesfAsat,
Nici titica nu T-am dat !
Manolea ce 1Acea ?
220 LacrAmile ca-I curgea
$i la zidari poruncla :
Pripitt d'o ziditT
$i rra-o cutrupitl,
De Ia brAtisOre
225 Pen' la titisOre.
Titisorele el
SA mi-le marmuritl,
SA mi-le 'nchipuitl,
Greg afar' din zid,
23o CA e preveaut.
$i voT ca sa faceti
LeagAn de matase,
$i de serma 'ntorsA,
SA trimet acasA,
235 Pruncu sa mi-1 Tau
$i aci sA'l aduc,
In leagAn sa'l culc.
Ventu ml o bAtea
DA l'o legAna ;
24o NinsOrea ml-o ning-e,
Pe el ca l'o unge ;
Ploile or ploua,
Pe el l'or scAlda!
DarA Manea ce 'mi. facea ?
245 La zidari cA. poruncla:
www.dacoromanica.ro
Ia ziditT, bAetT,
Lucru isprAvitT,
Unde n'otT putea,
Parte mi -otl 'Asa.
250 ET ca mi-§ zidea
Lucru isprAvia.
Sus, la tuna sus,
Parte cA. 'Asa,
Parte luT Manea.
255 Dar Manole ce fAcea
La zid scara c'o punea
$i sus ca mi se urca.
ZidariT sedea,
La el a privia,
260 Casa isprAveascA,
Leafa s'o primescA.
ET dacA creaura
CA s'a ispravit,
ET scara T-o luarA
265 $i sus cA. 'I lAsara.
Dar, veal, Manea ce 'mT fAcea ?
De el, frate, se ruga :
Vol noire zidari,
De la Polenarl,
27o Peste mesteri marl,
$i cu mine clece,
Care ye si 'ntrece,
De ce scara 'ml luatT ?
Oa nu v'am plAtit,
275 On nu v'am cinstit ? "
Bine ne-al cinstit,
Dar nu ne-aT plAtit. !
Nol asa sa 'tT olicem,
Ca vAtaf cel mare,
28o Vataf de zidari,
Peste mesterT marl,
De la PoienarT,
FA ce -tI da prin gand,
AripT de sindrilA,
285 Dupe manAstire
Vino 'ncoa la mine.
DacA-I fi dirept,
Nu to prapAdesti,
De -1 fi vinovat,
290 NoT n'avem ce -ti face ;
De cat Dumneaell
TT-o purta de grijA,
Dupe cum oT fi
Cu gandul la noT,
295 C'am muncit de mult
$i nu ne-aT plata !
Manole cum auara,
El, frate, se pregatra,
AripT ca-§T fAcea,
300 D'acolo sbura.
 CANTECUL LUI MANOLEA 2I

5i unde cadea, 5i aci planue§te,

PYatra se facea, 325 Cu zidarl vorbeste
Platra curatOre, Si el le plateste.
Cu notie. isvOre Si el ce'mi facea ?
305 Si apd usOrti. Masa le punea,
Zidaril '1 vedea Bine ca-1. cinsaa
5i se talmacea: 330 5i el se ruga
Ce-o fi de facut, Cred, pentru Manea ;
Asta n'am vedut ! Ca el a remas
310 El ca s'apuca, Cu sotia lul,
Cesmea ca lucra Florea campulul,
5i el c'o facea, 335 La cea manastire,
O cesmea frumOsa, Faca-§ pomenire,
Cum nu s'a v6d,ut, Fie pomenit
315 Nu s'a pomenit, In vecl de demult,
Creel §i mal de Inuit ; 5i va fi si cu nascut.
Dar acum se face, 34o Apa d'ar mal bea,
Precum s'a facut. 5i cine ar veni,
La cea manastire, Er ca s'or ruga :
320 Faca-§ pomenire Fie pomenire
Pentru case bune, A cul a facut.
Negru von. vine 345 Acea manastire I
5i el urmare§te

CANTECUL LUI MANOLEA

(VARJANTA)
Cules de Christu N. Tapu din gura lautarului Gheorghe Porumbescu, din Novact-Gorj.

Pe Arges in sus, Tot p'o potecea,

Pe Arge§ in jos, P'o potecea 'parasita,
Plimba-mi-se 'mplimba Prin hatis,
Sail de Negru-Voda, Prin carpinis,
5 Cu nou6 zidarl, 25 De-a drum curmezis.
Cu Manole d,ece, FOYe verde ;;T-o lelea,
Care mi-I intrece. EY pe poteca 'ml mergea
Dar el ce mi§ cata ? ET, mare, a se 'ntalnea
Loc de manastire C'un las
To 5i de case bune, 30 Purcaras,
Fie pomenire, Plelea ca hartia,
Cat sore pe lume, Camara ca tina.
Sa se pomenesca Negru Voda asa 'ml clicea :
In Cara rumanesca MAT Ias, Purcara§,
15 $i la dumnea-vOstra ! 35 Cu carnasa neagra
El cabmi-s cata, Si cu plelea alba,
Loc ca nu gasia, tiu ca n'al v6dut,
ET ca mi-§ pleca Tot porcil manand,
Prin hatis, Luncile spargend,
20 Prin carpinis, 40 Loc de manastire

www.dacoromanica.ro
 22 CANTECUL LUI MANOLEA
$i de case bune ?
Hie verde §r-o lalea,
Purcar din gura 'ml clicea
Dade Negru Voda,
45 Sail me ispite§ti,
Nu §riii sa-ti vorbesc ;
Chrar dirept sä 'tl spur,
La a mea coceneta,
La purceaua grasa,
so Sint trer zidurele,
De tree Domni zidite
$i nu's ispravite,
Ca's afurisite.
Negru Voda e'auclra,
55 Mana 'n pozunar baga,
Multe parale ca-1 da,
Forte bine ca-I parea.
Acolo mergea,
Ocol ca le da,
6o Din gull 'ml striga,
Lumea 'ml sorocea:
Var §i caramida,
Marmura §i sticla,
Inima 'ml despica!
65 Lumea ca 'ml venia
Cu var §i caramida ;
De zid s'apuca,
Luni de dimineta,
Pe rona, pe ceta.
piva ce 'fur zidea
7o Noptea ca 'mr cadea.
Fore verde §l-o lalea,
De zid s'apuca
,Si de-a doilea,
Marti dimineta.
75 El ca ce zidea,
De geaba trudea,
Ca nu ispravea ;
piva ce 'ml zidea
NOptea ca 'ml cadea.
8o Verde fore §i-o lalea,
5i Mlercurl dimineta
lar de zid s'apuca.
Dar Manolea ce 'ml facea
Pe scara se da,
85 In cunie mergea,
Clubuc aprindea,
Intr'o rand se da,
Somnu ca mi-1 lua ;
Lul ingeru 'I venia,
90 Prin vis ca-T spunea:
Manoleo, Manoleo,
Vatafu Manoleo,
Vataf de zidarl,
$i de me§tert marl;
www.dacoromanica.ro
95 Si de navodarr,
Geaba ye casniti
$i ye mar truditi,
Ca nu ispraviti,
Ioo Pene n'atl zidi
D'un cap de fomere,
Mal bine sa 'ml pee,
De cat vol vornici,
105 Cat ziditY aid ;
Pene n'atT zidi
Sail d'o surioara,
Sail d'o verivara,
Sail d'o sotioara I
110 Manole din somn Arra,
Clubuc lepada,
La zidarr mergea,
Din gura striga:
Vol zidaril mei,
115 Frund,a de spanac,
Pe scara m'am dat,
In cunie merser,
Clubuc aprinser ;
Frunda de spanac,
120 Intr'o rang. m'am dat,
Somnul ca m'a luat.
Frunda verde margarit,
Ingerul a venit
$i prin vis mi-a spus :
125 Manoleo, Manoleo,
Vatafu Manoleo,
Vataf de zidari
$i de me§terr marl
Si de navodarl.
13o Geaba ye casniti
5i ye mal truditi,
Vol nu ispraviti,
Pea n'atl zidi
D'un cap de fomere,
135 Mal bine sa'mr Ode,
De cat vol vornicr
Cat ziditl aid ;
Verde fruncla §i-o lelea
Manolea a§a 'ml graia,
14o Cu zidaril lul vorbia :
Vol zidaril mei,
Fiti afurisitl,
$i alimaniti,
of acasa oti merge,
145 Vol ca sa nu spuneti
Vol gazdelor vOstre.
El acas 'mergea,
Er ca nu tinea,
Gazdelor spunea,
150 Dar Manolea ce'ml facea ?
Acasa 'Int mergea,
 CANTECUL LUI MANOLEA
La poarta striga :
Vilale, Vilale,
D'alba vata§OTe,
155 Tu sa te duct
Si tu sa'mY aducl
Tot pe balan,
Al plerdut d'un an,
Pe !Alan sa-1 tai
16o Si tu sa te duct,
IarA sa!mi aducT
Tot grad d'al alb,
Din spic d'al de an.
Ea ca mi -s pleca
165 Tot dupe balan ;
Pe bAlan gasTa,
Pe balan tATa ;
Ea ca 'ml-§ pleca
Si de-a doilea,
170 Dupe grail d'Al alb,
Din spic d'al de an,
LunT de dimineta,
Pe roua, pe ceta.
Ea ea 'ml-§ gatTa.
Paine ca'mT zolTa,
175 Bucate 'art gatTa ;
Ea ca mi -u pleca
Tot LunI dimineta,
Cu bucate 'n brate.
Manolea o vedea,
180 Pe zid le§ina,
Chip de cruce ca-§ facea,
La Dumnecled se ruga :
D'aleT, DOmne sfinte,
Scote-T inainte
185 D-o seta cu vent,'
Pune-o pe pAmint ;
Ea sa. rataceasca,
Bucate sa verse,
Indarat sa se 'ntOrca,
190 Altele -mI gatesca ;
DOr de-o maT uldi,
Alta c'o veni.
Dar D-cjed it asculta,
Inainte cA-I scotea
195 D'o cela cu vent,
0 punea pe pamint.
Ea ea 'ml ratAcea,
Bucate 'ml versa,
Indarat se 'ntorcea,
200 Altele 'ml gatia,
Cu ele 'ml pleca
Tot LunT dimineta,
Cu bucate 'n brate.
Pe drum tATnuYa :
20$ - Manoleo, Manoleo,
www.dacoromanica.ro
23
T6te or fi venit,
TotT or fi prandit,
Amiarju-a venit !
Manolea o ochTa,
210 Pe zid le§ina,
Chip de cruce ea'§T facea,
La D-cled se ruga :
D'aleT DOmne sfinte,
Se6te-T inainte
215 D'un §arpe balaur,
Cu solziT de aur,
Ea sa spaYmanteze,
Bucate amT verse,
Indarat sa se intOrca ,
220 Altele 'mT gatesca,
Dor de-o mai uTdi,
Alta c'o veni I
FOTe verde §T-0 lelea,
Dumnecled ca'l asculta,
225 Inainte ca-T scotea
D'u n §arpe balaur, .
Cu solzil de aur.
Ea se spaTmanta,
Bucate 'rnT versa,
230 Indarat se 'ntorcea,
Altele 'ml gatYa.
Ea ca mi-§ pleca
LunT de dimineta,
Cu bucate 'n brate.
235 El ca 'ml-o vedea,
Pe zid le§ina,
La zidarT striga :
VoT zidariT mei,
FitT afurisitY
24o Si alimanitY,
Vol sa n'o privitl,
Niel sa nu vorbitY,
Si vol sa 'ml-o luatl,
Si sa ml-o ziditT
245 SA ml -o covir§itY.
FOTe verde §T-o lalea,
Ea ca mi-§ venia,
Masa ca 'ntindea,
Pe el ca'l chema :
250 Manoleo, Manoleo,
Tote or fi venit,
TotT or fi prandit !
El din gura a§a 'ml striga
Vol zidaril mel,
255 FitT afurisitY
Si alimAnitY,
Ce ml-o maT priviti,
De nu ml-o ziditT,
SA mT-o covir§itT1
260 ET el lua
 24 CANTECUL LUI MANOLEA

$i 'n zid c'o pun ea, Cu tita pe ele. --

ET ca 'mI -o zidea, 305 Manole ce ink fAcea 7
$i ei ca 'mi zorla. Pe scars 'ml suia,
Foie verde de alunA, Din gurl 'ml striga ;
265 Ea gandea ca -/ glumA, Var Si cArAmicla,
FOle verde si-o lalea, MarmurA si sticlA I

Ea ca mi clicea 310 Negru VoclA c'augia,

Manoleo, Manoleo, Acolo 'ml venla,
Vatafu Manoleo, El al intreba :
27o Orr nu-ti mai ajungA, Vatafu Manoleo,
Atata glumA lungA ? Dar n'al mar ispravit,
Zidisor me strange, 315 Orr n'al mai sAvarsit ?
Titisora 'ml curge, CA ell mi-am vindut
lvAnicA 'ml plange ! $i mi-am zalogit
275 Manolea 'ml clicea : $i n'al ispravit ;
Vilaie, Vitale, Pene 'mi -am vindut
D'albA vat a s Ole, 32o Si papucil DOmnei
Ivanic' al tett, 5i acul din coade !
Copilas al meil, Negru VodA ce 'ml fAcea ?
28o Cresca-1 D-ded ! Securi ca mil lua,
ZApada c'o ninge ScArile 'ml taia
Pe el mi l'o unge ; 325 Sus pe manAstire 'T lAsa.
Ploia c'o ploua, Manole 'ml dicea:
Pe el l'o scAlda; Vol Zidaril mei,
285 Ventul mI -o batea Fit/ afurisiti
De l'o legana ; $i alimAnitr,
PasAri c'or veni, 33o Vol' sa ve faceti
De l'or ciricAi, Aripi de frAstilA
Pe el l'o adormi ; $i vol sa sburati,
290 Doue turturele, Jos ca sa 'ml picati!
Surorile mete, ET ca 'mi -s fAcea
Cumnatele tele ! Aripi de frAstilA
Manole 'ml dicea : 335 $i unde sbura,
Vol zidaril mei, Pietre se facea,
295 Fill afurisiti Direpti nu lera.
i alimAniti, Manole, unde sbura,
Ce rni-o mai priviti, Cesmea se facea,
De nu ml -o ziditi, 34o Bea lumea din ea!
SA mi-o covirsiti, Mai dati cu stropitura,
300 SA nu mai vorbesca. SA 'sr ude tiganu gura,
lnima 'mi rAnescA ! 51 sa 'ml dati Cate o para,
5i vol sa'rni lAsati, S'o duc la tiganca mea !
Doug gAurele

www.dacoromanica.ro
 CANTEcUL LUI MANOLEA 25

CANTECUL LUI MANOLEA

VARIANTA
Cu les de Christu N. Tapu de la Dumitru Valeanu, lautar din RoOoril-de-Vede
(Teleorman).

Pe Arges In sus, Vol noue zidarl,

Pin eel alunip, Noue mesterl marl,
Pin eel cArpinis, Cu Manolea dece,
Plimba- mi se pOrtA Care ye si 'ntrece,
5 Domnul Negru Voda, 45 Iata eu am gasit
Cu noue zidarr, Loc de case bune
Noue meter mart, .Si de manAstire,
Cu Manole d,ece, Fac o pomenire.
Care mi-1 si 'ntrece. Sforile sa 'ntindell,
:0 El ca mi-'p cAta 5o Locul sa 'ml cuprindetI,
Loc de case bune Locul mesuratl,
Si d'o manAstire, De zid v'apucati ;
Fac'o pomenire. SA silitT sa ziditT,
El ca se 'ntalnia Cu cap sa lesitT !
15 C'un nolas, 55 Manolea'mi striga :
Purcaras, DOmne Negru VodA,
Din fluer cantand, Var si cAramida,
Porcil intorcend. MarmurA si sti clA !
El ca mi-1 striga : Domnul Negru Weld audra,
20 Noias, 6o El numal ca poruncla,
Purcaras, TOte se facea.
Cu porcil to aT dus, Dara Manea ce'mT fAcea P
Tu nu mi-al veclut De zid s'apuca
Un zid parAsit ? Cu noue zidarl,
25 Dar el ca 'ml striga : 65 Nolte mested marl,
Domnul Negru VodA, Cu Manolea clece,
Ba eu c'am vequt, Care mi-T si 'ntrece.
Pe unde-am trecut, piva ce zidea,
Dupa cocineta, NOptea se surpa.
3o La cea moghindetA, 70 piva cand venia,
D'un zid parAsit Negru Voda ca 'ml sosla,
i neispravit, Din gura le cuvinta :
Cainii, cand it ved, Ce pOte fi asta,
La el se reped, De vol nu ziditi,
35 Latra a mutiti 75 La cap sa Tesitl R
Si urla-a pustiu. Manolea 'ml striga :
Negru VodA c'aucjIa, DOmne Negru Voda,
Acolo el mergea, piva ce-am lucrat,
Locul cA'T placea, Noptea s'a surpat I

40 Din gura strip ; So VodA Negru ca pleca,

www.dacoromanica.ro
 26 CANTECUL LUI MANOLEA

MesteriT ca s'apuca, El juramantul Linea,

La zid Yaras/ ca lucra ; La zid se ducea,
Dina ce zid/a, De zid s'apuca,
NOptea se surpa. ET ca rni-s zidea.
85 Negru Voda Tar yen/a, 140 Dar Manole ce'ml facea ?
Pe el CA se necAjra Pe schila sus se sula,
,Si din gurA le dicea : In drumul Vilai se ulta.
Vol noue zidarT, and ochil ca'si arunca
Noue mester/ mart, Pe Vilala c'o vedea ;
90 Cu Manolea dece, 145 Cruce'n plept iil ridica,
Care ve si 'ntrece, La D-deil se ruga
SilitY de ziditY, Aolica, Domne sfinte,
Cu cap O. YesitT; Primeste a mea rugaminte,
CA de unde nu, DA o ploe cu vent
95 Pe vol ve voiu pune 15o SA curga jirale,
Chiar de vi/ Apele sa cresca,
Printre temeliT ! Plantele am6Te ;
Iar de rn/-ot/ ispravi, Vilala o aluneca,
Ve vol da aver/, Bucatele o versa,
'00 W voiii face boIeri. 155 Indarat s'o intorcea,
Manolea, cand audia, Altele m/-o gati,
El se turbura, D'o ma/ zabovi,
Jos de pe scara se da, Alta ml -o veni.
Capul jos ca '1 punea, D -deu ca un sfint
105 Putinel ca aromia, 160 Il asculta la cuvint ;
0 soptA in vis ca-I venTa, El plOTe ca'in/ da,
Un jurament ca facea : Vilala aluneca,
fine 'n zorl, maine, o veni Bucatele versa,
Cu demancare, Indarat se'ntorcea,
Ilo OrT vre-o suriOrA, 165 Altele gat/a,
Or/ vre-o sotiorA, Inderet venla,
Mana pe ea ca sa 'ml pule, Alta nu sosla.
In zid s'o zidesca, In cap le punea,
Capu sa-/ ispravesca. La Manolea'm/ pleca,
115 Negru Voda ca 'ml pleca, 17o Pe drum §ovaind
Manolea se destepta, *i din gull clicend :
*i din gura ca striga : Manoleo, Manoleo,
Vol noue zidarT, Te-am intardiat
Noue mesterl marl, Cu demancare,
120 Eli, cand m'am culcat, 175 Cu yin de prand,are !
Un vis am visat : El pe schila se sula,
0 sopta in vis mT -a venit, Pe ea ml -o vedea
Ca maine cine-o veni, $i tot asa se ruga :
Or/ din suriOre, Aolica, DOmne sfinte,
125 OrT din sotiOre, 180 ScOte-/ de nainte
Mana pe ea sa puneti, Un lop turbat,
In zid s'o aruncati, Cu limba falcA,
Sa silitf s'o zidifl, Ea ca l'o vedea
Cu cap sa resit/ ! $i s'o spaImenta,
13o Vol, acasA cand oil merge, 185 Bucate-o versa,
Sa nu spunet/ la sotiOre, Indarat s'o intorcea,
NicT macar la suri6re. Altele-o facea,
ET juramentu nu'l yineaa, DOr d'o intard/a,
Toil acasa ca spuneau. Alta mT -o pica.
135 Singur Manea nu spunea? 190 §i ea ca sa '10 sate,

www.dacoromanica.ro
 CANTECUL LUI MANOLEA 27

Pe juncu balan, Dara Manea ce 'mT fAcea ?

CA-T pierdut d'un an, La zidarT ca poruncTa ?
Pe el l'o gasi, SilitT de ziditT
Si mT-o zAbovi ; Cu cap sa TesitT I

195 Pe el l'o tAla, 25o ET ca mi-§ silTa

Bucate-o fAcea Si eT ca mT-o zidTa
i atuncl o pleca. Pen'la glesnisOre,
Ea acasa se ducea Pen'la pulpisore,
Pin obor ca da, Pen'la genuche,
200 Dupa casa 'ml TesTa, 255 Si sus de genuche.
Juncu ca '1 gAsTa ; Ea ca mi'§ striga :
Pe el ca '1 taia, Manoleo, Manoleo,
Bucate facea, TT- ajunga de glumA,
IndArat ca venTa. Ca nu-T, draga, buna.
205 Dar Manole ce 'mT facea ? 26o Zidul reil me strange,
El pe schilA se suTa, Titisora'mT curge,
Pe ea cand o vedea, Iorguletu'mT plange !
MaT reti se turbura. El ca mT-aucjia,
Jos ca mi se da, El se turbura,
2 I o Sub sc. Lila dormTa. 265 Din gurA striga :
VilaTa 'mT venTa, Stal, mandruta mea,
Si din gura ca-T dicea : Nu te speria,
Manoleo, Manoleo, CA Iorguletul tau
Tu te-aT superat, Stie -1 D-deti !

2I 5 Cate -am 'ntardiat, 270 Si el ca striga :

Cu demancare,
Cu yin de prandare.
Manolea'mT striga :
Ah, mandruta mea,
22o Nu te speria,
Eu nu m'am superat
Pentru demancare
5i yin de prandare. !
El ce mi-§ facea ?
225 De man'o lua,
Pe schil'o suTa,
Pe zid mi-o punea.
StaT, mandruta mea,
Nu te speria,
23o C'ain visat ceva,
In zid sa te zidesc,
Ca ami isprAvesc.
Semn la zidarT ca'mT fAcea,
Si'n zid mT-o arunca,
235 La zidarT striga :
SilitT de ziditT,
Cu capu sit Tesiti !
Ei ca mI -o zidea
Pen 'la tAlpisore,
24o Pen'la glesnisOre.
VilaTa 'mT striga :
Manoleo, Manoleo,
Siliti d'o ziditT,
Cu cap sa TesitT !
Si eT ca-mi zidea
Pene la genuche,
275 Si sus de genuche,
Pene pe la breii,
Si de sus de breil ;
Pen'la pieptisor,
Pen'la sinisor,
28o Pen'la titisOre,
Pen'la suptiore.
Ea atuncT striga
Manoleo, Manoleo,
Mestere Manoleo,
285 Ti-ajunge de glumA,
CA nu-T, draga, bunA I
Ti- ajunga de saga,
Ca nu-T buna, dragA ;
Zidul reu me strange,
290 PTeptisoru-mr frange,
TitisOra 'mT curge,
Iorguletu'mT plange
Manolea 'ml striga :
TacT, mandruta mea,
295 Nu te speria,
Cad Iorguletu tau,
11 creste Dumnecleti !

Mestere Manoleo, Dar Manolea ce 'mT facea ?

Ajunga-IT de gluma, La zidarT striga :
245 CA nu este buna ! 30o Siliti d'o ziditi

www.dacoromanica.ro
 28 CANTECCIL LUI MANOLEA

Cu cap sa Te§itY I Manolea 'ml striga :

Zidaril silea, 35o DOmne Negru Vodd,
Si lea d'o zidia, Asta e de 'nvetdturd,
De la titi§Ore, Fat:. alta §i mai bung,
305 Pen'la suptiOre, Fac alta mat luminOsd,
Pen 'la umer, i mult mat frumosd..1
Pen 'la gati§or. 355 Negru Vocla c'auclIa,
Ea atunci mai striga : El, frate, ca 'ml poruncla,
Manoleo, Mano leo, Scdrile de le lua,
3 to Nu 11-ajunge de glurnd, Si ei ca '1)11 remdnea
Ca nu este bund ? Sus pe grindi§
Reu zidul me strange, 360 Si pe acoperi§.
Iorguletu'rra plange ! El ca se gandia
Ca eu, cand am plecat, Jos cum sd se dea ?
315 L'am ldsat neinfdeat Manolea 'ml striga :
Si nescAldat, Noue me§terl marl,
Niel titicd nu'r-am dat ! 365 Si none zidarT,
El ca mi-T dicea : Vol ca yeti face
Ah, mandruta mea, Aripi de §indrild,
320 Nu to speria, D'aicl dt1 sbura,
Iorguletul teti, Jos ca v'otl mat da.
Cresca-1 Dumnecleil ! 37o El a§a aucAa,
Ca eu lul I-o1 face Aripi I§T fd.cea,
LegAn de matase, El d'acolo sbura,
325 Si de sirma 'ntOrsa. Si unde cadea
Plola c'o ploa, Stint de platra se fAcea.
Pe el l'o scalda ; 375 Manea 'n urma remanea,
Zapada d'o ninge, Greil de la inima ofta,
Pe el ca l'o unge ; CAnd el, frate, mi -aucjia
33o Ventul o adia Din zid un glas nadu§it,
De l'o legana. Samand a tang-uit :
Zidaril zidia 380 Manoleo, Manoleo,
Pen'o coperea, 'TT-ajunge de §agd,
De'nvali§ s'apuca. Ca nu-T bung., draga ;
335 Pen cel aluni§, Zidu reu me strange,
Pen cel cdrpini§, lorguletu 'ml plange !
Negru voda vine, 385 El cand ml-aucga,
Ca sä 'mi se'nchine, De tot se turbura,
La cea mandstire, Ochil 'n cap se 'mpoijinea.
34o Faca-§I pomenire. D'acolo sbura,
Cand el cd. 'ml yenta, Cu fata la resarit cadea;
Pe el ca -I gasla 390 Fantana se facea,
Sus pe cel grindi§, Cu apa serata,
Pe cel acoperi§. De lacraml versata.
345 El ca 'mi.§ striga : Dar ea ce mi se facea ?
Manoleo, Manoleo, 0 lina ce§mea,
Me§tere Manoleo, 395 Care bea lumea din ea!
Al putea face alta maT bund ?

www.dacoromanica.ro
 CANTECUL LUI MIRCEA Z9

CANTECUL LUI MIRCEA

Cu les de Chr. N. Tapu de la lautarul Ghita Stoica din Govora (Vilcea).

Vecil varianta in colectia D-lui G. Dem Theodorescu pag 682 sqq ; §i Miron Pompi-
liit pag 41-46. Idem a se confrunta variantele: Manda buna, pag 8- ro si Vers din Mol-
dova pag 10-12 din colect. D-luf Bibicescu.

FOIe verde de trel nuci, FlOre verde sl-o lalea,

Striga Mircea dintre lunci,
Dintre lunci,
Din vai adanci.
5 Ce tl -e, Mirceo, de tot strigl,
Orl porcil mi-i-al pierdut,
Sau merindea ml-al sfirsit ?
Eu porcil nu 'I-am plerdut,
Nici merindea n'am sfarsit,
10 D'am gresit d'am adormit
Supt un porn mare 'nflorit.
Vent de vara ml a batut,
Florile s'a scuturat,
D'un carpe 'n sin ml -a intrat.
15 De trel orf s'a 'ncovrigat ;
D'un carpe balaurel,
Cu capu de aurel,
Cu coda de argintel.
Cand se 'ntinde
20 Me cuprinde,
Sa sgirce§te,
Me sfiirseste,
InimlOra 'ml-o prapa'deste I
Rile verde sl. o lalea
25 Dara Mircea ce 'ml facea ?
La mumasa ca mergea :
Malca, maiculita mea,
InvaluIe mana 'n basma,
Bag'o 'n sin,
30 Pe supt zabun,
Si 'ml scOte carpe din sin !
File verde si-o lalea,
Dar muma-sa ce' l dicea ?
Role verde trel domnestl,
35 Mirceo, Mirceo, copil ml -estl
De cat eu fara de mana,
Mal bine eu far' de tine !
Dara Mircea ce 'ml facea ?
4o La tat' sell ca se ducea.
File verde trel domnesti,
Tata, tata, tata-'ml esti,
Invalue mana 'n basma,
Bag'o 'n sin
45 Pe supt zabun,
Si 'ml scOte carpe din sin !
FOIe verde sl-o lalea,
Dara tat-seil ce-I clicea ?
Fore verde trel domnestI,
5o Mirceo, Mirceo, copil 'rya-esti,
De cat eu fara de mana,
Mal bine eu far' de tine !
Rife verde sl-o lalea,
Dar Mircea ce 'ml facea ?
55 La ibomnica mergea :
Sora, suriora mea,
Invalue mana 'n basma,
Bag'o 'n sin
Pe supt zabun,
6o Si 'ml scOte carpe din sin !
Fore verde sl-o lalea,
Ibomnica ce 'ml facea ?
Invalula mana 'n basma
O baga 'n sin
65 Pe supt zabun,
Il scotea carpe din sin.
Ea asa ca 'rni-1, scotea
Tronc pe masa 'I arunca,
Numal our ca 'ml versa.
7o Foie verde si-o aluna,
De cat tata, de cat muma,
Mal bine o amanta buna,
Ca amanta te resgaie,
Si cu vorba te mangale!

www.dacoromanica.ro
 30 CANTECUL LUI MILEA
CANTECUL LUI MILEA.
VARIANTA
Cules de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf Dumitru V aleanu de la Rosiorif-de-Vede.
FOTe verde treT laptucT,
StrigA Milea dintre luncT,
Dintre luncT, din vAT adancT;
Tipa Milea §i racnea,
5 NimenTa nu'l aucjTa,
De cat singurea masa,
Si la el ca se ducea
$i pe Milea '1 intreba :
Ce tipT, Mileo, §i rdcne§tI,
To Te racne§t1, te vaTcdre§t1 /
On din chelciug mr-arfar§it,
Orr haTne ti-aT ponosit,
OrT murgu IT -a 'mbetranit,
Orl vrernea ca '51-a venit
15 Insd de cAsdtorit ?
Atunci Milea cd-T graTa :
Malcd, mdTculita mea,
Statu§T, malcd, me 'ntreba§T,
ELI sa puT mainile in piept,
20 Ca sa-[T spuT vorba cu drept.
NlaTcd, nici din chelciug n'am
[stir§it,
Nici haTne n'am ponosit,
Nici murgu n'a 'mbetranit.
Mie un somn cand mT-a venit
25 Si ea, maTcd, m'am culcat
Supt cel per mare rotat
Si de florT mI-erea 'ncarcat,
Ventul, maTcd, mi -a adiat,
Florile le-a scuturat,
3o TOte 'n sin cd mi -au intrat ;
Si din ele s'au iscat
PuT de carpe Maur,
Cu treT code de aur.
FOTe verde ca nalba,
35 Na tu, maTcd, basmaua
Si 'nfd§urd mana'n ea,
Bagel inana'n sin de'l Ta,
CA mr-au coprins inima I
Balaurul, cand se'ntinde,
40 InimIOra 'rni-o coprinde,
MaTca, iar cand se sgarce§te,
Inimiora 'mi -o tope§te !
Unde masa c-aucpa,
Ea din gura cd'ml striga :
www.dacoromanica.ro
45 A ba maica, Mileo, maica,
De cat maica fard-o mina,
MaT bine eti far'de tine,
MaTca o face multi ca tine I
Si malcd-sa ca pleca,
5o Milea 'n urn remAnea.
Atunci tipa §i rAcnea,
NimenTa nu'l auclia,
De cat tatd-seti 11 aucpa,
Si din gura'l intreba :
55 Ce tipT, Mileo, .i racne§tT,
Te rAcne§t , te vAlcdre§tT ?
OrT din chelciug 'mT-aT far§it,
OrT bathe '5t -al ponosit,
OrT- murgu 'ti-a 'mbetranit ?
6o Tata, on vremea ca 'ti-a venit
Vremea de casatorit
AtuncT Milea cd-T grATa :
TatA , tdti§orul meti,
Statu.;;T, tatd, me 'ntreba§T,
65 EU sA puT mainele 'n piept,
Ca sd-ti spuT vorba cu drept.
Talca nici din chelciug n'am
[sfir§it,
Nici haTne n'am ponosit,
Nici murgu n'a 'mbetranit;
7o Mie un somn cd 'mi -a venit,
Si eu, taica, m'am culcat
Supt Al per mare rotat
Si de florT mT-crea 'ncdrcat
Ventul, taica, ml-a adiat,
75 Florile le-a scuturat,
TOte 'n sin cd ml-ad intrat,
Si din ele s'aii iscat
PuT de §arpe Warn-,
Cu treT code de aur.
So Foe verde ca nalba,
Na tu, taTcd, basmaua
Si 'nfa§urd mana 'n ea,
Bagel mana'n sin de'l Ta,
CA mT-a cuprins inima !
85 Balaurul, cand se'ntinde.
InimlOra mi -o coprinde !
TaTcA, iar cand se sgarce§te,
InimlOra mi-o tope§te !
 CANTECUL LIJI MILEA
Unde c'augla,
90 El din gura ca-ml dices :
A ba taTca, Mileo, taTca,
De cat taTca far'o mana,
May bine ell far'de tine,
MA-ta o face multi ca tine.
95 Si tats -seti ca pleca
Milea 'n urma remanea,
AtuncT tipa si racnea,
Nimenla nu'l audTa
De cat singur' amanta.
Ioo Si la el ca mil yenta
Si singura. '1 intreba :
D'aba, Mileo, draga mea,
Ce 1T-e, Mileo, de racnesti ?
Urr camasa mT-aT negrit,
105 orl galbenT mr -ar ispravit,
Orl murgu II-a 'mbetranit ?
Atunci Milea ca-I spunea:
FA mandruto, mandra mea,
NicT camasa n'am negrit,
o NicT galbenT n'am ispravit,
NicT murgu n'a 'mbetranit ;
Mie-un somn ca mi-a venit
Si eu, mandro, m'am culcat
La cel per mare rotat
115 Si de florT mr -era 'ncarcat,
Ventu, mandra, ml-a adiat,
Florile le-a scuturat,
TOte 'n sin ca intrat,
Si din ele s'ail iscat
120 PuT de carpe balaur
Cu trey code de aur,
Cu capul ca de taur I De cat cu tats pi mums,
FOie verde ca nalba,
Na tu, mandro, basmaua,
125 Si'nfasura mana'n ea,
Bags mana 'n sin de'l Ta
Ca mi-a coprins inima!
Unde mandra c'aucjia,
www.dacoromanica.ro
31
La el ca se ducea,
13o Dupa git ca mi-1 lua,
In gurital seruta,
Mana'n sin ca T-o baga,
De cataramT ca da,
Curelile le tragea,
135 ZambOcile le scotea,
Chimirasul cal tragea
Si pe rarba amT §edea,
Chimirasul cal versa,
La galbiorT numera,
14o Inima'n ea ca. crestea.
Atunci Milea aml canta :
Multa lume s'a casnit
Si VAs m'a oropsit,
MaTca, taTca mi-a venit,
145 La mine ca n'a'ndrasnit,
De mine ca s'au lipsit I
Mandra mea ca ml-a venit,
Numal mandra m'a scapat
De mOrte grabnica ce-am dat I
150 FOTe verde ca nalba,
StaT, mandruto, tu acilea,
SA me due pens colea
Cand indarapt m'oT intorcea,
VeT vedea ce-oT aducea.
155 Mandra pe loc ca sta,
Pena, el ca sosTa.
C'un sipet de galbenT yenta,
Tine, mandro, tu acilea
S'avem ce bea, ce manca,
16o C'o sa dea vre-o Tarns grea.
FOTe verde si-o aluna,
MaT bine cu-o mandra buns,
Ca taica m'a oropsit,
165 Si mandra m'a 'ndragostit,
MI-a indrasnit pi mT-a venit
Si mOrtea ca mi-a gonit I
 32 CANTECUL CRISULUI

CANTECUL CRISULUI

Cu les de Christea N. Tapu de la lautarul Dumitrache Parladi, din Vadeni (Gorj).

A se confrunta cu dolna No. CCC din colectia D-lor Iarnic §i Barsan.

Crisule, Crisutule, Dar acea mandra frumosui,

Crisu le, drag-utule! Mult mandra ai dragastasa
Apa limpejTOrd, Dimineta cam pe ceta,
De supt lespejiOra, Pe cep pe negureta,
5 Tu ml-e0 curatOre, 35 De pe vale ca. 'ml yenta
Sa'mi fiT vorbitOre. Vaci din urtna ca mana,
Eli to -as intreba, Cu mAndrutu se 'ntilnea
De-o mandrut'a mea. Si incepea de-al seruta ;
Apa asa 'ml graia: 11 seruta, it imbratisa.
Io Si sa fi vecjut 4o Ea din gura ca'mt dices :
Eu n'am cunoscut ! Fa surata Dumneata,
Voinicu 'mT grata: Mar va cite tele,
Lesne '1 a cunOste : MAT si p'ale mele,
FetisOra el Da si 'ntr'ale mete;
15 Ca florea de ter, 45 Sa spui maicii mele
Cola de II:Artie, Ca m'am departat
Vara 'xi pravalie, Departe de sat,
Logofeti mi -o scrie, C'un WW1 inalt,
Ochisorii el Inalt i sprincenat
20 Doi luceferel, 50 Cu semne inversat ;
Done mure negre Mustac Ora lui
Intr'un povrag verde, Spicul grAuluT,
Puse la pamint, Sprincenele Jul
Neatinse de vent, Yana CorbuluT,
2R Puse la recOre 55 Ochisorii lul
Neatinse de sore. Mura cAmpului !

CosiciOra ei Warn dus in teri pustil,

Doi balaurei, In cele nadoliT,
In gura 'nclestati, Zidurr parasite,
3o In coda 'nodati. 60 De mine 's gatite !

www.dacoromanica.ro
 CANTECUL LUI IORGU IORGOVAN 33

CANTECUL I,UI IORGU IORGOVAN

Cules de Christea N. Tapu de la Dumitru Valeanu, lautar din RoOori-Teleorman.

Acest cantec este o variants preszurtata a cantecului Iovan /orgovun din colect.
d -IuT G. Dem. Theodorescu pag. 415 Ng.; vecif §i Erculean pag. 14, 15 din colect.
luf V. Alexandri.

Sus pe Cerna'n sus, La ea se reped,Ta,

Multi voTnicT s'a dus, Tita 'T-o 'mbuca.
i multY s'a repus ; lar ogarT,
NumaT c'a remas Provaril,
5 Iorgu lorgovan, 45 De vend -o apuca,
FecTor de mocan, oTmT de maInT-o tinea,
Mare p'un cal, Pelle fata 'ml striga :
Ca un ducTupat. Iorgule, Iorgovan,
El c5. 'mT-a plecat, Fedor de mocan,
10 Sus pe Cerna 'n sus 5o CAlare p'un cal,
5i el sA 'mi sT cata Ca un ducTupal,
FatA serbatTca, Cearta-IT pe Visa :
Mare nAprasnIca 'MT a 'mbucat tita,
Cu vidra 'nainte, ImT seaca inima!
15 Tot luand aminte, 55 CeartA-IT ogaiiT,
Cu soimiT pe mans, OgariT,
Cu ogarT ProvariT,
ProvarT. 'MT a smuls cosicTore,
El cA. 'mT-ajungea, 'MI-a rupt vinisOre
20 De Cerna ca 'mT da, 6o Iorgu ca 'mT striga ;
Din gurA 'mT striga : Ba, feticA, ba
Cerneleo, Cerneleo 1 Eli nu cert pe Visa,
MOTe-ti talazu, CA 'IT -a 'mbucat tita I

CeartA-tl urletu, Langa ea se da,

25 Aratd-mY vadu, 65 Frumos 'ml -o lega,
SA tree cu murgu ; Pe cal c'o punea,
CA e5 cl 'mT cat Acas' ca 'ml pleca,
O fata serbatTca, De Cerna ca 'mT da,
Mare nAprasnicA. Iorgu ca. 'mT striga :
30 Cerna '1 audTa, 7o Cerneleo, cerneleo,
Talazu 'muTa 'MOTetT talazu,
Urletu 'nceta, CeartA IT urletu,
Vad cA-T arAta, Arata-mi vadu,
Dincolo trecea, SA tree cu murgu ,
35 Cu vidra 'nainte, 75 CA cu ce am cAtat
Tot luand aminte. Eu 'mT-am cAstigat I

Intr'o star.cA da, Cernelea aucpa,

Calu cA 'mT sarTa Talaz nu 'muTa,
Vidra 'nainte 'ml da, Vad nu-i arAta.
40 Fata 'ml-o ochia, 8o Iorgu ce 'mT fAcea ?
3

www.dacoromanica.ro
 34 IVAN IORGOVAN

In Cerna 'int sArTa, Drumu vidri-1 da,

Cu murgu 'nota, 90 Vidra o cauta,
Pen' la mal ca 'mT da, In stanca intra,
Pe fats -o lega, N'o putea scotea.
85 Pe mal 'InT-o asvirlea. Cu murgu 'ml sada,
Ea'n stanca intra, Cu buzduganu da,
El afar' le§Ta, In cap 'ml-o lovTa!
El n'o maT vedea.

IVAN IORGOVAN

VAR1ANTA

Cu les de Chr. N. Tapu de la lautarul Marin I. Baban, Corn. Piatra-Teleorman.

Pe sera, pe sera, Vadu 1-arata,

Pe lunA, pe lung.- Cu murgu trecea.
El ca 'mT-a plecat, Supt stand de platra
Ivan Iorgovan, Fuse aciota,
5 FecTor de mocan 3o Vijla laba c'o punea,
Si de mocancuta, Piatra o ridica,
TotT lume drAguta! Peste-a fata da,
El ca sA 'ml veneze Tita '1 imbuca,
Fata selbatTcA, Fata ca clicea :
io Mare nAprasnIcA. 35 Ivane, Ivane,
El ca 'mT-a plecat Cearta-tT pe Vijla,
Sus pe Cerna 'n sus, CA mi-a 'mbucat lila!
Calare pe cal CA aicl d'oi sta,
Cu Vijla 'nainte, De to -oI blestema
15 Tot luand aminte. 40 *i te-o ajungea,
La Cern 'ajungea In mijlocu apeT
La Cerna striga: Te -ol face d'o pTatrA 1

Cerneleo, Cerneleo ! Ea ca '1 blestema,

MOTe-tT talazu, In mijloc de ap5.
20 Cearta-ti urletu, 45 'Mi-1 facu d' o piatra,
SA tree cu murgu ; PTatra nestemata.
CA eil ea me due Ea ca remanea
Sus pe Cerna 'n sus 1 *i 'mT pribegia
Cerna 'mT-auclia, Prin totA lumea!
25 Urletu certa,

www.dacoromanica.ro
 ILINCA AN111111.1t.t.li 38.

ILINCA ANDRULUI

Copiat de Chr. N. Tapu dupe un manuscript al reposatului Inve.tator Trotea din

Corn. Runcurelu-Mehedinti.
A se confrunta cu cantecul, NIlincuta Sandulubi din colectia D-lui G. D. Teodorescu
pag. 635 sqq pi cu cFata Sanduitth, din colectia Parintelui Sim. FL Marian pag. 86-93.
ldem a se confrunta cu variantele Fats, Ileana Petri, Irina Pintei" pag. 261-275
din colect. Bibicescu. precum si iChirutav pag. 491-496 din colectia D-lor larnic
si Birsan.

FOTe verde a bobuluT, S'aibA ci ed6mint AT Turd.

P6 ulita GTurgiuluT,
La casili $andrului,
Are $andru-o fata mare,
5 Cand o vede Turci/ more;
IarA mandra $AndruleasA,
CinstitA carciumAreasA
$i cu sprancenile trase,
Turcilor se 'nfatisa,
10 Pe Ilinca sa nu dea.
Pe Ilinca nu v'o dau !
Dar Ilinca ce'ml fAcea ?
Vadra 'n manA c'o lua,
La Dunare ca. pleca
15 $i pe DunAre 'rnT vedea
Un caic inpoleit
Cu postav verde 'nvAlit,
35 Turcilor se 'nfAtisa,
Pe Ilinca sA n'o dea.
Pe Ilinca nu v'o dad,
CAcT Ilinca a murit I
$i dacA nu m6 credetT,
4o Aid' mormintu de '1 vedetl !
NoT pe tine to om tATa,
Titili 'IT le-om sAra!
lar Ilinca 'mT-audia,
Ea din ladA ca Tesa,
45 Turcilor se 'nfAtisa
$i din gull asa dicea :
Turcilor ;
PAganTlor,
De cat pe marnt s'o tATatT,
5o MaT bine pe mine m6 luati !

Pentru Ilinca gAtit. Turcil 'mi se 'nveselTa,

Dar Ilinca ce 'mT facea ?
20 Vadra din man' o trantea,
La ma.T.:A -sa alerga
Marca, maiculita mea,
Ascunde-m6 unde-va,
CA yin TurciT sA m6 l'a!
25 IarA ma -sa ce 'mf fAcea ?
Intr'o ladA o bAga,
Cu nou6 lacate-o 'ncuTa
$i cheile le-ascundea;
Sapa 'n rnanA o lua,
30 La ferestra se ducea
i sapa, sapa, sapa;
lar acolo ce 'mT punea ?
Numai pTetre i butucT,
Pe Ilinca o lua
$i 'n caic c'o aruca
$i pe DunAre pleca,
55 Dar Ilinca ce 'mt dicea ?
MaT slAbiti 'mT matnele,
SA 'InT maT dreg cositele!
TurciT maTnele '1 slAbTa,
Ea cositele 'sT dregea
6 $i la 110 se ducea,
In DunAre s'arunca
Si amar asa dicea :
De cat rObA. Turcilor,
Mai bin' mass brOstilor
65 $i mancare pestilor I

www.dacoromanica.ro
 36
NICULCA
Cu les de Chr. N. Tapu dln gura lautarului Stancu Ion din Cucueti (Teleorman)
FOie verde a bobului,
Jos la lunca GTurgIului,
La odaia Turcului,
Turcului lur Mustafa,
5 Care 'mr tine Palanga,
Si din Oreava ce-va
C'a poftit Ia Niculca.
FOie verde porumb verde,
5r-are Serba doue fete,
10 De frumOse 'ncondeiete.
Dar pe nume cum le chiama ?
P'a mar mare Radita,
P'a mar mica Niculca,
C'a poftit Turcu la ea,
15 SA se Tubesca cu ea.
Ca vec,i, Turcul Mustafa
Tot de foc de Niculca,
Bani pe sapa slobod,ia
Cate fete 'n Cartojani
20 TOte primira la bani ;
Dar Niculca nu primla,
Ca Niculca ban avea . --
Dar Niculca ce'mT facea ?
Sapa 'n mana c'o lua,
25 Lua sapa §i coda
Si da dosul in Naprisca,
Pen'la unchia-sea Oprea
Si sapa ca T-o ascutra
$i coda ca 'r -o punea
3o $i la claca se ducea .
Claca tota cat mT -era
Se punea p'o laturea ;
Dar Niculca singurea,
Se punea p'o laturea,
35 'Naintea clacir erea ;
Mergea cu sapatura
Cat dal cu sburatura.
Dar, vecli, Turcul Mustafa,
Tot de foc de Niculca,
4o La paharnic trimetea,
De tot omul un pahar it da,
Dar Niculki doue 'T da :
www.dacoromanica.ro
NICULCA
Tine, fa Niculco fa,
Ca 'ml-ai secat inima,
45 Tot de dor de dumneata I
Fa Niculco, dumneata,
Ia nastrapa de colea
Si da dosul la cesmea .
Dar Niculca ce -mT facea ?
5o Nastrapa 'n mama lua,
Dosul la cesmea ca'mi da
Si de apa c'o umplea,
Pe capcel ca 'ml-o punea,
Pe picere se spala .
55 lard Turcu ce -mT fIcea ?
El pe cal ca 'ncaleca
Dupa Niculca 'mT pleca,
La ce§mea ca 'mi -o .ajungea,
Nastrapa ca mT -o cerea.
6o Niculca 'n mana '1- o da
Si bea Turcul nu prea bea,
Mal mult in gura-o oprea,
Pe Niculca c'o stropia ;
$i Niculca se ridea,
65 VoTa Turcului acea.
DarA Turcu ce'mT fAcea 7
Mana 'n breii ca 'T -o 'nfigea
Si pe cal ca 'mT -o punea,
La Dungre ca 'mT -o ducea
7o Si 'n caic ca mr o punea,
Cu opt curele o lega.
Dar Niculca ce'mT fIcea 7
Fata albI '§Y sgaria,
Per galben derIpana,
75 Pelle Turcu 'mi -o vedea
$i din gull ca -T dices :
Ce ti-e, fa Niculco, fa ?
-- Mai Turcule dumneata,
Sarutati-as mustata,
8o Mal slabe§te-mT cureua,
Sa 'mT revenesc titica!
lar Niculca se gandia
Si din gurA cuvinta :
De cat sluga TurcTlor
 NICULCA
85 Si vatrai caddnilor,
MaT bine, frate, sa flu
Tot Mtge pestrlor
$i racela pTetrTlor
$i cTupela racTlor
90 $i masa cosacTlor!
lard Turcu ce 'ml facea?
Curelile 'T le lua.
Dar Niculca ce 'ml fAcea?
Drept in Dundre sArea.
95 Dar vedY, Turcu Mustafa,
Tot de foc de Niculca
D'un burghias cd 'mT cata,
Gaura 'n caic ca da,
Apa 'n densu ca intra
roo Toti TurciT ca-Y ineca.
Dard Serba ce 'mT facea?
Ea 'n sus, frate, se scula,
Nastrapa 'n mand-o lua,
P'o potecuta o apuca
105 Din gurita ce 'ml dicea?
Asta e potecuta,
Pe care-a mers Niculca.
Drept la Dundre 'mT tragea
$i nastrapa o arunca,
110 Pin Dundre 'ml-o tragea
Si afar' ca 'mT-o scotea
Si acas' ca. 'mi-s venTa,
Pe lavitA c'o punea.
Niculca jos ea 'mT Area,
115 Frumosa, nu prea frumOsa.
Dar de ce nu prea frumosa
De bataia pestllor,
De rAcela pletrilor,
De c,upela radlor.
120 Dara ele ce facea ?
Niculca 'n sus se scula,
Pe bordeT sus se suTa,
www.dacoromanica.ro
37
Spre resarit se ulta.
Niculca nu 'sT ce vedea,
125 De ea, frate, se 'ngrozia ?
Dosu la masa 'ncas' da.
Mama, maTculita mea,
Incotro sore resare,
Nu stiii sore resarit,
130 Nu stiii bojor inflorit,
Nu stiti capete de Turd?
Dara masa c'audTa,
Pen' afard ca resm,
Spre r6sArit se ulta
135 Si din gura ca dicea :
A ba, fa Niculco fa,
Nu e sore resarit,
NicI bujor nu e'nflorit,
Ci sint capete de Turd!
140 Mama, maTculita mea,
Ia sapa i lopata
$i me 'ngropa la ferestra,
SA v'ascult vorba:din casa!
Fiore verde micsunea,
145 Iata TurciT ca 'mT sosla,
De Niculca ca 'ntreba.
Dara ma-sa ce 'ml dicea ?
FOTe verde matostat,
Niculca mi-a raposat.
150 Fiore verde §i o lalea,
Toti Turcil ca se 'ncredea.
Cand fu unu mititel,
Cu cacTula de cincT pieT,
Cu cojocu de opt pTeT,
155 De pe cal descaleca,
La ferestra ca 'mi tragea,
Pe Niculca ml-o scotea
Si pe cal ca mT-o punea
Pe Dundre ca 'ml pleca..
 38 TOMA ALIMOS

TOAIA ALIA10'

ComunicatA de Invetatorul Ledbu de la lautarul Gh. Baltatu din Serbanestii-de-Jos-

Olt.
A se vedea variants in colect. d-lut G. Dem. Theojorescu pag. 581 sqq si in co lect.
ha V. Alex. pag. 72-74; idem Calendarul Istoric si popular din an. 186o, editura
I rbrariel G. loanid pag. 149-152. 'Sever Toma si Sever Manea comunicat de d-I I. C.
Fundescu.

Departe, vere, departe, Si Tomi se ploconia,

Nu prea, frate, cam departe,
La camp, vere, la ample,
Unde fir de Tarba nu e
5 Numar d'alba colilie,
La gropana cu cinci ulmi,
Cu cinci ulmI dintr'o tulpina,
Ca §apte frati dintr'o mums,
Ca cinci de§te la o mana ;
io La umbra ca se umbrla
Save Toma d'Alimo§,
Save din tara de jos.
CAlu§elu '1 priponea
Iarba cu palma ca-I da,
15 SA nu'l prinda cine-va.
Maria in disagl ca baga,
Mandra masa ca punea,
0 ploschita in mana lua
Ploschita de §apte oca
20 C'a§a era m6sura
De la malca Precista,
Ocaua 'mpe'ratului,
Vadra Taligradula
Plosca 'n mana c'o lua,
25 N'avea el cul Inchina,
NicI o slujba nu'§1 lua.
inchina -voil armelor ?
Armele sunt flare red
Bagate prin lemne sea ;
3o Inchina-voiti murgului ?
Murgu este vita mutA
Gura n'are sa'mY r6spundA,
Numal cu urechia aude.
Inchina-vour ulmilor,
35 UlmIlor ca fratilor.
Ploschita 'n man' o lua,
La radacina -1 uda,
El de verf ca s'apleca
4o Si 'mi-ti bea
i 'mid manca.
Cand de-o parte ca'§r cata,
Tare 'nil venla §i 'ml sosia
Save Mane' al campiilor,
45 StApanu mo§iilor,
D?Agastosul fetilor,
lubitul nevestilor,
In§elatorul Domnllor.
El, frate, ca mi-§ venia,
50 Nici bunA 4iva nu da,
Far' d'apuca d'a clicea :
D'aleT, Toma d'Alimo§,
Venit din tara de jos
F . , . 'ti crucea mdni-ta,
55 Ce call pe mo§ia mea,
De 'mI -al Incurcat Tarba
i 'mi -al turburat apa ?
Tad', Maneo, nu dice -a§a
Poftim, frate, vin de bea
60 Din asta ploscA mititea,
D'o vadra §i cinci oca,
Orl of bea, orl n'ol mar bea,
SA bel de la mana mea
Unde Manea c'audia,
65 Ploschita 'n mana lua,
Numal buzele uda,
De n6cAjit ce era,
Si la Toma ca l-o da
Si la gurita-o punea,
7o Trei ceasuri c'o vajiYa,
Si Manea se necajia.
Palo§ din teaca tragea,
Peste burtA cal isbia,
Matele ca-I reversa
75 Si la cal ca 'ml alerga,
Picior in scary punea.

www.dacoromanica.ro
 TOMA ALIMO
Fuge, vere, nu glume§te,
De Toma nu mar gande§te !
Iar Toma ce 'mr-§ fAcea ?
8o Dupe mate se lAsa,
Cu totul a le strangea,
Cam cu pare
Cu gun Ore,
La co§, nene, le-arunca,
86 Cu bred verde se 'ncingea
$i mar punea d'o curea,
SI nu calla unde-va,
Pene-o prinde pe Manea.
$i la cal ca se ducea,
90 Din guritA-1 judeca :
Calule, cand to -am luat
De cal bun §i laudat,
Cincr sute de ler earn dat,
De ce-or fugi ca sa scap
95 i ce-or goni ca sa prind.
nde calu c'audra,
OdatA ca respundea :
-- D'aler stapane, stapane,
Incaleca tu pe mine
100 Si to tine, frate, bine !
Picroru 'n scar punea,
El, frate, nu 'mr-§ putea
SA incalice pe §ea;
Iar calul dacA vedea,
105 De genuchr ca 'ngenuchra,
Si pe el ca 'ncAleca.
Mana 'n pozinar bAga,
Mic garbAcel ca scotea,
Garbacel
I 1 0 De bumbAcel,
$i 'n cap este plumbuit
Cu cinci litre de argint.
Unde-odatA 'n cal ca da,
$apte hotare sada,
i To $i 'ntr'un loc ca mar §edea,
Pen Manea ca sosla
www.dacoromanica.ro
39
$i 'n drum a 'mi -I sprijinra.
Palo§ul ca 'ncruci§a
Si din gull '1 judeca :
120 - D'aler, frate, frate Maneo,
Ce red, nene, tr-am stricat,
De pe mine m'al tarat ?-
1In m'ar tarat vorniceste,
Ci m'ai tarat femere§te !
125 Din guritA '1 judeca,
Cu palo§ul '1 crocartea
Bucata de §apt' oca,
Nicr dulAir n'o manca.
Toma 'nclarAt se 'ntorcea
13o La gropana cu cincr ulml,
Cu cincr ultra dintr'o tulpinA,
Cu §epte fratr dintr'o muma.
Venra calu 'mburestrand,
Aide Toma tot gemand,
135 $i din gura tot dicend :
Of-leo, leo, calutul med,
Dac'or vedea c'o sa pleb
Cu picrorul ca saint bap',
Mare tarnita sa 'mr fad
150 S'acolo tu sa me bag). !
Unde la ulmr c'ajungea,
SAulita ca-I lua,
Ibancile c'a§ternea,
$aua capAtar punea.
145 Unde calul ca vedea
Sufletelu car re§ra,
Calu cu picror batea,
Mare tarnita 'r facea ;
Si de cre§tet cal lua
150 $i 'n tarnita cal bAga,
Un vent rece ca venra,
Ultnr de frump. scutura
$i pe Toma '1 invelra,
De se ducea pomina.
155 $i a§a s'a intamplat,
Precum ed v'am cuvintat !
 40
TOMA ALIMO
Cu les de Christu N. Tapu, din gura lautaruluI Ion Saluica. din Manastfrenr-
ralcea.
Campie, vere, campie
Unde 'T d'alba colilie,
Unde fir de TarbA nu e,
La rnijlocu campulul,
5 Unde -1 drag vorniculuT
Si este pas murgulur,
Nemerit'a
Tabarit-a
D'alde Toma d'Alirnos,
to Sava din Cara de jos.
El mare, ca. 'ml tabara
La mijlocul campulul,
La marglnea crangulul,
La pulu porumbulur,
15 La trupina ulmulul;
La trupina cu cincr ulmI,
Cu cincl ulmr dintr'o trupina,
Ca cincl frail dintr'o muma.
El acolo tabAra,
20 Caluselu '1 priponla
Unde larba ce 'I placea
Si la umbrita se da.
Punea masa $i manca.
Mica ploschita §'avea
25 D'o vadra si 5 oca,
Care bea Toma cu ea.
Doue pahare scotea
Si amindoue le umplea
Si n'avea cu-r inchina.
3o Inchina-vorii murgulur ?
Murgu 'rni-este vita muta,
Nu vorbeste, dar asculta.
Inchina-vorti armelor ?
Armele sint flare red.
35 BAtute prin lemne seer;
Inchina -volu ulmillor,
Ulmil sint dintr'o trupina,
Ca cincl fratiorr din muma.
Asa Toma ce 'mf facea,
www.dacoromanica.ro
TOMA ALIMO§
(VARIANTA)
40 Ca n'avea cur inchina ?
Maria pe plosca punea
$i la gura 'mr-o salta.
Ulmil de verf s'apleca
La Toma se ploconea ;
45 hard Toma, and vedea,
De mirare ca se lua
Si din gull cA 'ml clicea :
Cata f..tu-1 muma-sa
Eli de and am harducit,-
50 De multe orr am beut
Si la umbra m'am umbrit,
Asta faptt n'am vecjut,
Codru verde ploconit... !
Dara Toma ce 'ml facea ?
55 Wana 'n pozincir baga,
Mititel ochean scotea
Si la vale ca '1 punea
Si pe ochean se uita ;
D'un vornicel nazarla,
6o Tare fuga ca venla,
P'un calusel cam murg,
In bulestru in fuga mare,
Stralucind din cate-o nare,
Par'cg. era sfintu sore;
65 Cu narile jugravite,
Cu unghille poleite.
Dar Ala cine 'ml era ?
Tot Manea al campillor,
Stapanu moaillor,
7o Dragastosu fetelor,
lubitu nevestelor.
Si el mare, a 'ml venla,
Toma, daca '1 vedea,
Paharele le umplea,
75 Drept ]a Toma ca tragea,
Jos dupe murgu se da
$i pe murgu '1 priponla
Tot aci alaturea,
 br 0 M A ALIM05
Unde Tarba ce-T plAcea,
8o Si bunA diva cA-T da :
Bunt diva, frate Tomo,
MultArnescu-t, frate Maneo,
Bine-al venit sAnatos!
SedY la masa sA mancAm
85 i sa bem sA veselim,
Din pistOle sA trosnim,
De nimenia nu grijim.
Tu viteaz §i eu viteaz
SA nu facem vr'un meraz,
90 Ca O. pAtimim necaz
Jar, vedt, Toma ce tAcea ?
Maria pe ploscA punea
Si 'n mana Mani c'o da
$i paharnic c5.-} fAcea.
95 hard Manea ce 'ml fAcea
Cat al draculuT era,
Paharele le umplea
Si tot la Toma le da,
Tot pe Toma '1 silula,
too Pelle Toma se 'mbeta.
Dact Toma se 'mbeta,
Bine Mai.ea 'I pri.!epea,
Mana 'n pozinar bag-a,
Mititel briceag scotea,
105 Peste masa se 'ntindea
Si in burta Tomi '1 bAga,
MaJile 'T le versa.
Dart Manea ce 'ml fAcea
De la mast se scula
to Si la murgu se ducea,
Si pe murgu IncAleca,
Drumu la vale §i '1 lua
Si pe Toma ca '1 lAsa.
Dar, vedi, Toma se cAta,
115 C. dacA bine §tia,
La mass nu'l maT poftia
$i din vreme se pAdia,
Armele le pre,gAtia
$i pe Manea '1 inpuFa.
120. Dar, vedT, Toma ce 'mTfAcea
El de murgu se ruga :
Murgule, murgutu-meil,
MAt trAite-ar Dumnedeil
TarbA verde 'mT-al pascut,
125 Apa rece 'mT-al beut
Si de mine n'aT §tiut
Ca colgiT m'a ranit !
Ia sa facT atata bine,
SA vii pene ict la mine,
130 SA vorbesc ceva cu tine ;
CA eu nu te stApanesc
Si de ac:1T nu maT trAlesc !
A§a murgu ce fAcea ?
www.dacoromanica.ro
4t
Pe 'mbuiestru ca se lua
135 Pene priponu scurta,
Dupe teru§ ca '1 punea.
Cand °data ca smincea
Si teru§u 'm14 smulgea
Si la Toma se ducea
140 LangA Toma se culca.
Dar vedT, Toma ce fAcea ?
Toma pe brangT se tragea,
Mate cu mana aduna,
Cam cu pale,
145 Cu gunole
$i la disAger cata,
Notre brene cA scotea,
Tot brene de Tarigrad,
Cotu §apte galbeni luat.
150 Cate noue le 'ncingea
Si pe murgu incAleca
Si cu murgu cA 'nil vorbta
Murgule, murgutu mei",
Eu pe tine cA te 'am luat
155 De la balciii de la Banat,
Ce mi-a cerut ala am dat,
Ca sa fa de fAlAlat
Cine m'o goni sA scap.
16o DarA Toma ce 'rnT fAcea ?
Cand freu-1 slobodTa,
Cu sgarbaciu l'amelinta
Si lu murgu ii spunea :
--Tu pe mine sa me duel,
165 Unde-or fi plugurT de curl
Si pe Manea sa-1 ajungT.
Dar ca ventu sA nu mergl,
V8ntu bate §i 'ncetezA,
$i Manea se departezA.
170 Tu ca gandu sa te ducT
Si pe Manea sa '1 ajungi I
5i de lute ce mergea,
Pe langa Manea trecea
Si Toma cA nu 'I vedea.
175 Gonea murgu ce gonia,
Spumy alba se fAcea,
Toma de gandurT se lua
Si pe murgu ca '1 opria
Si pe murgu '1 intreba
i8o Murgule, murgutu-meu
Val, trAi-te-ar Dumned,eii !
De multe onT te-am gonit,
Ca acum nu te-am vedut
A§a tare nAdu§it.
185 DarA Toma ce 'ml facea ?
lar ocheanul ca '1 scotea
Si 'ndArAt ca se uita
Si pe Manea ca '1 vedea
5edea 'n drum §i hodinea.
 42
190 Pelle Manea, ca, 'ml venla
Si bun diva ca l da:
BunA, diva, frate Maneo,
MultAmescu-tr, frate Tomo.
Toma din gurA 4icea :
195 Ce-am fort, Maneo, vinovat,
Tu matele 'ml -al versat ?
Tu m'dr taint fomeieste,
EC' sa te tar vornice§te
Cuin tare pescarit peste !
20n and odataaducea,
Capul c'o spata-r stergea,
Ca pe varzA mi-1 toca
Si 'ndArAt se 'napora
La trupina cu cincl ulmr,
205 Cu cinci ultra dintr'o trupina,
Ca cincl fratiorl din mumA.
Acolo jos ca se da
Si pe rarba se lungea
Si lu murgu ca -r spunea :
210 Murgule, murgutu meu,
Val, trAi-te-ar Dumnecleil !
Langa mine ca sa star,
Ve4T la nopte c'or sa mor
Si nu te mar stApanesc,
215 Nici nu te mar priponesc !
SA pastr YarbA cat or-vrea
Si apa cat 'tr-o plAcea.
Eu la nopte c'ot muri,
Tu cu picloru sa 'ml bail,
220 Mica tarnita sa 'ml fad
Si cu dintir sa me tragl
Si 'n tarnitA sa me bagi.
Dar cApAtAiti ce sa 'ml pull
Digger,
225 Cu gAlbrner,
Care am rnuncit not pe ell
Si tu, mare, sA te duct
www.dacoromanica.ro
TOMA ALIMO
Sus in plaiu muntelul,
SA bel apA de isvor,
230 SA fir lute de picror ;
Si sa 'tur pa§tr larbA de jos,
SA te fact mandru frumos !
Si pe tine to -or goni
Hotomani d'ai muntelui,
235 CA'imacanir plarului.
La Ilia unul sa nu star;
Nu mar unul -'111I-e cam 'nalt
Si cu semne de versat
$1 cu peru retezat.
240 SA 'I 1a§1 pen 'o 'ncaleca,
SA-1 aducl la mine 'ncoa,
Mica oglinda el c'o avea
Amendor ne-om infAti§a.
Dacl bine-om semena,
245 Tot la martA 'I mar sta
$i galbenil arAta ;
DacA noT n'om semena
Galbenil nusi arata,
SA '1 Iasi One' o'ncaleca
250 Cu noril te-or mesteca;
SA te fad a poticni
$i 'n potcove 1' or lovi.
Si tu, mare, sa te ducT
In campul Jur Calafat,
255 Unde sunt call de sfat ;
SA nu star la CAlara§
Ca nu 'I bine f.... l'a§!
SA te lair la Ro§ior,
CA te duce 'n Bucure§t,
260 SA ve4r ce bine trAre§ti
CA-tr da orzu venturat,
Si vin ro§u strecurat
5i-11pune cate-un argint,
SA fir frumos §i spAlat
La mersurA fAlAlat !

TOMA ALIN10,$'
Cules de Chr. N Tapu din gura lautaruluf Cosma Tula, din coin. Bnrbntesei-
V alcea
Departe, vere, departe,
Departe, dar nu prea forte,
La irama ampulla,
Unde -1 pret volniculul
5 Si-e drag murgulul,
La trupina cu cincT ulmT
Cu cincl ulmT dintr'o trupinA,
Ca to fratil dintr'o mumA ;
Nemerit'a,
to Tabarit'a
Toma
Sava din tara de jos.
El astA noapte 'ml a venit,
Calul, si la priponit,
15 Co lea 'n margine de crang,,
Cu terusu de -argint,
Ce n'am vedut, de cand sint ;
Cu priponu de aramA,
Ca sA nu se baR,-e 'n seamA
20 Asa Toma ce'tni fAcea ?
Calul ca ai-1 priponea,
Mana 'n desagl ca'mY baga,
Mica plosa ca'na scotea
D'o vadrA .si cincl oca,
25 Care bea Toma cu ea,
Mesura 'mperatulta,
Vadra Taligradului,
Si Toma ce 'ml fAcea?
Ochil la vale-arunca,
3o Tare 'ml venla d'un volnic,
Manand un calusel murg,
Stralucind de cate-o nare
Si'n-buestru 'n fuga mare
Dar Ala cine 'ml-erea `1
35 Toma Mane'al campiTlor
StApanul Jillor
StApanul mosalor,
DrAgAstosul fetilor,
Iubitul nevestilor.
TOMA ALIMO
43
(VA RIANTA)
40 Bun A diva, frate Tomo,
Bine-al venit, frate Maneo !
DarA Manea ce'ml grATa :
Frate, frate, frate Tomo,
Tie cin'tl -a porancit
45 Tu aid d'al tAbarit,
Livedi marl d'aT prapadit,
Iarba c'al tAvalit
DarA Manea ce 'ml dicea ?
Frate, frate Toma,
5o SedT la masa sa prandim,
SA prandim,
SA 'nveselim,
Din pistoale sA trosnim.
Dara Toma ce'mi facea ?
55 Mana 'n pozanar baga,
Mica cheitA 'ml scotea,
Disagil 'I descula,
. Mica ploscutA scotea
$i 'n mina lul Manea-o da
6o Tine Maneo, yin de bea,
Vin de la mina mea,
CA d'ast 'noapte 'ini-am venit,
Calul l'am priponit,
La margine do crang-,
65 Cu terusul de argint,
Ce n'am vedut, de cand sint !
Dara Manea ce'ml fAcea ?
Mana 'n pozanar bAga,
Mic cutitas ca scotea
7o In burta Tomi-1 bAga,
Matile 'i-le versa.
Dara Toma ce'ml facea
Cu cincT brene se 'ncingea,
Cu breti alb de Tallgrad,
75 Cotu noue galbenl luat,
$i la murgu se ducea
$i din gura cuvinta :
Murgule, murgutu mat,
www.dacoromanica.ro
 44 TOMA ALIMO§
Pe tine de cand te-am luat
8o De la balciti de la Banat,
Ce 'ml -al cerut ala am dat,
Cin' m'o goni sa me scapT.
Dara murgul ce'ml fat..ea ?
Trey lacramT din ochi versa,
85 De mijloc se coco§a,
Rene Toma 'ncaleca,
In campu lul se slobodTa.
Mergea Toma 'nbuestrand
Si din frundita cantand,
90 'Naintea Mani Te§ind.
Ce-am fost Maneo vinovat,
De matile ml -al versat
Tu m'al junghlat fomeTe§te,
Eu se te tal voTnice§te I
95 A§a Toma ce'ml facea ?
Mana 'n pozanar 'Aga,
Scotea palo§ asculit,
De noue palme de lung ;
Cand ajungea ca sä dea,
100 Capu c'o spatit-i taia.
Frundulita §1-o lalea,
El pe cal 'ncaleca,
Cu murgutu ca 'ml vorbla
Murgule, murgutu mat,
105 La trupina sa me duel
La trupina cu cincT ulmT,
Cu cincl ulmT ()inlet) trupinA,
Ca toil fratil dintr'o muma.
Murgule, murgutu met,
110 Vedi la nOapte c'ol sa mor,
Cu picloru ca sa'mT ball,
Mare talnita sa'mT facT
Si cu dintiT sa me tragl,
Dar capatal ce sa'mY pul
I15 DisageT
www.dacoromanica.ro
De galbineT,
Care am muncit pentru el !
ySi tu, murgule, sa te dud
Tot pe muntil cel carunti,
120 Ca sa pascl Tarba de balta,
Ca sa -tT facT coama calcata;
SA pa§ft Tarba de isvor,
SA'mT fiT lute la picTor !
Tu, murgutule, sa'mT vedi,
125 and scobora o§tile
La nicl unu sa nu te
NumaT un volnicel 'nalt,
'Halt §i sprincenat,
Cu semne de versat,
130 Chlar la ala sá te la§1,
Ca eu sint fratele lul.
lar ca murgul se ducea,
0§tile, ca scobora,
Voinicul ca s'alegea,
135 Calul ca '1ni-1 cuno§tea.
Fuga la cal ca mi-s da,
Mana pe cal ca punea,
La trupina it ducea,
La trupina cu cinci ulmT
: 140 Cu cincl ulmT dintr'o trupina,
Ca totT fratil dintr'o muma.
lar jos dupa el se da,
TaTnita 'ml -o desfacea
Pe Toma ca mi-1 gasTa,
145 Afar 'cu dinti'l tragea
Si de gat s'alatura.
1-i'rati§oru ca'§1 gasTa
Cin-decT de popl aducea,
Pelle pe Toma slujia
150 Si'n carata mi-I punea,
La tarn ca mi-1 ducea I
 CANTECUL LUI OANCEA (CHIRIGIU)
CANTECUL LUI ONCEA (CHIRIGIU)
Cu les de Christu N. Tapu de la lautarul IOn Neblea, din RoOoril-de-Vede (Teleorman)
Fore verde fol de nalbA,
Ce galceava 'n cea dumbravd?
Ce resboid
In sat la nor ?
5 Dar resboiul cine'l face ?
VecIr Oncea cu Vlalcu,
VlaTcu paralabu,
Cela inalt si suptirel,
POrtd aciuld de jdrel,
to Ochil in cap ca de soTmel,
Parcel 'rni.e tras prin inel,
MOre Neaga dupe el.
Dard Neaga ce 'ml facea ?
Ea lul Oncea cg. -1 canta :
15 FOTe verde d'asunie
Heed Oncea cu chirie
Cu treT florT la pAlArie,
Una verde si ldmaTe
Si alta 'ml-este prdzulie,
20 Una mie si una tie
Bate ventu 'ml le-adie,
'MT-aduce mirOse mie,
Bine-1r fi sa nu mar vie.
Ca'mT plea. la BucurestT,
25 Cu niste hull marl domnestT,
Cu pecetile 'mpd.rdtestT,
SA-ml aducA butt de vin
Si de yin si de pelin,
Cu doi-spre-ce caT la car,
3o Tot juganl si armasarr
Si carlanT de cAte-un an,
Carl se tin dupe car.
Dard Oncea ce'mT facea ?
In seamy cantec nu baga
3o Si el, frate, cand pleca
Piva bung. cg. 'sT lua :
RemaT, Neago, sdnatOsa,
Ca o garad frumoasd.
Darn Neaga ce'mT clicea :
40 Dute Onceo, sandtos
Ca un trandafir frumos,
Drumul fie-ti de folos 1
www.dacoromanica.ro
45
Dar Oncea cand imT pleca,
Vlalcu 'n urrnd ca pica;
45 Unde curva ca'l vedea
Doud rate cg. -1 tdia,
Frumosa masa 'ntindea
Si la masA cg. 'ml sedea
i mi.§ bea §i 'mil manca
5o Si din gull ca'mi dices :
MAI Vlaicule, dumnea-ta,
0 sd omor pe Uncea
Sd te Tau pe dumnea-ta,
Dar VlaTcu cg. 'rni-T dicea :
55 Nu te fg. Neago, nebund
SAIT omorl tu sotia,
Sa rtcjA tOta lumea ;
Cd Oncea este 'n chirie,
$- iaduce bAneturT tie,
6o Dar eu sunt un parcAlab
Cu caTnii 'n gOnd luat.
Vlalcu manca nu manca,
Tolegelul '§i'l lua
Si prin sat ca'mT pleca,
65 BaniT de bir sd si I Ia.
Dar Neguta ce'mT facea ?
Dosu la moss -sa 'nil da
Si din gura-o intreba :
Fa, mosicd, dumnea-ta,
79 Nu stir tu, soro, ce-va ?
SA dal luT Oncea sl bea ?
Foie verde si-un spanac
Ca 'mT-a cdclut VlaTcu drag
FOle verde bob ndut,
75 Pe Oncea cg. l'am urit,
Pe VlaTcu l'am indrAgit,
Of, mOsd, m'am prapaclit !
Dar mósd-sa ca -T dicea :
Fd. Neguto dumnea-ta,
8o De ce'tT omorT sotia,
SA-tY vecluvestT cAscTOra ?
Casa si bdtatura,
Prin prejur ce -ol maT avea ?
SA veal case ca la tine
 46 CANTECIII, 1,0 OANCEA CFtIRIGItt
85 Nu se afla la Domnie,
CatA mlere §i de unt
La tine s'a 'ngramAdit,
Si bun bast avut,
l'aY
Ce -al cAtat de Pal urit ?
90 Asta-di e§ti imparatesA,
Maine te v6d Mr' de casa,
Dar Neguta ce 'ml dicea ?
FA mo§icA, dumnea-ta,
Nu'mi mai rani inima !
95 Nu §tii tu, soro, ce-va,
SA'mi omori pe Oncea ?
Dar mo§A sa ca -i dicea :
NepOtA, nep6ta mea,
Daca 'ti-a venit a§a,,
Ioo Ca sa-ti omori pe Oncea,
Mo§A-ta nu §tie nimica ;
Dar daca 'ti-e tie a§a,
Du-mi-te One' colea,
Colea in valea cea rea,
Jo' La Gherghina tiganca,
Ceia fermecatOrea,
Care termecA lumea,
Ala de n'o §ti ceva
SA dea lui Oncea sa bea.
io Dar Neguta ce'mi fAcea ?
Tot acasA se ducea,
Lua dou6-treT parale,
Pleca dupa vrAjitoare.
115 La Gherghina se ducea,
Si bung diva ca -i da :
BunA diva, Gherghinito.
Multumescu-ti, fa Neguto !
Dar Gherghina ce-T dicea ?
120 Fa neguto, dumnea-ta,
FOIe verde bob nAut,
Ce vent mare c'a bAtut,
De la mine c'ai venit ?
Cl nu te-am vedut de mult
125 Par'ca eu 11-am poruncit.
Sedi la mast sa manam,
SA manam sa ospAtam,
Bine seamy sa ne darn.
Dar Neguta ce'ml dicea ?
130 Fa Gerghino, dumnea-ta,
N'am venit ca sa mancAm ;
FOTe verde ca nalba,
Nu §tii tu, soro, ceva
SA facT lul Oncea sa bea,
135 Ca arra omori pe Oncea ?
FOle verde bob Wait
Eu pe Oncea l'am urit,
Pe VlaTcu l'am indrAgit,
La inimA m'a topit I
140 Dar Gherghina ce'ml dicea
www.dacoromanica.ro
Fa Neguto dumnea-ta,
La cell omori pe Oncea ?
CA-ti vAduve§ti cAsciOra,
('asa §i batAtura,
145 Imprejur ce-or mal avea.
Vedi case Ca Ia tine
Nu se afla la Domnie;
Asta-di e§tT imperAteasA,
Maine te ved Mr' de casa 1
150 Dar Neguta ce'mi fAcea ?
Vorba nu 1-o asculta
Si din guru ca-i dicea :
Nu §tii tu, soro, ce-va,
SA facT lul Oncea sa bea,
155 Ca sa 'ml omor pe Oncea ?
I-6Te verde §i-un spanac,
Ca 'mi -a cadet VlaTcu drag !
Dar Gherghina ce 'ml dicea?
Fa, Neguto dumnea-ta,
160 Du-mi-te Neguta acasA,
SA pui sa -ti fact demancare.
1 it cu ochi dui:4 sore,
D'o da sOrele 'n chindie,
Tu s'alergl la prAvalie,
165 Tocmai la jupan Ilie ;
Ia 'nil sAricica d'o para,
Argint viii de cat of vrea
Si otrava de alta,
Vino 'ncOce la gaica,
17o SA fac luT Oncea sa bea.
Dar Neguta ce 'ml fAcea ?
1.61e verde d'asunie,
Sura 'n deal la bacAnie,
La logof6tul Ilie,
175 Si lua sariciat d'o para
Si otrr,vA de alta.
U para ca remanea
Si p'aia pe yin c'o da
Si 'n pahar ca mi-1 punea,
180 La Gherghina se ducea
i 'ii mina ca 'I le da.
Dar Gherghina ce'mr fAcea ?
Paharu 'n mina '1 lua
Nu §tiii ce nalba dicea,
185 Facea lul Oncea sa bea,
Ca sa ornOre pe Oncea.
Ie§ia afar' in batAtura
Si descanta 'n gura mare,
SA vie Oncea mg tare.
Igo PahArelul cA'l lua
Si 'n mina Neguti '1 da.
Dar Neguta ce'ml facea ?
Tot acasa se ducea
De§tiu chele cal fAcea
195 Si lada c'o descula
 aANTECUL LUI OANCEA
Paharu-acolo punea,
Si afara ca le§ra.
Pe umbrar ca se urca,
In drum mare se ulta
200 Si pe Oncea '1 nazarra.
Venea Oncea cat venia
La o margine ca 'ml da
Caisorii 'I deshama,
IT deshama 'I impledica,
205 Seulita ca ml- o lua
lbancele-le asternea,
Chimirasul 'ml -1 versa,
Priborasul 'mi-1 lua
Galbinasl ca 'ml gauria,
210 Salba Neaghi ml -o marra,
De drags. lul ce'T era !
Dar Neguta ce'ml facea ?
Incepea de ml -s canta :
Foie verde d'asunie
215 Vine Oncea din chirie,
Cu treT florl la ',Marie,
Una galbena lamaie
Si alta alba colelie
St alta verde prazulie,
220 Bate ventul si le-adie
'MT-aduce mirose mie,
Bine-ar fi sa. nu mar vie !
Cut va departe'l vedea,
La pOrta ca alerga
225 Si la pOrta. ca sedea,
Pene Oncea ca sosla
Ea din gurita striga :
Mare Oncea dumnea-ta,
De cand Onceo, c'ai plecat
230 N'am beta, nicl n'am mancat,
In drumu-tr a m'am uitat
De dorul teu m'am uscat !
Curva de gat 11 lua
Si in ,gurita saruta.
235 Dar Oncea ce 'mi.§ facea ?
Dupe cal descaleca,
Toll cail ii deshama,
Dor selariit remanea,
0 burg. de plOte 'ml da.
240 Streangurile le uda
Mana 'n pozinar baga
Un bricegel cg. scotea,
Striangurele le tala
Destrul mic ca §i-1 scrintea,
245 Lul semn cal se facea.
Dar Neguta ce'ml facea ?
Pe Oncea 'n casa '1 poftIa.
Si la masa 'I asecla,
240 Ea 'n pivnita ca intra,
Scotea yin, scotea rachia,
www.dacoromanica.ro
(cillracm) 4',
Scotea rachitl, basa rachiu
Si lul Oncea cd 'rni-I dai
Rene Oncea s'amet a.
255 Daca friptura manca,
Cu vadra la vin mergea
Cu vadra la yin scotea,
Desaul chele ca '1 faced,
Ladita mr-o descura,
26o Paharelu '1 lua,
Care peraru Oncea gatit erea
Cu vin ca mr-1 umplea,
Lul Oncea ca T-1 dedea
Si din gura ca-T dices :
265 Poftim Onceo, yin de bea,
Vin rosu din mina mea,
On or bea, on n'ol mar bea
De la manusita mea !
Dar Oncea ce mi facea ?
270 Mana pe pahar punea
Si din gura ca'mT dicea ?
Fa Neguto, dumnea-ta,
Fore verde, bob naut,
Ew ani plecat c'am de mult
275 N'al pus gand de omorit ?
DA via, frate, caletof,
Orl al vr'un gand sa me omorT ?
Unde curva c'aucjia
IcOna 'n brate c'o lua
280 De trei on ca se jura,
D'o avea ea 'n gand ce-va
Si din gura, ca-1 d,icea :
I)raga, Onceo, dumnea-ta,
Eu dic, clew, pre legea mea,
285 D'or stia de vorba asta !
Dard Oncea ce'rur facea ?
Pe Neguta se 'ncredea,
Cruce la plept is facea,
La p-deil se ruga,
290 Pahar la gura punea
Tocma 'n fund ca-r resufla.
Ochil peste cap ca-I da,
De la masa ca 'ml cadea
Versa Oncea ce versa,
295 Versa la singe 'nchegat
Cu bosogr amestecat.
El din gura ca 'ml ofta :
Ah mandruto, m'al mancat ;
Ast vin rosu mohorit
300 La inima m'a topit !
Dar Oncea ce maT striga
Fa Neguto dumnea-ta,
Ia cla'mr to d'un pic de-apa.
C'am la inima cu greta. !
305 Dar Neguta ce'ml cjicea
Nu e, Onceo, pic de apa
 48 CANTECUL LUI OANCEA (CHIRIGIU)
De cand Onceo, 'mT-aT plecat
Fantanele 'mT-a secat;
N'a remas, Onceo, de lead 1
31 o Versa Oncea §1 versa,
Versa la sange 'nchegat
Cu bo§ogT amestecat.
Ah, mandruto, m'aT mancat,
Ia da-mT tu d'un par de yin
315 Se me curet de venin !
Si Neguta ca-T spunea:
Nu e, Onceo, pic de yin
De cand Onceo, 'mT te aT dus
Butile ca mi s'atl sours,
32o De cand Onceo 'mT -al plecat
Cercurile s'ati uscat,
Dogile ,revarsat
N'a remas, Onceo, de leac
Versa Oncea §i versa,
325 Versa la singe 'nchegat,
Cu bo§ogI amestecat.
Ah, Neguta, m'aT mancat !
Dar Neguta ce'inT facea
Ceia curva §i Ota
23o Nicl acilea nu'l !Asa,
Streangu 'n gat ca 1-1 punea
Pe ferestra mT -1 tragea,
In pimnitd cd'I tira
Intre bull ca'l arunca
335 Sapa 'n mana c'o lua
0 gropita ca-T facea,
Jumetate '1 ingropa
Oncea se pastrAvalea,
Intr'o rand ca se da
340 Si din gura ca ofta
Si de Neaga se ruga
Neago, nu tT-9 fi pecat
Ca tu pe mine m'aT mancat ?
Zace Oncea in cea tins,
345 In cea tina 'n cea mocirla.
Zace Oncea 'ntr'o rang.
Si-I curge otrava pe gura.
Dar Neguta ce'mY facea ?
La Oncea nu se uTta,
35o Irt pimnita 'mi-I !Asa
Curva lacatu-T punea
Si afara ca TesTa
Doua rate ami taia
Si de masa se gatIa.
355 Stia VlaTcu cand venTa.
Dar Neguta ce'mT facea ?
In chilie ca intra,
Lua iTe
Dintr'o mie
360 $i rochlta de cutie
Si breii lat din Taligrad,
www.dacoromanica.ro
Cotul §epte galbenT luat,
Tot de Oncea cumperat ;
Cu papucT luatT de la Turd',
365 Potcovit1 cu cojT de nucl.
Ea la VlaTcu ea intra,
In gurA al seruta,
La masa cu el §edea.
Dara Neaga ce'mY fAcea ?
37o Din gurita a:TIT striga :
MAI Vlaicule, dumnea-ta,
Mr-am omorit sotia,
SA te Tau pe dumneata!
Unde VIalcu c'audTa,
375 Drept in picere'mi sarTa,
Doue palme ca 'mi-Y da
Si in urma-o judeca :
AT sictir, curva catea,
Tr -al omorit pe Oncea
38o Tr-aT ve'duvit ca§cTora,
De ride tOta lumea 1
Dar §ti!, tu, curva chtea,
Oncea 41-a fost din chirie,
Tr- aducea baneturT tie ;
385 Aducea ca o albina,
De me Linea §i pe mine.
Ti-aT omorit sotia,
Ti-aT vecluvit cascTora,
Care maTne §i poT-maIne,
390 0 O. me omorf i pe mine!»
Bastonu'n mana ca. 'I lua,
Pe Neguta it rupea
Si'n casa ca mTo'nchidea.
Dar VIalcu ce facea ?
395 Afaraca 'mT -§ Ye§ia,
Pe ea 'ncasa c'o lasa,
Veriga ca '1-o punea ;
In batatura Te§Ta,
Stejar acolo batea,
400 TreT rogojinT c'aducea,
Si, frate, le catranTa
In cas'la Neaga intra
Si de mana mT -o lua
Si'n batatura-o scotea,
405 Dar Neaga ce ml-§ facea ?
Cu pumni'n pTept se batea.
Per negru ca jumulia,
Fata albs -o sgaria
Si din gurd ca'mT dicea :
410 Bine clicea mo§ica,
SA nu'mT omor sotia
Si nu 'T-am ascultat vorba fr
Dar VlaTcu ce 'ml § facea
In rogojinT 'ml-o 'nfa§ura,
415 La stejar mT -o aducea,
Cu lant de fier 'mT-o lega,
 ANTOFITA AL LUI VIOARA
Foc de dece partT ca-T. da.
Cand rogojinile plesnra,
5i pe Neaga focu ajungea,
42o Neaga din gull tipa :
MO Vlaicule dumneata,
Ajunga-tT d'atata glurna,
Nu me arde'n rogojina !»
Dara Via1m ca'mi striga :
425 AT sictir, curva catea,
C'ai omorit pe 6ncea
ANTOFITA AL LUI VIORA.
Cules de Chr. N. Tapu, de la lautaril
de-Vede (Teleorman).
A se vedea varianta acestul cantec in Colect. D-lur Ulpian pag. 18 sqq.
FOTe verde salciora,
In ora§ in Slatiora,
La casele lui ViOra,
LuT Viord vataf mare,
5 Frumosa masa mY-e 'ntinsa,
De mart boTeri mr-e cuprinsa.
Dar la masa cine-mT sede ?
CeT cincl-decT de navodarT,
Patru-decT de lopatari,
To Tot fecTorT de boleti marl.
Dar la masa ce-mT manca ?
NumaT cega §i postrunga,
Si galbena caracuda,
C'am audit pin' betranT,
15 C'ala'T pestele mat bun;
5i cosacel din saramura,
Face-un chef de beutura.
TotT bea, se'nveselTa,
De nimenea nu gandTa.
20 Cu pahar cin'le lumia ?
Antofita al luT Viora,
El nicT nu bea, nicT nu manca,
NumaT cu ochiT se uTta ;
$i el, frate, ca'ml §edea
25 Cu cote d'albe pe masa,
Cu palmele pe obraze.
Cine soma ca'T lua ?
NumaT ViOra cel betran,
Cu barbuta penla bred,
3o Barba'T bate bratele,
www.dacoromanica.ro
49
De tI- aducea ca albina
Si cu mine-or face asa !D
Arde Neaga §i plesne§te,
43o VlaTcu bea se'nvesele§te ;
El la Oncea se ducea,
Din pimnita scotea
Cu lacramT ca mi '1 scalda,
Tron de ceara ca-T facea,
435 Pe Oncea ca'l ingropa I
Ion Neblea pi Dumitru Valenu, din Ropiorif-
Genele sprincenele,
5i chica calcaTele.
El in picere -mT sarTa.
OchiT'n rota call facea,
35 Peste masa-T arunca
Pe Antofita vedea,
Si din gura ca.-T dices :
Antofita, fiul taTchiT,
Ce staT to trist §i mahnit ?
4o Niel nu beT, nicT nu manancT,
NumaT cu ochiT to ultT ?
OrT din chilcTug aT sfarsit,
On stapan te-a oropsit,
OrT murgu p-a'mbetranit ;
45 OrT vremea ca tT-a venit,
Vremea de casatorit
Si de'nsuratore
5i de casatorela?,
Antofita ce-mT dicea ?
5o Bine, taTca. dumnea-ta,
De statusT de mentreba§T,
Cu cuvinte spune-tT-a§.
Sa'mT puT mainele in pTept,
Sa-tT dart cuvintul cel drept.
55 NicT de chelcTug n'am sfir§it
NicT haine n'am ponosit,
Niel murgu n'a 'mbetranit ;
Mie vremea mT-a venit,
Frate, de casatorit
6o Si de'nsuratOre
4
 SO ANTOFITA AL LUI VIOARA
$i de cAsatorela.
Nu aserA, al-alt-err-sera.
Logodna ca mT-a1 b6ut'o
Cu fata lul domn $tirbey.
65 Fata, taTca a audit
Ca sunt fecTor de boier mare,
Tot vAtaf de navodarT.
$i ea tared, mi a trimes
Carte alb 1, slovA negrA,
70 Ca sA-1 aduc
$t Mae
Ca vacTle ;
Morunil
Ca bioliT,
75 SA-T aduc ca one,
Cu carnea nunta s'o nuntesc,
Cu Ose casa s'o zidesc,
Cu coastele s'o 'nlAntuiesc,
Cu solziT s'o sindrilesc,
8o Cu sange s'o zugrAvesc,
TaTcA, sa to pomenesc !
Tata-sal cand audia,
LuT din gura ca'T striga :
Antofita, fiul taTchiT
85 EU taica am imbetranit,
Tote apele-am venat,
$i le-am turburatf
Asa peste n'am aflat.
De cat, taTca, am audit
90 Dar de vedut n'am vedut,
In Vidros, apl spurcatA
i de peste laudatA,
Cine intra nu maY scapA.
Vidrosu e ap'adanca,
95 P6 cine'l prinde'l maninca.
Ca Vidrosu e de-adinc,
Cat in cer pene'n pament I
Antofita daca auciTa,
Drept in picere sgria,
Too El mar vitez se fAcea,
Maria pe pahar punea,
Tote paharele urnplea,
La tott navodarir da ;
Rend paharu tat-seii it lua,
105 Cu vin al jumAtAtTa,
Cu spirt cal implinTa.
Da lul taica sell de bea.
Cum mT-s bea, cum se'mb6ta.
Covor verde asternea,
110 Cu basmaluta '1 invalTa.
La navodarl se ducea,
Cate un pahar de yin le da
$i din gura le striga :
Ce stall, mare, de privitT,
115 DescurcatT, nAvOdele,
www.dacoromanica.ro
AsedatT matitele,
Si'ng-reulati plutile !
Antofita ce -mr facea ?
Pe nAvodari ca.i lua,
I:o TOte apele'mT vena:
Garlele cu gastele,
Baltile cu ratele.
Ce fel de peste'mT prindea ?
SA vedi, peste de'l mArunt,
125 Nisipul de pe pAmint,
De care boTeriT nu mane.
Dar AntofitA ce'mi fAcea ?
Daca peste nu'mT prindea,
Cum II cerea inima,
13o NAvodarii ca'T lua,
La carcruma al aducea ;
Vin cu vadra le scotea
NavodariT de'T imbeta.
$i pe top' ca mi-1 lua
135 La Vidrosu se ducea,
La Vidtosu c'ajungea.
D'un stejAr, mare'mr bAtea
Navodele aseda,
NavOdele, vasele
14o $1 tote matitele.
Trase-o tOnA, trace doue,
Trase, bolerl pene'n none.
Ce fel de peste'm1 prindea ?
El nimica nu'mi prindea,
145 De cat puTul vidrit,
In fundul matiti.
Afar' frate, cal scotea
Un foculet amI cladia,
Pe pull' vidrii ii lega
15o Cu ochiT la foc it pripTa,
Mi-1 bAtea, mi-1 canunta,
Incepea d'a chiriTa.
Vidra betranA audia,
Fata api flustura,
155 In tote pArtile se ulta,
Pe nimenea nu vedea ;
P'Antofita cal vedea
Cu puTu'n manA mi-erea,
Din guritA ea striga :
16o Antofita, dumnea-ta,
Ce'rn1 ba' puTu sil cAsnestI,
Tot de peste'l suduTest1?
DA ml to drumu puTului,
Putului, puTculuY,
165 Ca mY -e puTu mititel,
Mititel si crudicel,
Nu stie serna pesteluT,
Moruncela morunTlor,
Tavalitura stTucilor,
170 Ca eii, frate, tl-0/ aduce;
 ANTOFITA AL LUI VIOAItA.
StTucIle
Ca vacTle,
MoruniT
Ca bioliT,
175 SA-T aduc ca oTle.
S'aduc pe§te cat oT vrea,
Tr-or indestula inima
TI-OT face tots treba I
Antofita c'aud,Ta
18o Prost de minte ca'mT erea,
Drumul puTului cA-T da ;
Ca dacA drumu puTuluT nu-I da,
Vidra tot pe§tele luT cA-T scotea.
Ea daca puiu it vedea
185 In fundu apeT it ducea.
AtuncT vidra ce'mT fAcea ?
La morunT fuga cA da,
Tot de cOda ca-T mu§ca,
La navode cA-T ducea.
190 Pe la §tiuci, ca se vira,
De spinare le mu§ca
Si'n nAvocle le-arunca.
Ea, frate se mar gandTa,
Aminte d'un morun §1-aducea
19S i la el ca se ducea.
Jumate spinarea'T manca,
El nu se mar de§tepta.
Dacl vedea §i vedea,
De gu§A cal apuca,
200 Iar morunu ca pleca
In spre nAvod it 'ndrepta.
In navod el ca intra
NAvodu la pArnent bAga.
Dara vidra ce'ml fAcea ?
205 In fata apeT cA Te§Ta,
P'AntofitA cA.'1 vestTa.
AntofitA ce'ml fAcea ?
La nAvodari se rAstTa,
Cate-o palmA le trAgea,
210 NAvodariT se necajTa,
La carme se a§ecla
TrAgead o tuna, trAgead doue,
TrAgeaii boTerl pana'n noue,
Niel de pAment nu'l urmia,
215 A§a de gred ce era.
Tar vidra se necgiTa
Pin nAvOcle ca. intra,
Pe§tele cal rescolea,
Pe§tii din codA bAtea
220 Mare talaz aml scotea
Venea Vidrosu ingaTbArat
Cu nisip amestecat,
TotT nAvodari i-a 'necat,
NumaT Antofita-ta scapat.
225 Dar cum hotu ca scApa ?
www.dacoromanica.ro
S
Rata de balta 'ml era,
Stia otu d'a 'nota.
El in not a se lasa,
OcbiT pe Vidros arunca,
23o D'o salcie el nAzArla,
O salcie cu mustAtT pe apA,
Pe Vidrosu mT-e coco§atA.
Cand de salcie s'apropla
Vidra'nente'l Te§Ta,
235 COda bid ca §T-o fAcea,
Peste ochT ca mi-1 isbia,
OchiT din cap ca -I sArla ;
De salcie s'apuca,
Si'n salcie se suia.
240 Tipa diva rumane§te,
sa veql, n6ptea tot turce§te,
Despre cliuA letine§te.
Nimenea nu'l aucjta.
SA vecJI, mic de porcAra§,
245 Porcit, frate, intorc'end
Din fluera§ doTna doTnand,
GlAsuletu '1 intelegea,
Purcaru lu tatA-sed erea
Si la el ca se ducea.
250 Cand purcarul cal vedea,
Din gurita ai striga :
StApane dumneata,
Ce-al cautat p'aicTa ?
Unde Antofita auclia
255 Inima'n el ca cre§tTa,
Din guritA ca- striga :
MAT purcara§ dumnea-ta,
la-mg to d'aicea
Si ma du la casa mea,
26o CA mare pomanA-T avea !
Purcaru ca mi 1 lua,
Beti§oru cA-T intindea
U$i la tats -seti it ducea.
nde Viord'l vedea,
265 Din guritA ca -I striga
AntofitA, fiul talchil,
Nu mT-al ascultat vorba
Lasa-tl fie red nu aka I
TaTca nu mi-e pentru tine,
270 MI-e pentru cin-cjecT nAvodarT,
Tot fecTorl de boTerT marl I
CocOnele le-al vecluvit,
Copila§il l'aT sArAcit.
Dar-ar Dumnecled sl dea
275 Si MATculita Precista,
Tata O. te'nsorl
De noue orT,
SA fad' noue feciorT !
Cand o fi lag clecilea,
280 SA -4l facl §i d'o cuconita,
 52 ANTOFITA AL LUI VIOARA
SA-ti dea apa la temnita I
Atunci, taicA, nici atunci
SA'ml mai venezi to Vidrosu.
Mat tatA -Au 11 blestema,
ANTOFITA AL LUI VIOARA
(VARIANTA)
Cules de la Marin 1. Baban, Piatra-Teleorman de Christu N. Tapu.
Foie verde de cicora,
Tot din sat din Fili§orA,
La casele luT ViOra,
FrumOsA masa mi-e 'ntinsA ;
5 Dar la masA cine 'rni §ade ?
Vro cin-d,eci de navodarr,
Vr o apte-opt lopAtari,
Cu trey patru ghicitori,
SA dea cu ghicitorile,
10 SA nu bath venturile,
Ca sa prinda pe§tele.
Iar la capul mese de la deal,
*ade Antofita cel betran ;
lar la capul mese de la vale,
15 *ade AntofitA cel tin6r,
Nici nu bea, nici nu manca,
Numai cu ()chi se ulta.
StrigA Antofita cel betran :
Antofita, fiul tarchii,
20 De ce nu bel, nu mAnanci,
Numai cu ochi to uiti ?
De stAtu§i de mentreba0',
Mai cu dreptu spune-ti-a§ 7
SA- mi dal, taicA, vasele,
25 Vasele, navOdele,
Ca anti venez pe§tele ;
Cu pe§tele nunta sa mi -o
[nuntesc,
Cu .sangele casa s'o varuesc.
Bine, sa ti dail, taicA, vasele.
30 Vasele, nAvodele,
Dar tote apele sa le venezi,
BAltile cu ratile,
Numai 'n Vidros sa nu te dud,
CA '1 o apA cam spurcatA,
www.dacoromanica.ro
285 Otrava'n ciubuc punea,
°chit peste cap ca da ;
FAcea mOrte peste morte,
Care'n lume nu se pote
35 Si de pe§te lAudatA ;
CA Vidrosu-i cam adanc,
Cat din cer pene 'n pAmint.
II dete vasele, navOdele,
EI nici o apa nu vend,
40 Ci drept la Vidros plecA.
Dete o tuna, dete doue,
Nu prinse nici un rac
De perpeleac,
Nici babol de saramura.
45 In matita nevodului
Prinse pun.' vidrii,
AfarA ca mi-1 scotea,
Mi-1 scotea de mi-1 lega,
Il bAtea si-1 chinuia
5o De pe§te cal ispitea.
Cand Vidrosu tipetu audia,
Cu apa 'n cap ca 'rni yenta
Cu talazu cat casa,
LW' Antofita. striga :
55 MAT Antofita al lul ViOra,
De ce'mi bap puiu
II cAsne§ti,
*i-1 ispite§ti ?
DA'ini drumul puiului
Salt dart drumul pe§telui,
6o MoruniT ca bivolii,
*tucile ca vacile.
Antofita dac'audra
Drumu puTului ca da,
Dar Vidrosu ce fAcea 7
66 Cat pqte 'n Vidros ca erea
Tot in navod cal bAga,
Si pe toti cA'Y ineca I
 AGU§ITA AL LUI TOPALA 53

AGI..TITA AL LUI TOPALA.

Cu les de Invetatorul I. Leabu de la lautarul G. BaltatuSerbne§t1-01t.

Sa se compare Agu. al lui Topal" din colect. D-lui G. Dem. Teodorescu pag.
611 pi Aga Topa la" pag i 16-118 din colectia D-lui Athanase Marienescu broq II.

Agusita al lui Topa IA, C'o mana le slobocga,

Care 'I mandru Mr' de sema
5i de revestit prin tarA,
Bate TurciT de 'T omOra
5 5i mi '1 bag prin harare
5i mi da pe Olt la vale,
5i 1 opresce la Cara le,
Si se 'ntorce de 'T intreba :
Cine te-a ucis Ioldasim ?
10 Vala birbam cardasim !
Iar Topala cel betran,
Ce se plimba p'un cal bun,
Cala rar si nAstrapat,
Cum e lur TopalA drag.
15 Iar TopalA ce clicea ?
Frunclulita trel mAsline
Logofete Costandine,
Ia 'ngenuche ranga mine
Si 'mT scrie d'o cArticica,
20 S'o trimet luT AgasitA,
Frunclulita florT domnesti,
Pen' aci lit Storenestr.
Fruncjulita s'o lalea,
In ceas d'o vedea cartea asta
25 Tot la vale s'o lasa,
La vale la Carale,
Ca -O. '1 puT la 'nsuratore,
Sa -T dea taTca fats mare,
Fata mare a luT Carale,
3o Ce are blagA §'are stare,
De cinci chile de parale,
E MM. de AgA mare.
P' un Romanas trimetea,
5tiTa lur Agus sema ;
35 and cartea el mT-o vedea,
Numar din buze misca
CArticica mT-o cetra,
AfArA cA mi-s esTa,
Walla in cisma c. baga
40 TreT pistOle cA scotea,
Beslii cA se strangla,
Ca carniT la zahana,
Ca patru-clecT de Bestir
45 Para-at- fi Pa§a din Dir.
Oltul pe unde '1 trecea
Pe la Celeiu ca da,
51 astina morir lua,
Tot calabalicu trecea,
so La miresa c'ajungea.
Pene nunta isprAvTa,
5epte pungl de galbenT cheltura
5i cu nunta ca pleca,
Iar pela Celeiu da,
55 Cu nuneacasA venTa.
Trer dile cA nu 'tT sedea
5i 'T sosTa d'o cArticea,
De la Bucurestr venra.
Da miresa cum o chema ?
6o Mr-o chema Aisa,
De more Agus de ea.
El din gura ca striga :
Frunclulita florT domnestl,
Mr-a venit niste povestr,
65 SA me duc la Bucurestr,
Ca sA Tau GhTuleria
GhTuleria, Beslegia,
Ca sA fiu GhTuler mar mare
Peste BesliT in lard,
7o Dela Nistru One la DiT,
SA daii lefA la Bestir.
Agu§ita ca pleca,
Trer dile pe drum mergea.
Masu unde '1 ajungea ?
75 Frunqulita de brandus
L-ajunse masu in RusT.
In gasda unde trAgea ?
In casa la Patrulesa
Aprope de Abdulah.
8o Pe Agu§ ca '1 cuno§tea

www.dacoromanica.ro
 54 AGUSITA AL LIII TOPALA
Si la masa mi '1 poftia.
Trei berbeci ca mi -r taia,
TOtA nOptea bea, manca,
Lautarii le canta
i mi 'ti bea
85 Si mi 'ti manca
$i mandru se 'nveselTa.
$i Agu§ita pleca,
Trey dile ca mi 'ti mergea
$i 'n Bucure§ti ajungea,
90 Frundulita de arnicr,
Pe podulde la Calici :
Ia 'n mar stati, bAeti, aicr
Sa numergm la vornici,
Vedui din patru-decT §i cincr
95 Sintem cizecr fArA cinci ;
Ia 'n sa incepeti d'a canta
Tare, sa se duca pomina !
SA vart TurciT tot turce§te,
ArnAutii arnaute§te,
Ioo SA vart ca dOmne paze§te 1
Scava cu tambura
Ca §tie d,icaura
Tot de dor de Ai§a,
C'a lAsat-o bolnaviOrA,
105 Tot de dor ca sa nu morn,
C'a plecat Agu§ in tad.,
Unde incepea d'a cant;
Bucure§tii ca urla,
Domnia nu putea sta !
io Se'rAcut de marca mea !
Nu §tiii e r6svan in tern,
OrT TurciT ca ne 'mpresora ?
Tar Costandin Branc ovenul 1
C'ala stapania divanul,
115 Din palat afar' e§Ta
Incepea d'a tremura,
$i din gura-a§a grata
S6racut de manca mea,
Ne-a 'mpresurat potera !
120 DOmnele, MAria Sa!
Nu te r6u te spaimenta,
CA nu e r6svan in tern,
NicT TurciT nu ne 'mpresdrA,
CicAl Agu§ al luT TopalA
125 Vine la Maria Sa,
Ca sa 'I daT Ghiuleria,
Ghiuleria, Be§legia,
Sa '1 puT Ghiuler mar mare
Peste Be§lii din tarn.
130 A pus treT hap la co§are
Tocmai din Vinerea mare.
Unu este murg rotat,
Pate Pa§a i-l'a dat ;
Unu e murg rotocOle,
www.dacoromanica.ro
135 E trimes de Ia Agale ;
Unul este murg inchis,
De la Visiru trimis.
Ca . or ca ispravi
Iaca §i Agu§ sosia,
140 Hap la scara ca 'T lega ;
Cat argint mi-este in terA,
Tot pe hap luY Topala !
Agu§ cA. 'mT venia,
Perdelile ridica,
145 In casa ca mi'§ intra,
Salamanicu ca -§ da.
Domnia nu-Y multumia,
Far d'apuca d'a-T dicea
Agu§ita dumnea-ta,
150 E§t1 fecior de AgA mare,
Bine ti-ar §edea la flare
Si trimes la Ocna mare,
Ca sa ne tai ce-va sare !
Unde Agu§ cA. audia,
55 Mana la palo§ punea,
Jum'etate a '1 tragea.
Domnia daca vedea,
Incepea de mil vorbia :
MA Agu§itA. dumnea-ta !
Am audit, bre Agu§,
16o Ce Roman e mar delie,
La tine 'T hergheligiu ;
Ce RomancA 'r ma/ frumOsA,
La tine e ()Masa.
Si-am audit, bre Agu§,
165 Nu asera, al-olta sera,
MT -aT prins zapcit din plasa
Si f-ai inchis intr'o casa,
Le-al dat bAt Ile domnesca.
Domnele, Maria Sa 1
17o Ada. zapcii din plasa,
SA stea cu mine de fata !
Unde zapcir audra
Carp pe furi§ trimetea :
DOmnele, MAria So !
175 Nu ne pune cu Agu§ fatA,
Adi suntem la Bucure§ti
Maine 'n sat la bani domne§ti;
Agu§ de ne-o apuca,
Ne va pierde viata !
18o and vorba ca ispravia
HAti la scara s6 manca,
Case mart ca tremura,
$indrile ca mi '§ cura,
Domnia se spAimanta,
185 Drept in picere sAria.
Cand la hAti ca se u.ta
Cu pumnii in pTept se bAtea :
S6rAcut de maica mea 1
 AGUSITA AL LUI TOPALA
Geaba ca domnesc lumea !
190 Cat argint mr-este in tarn,
Tot pe hatir lur TopalA !
lar Agus ca mi-ti clicea :
DOmnele, MAria Sa,
De cand marca m'a facut
195 Cate un cal bun am tinut,
Mar mandru l'am 'mpodobit,
La Domnir l'am dAruit,
Prin lume m'am fAluit,
Si ce-am vrut, Oa am facut!
200 Unde Domnia audja,
In CalAras ca intra
Si lua d'o floricea,
*i 'T atarna de celmea
Si 'T clicea GhIuler Aga!
205 A avut Agus chisea gO1A,
i i -a umplut-o de parale,
Ca sa alba pen' la tara.
DOmnele, Maria Sa,
Am un fratior mar mic,
2 I0 1 a si alura mertic !
$i alura 'T darura,
Crarova si Slatina.
Cand la hAtT ca se urta
Mandru alai ir facea,
215 *i 'n oral ca mi'l s otea,
Lautarr si temnicerT,
Ca roua din buruenr.
Masu unde '1 ajungea?
Iar la Rusi ca '1 ajungea,
220 In casa la Patrulesa,
AprOpe de Abdulah,
Unde-a but s'a tnancat.
Cand in casa ca intra,
El se descAtArAma,
225 PistOle prin cure punea
*i mi'l poftea Abdulah,
SA bea cu densul cafea.
S' acolo a se ducea,
Salamanicu ca -s da,
230 Mar mandru ca '1 multumea :
Agusita dumnea-ta,
Tu vii de la Bucurestr,
SA ne -aduci ce va povestr
Eti via dela Bucurestr
235 SA v'aduc ceva povestr,
Ce Besliu e pe pamint,
Marne sa '1 ved pribegit!
Agu§iVt, dumnea-ta,
Nu ti-o fi ca asta vara,
24o De m'ar dat din terg afara,
De m'al fAcut de ocara !
*i eu 's boer de pe balta,
Cu cacrula sprincenatl,
www.dacoromanica.ro
55
De-am speriat tara tea !
245 Unde Agus ca aucria,
Punea mana la pistOle,
CA:Ta tocurile gOle.
Besliii lur Abdulah,
Ca carnir la zahana,
25o Cu macrucr ca '1 cardAsTa.
Dosul pe scara ca da,
Si acasa ca fug-1'a,
Mar nimic ca nu 'I era.
Se-alese un Turculet mititel
255 Cu cojocul scurticel,
Par'cA fu cu dracu in el,
CAtA crestetul fesulur.
Unde cu palosul da,
Reu pe Agus it smintea,
26o Car de olac it facea,
S' acasA CA 'I tri-netea.
Cand fuse pe la Saele,
Sufletel se bate in prele ;
Cand fuse pe la Borbicr,
265 Fugra Romanic pe brand.
Nu gandea ca e tarat
*i gandea ca 'I Agus bet,
Cere cair de olac.
D'al draculur ce erea,
270 Umbla vara cu sania,
*i Tema cu trasura,
SA nu'l simta cine-va.
Mama trepAclul mar mare,
Ca sa ajungem nor mar tare;
275 Mana 'n trepadul marunt,
Ca sa-ajungem mar curand.
Acasa ca. 'mr-ajungea,
Aisico, Dumneata,
Am venit la vorba ta!
28o DacA '1' vedea c'o sa pier,
Am un frAtior mar mic,
Vecy pe cela ca TeX I
Sg'r pis p... mani-sa,
Cine p'ala '1 va lua!
285 N'am avut parte de tine,
De mr-ai fost un sorm pe lume!
Ala e o bruma rea
Marne, pormaine face-alta,
Mananca tots blaga.
290 EU in saracia mea,
Or face, cum or putea
De mr-or stapani blaga !
BuruenT tarT ca mi 'T da
Sufletelul ca '1 Tesia !
295 $i s'a dus nu se mar vede
Numele nu 'T se prerde,
CA platitT la lautarT
De '1 spune la Bile marl.
 56 AGUSITA AL LUI TOPALA
Mar d,icetT borerr, amin I
30o Ca v'am spus cantec din plin;
BoTerir sa tralasca
AGUITA AL LUI TOPALA..
VARIANTA.
Cules de Christu N. Tapu de la lautarul Ionita Valeanu din Ro§iori (Teleorman)
Frund,a verde de secara,
Ast' Agu§ al luY Topala,
Care e mandru fara sema
Si de red vestit la tara,
5 Bate Turcir del omOra
Si mi-r baga prin arare
Se opre§te la Carale,
Drept Islaz,
De mor TurciY de necaz
To Si se 'nt6rce de -Y intreba :
Cine to -a ucis Solda§im ?
Valavir mr-am Carda§im !
Nu §tie, cin' l'a batut.
Dar Topala cel betran,
15 Ce se plimba p'un cal bun
Calca rar §1 nastrapat,
Cum e lur Topald drag ;
Mandra carte ca scria
L'Agu§ita trimetea :
20 Agu§ita, fiul tafchir,
Gate§te-tr to o§tirea
Si la vale sa to la§r,
La vale la 'nsuratOre,
Sa-tr dea talca fats mare,
25 Fata mare a luY Carale
CA-T da blaga multa 'n Ora,
E fats de Aga mare.
Agu§ita ce 'mY facea ?
Mana sub bred ca 'mY baga
3o TreY pistOle 'mY scotea
Cu-o mans le slobogra
A§a de vesel era !
Cum cartea ca mr-o citea
Vestea la Be§lir ca 'mY da,
35 TotT pe car gata erea.
Tot la vale se lasa,
La vale la 'nsuratOre .
www.dacoromanica.ro
Acest cintec sa '1 cetesca.
Un bac§i§ sa darurasca
LuY Gheorghe Baltatu !
Cand fuse 'n lunca la Turnu
Din gurita ca'mr striga :
40 Fore verde de spori§,
Ia sa stair, baetr, aicr,
SA numeram la volnicr,
D'aY din patru-clecT §i cincY,
Ia sa 'ncepem d'a canta.
45 Sa vaYt TurciY tot turce§te,
Arnautir arnaute§te,
SA vart ca domne fere§te !
Sacaua cu tambura
Ca §tia clicatura :
5o Tot de dor d'Ai§ita,
C'a lasat'o bolnavrOra
Ea cu dor ca sa mi-§ mora,
Unde Agu§ ca se 'nsOra !
El mare ca mr-ajungea,
55 Iar Turnenil ce dicea ?
DOmne, orr-e resvala 'n lard,
OrT TatarT ca ne 'mpresOra 7
Iar Topala cel betran
El din gura ca dicea
6o Mare, sa nu ye 'nspalmantatT
Ca nu e resvala 'n tara,
Nicr NemtiY nu ye 'mpresOra,
Ci e Agu§ al lur Topala,
Ca se lasa el la vale
65 SA'T dea tat-sal fats mare.
Agu§ la cafenea 'mY tragea,
0 cea§ca de cafea ca-r da,
Maria 'n pozinar bAga,
Cincr g-albenT de our scotea
7o Cafegiulur darura.
Dar TurneniT ce dicea ?
Cata f.... to -r mums -sa,
Ca mr-a scumpit cafeaua I
Agu§ita ca'rnr pleca,
 AGUSITA AL LUI TOPALA
75 'rota ostirea o lua,
5i la vale se lasa,
Si de nunta s'apuca.
lute° luna, in septamana
Pene 'sl lua cadana,
8o LAutarT si trimbicerI,
Ca roua din buruTenT.
$i-acasa ca ml-o aducea
Mare stare ca'sl lua,
Cind chile de banT lua,
85 Pe ea el cA mT-o chema,
Aisita ml-o chema.
Aisitoidumnea-ta,
MI-a venit niste povesti,
SA me duc la BucurestT
90 Ca sa Tad Ghluleria
5i Beslegia
SA me pul Ghiuler mal mare
Peste BeslegiT din Cara ;
De la Islaz pen' la Dil
95 SA dad leta la BesliT,
Dar Aisita ce dicea ?
Agusita dumnea-ta,
SedT, mare, la casa ta
C'avem ce bea, ce manca ;
00 Blaga mea si cu a ta
S'o m'ancam cu lingura,
Pene dile om avea,
Te dud sall repul viata I
Agu§ita n'o asculta,
105 Veste la Beslii ca'mI da
5i el, mare, ca'ml pleca,
La BucurestT c'ajungea.
Gaud fu pe pod la CalicT :
-- Ia mal stall, baetT, aid
Io Ia sa 'n cepem d'a ca.nta ;
Se vait TurciT tot turceste,
ArnautiT arnAuteste,
Se vait ca domne fereste !
Daca el, mare, 'ncepea
x 15 BucurestiT c'audla
5i el ca se 'nspalmanta !
Dar Domnia c'audTa
Nici in cas' nu putea sta,
Lacramile '1 podidea
120 Si din gura ca dicea :
Cata f...tu-T muma-sa !
Nu stid e resvala 'n tarA,
Ori stoll de la impel-0e
Sa me scoata din Domnie ?
125 Saracut de maTca mea I
V&A, ce sa fie asta ?
Asta 'ml repune viata !
Ianginerl ca-mT audla
DOmne, tu Maria ta,
www.dacoromanica.ro
7
13o Nu te red inspaTmanta,
Ca e Agu§ al luT TopalA,
Vine la Maria Sa
Ca sa-T dal GhTuleria,
GhTuleria,
135 Beslegia,
SA mi-1 pul Ghiuler mal mare,
Peste toll besliT din lard.
Cata f...tu-T mums -sa,
Domnia ce mT-§ dicea ?
14o DacA-/ Agu§ al lul Topala
Bine f-ar sedea la flare
5i trimes la Ocna mare,
SA ne tale ce-va sare....
Agusita ca'mT sosia
145 La Domnie sA ploconTa.
Dar Domnia ce'mI dicea ?
Tu estl Agusita al lul Topala ?
Bine IT-ar sedea la flare,
SA te trimet la Ocna mare
150 Ca sa tal ce-va la sare !
Domnule, Maria Sa
De ce sa me trimetf la Ocna mare
5i tu sa me bagT in flare 7
Me mir ce red ti-am stricat ?
155 CocOna nu IT. am luat,
Visteria nu ti-am spart.
ET bine, palosul ulte -1,
Palosul ea l'oT scotea
5i capul tl l'oT tala !
16o Domnia 'n picere sArTa,
La cutie se ducea
5i lua d'o floricea
5i ml-o atarna la celmea
Si 'T dicea Ghiuler Aga!
De la Islaz pen 'la Dil
165 SA dea lefa la BesliT,
Domnia mare halal ii facea ?
Dar Agusita ce'mY facea
El, mare, ca se ducea,
La Abdulah ca'mT tragea,
170 Un pahar de cafea 'T facea
5i din gull ca-T dicea :
Agusita dumneta,
Tu vii de la BucurestT
Ce-o sa ne mal povestestT ?
175 Ghiuler Aga mi -am venit
De la Islaz pen 'la DIY
SA dad lefa la BesliT.
Dar Abdulah ce'mY dicea :
Agu§ita dumneata,
18o Nu ti-o fi ca asta vary
De m'aT dat din terg afarA,
De m'aT facut de ocara ?
Maria pe densu punea.
 58
Dar Agu§ita ce'rriT facea ?
185 Odata, mire 'T taia,
MaTnile amindoue 'T taTa
5i Abdulah arra zbiera.
Turcii la scars 'mY sosia,
Cand pe scars jos se da,
190 TotT Turcii cA11 cardo§Ta,
Unu capu 'n doue 'T da
5i 'n trdsura cd.'I punea
STOIAN BULIBASA
Cult s de Chr. N. Tapu de la lautarul Ion Stancu, din comuna Cucuetr-Teleorman
FOTe verde mic§unea,
I ncepu prima-var' a da,
lerbulita a se Alta,
Calu§eil a se'ncura,
5 Oitile a'mT stiera ;
Dar Stoian Buliba§a,
Capitanul de CraTna,
De cand s'a buliba§it
Haznale n'a maT venit.
10 Bugeacul 'mT-a pustiit,
Bugeacul pe jum6tate
Si Crimul a treTa parte.
Pod pe Nistru mi-a facut,
NicT cu lemne, nicT cu cring,
15 NumaT cu carne de Turc.
Ce Turc Yera mal bogat,
La Stoian bagat argat ;
Ce Turc era mar be§liti,
La Stoian arghelegiti,
20 Ce cadana maT frumosa,
La Stoian bucataresa,
De-r pune bucate 'n masa,
TraTe§te cu drag in casa.
Cadanile ce'mI fAcea ?
25 CopiiT 'n brate'T lua
*i'n Clad,va ca'mT trecea
La BaT-Hanul cel betran,
AleT D6mne, Han b6tran,
Cu hanger bogat la sin,
3o Vedi, Stoian Buliba§a,
De cand s'a buliba§it,
Turchia mi -a seracit,
Haznale n'a maT venit ?
Dara Hanu c'audIa.,
35 D'un &maim§ ca'mT scria
Cu slova ca furnica,
www.dacoromanica.ro
STOIAN BULIBASA
$i-acasa ca '1 aducea.
Aisita cal vedea
85 5i din gull ca'T dices :
Agu§ita Dumnea -ta
Las' sall fie reil nu a§a,
Nu mT-aT ascultat vorba !
Sufletul ca-T ie§Ta,
190 Ai§ita ca'l jelea,
Agu§ita se pTerdea !
Sa i se creda vorba.
DoT panturrca mi-alegea,
La Stoian ca-T trimetea ;
4o and Stoian ca mi-T vedea,
Maria pe flint'o punea
5i de rugina-o scutura
*i 'nclarat mi-T intorcea.
Uar Chiran Hanul ce'mT facea?
45 ALIT panturl ca mr-alegea,
La Stoian ca-T trimetea;
Cand Stoian ca mi-T vedea,
Cail din mina le lua,
In grajd de pTatra ca-T baga,
so *1 la masa mi-T poftTa.
Cand la masa mi-T poftia,
Firmanul arata ;
Cand Stoian ca mi-I citTa,
LAcramile'l podidia
55 §i din gura ca dicea :
Sc61, nevasta, me gate§te,
Ca na§icu me pofte§te,
Ca na§u m'a cununat,
DoT copiT mi-a cre§tinat,
6o NicT pe la el n'am maT dat.
D'o sta de m'o blestema
Dou 'n ter n'oT maT lega
Dar nevasta ca-T striga :
Mar StoTene dumnea-ta,
65 Eu asera m'am culcat
*i ast-fel vis ca mT-am visat:
Vise pistolile tele
Puse'n cuT far'de otele:
Scurtate's dilele tele !
7o VisaT pu§culita ta
Pusa'n cuT far'de vergea:
Scurtatd e viata ta I
 STOIAN 13111.1BASA
§i ast-fel vis ca mi-am visat,
$apte corbi intr'un clolpan,
Foie verde micsunea,
75 P'un carpe mic se'ntindea ;
Ala este splina to I
Dar Stolan ce mi-i dicea ?
Scdl, nevastA, me gAteste
Ca nasicu me pofteste 1
8o Se scula de mi 1 gatea,
Za de argint ii da,
$apte pistole 'T umplea,
Baga Tarba cu mama,
GlOntele cu strachina ;
85 Le ungea cu unt-de-lemn,
Ca sa lovesca la semn.
Cal din grajd ca scotea
Si la nasa-seii pleca.
Din gurita ce 4icea ?
90 FOie verde avrArnesa,
Rernai, casA, sAnAtOsA,
FOie verde mAracine,
CA plea. Stolan din tine,
$ioi sa'mi urle caini'n tine!
95 Dar Stolan ce mi-s fAcea ?
C'un harap ca se 'ntalnia
Cu dintil ca teslele,
Cu ochi ca sitile.
Diva bun5 ca mi-I da
Ioo $i harapu'f multumia,
La nasu-seii cA'mr pleca.
Nasu-seii ca mi-1 vedea,
Cal din mina ca -i lua
In grajd de platrA cal bAga,
105 $i la masa mi-1 poftia,
Il da yin de'l imbeta.
$edea Stolan resturnat,
Ca un mare blestemat.
Dar nasu-seil ce'mi facea ?
Ilo Pistolile i-le lua,
De TarbA le desumplea
$i cu yin i-le umplea,
Cu paine le astupa.
Vole la Turd ca'mi da,
115 Tot/ Turcil ca mi-I stringea,
Lul Stolan capu sa I la.
Turcil nu s'apropia
Asa fricA de l'erea
Dar nasu sea ce'rni facea ?
120 Asa frica a4 erea,
La temnita trimetea,
Doi arestanti ca 'mi scotea,
Dar pe cine ca scotea ?
Pe Popa din Cladova,
125 C'a urit biserica
Si a 'ndrAgit sabioara
www.dacoromanica.ro
59
Si la Stolan I'aducea.
Da Popa ce mi.§ facea?
Sama bine cai lua
130 51 din gurA ca 4icea :
Asta e Stolan Bulibasa ?
IartA'mi, D6mne, pecatu ;
Painea, sarea i-am mancat!
Palma bid ca mi-o facea,
135 Peste ochi CA mi-1 plesnia,
Stolan drept in sus saria.
and in Turd mi se vedea
El pistole nu avea,
Cisma din picior scotea
I40 $i prin Turd se repe4la,
Cate cinci pe loc trintia,
Pene cisma c'o rupea.
La un gard se reped,ia
D'o proptea ca s'apuca,
145 Din pament CA mi-o scotea,
Din cute nu se rupea,
atuncl Turcil ca'l prindea.
Vorba for ce ml o vorbia ?
Altil, frate, trimetea
15o Tocmai la tergu d'afara,
$i el, frate, ca 'ml bAtea
Doue furci st-o cumpeiorl,
Sal pule 'n spinzuratOre,
Pe Stolan sä mi-1 omOre,
155 Unde tree mocani cu sare ;
SA mi-1 bata vent de vara,
SA se usuce ca o prima,
Fie Stolan de mirare I
Dar Stolan ce mi -s 4icea ?
16o Turcilor,
Agalilor,
$i mai marl boTerilor,
Nu me duceti nOptea la spin-
[zuratore]
SA me duceti diva 'n spinzura
[tore],
165 Ca sA fiti ca de mirare 1
Stolan vorba n'o sfirsia,
Drept in sus ca mi-s Aria
$i intr'o gropa ca cadea,
Peste-un Turcule% cadea
170 $i-un topor in mana-avea,
Toporu din mA.n6-1 lua
Si pe Turc ca mi-1 tats.
Mara la Turd lesia
$i pe toll ca mi -i toca
175 $i ce bruma remanea,
Pin bordele mi-I toca,
Drumu la nasu-seti lua
*i din gura ca d,icea :
MAI nasule, dumnea-ta,
6o
18o CredeaT arnT scurtezT vTata ?
0 salT scurtez eu p'a ta,
F...tu-tT crucea §i legea
5i d'alba-T luminarea I
Aba, fine dumnea-ta
185 Cum s'ar putea vorba asa
Sa se tale nasia
Sa r6male finia?
Dar Stolan ce mr-s fa.cea ?
Nu'l tala, nu'l omora,
190 Numal, frate, '1 canunla,
De plele ml -1 jupula,
Asa necaz ca-T era !
PTelea cu pale -o umplea,
STOIAN BULIBA.SA.
Cules de Christu N. Tapu de la Dumitru Radu lautar, Comuna Baneasa-Teleorman.
Fruncjulita st-o lalea,
Incepu prima-var'a da,
Cuculetu d'a canta,
RaTta f...tu-1 muma-sa,
5 P'aici n'a mai dat fruncla !
Pe la not peste Olt
Lastarasu e d'un cot.
Ralta f...tu-1 rnuma-sal
Ca Stolan Bulibasa,
io Capitanu de Craina,
De cand s'a bulibasit,
5apte rale c'a facut,
Cu Cralov'a potrivit,
Turc in ele n'a v6dut
15 CA era maiturisit,
Ca daca vedea vr'un Turc,
Cu maclucal bastorea,
Cu sangeru it junghia,
PastramiOra mi-1 facea,
20 Cu nisip mT-1 presara,
Pe maracinT it arunca,
Sa nu sa strice carnea.
De cand sa buliba§la
Curti d'albe pustia,
25 Cucone ca v6duvia,
Cocona§/ ca s6racia !
Coconile ca vedea,
Coconil 'n brate lua,
La Cladova se ducea,
www.dacoromanica.ro
STOIAN BULIBASA
Pin noroT c'o tavalTa,
195 D'un paltin o atirna
ySi din gura ca grata :
MAI, nasule, dumnea-ta,
Casa ochil a-te uita,
Dei cuno§tr to pielea ta ?
200 FOTe verde avramesa,
A plecat Stolan acasa
La copil Si la nevasta,
FOIe verde srun bujor,
De nevasta nu ml -e dor,
Dar de copif me omor,
M'ajunge niste fiorT
207 Din tAlpT penen suptiori !
VAR IAN TA
30 La Begu ca se ducea
Si din gura ca d,icea :
Begule Domnia-ta
Si cu Pasmangla ta,
SA ne tad judecata,
35 Lul Stolan Bulibasa,
Capitanu de CraTna,
De cand s'a bulibasit,
*apte ralele c'a facut
Cu Craiov'a potrivit,
4o Turc pe ele n'a veclut !
Ca era marturisit,
Ca daca vedea vr'un Turc,
Cu macluca '1 bastorea,
Cu sangeru it junghia,
45 De cand s'a bulibasit
Curti d'albe a pustiit,
Pe not ca ne-a v6duvit,
Coconasi a sracit I
Begu cä mi-le vedea
5o Si din gura poruncia.
$apte Niferl trimetea
Stolenica ca-T vedea,
i
Vizionu slobozia.
ET ca curvele fugla
55 5i fugTa ca curvele,
5i sbiera ca vacTle
Si umplea pirlOgTle
Si 'n napol ca se 'ntorcea,
 STOIAN BULIBAA
Si din gura ca -! cjicea : SA-ti repui to viata
6o Begule Domnia-ta
Si cu Pasmangia ta,
StoTenica ne-a veciut
Vizionu a slobozit !
Nasu lu! Stolan ven!a,
65 Si din gura ca -! clicea :
Begule Domnia ta,
Si cu Pasmangia ta,
Ce, frate, ca'ml daruesti,
S'aduc pe Stoian legat,
70 Cum e bun de spinzurat ?
CA de mic l'am botezat,
Al dollea mot T am taiat,
Al trellea 1-am cununat,
Doue fete si-un brat
75 SA, vecli, ca ! -am botezat,
Pe la mine n'a mar dat ;
SA, vecli, ca sunt nas mai mare,
I-am tinut foc la spinare ;
Cand oT sta, l'o! blestema,
8o Done 'n tele n'o ma! lega !
D'un Nifer ca rni-§ lua
Care-T §tia, vedl, sama ;
D'un revas ca mi -! scria,
Cu slova maruntia,
85 Cu amar §i cu manie,
Finu Stolan ca sa vie.
Niferu cal trimetea,
La masa ca m! 1 gAsia
Ferman in brate -! arunca
90 Si incepea d'a mi -i citea.
Dar Stolan ce mi-§ facea ?
El, frate, cand it citia,
Lacramile '1 podidea
Si din gura ca dicea:
95 Scol, nevasta, nu §edea,
Scoala, frate, de me gateste,
SA vecIT, nasu me pofteste;
CA de mic c5nd m'a botezat
Al doilea mot ca ml -a talat,
roc Al trellea m'a cununat
Si pe la el ca n'am mar dat.
Aud,T, ca mi-e nas ma! mare,
MI-a tinut foc la spinare;
Cand o sta m'o blestema
105 Doue 'n tee n'oi ma! lega !
In grajd de piatra ca intra,
Pe negru ca. '1 tesela
Si -afara ca mi-I scotea,
Picioru in scara-arunca,
IND Nevasta ca mi-1 tinea
Si din gura cd.T clicea :
Stoienica, lumea mea,
Nu to du la Cladova
www.dacoromanica.ro
61
115 C'asera de la o vreme
Visa! niste vise rele
Visa! pusculita ta
Sta 'n cur Mr' de curea :
Scurtata-T viata ta
120 Al doilea am visat
Visa! pisttilile tele 1
Sta in cur fara otele I
Scurtate-s dilele tele
Al treilea am mar visat
125 Sapte utvane 'ntr'un clolpan;
Nu sunt §apte utvane 'ntr'un
[ciolpan
Si sunt sapte boIerl de divan.
Al patrulea ml -am visat
.arpe mare cu broasca'n gurA,
130 Nu-T carpe cu brosca 'n gura
Ci-I gidea cu strengu 'n mana!
Dar Stolan ce facea ?
Seama vorbiT nu 0 lua
Si pe cal ca incaleca,
135 TrAgea Stolan se ducea,
Nevasta remanea, plangea,
Dar nevasta ca clicea :
Negotine, Negotine,
Pleaca. Stolan de la tine,
140 0 sa urle cainii 'n tine 1
Dar Stolan ce facea ?
La Cladova se ducea,
La na§u-seii ca tragea,
In pimnita ca-1 baga,
145 Vin din §apte butii ca -! da
Pe Stolan ca-1 imbeta ;
MacTuchita ! -o lua,
Dupe but! T-co arunca ;
Pist6Ille i-le lua,
Vin in Tele ca turna;
15o La Begu ca se ducea
Si din gura ca -! clicea :
Begule Domnia-ta,
Am adus pe finu Stolan,
Leg-at §1 beregat,
155 Cum e bun de spinzurat.
Dana Begu ce facea ?
Potera c'o trimetea,
Pe crapatura usil se ulta
Si 'n darat ca se intorcea,
160 Ca de dracu se feria.
Dar Begu ce mi -u facea ?
Trei hot! in puscarie c'avea
Unu e Marinica din SaYele,
Avu niste dile rele;
165 Altu e Marin a lul Pandilica,
De tremura puir in pisica,
62 STOIAN BULIBAVL
Mi-a bagat boTeril 'n frica,
*iunu e Ion Tiganu,
De mil bate cu tufanu.
170 La Stolan ca-T trimetea,
Dar Ion ce facea ?
Iarta-ml, DOrnne, gresala,
SA dau lul Stolan palma,
Dor de mT-o lungi viata!
175 Palma bid ca m1-0 facea,
Peste ochl ca mi-1 isbTa
Stolan in picere sada,
i din gura ca dicea :
F...tu-T crucea §i legea,
I go Care ml a dat palma,
SA T scurtez eu viata
EY afarA ca pleca,
Potera ca navalTa,
Cu bumbaralele ca mi-s da.
185 StoTenica ce-mT fAcea ?
Punea mana la pistole,
Gasea tocurile gOle.
DacA vedea 5i vedea,
Cisma din picTor scotea,
190 Cate glonte ca venTa
Tot in cisma sprijinTa.
()data se necajTa,
Cisma de carimb lua,
Cand odatA ca da,
195 Sapte-spre-ce dobora,
Cisma din carimb sarla.
Dosu la un gard ca da,
Sa mi-s scotA d'o proptTa,
SA-sT lungTasca viata.
20.) Din pament ca mi-o scotea,
Din cul ca nu o putea.
Stolan din gura dicea
www.dacoromanica.ro
-- Sa morn marturisit,
De popa nespovedit,
205 Care a 'nfipt proptea 'n pAmint;
CA de scoteam propteaua,
Imi lungTam eu viata 1
Marta pe el ca punea
La Begu ca-1 aducea
210 *i la Pasmangiu Aga .
Dar Begu ce fAcea ?
Lul Stolan ca -d, icea :
BA StoTan,n'aT fost asa mare,
Ama numele 1T -a fost 'Aare:
215 N'al fost asa volnic,
Ama, del, de zurbalic 14,
Dar Stolan ca mi-T dicea
Begule, Domnia-ta,
Frate, nu me judeca,
220 Cg sA fit to la mama mea
OT vedea ce ti -ol lucra 1
i me rog de Domnia-ta,
SA nu me spinzurT nOptea,
SA me spinzurT, ved1, diva,
225 SA-ml priveasca ralaua !
Frundulita d'un met- dulce ;
Canta cucu sus pe cruce,
Pe Stofan la streang 11 duce,
Frund,ulita 5i -o lalea,
230 Pe Stolan ca -1 spinzura
*i nevasta c1-1 pica.
Pe picere lesina
*i din gull ca striga
StoTenicA, lumea mea,
235 LasA-tT fie reii, nu asa;
N'ascultasT la vorba mea
SA nu to duct la Cladova !
 AGA BALACEANO
AGA BALACEANU
Comunicat de Inviitatorul Ion Leabu din
tarul Gheorghe Baltatu din $erbanqtl.
Supt seninul cerulul,
La poYana meruluT,
Intalnitu s'a intalnit
DoT Domni cu doue ostY :
5 0 oste mi -este nemtesca.
Vine sä ne prapadesca ;
Vine Aga Balaceanu,
Care-a parasit divanu,
Divanul l'a parasit,
o La vitejie a Tesit.
0 oste mT-este turcesca,
Este a luT Costandin Bran-
coveanu
C'ala stapania divanu.
Dar de ce el se certa ?
15 Ca Aga Balaceanu dicea
Sg. faca Bucurestil la BalacT,
CA sunt zidurT incepute,
Frate, §i neispravite ;
Biserica din Mad
20 Facuta cu o suta de anT,
Inaintea BucurestIlor.
$i Costantin Brancoveanu,
$i cu Bucurel ciobanu,
Qicea sa. faca Bucuresta
25 Pe Dambovita,
C5 e apd de sFalat,
$i camp mare d'alergat.
ET, frate; nu se 'nvola,
La bataTe se lua ,
3o Oastea luT Costantin Bran-
coveanu
Se punea pe oastea luT Aga
[Balaceanu,
D'o taTa, d'o potopla.
Unde Aga Balaceanu se ulta,
Din pridvor ca mi-t1 sarTa.
35 $i la cal ca. ml-alerga,
In septe chingT ca mi-'l chinga,
Septe chingT, septe tafture,
Care face pal -spre-cjece,
5i-T sta inimY6ra rece ;
4o $i maT pune d'o curea,
SA nu cacia unde-va.
www.dacoromanica.ro
63
erbanetil de josOltu -- de la lau-
Unde 'n oste ca intra,
Nu ml -o tale cum se tale,
$i ml-o tale tot graneste
45 $i o gramadeste claTeste.
Unde Costandin Brancoveanu
[vedea
Cum Ostea luT se 'mputina,
Maria la gura. punea,
Cu pumnil 'n plept se bAtea:
5o Seracut de maica mea,
Ca mi -a prapadit ostea.,
F...tu-T crucea mane-sa !
Pristav, nene, ca. punea,
Trel dile, trel noptY striga :
55 Care; frate, s'o afla,
5i, nene, s'o adevera,
Ca sa tale p'acesta,
IT daruesc Domnia,
Domnia i mosia,
6o Ca sa tale p'acesta,
Ca mi-a prapadit Ostea 1
Nimenea nu se afla,
Fara cat ca se gasla
Save, Capitan Costin,
65 Al BalaceanuluT fin.
La Costandin Brancoveanu
[mergea
$1 din gura-T cuventa :
Costandine Brancovene,
Imi daruTesti mosia,
70 Mosia §i Domnia,
Ca sd 'InI tai eil nasia ?
Ca mi -e parinte mat mare,
MY-a ars focu la spinare,
Fria ml -e de luminare I
75 Unde Costandin Brancove nu
[c'auclra
In brate el '1 imbratisa
$i 'n gura ca '1 seruta,
§i la masa a '1 tragea,
Mandru inscris, mare, facea,
8o Ca sd 'I dea el Domnia,
Domnia §i mosia.
El la cal ca ml-alerga,
64 AGA 13ALACEANU
Si bine 'n chingi ca '1 strtngea,
Si 'n oste ca m1-§ intra.
85 Unde na§u-seil ca '1 vedea,
El din Oste s'alegea,
Si la camp, nene, fugia.
Si'n gura mare striga :
A§teptA-me, na§ule, §i pe
[mine
90 Pune'ini scars,
LangA. scars
Si oblanc,
LangA oblanc,
Unul pe altul sa ne pazim,
95 SA tATem, sa potopim I
Dar na§u-seil ca'mT grAia :
D'aleleT, fine Costine,
Te-a§ adasta eti pe tine,
MT -e fricA de'n§elacTune,
:oo CA sunt marl Domniile,
Mituesc cu pungTle
$i dau cu mo§iile,
Sa'§T tale nA§iile I Domnia §i mo§ia,
Nu te teme, na§ule, de mine,
105 Ca -ml e§tT parinte maT mare,
MT -al ars focul la spinare,
Friel mI-e de luminare !
De mic§or m'aT botezat,
De mare m'aT cununat,
r io Trel copil mT-al cre§tinat,
Doue fete §T-un barat,
Si acu vorbe§tT cu pecat !
Cu cuventu-'1 in§ela
$i pe el cA'l adasta,
115 AmendoT s'alatura.
Na§ule, tale dumneata mij-
[lOcele,
Ca sa taT eu marginele.
DarA Costin ce'mi facea ?
MaT in urma remanea,
120 Palo§ pe mischiti ft-kg-ea,
Pe langA el ca se da,
La na§u-seti ca tragea,
Unde cu palo§u da
Lua mana cu spata
125 $i Odom cu §oldu
Si testa §eleT
Si trel fete de ibanca
Si trel caste de la cal.
Resma palo§u in pament
13o CA intra pena'n manuchr
A§a da de necajit.
Se simti cA. Pa Mat,
Parea fu de lupT mancat.
$i da dosul §i fugTa,
135 PicTorele in sad remanea,
www.dacoromanica.ro
In cirla, mocirla intra ;
S'acolo ca se vaTta.
D'aleleT, fine Costine,
Cum me taTa§ tu pe mine ?
140 Vino de ma scOte pe mine,
Din acea 'cirla mocirlA,
Sa te Tert, fine, pe tine,
SA te arAne§tT in lume I
Unde la el ca mergea
145 $i cu palo§u ca da,
Tot in na§u-seil lovia
$i cu palo§u ca da,
Frumos capu i-1 taTa.
In sulita it sprijinTa,
15o La disagT it a§ecla.
$i pe cal ca 'ncaleca,
La Costandin Brancoveanu
[mergea,
$i din gura-T cuventa :
Brancovene Costandine,
155 DA'mT tu mie Domnia,
ca mT-am tATat nA§ia.
MT-a fost parinte maT mare,
MT -a ars focul la spinare,
165 Fria mT-e de luminare !
Costandin Brancoveanu
[striga :
MA porc de caIne, liftA rea,
Cine tie tT-a poruncit
Si tie y a volnlcit,
17o SA tit tu calea DomnTlor,
Al doTlea 'mperatllor,
Al treTlea vitejllor ?
Maine, poTmarne inainte'mT-ol
[Te§i,
$i pe mine m'ol Intalni,
175 $1 pe mine m'oT tATa,
Cum aT taTat na§ia ;
Da nu e maT bine a§a,
Pene e§tT la mana mea,
SA-IT repuT eu viata ?
180 Chip gialapulul fAcea
ST-I dete capu alaturea.
Facu morte peste morte,
Doue capete, impreunate.
Tron de cera le fAcea,
185 La 'mperAtie 'T mana,
De se ducea pomina
i aicea §i'n Viena,
D'aucjla MAria Sa
Si tare se jelula,
190 $i cu tots Nemtia,
De-a remas pomina.
Pe Oa Valahia !
 AGA BALACEANU 65

AGA BALACEANU.

VARIANTA PRESCURTATA.

Cu les de Chr. N. Tapu de la baranul Burcea din corn. Adamestf-Teleorman.

Partea intafa a acestuf cantec lipscste, si top lautarif din comuna Adamesti,
incep acest cantec cu versetul (Brancoveanu ce facea ?

Brancoveanu ce fAcea ? 4o Aga BAlAceanu ce fAcea I

Stoll' la BAlaceanu trimetea ;
BAlAcean pe DrAgan chema
Si din gurA-1 Intreba:
5 Ce-o fi asta, fine DrAgane ?
Stoll' mT -a trimes Brancoveanu,
Nu cum-va pentru bAtale,
Sail este resvalA'n Cara
Dara DrAgan respundea :
to Nasule, dumneata,
Prin Bucurestt am trecut,
Multe lifte am veclut,
Turd si Nemtt ti TAtart
PolonT, UngurT, mustAti mart;
15 La resbel dac-om mergea,
Multe lifte-om OM.
Tu sa tai in done pArti,
CA's Area multe, multe IegT,
Sieii sa tat intr'o parte,
20 Ca sa am mat butta parte
Cand asa sodom vedea,
Ochianu la ()chi punea,
Peste Oste se utta
$i din gurA ca striga :
45 Alelei, DrAgane, fine,
De not scum nu e bine,
SA ne luptAm peste fire,
Cu Ast sodom de ostire!
BAlAceanu ce'rnt fAcea ?
5o Sus la piept matnile punea
$i tut Dumned,eil se rug-a :
DOrnne, DOtnne sfinte,
AscultA ruga'mT ferbinte,
Cum m'at scApat intata (A-A,
55 ScapA-me si a doua OrA !
Drag-an atunct ce fAcea ?
El din gura se rug-a :
FOie verde tet frundos.
Capu nasulut sA'l %red jos I

Durnineca diminetA, 6o Billiiceinu in ostire intra,

Cam pe roue cam pe cetA,
In resAritul de sore,
Amandor pornirA cAlare ;
25 La Dumnedeil se rug-ara,
Si din gura cuvintara
DOmne, DOmne, ajutA-ne,
Ca sa venim sAnAtosi,
Ca dot trandafitt frumosi !
30 Drag-an, finu, se ruga :
Dar'ar Domnu Dumnedeil
SA fie pe gandul mieti :
Rite verde tet frundos,
Capul nasulut sa -1 ved jos !
35 ET la resbel ca pleca,
La Bucurestt ajungea.
In margine la Colintina
MultA ostire mt -era,
*tit ca fruncja, ca tarba.
Cu palosu in ea nAvalii da
DarA Dugan ce fAcea ?
Sta la margine, se utta,
Nu'r venea a-se lupta,
65 Calu oprit it erea,
De tAlat nimic tAta.
BAlAcean la Turd' OM,
Pen 'maTnele i se 'ncorda
Si sangele se indiega,
7o PenA calu-T ostenta.
BAlaceanu ce fAcea ?
DacI vedea cu ostenta,
Finulut DrAgan grAla :
La margine si acasA ;
75 Calu mt -a ostenit
Si eu am stAtut.
Cand amandol ca fugta
Ostirea la gOna-T lua,
5

www.dacoromanica.ro
66 CANTECUL LUI MOCAN-OLEAC

Dup8 el se 'n§iruTa, Brancoveanu ce clicea ?

8o Atuncl Dragan ce facea ?
El odinit cum era,
Cu calul inainte fugla,
Pe naw-seil in urma '1 lasa,
Si 'n Dambovita ca '1 baga,
85 $i din gura ca-T striga :
Fugi, na§icule, nu a§a,
Ca ne-a ajuns potera I
Balaceanu ce 'mt facea ?
Cu calu 'n namol intra,
go Si maT reit se'noroTa.
El din gura ca striga :
Sal, fine Dragane,
Calu mi s'a potmolit,
0§tirea m'a cutropit I
95 Dara Dragan ce clicea ?
Dasfa-IT, naple, carna§ile,
Ca carn4ile-tl sint grele,
Nu patrund glOntele pin ele.
ioo De cama§T se desfacea,
Dragan la el se napustla,
Sulita'n el c'o baga,
Matile 'T le versa ;
Penh o§tirea soda,
105 Balaceanu mort era.
Dragane sa trare§tr,
Domnia s'o stapane§tr I
Pe Dragan in scaun it punea,
10 Barbierii ca chema,
Bine ca mi-1 mai spala,
Mi-1 radea, mi-1 potrivTa
Pe brate, atuncl mi-1 lua,
Si'n Domnie-1 a§ecla.
115 Brancoveanu lul grata :
Dragane, Dragane,
Mare hotamane,
Cum tu sä domne§tI
Lumea s'o stapane§ti ?
120 Ti-al Mat tu na§ia,
Dar mi-te acum Domnia ?
La gealapr el poruncla
Caput lul Dragan sa-1 Ia.
LuT Dragan capul sa I luatr,
125De cat lumea s'o domnesca,
Trupul lul sa'T putred,esca I
Capu luT Dragan taia
.Si pe el it ingropa,
La Manastirea Domnesca,
130 In lume sa se pomenesca !

CANTECUL LUI MOCAN-OLEAC

Comunicat de Invetatorul Leabu de la lautarul Gh. Baltatu, din .5 erbAneOf (Olt).

A se vedea variantele prescurtate (Toderel) in colectia d -luT Bibicescu pag. 276
sqq. Nu. 335, pag. 279 No. 336 ,Si pag. 283 No. 283 No. 337 pi colectia Ulpian (Fan.
popi Opri pag. 52, 53.

Sus la Inidiora, Curge pe pamint ;

Volnicel se 'nsOra, Ce nu s'a v6clut,
Volnicel Oleac, Nu s'a pomenit 1
De tats se'rac, 20 Fata de unde-o la ?
5 De mama pradat, Fata popil Opri,
De blaga bogat ; Din Cara Moldovil.
Dumnedeti I-a dat Mandra ca a lul,
Ca until s6rac. Nu-e a nimanui,
Blaga ce-I-a dat ? 25 Mandra §i frumOsa,
10 Trel turme de °I, Intre ochi mangaTosa ;
Trel cirecii de bol, Intre gene, intre sprincene,
Herghelil de cal, Pica diamant din ele.
Noue morl in vint, Nunta ca o ispravia,
Nou6 supt pamint, 3o Septe pungl de galbeni chel-
15 Macing argint; tula ;]
Mere §1 cu unt, Lautarl §T ternnicerT,

www.dacoromanica.ro
 CANTECUL LUI MOCAN-OLEAC
Ca roua din burthenT.
Acasa ml-o aducea,
35 $i la horA o scotea,
Cum e datina,
$i rindulala.
Turcil inT-o vedea,
TurciT MalagenT,
4o Ca Mil GiurgiuvenT,
Hotil BrAilenT,
$i NicopolenT.
Din gull striga :
F.tu'i mani-sa,
45 Mandra ca a luT
Nu e-a nimenuT,
MAndra §i frumOsa,
Intre ochT mangATOsa,
Intre gene, intre sprincene,
50 Pica diamant din ele!
In vorba 'I punea,
La bir it sula,
La dajdie domnescA',
Sa mil seracescA.
55 Pe an ce '1 punea ?
Pe an,
Un car de bath,
$i de lung,
0 pung5 plinA,
6o $epte banite de fAinA
5i-un pul§or de gAina.
Mocanu ce fricea?
Anu ca -i venia,
Vindea ce '§T avea,
65 Biru nu '1 plAtla,
NicT, nu '1 curata.
Dator remanea,
epte pungT de bath ;
kiepte §i cu §epte
70 Face patru-spre dece,
Sta inimTOra rece,
Tot nu se plAteVe I
LuT IT rem'anea,
D'un cal, d'un carlan,
75 De urechT atria,
De vine starcit,
Facut pe fugit.
Mocan se gandta,
F.tu'l muma -sa,
8o SA 'ml vind pe malca ?
0 fi cam pecat,
CA ea m'a facut,
Si ea m'a crescut,
De foc m'a pAzit.
85 SA'rth vind pe taTca ?
Taica e betran,
DA la pret putin ;
www.dacoromanica.ro
67
SA'inT vim) eil calu
Ce-o sa Tau pe el?
90 0 mie de leT,
Ce sa fac cu eT ?
SA-ml vind pe mandra ?
PlAtesc biru§ea
$i cheltuT §i datoria.
95 Mandro, mandra mea,
Seal de te gate§te
$i te premene§te ;
BagA fata la 'nAlbelA,
Buze moT de rumenelA
oo $i sprincene din eernelA,
Fata alba 'n condeTala
$i-t/ is iTe dintr'o mie
i rochitA de cuhnie
$i breii lat din Taligrad,
Cotu cinci galbenT luat
105 Si cu papucT de la Turd,
PotcovitT cu coil de nueT.
Mandra se gatia
$i se premenia,
La terg mergea ;
To La tergu de flori,
CA vin negustorl.
Pristav ca punea,
Pristavu-inT striga :
Mandra de vindare,
115 CA e biru mare !
El cA se plimba,
NimenT nu graTa,
NicT ca o intreba.
Dar un Turculet mititel,
120 Mititel §i frumu§el,
$ede 'n dughinel ;
Mult mT-e frumu§el
$i ml -e ghinde§el,
SemAna mandra cu el.
125 MAT, mocane fArtate,
Ce mi-al manecat,
Dis de diminetA,
Pe roue pe ceta,
Vreme turburOsa
130 $i lAcramicieisa,
Cu mandra de mana ?
Sail ff.-este de dare ?
Mandra mT-e de dare
CA e biru mare !
135 DA-te maT incoce,
CA mAndruta'mT place.
Acolo mergea,
IT lua sema d'a marunt,
Din cre§tet pene'n pamint,
140 Sprincenile-T platesc mult,
Fata te baga'n pamint !
68 CANTECUL LUI MOCAN-OLEAC

MAT, mocane fArtate, Turcir m'a robit,

Asta bunA, rea, De mic m'a robit,
Ce anir cerr pe ea ? $i'n el c'am intrat,
145 $apte pungl de bar, 200 Legea le-am luat,
$epte §i. cu §epte De nu m'ail tATat.
Face paispre-4ece, Ce mrall dAruit,
Sta inimr6ra rece, DughenA-am facut,
Tot nu se plate§te 1 De m'am pricopsit.
15o Turcu c'audja, 205 Mandra c'augia
Cheia'n mans lua, Din ()eta lAcrama
La lady cAta, *i din gurd 4icea :
Banil ca -I lua, Turculetule,
Pe mandeo platra. Frumu§elule,
155 Mocan ce fAceal 2 I 0 FrAtiorule,
Banil ca -I lua CA §i eu cA sint
In trarstA-T bAga, Fata popil Opri,
La cal se ducea, Din Cara Moldovil
TreT vorbe 4icea : Taica cd m'a dat
I 6o Vindul ce avui, 215 Dupe Al mocan fArtat,
EU nu sArAcir; Prea era bogat ;
Vindul pe mandra, $i acum a sArAcit,
SArac cat lumea Ved,I de m'a vindut.
De tats, de muma, Turcu c'au4la,
165 De frail, de surorl, 220 La ea se ulta,
Lume fAr'de dor ! Hristeive cAta,
In carciumA intra, BunT frafi se gAsia
0 oca de yin scotea, De tats, de mum5,
Cu pahare cA'mpArtia, De frati, de surori,
1 7o SA fie pentru mandra, 225 Lume far 'de dor I

CA ml -a plArit biru§ca Turcu se scula,

$i tOta chelturala. Dupa mocan se lua,
Turcu ce fAcea ? In carciumAl gAsia
Pe mandra o lua, $i din gurA I cuvinta ;
175 lu celAra§ intra, 23o MAY, mocane, fartate,
De lite o apuca Banil ce fl -am dat,
$i tnT o saruta. Te-am imprumutat.
Mandra ce dicea ? Ca p'un bun cumnat ;
Turculetule, Nu nil al fost lartat,
18o Imbrihorule, 235 Ci mi-al fost cumnat,
Frumu§elule, $i eu sa -ti mar dati,
Las m'or sAruta, 'Ti port cheltulala,
CA ail sint a ta, SA mergi la taica
CA near cumperat, ySi sal spur de asta I
185 CA multi bara aT dat ; 240 Mocanu c'audja,
Star sA ne'ntrebAm In picere sArra,
Din ce neam sintem, In gurAl seruta,
Prea ne semAnAm ? $i bine'l pArea.
Om fi veri§orr ? AcasA mergea
190 Niscal frAtiorr ? 245 $T bea §i manca
Lume fAr'de dor ! $i se'vesella.
Turcu cA'mi grata : Turcu ce fAcea ?
Mandro, mandra mea, De genunchr cA'ngenuchla,
Ca eu mi -fl sint Mandra scrisore scria,
195 Fecloru popil Opri, 250 La tat-sal it mina.
Din Sara Moldovil; Cartea ca -I vedea,

www.dacoromanica.ro
 CANTECUL LUI MOCAN VOINICEL OLEAC 69

Slova c'o cunostea, BlagA-T remanea ;

Pe ea lesina Mocan o stApania,
*i el a murla. Iar se'nbogAtTa I
255 Mocan it ingropa,

CANTECUL LUT MOCAN VOINICEL OLEAC.

VA RI ANTA.
Cu les de Chr. N. Tapu, din aura lautarului Dumitru Valeanu-RoOorii-de-Vede-
Teleurman.

Foie verde salciorA, 4o Nu e a nimeruT,

Sus la InidibrA, Mandril i frumOsA,
Voinicel se 'nsOrA, Intre ochT mangaTOsA;
Voinicel Oleac, Intre gene,
5 De pArintI serac, Intre sprincene,
De blaga bogat. 45 Pica diamant din ele.
Dumnecleii T-a dat, Mocan ce 'mT facea ?
Ca unuT serac. Vite ce '§l avea,
Blaga ce 'sT avea ? Tote le vindea,
10 TreT turme de oT, Vindea §i mora,
TreT cired,T de boT, 50 Birul nu '1 plAtia.
Erghelil de caT, CA pe an ce da ?
Noue morT in vint, Pe an car de banT,
Noue supt pamint, *i de lung,
15 MacinA argint ; PungA plinA,
MTere si cu unt, 55 Septe bAnitt de fAinA,
Curge pe pamint. *i-un puTsor de gAinI.
*i el mi se 'nsOrit Si, el ca seracea,
*i la fata popii Opri, Dar luT IT remanea ,
20 Din Cara MoldoviT. D'un cal,
Fata ml-o lua, 6o D'un carlan,
Nunta ca nuntia, Fatat de treT anT,
Acas' mT-o aducea, De vine stircit,
La Nora o-scotea, De urechi clulit,
25 Cum e datina, FAcut pe fugit.
*i ran duTala. 65 El ca se gandla,
Pe Ta mT-o vedea, F...tu'T murna-sa,
Turcil MalagenT, Sa vIn4 eu calul,
CaTniT Giurgiuvenl, Ce-o sA Taii pe el ?
3o Otil NicopolenT. O mie de ler.
ET se necAjTa, 7o Ce-o sa fac cu el ?
ET unde mergea ? Sa vino pe maica ?
La neagrA cafea, 0 fi cam pecat,
De se cafenia; CA ea m'a scAldat,
35 Clubuce- aprindea, Si ca m'a 'nfAsTat,
La bir ridica, 75 Si m'a leganat,
La birta domnesca, De foc m'a pAzit,
SA mi-1 serAcesca. Mare m'a fAcut I
Ca mandril c'a 1uT, Dar sA vine pe rnandra ?

www.dacoromanica.ro
70 CANTECUL LUI MOCAN VOINICEL OLEAC
Plgtesc biru, datoria,
8o Dar sint serac cat lumea,
Cand of vinde pe mandra I
Mandro, mandrulena mea,
Scold -te tu, nu §edea,
Si tu mi-te &este,
85 Si mi-te premene§te.
Baga fata alba de'nalblalg,
Buze mol de rummenela,
Sprincene de 'ncondeiala.
Si Ia iTe
90 Dintr'o mie
Si rochita de cutie,
Bret% lat din Taligrad,
Cotu cinci galbeni luat,
Tot de mine cumperat
95 Si cu papuci de la Turd,
PotcovitT cu cojl de nucT;
Ca am A. to duc,
La tergu de florT,
CA yin negustorl.
Too Pe ea c'o lua,
P'al cal c'o punea,
La terg c'o ducea.
Acolo ajungea,
Un zlot ca mi §T da,
TN) Un pristav punea.
Pristavul striga :
Mandra de vind,are,
CA mT-e birul mare !
Nimenla nu se gasia.
I15 Un mic de Turculet,
Sede 'n dughenel,
Vinde bumbacel,
San-let-liana mandra cu el.
El a mi-§ venla,
120 La ea se ulta,
IT lua seama d'amarunt,
Sprincenile-T plgtesc mult,
Fata mi 1 bgga 'n pgmint
El din gura striga :
125 Mocane, fartate,
Da-te mal incoce,
Asta bung, rea,
Ce-o sa 'ml cel pe ea?
None pungi de banT.
13o Nolte §i cu noue,
Facem opt-spre-clece,
Imi sta inimiOra rece !
Turcu c'audia,
Chiar c'o lua,
135 La ladita alerga,
Cat cerea, atata da.
Mocan ce facea ?
Banil ca-I lua,
www.dacoromanica.ro
La chimir ca-1 baga,
140 In dughen intra ;
0 oca de yin scotea,
Cu paharu ca'mpartTa:
Sa fie pentru mandra,
Ca mi-a plgtit biru§ca,
145 Si tota datoria.
Dara Turcu ce'mT facea ?
Pe mandra c'o lua,
Acas'ml -o aducea,
In celgrel o bgga,
15o De Cite o dupla,
In fatao seruta
Si mandra ca'rra striga :
Turculetule,
Mititelule,
155 Frumu§elule,
Ginga§elule,
Tu las'm'oT seruta,
Ca eii sint a ta,
N'a trecut vremea ;
160 Ca multi banl al dat,
De m'aI cumpgrat.
Dar sthl sa ne'ntrebam,
Din ce neam sintem
Ca prea ne semanam
165 Om fi nitY-cal veri§orT,
Sau nitl-cal fratiorl ?
Turcu c'aucjYa
Din gura striga :
Mandro, mandra mea,
170 Asculta-ml vorba,
ca eu ca mi-§ sint
Feciorul popil Opri,
Din tara Moldovil.
Turcil m'a robit,
175 De mic m'a robit.
In el am intrat,
M'a desbotezat.
! ET ml-a dgruit,
Eu ca mI-am facut,
i8o De m'am pricopsit ;
Legea le-am luat
De nu m'a taTat !
Mandra c'aud,Ia
Papuc din piclor scotea,
185 Peste obraz se batea,
Per galben i§T jumulia,
Fata alba '§I sgariTa,
Si din gull ca-T dices :
Turculetule,
190 Frgtiorule,
Si ea ca mi-§ sunt,
Fata popil Opri,
Din tara Moldovil.
 CANTECUL LUI BADU CARCILIMARU 71

Talca cA m'a dat, 215 Mocan it audla,

195 Dup'Ast mocan fartat, In brate 'I lua,
Prea erea bogat ! Si mi-1 seruta.
Turcu hristoga 'ml cata, Turcu it lua,
Buni frail se gAsla, AcasA-1 ducea,
De tatA, de mun.A, 220 Mare masA 'ntindea,
200 Din frail, din surori, $i bea si manca,
Lume fArA dor ! Cu el se cinstla,
Turcu ce 'ml fAcea, Pe mandra l-o da.
Dupe mocan se lua, 0 carticica 'ml scria,
Si 'n dughean cA mi-1 gaga, 225 Cu slova cam mAruntia,
205 Si din gurA ca-r striga : MArunticA,
Mocane, fartate, Ca furnica,
Nu ml al fost f5rtat, La tat-see o trimetea.
Ci ml -al fost cumnat; Tat-see c'o vedea,
Banil ce ti-am dat, 230 Siova -1 cunostea,
210 Ee to -am inzestrat, Din buze sloptTa,
Ca p'un bun cumnat. El ca 'ml lesina,
Si am sa-tl mal dart, Sufletu -1 le§ia
SA-ti port cheltulala eii, Mocan remanea,
SA to duci la talc'al mee. 2.35 Iar se 'mbogalla I

CANTECUL LUI BADU CARCIUMARUL

(Cules din gura lautarului ion StanBaluicaManastireni-Vaicea)

Sa se compare ca variante Badiulp din colect. d-lul G. Dem. Teodorescu, pag.
538 sqq §i cu balada aBadiul, pag. 124-127, din colect. d-lui V. A lexandri--cu cBadiul
Carciumarul,, din brosura d-lui N. A. Caranfil, pag. 76-87, pi cBadiul) din colectia
par. S. Fl. Marian pag. 128-141. Idem Colectia D-Iul Vulpian, pag. 21 sqq.

Vine Turcil tot- d'aiurea, De ml -ail spune in direptate,

In plalurea,
Tot umbland si ispitind
$1 cu cail nechezand
5 Si de Badu'sT intreband :
Care'l Badu carclumaru,
De diva carciumAreste
$1 nOptea mAcelAreste ?
Plimba-mi-se Turcil, plimba
to Pe marginea Dunn-el ;
Asa Turcil se plimba,
Cu trel fete se inta1nTa,
Care la panza 'nalbla
Si bung. diva le da :
15 BunA diva fetelor,
Multumescu-ve, Domnilor,
$i mai marl Pafirilorl
Asa Turcil ce'mI grAla 2
Cu fetele ca vorbIa :
20 Fetelor, ca dumnea-vostrA
Panzele sA se 'nalbescA,
Stil ca cola de bailie,
Care o lei din ravAlie
25 $i logofetii ml-o scrie.
De n'ati spune in direptate,
Pancjele sA se cernesca,
Ca rasa calugarescA.
Care e Badu carclumaru
3o De diva c'arclumareste
$1 noptea macelareste 7
Dar fetele ce'mi fAcea7
Ele ca. mi-se 'ntrista,
Panzele §i -le strangea,
35 Potecuta casiV lua.
Dara Turcil ce'mi fAcea ?
Din urma nu le slabla,
Cand in sat s'apropia,
Iar inainte le lesia,
4o In poteca le intalnla

www.dacoromanica.ro
72 CANTECUL LIJI BADU CARCIUMARU
Sial dollea le 'ntreba :
Care'T Badu carcTurnaru,
De cliva carciumareste
Si noptea mAcelareste,
45 MAcelarl de TurcT d'er marl,
Le tale capetele
Si le la haznalele ?
Dar fetele ce'mT fAcea
Tot de fricA si de grOzA,
50 Pe Turd IT indrepta
casele le arAta :
i CA cine l'o destepta
Turcllor, Pafililor,
VedetY-a cast mititicA,
La cea margine de luncA,
55 Cu ferestrile de sticll,
Cu portile zugrAvite,
Pin'nauntru poleite,
Cela Badu carcTumaru,
Acilea, mare, ca'mT lade.
6o Asa Turcil ce'mi facea ?
Iatagane .cA scotea,
Pe caluseT tabAra
Si la Badu ca'mY mergea.
PortT inculate gaga,
65 De trel orl ca mi-1 striga,
Nimenea ca n'audla,
Portile nu descula.
Dart Turcil ce'mi fact-a
Buzdugane amT scotea,
7o Cre4 in pOrta le repel:Pa,
Portl la pgrete ca'mT da ;
Turcil in curte ca'rriT intra,
Drept la grajd ca'mi trAgea,
Cail la Tesle punea,
75 Fin cu pl6Te ca le da,
Sus pe salt se stria.
Cand la Badu ca mergea,.
Putinel usa'mT crApa
Si pe Badu nu'mY vedea.
8o Dart Turcii ce'ml fAcea ?
Peste Badulesa da,
La og-linda se gatTa,
Zulufil r6sucia,
Bunt -cliva ca mi -I da:
85 Buna chua, BadulesA,
Fats de carcTumAresA,
Cu ochil din curva alesA ;
Pe Badu ce Far facut,
Pentru Badu c'am venit ?
90 De tT-e Badu, cre4T, la vie,
Trimete curend sa vie ;
De tl-e Badu, crop, la crams,
Trimite, ca s5 mi-1 chiamA ;
De tT e 'n secerat,
95 Trimite cal de olac,
www.dacoromanica.ro
SA mi-1 aducA legat !
BAdulesa ce'ml chcea
Turcilor, Pafirilor,
Nu ml -e Badu in secerat
100 Si ml-e Badu mort de beat,
C'a but i s'a 'nbAtat.
El, mire, cand s'a culcat,
CAtre mine s'a jurat,
Eli de and l'am luat
105 Asa spaimA nu mi -a dat :
Frumos capu r-o tara!
$i el, nitre s'a culcat
Cu palosu pus pe plept
Ho Si mi -e frica sa-1 destept !
Asa Turcil c'audla
Navala ca porciT da,
Peste Badu ca intra.
De adormit ca mi-1 lua,
115 Cu fata'n jos cal punea,
Frumusel ca mi-1 lega
Sfirc cu maInele 'ndArAt ;
Cu franghie de mAtase,
Care e 'npletitA 'n §ase,
120 Tale carne, razma'n Ose.
Cu virsta 'n dou6-spre-clece,
Tale carne, pin os trece.
$i bine mi-1 priponla,
Tot de stalpul cosului,
125 In bataTa fumulul,
In dogOrea foculul,
Unde-T pAs voTnicului.
Mi-1 bAtea, mi-1 chinuia,
Care nu se dovedla,
13o Cu latul Tatanulul,
Tot in lungu trupului,
Cu sfircul sg-,arbacluluT,
Pe fats obrazuluT,
Unde-T pAs volniculuT I
135 Dara Badu ce'mT fAcea ?
De nevasta se ruga :
AleT to sotia mea,
Nu §edea, nu to ulta,
CatA f....tu'T mums -sa,
140 CA mi-a scurtat viata !
la maT la -ti cheitele,
Descule lAditele,
Si'tT la ile
Dintr'o mie,
145 Rochita de citarie
Si ochT negri din colivie,
Sprincene de condeTeielA,
Buze moT de rumenelA ;
Si breii lat
15o De Taligrad,
 CANTECUL LUI BADU CARCIUMA RU
Cotu §apte galbenl luat.
La camara amt descul,
Oa la de galbenI sa'mt umpli
Si in casa ca sa'mt intri.
155 Cand in casa ca-T intra,
Te fact a imptedica,
Galbent pe jos a versa.
Turcit, cand or vedea,
Galbent de jos or aduna
16o Si pe mine m'or lasa.
Cats f....tu'l mums -sa,
Vedea-vet ce 1T-oT lucra !
Dares Turcit ce'mt facea ?
La galbcnt nu se ulta,
165 Tot pe Badu '1 canunta,
Dot la bataTe 'T tragea,
Dot la Badu se rastta.
Badu nevesti dicea :
Mei tu sotia mea,
170 Nu §edea nu te utta,
Cats f....tu'T mums -sa,
Ca mt-a scurtat viata!
El a§a mi-o inveta :
Draga nevestica mea,
175 Sumete'tl rochita'n briny
$i Ta vedrita 'n mans
S1 'tl fa calea la fantana,
Si vedrita sa Int o 141
Pe ulita amt. apuci,
180 Pe ulita Driulut,
Driulut,
Codriulul.
In capul de ulita
Este o mica pimnita.
185 Bine soma ca sa-ti let,
La pimnita ca sa mergY,
La ferestra ca sa strigi.
Este o mica pimnita ;
Are patru-clect de u§i
190 Si cu §apte-clect de butt;
Si pe Niculcea sa'l strigi.
C'acilea Niculcea 'ml §ade,
Cu trel fete de'mporat,
Luate de la Taligrad,
195 Tot cu sable le-a luat.
$1 lut Niculcea sa-T spuT,
tit vecIT Niculcea ce (lice ?
Cand aude, incepe a plange.
A§a Niculcea aucya,
zoo U§T la parete ca'mT da,
Pe Badulesa 'ntreba :
Cumnata-mea Badulesa,
De ce-ot fi mat dat p'acasa ?
De cand frati-meil te-a luat,
205 Pe la mine n'at maT dat,
www.dacoromanica.ro
73
Pe la mine n'at mat dat,
Dar acuma ce at catat?
Dar ea, mare, ce'trit dices ? :
ET, cumnatu meil Niculcea,
210 NicT acuma nu ventam ;
Cred,, ac1T-nOpte, la o vreme,
Cred, Turcit ca rrit a sosit,
Pe Badu mi l'a robit.
Sade Badu spanzurat
215 Tot de stalpu co§ulut,
In batata fumulut,
In dogorea foculut,
Unde-T pas voinicului!
Mi-1 bate, mi-1 chinue§te,
220 De nu se do vede§te,
Cu latul Tatanulut,
Tot in lungul trupulul,
Cu sfircu sgarbactulut,
Pe fata obrazulul,
225 Unde-T pas votniculut 1
Si tu bet §i chiote§tt
5i de Badu nu'ngrije§tt
Si din pistOle trosne§tT,
Cu tret fete de'mparat,
230 Luate de la Taligrad,
Tot cu sabia le-al luat !
Dar Niculcea ce'ml facea,
Cand a§a ca mt-aucya?
AcasA mt-o trimetea :
235 Cumnata-mea Baduleasa,
Ia-tt drumu, te du acasa,
Ca mi§elu s'a 'mbatat,
D'ala Turcil l'a legat;
Ca el de nu se'mbata,
240 Pe el Turcil nu'l leg-a.
Ea, a§a cand mt-aucya,
Din pictOre ca'niT cadea
Si pe jos se tavalla,
Myna 'n cap ca mi-§ punea,
245 Cat apuca, atat rupees.
Niculcea daces vedea,
Cu inima se 'ntorcea
Si la ea ca se ducea,
De maneca Int o lua
250 5i acasa 'mt-o trimetea,
Cu gurita rnt-o inveta :
Cumnata-mea Badulesa,
Ia -tI drumu, te du acasa,
Da may Tute din pictor
255 C'am un pui§or de §oim,
L'oI de§tepta din somn,
Te -ol ajunge, te omor!
Tu acasa sa te duct,
Eu pe urma c'oT veni,
26o Tot cantand §i chiotand
74 CANTECUL LUI BADU CARCIUMARU
$i cu murgu nechezand,
Din buzdugan asvarlind,
Gardurile pologind.
Turcii, mare, or aueli
265 Pe tine to -or ispiti.
Si tu, mare, sa le spur
Ca sunt negustor de bor
i viii in gazda la vol,
Ca si vol avetr dol bor;
270 C'am vindut ciredile
Si-am beut castrurile :
A beut de s'a 'nb6tat,
D'ala face larrnA'n sat.
Ea asa ca le spunea,
275 Daca Turcii ml -o intreba.
Urte Niculcea sosra,
Turcii 'n casa ca intra,
Tot de Badu s'apuca.
Iar Niculce, cand venla,
280 Calu afara cal lega;
Cand in casa ca intra,
Spate 'n usA ca punea
$i buna 4iva le da :
Buna diva, Turcilor,
285 Si mar marl Pafirilor.
De v6 e robul de vindare,
Dati-mi-1 mie 'n parale,
Orr sa facem d'o schimbare
Asa Turcii c'auclra,
290 Forte r6i1 se supera
§i ca mar tare spunea
Nu nr e robu de vinclare,
Nicr cal robu de schimbare,
Ci nl -e robu de pierclare !
295 Niculcea, and auclra,
Forte 'WI se supera,
Ca mar tare poruncia :
Cumnata-mea BAdulesa,
Nu sedea, nu to urta,
300 $i mar is -tr cheitele
Descure-tr pimnitele
ScOte-mr o cupa de yin,
SA'nchinAm pe la AT crestinr !
0 cupA de yin scotea,
305 In rereclu casi-o punea.
Luau Turcii si mi-1 gusta,
Forte bun li se pArea.
Iara Turcii ce'mr d,icea ?
De Turd si cu pace rea!
31 o Dar Niculcea r6spundea :
De Turc si cupa vol da ;
Cine cupa nu ml -o bea
Frumos capu i-or tAra !
Bea Turcii si se'mbAta
315 Si pe Niculcea 'ntreba ;
www.dacoromanica.ro
Ce m'e'sura cupa sa alba,
Care nor n-om putea bea,
De Turc si cupa ?
320 -
Dar Niculcea le spunea :
0 vadra si cinch oca,
Care bea Badu cu ea,
Vadra TaligraduluT
Ocaua 'mperatulur.
Turcii vinu ca'rer bea,
325 De Turc cupa 'sr primla,
Bea Turcii si se'mbAta
$i de Badu cA'sr arta.
Dar Niculcea ce'mr fAcea ?
Bine el ar cunostea
33o Si de loc ca se ruga :
Turcilor,
Bolerilor,
Am Mut,
Ne-am veselit,
335 Randu Badului a venit ;
Sloboziti i mana dreptA,
Faca'sr crucea crestinescA,
SA-T dam un pahar de yin,
SA Incerce vinu de bun,
34o CA si el o fi crestin!
Dara Turcii ce fdcea ?
EI ca daca se'mbeta,
Pe Niculcea 'I asculta,
Iataganele scotea,
345 Franghiile le tara,
Drumu Badulur ca-r da;
D'un pahar de vin cal da,
Badu in mana 'I primla,
Numa buzele uda,
35o Ca mar tare poruncra,
De frate sal se ruga :
Alei, frate Niculcea,
Marl Ir-a fost puterile,
De mi-al lungit dilele ;
355 Bate-mi tu marginele
Si arni tir sorOcele,
Sa'mr bat eu mijlocele.
Ce de la mine o scapa,
De la tine O. nu scape,
36o Nicr pe gaura de carpe
Badu, mare ce'mr fAcea?
De nUcAjit ce era
Mana'n pozinar bAga,
Mititel palos scotea
365 Si pin Turd ca'mi-1 isbra ;
De necajit ce era
N'avea Badu ce Ora,
Ca pe varza mi -I toca.
CA fu Badu necajit,
37o Razma palosu pin zid,
 CANTECUL BADULUI 75

Scose brazde ca de plug. Pe ulita DriuluT,

El de Niculcea se ruga :
Alei frate Niculcea,
Mai bine st te pazesti,
375 Ca sunt tare necajit,
Ochii s'ail 'mporejenit
Si mi-e frica ca te stric 1
Dar Niculcea ce'mi facea ?
La Badu cd se ducea,
38o De mana ca mi-1 lua
Si-afara ca mi-1 scotea,
A pa rece cd cerea,
Pe ()chi negrii cal spala,
Badu ct se destepta,
385 Drept la graj a se ducea ;
Saua pe negru aseda
Si la camara mergea.
Dasageii iT lua
Si de galbenT IT umplea
390 Si pe negru IT aseda
Si la plimbare pleca,
Driului,
Codriulul.
395 AmandoT cd se plimba
Si Niculcea mi -I canta :
VaT, fratule,
Badule,
Cum iti arde casile
400 Si mi-IT put slaninele 1
Dart Badu ce dicea ?
Las, fratule, sa arda
Ca mai am paralele
$i mi -oT face altele ;
405 Marl ti-a fost puterile,
De mi -aT lungit dilele I
MO platii cu cantecu
Ca lupu cu urletu,
Cand potera mi-1 goneste,
410 Da pTelea §i se plateste.

CANTECUL BADULUI.

(VARIANTA).
Cules de D-1 Ion Odor de la Ion Pescaru, din Comuna Gura BeliiPrahova.

Umbla Turcii tot d'aTurea, Ili -T sa vie !

D'aTurea prin paduri, 25 Badulesa ce dicea ?
Tot dinumurl, Ea asa le respundea :
PO, drumurT. Nu e 'n vie ;
5 Do catat pe cine cata ? Ca sa vie,
Tot p6 Badu NicT in terg,
Carciumaru, 30 La carne grasa,
T)iva este carciumar, Trimes, sa vie acasa ;
NOptea este macelar, Ci e beat,
To Macelaru Turcilor, Culcat in pat,
ChisagTu ovreilor. Cu palosu gol pe piept,
Iar Turci , ca nu'l afla, 35 5i mT -e frict al
destept,
Peste casili lul ct da, CA-1 un om cam neintelept.
$1 la pOrta se oprea, Turcii daca aud,ia,
15 $i din gura intreba, Dupa caT descaleca,
Pe nevasta Navala'n cast ca da,
Badulesa : 4o Si pe Badu it lega,
De e Badu'n casa, Tot de stalpu hornuluT,
pi-t sa iesa I In dogOrea foculuT,
20 De e 'n terg, Unde'T pas voTniculuT.
La carne grasa, Da Badu ce mi's1 dicea ?
Trimete'l sa vie acasa ; 45 Draga Bildulesa,
De -T in vie, Tu nevasta-mea,

www.dacoromanica.ro
76 CANTUUL BADULIJI
Cent star §i'mY prive§tT?
TurciT me isprAvesc !
lietT o iTe,
5o Dintr'o mie,
RochitA portocalie,
Brea ro§u din Tarigrad,
CincT galbinT cotu luat,
Si to fa d'a surcela,
55 Turcil sema a nulT bAga,
Pena mi to -T departa,
La frati-med Niculcea,
C'Ala capu ml-o scApa !
BAdulesa se ducea,
60 Vorba bine-T asculta,
La Niculcea se ducea.
Niculcea cand o vedea,
Sentrista, se bucura :
Ce e draga cumnata ?
65 Nu este reit pentru mine,
Si nu e nicl pentru tine;
Da, inn este de tot rat',
Pentru Badu, frati-teil;
Ca TuiciT mi legat,
70 L'aii gasit culcat in pat,
Tot de stalpu hornuluT,
In dogorea foculul,
Unde-T pas voinicului.
Niculcea cand aucpa,
75 A§a din gura'mT grATa ;
Tin' cumnata in de bea,
Si mergi inaintea mea;
CA eu cand oiii veni,
Din pistOle paraind
8o Si din gurA hArApind
Si chiuind,
TurciT cand o aucITa,
Pe tine te-o intreba :
Cine este acela,
85 De vine a§a ?
Tu sa le spuT for JoT :
Ala-T negustor de boT,
www.dacoromanica.ro
Si trage 'n gazda la noT ;
'ST-a vindut ciredili,
90 Si §T-a strans dobendili,
Si-acum bea din ca§tiguri I
Niculcea cand sosTa,
Dupa cal descAleca,
Si in casa ca mergea ;
95 0 mans 'n prag CA punea,
Cu alta fruntea tergea.
A§a cu ochiT privTa,
Si gSalamonichil. c ices,
Da Turcii nimicnu-T respundea.
Too Cand mina pe palo§ punea,
NicT un Turc nu remanea,
Pe toll grAmada-T fAcea,
Pe frati seu '1 deslega,
Afara ca mi-1 scotea,
105 Si din gurA-a§a dicea :
Badulesa, cumnata,
Scote ce-aT mai bun din casa.
ScOte ce-al mar scump in casa,
A poT foc caselor punea,
1 To Care pe drum ca trecea,
Tot pe Badu'l vATcArea :
VaT serace Badule,
Cum in arde casile !
Las' sA amp. casele :
115 Sa topesc slaninile,
Sa curga unturile !
Ne'nchinAm cu cantecu,
Ca calu bun cu umbletu,
Ca §i lupu cu crangu :
120 Cat trATe§te,
[Libove§te,
Cate un cotet, ca isbe§te,
Cate-o gasca jumule§te,
Cate-un purcel guice§te,
125 Venatoru'l dobinde§te,
DA chelea §i se plate§te.
 CANTECUL BANULUI
CANTECUL BANULUI
Cules de Christea N. Tapu, din gura lAutarului Costea Gheorghe, din Saceni-Teleorman
Fote verde murile,
Scos'a Ban plugurile
Pe campu Craiovel,
&ern)* are miri§tile,
5 SA'ntOrca ogOrele,
SA'mt samene meile,
C'a 'nflamancjit rabele.
Cersesc seracele
Pe tote ulitele,
to Cu trAistile doldora;
Ca umbla prin rnahala
Ne-a fAcut de mascara,
Rid boerit in cafenea.
DarA Banu ce'int fAcea /
15 Si plugul ca, §i'l pornia,
Mergea rOtele turuind
Si bicele tot plesnind
Si mancjile rinehezand.
Dar Ia plug cine 'mY trAgea
20 Trage d'albit,
Cu cod'albit ;
Inaintea cod'albilor
Trage pegit cate-si patru.
Dar inaintea pegilor,
25 Trage surit d'amandot,
Se 'ngAduesc ca dot bot.
Dar cait cine I maim ?
Copila§ d'al ParvuluT,
Pini§oru Banulut,
30 Banulut bogatulut.
CA s'a lAsat de BAnie,
S'a apucat de plugArie ;
CA BAnia 'T serAcie
Si plugAria bogAtie.
35 SA veep plugarit Banulut,
Ca sfetnicit 'mperatulut,
CA le stall cojOcele,
Ca vara ciupercile;
Tot cojOce de Samur,
40 Cusute cu barbel fir,
Pe plept numal trandafir.
Cand cAtase cam d'o parte,
Cam din-spre sore resare
Tare 'ml vine §i'mi sose§te
www.dacoromanica.ro
77
45 Baneasa pe-o valcea,
Demancare la plug aducea.
Dar ce demancare aducea
GainusA
In ulcelu§A,
5o Coco§el
Pe talerel,
Rachia§
La clondira§.
Daca la plug ca yenta
55 «Aste-cleil» Ia plug ca'mt da,
Dar Banul ca 'Y multumta:
Multumesc, BAneasa mea!
Ea din gull cal cjicea :
Bine, Bane dumnea-ta,
6o Ce te Iasi to de Banie
Te-apuca§Y de plugArie ?
Rid bolerit 'n cafenea,
Rid boteril de dumnea-ta,
CA te at lAsat de BAnie,
65 Te at apucat de plugArie !
Dar Banul ce'mi fAcea /
El din gurA cuvnita :
Aoleo, mandruta mea
FOrte cinstita fusesT,
7o Grele cuvinte avusest ;
Dar BAnia e serAcie,
PlugAria e bogAtie.
N'al vecjut BAneasa mea,
C'a inflAmancjit rObele,
75 Cerstuesc seracele
Pe trite ulitele,
Cu trAistile doldora;
$i'mi umbla prin mahala,
Ne au fAcut de mascara,
8o Rid bolerit 'n cafenea !
Dar BAneasa ce'ml fAcea ?
FrumOsA masa 'I intindea,
La un pleop ca mt-o' ntindea,
Plugart la masa §edea.
R5 Cu pahar cin'le lumia ?
SA veep' Banul eel betrAn,
Cu barbuta penla breii,
Cu firea ca de copil,
78 CANTNCUL BANULUI
Cu mintea de om b6tran.
90 Dar Baneasa ce'mr facea ?
Acasa ea mi-§ pleca
Si c'un Turc ca se'ndragra
Si cu el ca se cinstia,
Lautarir ca-r canta :
95 Lautari cu diblele,
Tobo§ari cu tobele
Si gorni§tr cu gornele.
Ea cu Turcu ca pleca
Si pe Ban it parasia.
Too Foie verde §1-o lalea,
Iata pe Ban cal vestra,
Nevestica Parvulur,
Fini§oru Banului,
BanuluT bogatulur.
105 Drept la Banu cA mergea
Si din gura ca-r dicea :
Na§ Banule, dumnea-ta,
Bel §i te 'nvesele§tr,
De na§ica nu 'ngrije§ti ;
110 Pe dumnea-ta te-a lasat,
Si cu Medin Pa§a a plecat.
FOTe verde §i-o lalea,
El a§a cand mraudia,
Forte tare se 'ntrista,
115 Pahar din mana'T cadea,
De necajit ce era.
Dar catre Ban imi graia
Parvu, finu Banului,
Banului bogatului,
120 El din gura cuvinta :
Na§ Banule, dumnea-ta,
Nu purta inima rea,
Ti-aduc eu pe na§ica !
Sa'rni dar tu pe suru,
125 Pe suru nebunu,
Care fuge cu anu
r6sufla cu ceasu.
i Si s'a§eda la pamnit.
Banu din gurA-1 grata,
Cand aud,Ta pe Parvu-a§a :
130 MAT, fine Parvule,
Cum salt dau eu pe suru ?
Ca suru e c'am nebun,
Te duce noptea far'de drum,
Far'de drum, far'de carare,
135 Noptea pe la haimanale,
i te-arunca in ceia tarn.
Dar Parvu nu intelegea,
El Banului r6spundea :
Na § Banule, dumnea-ta,
140 DI'mr mie pe suru,
Pe suru nebunu,
Care fuge cu anu
$i r6sufla cu ceasu,
www.dacoromanica.ro
Macar de mr -o repune capu I
145 Dara. Banu ce facea ?
Daca vedea §i vedea,
El pe suru ca da,
Parvu mult se 'nvesella;
Frumos §eaua ca'mi punea.
150 11 in§ela moldovene§te
Si mi-1 calarea turce§te.
Dara Parvu ce facea ?
Cruce la piept ridica
Si pe suru incaleca ;
155 Cu scara ca sdrancanra,
Cu capu de cer ca'l da,
Incepu Parvu a striga :
Na, Banule dumnea-ta,
Cearta-ti pe suru,
160 Pe suru nebunu,
CA'int repune capu I
Dara. Banu ca-T striga :
Nu tr am spus eii, draga fine,
N'a§ avea parte de tine,
165 Ca e suru c'am nebun
Si te duce far'de drum,
Far de drum, far de carare,
NOptea pe la halmanale ?
Incepu Banu a striga
170 Dura, dura, surule,
Surule, nebunule,
Lasa-tr nebun file
Si -kite draciile
drumurile.
175 Pune buza la pamint
$i coda furor in vint
Si te pune la pamint
5i scOte brazde de plug.
A§a el ca'l asculta :
8o Punea buza la pamint
$i coda furor in vint
Parvu pe sur incalica,
Dupd Turc ca se lua
185 Si pe Turc ajungea.
Cand fuse pe la peri§,
Puse loc d'a curmezi§.
El din gura ca-r striga :
Na§A, na§icuta mea,
190 Ea'ntinde-mi d'a mana a ta,
Ca sa-tr mar sarut mana,
Ca salt mar erti tu gre§ala.
Dara Na§a ce'mr facea ?
Mana lui ca r-o intindea
195 Si'n breil lut ca i-o arunca,
Pe cal Parvu ca o punea,
Pe Turc ca l'ajungea
$i capul ca i-1 Ora.
 CANTECUI, 13 AN ULUI
Cand Turcu dicea 'aman',
200 II povirtea dupe cal.
Dara Parvu ce facea ?
olele Turculul le lua
Si el ca mi-le'mbraca.
Celmeaua ca T-o lua,
205 Parvu in cap c'o punea,
Si'n darat se'napoTa,
La Banu la plug mergea.
Daca Banu mi 1 vedea
Din gura grOznic striga :
210 Baett, luatT oticele
Si'nfundati colnicele,
CA vine Turc Medin Pasa,
A tATat pe finu Parvu,
Acum vine same tale si pe mine,
215 F.tu-1 in lege de caTne !
Iar Banu, cand it vedea,
Pe suru al mic incalica,
Pin bascele se'nfunda
Si'n casa ca intra
220 Si Parvu ca T striga :
Nas Banule, dumnea-ta,
Staff, frate, pene colea,
CA tT -am adus nAsica,
SA-ti dreg inimiOral
225 Banu din gurd striga :
Sictir, pagan d'acilea,
CA tu estY Turc Medin Pasa,
AT taTat pe finu Parvu
Si acum vreT sa me taT §1 pe
[mine,
230 F...te in lege de caTne!
Dara Parvu ce'mi facea ?
www.dacoromanica.ro
79
El asa, dacA vedea,
De tote se desbrAca
Si celmeaua o lepAda,
235 Cu tolele lul se'mbraca,
Pe ferestra se ulta
Si pe Parvu it cunostea
Si afara ca Yesea.
Banu'n fata '1 saruta
240 Si din crura ca -T dicea :
Fine Parvule, dumnea-ta,
Fiind-ca mT-aT facut Ast bine,
Ce bine sAIT fac si
Din mila lul D-del ?
245 sa-0 dail vii,
SA-tT daU mosiT,
Sail erghelia de la baltA ?
Nu pe tOtA, jum6tate,
Pe cum nu e cu dreptate 1
250 DarA Parvu ca-T dicea :
Nas Banule, dumnea-ta
SA nu'mY daT viT
SA nu'mI daT mosii,
SA'rril daT pe suru nebunu,
255 Care fuge cu anu
Si resuflA cu ceasu;
Cand este pe la peril,
Se pune'n loc d'a curmezis.
Cand Banu al audTa :
26o Putinel ca se'ntrista
Si din gurAcA-T dicea :
AT, fine fie-tl daruit,
Dupa cum tu aT dorit,
C'a purtat trupsoru meU,
265 SA maT pOrte si p'al teil !
8o STANISLAV
S T A N I S L AV
Spusa de G. Baltatul lautar. Auzita de el de la Radu Darclaiala lautar b6tran gi
Lew, de posta.
Cules de I. Leabu invetator al com. Serbanqti-Olt §i comunicat lui Christca
N. Tapu.
Sus pe lucTul Dundrii,
Vine un caic zugrAvit,
Cu postav verde invelit,
Tot de malurl e isbit
5 51 de tind e stropit.
Dar in caic cine este ?
Sint cincT-decide Turd be'trani,
Cu barbile pan la bred,
Cu firea ca de copil.
to Mat marele care este ?
SAvar-Aga al Diulut,
Mustafa de la Baba,
Care le imparte lefeaua.
Imbrilior de la Targ-sor,
15 CA mi'l pOrta binisor.
Si el frate, cd mi -IT umbla,
Tot din vad in vad,
;;;i din sat in sat,
Tot intreband si ispitand
20 De Stanislav copilu,
Incinge barba cu brat],
Casapul Ovreilor,
Macelarul Turcilor.
Caic la margine da,
25 Fete marl' frate gAsia.
Fete marl panze
CilmAsr la sore cosand,
Fete mart Beligradence,
Neveste Telig-rAdence.
30 Bund ziva fetilor,
Fetilor, nevestilor !
De mi -att spune cu dreptate,
Panzele sA se 'nAlbescA,
Stir ca cola de hartie,
35 Cando tel din prAvAlie,
$i logofetit mi-o scrie,
Mat mandru cd nit -o mangale.
De nit -o-il spune cu strambdtate,
Panzele sa se cernescA,
www.dacoromanica.ro
40 $tiT ca posul de la gat.
Unde fetile audia,
Nevestile inmArmurea.
La cea fatd smedisOrci,
Cu cosita galbiOrA
45 5i cu semne de versat,
lbovnica lut Stanislay.
0 iubise s'o lAsase,
PismA pe dk.'msnl prinsese
Turcilor, Spaliilor,
5o Pe Stanislav nu Pam veclut,
Dar am v6dut pe mama lul
[Stanislav,
La cea cAmard de petrel,
Spalandu-1 zabunile,
55 TOte hantiriile,
VedT, de sane, vedi, de Turc,
$i d'o chicd de volnic
Si de mustatA de Frang-.
Unde, nene, cg. milt spald,
6o Si de petrel mil tranteste
$ de singe ca. se scurd,
Dundrea in cloud mi-o curtna.
Unde Turcii c'audla,
NAvala la cal da,
65 Ca cainii la zahana,
$i din gurd dicea :
MAI, bAetl,
Ia mAriti vol carmile,
Trag-eti cu lopetile.
70 Hop, odatA la lopatI,
SA trecem Dundrea indatA !
La mama Jut Stanislav cd
[merg-ea :
Bund diva, mama mama lut
75 [Stanislay.
De estT mama luT Stanislav
S11 ne fiT mama. si noud,
Nu'l cAtAm cu reutate,
 STANISLAV
8o Ci'l catdm cu bundtate,
CA'T al nostru, el, bun frate.
Cu el am negustorit,
Cu el am imbetranit
Capetile le -am impdrtit,
85 Castigul ne-a ma/ rernas,
Ca sd-1 impartial pe fratl.
Nu still de ce foc s'a maniat
Si caicul, Ist 1-a luat,
Pe Dundre a plecat,
90 OchI cu densul n'am maT dat.
Turcilor, Spahiilor,
MaT mariT lenicerilor,
Stanislav, mare, ca este
P'a cea garld,
95 Ciorogarld,
Unde Dundrea se coteste,
Malurile s'asvarlesce,
Padurea ca se rareste,
Cu caicul priponit,
100 Cu ldritusul de argint,
Cd de tel n'a maT gAsit.
De trel dile 'ml este bet
Si'n caic 'ml este culcat.
Unde Turcil c'audTa,
105 Navala la caic da
Si'n caic ca se punea
Si la Stanislav mergea
Si la el ca se ulta ;
El dintre el ca vorbla,
110 Nu gandla, ca este bet,
Ci credea ca le culcat.
tar Stanislav se mi5.;ca,
Vintul perisorul cd'i bAtea ;
Unde Turcil se ulta,
I15 Fugia ca muerile,
Si tipa ca curvile,
*i'mT fugia lepuresce
* 'ml sdria ogaresce ;
Si'sT rupea giubelile
120 i'§Y per1ea pistOlile.
Dar Stanislav mai avea
O sluga dreptd inteleptd,
Si de Dumnecleti ldsatd,
Pe Neculae Neculcea,
125 Ce sedea intr'un colnic,
Cu pistolul ruginit,
De trel luni ne-slobodit.
-- Me Turcilor,
Ce fugitl ca mulerile
130 Si tipatl ca curvele ;
Si'ml fugiti Tepuresca
*i ve aruncatl lupesca
Si rupetT giubelile
§i plerdetl pistolile ?
www.dacoromanica.ro
81
135'Ce vol mie 'ml ddruitT
SA ve dau pe Stanislav legat,
SA vi'l predail ferecat
Cum e bun de spanzurat ?
Unde Turcil c'audia,
140 Fesurl din cap ca lua
§i cu bani ca le umplea,
Lul Neculcea 'I daruia.
Iar Neculcea ce fAcea ?
La Stanislav a. mergea
145 TreT pumnl in cap ca'T trantla,
Cu septe strenguri cal lega,
epte strengurl de Brasov
§i cincl funil de mdtase,
Ce 1-a rasbit pan la Ose.
150 Pan' la 6se al rdsbla
Si el nu se destepta.
Taras TurciT al lua,
Si la Pasa cal ducea.
Judecata ce'l fdcea ?
155 El tot bet, frate, era !
Judecata ce'l facea
Dundrea l'a crescut,
Dundrea l'a hdranit,
Dunarea deer sill milnance !
160 Si tot'T maT dAruia
Petricica morel,
Din Cara Moldovel.
Intre spete T-o lega,
Brand in Dundre cd'T da.
165 Trel dile si trel noptY
Duna'rea ca mi -si urla,
Pand la fund ca cAdea ;
Si cu fata in jos cAdea
Si cu petra morel d'asupra.
170 Racil '1 pisca, racirl misca,
Morunil de el se freca
Si el nu se maT destepta !
Dar un rac grozav yenta
*i de nas ca '1 apuca
175 5i de tare ce'l strang-ea,
Tocmal atunci se destepta,
Si din gurd asa dicea :
CatAl f.... mini -sa ! ?
Uncle sint ell aicea ? !
18o
A!asta-T din Neculcea!
CA Neculcea m'a legat,
i'n mana Turcilor m'a dat
El nitel ca se smucla,
185 Puteriie 's1 aduna,
Din fundul apes pleca
Si trel dile cat fAcea,
NumaT dintre spete clAtina
*i in fata apel esla
6
82
190 Cu petra moril d'asupra.
Si 'n fata ape daca egTa
gi incepea de a-'ml inota,
Cam §erpesce,
Cam broschesce ;
195 Si o lua in lungul Dungrel
Rana la vadul BraileT.
Cand ochiT ca'§T ridica,
lbovnica luT '5'o vedea.
Cand la apa mi'tT yenta
200 Si'n gura mare striga,
De'mt urla Dunarea :
-- Sal, Stancuto, soru-mea,
ScOte-m6 tu d'aicea
5i me scapa din belea ;
205 Multa pomana veT avea 1
Unde Stancuta auclfa
Galetile lepada,
Dosul la tat-seu ca da :
ScOl tu, taTca, nu §edea,
210 Un negustor s'a inecat ;
$i sieptru cu galbenT
De gat r6ii if atarna.
Unde tat -sail c'aud,la,
Caic §i cutitul lua ;
215 $i lua §i lopata,
La Dungre c'alerga.
Cand in margine ajungea,
NumaY capul ca'T vedea
OchiT in cap cal cunoscea :
220 Hal tu, taTcg, dragu taTchi,
Ca'T ibovnicul
SA mAnance capul meil I
Ad'la mine caicu §i cutitu,
CA sunt maT iute de mans.
225 Caic §i cutitul lua
5i la Stanislav mergea,
Strengurile ca'T taTa
S'apoT putin zabovia.
Unde petra cal cgdea,
230 Tref dile §i treT noptl
Dunarea tare urla,
Petra la fund ca cgdea,
Dungrea se liniscea,
Dupa ce borbociT facea.
235 Stanislav cA'ini r6manea
caic ca se punea,
Lopata in mans lua ;
Si necajit cum era
NumaT treT lopetT trggea ;
240 De §epte pa§T pe mal
Caicul '1 arunca;
Aga da de necajit
Scalia caicul de pamInt.
Stanislav, frate, se gasIa,
www.dacoromanica.ro
STANISLAV
245 Despuiat in pelea gOla era.
5i, ru§ine, frate'T era,
El in ora§ nu intra.
La margine o bisericg. era :
In ea, un calugare cetea.
250 Stanislav dacal vedea,
Numal cu pumnul '1 batea
Pang. frate '1 omora.
i-le lua
Dupa ce in sema le lua ;
255 Stanislav cu ele se'nbraca,
Pe ulita se plimba
Si da pe la cafenea.
Unde TurciT cal vedea :
Baca, Baca, Ghiaura !
26o Cata f.... mani-sa ?I
OrT -o fi vr'un frgtior,
OrT-o fi vr'un veri§or,
Ca prea'§T semana cu el !
UniT din el '§l dices :
265 Baca, Baca, Ghiaura,
Ca nT-a inviat mortu,
SA ne manance capu.
Un caluggr ce trecea
5i pe ulita se plimba
27o Cu Stanislav se intalnIa
Si cu barbs mi-1 vedea
Si tare se speria ;
$i -un palo§ ca'§T cumpera
CincT sute de lel ca da,
275 Ca tare frumos era.
Pe Stanislav dacal vedea
Cu glas dulce'T grata :
PArinte, sfintia to 1
Ca e§tl, taTca, om betran,
280 Ca cuno§tl la fer maT bun.
Vino incoa, te-apropiaza,
Prive§te'l §i'l cercetezg.
Ast palo§ l'am cumpgrat,
CincT sute de leT c'am dat.
285 Stanislav palowl'n mani cg lua
$i la el bine privea
- CAcY el tare '1 cunoscea.
Palo§ul al luT era,
$i vindut de Neculcea.
290 Stanislav se supra
$i rastit popiT d,icea :
Caluggre, plaza rea,
F...tt crucea mani-ta!
Sau te-aT lasat de popie,
295 SA te-apucT de vitejie
SA null fie de cincT sute de
[lel c'al dat,]
Dar sa vecIT intr'acuT mang. a
[intrat Y]
 81'ANiSLAV
300 CAlugare puma rea,
'Ngenunche inaintea mea,
SA to spovedesc ceva !
CAlugArul ce facea ?
Inaintea lul ingenunchla
305 Gandia al spunea ceva !
Stanislav cu palo§ul da,
Frumos capul al taia.
Merge cap ghisdanAsand,
Trupul mAtAnii fAcend.
3 To Palo§ul a mi'l lua
i de sange it §tergea
''i in carpA. '1 infA§ura ;
Si mi'l bAga in sin la plele,
Tot ca mai 'nainte vreme.
315 D'aci lua tergul d'alungul,
Pimnitele d'arendul ;
Unde vr'un Turc ca gAsia,
Acolo ca mi'l toca.
El pe supt pat a intra
32o Si de urechi ca 'I scotea
CA per f.... nu'mi avea.
Tot tergu ca mi'§Y umbla
Pe Neculcea nu'l gaga.
Dar intr'un cap de tergulet
325 Mal este o pimnitA mica,
la mal mutt nimica,
Cu cinci-cleci de u§i,
Cu o suta de butt,
Tot buff buslagele,
33o De-o suta de vedre.
Acolo Niculcea. ami era
Cu trel fete de imperat,
Din ora§ din Tarigrad,
Cu sabia le a luat.
335 Una '1 pi§cA,
Alta '1 mi§ca
Una cu yin '1 stropesce,
Feti§Ora 'I rumenesce ;
Niculcea bea §i chefue§te,
340 De Stanislav nu gandesce.
Stanislav in garliciii ca mi-ti
Nedead
Si pe Neculce al vedea,
Sangele 'n el s'aprindea.
345 O. vadrA de vin cerea,
De torte ca ml -o apuca,
La guritg ml -o punea
Si pe gat gal-gal facea,
Tocmal in fund ca resufla,
35o Si de pAmint c'o tr'antia
Si pusderil o facea,
De se minuna lumea.
Carciumaresa-i clicea
www.dacoromanica.ro
83
355 CAlugAre, plazA-rea,
Ce'ml sparse §i, tu, gAleta ?
lar Stanislav maraia,
Casa de se detuna
i toil se cutremura
36o i fort '1 coprindea
i tare se spAimanta.
lar Neculcea de 'I vedea,
Pahar din mana 'i cadea,
Hi ! Saracut de malca mea,
365 Mi s'a scurtat vieta 1
5i Neculcea se'ngrozia.
Stanislav la el intra
Niel o palmA ca mi -I da,
Numai d'o mana '1 lua,
37o Pe ulita 'n lung mergea,
La DunAre cal tragea,
Ca lute mortil sAl dea.
La DunAre c'ajungea
Si curand ca poruncla,
375 Lui Neculcea 'I aducea
Petricica re§nitei,
Tot din Cara Brailei.
Intre spete Y-o lega
,Si incepea d'al judeca :
38o Hal, Niculcea, sluga mea,
Ce raj, nene, ti am stricat,
De pe mine mai legat,
Si'n mana Turcilor m'al dat ?
Teta simbria ti-am dat,
385 Niel o para n'am mancat I
Poftim, daaal fi voinic ca
[mine],
Al mai e§i p'asta lume,
SA vorbesci §i tu cu mine,
395 Cum vorbesc §i ell cu tine.
Si 'I da 'n spate un picior
Sig aruncA sus in sbor ;
Si'l dA durda la pArnint,
Si'l aruna sus 'n vint.
400 Si gale, galc, valdo-galc,
In Dunare a intrat adanc.
Si el nu'l ca Stanislav,
Ca sa mai esa. la mal.
Si Stanislav a plecat,
405 lar in pimnitA a intrat,
Si s'a pus pe chefuit,
Cum nici nu s'a pomenit.
Toti s'ail dus, nu se mai vede,
Numele nu li se plerde.
410 Mai diced, bolerl, amin I
CA ve fAcul cantec din plin,
Bac§i§ dati la lautari,
84 CANTECUL LUI TANISLAU
Sal cantam la boeri marT ;
Bac§i§ datT §i la cobzarT,
315 Sal cante la Bile marl'.
C'a§a a fost istoria
CANTECUL LUI TANISLAU.
(VARIANTA)
Culesa de Christu N. Tapu din gura lautaruluf Dumitru Valeanu, din RoOort-
de-VedeTeleorman.
Pe luciul Dunn-if
Vine un caic zugravit,
Cu postav verde 'nv6lit,
Pin nAuntru §icuit.
5 Tot de TurcT int- e ingramadit,
Tot de TurcT d'el betrani,
Cu bArbile pen' la bra.
*i de tina mi-e stropit
i de malurT mT-e isbit.
ro Dar et, frat' unde'l mana ?
Tot la vale 'n Braila.
Cam la Vadu BrAiliT,
Cam de din josul schiliT,
TurciT, frate, se opreati,
5 Ca et, mare, mi vedeati
Fete marT panze 'nAlbind,
Neveste de cate-un prunc
CAmA§T la sore tragend.
Drept la ele se oprTa
20 *1 asalamanicus le da :
Buna diva, fetilor,
Fetilor, nevestilor,
Vol d'atT spune cu dreptate,
Panzele sa se 'nalbeasca
25 iii ca cola de hartie,
Cand logofetii mT-o scrie ;
De n'atT spune cu dreptate,
Panzele sa se 'negrescA
Ca rasa calugAresca
3oi ca po§u de la gat !
VoT, frate, nu mi-atT ve'clut
Pe Tanislail copilu,
Incinge barba cu bra ?
Cea fetita bAIATora
35 Cu codita gAlbiOrl
www.dacoromanica.ro
Stanislav §i Neculcea,
De se duse pomina
La tOta Valahia !
*i la fata smedi§orA,
1 bomnica luT Tanislau,
O Tubise §i o lAsase,
Pisma pe densul prinsase,
4o Ea din gura ca'mT striga :
Turoilor, Pasfiilor,
*i mai marT Nicenilor !
Ye Tanislail nu l'am vequt,
Dar not, frate, c'am ve4ut
45 Pe muma luT Tanislad,
La cea Calera de piatra,
Pe Dunare coco§atA,
CA'T spala zabunile,
TOte anteriile,
so Tot de sange de voTnic
i de mustata de Franc.
Unde Turcii c'auclia :
Baca, baca, GhTaura,
CA T-am aflat, deu, urma,
55 Ca sAl scurtam vista !
Hop °data,
Hop la lopata,
SA trecem Dunarea 'ndata!
Cand acolo ca trecea,
6o ET, frate, ca mT-o gAsTa
i buns cliva ca'T da :
Buna diva, muma lui Ta-
[nislail,
De e§t1 muma luT Tanislaii,
65 SA ne fir §i noue muma.
Not cu Tanislail am copilArit
Cu el am negustorit ,
Nu §tiii ce foc s'a maniat
Caicu §i l'a luat,
70 Pe Dunare s'a lAsat,
 CANTECUL LUI TANISLAU
()chi cu densu n'a mar dat.
Capetile le-am impArtit,
Ca§tigul ca ne-a remas,
Ca sal impArtim pe frati.
Iar femera ca femera,
75 Poale lungl §i minte scurtA,
Femere nepriceputA,
Turcilor se 'nfAti§a
Si for frate le spunea:
Turcilor, Pasfiilor,
8o Si mar marl Nicenilor I
Unde Dunarea cote§te
Si malul se asvirle§te
Si padurea se rareste,
E caicu lul Tanis lad
85 Priponit,
InlAntuit,
Cu lAntu§urr de argint,
CA de tel n'a mar gasit ;
Si el e in caic resturnat
90 De trel dile s'a 'mbetat !
Uncle Turcil c'aucya,
El din gurA cuventa :
Hop odatA
La lopata,
95 SA trecem DunArea 'ndata.
Baca, baca, Ghiaura,
I-am aflat nor de urma,
Ca sAl scurtam viata !
Cand acolo c'ajungea,
100 De departe se dila,
El cu fata in sus dormra;
Ventul ea mi-I adia,
Peri§oru '1 cletina.
Unde Turcil ca vedea,
los Fugla ca murerile,
Rupea anteriile
Si perdea pistolele.
Iar Neculal Neculcea,
Sluga lur Tanislail din dreptate,
110 In gura mare striga :
Turcilor, Pasfirilor,
$i mar marl Nicenilor,
Ce fugitY ca curvile
De pierdeti pistolele
115 i rupetr anteriile?
Ce vol mie 'tnr daruitr,
SA ye dau pe Tanislau
I,egat,
Veregat,
120 Cum e bun de spanzurat
Unde Turcil c'aucjra
Fesul din cap il lua
$i de rile a 'I umplea,
1,14 Neculcea '1 clArttra.
www.dacoromanica.ro
85
125 Dar Neculcea ce'ml fAcea ?
Marla 'n pozinar bAga,
Sapte sforl ca mi-§ scotea,
Sapte sforl de mAtase,
Impletite 'n cincl §i 'n §ase.
130 M1-1 lega, mi-1 verega,
In mana Turcilor cal da.
Dar Turcii, cand mil vedea,
La P4a1 for ca mi-1 ducea.
Pa§a ce judecata-1 facea ?
135 0 pietricica-i aducea,
Pietrica moril
Din Cara Moldovii;
Intre spete r-o lega,
La Dunare c1'I ducea,
140 Si din gurA.'1 blestema :
Dunarea ca l'a crescut,
DunArea l'a hAranit,
DunArea ca sA'l mAnance !
Brand in DunAre cA'r da,
145 Trer 4ile, trel nopti urla,
Pane la fund ca cAdea,
Cu fata 'n jos ca'mr cAdea.
Racil '1 mi§ca,
Racil '1 pi§ca,
150 Morunil de el se frecA,
Tanislail nu se de§tepta.
Venla un rac,
Mare rescacarat
Si de nas ca'l apuca,
155 Cu bucata cA'mr pleca,
Tocmal atuncr se de§tepta !
Dar Tanislaii ce'ml facea ?
Cata f..tu'l mums -sa,
Asta mi-e din Neculcea;
160 Neculcea ca m'a legat,
In mana Turcilor m'a dat I
Intre spete cletina,
In fata apil ca se da
i el, frate, se trAgea,
165 Cam §erpe§te,
Cam bro§te§te,
Pen' la Vadul Brailir,
Cam de din josul schilir,
Daca la Vadul Brailir da,
17o Voichita la 'apa 'ml venla,
Cu vedrile la spinare,
La ap§orA ca sa'§r fa.
Tanislau, cand se ulta,
Pe Volchita mro vedea,
175 Si 'n gura mare 'I striga :
Ah, Volchito, lumea mea,
Scote-me, nercA, d'aicea ;
Mare pomanAl avea !
Gaud Volca cal auclia
86 CANTECUL LUI TANISLAU
18o Si la el cA se uita,
Ochir 'n cap iT cuno§tea;
Dosu la tat' sea cA da
Si din gurA ca't cjicea :
Taicutule, taic'al met!,
185 Un negustor s'a 'necat
C'un sipet mare 'ncarcat,
Tot de g-albeni mi-e 'ntesat.
AT, taica, cu caicu §i cutitu,
Sal t1Tem noT, luT, sipetu I
190 lar tata-sea ami pleca ;
Cand la Dunare-ajungea,
$i cand ochir§i-arunca,
OchiT 'n cap if cuno§tea,
Dar el, frate, ce'mT clicea ?
195 Ah, Voichito, fata mea,
Taken, negustora§ul tea
OT sa'mr mance capul mea I
Unde VoTca c'audja,
Ea ha tats -sea dicea :
200 Ado, taica, caicu §i cutitu,
SA'T taiem noT, luT, sipetu I Mana pe Neculcea punea,
Caicu §i cutitu '1 lua
Si la Tanislav pleca ;
Sforile i-le tats,
205 PiatrA 'n Dunare cAdea.
Tanislati ce mi-§ fAcea ?
Mana pe caic punea ;
Ca o pasere sbura,
$i'n caic el s'arunca;
210 Mana pe loped punea,
De treT orT ca mi-§i trAgea,
De §epte pa§i, pe mal l'asvarlia
A§a de necajit erea !
La tatal VoTchiT se ducea,
215 Numal cu pumnu '1 bAtea,
Pan ce sufletul 'T Te§ia.
Acolo mort al lasa,
Pe Volca in brate-o lua,
In gurita o seruta,
220 T7iva buna cA-§T lua.
Pe ulita c'apuca,
C'un popA ca se 'nfalnia,
Cu cisma ca mi-1 batea,
Pane sufletu'T Te§ia
125 $i de haTne '1 desbraca,
Calugar cA se fAcea ;
Lua tergul d'alungul
Pimnilile d'arendul,
Intr'o pimnita mica,
230 Mica de nimica,
Cu-o suta opt-cleci de 4,
Cu-o suta opt-deci de bull,
TOte butT, nene, buzdugene,
P'o suta cincT -decT de vedre,
www.dacoromanica.ro
235 Pe Neculcea al gaga
Cu treT fete de 'mperat,
Luate din Talig,rad,
C'am cu hapca le-a luat,
Bea cu ele dupe cap ;
24o Alta '1 mi§cA,
Alta '1 pi§cA,
Alta cu yin mi-1 strope§te
Feti§Ora 'I rumene§te.
Cand Neculcea cal vedea,
245 Acolo ancremenia.
Tanislati cA'l judeca :
A ba, Neculceo, sluga mea,
Cc rat, fate, ti-am stricat,
De pe mine m'aT legat,
25o In mana Turcilor m'aT dat,
In Dunare m'a aruncat ?
Sambriora ca ti-am dat,
NicT un ban nu ti-am mancat !
255 Pe fete cA le lua
Pe la casele for le trimitea,
La DunAre cA '1 ducea,
Si luT, frate, 'T daruia :
26o Pietricica r'a§nitii,
Din tara Moldovib.
Intre spete i-o lega,
Brand in Dunare ca-T da
i-a§a din gull-I cjicea :
165 DacA-T fi §i tu vr'un vitez,
SA mai e§i §i tu sa vorbe§ti
[cu mine]
Cum vorbesc §1 ea cu tine,
Bine -oT ie§i ;
DacA nu aid to -oi handosi I
270 $i d'acolo cand pleca,
C'un popa ca se intalnia,
Un palo§ ca cumpera
$i luT Tanislaa IT dicea :
Parinte sfintia ta,
275 Tu e§ti calugar betran,
Cuno§ti fierul care-T bun ;
Ea frate, c'am cumperat
Palo§ bun §i lAudat
Cinci -sute de lei c'arn dat.
280 Cand palo§ul ca'l vedea,
Palo§ul §i'l cuno§tea,
Mustadoara ca-T ridea,
Si din gura ca-T dicea :
Parinte sfintia ta,
285 Ia 'ngenuche 'naintea mea,
SA to spovedesc ce-va.
and inainte-T ingenuchTa,
Palo§ din teacA tragea,
IT dedea capul cat colea.
 KIRA 87

290 Pa low de singe '1 §tergea Baca, baca, GhTaura,

Si 'n carpi '1 infa§ura
Si '1 baga in sin la pIele,
Tot ca maT nainte vreme.
Pe o ulita c'o lua,
295 Lua tergul d'a lungul,
Pimnitile d'arendul.
Gaud Tura' ca mi-1 vedea,
TotT din gura ca racnea :
300 Orl o fi vr'un fratior,
Sail, mire, vr'un veri§or,
CA prea semena cu el ?»
Tanislau ca'ml pleca,
La malca-sa se ducea,
305 Caicu ca §i '1 lua,
Pe DunAre ca 'mT pleca
Si la Turd ca 'ml ciopirtTa !

CI-IIRA

Cules de Christea N. Tapu de la lautari1 Ghita Schiopu, din R.-Valcil pi C. Cob-

zaru din T.-Jiu. Acest cantec este o variants a celul din colectia d -lui G. Dem. Teo-
dorescu, pag. 643 sqq. pi a celul din colectia luf V. Alexandri pag. 116-119. Vecjf pi
colectia d-lui Th. Burada pag. 107-112.

Foie verde salba mole, Fiore din gradina.

La vale, la vale, Cand Arapu mi-o vedea,
La vale, la schila, El morte ca'§T facea,
Din jos de Braila, Din gura 'T crraia :
5 Incarca mi se 'ncarca 35 FOie verde §i o zambila
Marfa mi se 'ncarca : Chiro, Chiralino,
Noue galaone, Frumosa copila,
Doue trel zandale, FlOre din gradina,
Fir §i ibri§im, la-me to pe mine,
10 SculurT de matase, 4o CA mult ti-o fi bine.
Parte femeiasca, EU tie ti-oT face
Ca e maT ban6sa. Zestre cum itT place,
Dar cine 'mT incara A§ternutul feu
Si cine 'mT descarca ? Parale marunte,
15 Arapu buzat, 45 Pe serma te§ute ;
Negru §i ciudat, CapAtiiul tell,
Cu solzil pe cap, Tot para grunjeiti,
Cu mustatT de rac, GalbinT vineticT
Cu solziT pe burta Tot de cite cincT,
20 Para sunt de §tiuca. so Nu umbla p'aicl,
Unde ca'mT tu§a§te, SA schimbT, sa manancT.
Casa 'mT trebusa§te Si eu ti-ol mat face,
Unde ca 'mT stranuta, Cum tie 10 place,
Re/ caInT 'ntarita. Pe mare, la vale,
25 Dar mat jos, in vale, 55 Tot d'o vie mare,
Mi-este-o carciumiOra Cu aracit not,
Si 'n ea o carciumaresa, Cu struguriT mot !
Mult e mandra §i frumOsa. Dara Chira ce'ml cjicea ?
Chira, Chiralina Avutia to
30 Frumosa copilA, 6o Nu o pociii lual

www.dacoromanica.ro
88
Nu'mT stric legea mea.
Si de to -as lua
Pe mine m'or ducea
Peste Nadolie,
65 Vedea-o-as pustie !
Pe mine m'ar vedea
FrAtioril teT,
*erpiT DunareT ;
Surorile tele,
70 BrOste Dunarele.
Pe min' m'or vedea,
Pe min' m'or indrica !
CA unde s'a vedut
Si s'a pomenit,
75 In Zara arapesca,
Fata. crestinescA ?
Arapu, cand audja,
/quit, frate, se necalia,
ese oca de yin cerea,
8o lntr'o Ola le punea,
Dintr'o data le sorbia.
Arapu ca se 'mbeta,
Altele, el, amT cerea.
Pana Chira ca 'mr venIa
85 Mana pe ea ca punea,
La caic ca ml-o ducea
In caic el mT -o suia ;
Drumu Caiculul if da,
Frumos, frate, mT-o lega,
90 Cu pleata din cap
De stalp de catarg.
Unde ml-o saruta,
Falcile stramuta.
Si-unde mi-o strangea,
95 Cosita ca-I frangea.
lath., mare ami venia
FratiT Chiralinil,
Hotil BrAiliT
Serpii Dunarii.
100 Marfa multa aducea,
Marfa femeiasca :
SculurT de matase
Si el amT striga :
Chiro, Chiralino,
105 Deschide-ti pOrta,
Bags -IT averea.
Chira nu respunde
CA n'are de unde.
MA-sa 'nainte le lesea
1 to Si din gura le dicea :
Dine, Constandine,
Chira nu r6spunde,
www.dacoromanica.ro
CHIRA
CA n'are de unde ;
Pe Chira v'a furat
115 Arapu buzat.
Aoleo, mana mea
InceteazAIT gura
Si arata cu mana,
Pe unde s'a dus Chira ?
120 Cu mana le-arata,
Pe Dunare in jos,
Se duce cu folos.
ET ce mi-§T facea ?
In caic se punea,
125 Dupa ea se lua.
Unu carma ca. tinea,
Altu tare ca. vislea.
Pe la miecl de nOpte,
Cu sudorT de mOrte,
13o Pe Chira tra-o audla.
Din gull 'ml striga :
Chiro, Chiralino,
Frumosa copilo,
Scote-IT to cutitu,
135 Si sa tai erchenu,
Ca sa-ajung Arapu,
SA-I taiem lul capu.
Nu pocia, neiculita,
Soro, dragulita,
140 Ca el m'a legat
De stalp de catarg.
El, cand mT-audIa,
Buzdugan scotea,
De genuchT it da,
145 Trel pene scotea,
De'l mar usura.
Arap cand vedea,
El se spalmanta,
In Dunare saria.
so Cine 'ml remanea ?
Un Turc ciupacel,
Al draculuT mititel,
Se teme GTurgTu de el.
Kira it inveta,
155 CotoT in ap'arunca
Si caicu se oprea.
Fratii Chiril ca. 'rril yenta,
Pe ea, frate, 0 deslega,
Acasa mi-o aducea,
16o Si pe ea ml-o log-odea,
FrumOsa nunta-T facea,
De nu se mar pomenea ;
Blaga multa ca-r mar da,
Tota lumea se mira !
 RA D I TA
RAD ITA
Comunicat de Invdtatorul I. Leabu, de la lautarul Gh. Ballatu, din erbane§tl-Olt.
FrundulitA de secarA,
Cat era Be§lii1 in tern,
Purta Rada cosidOre,
Taxidite cu parale,
5 Cu parale turaliT
Luate de la Be§liT.
Tot de NerntI ca s'audra,
CosiciOra lepAda.
Frundulita treT dovled,
lo E§ira Nemti1 din Beciii,
Se lAsarA Nemtii 'n tern,
Of! oleo, muchitA, DOmne!
FrundulitA de nAut,
Se-oprirA 'n Campu-lung.
15 FrundulitA de doT pe§t1,
TrecurA pe la Pite§tT ;
Pe la Pite§tY ca trecea
Pe la Pope§tY s'abAtea.
FrundulitA fin cu roue
20 TrecurA prin Reca-noue ;
Pe la CTupag ca da,
Pe la BAlOsa trAgea,
De le maT spunea ce-va,
De le dregea inima ;
25 Pin CAldAraru ca da,
Drept la BAlaci ca trAgea,
In Dumbrava tAbAra,
Unde locu le plAcea ;
Sapte vacT ca mi-§1 tAia,
3o Cu ocaua ca 'mpArtia ;
Cu ocaua, cu litra,
Cum era casa de grea,
A§a 'T da §i ocaua.
TreT dile ca mi-tT §edea,
35 Steagurile ridica,
Tobile ca le bAtea,
Ordia ca mi-o pornia.
DeterA pe la Mad
i mancarA §6pte vad ;
40 TrecurA pe la TecucT,
Si furarA §epte curd,
grin Stobordltl ca tragea,
www.dacoromanica.ro
89
In deal la ValenT suia,
Septe viteT ca taia,
45 In guritA maT lua,
Ca WO tie inima!
Frund,ulitA de brandu§/,
Se vorbia ni§te mAtu§i
C'o sA vin Nemtif 'n Ru§T ;
5o Iar frundulitA de brandu§I
GhinArarTu trase 'n Ru§T.
FrundulitA de pelin,
5i pe piata 'n Mavrodin.
Frund,ulitA de §aret
55 Si UrsariT la Peret,
La Beliton sunt Dragoni
Prin case ca se 'mpartYa.
Frund,ulitA de ardeiii,
Tot de casa cate treT,
6o .5i de bordeiti cate doT.
Totl prin casa se 'mpArtia
NumaT unul remanea.
FrungulitA de fasule
Remase cAprar Vasile,
65 UmblA ict, umblA colea,
IntrA 'n cas la Tarcolea
IT plAcea, nu-T plAcea casa,
Dar maT bine RAdita.
Unde Rada a 'I vedea
7o Si de spate ca '1 ciupea,
SA pue gasda acilea,
SA nu mergA unde-va.
Numg din ochT se uTta,
Dragoste pe cat fAcea.
75 Unde vedeal pe Rada
Par'cA este d'o nula
More Vasile de ea.
Vasile mult mi-e 'nalt §i subtirel
Par'cA-T tras printr'un inel,
8o More RAdita de el.
Dar RAdita ce fAcea ?
La suratA-sa mergea :
SuraticA, fata fa,
FrungulitA de fasulel
90
85 Iubesc pe caprar Vasile !
Surata-sa cA-I d,icea :
I Nu te IA, Rada, nebunA ;
C'ala este om de 6ste,
Maine, poimaine ca. pl6cA,
90 Remai cu inima seed!
Rada acasa ea venia,
TOta Tama ca '1 cata,
Cu bucate de mancare,
Gurita de serutare,
95 PanA '1 dete 'n prima-vara.
0 lurid §i jumetate
Se Tubi cu Rada 'n dreptate.
De la o luna jumetate,
Incepura-a face pecate.
Ioo In prima-yard ie§ia,
11 sosia d'o carticea :
De la Maioru venia,
SA ridice ordia,
S'o duca in deal la Uda,
105 SA bald Nicopolea,
Manca-o-ar pustia
Sint cu gandul tot la ea!
Cand 'ordinul ca pica,
Tesala. 'n mina lua,
110 La Negru 'n grajd ca intra
i pe negru '1 tesela,
i incepea d'a mi-§I canta :
Of! Radita, lumea mea,
Eu plec, Rada to remai,
115 Cu cin' sA te mai mangat?!
Cu doru star'ar pustiu !
Frunclulita d'o rasura,
Rada cose 'n batatura,
Unde cantand it aucjia
120 Cusatura lepada,
Pin noroiii nu se §tia,
Dosu la Vasile da.
Ce-I asta, cAprar Vasile,
Eu cantand nu te-am vequt,
125 Niel* din buze fluerand?
Of Radita, lumea mea
Macar de mi-I blestema
Mi-a sosit d'o carticea,
Ca sa ridic ordia,
130 S'o duc in deal la Uda,
SA bath. Nicopolea,
Manca-o-ar pustia
Sunt cu gandul tot la ea,
Manca-o-ar pustia !
135 Unde Radita auclia
La inima c'o seca,
i umbla Rada nebuna,
Tot cu mana la inima.
Jale icl, jale coleaI
www.dacoromanica.ro
RADITA
140 Jale la Hie '1 mare,
CA '§i tine copila 'n flare ;
Jale la mo§ Gruia
Ca i s'a dus copila.
Avu in casa. vr'o 4ece lei,
145 S'a dus copila cu ei,
Plangea matu§a de el.
Le era fried de ru§ine,
CA pleca §i ale betrane.
Iar un Neamt, care pleca
150 Un fir de per din cosita
Una fete mai cerea.
Ea pe maica-sa o intreba,
Iar masa din sita ca-I da
Si la Neamt ca mi-1 ducea ;
155 De trel on ca '1 inoda
Trei nodulete fa.cea.
Cand ordia ca pleca,
Sita din cui ca saria
Dupe ordie sA lua,
16o De se minuna lumea.
Dar Vasile ce d,icea,
Vasile cu Radita ?
HotArA§te-me, Rada!
Ce-o sA fac, te-am hotarit,
165 Pui§orule, vai de mine,
Pe Luni, pe Marti sint la tine !
Si ordia ca pleca,
Radita ca remanea.
Frunclulita de arnici,
170 CA §edea 'ntinsa 'n garlici.
MA-sa la plug ca pleca,
Radita acas' remanea,
Cu picioru 'n u§A da,
Din balamale sarea ;
175 Unde 'n casa ca intra,
Cu picioru 'n 'add da,
Fundurile cA-I saria.
Rada 'n lada ca cata.
Scotea §epte ii netaluite,
180 Nici in apa nenalbite.
Lua ia cu nesapiti,
Steteati §erpir 'ncolociti,
Stail pe mand. 'ngramaditi,
Se ia Omenii din minti !
185 Sticluta ca mi-o lua,
*i sub bra' ca mi-o baga
*i Radita cd. pleca,
Dupe ordie se lua.
Fruncjulita foi de bob,
190 Cum fuge Rada pe glod,
De se mirl d'un norod.
Cand fu glodu jumetate,
Cu ver -seu Chirita se intalnea
i buna-diva ca ii da T
 RADITA
195 Buna diva neicA Chirita.
Multumim, fatA Raditi.
D'aleleT, fata RAditA,
OrT to ducT dupe ordie ?
Nu me duc dupe ordie,
200 Vedea-o-a§, neTca, pustie
Cum, frate o sa remal ?
Me duc la moil la Zorzolinca,
CA mr-a bolnavit murca.
DacA nu'mr credeti vorba,
205 Iata vedetT §i sticla.
Pe la Copaciii cu icona da
In deal la Plosca TesTa,
Cu o maioresa se'ntalnTa.
Bun diva, maloresa,
210 Multumescu-tT, cApraresA.
Na de la galca o leinta
Si me pune in a caruta.
MaToresa c'aucl,Ta,
In caruta c'o punea.
215 Dar Rada ce mi-s facea ?
Incepea Rada d'a ante.
Dar ce canticel canta?
FA-m6 domne ce m'oT face,
FA-me un pui§or de lut
220 La Vasile 'n asternut !
TOta nOptea sal glodesc,
Trupul sa nu -r hodinesc ;
FA-me un puT de pitulice
La vale pe pu§culitA ;
225 SA ved, pu§ca stralucind
Pe Vasile tot zimbind,
E fala dupe pamtnt !
Frund,ulitd de lamaTe,
Cand fu sOrele 'n chindie,
23o Rad'ajunse la ordie.
Umba icr, umbla colea,
Pe Vasile nu'l gAsTa,
Vasile unde era ?
La Giurgiu pe la SaTele,
235 Sufletel se bate'n pTele.
Frigurile al prindea,
Inveluit in ipingea,
Tot de dor de Mita.
Unde la el ca mergea
240 Si la ochT al desvelTa
Intre sprancene'l saruta:
Of, Mita, lumea mea,
Bine-aT facut de-aT venit,
Para ea IT-am poruncit.
245 Si de maul c'o lua,
La maToru ca mergea
Si din gura'T cuvinta :
MaTorule, dumneata,
Curiuna-m6 cu Rada1
www.dacoromanica.ro
91
250 Ca'tT nApustesc ordia.
Si me duc la Mavrodin,
De chi cu Ruminu bir!
Unde MaTorul audTa
FricA mare iT era,
255 C'o face Vasile a§a.
De nunta ca s'apuca.
Bradu cine'I tATa ?
Unchia§ Cirstea din Saiele,
Care a murit la Valcele.
26o Dar popa care era ?
Popa Guic din Uda,
Care a murit in Buta.
LautarT care era ?
SA vecji Gheorghe Duca-da
265 Si cu Barba Halinga,
Care le canta nunta,
CincT sute de leT lua.
TreT cple ca mi-§ sedea
Dupa ce se cununa,
270 Steagurile ridica,
Tobele ca le batea,
De bAtaTe s'apuca.
Dar TurciT ce mi-§ fAcea ?
Cetatea deschisA-o lAsa ;
275 Lasa yin, Lisa rachiii,
Lasa vin d'al Marmaziii
Si rachili ba§a-rachii.
NemliT peste rachii ca da,
Si eT mire sa'mbata
280 *1 Turcii ca nApadTail,
Ca pe ciupercT -T
Numa Vasile scapa,
Vasile §i cu Rada.
S'alese un Turculet mititel ;
285 Cu cojocul, scurticel,
Cu caciulita de jder,
Para fu cu dracu 'n el.
Unde cu palosu da
Pe Vasile al trtia.
290 Unde RAdita '1 vedea,
II sAruta in tAletura,
Para l'ar seruta 'n gurA.
Turcii pe Rada tOta diva o gonTa
Si pe Rada n'o prindea.
295 Rada acasa cu pleca
In spre casA cu fugra,
Pe la potropopu da
Si potropopu o vedea :
Parinte, sfintia sa,
30o Asta este Mita
De mr -a prApAdit lumea ?
Mandra falang-A-T gaffe.
Dara Rada ce facea ?
Ea falanga cum vedea,
92
305 La potropop se ruga :
PArinte, sfintia sa,
Mama, pOlal sAruta,
SA me bagT intr'un border,
SA nu me ba' in batAturA ;
310 CA sunt streina pe lume
Si rid curvile de mine.
Unde potropopu aucl,Ta
Lul mild 'T se facea
Si din gura cuvinta :
315 MAT diacone Andrei,
Baga pe Rada in flare,
SA mar §ed,A pin'disera.
Popa fiarele 'n many lua,
La Mita cA mergea,
32o Mile cal ridica ;
Unde popa ca vedea
Picioruwl albi§or
Si pantoful gAlbior,
11 lua ni§te fiorT,
325 Din WO pana'n suptiorl ;
Si la cap d'o §ovaTalA,
La manA d'o tremurelA.
Frundulita d'o r6sura,
IT cAclu fiarele din mana ;
330 UTte-le pe batatura.
Parinte, sfintia sa,
Nu pocT bAga pe Rada ;
Unde la Rada m'am dus,
Polele d'aid ridicat,
335 Unde eii ca am veclut
PicToru§ul albi§or
Si pantoful galbior,
www.dacoromanica.ro
RADITA
Me lua ni§te fiorT,
Din WO pinA'n suptiorl,
340 5i la cap d'o §ovalala,
La maInT d'o tremurela.
Frundulita d'o rasura,
Cad,u fiarele din mans,
UTte-le pe bataturA.
345 Parinte, sfintia sa,
Asta este Radita,
De mor si popiT de ea.
HaT, diacone Andre,
Bagel pe Rada 'n bordeie,
35o Nu me vecIT to c'o sa pier ?
In bordeiti ca-o bAga,
TOta nOptea bea manca,
Lautari ca le canta
5i chefurT bune facea,
355 tar Radita ce dicea ?
DuculitA, BArbulitA
Mal tragetT din cea corditA.
TragetT din corda subtire,
Mult mi-ardele inima 'n mine,
3bo Tot de capraru Vasile 1
DacA cliva se facea,
Potropopu se scula,
Turna apa se spala,
Mana 'n pozinar baga,
365 Un spre-clece poll arra da
5i Radita acas'pleca.
Vasile se prApAdTa
Si se duse pomina
Pa tOta Valachia !

RADITA
Audit de Chr. N. Tapu de la lautaru Ion Balui din MonastireniValeea.
Fruncjulita treT dovlecT,
Iesira NemtiT din Beciii,
Nisce NemtT ca nisce smeT,
POrta cacTuliti de meT
5 Si alerga dupa femel.
Nemtil din Beciii ca ie§Ta,
Pi la case-I impartia :
Tot de casa cate ,case
Si de birdel
10 Cate trel.
NumaT la RAdita doT,
Cu caprar Vasile trel.
Fruncjulita trel smochine,
SA trAlestI caprar Vasile,
15 Rupsesi inima din mine I
AstA iarna te-am Ternat,
Cu bucate de mancare,
Cu trupsor de desmTerdare,
Cu gurA de serutare.
20 Cum 1T -al cale de plecare
Si me lasT de jale mare ?
sa daii in ofticare,
Ll'oT
Din pricina dumitale !
Draga, puisoru meg,
25 Uhde te dud, merg si ei !
Las barbat de cununie
Din mica copilArie,
Vreati sä-tT fie sotie tie I I
MAT RaditA, dumnea ta
3o Vecli-ti de casciOra ta,
Nu te pocia lua cu mine,
CA me vecIT ca sint soldat,
Nu me pot numi barbat,
SA rernaT de ris in sat,
35 CA ea nevasta n'am luat;
NicT nu vreail ca sa me 'nsor,
CA am arma intr'ajutor
Si eu nu m'am terminat,
Sa fiu gata de 'nsurat.
www.dacoromanica.ro
RADITA 01
(VARIANTA)
4o La ce sa maT fac pecat,
SA te las fArA barbat, ?
Dar RAdita ce'mT d,icea :
SA trAiestI, caprar Vasile
Fie reit si pentru mine
45 Ea nu mal reman de tine !
Dar maioru ce'ml fAcea ?
Pe trel rendurl ca I punea
i °data le comanda ;
Arma pe um& punea
5o Si pe el cA mi-I pornea.
Dar RAdita ce'mT facea ?
Dupe ordie se lua
i 'n ordie se bAga.
Caprar Vasile ce'mT fAcea ?
55 El cu inima se intorcea,
De manta se desbraca
Pe RAdita mT -o imbrAca,
Arma pe umer IT da,
Ca un soldat ml o fAcea.
6o Unde sta si tAbAra,
Corturile le aseda.
CAprar Vasile ce'ml fAcea ?
La maTor ca se ducea.
AT, maiore, dumnea-ta,
65 Mal mAreste-ml lefsiOra
Ca mT-e brutu cinch parale,
I More Radita de fOme !
Dar maioru ce'ml cficea ?
SA traiestI caprar Vasile,
7o Mi-al vorbit pe rumanie ;
Si eu ve4 ca tiii la tine
Si te lubesc cu dorintA,
SA'ml spul adeverit,
De pe cum si te-am dorit,
75 Acum estT cAsgtorit ;
Daca vrel sa te angajezT
Si ea bine sa -ti plAtesc,
Tu cast cu chirie
94
Sus in deal la Piscopie,
8o CA platile 'ml reman mie.
Chelturala este a ta,
Iubeste pe cum or vrea
$i traieste cute or putea.
Daca null mar place asa,
85 EU nu ti 'n frang vola ta,
Ca O. to desnorocesc,
Mar bine sa me lipsesc.
$i alta 'n loc sA. gasesci
$i de n'or fi tocmal bine,
90 Ca sa semene cu tine,
01 mar trage si necaz.
$i d'aceia n'am cell face,
Te-r duce si to -1 intorce.
Daca ti-el lua soma bine,,
95 Nici ell nu me indur de tine.
Sema bine ca mr-am luat'o,
Pe Mita mr-am lAsat'o,
CA nu era pentru mine,
Sa flu pedepsit pe lume ;
MO.NEGUL
Cules de la Anton Cojocaru din VladaiaMelledinti, de Ion Ionescu, abs. Semi-
nar. Acest cantec este o varianta a Mo§negului din colectia D-lui G. Dem. Teodo-
rescu pag. 616.
Frumda verde florr de fin,
Cel mosneag, mosneag betran,
El din fripta tinereta
Pang 'n dalba batraneta,
5 Fiji din trup nu s'a nascut.
Dar la d'albe betranete
Cu rugaciunr s'a rugat,
La posturi s'a inchinat,
Dumnedeli l'a ascultat
To S'un fecior a castigat.
Vinerr si l'a castigat,
Tot Vineri l'a botezat ;
SambAta l'a logodit,
Duminica l'a nuntit.
15 Si Lunr carte i-a venit
Ferman de la 'mpratie,
Ca sal is la militie,
SA. slujasca Imparatulur,
In pOrta Tarigradului.
20 Cand ordinu a picat,
El pe cal a incalecat,
Cu parinti s'a ertat,
Cu mandra s'a 'ncredintat,
www.dacoromanica.ro
MONEAGUL
too Radita a fost invetatA,
Cred ca de cand a fost si fatA,
Dar acusa maritata,
Ea nu s'a mar stapinit,
Multr baetr a pacalit.
105 Me pacali §i pe mine,
N'a voit intr'o dreptate,
$i eu n'am ce-I face frate !
SA traiesc cum or putea,
Ca eu am fost invetat,
110 SA traiesc nesuperat.
La ce sa fiu superat
Cu fomere cu barbat ?
Me plA tir cu Cantecu
Ca lupu cu urletu,
115 Gaud venAtoru it goneste,
DA prelea si se plateste.
Mar dap cu picAtura,
SA ude cobzaru gura I
SA'l adaste noue al,
25 Noue ar si noue (pie
5i d'o vedea ea nu vine
Sa se marite prea bine.
MandrA, mandra mea,
Tot de'aT vedea ca nu viti
30 Tu sa samenr busuioc,
Pe noue vetre de foc,
Si d'o esi verde frumos,
SA stir ca sunt sAnatos ;
D'o esi negru palit
35 SA stir CA m'am prApadit I
Ia vedr curva ce'a fAcut
Noue ar ca l'a tinut,
Noue dile n'a mar vrut;
S'a plecat s'a maritat,
4o CA 'I-a placut alt bArat,
Dup'este septe hotare,
Unde 'sr facea curva cale,
La dile de serbAtore.
Iar mosnegul ce facea ?
45 Intr'o Sfiinta Dumineca
Pe cand preotir cella
 MONEAGUL
Sapoiu 'n mana ca lua,
Sapoiu §i lopata
Si la vie se ducea,
5o SA sape paragina,
In sfanta DuminecA.
Nu 'ml sapa cum se sapa
Si o sapa din vend. in vend,
D'o scotea din r5dAcinA,
55 S'o asvarlea peste grAdina.
Si strugura§iI ml-atarna.
Sapa cat's gioa mare,
Pan'numaT pOte de §ale ;
Se uita pe drum la vale,
6o La catre store rasare
5i vede'un voTnicel cAlare.
Volnicul negru de gandurl,
Iar calul alb de drumurl.
Venea volnic fluerand,
65 Calu pe nati sforaind
Si din coma vint trAgend.
La cel mo§neag ajungea,
Ne-bung clioa cal da,
Ca era Dumineca :
70 Ne bunA dioa, mo§ule,
Multumesc volnicule !
TalcA, null' este pecat
In Sfanta Dumineca,
Ca sl sapI pAragina ?
75 Cum statu§T de mentreba§1
A§a §i eu spune'ff-a§T.
Nu'rnT este taIca pacat,
CA din fripta tinereta,
Pana 'n dalba bAtranetA,
8o Fiu din trup nu mi'am naseut ;
Dar la d'albe bAtranete
Un fecior am ca§tigat,
Vinerl mi l'am ca§tigat,
Tot Vinerl l'am botezat ;
85 SambAta l'am logodit,
DuminecA l'am nuntit ;
LunT ordin l'a venit
Ordin de la Imparatie,
Ca al is la militie.
90 Cum ordinu a picat,
El pe cal a incAlecat,
Cu parinti s'a ertat,
Nevesti /-a 'ncredintat :
Sal adAste noue al,,
95 None al §i noue Bile
5i d'o vedea cA nu vine
SA se marite prea bine.
SA samene busUloc
Pe none vetre de foc,
Ioo D'o esi verde frumos,
SA §tie ca e sAnAtos ;
www.dacoromanica.ro
o5
D'o .e§i negru pant
SA §tie ca s'a prapAdit.
Ia, ve4l, curva ce a facut ?
105 Noue al ca i-a tinut,
Noue dile n'a maT vrut ;
S'a plecat s'a maritat,
Cal i-a placut alt beat,
De peste §epte hotare,
10 Unde '§f fAcea curva cale,
La clile de sarbatore.
Si asta-cll '1 este nunta.
Eu de aIa fAcul a§a,
SA'ml recorese inima !
115 Ia sd. fad mo§ule, bine
SA mergl D-ta cu mine,
Ca sa -r ved §i ell nunta,
SA me darul cu ceva.
El la nunta se ducea,
120 Sta la masa nerugat,
Bea paharu ne 'nchinat.
Bea bine se satura
Si la nunta§1 poruncea,
S'aducl miresa'ncoa,
125 S'o darue el cu ceva.
Iar, miresa cand venea,
Maria 'n pozunar punea,
Baga :alarm 'n pozunari
ScOse §epte galbenl marl.
13o Iar pe urmA ce fAcea ?
Inelu din de§t scotea
Inelu de la logodna,
Facea la inima rand I
In pahar cal arunca
135 Si miresi 'I da sa bea
Ea inelu 'I cuno§tea,
°data tare ofta
Si din gura porucea :
BetI copil ye 'nveselitl
140 Si la mine nu ganditl,
CA eu pe cine am dorit,
frate, c'a venit,
Nu s'a fost mal prApadit I
El de mana cA §'o lua
145 Si cu ea acas' pleca,
D'un porn verde mro lega
Si o 'ncepea d'o judeca;
- A ba mandrA, mandra mea
F crucea §i legea,
150 De ce mi-al facut aka ?
N'ascultal de muma-mea,
CA nu e femele ra,
SA nu pop trai Cu ea ;
Mandra, orl de tats -meil
155 CA null maT gandea el reit ;
Pedepsite'ar Dumnezeil I
96 MONEAGt.11.
Dupa ce mi'o judeca,
Foc de la picTOre ca'T da,
Ardea pin s'astampAra.
16o El lopata ca mT'o lua,
Cenusa T'o vantura,
Ce n'o mal primi vintu,
Manance §i pAmintu.
Nici asa nu se sfaxsea
CANTECUL LUI RADU
Audit de la Ghita Schiopu din R.-Valcea, cules de Ch. N. Tapu
Foie verde salba mole,
De la BucuretT la vale,
La FocsanT pe valea mare,
Cate care cu povara
5 Tote 'ml suie §1 pogorA ;
NumaT carul Radului
NicY nu sure nicT coborA,
Bate boil de-1 omOra.
Foie verde si o lalea,
To RAdulesa ce 'ml clicea ?
Radule, sotia mea,
Nu'ml bate bou de cea,
CA e zestrisOra mea,
Care mi-a dat'o maica,
15 SA m'arinesc eu cu ea,
Din copilAria mea I»
lard Radu ce'mT dicea ?
www.dacoromanica.ro
165 Din ea rue vercil ca esea,
Care impedica lumea,
D'a draculuT ce era,
Ce nu s'o fi pomenit,
De cand lumea pe pamint
17o Si nicr nu s'o pomeni
Cat sore pe cer va fi !
FOie verde treT granate,
Cate drumurT lune si late
20 Tot de Radu siEt cAlcate
Si de care ferecate ;
Numal drumul GiurgiuluT
Si cu al Calafatulul
DeteT boil draculul !
25 FOie verde de naut,
Hal, puicA, la Campu-Lung,
SA vecl daiT cum se vind
Si pAgubasu plangend
Si hotil bend si mancand ;
3o lar cand fu la adAlmas,
N'aveaT loc de pAg-,ubas
Si hotiT bea §i manca,
l'AgubasiT toll plangea
Si Radu se inveselea.
 CANTECUL LUI PRISCOVEANU
CANTECUL LUI PRISCOVEANU.
Cu les de Christea N. Tapu din gura hiutaruluf Radu Burcea din Putinef (Teleorman).
Fl Ore verde p6r uscat,
La Priscovenu la sfat
Mu ItT boTerT s'a adunat;
Top' bolerii terguluT,
5 Sfetnicil ImperatuluT,
StAlpil Tarigradula
Dar pe nume cum iT chlamA ?
Aga BAlacenu,
Cu Costantin Brancovenu,
10 C'aTa stApanTa Divanul.
Unde a§a, vecIT, ca §edeati
Intre eT se pogocliail
sSi din gurA top' grAiaii :
De cand (An turce§tT s'a fAcut
15 ZarafiT s'a pribegit,
Numal ne vine dijmarit,
DijmArit §i oTerit,
Pe lume l'am pomenit,
De cand eram copil mic.
20 Dar de ce nu ne maT vine ?
Cal rumana§ maT bogat
La Turd imT este argat;
Ce rumana§ maT deliii
La Turd mi-este herghelgiii ;
25 Ce rumana§ caimacan
La TurcT mT-este stupar.
Ciuda mare, reit ne pare,
Ca n'ar fi vr'un lucru mare,
CA nevasta maT frumosa
3o La Turd mT-este odAia§A;
Copila cu margele
A supus'o la cheiele ;
Suite vin din pimnita,
Pena'n d'alba primavarA,
35 FArA nicT o cheltuiald !
Priscoveanu cel bogat,
Borer mare §i a§eclat
Cala. rar §1 nAstrApat.
Dar el, none, ce striga ?
40 Septa boierT de Ora,
SA mergem la jaluialA,
SA dam jalba lmp6ratulu1,
www.dacoromanica.ro
0
In pOrta TarigraduluY;
Si Impe'ratu la Domnie
45 Si Domnia la 'mperAtie.
Unde-a§a, vecIT, ca'mT auclia
Cei §epte boTeri se gAtra,
La Tarigrad ca pornia,
In postu CraciunuluT pleca.
so El la DunAre mergea
Si'n caic ca se urca;
Caicul ca mi-1 pornia,
Pe DunAre in jos,
Ca merge cu folos.
55 Can d la jumAtatea postulul era,
Sf. Nicolae pe Dun A re-T prin dea.
Priscoveanu ce'mT fAcea ?
Caicelu cal oprea
Si pe el ca'l priponla
6o Cu franghia de matase,
Impletite tote 'n §ase.
Pe DunAre c'al oprea,
Septe crapT cA'mi prindea,
Cu ceafa ca de malac;
65 Si el frate cAl gAtea.
Pe sf. Niculae-1 slujla,
C'a§a este datina,
De la Maica Precista.
Unde-a§a, vecIT, ca'mT vedea,
7o Caicelu ca-1 pornia
Pin Idirna ca mill da,
La Tarigrad ajungea.
Caicelu ca'l oprea
Si pe el cal priponla
75 Cu franghiT de mAtase,
Impletite tOte'n §ese.
CeT §epte boerT ce'mT fAcea ?
ET din caic jos se da,
Cu ipingele se'mbraca,
8o Bicele pe mainT ca lua,
Chtrig-il ca se fAcea
Pin Tarigrad se'mplimba,
Sapte rogojinT ca'mT lua,
Cu bicele le'noda,
7
98 CANTECUL t.UI POSCOVEA/411
85 La spinare le lua,
In mana lui Priscovenu le da.
Priscovenu ce facea ?
Rogojinele le lua,
Cu catran le catranea,
90 Cu bumbac le bumbAcIa
Si cu spirt ca le stropTa ;
In treT prajini le ridica,
Luminarea c'aprindea,
Foc la rogojinT ca'mT da.
95 Rogojinele 'mi- ardea,
Focu mare se facea,
Tarigradu inspaimanta.
Dar Imperatu ce facea ?
El prin curte se 'mplimba,
zoo Vedea foc se spaimanta,
Cu mare glas el striga :
TreT copif de la Maria-Sa,
Ce statT voT acum asa ?
Vol nu bagatT sama
ro5 Ca n'am maturat cosurile ?
S'a aprins Tarigradu
i-o sd ardem cu totu !
Dar eT, nene, ce facea ?
Din Tutela se scula
I Do Si Tarigradul ocolea
Peste tine, vec1T, ca 'ml da ?
Peste Priscoveanu 'ml da,
Unde rogojinile ardea.
D'indarat pe boieri lua,
1r5 Ca pe of
Si ca pe boT,
La Imp6ratie-t ducea.
Cand acolo ir ducea,
Imperatu le striga :
120 Septe boTeri de tarn,
Ce pat mare c'atT vedut,
De la mine c'atT venit ?
Bine v'ar sedea la fiara,
Sa v6 trimet la Ocna Mare,
125 Sa 'ml taiati ce-va la sare.
Pena 'n d'alba-T prima vara,
Far'de flier o cheltuiala I
Priscoveanu ce striga ?
Sa traiesti, Imperate lumi-
nate,
130 N'am venit sa ne bagT la flare,
SA ne dud' la Ocna Mare ;
Ci am venit la jelurala
Inaintea MarieT Sale,
Cum judecT lumea tOta
135 SA ne fad nou6 dreptate !
Dar Imparatu ce striga :
Ce pat mare c'atT veclut
Pe la mine eatl venit ?
www.dacoromanica.ro
Brancovenu cel bogat
140 Prea mi-e un boer asegat
El nene ce a strigat ?
Traiestr, Impdrate luminate,
De cand odal turcesti ca s'a
Rapt,
Zarafil c'a pribegit,
145 Crestinil 'mT-a saracit,
Nu maT ne vine dijmarit,
Dijmarit i olerit
Pe lume l'am poLnenit.
Dar Imp6ratu maT striga :
150 MAY fret copir al mei, de
[la Maria Sa,
Acum din iuteld ve sculatT,
*elle pe cal aruncatT.
Car' cu securT,
Car' cu topOre,
155 SA 'mT daft foc la foisOre,
De la balta pena la Olt,
Judetele peste tot !
Cate odaf turcestr 'ml era
Pe tote le dobora
160 Cu securl le darima.
Unde asa, veep, ca'mr vedea
Si foc nene le punea,
Odaile ca 'ml ardea.
Dara Turcil ce 'ml facea ?
165 Sele pe caT ca'mr punea,
NumaT o odaTe ca'mT remanea,
Acilea la 'futurca,
In gura Ologilor mT-era
Si aia, vecy, remanea.
170 Dar Turcu atuncl ce facea ?
POla cu galben umplea
Dinaintea for iesTa.
Dara Turcu ce dicea ?
Trel copiT de la Maria-Sa,
175 LuatT galbenT cat otT vrea,
SA nu'ml farimatT odala.
Dar eT, nene, ce facea ?
Din gura Turculul cjicea :
Turcule, dumniata,
180 Nu'mr trebue vlaga to ;
Ci farimatT odaTa
Si pleca in Merchiza.
Unde Turcul ca vedea,
OdaTa sT-0 farima,
185 Disagil de galbenT umplea
Si pe cal ca mi-T punea
Si de acolo ca pleca.
Fiore verde florT de nuc,
Sul, Mario, in verf de nuc,
190 Sa vecIT Turcil cum se duc.
A venit cAlari pe magarl,
 0.A.NtEC VENATORESO
Acum se duc pe armasarl.
Nu pot se carmi de banl,
Cd'n sat nu mal e de tral
195 Ca ne da Turcil stupal,
Sd iesim cu to'l la plat !
CANTEC VENATORESC.
Audit de la Ion Balur din Monastirenl-- Valeea, de Chr. N. Tapu.
Ascultati, boierl, la mine,
Se ye spun d'o istorie,
Istoria lul Zarpala,
Care a scos lupchil din tarn;
5 Lupchil urla de geaba,
Vulpea vena tot cand vrea;
Si venea si da cu plasa
Colea prin coceniste
SA gasiasca nitlcaT gaste.
To La cotetu parasit,
5epte gaini ml-a gasit ;
Pe colea la cotirleata,
Sa'mi gasiasca niti-cal rate.
La ciresu derimat
15 MT-este un cocosel roscat,
TOta nOptea ml-a cantat ;
Vulpea'n sus ca s'a ultat,
Cocosu jos c'a picat,
Vulpea de grab ca l'a luat.
20 Dar stapinul cocosului
FLicu gura la AT calnl
51 lua vulpea la hebet (Oa)
Si apol pin pirliturd
Si cu toti iT dete gura.
25 51 mergand vulpea pe lunca
Se 'ntalnT cu trel Olteni,
SA pule vulpil hAdarati (ARI),
Ca prea umbla noptea feu
Vine la cotetul meii.
30 Lard unu dintre el
Se gandi se talmaci :
www.dacoromanica.ro
09
Me platil cu cantecu,
Ca lupu cu urletu ;
Carnea o lasa in crang,
200 Prelea o duce in terg.
Mat indemnatr, en Olele,
N'ascultatl, minclunile.
Haddrau l'a pierdut
Si ea tot reit* a facut.
Rupse unu o tirsina,
35 Legg vulpea la o vena
5i-I da drumu prin gradina.
0 goni intra prin terg,
5i-apuca prin bacanie,
Lua o litra si o scumpie
40 Si un cosac de peste 'n gura,
Si apuca pin pralitura,
TOM lumea 'T dete gura.
Ea fu lute de picior
Sari valea si-un pripor (costa
[de deal)
45 5i-a intrat intr'o padure,
Se intalni cu un venator ;
Stat vulpe ca to omor !
Si ea mule din picior.
Venatorul ce'mT facea !
so Arma la °chi' ca mi-s lua,
Cand odata slobodja,
Si de loc m( -o prapadea.
11 lua plelea §i -o vindea.
51 o duse la primarie
55 5i-T fact' socoteala
Pe cats omenT a stricat,
Cate ore a mancat
Luara plelea la vinclare
5i'mpartira din parale.
6o Unu a remas pagubas,
N'am ce -I face f....
TOO
POPA FARCAS.
Comunicat lui Christea N. Tapu de inv6.tatorul Leabu, de la lautarul Gheor-
glie-Baltatu din erbane01-01tu
A se vedea o variants in scrierile Dl. Odubescu Vol. 11 Antiquitati din Roma-
nati, pag. 427.sqq,
D'asupra Coralelor,
In josul mAgurilor,
Multe cortulete sint,
Multe sint,
5 Miirunte sint.
Mal multe de ipingele,
De bustl negre tAtArAsti,
Unde vecji mi-te 'ng-rozestl !
La mijloc de cortulete
10 Este un cort mare rotat,
Cu crestetu narimzat,
Cu sforile de bumbac,
Cu t6rusiT de alamA,
Care nu se baga in seinA.
15 In mijlocu cortuluT
*ade Domnu Negru-VodA.
Dar cu el cin' mai sedea ?
RosiT dup6 Dambovita,
Albastrii dup6 Gheorghita,
20 Popa Stoica din Farcas,
Care sare sapte pasT,
*epte past, septe vAgasT,
Si cu Nedea FAcalet,
Care sta la resbol bet ;
25 Cu Buzestil cite -sT trel,
Cu CAprestiT d'am*endoI.
Unde bea si mi -tx manca
Si chefu bun cal facea,
LAutarl ca le canta.
30 Cand o parte ca'si cAta,
Grea pulbere s'ardica,
Top in picere sAria,
La pulbere se uTta.
Negru VodA ce fAcea ?
35 In picere se scula,
La pulbere se ulta
Si din gurA cuvinta
MAT baetl! D'o fi pulbere de vint
VecIT pe camp s'o risipi ;
www.dacoromanica.ro
POPA FARCA1
40 D'o fi pulbere de om,
Drept la noT c'o 'nemeri ;
Si cu noT frate o vorbi.
Niel un ceas ca nu trecea,
Cine, nene ca sosea ?
45 SI vedT Radu Calomfirescu
P'un cal negru, alb de spume,
Din sulitA vint fAcend,
Din g-urita tot strigand :
MA Buzestilor, fratilor,
5o CAprestilor, verilor,
Vol bey, beST, ve 'nveselitT
Si de TatarT nu gandip!
Frunzulita usturol,
Sint TAtarr 'n sat la noT,
55 A robit pe malcA-mea,
De mT -a secat inima !
SA vecIr albiT coconasT
Mi T'a pus pe mAgaras1
Si l-a tAcut tigAnasl ;
6o Cand a fost Ai mititeT
I-a luat pin clasAgei,
S'a dus TAtaril cu el !
VecIT mitnastirea din deal,
0 facurA grajd de cal ;
65 Sa ved,T sfinte ja-tele,
CA le facea scaunele,
Sedea cu c... pe ele !
Sa vecll pe Domnu Christos,
Ca l'a pus cu fata'n jos ;
70 Iar pe Maica Precista
Si toca tutun pe gros.
O fAcura d'o tesghla,
De toca tutun pe ea,
De plange tots lumea !
75 5i ma rog de Dumneata
SA'inT daT ajutor ce-va
Dar Negru-Voda ce clicea ?
Sa vecg, Radule,
 POPA FARCA§
Calomfirescule,
8o CA eil ajutor tl-a§ da,
Roil dupe Dambovita,
AlbastriT dupa Gheorghita,
Verdil dupe Ialomita ;
Popa Stoica din FArca§,
85 Care sare ,epte pa§l,
$epte pa§l, §epte vAga§T ;
$i cu Nedea FAcAlet.
Care sta la resbol bet ;
Cu Buze§til cate-s1' trel
90 Si cu CApre§tiT d'amendor.
Pe mine nu m'or vedea
5i ma/ reil s'o spAYmanta,
Geaba de bAtaia mea.
Radu Calomfirescu dicea :
95 Me rog, frate, de Dumneata,
Sa'mT dal ajutor ceva.
El frate ca poruncla,
Darjelile ca le lua ;
Lua darjelile,
5i isbea parlOgile ;
SA pitea TAtari ca curvile.
5i pe urma ca-1 lua
Buna spalmA ca le da,
105 TotT in tote pArtile fugla,
NumaT tine remanea ?
Numal Nedea FacAlet,
Care sta la resboie bet.
Patru ulite '§I fAcea
110 $i 'n patru partl ca taia,
OchT de Calomfirescu da,
Calomfirescu striga :
Nedeo, Nedeo, sluga mea,
Apropie-te l'anga mine,
115 Pune scara
L'anga scarA,
5i darlog
Langa darlog,
5i oblang
120 Lang-A oblang ;
Unul pe altul sa ne pAzim
SA thTem, sa potopirn !
lar Nedea ce mi-ti striga ?
Paze§te-te, stapan, de mine;
125 Dau cu calu peste tine;
Calul mi s'a 'nfierbantat,
Ochil s'a 'mpATejinat,
Palo§u 'n sange s'a spurcat,
SA nu to tai §i pe tine.
130 Gaud pe tine to -oi taia
In grele pecate oT intra !
Cu caciulele schimba,
Frate de se cuno§tea.
Cand fu sOrele 'n chindie
www.dacoromanica.ro
10I
135 TAla Nedea §epte mil
5i Calomfirescu opt miT,
FAcurA cinsprece mil,
Cand fu sorele colea,
De TAtarT se curAta
140 5i cu Nedea ca pleca,
Acasa ca se ducea.
lar Radu Calomfirescu ce facea?
Sus in case se sula,
5i Nedea jos rem'anea,
145 La masa ca nu'l poftia,
5i el bea §i mi-tl m'anca,
Popa Stoica ca '1 lua
5i 'n chine ca '1 bAga,
Foe in cisme ca -I bAga
150 5i 'I punea de mill juca
5i de el frate ridea
5i juramint ca mi T da :
Cand o fi la zurbalic
SA nu maT saie pentru Ca-
[lomfirescu nimic.
155 5apte in§l ca se inhAita,
Sus in case se sula,
De Ia masa cal lua
Pe Radu Calomfirescu.
Cisma din picior scotea
160 5i cu cisma cal batea
Pend 'n carimb remanea
5i ochiT ca-§T arurkca
Pe Nedea ca mi-1 vedea
5i din gurA ca-T striga :
165 Nedeo, Nedeo, sluga mea !
Ia scOte to mAciuca
5i da -mT §i mie tOrta
CA'rni repune vieta,
curva mani-sa !
170 Hal I stApane, Dumneta,
Nu se cauta sluga
Numai la zurbalic,
Se cauta §i la cinste ;
Pune sluga langA tine,
175 SA vada de tine bine.
Eil, frate, to -am ascultat
De grea Oste to -am scApat,
Tu la masa c'ai mancat
Pe mine nu m'ai chemat !
8o Unde Radu Calomfirescu audTa
La un gard se repedla
Marra pe proptea punea,
De trel palme din pament o
[scotea,
lar din cuT ca n'o putea.
185 In gura mare striga :
Ia, ved,l omul cu
Ca gradina cu proptele
102 DOBR1AN

SA fie d'afurisit, Si 'n sulitg '1 sprijinla,

De popg. nespovedit,
190 Care o mal pune proptea,
SA ml -o puie din nura
Sc6te om de la belea,
Sa nu -1 repuT vieta.
i Nedea se repedra
195 $i cu palosu ca da,
Frumos capu ca-1 tgia
Pe tipsie ca'l punea,
La Popa Stolca 'I ducea.
200 Unde capul ca'l vedea,
Tipsia in many lua
$i de galbenr c'o umplea
Si Nedel ca I dgruia,
De-a remas pomina
205 In tote Valahia.

DOBRISAN
Comunicat de invetatorul 1. Leabu din corn. erbane§t1-01t, cules de la lau-
tarul Gh. Baltatu din acea comuna.
Sa se compare cantecul de fata Dobripit din colectia d -lur G. Dem. Theodo-
rescu, pag. 473 sqq. cu Opripn din colectia d-lta V. Alexandri, pag. 201 205. 0
variants a acestuia este i in colectia d-lul Th. T. Burada, pag. 184 187. Vedi inca
o variants in colectia d-lur Vulpian, pag. 43--44.

Din ora§ din Bucure§tI, Cu cornele zugrAvite,

La ale. case marl domnestr,
Din curte la Milea al Vodg,
Mandril mass mr-este intinsa,
5 De multi boierl ml-e coprinsg.
Jar la mass ce mananca ?
Numal stiuca §i postrungg,
Galbeng de caracuda.
Unde bea, unde manna
ro Si lAutari le canta.
,-
Dar in coltu meser
Sede un ten& moldoven,
Paraciu lul Dobrisan
Domnele, Maria sa,
15 Domnia to estr Domn in Bu-
[curestr,
Dobrisan la Storenestr,
Ridica case domnestr,
De se lied in Bucurestr;
Nu's case ca casele,
20 Ci sunt case din verteje
Tot le suie si le lasg.
Oile luT Dobrisan,
Nu sunt or ca oile
Junicl ca junicile ;
25 Berbecil lul Dobrisan
Nu sunt berbecl ca berbecii,
Ci sunt berbecl de-er becil;
Sint cu lama canitg.
3o Din verful cornitelor
Cate-o piatra nestimatg,
De lumina Ora tots.
Clobanil lul Dobrisan
Nu se pOrta crobgneste
35 Se pOrtg povolniceste.
DulgIT luT Dobrisan
Nu sunt dulgi ca dulgil,
Ci sunt zavozT bolerestr,
Unde 'T veal mi to 'ngrozestr !
4o Iar Dom nul Milea-Voda grai a :
Mgr, Saver tenet- moldoven,
Paraciul lul Dobrisan,
Tu'l pgrgstr, to sa '1 aducT.
Mandru firman cg scria,
45 Moldoveanu a plena,
Pe la miedul noptir,
Cu sudorile mortir
Si la Dobrisan mergea.
Firman in mans ca-T da.
50 and firmanul el citea
De la inima ofta.
La ciobani ca poruncia,
Oitele le pornra
Cam cu cainir,
55 Cam cu crobanT

www.dacoromanica.ro
 DOBRIAN
Cam cu ardalicu tot.
Or putine ce -'§T avea,
Fruntea ajunge in Bucure§tr
Si coda-4 la Stoienestr.
6o Pe la mieclul noptir,
Cu sudorif mortir,
Acolo ca ajungea,
Portile ca deschidea,
Mergea fruntea oilor
65 Pe lumina pietrilor.
Oi le 'n curte bAga
Tar crobanii ce'§Y fAcea ?
Car lige de our c'avea,
La ferestrA le r6sma,
70 Iar crobanul ca crobanul,
Nu stie ce e §ofranul:
Car lige l'a ferestra resma,
pitiA in casA se fAcea,
Ca sOrele strAlucea.
75 Domnia se de§tepta
Si din guru asa olicea :
Nu still cliva s'a fAcut
Sail Dobri§an mT -a sosit?
SOrele 'n prang se ridica,
8o P6 Dobri§an, cal chema
Si din gura '1 judeca :
Unde al fAcut blaga asta ?
DOBRIAN
(VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu din gura lautaruluT Dumitru Radu din Cornuna Baneasa-
Teleorman.
FrunclulitA florr domnestr,
Din ora§ din Bucure§tr,
La ale case marl domne§tr,
Frunclulita florr de tisA,
5 Mare masa mi-este 'ntinsl.
Dar la masa cine 'mT sede ?
SA vegi, Domnul Minea VodA,
Cu totT boierr d'a 'mpreuna.
L'angA Domnul Minea Vocla
ro 5ede -un final- moldovean,
Mult mi-e carne si dusman,
La inima om iclean,
PirAste pe Dobri§an.
DOmne Mineo VodA,
www.dacoromanica.ro
103
Palos din tecA scotea,
VecIT capul ca sA i-1 Ta.
85 ('and o parte ca'sr cAta
0 cucie ca venra
In cucie cine 'mT era ?
D'o babA b6trAna
Cu rochia de VanA,
90 Cu brat de cAmil5. --
Ea'n curte ca mi-§ intra,
La Milea-VodA trAgea,
Dou6 palme ca mi -T da :
Asta e fratele Oil.
95 Tu e§tr in Bucurestr
Si el e la Stoene§tr.
Hris6ve, nerve, cauta
Si bunT fratr cu se gasia.
In brate se s6ruta
Ioo Si amendor se imbrati§a
Si tare se 'nveselea.
Mandra masa ca punea
Si mi -IT bea §1 mi -IT manca
Si boieriT le ura.
105 LlutariT le anta
Si apoT se despArtia,
Dobri§an la Stoiene§tr,
Milea-VodA 'n Bucurestr.
15 Unde s'a v6clut
Si s'a dovedit
Ceriul cu dor soil,
Tara cu dor Domnr ?
Domnia -ta 'n Bucurestl,
20 Dobrisan in Storene§tr,
Cu cap n'aT sd ma/ traie§ti.
OTIe lul Dobri§an,
Nu sunt or ca oile,
Ci sunt or stogo§ate,
25 Cu burtele lAsate.
BerbeciT luT Dobri§an
Nu sunt berbecT ca berbeciT,
Ci sunt berbecT, bercT
104
Cu cOrnele 'ntre meld,
3o Cu cornele 'mbe1cTugate,
Cam pe spate tot lasate ;
Din verful cornitelor
Cate-o piatra nestimatg,
Una plaaa lumea tOta.
35 Pe lumina pTetrilor
Dau porneala oilor,
De simtea de vreme rea
Trage oile la perdea ;
De simtia de vreme bung
4o Trage oile la pa§une.
CTobanir luT Dobri§an
Nu sint cTobanT ca ciobaniT,
Ci sunt boTerT de Divan,
Nu se pOrta ciobane§te,
45 Ci se pOrta chip domne§te,
Cu carlige de argint,
Face darn pe pamint,
Unde nu s'a pomenit,
La Dobri§an s'a gasit.
5o Al caine de moldovean,
Par4te pe Dobrisan,
Nu'l paraste pe dreptate,
11 para§te 'n strimbatate,
Care 'n lume nu se pate.
55 Domnul Minea ce facea ?
D'un ferman ca mi-§T scria,
Pe Gheorghita-1 trimitea.
Dobri§an ce mi. sT facea ?
El din somn cg tresaria,
6o LuT, frate, semn se facea,
Si din gura ca. graia :
Scol', cocona, nu §edea !
CAnd lamba rnT-o aprindea
Cu Gheorghe se pome
65 Fermanu 'n brat 'T-arunca
$i 'ncepea d'a mi-I citea.
Lacramile '1 podidTa,
Semn la dobanT ca facea,
Ciobanii, ve4T, la ol
7o $i oile la dulgT.
CTobanil totT se gatea
Si-oitele le pornea.
Frunteal bate 'n Bucure§a,
Coda este 'n StoTene§tY,
75 Cu cap n'aT sa maT traie§ti !
CrobaniT ca mi-sT sosla,
In curtea lul Minea intra.
Dar ciobanu, ca ciobanu,
Nu §tie ce e §ofranu
8o Si ca tiganu divanu.
Carligele le rezima
Rage 'n casa ca. intra.
Minea Voda se scula
www.dacoromanica.ro
DOBRIVIN
$i din gura cg clicea :
85 Cata f.... muma-sa
Nu still sore a resarit,
OrT Dobri§an c'a venit
D'o sluga ca. trimetea
$i sluga ca mill venTa
90 Si din gura cuvinta :
DOmne, Minea Voda,
SOrele n'a resarit,
NicT diva nu s'a facut,
Dar Dobri§an c'a sosit
95 Cam cu oT,
Cam cu miel,
Cam cu ciobaniT
Cam cu ardalip cu tot.
Dar Dobri§an ce facea ?
100 Cail la birja punea,
La mg-sa ca se ducea
Si ma-si ca mi-T spunea
Si mg-sa ce mi-§i facea ?
CaT la cucie punea,
105 La Minea Voda pornIa.
Frundulita bob 'Alit,
P'al drum mare parasit,
Cu negara acoperit,
Cu troscot verde 'nvelit,
110 Tare vine §i sose§te
D'o cucie verde smolita,
Ce de malurT e trantita
$i de praf e prafuita.
Dar cucia Cine-o trage
115 Patru telegarT,
Ce sunt armasari,
NegriT ca corbiT,
LuciT ca §erpii
$i iutl ca §oimiT.
120 De manat cine-/ mana ?
Mic de cTobana§,
Seruta-mi l'a§,
Cu haturr de bete,
Cu gluga 'ntre spete,
125 Mang. nu se vede.
Cand in curte ajungTa
5.i -'un cal mic IT crapa.
$i ma- sa ce mi-§i facea
Nici la el nu se tata,
130 Sus in Cafat se suTa,
Pe Dobri§an it judeca,
Cu cat capu nu i-1 lua.
Dar maica-sa ce 'mf facea.?
Papuc din picior scotea
135 La Domnul Minea venTa,
Cu papucul isbTa
i din gura ca-T graia :
DOmne Mineo Voda,
 DOBRI§AN
Unde s'a pomenit
140 Si s'a dovedit,
SA taie frafe pe frate,
In lume n'aiba parte ?
Eu veduva c'am remas,
Mult necaz cu vol am tras !
145 Pe vol eli ca v'am crescut,
Pena marl ca v'am facut;
Pe tine ca te-am luat
Si la §cola ca te-am dat,
Buna carte-al invetat.
15o Pe Dobri§an ca l'am luat
Si dupd or ca l'am dat,
Mare turma c'a facut
Si frate ca s'a procopsit
Domnul Minea ce facea ?
155 RostOvele le cata,
Frail bunt ca se gasra,
DOBRIAN
VARIANTA
Cules de la lautarul Stan Pitigot din Piatra Teleormln de Ch. N. Ta pu.
Din ora§ din Bucurescl,
L'ale case marl domnesci,
In curte la Domn Stefan Voda
Frumosa masa 'ml e 'ntinsa,
5 De multi boell 'tnr-e coprinsA.
Toll boeriT tergulul,
CarmaciT divanuluT,
Dar la masa, ce mananca ?
Numal cega §i postruga,
10 Galbena de caracuda,
Salaia§, pe§te d'il Bras,
Stuculita lungulita,
Buna este crorbulita.
Dar la capu mese,
15 Sade-ur. tener moldovean,
Parave pe Dobripn.
DOmne, Maria ta,StefaneVoda,
Unde s'a veclut §i s'audit,
Tara noastra cu dour Domnr,
20 Ceru nostru cu dour sort ?
Domnia ta domnescr in Bucu-
[reser,
Dobri§an in Stoenescl ; [mele,
Domnia ta domnescl cu nu-
www.dacoromanica.ro
105
$i de mums §i de tata,
CrescutT in streinatate.
El din gura ca dices :
16o Aler, frate Dobri§an,
Cat or fi eu in domnie,
Tu sa flu in crobanie.
Dobri§an ce mi §T facea ?
Oitele le pornea,
165 Fruntea 'T bate Storene§ti.
Codita e 'n Bucure§ti.
Minea Voda ce facea ?
Pe ma-sa ca ml- o lua,
In drepta lul c'o punea.
17o Mar d,icetr, boierT, amin !
Mar datT cu ale ploscr de vin,
01 gasi altu mar bun.
Dobri§an cu pungile.
25 Oile lur Dobri§an,
Nu slat or ca oile,
Sint tot or d'ale balar
Si sunt cu lana canita,
Cu unghiile zugravite.
3o Berbecil Jul Dobri§an
Este in cap cu patru cOrne ;
In verfu cornitelor,
Cate-o pratra nestemata,
De platesce lumea tOtA.
35 Cand Stefan VodA aucjia,
Maria pe condel punea
Si pe hArtie scria,
In mana parului c'o da :
SA 'mT-I aducT, poruncia,
40 Cam cu of, cam cu ciobanl,
Cam cu ardalic cu tot.
Cand la el, ca se ducea,
Taman la masa 'I gAsTa,
Si hartia ca 1-0 da.
45 Cand pe hartie- citia,
Din ochr negri lacrama,
De la masa se scula,
I06 DOBRI§Ats1

Oi le ca le pornea. 75 Cand masa daca venTa,

Era fruntea 'n Bucurescl,
50 COda 'n urma 'n Stoenesci,
Stoenesci dupe CalnescI.
Pe la mieclu noptieT,
Calcand tina VIdscieT,
In curte oile intra.
55 Clobanu ca cTobanu
Nu tie ce e sofranu,
Carlige le le rezema,
La zabrele de ferestra,
De lumina tot prin casa,
6o Lumina tot ca cjiva.
Cocona se destepta,
La Stefan Voda striga :
Scol, Stefan Voda,
FiT dormit,
65 Nu sciii sore a resarit,
OrT Dobrisan c'a sosit.
Stefan Voda se scula,
Pe Dobrisan cal vedea,
La gealapT ca poruncTa
7o Sa'T tee capatina.
Iar Dobrisan ca'mT dicea :
Dap palosurile bine pe mischig,
Cand m'otl taia sa nu stiti !
El la masa trimetea,
La Stefan Voda navalea ;
Palma bid ca 'ml-o facea
Peste ochT negri '1 pica,
lar Stefan Voda dicea :
8o Ce curva fused,
De cu palma 'ml dedesT ?
01 fi curva,
C'am curvit cu tatal tee,
Te am facut pe tine,
85 5i pe Dobrisan.
La scold ca v'am dat,
$i carte c'atl invetat.
Tie t'a fost draga domnia,
LuT Dobrisan cTobania,
90 SA null' maT tai fratia
Ma 'nchinal cu cantecu
Ca si lupu cu crangu.
Daca umbla isbaveste,
DA pTelea si se plateste.
95 0 duce la tabacarT,
0 porta boeri d'AT marl.
La boerT dacd se 'nvechea,
Pe la tiganT o maT da ;
Tiganii in carcTuma intra,
too Incepea cu chiot de '1 da !

CANTECUL LUI BABA NOVAC

Cules de Christa N. Tapu de la lautarul Ion Concila, UrdariI de-jos-(Gorj)

(A se compara acest cantec cu varianta cNovac si Cerbul. din colectia Int Va-
sile Alexandri pag. 144. Vecji o mica asemenare §i in Gruia Novac din colectia d-luI
Bibicescu pag. 284 sqq).

Foie verde maracine, Chiar ficiorul 1111 Novac,

AscultatT omenT la mine,
Sa ve spun d'o istorie,
Sa ye cant d'un canticel
5 Mititel si frumusel,
Sa trecem dealul cu el.
Pe luciul DunareT,
Pe scursura ape,
Tare'mI vine §i'mT soseste
10 Un caic mandru gatit,
Cu postav verde inflorit.
Inca in el cine era ?
Lul Novac baba Novac.
15 Din MuntiT de Ardeal
La Dunare ca. mergea,
Turcil, mare, cal vedea,
$i'l vedea si'l cunostea
Si sarea de se'neca,
20 TotT ca frunda i larba.
lard sluga lul Gruia,
Bat'o painea i sarea
$i tota cheltuTala
Ea la Turcl ca se ducea

www.dacoromanica.ro
 CANTECUL LUI BABA NOVAC
25 Si din gura asa dicea :
Turcilor,
BoTerilor,
De ce, mare, v6 'necatii
Ca Gruita este bet,
30 Cum este bun de legat,
Tot legat si fericat,
Tot cu franghiT de miltase
Si cu cincT de sarmd intOrsd,
Tale carnea pen'la Ose.
35 lard. Turcil ce'ml dicea ?
-- De trel-orT sal cantarim
De trel orl cu galbiorl,
De cincl orl cu sfantisorT.
lard. sluga lul Gruia,
40 Bat'o painea si sarea,
Ea la Gruia ca mergea
Si mana pe el punea
Si'l lega fereca,
Tot cu franghl de matase
45 Si cu cincY de sarma 'ntOrsa
Taie carnea pen'la Ose ;
Si'l punea cantdrea,
De trel orl cu galbiorl
De cincl on cu sfAntisorT.
5o Foie verde bob lalea,
La tapa Corbil i1 ducea.
Doi de mana 11 sudulesc,
Patru cincl in sapa '1 cloplesc,
Maini in diva mi-1 topesc.
55 Foie verde bob Ialea,
Cand Gruia se destepta
Si pe sus ca se uita,
NicI o putere n'avea.
D'un Corbisor ca vedea
6o Si din gura asa dicea :
Corbeo, Corbeo, frate Corbeo,
Ia fd-te de aluneca,
Inelusul de mi-l-ia
Si cu el sa mi-te dud.
65 In muntiT de Cearideal;
Si acolo sd. concldnestI
La tOtepraclurile,
La tote amTadurile.
Dara Novae ce'mT fAcea ?
7o Masa afard ca'mY scotea,
Corbisoru imT cloncdnea.
Dara Novac ce facea ?
De la masa se scula,
In casa ca intra,
75 Pusca din cul ca s'o ia,
Corbisorul d'a impusca.
Cand Novae in cas'intra,
Corbisorul se ldsa,
Inelusul cal punea,
www.dacoromanica.ro
107
8o Pe masd. 'n pahar cu yin.
Novae afara TesTa,
CorbisoruI se salta,
N'avea Novae in cine da
Si la masa ca sedea ;
85 Maria pe pahar punea
Si la gura mi'l ducea
Si vinul din el cal bea.
Inelusul cal vedea
Si'l vedea cunostea
QO Si din gura asa dicea :
Gruio, Gruio, puiul taTchiT
Pe tine TurciT te-a tdTat,
CorbisoriT te-a mancat !
De la masa se scula,
95 In chilie ca intra,
DisagT cu galbinT incarca.
LepAdd tote domnestr,
Lua rase calugarest1
5i-apuca pe o potocea,
Too Poteceaua cam cotitd,
Cam cotita pArdsitd
Si cu troscot invalita,
NumaT de Novae sciuta
La Dundre ca mergea,
105 Fete marl panza inalbTa
El din gurd asa dicea
Bund (Pita, fetelor,
De miatT pune in direptate,
Panzele sa ye albesca,
T o Ca o cola de hartie,
Cum sta mandra in prdvalie,
StiT cand logofetiT o scrie ;
Jar de'ti supune in strambdtate,
Panzele sä ye 'negrescd,
115 Cum sunt rasele pe mine,
Cum IT inimiora 'n mine.
Foie verde pelinita,
Fata mare din cositd,
Ibomnica luT Gruita,
I20 N'aT vdd,ut to pe Gruia ?
Dara fata ce'mY dicea ?
Calugdre, piazd rea,
A luat TurciT pe Gruia,
La tapa Corbil it ducea.
125 DoT de mana it sudutesc,
Patru cincT in sapd it cToplesc.
Wane in diva mi-1 topesc.
Dard Novae ce facea ?
Pe potecutd apuca.
130 Si la Turd a se ducea
Si din gurd asa dicea :
Turcilor vizilor,
Ce ye robu vinovat,
De asa tare 1'4 legat ?
I08
135 De ve este de vinclare,
Ve dau galbenr si parale,
De ve este de schimbare,
SA ve claii dor pentru unul.
Lira TurciT ce'mr clicea ?
140 -- Nu ne este de vinclare,
Nicr ne este de schimbare,
Si ne este de preclare ;
Ca -r ficroru lur Novae,
Lur Novac, baba Novac,
145 Din Muntr de Cerdeal.
Iara Novac ce'mI facea ?
Cand el asa audea
IndArAt ca se intorcea,
Tot mar fell se necIjra.
150 Se facea d'aluneca,
Disagil cu g-albenT versa,
Turcir navald ca da.
lard Novac ce fAcea ?
Fuga la Gruita da,
155 Si palosul mi'l tragea,
19-anghiile le taia
Si drumul lui Gruia it da,
Si din gura asa clicea :
Gruio, Gruio, puiu tarchil,
160 Bate tu mArginele,
CANTECUL LUI CALIN
Cules de Chr. N. Tapu de la lautarul Ion Concila Urdarti de Jos (Gorj).
FOie verde de pelin,
Si s'ascultatr la Cilin
lard Calin ce facea
Trel mosir ca cump6ra :
5 Poiana si Plenita,
Risipit, a treilea,
Poiana cu fenurile,
Risipitir cu granele,
Plenita cu vinurile.
Io FOTe verde bob lalea
IarA Calin ce fAcea ?
Cali la butca punea
Prin Plenita el pleca,
TOte vinurile cerca
is Care vin ca nu-T plAcea,
J3utile afar'le scotea
www.dacoromanica.ro
CANTECU LUI CALIN
SA bat eu mijlocele,
CA le still sorOcele.
Mire. vr'unul de o scA pa
Caput tau ca ti-l'or lua I
165 Vine sOrele in chindie,
Tara Novac septe mie,
Si Gruita nu se stie ;
Cand sOrele scApAta,
N'avea Novac ce tAia.
17o La Imperatu ca mergea
Si din gull asa dicea :
D'aoleo, frate Impe'rate,
SA fi Ilsat
SA se taie Imperatu,
175 Acusia ti as lua capul.
Emperatul ce'mr clicea :
D'aoleo, frate Novace,
StApaneste-tr tara inpace,
Cat or fi ell impse'rAtie
18o Sa fir si tu In harducie.
Ea me lupt cu cantecu,
Ca lupu cu chiotu
Mar dati-T cu bautura
SA-§1 unde cobzaru gura !
Si tara cercurile,
Si versa vinurile,
Se scalda pAserile,
20 Pe tote potecile.
Tara Cilin ce'mr dicea ?
Logofatul it intreba
Logofete du mneata,
A mar ramas cine-va,
25 Sa nu plAteasca claca ?
A mar remas trer calicl,
De dor anT n'a dat p'aicr ;
Unul este Bisalan,
N'a platit claca nicr an ;
3o Unul e Ghita Chiris,
De dor anT n'a dat p'aicr,
Ion al Mara din Poiana
 CANTECU LUI CALIN
N'a platit'o de trel anT.
35 Mil Calm ce'mi clicea ?
Logofete dumneata,
Du-te de ia pe Ion 'ncoa,
Ca Ali platesca claca
Si tOta socotela;
40 Crucea si legea,
Ce 'mI -a urit curtea,
LogafAtul ca pleca,
La Ion al MariT mergea
Si la masa cA'l gasia,
45 De o bund diva ca-I da :
Bung cliva, nene Ione,
HaT ca to cheama Calin
SA- tI dea un pahar de yin
F.... de pagan.
so Ion al Marii ce facea ?
Imi lua furca din bordei
*PT tragea vre-o doue trel
Si intra iar in border.
Log-ofatul ce facea ? Tine-ti calea la nisip,
55 La Calin Saidac mergea
Si din gura asa clicea :
D'aoleo, Saidac Caline,
SAT in apa si me inec
La Ion al Marii nu merg;
6o CA ia furca din bordei,
tii ti trage vre-o doue trel
*i intra iar in bordeT,
Car cu logofetul merg.
Dar cu care logofet ?
65 Cu logofetul Mate,
CA cutezd la bordei;
Si lucreza cu temel.
LogofetiT ca'mI mergea
Ion al Marii mi-i vedea,
7o Cu nevasta se vorbia :
Asculti, nevasta, 'ncoa :
Ada tu punga incoa,
CA eu fac belelile
Si punga paciuirile.
75 Ion al Mari/ ca mergea,
La Calin Saidac mergea :
Buna cliva, me Calin.
Nu-ti multumesc pore de
[carne.
Dar n'aucli, tu, me Caline,
So Nu me face pore de cane
Ca -s tot crestin ca si tine.
Dara Calin ce facea ?
Catestiful mi -I cata,
Vr'o cinci galbeni mi-1 gasia.
85 Ion al Marii ce facea ?
Maria in punga cA bag-a,
Balla pe masa 'I punea
www.dacoromanica.ro
109
Si din gura asa clicea :
Tine Cahn, banil bine,
90 Peste-un ceas mi-I vedi la mine
Ion al Marii ce facea ?
Cu nepotil se vorbia :
Ascultati nepoti incoa:
SA omorim daInele,
95 Ne-a mancat cu clAcile ;
De cand e aid la not
Nu mai vecA la car dol boT,
Nici cioban cu clece oT.
Iar nepotil ce'mT clicea ?
Too Nene Ione, dumneata,
Nol am cam imbetranit,
Dar avem pe TAnase al mic,
Intra pe cos ta vAlind,
Face potera colnic,
io5 Fara bet farA nimic,
Ion al Marii ce'mT dicea ?
Ascultati nepoti incoa;
Ca trece Cahn pe pisc
I o Pan' la Tema Vecluva,
C'acolo stie vorba
Si tota socotela.
Acolo cand ajungea
Ion al Mari/. asa 'ml dicea ?
115 Deschide usa, Caline,
Nu vreau, nu vreati pore
[de cane !
Ion al Marii ce facea 2
Dete cu piciorul al sang
Dobori usa si un Staip.
120 Iara Calin ce'mY clicea ?
Nene IOne. dumneata,
5cdi la masa sa cinam.
Ion al Marii ce'mi dicea ?
ArdetI focul cina ta,
125 Mie 'ml crapa inima,
NumaT pen 'te-a judeca :
Mi-aT prins fata la urclici
I-al luat Ire frand de la gat,
Fira-al mort afurisit,
130 Cu mata, care te-a facut !
Nu ti-a fost mils si pecat,
CA tot de la mine i-a luat
Si i.a luat pe secerat ?
lar IOna Veduva
135 I-al prins fata la macris,
I-al luat vaca din garlici ;
Plang copiil in bordel,
CA n'ail lapte 'n putinel
Ce o sa faca vas de el.!
140 FOie verde bob lalea
Si nimic nu-I maT dicea
I IO CANTECU LUI MINEA

Lancea 'n guru '1 punea Din botca din telegarY

Si din gura. asa-t clicea : 145 Cum te duce pe dot part.
D'aoleo Saidac CAline,

CANTECUL LUI MINEA

(CANTECUL NUNULUI)

Cules de Ch. N. Tapu de la lautarul ionita Valeanu din R4orr-de-Vede.

A se confrunta acesta variants ca (Nunul mare, pag. 653 din colectie.
Idem cu `Bogdan, din colectiunea Dlul V. Alexandri, pag. 175-178.

Din oral din Bucurestt, 35 Ginerile, Mirili,

L'ale case mart domnesti,
In curte la Stefan VodA,
Sint cArute stoborite
5 Cu postav verde 'nvalite.
Coconele 'mpodobite,
Tot de nunta sint gAtite.
De ir surat cine se 'nsOrA ?
Se insOrA Minea Voda
10 Si '1 cununa Iancu VodA.
Mireasa de unde-o is ?
Din oral din Dobrogea,
De la Letinu bogat,
Ovreiu nebotezat,
15 5i de lege lepadat.
laca nunta se gAtea
Iaca nunta CO 'ml pleca,
Imi pleca de la Sam-Pietru,
Abia ajungea la Sam-Miedru.
20 Foiica de spanac,
C'a fost nunta cu conac.
Daca-acolo c'ajungea,
La porta cA 'ml tabAra,
Porta 'ncuiatA era.
25 Dar Letinul cel bogat,
Ovreiul nebotezat
Si de lege lepadat,
Daca portile 'nzavora,
Sus in pritvor se urca
3o Si din gull ca 'int striga :
Care e ginerili,
Sa 'int descure portili,
SA 'st bage caritili,
Cealea cu cocOnili ?
Nalta cu umeri,
LacrAmile '1 podidea,
Picea c'a dat de belea,
Dar nasu-seil c'aud,ta,
40 Din gurita ca striga :
Tact fine, nu te speria,
Nasu-teil o purta grija.
Calul ca '1 inchinga,
Bine 'n chine cal stringea.
45 OdatA ca mi Tacnea,
Pe sus portile sarea,
i 's1* bag-a caritili,
Celea cu cocOnili
Jar Letinul Al bogat,
5o Ovreiul nebotezat
Si de lege lepadat,
Nict p'asta nu se lasa
i din nal intreba :
Care este ginerili,
55 Ginerili, Mirili ?
SA s'alega din nuntasT,
Din nuntast,
Din sichirast,
Si din negrii tigAnasi 1
6o Letinul postavurt ca lua
Si g-ramada le fAcea :
Ginerile sä alegA postavurili,
Pe cum o 6 nuntasu
Asa sa 'I dea postavu ;
65 D'o fi nuntasul cu calu piag,
SA-Y dea postav de-1 tocat ;
D'o fi nuntasu cu calu sur,
Sa -Y dea postav de cel bun.

www.dacoromanica.ro
 CANTECLI LIII MINER
Dard na§u-s6ii ce fAcea
7o Pe gineri-seii 'ncuraja :
Iacd, fine, nu to speria,
Na§u teu IT -o purta grija,
ROga-te la D-ge5,
SA trdiasca na§u-tal !
75 $i pe cal cd 'ncaleca,
Odatd cd mi-§I sbYera,
Pe sus postavurY sdrla
$i mare CA le toca.
Pe la nunta§Y le 'mpArt/a.
8o Pe cum era nunta§u,
A§a 'Y da §i postavu.
Dar Letinul cel bogat,
P'aceTa nu s'a lAsat,
Alt me§te§ug mY-a aflat.
85 TreY fete de Letin mi-aducea,
Tot un stat §1 tot un chip.
Care e ginetili,
Ginerili, mirili ?
SA-§Y cunOsca mireasa,
90 S'o cunosca §i s'o ia,
Bage o in 'chit mane-sa
InsA nap se scula
Si lua cununia,
5i p'o tava mY o punea,
95 La cate §i treY fete mergea,
$i din gura le dices :
Vie sA '§Y ia cununia
Care este mireasa,
Cununa s'ar cu densa!
Ioo Care era mireasa,
Lacrdmile o podidea,
Coconile cd 'mY pripea,
ImY pripYa d'o 'ntohonia,
5i 'n caritA o punea :
ios Eaca nunta cA'rni pleca.
www.dacoromanica.ro
Itt
ImY pleca de la San MYedru,
Abra ajungea la bobotezd,
Taman cand popiY boteza.
Dar Letinul cel bogat,
110 P'acela nu s'a lasat.
Cochinzeri cd. 'mY trimetea,
La nunta cd 'mY trimetea,
Si cu totiY ca juca.
LautarY §i trimbicerY,
115 Ca roua din burutenY.
Na§u cochinzeriY cd lua,
5i 'ntr'o casa ca -Y baga,
Cate-un ochi ca le scotea,
Cate-0 mind le tdia.
120 $1 la caY ca se ducea,
Cate-un picior le taia,
Si cu trey cd 'Y lAsa,
Pe top mare ca-Y slutea
$i drumu mare le da.
125 Dar Letinu §tia conchinzeriY
[cand venTa,
Sus in Cafal se suia,
Cu ochYanu se uTta,
Pe nunta§1 ca mi -Y vedea.
VaT de mdiculita mea !
13o I-am trimes ca flutura,
5i yin ca cer§etoriT !
Ea le-am dat merticu ras §i
[afinat,
EY mY-a trantit merticu cu virf
[§i indesat !
Dar Letinul ce fAcea
135 Otrava 'n cYubuc baga,
El ved,I cd se otrAvia,
$i el frate cd mut-la ;
MaY mult de necaz murTa
In lume se pomenTa.
112 CANTECUL LtJI MIhEA
CANTECUL LUI MIREA.
(VARIANTA)
Audit de Chr. N. Tapu de la lautarul Gheorghe Porumbescu din Novael (Gorj).
In oral in Bucuresti,
La cele cast*, marl domnestT,
Mu lta mArime se strange,
FrumOsA mass se 'ntinde.
5 Chihaiaua terg-uluT,
CaimacaniT tergului,
Stalpii Taligradului.
Frunclulit't lalea,
Cate cArute 'mi venia
to Pe d'o parte imi jug-rA via,
Pe de alta 'mT poleia,
Tot de nunta se gAtIa.
De 'nsurat cin' se 'nsura ?
Se 'nsOrA Mirea VodA.
15 Si '1 cununA Radu VodA
Mireasa de unde o lua ?
Tot din tara LetinescA,
De la un Letin bogat,
Savalat. calve spurcat ;
20 CA de blagA mi-e bogat,
Si de lege lepAdat,
Si de our i d'argint
Si de miere si de unt,
Dulceta de pe pamint.
25 FrunclulitA si-o lelea,
Dar nunta cand mi-sT pleca ?
Mi-sT pleca la San-MTedru
Si 'mi-ajungea la San-Pietru.
Dar Letinul al bogat,
3o Savalat, carne spurcat,
El ochTanul ca'l punea
Si nunta ca mi-o vedea,
Portile ca le 'ncuia
LacAtile le punea,
35 LacAtile 's de argint,
Cum n'am veclut de cand sint !
Dar Letinul ce 'ml fAcea ?
Din gurita luT striga,
De-o-datA 'ml striga turceste
4o D'a doilea letineste,
D'a treilea romaneste.
www.dacoromanica.ro
Dar letinul ce 'ml dices ?
Care 'inT este ginerile,
Ginerele, mirele
45 SA s'alegA din nuntasT,
Din nuntasT din cAlArasT
Si din negriT tigAnasi ;
Ca sA 'mm sale portile,
SA 'nil tale lacAtile
5o Ca sA-T ved puterile !
Dar ginerile ce'ml fAcea ?
El de grabA c'aud,Ta,
Fata de pAment punea
Si de lAturT ca se da.
55 Dar nasu sal ca striga :
Tact*, fine, nu to 'ntrista,
CA-ti porta nasu grija
Si de tots cheltulala.
Dar find -seti c'audia
6o De grabA se 'nveselia,
Pe negru 'n chingA Istran-
[gea,
0-data ca resuna
Cu scara stangA '1 taTa
Si o datA cAl repec4Ta,
65 Portile ca le sarTa,
Si lacAtile ca le tATa.
Dar Letinul al bogat,
Savalat, carne spurcat,
NicT p'ala nu s'a lAsat.
70 Ci frundulita §i -o 1 elea
Frundulita mArgarit,
EU pe cate le-cm facut,
Pe tote le-am potrivit ;
Frunclulita de atlas,
75 Nu -mat asta mi-a remas.
Dar Letinul ce'mT fAcea ?
Niel pe asta nu s'a lAsat,
Nou6 butt* c'alAturat ;
Buticele mititele
8o Si mar era pi'ntre ele
De cate since -zed de vedre.
 CANTECU LIM MIREA
Dar Letinul ce'ml fAcea ?
Din gurita ca 'inT striga ;
D'odata striga turceste,
85 D'a doilea letineste,
De-a trel Ora romaneste :
Care este ginerile,
Ginerile, mirele ?
Din nuntasi sA mi se-alega,
90 Din nuntasl,
Din calArasl,
Ca srml sara butile,
SA 'ml tale cercurile,
SA 'inT verse vinurile,
95 SA 'mbete ostirile,
Ca sa-1 v6d puterile ?
Dar ginerele ce'mT facea?
De o parte ea se da,
Fata de pAmint punea
Ioo Si de lAturl ca se da.
Dara nasu ce 'ml clicea ?
TacT, fine, nu te 'ntrista,
Ca -ti pOrtA nasu grija
Si tots cheltuiala.
105 Dar ginerile ce facea ?
De grab' el se vesella
Si de laturI O. se da.
Pe negru 'n chinga '1 strangea,
Odatd ca '1 repec,ITa,
1 i o Butile ca le sArla,
Cercurile reteza,
Vinurile le versa,
Mare risipa fAcea.
Dar Letinul Al bogat
115 Sta si se gandia :
Cata f mums -sa,
Dara ce-o maT fi si asta ?
FrunclA verde margArit,
Eli Pe Cate le-am fAcut
120 Tote le-am potrivit.
Frunda verde de aclas,
NumaT asta a re'mas !
VecO Let ,nul Al bogat,
Niel p'ala nu s'a lasat.
125 TreT fete ca'ml scotea,
D'a lAturea le punea.
Cum IT una si alta;
Cine, dl ad, le cunostea?
Din gurita lul striga :
www.dacoromanica.ro
11
13o Care este ginerile,
Ginerile, mirele?
Din nuntasT sl mi s'alega,
Din nuntasT din eillarasT,
C'a s'alega mireasa ?
135 Iar ginerile c'aufilla
Fata de pamint punea,
Dar nasu-s611 ca striga :
Tad, fine, nu te 'ntrista,
Call pOrta nasu grija.
140 Dar ginerele c'auc,Ila,
De graba se 'nvesella,
Pe negru 'n chinga strangea
Si-odatO cal repecya
La portit5 ca 'ml mergea;
145 OdatA ca'l repeclia
Si prin curte cal plimba,
La ele ca se ulta,
Se ulta ce se ulta;
Cine, drac, le cunostea ;
150 Cum il una §i alta.
El de grabA se 'ntrista,
Fata de pamint punea
Si nasu-sai ca striga ,.
TacT, fine, nu te 'ntrista,
155 CA-t1 porta nasu grija.
ROga-te la D-cleil
SA trAiasca nawl WI !
Dar nasu-sal ce 'ml facea ?
Maria 'n pozinar bAga,
16o Tipsil de galbenT umplea
Si prin curte risipea,
Din gurita luT striga :
Care este mireasa
SA-sl adune risipa,
165 Care nu, dracu s'o la!
Dar mireasa ce'ml facea ?
Din trel fete s'alegea
Si risipa sT-0 aduna
Si 'ncOrufa se punea,
17o Drumul la vale cal lua I
* * *
Mal dati mesenT cu stropitura
SA-$i ude tiganu gura ;
Si 'ml mal datl cate o para,
S'o duc la tiganca mea,
175 SA i-o leg de chiotOre,
SA me lase 'ntre pic
Ito CANTECUL LUI IENCEA SABIENCEA

CANTECUI, LUI IENCEA SABIENCEA.

Cules de Chr. N. Tapu, din gura lautarului Dumitru Valeanu-Ropiorii-de-Vede.

A se confrunta cu Jencea Sabincea din G. Dem Theodorescu pag. 63o sq. pi
cu Serb sarac cu care se asemana putin din pag. lo3 -ro8, colect. luf Vasile Alexandri.
ldem Jencea Sabiencea din colectia D-lur Burada 179
din eolectia d-lui Vulpian, pag. 48-49.
Foie verde a bobuluT,
Pin tergul OdriuluT
Plimba-mi -se,
Poi- ta-mi-se,
5 Saar Iencea
Sabiencea,
Cu-o saia sumesen brew,
Cu murguletu de freii.
Se'mplimba ce se'mplimba,
10 De pe cal descaleca,
La o cafenea'mT tragea.
Cafeneaua Turcilor,
Turcilor paganilor.
*i pe scaun ca'mT §edea,
15 *T-o cafea 'ml poruncTa.
Unde TurciT cal vedea
Ca calni ca se strangea
*i din gura cal intreba :
BAT, Ienceo dumneata
20 Ce-al cautat tu p'aicea ?
Dar Iencea ca mil striga :
Turcilor,
Paganilor,
Cate fete'n Taligrad,
25 Taligrad §i Beligrad,
Si neveste cu barbat,
LuT Iencea nu T-a scapat,
Pe tote le -am serutat.
Cate un bogasin le-am dat,
3o Pe papucel le-am calcat;
Numal una mT-a scapat:
Stancuta din Beligrad,
Nepotica de'm p6rat,
Fata de Serb bogat.
35 Unde TurciT c'aucjla :
Daba, Ienda Dumneata,
NoT de nou6 anT ne casnim
Pe Stanca s'o sarutam.
Inelul sal-1 luam.
40 Dar tu daca e§ti vitez,
183, idem Encea Sabiencea,
Tu pe Stanca s'o s6rutT,
Inelul sa ni-1 aducT,
CincT pungT de galbenT tl-om da
Dar daca n'oT s6ruta,
45 Inelul nu ni-1 vel da,
Frumos capu-ti l'om lua.
Unde Iencea c'au4Ta,
LuT ochiT negri-1 lacrama,
Afar' din cafenea Te§Ta,
50 *i la murgu se ducea,
Picloru in scara'l punea.
Mergea murgu 'mbuestrand,
*i alde Iancea tot oftand.
Cand maTca-sa '1 vedea
55 Ia din gura-T clicea :
Alel Iencio Dumneata
EU te-a§tept maTca riclind
*i tu'mT vii malca plangend!
MaTcA, malculita mea,
6o EU asera m'am plimbat,
Aci'n terg'n Tarigrad,
Pe la cafenea am dat,
Si maT mult m'am laudat :
Cate fete'n Taligrad
65 Si neveste cu barbat,
Niel una nu mi -a scapat,
De cat Stanca mT-a scapat,
Stancuta din Beligrad
Nepotica de'm p6rat
7o Fata de chre§tin bogat,
PrinsOre cu Turd-am facut:
Ca pe Stanca-oT s6ruta
*i inel i-l'oT lua,
Cinci pungT de galbenT m1-or da
75 Daca pe Stanca n'oT seruta,
*i inelul nu l'oI lua
Frumos capul mi l'or lua.
Unde masa c'aucga,
LuT din gura ca-T clicea :
8o AleT, Iencio, Dumneata

www.dacoromanica.ro
 CANT ECU LUI IENCEA SABIENCEA
ROga-te la Dumnecleti,
Sa-tl traTasca murgul teu ;
Si la Ma Tea Precista,
SA tralasca maica-ta,
85 Sa to scape de belea
Din mana paganilor,
Din cutitul Turcilor.
Si de mans cal lua
5i'n casa ca mi-1 baga,
90 Frumusel ca mi-1 tundea,
Mustatile i-le radea,
De Ilene mi-1 desbraca ;
FemeTeste'l imbraca,
In ace,
95 In spilce it prindea,
0 carpa'n cap iT punea,
FemeTe ca mi-1 facea.
$i din gurl ca-T dices :
Tu maTca sä mi to duel
Ioo La portita cu trel besicl
$i asa din gura sa clicT :
Stanco, suratica mea,
Deschide, soro, usa,
Ca eu sunt surata to !
105 Dar Stancuta ce'mi d,icea ?
Nu'tT deschid, soro, usa,
Cad nu e§t1 surata mea ;
Ca 1T-e glasu fomeTesc
$i vorbele halducestl.
io Daca estl surata mea,
Baga capul pe ferestra
$i da-ml spilce §1 da-mT ace I
Unde Iencea c'audra,
Capul pe ferestra baga,
15 De spilce, de ace da.
Atunci Stanca se scula,
Usulita 'I de scula
.,S'i'n casa ca mi-1 baga,
$i pe vatra.r asternea.
120 Iar Iencea ce mi-s1 cjicea ?
Stanco, suratica mea,
Nu'mi maT asternea colea,
www.dacoromanica.ro
t
Ca ml-e focsoru de plop,
$i ml-o sari, vec)1, vr'un foc
125 5i mT -o arde trup si tot I
Unde Stanca c'aucga
El mils 'T-se facea,
La picere'n casa 'I asternea,
Iencea acolo se culca.
130 Cand fu pe la mied, de nopte,
Stanca e'n sudorT de morte,
Cand fu versatul de clorl
Stanca 'ml versa la sudorl.
Dar Iencea ce mi-§ facea ?
135 Mana dreapta 1-o arunca,
Inelul din deft tragea,
Adio ca mi-§I lua,
Stanca oftand remanea.
El afara ca. mill lesTa,
140 Piciorul in scara 'ml punea.
Fugea murgul imbuestrand,
Alde Iencea fluTerand.
Din plosca tot yin bend,
Din pistole sloboclind.
145 Cand Turcil ca ml -audra
Ca calniT ca se strangea.
El in cafenea intra,
Mana'n pozinar baga,
Inelul ca mi-1 scotea
150 Si pe masa ca'l trantea.
Cand Turcil inel vedea,
NicT un ban nu vrea sa-T dea.
Si Iencea se necajia,
Palos din teaca 'ml tragea
155 $61-d,ecT de Turd mil Ma.
Nu mi-T tae cum se tale,
Ci mi-T tae tot feneste,
IT gramadeste claeiste.
Foc din cjece partT le da,
160 Pe murgu ca 'ncaleca,
La Stancuta ca'mi pleca.
Pe Stancuta mT -o lua,
Nunta teranesca 'ml facea
Si de Turd' ca mro scapa.
f t6 CANTECUL LUI COSTEA CIOBANU
CANTECUI, LUI COSTEA. CIOBANU
Cules de Chr. N. Tapu din gura lautarulul Dumitru Valeanu din Rosior1-de-Vede
(A se confrunta scest cantec cu Fulga din Colectia d -IuI G. Dem. Theodorescu
pag. 509 sqq., si cu Gealip Costea pag. 513 din aceias1 colectie §i cu' varianta Dolca
din colectia 1uI V. Alexandri, pag. 54-56.
Pe campul Tighinil,
Si p'al Tighinutii,
Pe valea Baraii,
La coltul dumbravi ,
5 La tarla Costiei,
CA mi-a 'ntins perdelele,
Pe trite valcelele,
Ca sa'T fete oile.
A§a 'Y fata oile,
o Cum sunt vara ciupercile.
Si are. Costea of marunte
Cate pietricele 'n munte;
Are Costea mielu§ei,
Cat sunt vara brebenei ;
15 Are Costea mielu§ele,
Cat sunt vara viorele.
Si mai are Costea, are
D'o miorea,
Nu'ml este 'n lume ca ea.
20 In trup mi-e de §epte palme
Si 'n cap mi'e cu patru come;
In verful cornitelor,
Cate o piatra nestimata
DA lumina nOptea tota;
25 Pe lumina pietrilor
Ducea seama oilor ;
Cu lanita zugravita,
Cu unghiile poleite.
Cand simte de vreme buns,
3o Trage oile in pa§tiune ;
Cand simte de vreme rea
Trage oile 'n perdea.
Tot mai are Costea, are
Vre-o cinci-clecT de caini be-
[tranl,
35 Care 'mi pazesc pe la stani;
Vre-o cinci-cleci de catelandri
Care pazesc pe la mandre,
Vre-o cinci-c)eci de pu§latei
Cad pazesc pe la odaT.
www.dacoromanica.ro
40 Mai are, Costea, are
Pe doalfa, catea betrana;
De betrana ce era,
Dintil 'n gura nu mai avea;
Sedea 'nvaluita 'ntr'o land
45 Si latra nOptea la Lund.
Alai are Costea, are
Pe Togan,
Caine d'un an,
Cu capul ca de carlan,
so Ca §edea el nOptea 'n c...
Si pazea noue stani.
Aril mi-e Luni,
Maine mi-e Marti,
Pleaca Costea la Galati',
55 Cu magaril insamarati,
Sa Ta tarite
La oite
Si bolovani
Pe la carlani,
6o Opinci pe la clobanl,
Iminei
La vata§eT.
Cu Fulga 'n cale se'ntalnea,
Buna ciiva for ca '§T da :
65 Buna diva, nene Costeo!
Multumescu-ti, nene Fulgo!
AleT, nene Fulg betran,
F.... barbuta in c...,
Tu r5u, frate, oT inflAmend,i,
7o Tu la mine ca sa vii,
Si ca frate ca ti -ol da
Un berbece de frigare,
0 miora d'o caldare,
Branza dulce din sadila,
75 Ca§caval din comanic,
Cum std bine la voinic.
Pe mine sa nu ma strict
Alel, nene Fulg betran,
Lasa-te de haiducie,
 CANTECUL LUI COSTEA CIOBANU
8o Vin' cu mine 'n ciobgnie
Caci mai bine-o sa ne vie!
Alei, nene Costeo, nene,
Lasa-te de ciobanie,
Vin' cu mine In haiducie,
85 Ca mai bine o sg. ne vie.
Tar Costeo ca mi-si pleca,
Diva bung. ca-si lua,
Fula 'n urma remanea,
In vale ca'mi cobora,
90 Cinci-deci de haiduci avea.
Haiducii ca mi-1 vedea :
AIel, nene Fulg betran,
F -mi-ti barbuta 'n c...
De cand frate tu to -ai dus,
95 Vinul in plosca s'a acrit
$i painea s'a mucedit.
Cand mai reti ne-am mania
$i pin cangi ca to -am lua,
Giaba de viata to !
too lar Fulga ca le striga :
Voi voinicilor,
Luati-ve dupe mine,
La mggura cea surpatg,
Unde-am mai urlat odata.
105 A1IiY ca cainii sa la'trati,
Altii ca lupii sa urlati,
Altii chiote sa'mT dati.
Cainii Costi mi-o audi
Dupg. voi s'o 'nsirui ;
ilo EU in tarla mi-or intra,
N'oY lua una, n'oi lua doue,
Voiti rupe turma drept in cloue;
Tot fruntea berbecilor,
Fala negustorilor,
ii5 Nadejdea stgpanilor,
CainiT Costi c'audia,
Dupg. ei se'nsiruia ;
Fulga 'n urma remanea,
La tarla ca se ducea,
120 Tar dolfa ca mi-1 ochia :
Vino, vino, Fulg betran,
F -mi-ti barbuta in c...,
Ca mai am doui dintY 'n gura,
Ma am sa-T rup in tine
125 Pe dolfa somnu o fura,
Fulga 'n tarla ca intra,
Turma 'n doue mi-o rupea,
Din &rat cg. le lua
$i'n vale le cobora.
13o Cand voinicil le vedea,
UniY, frate, ca'mT tra,
Al ti frate'mi jupuia,
Alti focurY ca'mi facea,
Alti, neicg, arra frigea,
IIL
135 Alti pin gura lua,
Deli mai tinea inima,
Ia vedi Fulga cel betran,
Ca sedea p'un busten,
$i rodea d'un clodalan.
140 Adi rni-e Luni,
Maine mi-e Marti,
Vine Costea din Galati
Cu magarii insmdrati,
Cu bolovani
145 Pe la carlani,
Cu opincY pe la cYobanT,
Cu tgrite
La oile.
Cand Costea acas' ca venia
15o Oile la strunga le da,
Nu venia laptile la mesura,
NicT branza la 'nchegaturg.
Zerul frate cal lua
$i pin cofe cal punea,
155 TotT dulgii ca'i striga ;
NicT dulail nu se satura.
Dar Costea ce mi-§ facea ?
Bratul de sburaturi umplea,
TotY caTniT sburgturea,
I 6o NumaT dolfa remanea ;
De treT orT tarla o ocolea,
La gura tarlii venia
Ea din gura ca dicea :
Nu me bate, mai stapane,
165 C'am slujit la mo§ d'al ten',
Am stujit la taica Ceti.
Vine vremea si la tine,
Nu me bate mai stapane,
Ia-te tu dupg mine !
17o La isvoru rece de molt,
NumaT de dolfa stiut.
Unde Costea c'audia,
Carligu 'n mang. ca lua,
Dolfa 'nainte mergea.
175 De picior amelinta,
P'o nare ca suiera,
Cand in vale se uTta,
Costea oile vedea,
I Ca cainit la zahana;
18o Fulga pe bustean sedea
$i rodea d'un ciodalan.
Dolfa cand i1 vedea,
Din deal se repedea
$i de vene l'a apuca.
185 Costea ca mi-s striga :
Tine, Dolfo, acilea,
Mare bacsis ti-oi da.
Pena Costea ca'mi sosia
Cinci-deci de voTnici pleca,
www.dacoromanica.ro
118 MOGO VORNICUL
190 Pin pAduri se impra§tia,
Numal Fulga remanea.
Costea mana pe Fulga punea,
La respantie it ducea,
Din guritA '1 judeca
195 Bine Fulgo, dumneata
Ce TAU' frate ti-am stricat,
De pe mine m'al furat ?
Nu mai furat cum, se full,
N'aT luat una, n'al luat &ma,
MOGO VORNICUL
Cules de Christea N. Tapu, din gura lautaruluf Dumitru Valeanu din Ro§iorif-
de Vede.
A se confrunta acest cantec cu varianta prescurtats Mogcl Vornicul din colec-
tiunea luf V. Alexandri pag. 153 sq.
La umbra la §epte brad,i,
Unde se cinstesc §apte frati
AlbT ca ni§te 'mp6rati,
Si cu Mogo§ sunt cumnati.
5 El in vorba ce'§Y avea,
Pe Stancuta o logodia.
Dupa cine vrea s'o deal
DupA Mogo§ vornicul,
Calare pa galbenul,
o Conte§ imbaTerat.
Dar pe Stanca ca I-o da
Si-a casa ca mi-o ducea;
Dar cu Mogo§ prinsore avea:
MAT Mogo§ dumneata,
15 NoT pe Stanca cl tl -o dam ;
Dar noi prinsOre s'avem:
SA vie vara de clece orT,
Cam in luna lul Cuptor,
CA's mai multe sArbatori,
20 Mai putine lucrAtori ;
i iarna vii de cinci or!,
CA s'o 'ntampla d'o fi ger
Nu e bine calAtor.
Mogo§ tot a§a c ices,
25 Pena pe Stanca o lua.
Cand acasa mi-o ducea,
Noue an! ca mi-§ trecea,
Pe la cumnati nu mar da.
Cand impovarnia pe cjece,
30 Eacl Mogo§ se gate§te,
www.dacoromanica.ro
200 MT -a luat turma drept pin'doue,
Tot fruntea berbecilor,
Nadejdea stapanilor.
Tu mi-al furat haiduce§te,
0 sl-ti car eti ciobane§te.
205 Cate o bncata taia,
La respantie arunca;
'DAY dulail cal striga,
NicT dulaii nu'l manca,
D'al dracului ce era,
P'un cal galben Dobrog en,
Coda'T trage pojar verde,
fa vecli urma '1 se pierde.
Cand la el ca ml ajungea
35 La umbra la §apte bracji,
El din gurl ca'mi striga :
Buna ziva §apte frati,
*epte frati, §epte cumnati,
AlbT ca niste 'mparati,
40 Cu Mogo§ sintetl cumnati,
Cu StAncuta sintetl frati.
Cei §epte fratt se scula,
Bine Mogo§ mi -a! venit,
Pe Stanca ce ni-ai fAcut ?
45MAT §epte, frati §epte cumnati
Vine §i Stanca pe urma,
Invelita'n rogojina,
Ca A. nu ye fie ru§ine,
Intr'un car mare moldovenesc;
5o De spitat, mi-este spitat,
Numal nu ml -e obadat,
Cu doi boi moldovene§ti,
Cand to WO pin c....
Le n umeri maselele.
55 Gel §epte ft-4 cand auclTa
Inima el le-o rania.
Al mai mare ce-mi fAcea ?
Palo§ din teaami tragea,
Lu! Mogo§ capu sal Ta.
6o Iar Mogoq fu mar volnic,
 MOGOS VORNICUL
Cu palo§ul luT prijinea,
Pe cumnata-seii indArat it da.
Iar la mash anil §edea,
Iar frate ca mi-1 ispitea,
65 Mogo§ tot a§a spunea.
Cumnata-seu cel maT mic
Fu sluga la un ispravnic,
El fuse maT priceput.
Fratele maT mare ce'mI fAcea ?
7o Pe Mogo§ de vorba tinea
Al mic dupa Mogo§ se da,
Palo§ul din teach scotea,
Capul luT Mogo§ taia
Si cat col° el sarea.
75 De ingropat unde'l ingropa ?
Tot la umbra brad,ilor,
Cu frun4a mi-1 invAlTa,
CAlu§elul 'T-1 lua,
In grajd de platra '1 baga,
8o Si mal mult ca" nu trecea,
0 cucie cA'mT venTa.
Ce fel de cucie era ?
PoleitA,
Cu our zugrAvita,
85 Cu postav verde 'nvAlita,
Cu doT-spre-clece telegari
Negri, nene, ca corbiT,
SuptirT, frate, ca §erpii
Si iutT, frate, ca focu.
go De manat cine-T mana
Mic de mocAna§,
Cu gluga 'ntre spete,
Cu baierT de bete,
Mana nu se vede.
95 Dar in cocie cine era ?
Vecji StAncuta cea frumosA,
SuriOra la §epte fratl ;
AlbT ca ni§te'mpAratT.
Si ca nene, unde trAgea ?
100 La umbra la §6pte bra4T
Bung. 4iva §6pte fratT,
Cu Mogo§ sintetT cumnatT,
Si cu mine sintep fratT.
Bine Stanco mi-al venit
105 Pe Mogo§ ce l'aT fAcut ?
MAT §epte frap,
Alb! ca ni§te 'mperap,
Mogo§ nil-a plecAt nainte,
P'un cal galben dobrogean,
T Codal trage pojar verde,
Ia ve4T urma i-se pierde,
Si Mogo§ era cam beat,
Orl ca calu l'a trantit,
OrT ca voT l'ati omorit ? Si din gurri poruncea :
115 Unde ei ca nil-au4Ta,
www.dacoromanica.ro
119
Unul la altul se ulta,
Semn la altu ca'§/ fAcea,
Cate trey c'o ispitea,
Stanca tot a§a spunea.
120 Dar Stancuta ce fAcea ?
La cucie se ducea,
0 boldeicutA '§I-avea,
Jos din cucie mT-o da,
La §6pte frail mI-o ducea.
125 Dara sangelul afla,
Pe sange a se lua
Pen'la grOpa d'o ducea.
BoldeTcuta ca scArma,
Peste Mogo§ ca mi-§ da,
130 $i Stancuta cal lua,
Mi'l seruta in tAletura,
Par'al sAruta'n gurA.
Tron de cerA cal facea
Si pe cucie cal punea,
135 La Domnie amT pleca.
Iar StAncuta ca striga :
Dar da Stanca penA'n iTe,
SA resbescA la Domnie,
SA ve ve4 pe treT legap,
140 Si pe patru spanzuratI.
La Domnie se ducea
Si din gurA cA'mT striga:
Domne,MAria-ta
Turci'n Cara mT -a venit
145 Pe mine m'a vecluvit.
Domnu cand mi-aucl,Ta,
Un firman scria,
Pece ceau§T cA'mT verila,
Top TurciT CA mi-T strangea,
150 La bAtaTe ca -T punea.
Iar TurciT ca mi-§ striga
Baca, Baca Ghiaura
Cum bate pe dreptiT,
SA spule vinovatil.
155 Unde Domnia au4Ta
Pe Turd IT ispitea,
Turcil drept ca sp unea :
DOmne,MAria to
N'am tthat noT pe Mogo§u
16o Mogo§u Vornicu,
Ci pe Mogo§ l'a Mat
AT §6pte fratT,
Albi ca ni§te 'mparatT,
Cu Stancuta eT sunt frail
165 Si cu Mogo§ sint cumnati !
Unde Domnia aucga,
Un ceau§ mT'aducea,
La §6pte fratT ca trimetea
170 De-/ veT gAsi la mash,
120 MOGOS VORNICUL
LasA-T sA cinesca ;
De-T -ye gasi culcati,
Frumusel sa. mi-T legatT.
Unde ceausu pleca
175 'acolo a se ducea,
1 la masa ca -I gAsTa,
Firman pe masa le trantTa.
Unde eT ca mi-1 vedea
5i'ncepea de-al citea
80 LacrAmile'l podidea.
Al maT mare se scula,
TreT catirl ca mT-aducea,
De galbiorT IT incarca,
Un plocon la Domnie trimitea,
185 Domnia cand catiril vedea
Pe Stanca mi-o sictirea ;
lar Stanctita cand audia,
In cucie se punea
5i din gull ca dicea :
190 Domne, Maria ta,
Dar da Stanca penen lie
SA resbesca la 'mpArAtie,
SA to scOtA din Domnie!
Dar Domnia audYa,
195 De ea, frate, se spATmanta.
De manA ca mT -o lua,
5i pe scaun mT-o poftra:
StaT Stancuto to acilea.
Stanca pe scaun stetea,
200 Domnia ce mi-T facea ?
TreT ceausT chema
5i la eT cA'T trimetea
*i din gull le poruncea :
De i-atT gAsi culcatT
205 SA mi-T aducetT legatT,
www.dacoromanica.ro
Pe cate §epte legatY.
5i cTausu cand pleca,
El acolo c'ajungea,
Firman pe masa trantia.
210 Cand Al mare cal citea,
TreT catarT ca maT aducea
De galbiorl a incArca,
La ciausi ca'T dAruTa,
SA nu-1 maT duca legatT,
215 Sa dice cA's vinovati.
Cand el ca s'apropia,
Stanca in gura mare striga
Dar da Stanca penen Tie
SA vestesc la 'mpArAtie,
220 SA ve \Ted, pe treT legatT,
51 pe patru spinzuratT.
Unde Domnia audra
Pe cate treT mi-T lega
5i pe patru-T spandura,
225 Cheful Stancil ca -I facea,
5i pe Mogo§ it ingropa,
La umbra cu septe bradT,
Uncle beati ceT septe fratT,
ADA ca niste 'mpAratT,
230 5i cu Mogo§ sint cumnati.
ET cu vadra se cinstea,
Vadra Taligradulur
Mesur a Imperatului.
Me platiT cu cantecul
235 Ca lupul cu urletu,
Cand venAtoru'l goneste,
DA plelea si se plAteste.
Si maT dati cu picAtura,
SA-0' ude tiganu gura
 MOGOS VORNICUL
MO GOS VORNICUL
(VARIANTA)
Audit de Chr. N. Tapu, de la lautarul Ionita Nicolae din Ro§iori (Teleorman)
La umbra la septe bradr,
Unde se cinstesce septe fratr,
Albr ca ni§te imp6ratr,
Cu StAncuta ca sint frati
5 $i cu Mogo§ sint cumnatr ;
Dar in vorba ce-§r avea ?
Tot pe Stanca o logodra.
Dupe cine ca mi-o da ?
Dup6 Mogo§ vornicul
o Vestitu, vitezu,
C'ala e fecior de domn,
N'are frica de om.
Dara er ce facea ?
Cu Mogos er ca vorbra :
15 Alex, Mogo§ dumneata,
No pe Stanca sa ti-o dam,
De bogata, de avuta
IT sta. pieptul clabusit
De our §i de argint,
20 De n'am vedut de cand sint !
No pe Stanca sa ti-o dam ;
Dar no prinsOre sa-avem
Sa vir vara de cincr orr
Ca-s mar multe se'rbatorT ;
25 $i larna de trer ors,
CA's mar multe lucratorr,
$i s'o intempla d'o fi ger,
Nu e bine calator.
A§a prinsOre facea.
3o Dara Mogo§ ce facea ?
El pe Stanca c'a lua
$i acasa ca mi-sr pleca.
Nou6 am cA mi-§ trecea,
Pe la cumnatr nu mar da;
35 Cand povernea pe d,ece,
laca Mogo§ se gate§te
P'un cal galben dobrogean,
C6cla-T trage pojar verde,
Urmele 'T se prerde.
4o $i Mogo§ ca mi-§1 pleca
$i el frate se tragea
www.dacoromanica.ro
rzI
La umbra la §epte brad,i,
Unde se cinstea, §epte fratt.
Buna diva §epte fratr,
45 MDT ca niste imp6ratr,
Cu Stancuta sintetr frat
$i cu mine suntetT cumnati.
Multumescu-tr dumitale,
Ca la un cumnat mar mare I
so SA scula fratele Al mar mare:
Bine Mogo§ aT venit,
Pe Stancuta nu ni-o aducT ?
Vine si Stanca pe urma,
Inveluita 'n rogojina,
55 SA nu v6 fie ru§ine ;
Intr'un car mare mocanesc,
Nalt in drig, marunt in rote
Cu dor bor moldovene§tr,
LungT de come,
6o Ciungr de code,
Unde to uiti prin cu....le
Le numerr maselile.
De trer orT ca'l ispitea,
Mogo§ tot a§a. spunea,
65 De-al draculur ce era 1
Fratele mar mare ce facea ?
Palo§ din teaca scotea
$i pe Mogo§ l'amelinta.
Mogo§ fuse mai voinic,
7o Pe sub palos s'a pitit
$i cu-al lur l'a prijinit.
Fratele eel mar mic se scula
$i 'n carciuma ca-1 baga,
0 oca de spirit ca-I da
75 $i pe Mt:go§ it imb6ta,
Palo§ din teaca scotea
$i pe Mogo§ it taia.
Unde frate ca'l ducea ?
La umbra la §epte brad,r,
8o Unde se cinstesc §epte frati ;
$i acolo cal ingropa
$1 cu frunda 11 invalra.
I22
NicT mar mult cA nu trecea,
laca Stanca gi sosTa.
85 Nu venTa cum IT spunea,
$i Stanca ca mi-g venia
Intr'o cucie zugravita,
Mu It mT-e poleita,
Cu potintele de aur,
90 Cu cruciulite de argint,
Care n'am vNut de cand sint !
$i buna diva le da :
Buna diva septe fratT,
Ca cu mine sintetT fratT,
95 $i cu Mogos suntetT cumnall.
MultumesculT dumitale,
Ca la o .sora maT mare I
Bine Stanco, c'aI venit,
Pe Mogos nu mi-1 aduci ?
100 Mogos mi-a plecat inainte
P'un cal galben neinvetat,
Cu contesu imbaTerat,
$i Mogos era cam beat,
OrT ca calul l'a trantit,
105 OrT ca voT l'ati omorit ?
Dar StAncuta ce facea ?
O boldeTcuta sT-avea,
De stia, de mi-s vorbia.
Boldelcuta c'o lua,
110 Jos din trasura c'o da.
Boldelcuta ce facea ?
Urma singelul ca lua,
Peste Mogos ca mi-s da.
$i Stanca ce mi-s facea ?
115 La Mogos ca se ducea
$i de many ca mi-1 lua,
Capul la spate-T cadea;
saruta -in taTetura,
Par'ca '1 saruta 'n gura! -
120 - Dar da Stanca penen Tie,
SA v6 v6d eu la Domnie,
SA v6 v6d pe trel legati
$i pe patru spinzuratT.
Dar Stancuta ce'mI facea ?
125 In cucie se punea,
La Domnie se ducea
$i din gura ca clicea :
Domnule, Maria-ta,
Turcil 'n Cara ca mi-a dat
130 De m'a ars si m'a pradat,
Pe Mogos mi l'a taiat,
Pe mine m'a veduvit,
CopilasT mi-a seracit I Pe ceT patru IT spinzura'
$i Domnia §T -auclla
135 La ceaus ca porunda :
MAT, ceaus tu mT-estI r6i.i,
De cand tu mi-al ceausit,
www.dacoromanica.ro
MOGO§ VORNICUL
NicT o slujba n'aT facut,
Dar pe asta ca s'o facT !
140 Firmanul in mans ca-T da
$i din gura-T spunea :
Dacd la mass -T afla,
SA-T lasT pan6 on cina,
Ca ,si el orr fi ceva !
145 Dar ceausu ce facea ?
Firman in mans le da,
Dar eT, frate, ce facea ?
Firmanul cal citTa
Lacrimile-T podidTa,
150 CA le-a scurtat viata I
ET de frica ce fAcea ?
Un catir ca mi-s lua
$i de banT it impovara,
La Domnie ca pleca,
155 Domniel ca ;s5.-T dea.
Daca la Domnie venTa,
ET baniT ca-T aducea.
Domnia baniT ca lua
$i pe Stanca-o sictirea,
16o Jos din case o sictirea.
Dar Stanca ce facea ?
D'o da Stanca penen Tie
SA r6sbesca la 'mp6ratie,
Sa to scota din Domnie.
165 Dar domnia ce facea ?
Sta nitel §i se gandia,
$i pe Stanca c'o chema,
lndarat c'o aducea,
$i pe Stanca -c'o intreba.
170 Stanca tot asa spunea :
Turcil in Cara c'a intrat
$i m'a ars §i m'a pradat
$i pe Mogos l'a taiat.
Domnia asa audTa,
175 TotT TurciT-T aducea,
La falanga ca-T punea.
DoT turd betranl s'alegea ;
$i la Domnie vorbTa:
Baca, baca, Gheaurea,
180 Domnule, Maria-ta
CA batT pe dreptiT,
Sa spuTe vinovatiT,
CA pe Mocros l'a taiat
Septe frati d'aT Stanchil.
185 Domnia asa aud,Ta,
Drumul Turcilor le da,
Pe fratiT Stanchi II lua,
$i pe treT ca mi-T lega,
190 Chefu Stanchi ca facea.
$i-a murit, nu se maT vede
Lumile nu li se perde
 MOC,0§ VORNICUL
$i a platit la lautarT
De ,l'a scris la sarindari,
195 Sa'l spuie la Bile marl.
Me 'nchinal cu cantecul,
MOGO
(VARIANTA)
Cules de Ch. N. Tapu din gura lautarului Ionita Valeanu, Ropiorl-de-Vede.
Departe, vere, departe,
Departe dar nu prea forte,
La umbra de §epte bracli,
Und' se cinstesc §epte frail,
5 AlbT. ca niste 'mperatT,
Si cu Mogo§ sint cumnatl,
Mare masa mi-este 'ntinsa,
De §epte frail mI-e coprinsa.
ET pe Mogo§ adasta,
to Iaca Mogo§ ca sosla,
Cam cu chef ca mill venla,
La el ca se ploconla.
ET, mare, nu-T multumla,
5i din gull ca-T striga :
15 AleT Mogo§ Vornice,
Tu, mare, ca nT-al venit,
Pe Stancuta nu ni-o aducT,
C'a§a prinsOre ni-al dat,
Cand pe Stanca nol tl-am dat.
20 S'o aducl vara de cincl orl,
Ca's mal multe serbatorl;
Si iarna de trel orT,
Ca's mal multe lucratorl.
Dar Mogo§ ce facea ?
25 El nicT habar ca n'avea.
Grai fratele-al mal mare :
Orl la pustl impu§cam,
Orl cu sabia sal taTem ?
Grai fratele-al mal mic,
3o Ca-T mal mic si maT volnic
5i la minte priceput.
Palo din teaca scotea,
Capu lul Mogo§ tara
5i, mare, ca'l ingropa.
35 Daca, mare, it ingropa,
Iaca StAncuta sosTa,
Buna 4iva ca le da :
www.dacoromanica.ro
123
Ca lupul cu urletul:
Cat traie§te lipovene§te,
Daca pu§ca '1 dobendeste,
200 DA pielea §i se plateste I
VORNICUL
Buna cliva §epte fratT,
Cu mine sintetT, voT, fratT,
4o 5i cu Mogo§ sintetr cumnatT.
Pe Mogo§ ce l'atl facut?
Ea, mare, ea mi -ut umbla,
Pe dara sangeluT mergea,
5i, mare, cal desgropa.
45 11 seruta 'n taTetura,
ParcA '1 seruta in gura :
Cum pe Mogo§ fail taiat,
CA era, frate. cam beat I
Ea mi se jelea,
5(:) Cu palmele se batea,
5i din gura le spunea :
D'o da Stanca pene 'n ile,
Ca sa me due la Domnie,
SA ve vecl pe trel legatT,
55 5i pe patru spanzurapl
Stanca, mare, amT pleca,
Pe Mogo§ ca mi-1 lua,
5i la tron al a§ecla,
In trAsura al punea,
6o La Domnie ca mergea.
La Domnie '1 al-Ma,
$i pe frail invinuTa.
Domnia ce mi-e/ facea?
La el frate trimetea,
65 Pe cate §epte-I aducea,
5i pe trel ca mi-T lega,
In pu§carie ca-I baga.
Pe patru ca-I spanzura.
Stancuta ca'ml remanea,
70 La un dughian se ducea,
5i acolo ca plangea,
TOO. nOptea se jelea,
5i vdduva remanea,
AcasA ca se ducea,
124 STAN DIN BARAGAN
STAN DIN BARAGAN
(VARIANTA)
Cu les de Chr. N. Tapu din gura lautarului Stancu Ion dm Cucuett (Teleorman).
Acest cantec este o varianta prescurtata a celut intitutat (Juganits din Colectia
d-lui G. Dem. Theodorescu pag. 688 sq.
Departe, vere, departe,
NicT departe, nicT aprOpe,
TocmaT calea jumetate,
La mijlpcu campulur,
5 La putu porumbuluT,
Unde fir de larba nu e,
NumaT d'alba colelie,
Cine, neTcA, ca 'mT mergea ?
SA veal, Stan din BarAgan.
to Dar el, neTcA, ce'mY facea ?
Peste camp ca se ulta,
TreT carlATorT nAzArTa,
TreT carlATorT galbiorT,
Pe spinare negri§orT;
15 $i de nare,
0 stranare,
$i 'mbuestru 'n fuga mare.
El neTcA ce mi-§T fAcca ?
InclArAt ca se 'ntorcea
20 $1 lua cOsa §i gresia
$i 'nclarAt mi se ducea
$i de cOsA s'apuca.
Dar el, neTcA, ce'mT cosTa ?
Tot secarA,
25 Cu negarA.
TocmaT o varl cosTa
$i de arcan s'apuca.
Impletitura dintr'o varA
IT murirA copiT de Rime !
3o Cand arcanul cal sfar§la,
La spinare ca-1 lua
$i-uncle, nelcA, mi-1 tragea ?
La putu luT Clot-4Tel,
Cioraprel Al volnicel,
35 La stupina cea betranA,
Care e aprOpe de fantAnA.
Sghiabu de apa-1 umplea
Si arcane mI-a§ecla,
pe furca mi-le lega?
www.dacoromanica.ro
4o In dosu furci se da
$i putin mi-1 scartia,
Pen carlAiorif venTa.
ApA, neTcA, ca mi-§T bea,
Pe langA sghiab se juca,
45 PinA 'n arcane ca da.
Cand el prin§i ca se vedea,
(Mata a se uzmla,
FurcA din pAmint scotea,
Unde furca se trantIa,
so Gropa de bordel fAcea ;
$i unde clutura cadea,
Gropr de grad mi se sapa.
Dar Stolan ce fAcea ?
De necaz, frate, ce avea
55 Barba albA '§T jumulla,
MustAtT rosin ca §T rupea.
Un carlan 'T se opria,
La salcia coco§atA,
Unde s'a mat umbrit °data.
6o Dail Stan ca mi-1 afla
$i pin terg ca se plimba ;
Lua trel traisti §i trel cApestre,
Tot capestre de bumbac
Cum §ade la jugani drag.
65 El la el ca se tragea,
Capestre 'n cap le-a.ed,a.
Palo§ de la bred scotea,
Arcanele le taia,
P'al maT mare incaleca
7o i unde, neica, mi--§I mergea?
'n terg la Najloveti,
Und'se vind carlanT cu pret.
Cand carlaniT sforaia,
Din picere svApAia,
75 CocOne se spAlmanta,
Ape ca se turbura,
Livedl verc,1T ca sA 'ncurca
Muntii se cutremura.
 STAN DIN BARAGAN
Pena Turcil ca 'triT soda,
8o Cat cerea atata 'I da,
Opt sute de Id ca -I da
Si 'ndArat mi se 'ntorcea.
Si cu cin' cA. se 'ntaltha ?
VedI cu Stan din Piersica,
85 Omul cel de nimica,
Mare pe galbina.
Din guritl cA'tnl striga :
MAT, unchiule Stane,
Tu frate nu mi-al vedut
90 Trel carlAiorY gAlbiorT,
Pe spinare negrisorl ?
Dar el frate ce dicea ?
Mal, nepote Stane,
Aseara pe la o vreme
95 Colea 'n terg la Najloveti,
Und' se And carlanI cu pret,
Trel carlanI a rinchezat,
Cocone s'a spAimantat.
DacA este vorba asa,
Ioo Adu pe galbina 'ncoa.
Dupa ea descAleca
Si Stan frate 'ncAleca.
Si unde ilea mi o trAgea ?
Tocmal 'n terg la Cladova,
105 Und'se vinde galbina.
Cand galbina mi-ajungea,
OdatA aml sforAia,
Cura Turcil ca bura.
Cat cerea, atata 'I da,
110 Cincl sute de lei arra lua,
Stan in punga le bAga
Si 'ndarAt mi se 'ntorcea.
Cand de Stan s'apropia
Si caciula o lepada,
115 Din guritA ca striga :
www.dacoromanica.ro
125
MAT, nepote Stane,
N'a fost galbena a ta,
Ci ti-a fost, vedl de furat
Si 'n terg frate m'a apucat,
I20 Gina galbenl din pung'am dat,
Si caciulita din cap,
Ce-am patit panel -am scapat.
DacA vedea Stan asa,
Mana 'n punga c'o bAga,
125 Cincl galbenl ca scotea
Si indArAt a 'I inturna.
piva buna cA'd lua
AcasA ca se ducea.
Dar nevasta-1 intreba:
13o Pe galbena n'aT gAsit,
Pe galbena ce al fAcut ?
Eii, nevasta, m'am intalnit
Cu unchiu Stan,
Si pe galbena 'I-am dat
135 Si el, frate, ca s'a dus,
Icea 'nterg la Najloveti,
Und'se vind carlanl cu pret;
Si 'n terg ca l'a apucat,
Cinci galbenl din pung'a dat
140 Si caciulita din cap.
IndArAt 'T-am intornat,
Dar nevasta ce-I dicea :
Asta nu e mincluna,
CA estI Stan din Piersica,
145 Omu cel de nimica I
Dar nevasta ce'mT fAcea ?
TOO. noptca bombAnla,
Pin' carlanu-I aducea.
Cam asa pe supt nimlez,
15o Iml sosia si galbina,
Cu toil manjit dupa ea.
126
MIZIL CRAI
Audit de Om N. Tapu de la lautarul Ionita Valeanu din Ropiorii-de-Vede.
Frunza verde de susar,
In casa la Mizil Cray,
Mare masa mi-este 'ntinsa,
De multi boleri mi-e cuprinsa.
5 Foie verde bub naut,
De cand ma-sa l'a facut,
Fiu din trup nu i-a nascut,
Far' de trei pietre de fete,
Frumusel incondeiete.
10 Dar pe nume cum le chiama ?
Una o chiama Stancuta,
P'a mijlocie Rada,
5i a mar mica Mizilca.
Din oras din Taligrad,
15 De la cinstitu 'mp6rat,
Mandra carte cal venia,
Sa dea flu din trupul lui,
Sa slujasca 'mperatului,
In pOrta TaligraduluT.
20 El cartea ca mT'o citia,
Lacramile '1 podidla,
5i prin sala se plimba.
Fata mare ca 'I vedea,
5i din gura '1 intreba :
25 D'alei tea, dragA taica,
De ce plangi, to anguiesti ?
Foitica de naut,
Unde pe nor ne-ai crescut,
D'aia tu to -ai necajit ?
3o Dar tat-WI ca mi-I graia :
D'alet tea, fata taichil,
Statusi, taica, m6 'ntrebasi,
Mar cu dreptul spuneti-as,
Sa'mi pui mainele in piept,
35 sA-ty spur cuvintul cu drept.
Mie taica mi-a sosit,
Firman de la 'mpe'ratie,
Carte alba, slova neagra !
Sa dati flu din trupul mei,
40 SA slujasca 'mp6ratului,
In pOrta TaligraduluT.
Tea, tea, draga taica,
Da'mi cal bun de calarie
www.dacoromanica.ro
MIZIL CRAI
Si haine de premenela
45 5i bani albi de cheltuiala,
Ca eu taica sa m6 duc,
Sa slujesc la Imp6ratul,
In porta Taligradulul.
Ea mare ca se gatia,
5o Voiniceste se 'mbraca,
5i la cap ca se tundea,
5i pe cal ca 'ncaleca,
5i la imp6ratu mergea.
Imp6ratu c'o vedea,
55 El, vecli, nu mi-o cunostia.
DacA, mare, n'o cunostea,
Dar Domnita ca-r cjicea :
Ceasta o sa fie famele.
ImOratul nu credea,
6o Dar Domnita ce'mi facea ?
Un bald, mare, ca facea,
5i pe ea ca. mi-o 'ncerca ;
Toti soldatiT ca -ii stringea,
51, mare, le poruncia,
65 Furci, mare, ca. mi-aducea,
5i de pusti tot asa.
Ea cu soldatir se plimba,
Imp6ratu cu domnita privea ;
Ea, mare, ca se plimba,
70 Cei alti cu pustile umbla,
Ea la furci c'alerga.
Dar Domnita ca ridea,
5i din gura ca cjicea :
Nu ti-am spus a este asa ?
75 5i pe ea ca mi-o afla,
5i la piept ca mi-o cata,
Tstele ca. mi -i vedea,
Si acasa c'o trimitea.
Dar Mizilcuta se scula,
8o 5i la tat -sell se ducea,
5i din gurA ca-i graia :
D'alei taica, dragul taichi,
Calul tell de la tinerete,
Care-a ajuns la betranete,
85 SI mi-1 dal, tu taica, mie.
Hainele de la tinerete,
 MIZIL CRAY
Care au ajuns la betranete,
SA mi le dal to mie.
Daca ea ca se gatta,
90 Se gatea §i mi-sl pleca.
Veclt, la un cap de pod
Lupul in cale 'T e§ia,
Ea mana pe arma punea,
5i pe lup ca mi-1 plesnla,
95 5i de drum ca-§T cauta ;
La Imperatu ca-§T mergea.
Cand Imperatu o vedea,
Domnita nu se 'ncredea ;
Ea o boldeTca '§1 avea,,
too De §tia de mill vorbia,
Boldelca tote -I spunea.
Dar Domnita ce dicea :
S'o culcam cu patru in§t,
Daca-o fi, mare, femete,
105 Stoldurile le are marl.
Boldelca mi-aucpa,
La Mizilca se ducea,
5i el, mare, ca-I spunea.
Ea, mare, unde se culoa,
Ito Gropa, mare, call facea
5i §oldul ca'l ingropa,
Tocmal cu ala yenta.
Domnitorul mesura be lua,
Tot una ca mi -el yenta.
115 Dar Imperatu ce cpcea ?
Al la bald sa-T plimbam,
Dac'o fi femete,
Ea alerga la furct ;
Daca o fi volnic,
120 Alerga la puscl.
TotI soldatil se plimba,
Ea la pusci ea mi-alerga,
Mana pe pu§ca punea,
Le soldati mu§tra facea.
125 Domnita se minuna,
5epte ant a slujba,
Nimenea n'o cuno§tea,
Ghinarar ca ml -o punea.
Daca slujba ispravia,
13o Imperatu o incerca,
La i§itore o trimitea.
www.dacoromanica.ro
Dac'o fi femele,
Se p... in jos ;
Dac'o fi volnic,
135 Se p... cu ea in sus.
Boldelcuta audta,
La Mizilca ca mergea,
5i din guraI spunea,
Ea o teva ca cata,
14o Bine in gura o punea,
Mal departe ml-arunca,
Pe top ca'l intrecea,
Termenul ca mi-§T facea.
Imperatul ce'ml facea ?
145 Reva§ de drum ca-I da ;
5i cand acaamt -mergea
Imperatul mare halal it facea,
El, vecjt, da mro petrecea,
Daca, mare, o petrecea,
150 Ea'n vapor ca se punea,
Soldatit pe mal §eclea
Ea, mare se desbraca
Si titile le scotea
5i tott mare c'o vedea,
155 5i to'l ca se necajta.
Cata, f... mums -sa
Un cap de femele pe nor sa
[ne stapaneasca !
Et, mare, ca'tnt poruncla
Vaporul de mY-1 opria,
16o Pena Imparatu yenta,
Si la ea ca mi-§I infra.
Titele ca mi-I vedea
5i de mans c'o lua
Si din gura, cal cicea :
165 Aldi, fats, sa trate§tt I
Cand vaporul atilt pleca,
Top drumu la pu§,tt ca da.
Acasa ca se ducea ;
Mizil Cral ca rnt-o vedea,
170 In gurita c'o saruta
5i din gura ca-I d,icea :
D'alel taica, draga taichil,
Tu al facut tOta slujba,
Tu sä mananci starea mea !
:28
MIZIL CRAI
Audit de Chr. N. 1 apu de la lautarul Costea Gheorghe din Sacenr Teleorman
F6Ye verde de SusaY,
In curte la Mizil Cray,
Mare masa mi-este intinsa,
De multi boYeri ml-e coprinsa.
5 Dar la masa cine-my §ade
5ade Domnul Mizil Cray Dom-
[nul
Cu d'alb palme 'n obraz
5i cu cotele pe masa.
El din masa ca 'nchina.
IC Mare firman a-I pica,
Firman de la Imparatie,
Carte alba, slova neagra,
SA dea fiu din trupul luY,
El frate ca sa slujas(:a
15 Portilor,
Cetatilor,
Inaintea ImperatuluY,
In porta Taligradului.
El. de la tinerete,
20 Pan'la d'alba-Y betranete
WI din trup ca n'a facut.
Far' ca ce my -a facut?
Trey pietre de fete,
Frumu§ele 'ncondiete.
25 Dar pe nume cum le chiama?
A mare Delidarda,
A tnijlocie Rada,
i -a may mica Mizilca,
Numele tatina.sea.
30 Dar Mizil Cray ce 'ml facea ?
Intra 'n casa tot riclend,
Cheful mesh tot facend,
5i afara lacramand,
Fata alba sgariind,
35 Barba neagra jumulind
Si la pamint gramadind.
LuY seama cine-/ baga ?
Fata mare cal vedea,
Anume Delidarda,
40 5i din gura ca-Y dicea :
www.dacoromanica.ro
MIZIL CRAI
VARIANTA.
A-ba, tea. dumneata,
De ce intri in casa tot &lend,
Cheful mesa tot Wend ?
E§: afara lacramand,
2 45 Fata alba sgariind,
Barba neagra jumulind ?
i la pament gramadind ?
Dar el din gura cjicea :
D'alel, tayca, fata mea,
50 Ce facu§T de me 'ntreba§Y ?
May cu dreptu spune-tY-a§ ;
SA 'ml puY mainele 'n pTept,
Ca sa-ti dad cuvintu drept !
De cand maica m'a facut,
55 Trup din trup ca n'am facut,
Mie, tasica, ml-a picat,
Firman de la 'mperatie,
Carte alba, slova neagra,
SA dad flu din trupu meti,
6o El taTca ca sa slujeasca
Portilor,
Cetatilor,
Inaintea 'mperatulul,
In porta TaligraduluT.
65 Ed de la tinerete,
Perfla d'alba'mY betranete,
Fid din trup ca n'am facut.
Fara cat ce ml-am facut ?
Pe vol trey pietre de fete,
7o Frumu§ele 'ncondefete,
Si pe anume cum ve chiama?
Pe tine Delidarda,
Pe-a mijlocie Rada
5i p'a mica Mizilca.
75 Ea din gura ca clicea :
MAY, taYca, nu purta grija,
CA de mine e purtata ;
SA me dud la barbier,
SA ma tuncli cercheze§te,
8o Sa'mY la.§T chica dehie§te,
SA'mi dal cal de calarie,
 MIZIL CRAI
Si hatne de -vinetie
Si ban't albt ale cheltuiall
i ca mast de premenela ;
85 SA slujesc portilor,
Portilor,
CetAtilor,
Inaintea Imp6ratuluY,
In porta Taligradulu-.
90 Dar Mizil Cray ce'mT fAcea ?
Pe ea la barbier c'o ducea
Si frumos ml; -o tundea,
Si-o tundea cerchezeste
Si '1 !Asa chicA delieste:
95 It da cal de calArie
Si halne de voinicie;
If da ban de cheltuialA,
Si carnAst de premenieala.
Ea pe cal cA'ncaleca,
.loo Diva buns ast lua :
R6rnat, tatcA, sAngtos
Ca un busuloc verde fru:nos !
Du-te, tatca sAnatoasa
Ca-o garoafA. frumoasa I
105 Delidarda amt pleca,
Tat-seil dupe ea se lua
Si inaintea et CA testa,
La -capul poduluIcA sta;
Acolo el se fAcea
116 On urs mare
Cu gura cAscata,
Cu limba p'o fa1cA.
Delidarda and vedea,
115 Indata se spaimanta
Si acasa c.a se'nturna.
Dar Misil Cray ce'mT fAcea?
Cu pumnif '11 piept se bAtea
.t2o -
Si din gura ca clicea :
Ce pOte-fi asta ?
Imt slutit copilita,
Copilita mt-o slutit,
Nict slujba nu mi-o facut.
Mizil Cray ce tni-s fAcea?
125 Acast ca ini-s yenta,
Intra 'n casa tot ridend,
Cheful mesh): tot fAcend,
Iesta afarl plangend.
buy seama tine -/ bAga ?
130 Fata mijlocie '1 vedea
Anume Rai:14a,
Si. din gura ca -Y dicea :
A-ba, tatca dumnea -ta,
De ce intri in. casa ridend,
135 Cheful mei tot fAcend ?
Est afarA lacrAmAnd,
Fata albA sgatIind,
www.dacoromanica.ro
129
Barba ne-agrA jumulind
5i la pAmint grAmadind ?
140 Dar el din gurg clicea;
D'ale,t fata, fata mea,
Ce fActist de mil 'ntrebast ?
Cuvintu spunett-as-;
SA'mt put maThile la piept,
145 Ca sA-tY dau cuvintu drept 1
De cand marca m'a facut,
Fiu din -trup n'am facut,
Mie, tatcA, mi-a picat
Firman de la Imp6rAtie,
150 Carte albA, slova neagrA,
SA dad fiu din trupul meti,
El Wel Ca sa slujeasca
Portilor,
CetAtilor,
155 Inaintea Imperatulut,
In pOrta Tarigradula.
Ea de la tinerete,
Pen'la d'alba betranete,
Fia din trup ca 'n'am fAcut,
i60 FArl cat ce mt-am fAcut?
Pe vot trey pietre de fete,
Frurnusele incondelete.
Dar RAdita ce'mT dicea,
MAY, tatca, nu purta grija,
165 CA de mine e purtatA
SA tn6 duct la. barbier,
SA m6 tune cerchezeste,
SA'mt last chica delieste,
SWIM dat cal de alArie,
17o Si battle de vinetie
Si banY albT de cheltuiala,
Si camAsr de premenelA,
SA slujesc Portilor,
175
Portilor,
CetAtilor,
Inaintea Imp6ratulut,
In pOrta Tarigradului.
Mizil CraY ce mi-sT fAcea,
La barbier c'o ducea
i8o Si pe ea c'o tundea,
0 tundea cercheze.te,
Cu chica delieste.
Ea pe cal ca 'ncaleca,
La ImperAtie pleca.
185 Dara tat-s66 ce 'mY facea
Cap de urs ca se facea,
La pod ca se ducea,
Inaintea Radi Tesea,
Ea vecp frate se 'spaimanta,
190 IndArat ca se 'ntorcea,
Si acasa cA. 'mY venea.
Mizil Cray ce rni-si facea ?
9
130
Cu pumniT 'n piept se batea
5i din gura ca d,icea :
v 95 Ce pate fi asta ?
linT slutiT copilul,
Pe Rada *1 Delidarda,
P'amendoue le slutiT,
NicT slujba nu mT-o fAcuT !
200 Mizil CraT ce mi-sT facea,
El in casa ca intra,
Intra 'n casa tot riclend,
Cheful mesiT tot facend ;
le*Ta afara plangend,
205 Fata d'alba sgaria,
Barba neagra jumulTa
La pamant c'o gramadTa.
Dar Mizilca ce'mT facea,
Fata lul a mica ?
210 LuT seama ca-T baga
5i din gull intreba :
MAT, taica Dumnea-ta,
De ce intri in casa ricjend,
Cheful mesil tot Wend ;
215 Si e*T afara plangand,
Fata alba sgariind.
Fata taichi, Mizilca,
Bine facu*1 me 'ntreba*1
Cu cuvintu spune-ti-a* !
220 Mie, talcs, mi -a picat,
Firman de la 'mperatie,
Carte alba, slova neagra,
Ca sa dail flu din trupul me5,
Sa pacjiasca Portile,
225 Portile,
Cetatile,
Inaintea Imperatului
In pOrta TaligraduluT.
EA de cand n- aTca m'a facut
230 Fiu din trup eu n'am faeut ;
Far'de cat ce mT-am facut ?
Pe vol trel pietre de fete,
Frumu*ele 'ncondelete.
Dar Mizilca ce'mT facea 1'
235 Ea din gura ce-I spunea :
D'ala, talca, dumnea-ta,
Eu o sa slujesc,
Portilor,
Cetatilor,
24o Inaintea Imperatului,
In pOrta TaligraduluT.
Dar mie, tack, sa'mT dal
Calul tail din tinerete,
Armele din tinerete,
245 Pu*ca §i cu sabia ;
5i me du la barbier
§i tunde-me cercheze*te
www.dacoromanica.ro
MIZIL CRAI
*i cu chica delieite
5i Mull' banT de cheltuiala
250 51 haTne de premenela
Sa 'slujesc Portilor,
Portilor,
Cetatilor,
Inaintea ImperatuluT,
255 In pOrta TaligraduluT.
Ea in pod ca se urca,
5i freul gaga
5i la erghelie se ducea
5i din gura ca striga
260 PtruTa..., calul tati din tin erete
SA vii la betranete.
Daca calul ca'mT venTa
Forte slab tare era.
Capastru in cap '1-1 da,
265 Acas' cu el mergea,
5i la grajd ca'I baga,
Pe graunte cal punea,
Cu tesala '1 tesala,
Cu peria cal *tergea,
270 Cu unt-de-lemn 11 ungea
51 afar din grajd ca '1 scotea,
Frumos ca mi-1 in*ela ;
Cruce la piept ridica
5i pe cal ca 'ncaleca
275 5i din gura ca clicea :
RemaT, taTca, sAnatos
Ca un trandafir frumos 1
51 tat see din gura-T dicea:
Du-te, taIca, sanatosa
280 Ca o garoafa frumoasa.
Daca fata ca pleca,
Mizil Cral ce'mT facea ?
El p'alta parte ca'mi da;
Cand fata mi-ajungea,
28o La podu d'aur c'ajungea,
El p'altA parte ca da,
Ditcolo de pod trecea,
DoT *erpT ca se facea,
Until p'altu se manca.
285 §i fata ca mi-T vedea,
Palo* din teaca scotea,
Cand ()data c'aducea
5i capul ca sa 1-1 ia.
Dar Dlizil CraT ce facea ?
290 Drept in picere 'ml sarea :
0 talcs, tu, fata mea,
StaT tu, nu me taTa,
CA tu o sa sluje*tr,
Portilor,
295 Cetatilor,
Inaintea Imperatulul,
In pOrta TaligraduluT I
 MIZIL CRAI
Ea trAgea de se ducea.
Dar tata-s55 ce facea ?
Din ochl negri lacrama
300 Si el frate le§ina.
Fata a§a ca mi-§T vedea
Inapor ca se 'ntorcea
Si pe tat-sal ca mi-I lua
Si-acas' cu el se ducea,
305 FrumOsa masa 'ntindea
Si cu el bea §i manca,
FOrte tare se cinstea
Si a§a din gura-T clicea :
Taica, taiculita al me5,
310 Ia sa 'mY daT boldelcuta
Ca &a 'mr tiu vorba cu ea,
CA eu o sa slujesc
Portilor,
Cetatilor,
315 Inaintea Iinp5ratulur,
In pOrta Taligradului.
Si boldelca ca 'T-o da,
Cruce la piept ridica
Si pe cal ca. 'ncaleca
320 Si din gura ca 4icea :
RO,mar, talca, sanatos
Ca un trandafir frumos !
Si Mizil CraY ca'T 4icea :
Du-te, taica, si5nAtOsa,
325 Ca o gar6fa frumOsa,
CA to o sA sluje§ti
Portilor,
Cetatilor,
Inaintea Imperatulur,
330 In pOrta Taligradulta!
Si tragea de se ducea
Si acolo cA 'mT ajungea,
La pOrtd c. 'ml *edea,
TreT 4ile §i ere nopti §edea,
335 NimenT in seama n'o baga.
Imp5ratit ce facea ?
Imp6rateasa afar' re§Ta
Si pe sal. se 'mplimba
Si pe Mizil c'o vedea
340 Si din gull c. 4icea :
Ale% ImperAteasa mea,
Feciorul lul Mizil CraY,
A venit s. slujasca,
Nou6 anT §i jum5tate,
345 SA 'mT slujasca in dreptate.
Imperateasa ce 'ml facea ?
Ea din gura ca 4icea :
Imparate luminate,
De ce nu judecl cu dreptate?
350 Feciorul lul Mizil CraY
Portul 'I este volnicesc,
www.dacoromanica.ro
131
E femeie, nu se pOte.
El a§a cand mi- au4la,
Forte ral se intrista.
355 La masa ca. 'mY §edea,
El. forte se sfatura,
De fecioru lul Mizil CraY vorbia
Dar boldelca ce facea ?
Pe sub masa ca umbla,
360 Face-Ose d'a rodea,
SA nu-T bage seama,
Cand el frate cA'mr vorbia.
TOO. vorba c'o asculta,
Ce vorbire ca vorbia.
365 Dar vorbirea for ce era ?
ET frate ca se vorbia,
SA faca un terg de macrucr,
Si altul de furcr,
Ca daca. o fi femeie,
370 SA traga la furci;
Daca-o fi volnic,
O sa traga la maclucY.
A§a boldefca auclia,
La Mizilca c. mergea
375 Si din gura ca dicea :
Drag., Mizilcuta mea,
Imperatu s'a vorbit
Si din gurA-a poruncit,
SA faca un terg de furcr
380 Si altu de macTucT.
A (-ills, dac -oY fi femeie,
Al sa tragl la furcr;
Si daca-or fi volnic,
AT sa tragl la macrucT.
385 Ea din gura c. d,icea :
Draga boldelcuta mea,
FA de maT asculti ce-va,
De maT iml drege inima !
Iar sub masa ca intra,
390 TOO. vorba c'o asculta,
ET vorbirea ce'ml vorbia.
Imparateasa iar striga :
AT, imparate luminate,
De ce nu judecT cu dreptate 7
395 Feciorul lul Mizil CraY
Portul este barbAtesc,
Cu ochiT 'ncap ca de §erpOica,
E femeie, nu se pOte.
Daca a§a ca mi-§Y vedea
40o La mO§a satulul trimetea
Si mO§a ca ini-§T venea
Si din gura ca--T 4icea :
Aler mO§A, mO§a mea,
Feciorul lul Mizil CraY
405 A venit sit slujasca noua.anT,
 132
Dar ochit 'n cap ca de serpOicA,
jutAtate
ImperAtesa mea dice ca e fe-
[meie. nu se pate,
Cu ochit ca de serpatca I
and ea asa audta,
410 Cand in ochit et se rata
$i ea din gura dicea :
Imperate luminate,
Cum judect cu dreptate,
Cu adev6rat portul este bAr-
[bAtesc,
415 Are ochit de serpotcA,
E femete, nu se pOte.
Ea din gurl asa clicea :
Imperate luminate,
lncercare ca sa-t dAm,
420 La umblatOre s'o ducem,
Ca daca'o fi femete, trebue s'o
cunOstem.
Boldeica ca ml-audta
Dosul la Mizilca da
51 din gura ca clicea :
425 Draga Mizilcuta mea,
Imperatu s'a vorbit,
CA sa ve faca o incercAtOre,
Sa te duca la umblatore;
CA dacl'ot fi femete,
430 Trebue sA te cunascA.
Daca Mizilca asa audta
51 din gurA ca dicea :
DragA, boldetcuta mea,
FA de mat asculta ce--va,
435 De mat imt drege inima,
Cot sti eu ce-ot fAcea !
Dar Mizilca ce facea
0 cucuta ca gAsra
Dinainte c'o punea,
34o La umblAtOre mergea ;
Ea incerca §i s'apuca
51 mai inainte arunca.
Atunct Imperatu, dacA asa
[vedea,
Sictir, moss, d'acolea,
445 El din gura ca dicea.
Ca e adeverat ficiorul lut Mi-
[zil Crai,
C'a §tiut sA ne slujasca,
www.dacoromanica.ro
MIZIL CRAY
Din porunca "-mperAteascA,
Noue -ant si jumetate,
450 SA slujasca 'n dreptate.
Impe'rate luminate,
Fectorul lut Mizil Crat,
Portul este bArbAtesc,
°chit. 'n cap ca de serpOta,
455 E femele, nu se pOte !
5i altA incercare sa vedem,
La culcare sA-t punem,
5i atunci o sA-t cunostem.
Asa boldetca audta
46o La Mizilca cA'mt yenta
5i din g-urA ca -Y dicea :
Draga Mizilcuta mea,
Imperatu s'a vorbit,
lncercare sa ve dea,
465 La culcare v'o punea.
Dadi to fomete -ot I,
ET frate te-or cunostca.
Ea asa ca audra,
Putinel ca se'ntrista
470 5i de la front c'o lua.
La incercare c'o ducea
Si la culcare c'o punea,
$i ea CA se tAvalia,
Numat in labe ca sta;
475 Iarba dupa ea se ridica,
CA sa nu-T bage seama.
Asa Imperatu vedea,
5i pe ea ca mt -o lua
5i 'n casa ca mi -o bAga,
48o Ciubuc cafea cu ea ca bea.
DacA slujba termina
$1 ea ca se libera,
Imperatu ce fAcea?
Toll gornistit ca-t stringea
485 i pe ea c'o petrecea,
Pen'la mare ca mergea.
DacA apa, c'o trecea,
Ea dincolo ca trecea,
Jos dupA cal se da ;
490 Pena 'n breti se desbrAca
5i apa amt. lua,
Titele le recorta.
Asa imperatu vedea,
494 De tret ort cA -mt lesina !
 CANTECUL LUI TODOREL
CANTECUL LU1 TUDOREL
Cu les de Christea N. Tapu de la Nieolae Cobzaru din T.-Jiu (Gorj).
A se vedea cAntecul Tudorel complect din eolectia D-lui G. Dem. Theodorescu.
pag. 6e9 sqq.
Pe din sus de Dun Are
L'acel sat mare serbesc,
Jumetate rumanesc,
N'avea naiba ce lucra,
5 Tudor finer se'nsura,
FrumosA mandril lua.
Be frumosa ce era,
Carciurnarita mi-o punea.
Unde Turcii mi o vedea,
10 Cata avere tots avea
Tot la densa o toca,
Tudorel se'mbogAtTa.
N'avea naiba ce lucra,
Mori pe subt pamint facea ;
15 Noue mori ferecate,
De macina noptea tota,
De macinA la argint,
La argint mAruntel
De mor boTeri dupe el.
20 Turcit frate'mY sArAcia,
Numal cu chisele remanea ;
Turcil mi se necajia,
Vedi, lui Tudor ce T facea ?
La greil haraciii it punea
25 Tot pe lund
Punga plina
Si pe an
Hazna de bani.
Avutu-le-a,
30 Datu-le-a,
SA se vada cortorosit,
Cu-a ILA Voica dupe gat.
Tudorel cd sal-Ada,
D'atata avere ce da
35 *i e1 din gull 'ml grAia :
AleT, Voica, mandra mea,
Scutura hambare1e,
SA'tni facT d'o azimiOrA,
Framantata'n 16cl-1mM:ore
www.dacoromanica.ro
133
40 Si mi-o pune'n trAistiOrA ;
CA eu mandro o sA plec
Tot din sat, in sat, in sat,
Si din vad, in vad, in vad,
La cinstitu de 'mperat.
45 Me due sA ma jeluesc,
CA nu pociil O. mai traesc 1
Ca Turcil silniciT,
Cainii mahalagil,
Averea mT -a jefuit,
5o Pe noT ca ne-a seracit
Cand la 'mperatu mergea,
Trel cjile in 1)610. sta,
Nimenia nu'l cerceta.
Imperatu in foi§or iesia
55 i pe Tudor it vedea
Si pe el ca mi-1 chema :
Tudore al sArAc t,
On mi-te-al 1mbogatit,
Pe la mine c'aT venit ?
6o Imperate luminate,
SA and judecl cu dreptate.
Nici n'am sAracit,
Nici n'am bogatit I
Am venit sA ma jeluesc,
95 CA nu mai pot sa trAesc !
CA Turcil silnicii,
Cainii mahalagil
La greii haraciii m'a pus :
Tot pe lunA,
7o Punga plina
li pe an
Hazna de bani.
Avutu-le-am,
Datu-1e am,
75 SA ma \Ted cortorosit
Cu-a mea VolcA dupe gAt,
Pena cand m'am seracit I
Dar Imperatu ce facea ?
134 CANTECUL LUI TUDOREL
Mg tare it ImbogAtra,
8o Precum inainte era.
De gAsTa turme turcestY,
Le facea imperatestl.
De gasea cirec turcestT,
Le fAcea imperatesti ;
85 De g5sTa hergheliT turcestY,
Le fAcea imperAtestr,
LuT Tudor le dArtaa.
Gaud acasa ca mergea,
Tudorel le aduna,
90 Cu ciobanT cu tot le lua.
Mergea calea jumetate,
CiobanT in urmA'r lasa,
Conac acas 'le tAcea.
Pe la mied de nopte ajungea,
95 El seama portilor stia,
Nevasta n'o destepta.
El in pimnita intra,
Mare sete l'ajungea;
Sese cupe de yin ca bea
Too PanA el ca. se'mbata,
In pimnita adormea.
Cand fu noptea jumetate,
Muma luT Tudor se destepta
Si din guru ca-ml striga :
Toy AIei, VoicA, noru-mea !
Voica din somn se destepta,
In pimnita Cu se ducea,
0, cupa de yin cä lua,
Cand afarA ca Tesa,
To De Tudorel se'mpiedica
Si ea se'nspAImanta
Si cupa ca mi-o spArgea
Gaud audia ca tipa,
SOcra-sa mi-se scula,
115 Pe dansa ca mi-o certa :
AT to curva tolinA,
De cand s'a dus Tudorel,
Tu ti-al prins ibomnicel ?
A beut §i s'a 'mbiRat,
www.dacoromanica.ro
120 In pimnitA s'a culcat.
SOcra-sa ce fAcea ?
Sfora de matase lua,
Gatul lul Tudor repunea,
125 Incepe d'a-1 sugruma.
Trage Voica nu prea trage,
Dar sacra sa mOrte-sT face.
Dimineta se scula,
MobAnasii ca striga :
130 Tudorel, descuie portile,
SA bAgAm dobitocele,
Voica'n pimnita intra,
Pe Tudorel it cunostea.
Incepea se vArcarea,
135 MA-sa mOrte ca-T fAcea,
P'amendoT iT mormenta I
Dara Voica ce'nq fAcea I
Ea vitele cu le vindea,
BaniT la ciobaril ca da
140 5i pe totr it socotea.
NumaT unu remanea,
Socotela ca nu-T da,
C'are un semnisor,
Semana cu Tudorel.
145 De sotie cal lua,
Incepea Voica d'a canta :
Et Tudore, Tudorel,
Saigean Tudorel,
Dobrogen Tudorel,
15o C'o sA-IT mor de dor,
Vara pe razor,
Campu plin de florT,
In luna lul Coptor !
Din crobAnasit tel
155 Unu c'am gasit,
Prate el s'a 'nemerit,
Cu un semnisor
Ca'n obrazu
Si eu l'am luat,
16o De focsoru tat I
 TERANUL BSI CIOCOIUL 135

TERANUL I CIOCOIUL.

Cu les de Christea N. Tapu de la Gheorghe Porumbescu lautar in corn. No.

vac! (Gorj).
Vec, If varianta prescurtata din colectia d-lui G. Dem. Teodorescu, pag. 296. Idea,
Bogalul §i seracul §i ciocoiul din colectia d-lui V. Alexandri pag. 41, 42, 250.

Fo le verde ustoroiti, Si bAgA mana 'ntr'o less

Pe deal pe la Canabol $i tAia d'o nula gross
Trecea un car cu §ase boT, $i la cap cApAtinOsa
IncArcat de pApu§oI. 35 $i-1 trase o suta §ase.
5 Din dArA ptu carului Stal, terane, nu m6 bate,
Arinda§ul satulul, CA m6 ustura la spate.
Tale tutun draculul. MAI, crane, tu estl beat,
Inaintea cXrulul Sictir, ciocol, gulerat ;
PrimAra§u satulul; 40 TreT pogone ti-am arat,
to La leucele carului Boil nu 1-am dejugat,
VatA§elu satulul. Nici la apa nu I-am dat,
Trage Ow, nu prea trage, De trel dile n'am mancat
Dar Gascanu morte '§i face. $i tu'mY dici mie ca's beat.
Arinda§u satulul, 45 Dar ciocoiu ce'ml fAcea
15 SA re'stea te'ranulul : La fuga ca ml o lua,
Maria boil, mAl t6rane ! Sus acasa se ducea,
Nu mai podil, mal cucone, De la porta ce'ml striga
De trel dile neincetat Ione, Ione,
Boil nu i-am dejugat, 5o IOne, barlabOne,
20 Niel la apa nu I-am dat ; Deschide-mT pOrta mal tare,
Cincl pogone tI -am arat, $i du-te la han in vale
De trel Bile n'am mancat $i is spirt de cind parale
$i tu'ml diet mie ca's beat ! $i m6 uda pe spinare,
Dar ciocoiu ce'ml facea ? 55 M'a 136tut t6ranu 'n §ale.
25 Trase biciu calului Val de mine, rai in6 dOre !
$i trase t6ranulut Bine ti-a facut, cuceme !
IT trase -o suta §i cincl ! CA t6ranu 'I sup6rat,
De dete Oranu 'n brand ! Cincl pogone tl-a arat,
Dar t6ranu seracu, 6o NelAut §i nemancat,
3o SA nu'§I lase n6ravu, Nici boil n'a dejugat,
SA dete pe din cea, Iar tu dici lul ca e beat !

www.dacoromanica.ro
136 TERANUL I CIOCOIUL

TERANUL BSI CIOCOIUL,

(VAItIANTA)

Comunicat tut Chr. N. Tapu de D. Brezulescu. Novae! (Gorj).

FOTe verde for trifol, Iar Oran serac de el,

Pe deal pe la BarlaboT
Trece-un car cu §ese bol ;
Caru-T plin de papu§oi,
5 Iar pe urma caruluY
Arinda§ul satuluT.
Bune, cliva maT terane !
Multumim tie, c6cOne !
Me, terane, to e§tT beat.
To Sictir, ciocoT gulerat
Tu me fact pe mine beat !
Trel pogone IT-am arat,
Boil* nu T-am dejugat,
De mancare nu le-am dat !
15 Iar ciocoiu-al draculuT
Nu'§T lasa naravu luT,
Trage bicTu caluluT
Si-1 trage teranulul
i - I trage o suta §i cincT,
, M'a batut teranu i11 dale.
20 De ca4u. teranu 'n brand.
TaTe o tufa cam tufOsa.
Si la cap capetinosa
Si-r trage o suta §i §apte,
25 De cade ciocoiu pe spate.
Iar ciocoiu ce'mT facea ?
El pe cal incaleca
Si la Barlabon mergea :
IOne, lOne,
30 BarlabOne,
Deschide pOrta maT tare
S'aprinde d'o luminare
i to uTta la spinare
De vecy ca e o vargA mare.
35 Aolica reil me dOre !
Ia-te du la han in vale
Si Ta spirt de cincT parale
Si me ude. pe spinare,
40 Bine ti-a facut cucOne !

www.dacoromanica.ro
 GHEORGHITA PYIANIF
GHEORGHITA POIANU.
Audit de Chr. N. Tapu de la Pr cup Ur lan, din Salcia-Teleorman.
Foie verde salba mole,
Cand fu Vinerr in disera,
Trel be§lir se ridicara,
Trel be§lir §i trer
5 Acu§T sositY de la Dii,
Cu capute narimzir.
Dar el unde se tragea ?
La Gheorghita Puranu,
C'ala le e capitanu,
TO C'un liner de Moldoven,
P'un cal galben dobrogean ;
Ala le e capitanu,
De la pOrta tainu.
in puterea noptil ajungia,
15 Gheorghita Poranu in picere
[sArra
Cu totu, frate-T primra ;
Calu§eir ii lua,
In grajd de piatra4 ii bAga,
Fen cu florr le reversa.
20 Dar el, frate, ce facea ?
Le tara cate o miOra,
*i un berbece de frigare,
Sa le fie de gustare,
Pan' e veni prangu mare.
25 Masa 'n foi§or punea,
Moldovenu ce facea ?
Hotu, carnele du§man,
Vecluse cucOna lul Gheorghita,
Mult e mandra dragulita,
3o Din cre§tet pale 'n pamint,
Numal our §i argint,
De la piept pen' la gurita,
Parea ca e o porumbita.
II secase la inimiora,
35 A §a mandra frumu§ Ora.
El apa de spalat cerea,
Cine focu vrea sa-r dea
Cucona lul Gheorghit'se scula,
www.dacoromanica.ro
137
Lua pe§chiru pe stanga,
40 5i nastrapa in drepta.
Afars ea ca 'ml re§ra,
Si apa 'n mains car turna.
Dar Moldoven ce facea ?
Apa 'n gurita lua,
45 Pe cucOna c'o stropra
5i 'ncepea d'o seruta.
Gheorghita ce mi-§T facea ?
Dor cu ochil se urta,
La inima al seca.
5o Gheorghita ca mi-1 vedea,
.5i din guru ca striga :
Istudore, sluga mea,
Tesala pe ro§u mea,
Pune §aua pe suru,
55 Pe suru pe nebunu,
C'oT sa 'mpu§c p'al Moldoven,
La inima fu viclean,
CA saruta cucOna mea,
MI-a secat inimr6ra !
6o Lul Moldoven ca-r spunea :
Moldovene dumneata,
MT -al serutat cocOna,
Mr-ar secat inimlOra!
N'o duse§r in gradina la bascea,
65 S'o seruti to cum or vrea ;
S'o seruta§r la ivela,
Me seca§1 la inimlora 1
La Moldovenu alerga,
Cu pistolu it impu§ca.
70 Pe deal pe la Ialomita
Fuge capitan Gheorghita,
Cu a lul d'o slugulita.
De gonit cine-1 gone§te ?
Trel bt§lir §1 trel zapcii,
75 Cu capute nariruzir,
Acu§ sositi de la Dii.
138 130GATUL BSI SARACUL
BOGATUL
Vedi §i colectia d -luI G. Dem. Teodorescu pag. 296 sq. §i Bog-Will §i saracul din
colectia 1u1 V. Alexandri pag. 41, 42.
Fote verde bob areii,
Co lea 'n vale 'n FAgadAg,
In carciuma lut DAmandAil,
Unde bea §i bun §i reit
5 Bea saracu cu bogatu,
De se minuna §i dracu ;
Bea saracu cu vadra
Si bogatu cu litra,
De se minuna lumea.
to Dar bogatul ca-Y striga :
Bat, sal-ace, vreme rea,
Ce bet in potriva mea,
CA n'at care fericate,
Cu cercurt de fier legate
5 Si cirecjI de bol la balta
Si pAtule cu bucate
Si magazit incArcate.
Dar saracu ce t striga ?
BAY, bogate dumneata,
20 Di beg asta-cp, beau §1 matne
Si le plAtesc cand imi vine
www.dacoromanica.ro
I SARACUL
Si me chtaral ca pe tine.
Dar bogatu ce'mY dicea ?
MAT, sarace dumneata,
25 Eg am care ferecate,
Cu cercurt de fter legate
Si pAtule cu bucate,
i magazit incarcate
Si ciredY de but la baltA.
3o Dar saracu ca-t striga
Mat, bogate dumneata,
Dar'ar Dumnezeti sä dea,
Ca salt arza carili
Se remlY cu fiareli,
35 Ca mine cu palmili,
SA'tl morn cireclili.
SA me duc la cutitart,
SA mt-ascut cutitele,
SA-tY belesc ciredile,
4o SA'int dat d'un bog Cate- un
Ca sa plAtesc ce beg ea I
 VOICHITA
139

VOICHITA

Cules de Cluistea N. Tapu din gura lautaruluf Dumitru Radu, din Baneasa.
Teleorman.
FOTe verde salciora, Fata, ca fata
P'a gura de vale, TOrce cu furca,
Sore le fe'sare, 45 Da ma-si turta ;
Este o casa mare, Si torce pin sat
5 Inalta 'n foisore, LuT tat -sea colac.
Cu noue celare, Din ce mi-sT facea ?
Cu noue usiOre, Acas'cit vinea,
Cu noue umbrare. 5o Cu el se 'nvoTa,
La noue umbrare, Pe Voica s'aduca,
io Nouo legaiore, larna de eine orT,
Cu al Voichitidece, Ca sint serbatorT,
InimiOra-T rece. Vara de treT orT,
Mal marele tor, 55 Ca sint lucratorl.
Din §i Constantin, i mT -o marita
15 Legator d'intai, Si-o
.-. casatoria ;
Fara. capatal; Mult ca nu trecea,
Cel cu barba neagra, Toti fratiT murTa,
Cu chip de isprava, 6o Ma-sa remanea,
Si cu mintea 'ntrega. De mi-T tamara
2 o Frunda verde' si-o lalea Si mi T comanda,
VoichiT ca-1 venia, Pe Din blestema :
Neste negustorT, Dine, maica Dine,
Chip de petitorT, 65 Frerul i otelul
Din sus dupa marl*, El sa putredeasca
25 Tot din Nadolie, Si sa mucezasca,
Vedea-o-as pustie, Trupsorelul tea
Pe cum sa remale ! NicT sa mucezasca,
La Din ca tragea, 7o NicT sa putrezasca.
Plosca ca mi-I da. Cum to teaT sculat
3o Din ce mi-sT facea ? Pe Voica c'aT dat
La masa pleca, Si mT -o aT mar:tat
Si din gull dicea : Tot in Nadolie,
-- Mama, maica mea, 75 Peste tor, pustie ?
VoichiT T -a venit, Noue anY trecea,
35 Neste negustorT, NicT nu mucedia,
Chip de petitorT, NicT nu putredia,
De sus dup. mart Sta cum mi-1 baga.
Hal s'o maritam, 8o Din ce mi §T facea?
S'o casatorim, De D deii se ruga :
40 Pana cand traim. DOmne, sfinte DOmne,
Ma-sa ca nu vrea : Tu de ce nu'mT facT,
Nu dati pe Voica. Tronisorul mea,

www.dacoromanica.ro
140 VOICHITA

85 Mic de cAlusel; 140 Pe r6mur1 uscate,

PanzisOra mea, Din gurA dicea
D'albele ibinci ; Vat de noT,
Brett letul meti De pArintiT nostri,
Mica chingulita, N'ail la ce trai,
90 PTedicuta mea 145 Aid c'or veni.
Mic de friulet ? Neica Constantine,
D-deil IT fAcea, Ce sint astea ?
El pe cal incAleca, Sunt bietT copilasY,
In Nadolie ca pleca, Verdi nebotezatT,
95 La Voica trAgea, 15o Din many nu datl.
La ea ca striga : Inainte mergea
VoYchitA, VoTchitA, Voica ca vedea :
Vin to la neTca. Doug cAteluse,
Ea ca n'audia, In gurA. s'alAtra,
100 Pe ea c'o gasTa, 135 Gard le despart1a,
Intr'o basda, Gardu este sOcrA-sa.
Sta de cununa 'Nainte mergea
Si mi §1 boteza, Voica ca vedea
I-ini ca dobAndfa. D'un mormint vedea,
105 Ea ca mi-sT striga : 16o In pail de foc ardea.
Neica Constantine, 0 oita ce fAcea
Te inteleg prea bine, La riu se ducea,
Nu te v6c1 pe tine. In rig se 'mca,
Pe poteca apuca, La mormint venTa,
tIo La Din se ducea, 165 P6 el se scutura,
Din pe cal c'o punea, Para d'o stingea.
Drum a-0 lua, Volca ca -I vedea
Pe tArimu al -alt intra. i din gurA 'ntreba :
Calu incontina, Neica Constantine
115 Voica ca vedea, 17o Ce este asta ?
Neste pAsArele, El cioban c'a fost,
Canty viersurele, Rau ca rnI:a fAcut ;
Pe ramurT verd,ele. 0 oita a clAruit,
Din gurA dicea Bine 'T a pArut.
120 - Ferice de noT, 175 Inainte mergea,
De pArintii nostri, VoTca ca vedea
Au la ce trAi, D'o vacA, vedT, grasA,
Au la ce muri, I:Ara fir de iarba,
Aid c'or veni. FArA strop de apA.
125 Voica ca-T vedea 18o Volca intreba :
*i se spaimanta. Neica Constantine
Din cA. mi-T clicea : Ce este asta ?
VoTchitA, Volchita, NeTcA rand a botezat
Nu te spaimanta, *i mi-a cununat,
13o Ca est1 cu nelca. 185 Din gurA-a dAruit
Nu sint pAsArele Bine i a pArut.
*i sint copilas1 'Nainte mergea,
SA vedT, botezatt Volca ca vedea
*i vedT, crestinatT De, vedT, vaca slabs,
135 Si din mans (lag. 190 Slabs si marsava,
' ainte mergea, Tot p'in livedi verdi
Voica ca vedea $i pin ape recT.
Neste pAs6rele, Voica ca vedea
Canty intunecOse, Din gurA dicea :

www.dacoromanica.ro
 'VOICHITA
195 Neica Constantine,
Ce este asta ?
-Cand a botezat
5i mY-a cununat,
Din gura o a ddruit,
200 Red cd '1-a pdrut!
Dupe tdrim cd Yesra,
Casele md-si se vedea,
Dupe cal descAleca,
Pe Voica c'o lua,
205 In cap cd-Y cata,
Somnu c'o lua.
El se 'nfurisa,
El cd mi-sT pleca,
La casa de yea.
2 I o Acolo mergea,
Terana se fAcea.
Voica se scula
Pe Din cd '1 striga :
Neica Constantine,
215 Dine, Constantine !
Costandin nu respunde,
Cd n'are de wide.
Voica ce fAcea ?
La mdsa pleca,
220 La usa-Y batea
Si din gull striga :
www.dacoromanica.ro
141
Mama, maYca mea,
Descue-mY usea
C'a venit VoYca
225 Mdsa cd-Y clicea :
FugY, mOrte grabitd,
Nolte Ill a am avut
5i pe cdte noue i -ar luat,
Si-aY venit vec1,
,1vaYsi la mine,
230 SA. me Ye); vecji, vat' de mine !
VoYca mereil cd striga,
MA-sa er cd-Y rospundea
Daca estT VoYchita
Vino colea la indYcuta.
235 La fereastrd ca venYa,
Cosita ed mY-o !Aga
i ma-sa c'o cunostea.
Atunci usa descuYa,
In brate cd mY -o lua
240 Si pe pat cd mi-st cddea
Si Ind-.ia ca mi sY murea I
La bisericd c'o ingropa,
VoYca remanea,
De mi-o tdmaia.
245 Torcea cu furca,
Da md.si turta,
Torcea prin sat
LuY tat-see colac.
CANTECE HAIDUCESCI

www.dacoromanica.ro
 CANTECE HAIDUCESTI

BURILEANU

Cu les de Christu N. Tapu din gura lautaruluf Dumitru Radu, din comuna Ba-
neasa-Teleorman.
A se compara cu Burileanu din colectia d luf G. Dem. Theodorescu pag. 600
sqq. Idem (Burileanua din colectia lul Vulpian pag. 17-18.

Frund,a verde isms creta, Cu ghintu ved,T, pe butuc,

Cand fu jol de dimineta,
LuT Burilean cade greta.
De greta ce mi-T cadea,
5 NicT cafeaua n'o maT bea,
NicT dulceta n'o manca.
La slugs ca porunda,
$i din gura cal clicea :
Istudot e catana,
io F... tu-tY crucea §i legea,
Ia vedrita din drepta
$i to du la valea rea,
La fantana cea de piatra,
De mo§u meu e sapata,
15 De taica mT-e ridicata,
Prea e-o apa laudata 1
Istudor ce mi-§T facea
Vedrita 'n man'o lua,
La fantana se ducea,
20 Maria pe clutura punea
$i 'n fantana c'o baga,
Apa rece ca scotea,
In vadra ca mT-o punea,
()chi!. negril '§T arunca
25 Tot pe vale in valea rea,
Aci'n gura de colnic
Sedea un finer de voinic
De cincT §inT e §inuit,
3o De cincT lunT nesloboclit.
Istudor, cand it vedea,
Vadra 'n pamint ca trantea,
Dosu la Burilean da
Si din gura cal spunea ;
35 Burilene dum ni ata,
Colea'n vale'n valea rea
Crescut-a trestichTa'n ea
Si mT-o 'ngana cinteza,
Impuiat'a haiducT in ea !
4o Burileanu c'auclTa,
Inima 'n el ca salta,
Frumu§el ca se gat/a,
La biserica pleca
Cu pircalab se 'ntalnYa
45 Si din gura ca-T dices :
Pircalabe, pTaz1 rea,
Cin'te-a scos in calea mea ?
Tu mie ca sa'mT gase§tT,
Daca vreisa maT traTe§tT
5o Vre-o cincl -4ecT de cositorT,
Sa'mY cosesca fen de florT I
Pircalabu ce facea T
Pe Burileanu asculta,
$i voTa luT ca 'mplinea.
I0

www.dacoromanica.ro
t46
55 Arvuna cA-o primTa,
Cinci -decT cositorT tocmTa.
Colea 'n vale 'n vale rea,
Acolo cA mi-I baga
Si mult fen ea zotonTa
60 Dar Burilean ce fA.cea?
La biserica pleca,
La ce popa cA. mergea ?
La popa, vedT, MAcacin,
CA da la pecat putin.
65 NicT slujba n'o ispravTa,
Burileanu ca clicea ;
Parinte, sfintia ta,
AT maT tare cu slujba.
Colea 'n vale 'n valea rea,
7o Impuiat'a haIducT in ea,
Me duc sa ca§tig ceva,
CA d,ic, deu, pe legea mea,
Ca n'am cTubuc la lulea!
Frungulita §T-0 lalea
75 Popa din gull clicea : 5i ti-e larba cam udatA
Burilene dumneata,
Ved,i-t1 tu de treba ta,
N'aT nimic cu slujba mea.
Dar Burilean ce fAcea?
8o Mama 'n pozinar bAga,
$apte rubiele scotea,
In mans popiT ca, le da,
Singur ca se miruia
5i acasa ca se ducea.
85 Frumu§el ca se gAtTa,
Sflinta din cuT ca lua,
La valea rea. ca pleca.
Dar nevasta ca-T d,icea;
Burilene du mneata,
go Nu to du la valea rea,
SA-0 rApuT tu viata!
Averea ta §i cu a mea
www.dacoromanica.ro
13URILEANU
S'o man'ancT cu lingura
51 de zat cA nu 'T-oT da.
95 Ala nu e finer voinic,
Ci e Bica Catana
D'a speriat granita ;
De §apte orl m'am mAritat,
El vecluvA ca m'a lAsat !
Too Burileanu ce fAcea ?
Sema vorbiT n'o lua,
La valea rea ca pleca,
Pe Bica cA mi-1 vedea,
Sflinta la ochT ca punea
To5 5i 'n el, frate, ca trAgea.
Sflinta foc nu lua,
Numa'n tigaTe pirlTa.
5i Bica ca mi-T 4icea ;
Burilene dumneata,
110 Intorce-te, frate, acasa
5i vec,li-p de jupanesa,
Ca de tine nicT nu'mT pasA ;
$1 cremenea ti-e cam spartA.
115 Burilean nu se lAsa,
Ci maT reil se 'nfuria,
lnc'o datA-0 slobociTa
Pustia foc nu lua!
Bica atuncT se necAjTa,
120 Ghintu la ochT al punea
5i 'n Burilean mi-1 sloboc,1,Ta,
Patru caraveTe-1 fAcea.
Nevasta ca 'mT-auclia
In fuga mare cA venTa,
125 5i pe Burilean jAlTa !
Pe Burilean ea '1 lua
5i acasa cA'l aducea,
La manastire '1 ingropa,
La manAstirea domnesca
13o Alba sA se pomenesca !
 CANTECUL LUI COMAEA 147

CANTECUL LUI CORBEA.

(VARIAN TA)

Cu les de 1611 Odor de la Mop Ion Guiu, Valent- Prahova.

Frund,a verde de mAcris,
La temnita lu Opris,
Unde lade Corbea 'nchis,
NicT prea de mult ca nu'mT §ade,
5 D6 noue anT §i jumetate,
5i noue cjile de vara
5i alte treT de primavara.
Muma CorbiT se scula,
SavaT, muma Corbiel,
io Din Zara Moldovie
Cu treT oue ro§iore,
Cu treT luminari de cerA,
Trel colacT de grail de vara,
La temnita se ducea.
15 Unu da portaruluT,
5i altu temnicerulul,
5i altu pAstra CorbieT.
Muma CorbiT-acolo mergea,
La temnita se ducea,
20 5i-asa din gura 'mT striga :
Corbeo, Corbea, dragu
De e§t1 viu, [maTchiT
Ca sa te §tiil,
De e§tT mort,
25 SA te jelesc,
La preutT sl te slujesc,
Sarindare sail platesc !
A§a Corbea c'aucpa,
Aleu, malculita mea,
3o CAIT inteleg eu gura,
CA e§tT malca dumneata I Jupanesa Carpina,
Nu pocTil maicA,
Nu pocTil drags,
Nu pocTu maTcA-a maT trai.
35 De rangatu brostilor,
De zgOna naparcTlor,
De sueru serpIlor I Tot de Corbea e gatitA.
Nistru mare mT -a venit,
Temnita mT -a nAmolit ;
4o 5ed in apa,
Pene 'n sapA,
5i 'n noroT,
Pena 'n turloT.
Barba 'mT bate bratele,
45 MustAtile cotele,
Si peru calcaile I
0 drAcdica de §erpciTca,
IacA, ca s'a inculbat,
In pola caftanuluT,
50 In gura pozinaruluT,
5i puiT ca §T-a scos.
De crescut, cu ce mi-T cre§te ?
Carne din mine cTupe§te 1
Aleo, mATculita mea,
55 FAIT pomana pentru mine,
La Stefan Voda sA mergT,
De departe sA te rogT,
De -aprOpe ca amT genunchT,
POla, mina sa-T sarutT,
6o 5i-asa din gura s5 diet
AT, DOmne, Maria Ta,
Iarta'mY, Domne, De Corbea,
Ca §T-a facut vedeua,
Noue anT si jumetate
65 5i noue Bile de vara,
5i-alte trel de prima-varA I
Stefan Voda ce d,icea ?
Babo, slabo §i de trebo,
La cuvinte de ispravo,
7o Las', Corbea, ca-T logodit,
Logodnica T-a venit,
Adusa din Slatina.
Din bards, nu-1 barduita,
75 Nunia din topor cToplitA,
5i la cap e ascutita,
La radAcina-T parlita ;
Stefan Voda ce gicea ?
8o P6 Corbea ca l'o Terta,
Cand el ca mT-o dArui,
Pe Ro§u nadsravanu,

www.dacoromanica.ro
 148 CANTECUL LUI CORBEA
Care fuge cu anu,
Cu anu, cu lunile,
85 De lungeste cjilele!
Muma Corbi-asa aucjTa,
LAcrimile-o podidea,
Si la Corbea se ducea :
Corbeo, Corbeo, dragu maichiT
go Tu estT, maTca, logodit,
Logodnica tY-a venit.
Jupaneasa Carpina,
Adusa din Slatina,
Din bard nebArduita,
95 Numa din topor cToplitA,
Si la cap e ascutita,
La rAclacinA parlitA,
Tot de tine e gAttiA.
Dar pe tine te-o Terta,
too Cand tu-T clarui pe Rosu,
Pe Rosu nAsdravanu,
Care fuge cu anu.
Dara Corbea ce cjicea ?
Pot' sit fie clAruit,
105 InimTOra T-a poftit1
De cat, maTca, sit te dud ,
Tot la Domnul Stefan VodA;
Salaoril, ca am). ceT,
Tot cu sape, cu lopetT
II() Si tu, maicA, sit te dud,
In ce verde movilita,
$i tu, maTcA, ca sa'mT sept,
In resAritu soreluT
In baligaru cailor,
115 Dal de usa grajduluT I
Muma Corbil ce facea ?
La Stefan Voda mergea,
Si salaorT ca'InT ceren,
La movila se ducea,
120 Si Tacit, ami poruncia.
Si eT cand sapa,
In resaritu soreluT,
In bAligaru cailor,
Da de usa grajdului.
125 Muma Corbil, ce facea
In grajd pTatra ca intra
Si pe Rosu arra scotea,
Ne'nselat, denfranat,
Cu cApAstru de bumbac
130 5i-afarA, ca mi'l scotea,
Cu unt-de-lemn cal ungea,
Cu basmaua cal §tergea
Tot dangale cal facea
Si pe ulitA-apuca,
135 NegustoriT sir se Linea ;
--- Baba, slabo gi de trebo,
De ti-r Rosu de vincjare,
www.dacoromanica.ro
III dam galbinT i parale,
In galbini sal cumpAnim,
I40 Prea bine O. ti'l platim;
Pentru unu ati dam dal,
SAT dAm herghelia tots,
Car' plAteste lumea tdta 1
Mama CorbiT, ce cjicea ?
145 Nu mT-e Row de vincjare,
SA'ml dati galbini §i parale,
In galbenT sal cumpaniti.
Si mT -e Rosu de dar mare,
Scot pe Corbea de'nchisore 1
150 Muma CorbiT ce fAcea
De capAstru ca'l lua,
La Stefan Voda '1 ducea,
$i'n curte ca mi'l bAga,
De palimari cal lega.
155 Stefan Voda cal vedea,
MustaciOra ca -T ridea,
La portar amT porunda,
Potile ca le'nchidea.
La temnicerT poruncia,
16o Si pe Corbea ca'l scotea;
Pe la bArbied cal da,
Mi'l spAla §i mi'l radea,
MaT trumos mi'l primenia,
Si 'n curte ca'l aducea.
165 Dara Corbea ce'mT facea ?
La Rosu, ca se 'Ina,
Lacramile '1 podidTa,
Dara Rosu necheza.
Stefan Voda ce .fAcea
17o Pe tote slugile striga ;
Car'pe Rosu 'ncaleca,
Tot in pamint ca -I trantea,
FTerea inteensii ca plesnla.
Asa Corbea cand striga :
155 -- Hai, DOmne, Maria Ta,
MaT inset cu slugile,
CA remaT tarn densele.
Ia sa'niT daT harnele tale,
SA se dedea Ros cu ele.
180 Stefan Voda asa aucjra,
TOte haine lepAda
$1 Corbea ca le 'mbraca,
Si desagil cu galbini ca'mT
[cerea,
Ca Rosu sit se dedea,
I$5 CA, cand o esi la tail,
SA nu'i facA vr'o ocara.
Dara Corbea, ce'mT facea ?
Pe Rosu ca 'ncaleca,
Putintel maidan facea,
Igo Pene cand bine 'nfierbinta,
Lua spuma cu mina,
 CANTECUL LUI CORBEA IIAIDUCUL
Clabucul cat caclula,
Pe Tanga ma -sa se da,
Mana scOba ca'mT facea,
195 De bred pe ma-sa apuca,
Si la spate o lipTa ;
Pe sus zidurT ca'mT saria,
Si din gura a§a dicea :
RemaT, Demine, sanatos,
200 Cu la mana ca tI-am fost,
$i to vrednic nu mT-al fost I
Stefan Voda remanea,
A§a din gura 'ml striga :
VecletT hotu infierat,
CANTECUL LUI CORBEA HAIDUCUL
VARIANTA
Cules de Chr. N. Tapu de la Gheorghe S. Stoica lautar, din Comuna Costescf-
ralcea.
FlOre verde florT domne§tT,
D6mne, din ora§ din Bucure§tT
La 'nalte case domne§tT,
De se ved in BucurestI,
5 FlOre verde foil de tisa,
Mare masa ml -este 'ntinsa,
De multi bolerl ml -se coprinsa.
Dar la masa cin' §edea ?
Sedea Domnul Stefan Vocla,
10 Niel nu bea, nici nu rnanca
Numal cu ochil privla,
Sema la baTetT ca'mT lua.
FlOre verde fol de brid,
DOmne, de cliva de sari Vasil
15 Cand fac cucOnele piftil,
Si sa. 'mpartesc boleril,
Toll boleril lefa 'ml lua,
Numal Corbea 'ml remanea!
Dar Domnia '1 intreba :
20 Alel, Corbea dumneata,
Ce bolerie pofte§tt
P'ala sa tl -o darulesc ?
Dara Corbea ce'mT graia ?
Alel DOmne, Maria Sa !
25 Ce bolerle ?often
www.dacoromanica.ro
149
205 Me lasa gol despulat,
Numa cu fesu din cap,
De sfatu boerilor,
De risu coconelor !
Stefan Voda cern! clicea ?
210 Da nu'mT este de cu§man
Niel pentru desagil cu galbinT,
In pola caftanulul,
In gura pozinarulul
Era carti marl de Domnie,
215 Orl in ce Tara -o merge,
SA domnesca Cara 'n pace,
N'are nimenl ce-T mat face !
P'ala sa ml -o darue§tT ?
Poftesc caftan de 'mperatie
Si dugealic de Domnie,
CA cu ala'mT §ade mie !
3o Domnia ca'mT aucjT
Trel baretT ca mi-§ mana
La GheorghitA'T trimetea
Si Gheorghita ca'mi venla,
Jar din guru ca'! grata :
35 Gheorghita, Gheorghita
Vataf de temnita
Si de temnicerl
Peste marl bolerl,
Tu pe Corbea sa mi 1 duct
4o Tot la temnita de piatra,
De §apte Domnil uTtata,
Cu muschluletu d'o schTopa !
Stetea Corbea la 'nchisore
Noue and lipsit de sore ;
45 Cand impoverni pe cjece,
Muma Corbil ca'mT sose§te
Cu trel hue rWOre ,
Ducea Corbi de mancare
Dar ea, frate, cand pleca ?
50 Din Jola, Joemarilor,
150 CANTECUL LUI CORBEA HAIDUCUL
Din Vinerea ouelilor,
Din Sambata Pa§tilor
5i-ajungea pe la San -PTetru.
La Ora ca mi -s tragea,
55 Oue la portar cA'T da,
La Corbea de mT-o lgsa;
La ferestrA arnT trAgea,
Din gurita anti grATa :
Aleo, Corbeo,
6o Drag Corbeo,
Orl e§tT viii,
Ca sg. te §tiii ;
OrT e§tT mort,
Ca sa te port !
65 Ca pe tine te-a tnchis
Nejudecat,
Ne infAti§at,
NicT pe la Domnie dat !
Dar Corbea, frate-T grAla :
7o MaTcA, maiculita mea,
Nu sunt viii
Ca sA me §tiT ;
NicT mort,
Ca sä me portY I Cu breul de lang.
75 $i pe mine cand m'a 'nchis
Eram tinerel copil
5'acum sunt bo§neag betran ;
Barba'mT bate bratele
$i chica cAlcaTele
8o Mustata umerile.
Si pe mine Tar cand m'a 'nchis
Eraii ngparcTle
SubtirT ca drugTle
5'acum sunt ca furcile ;
85 $erpii ereaii ca atile
$'acum sunt ca grindile ;
Bro§tele ca nucile
$'acum sunt ca plo§tile.
Pe tote le-a§ odihni,
90 Dar o drAcoTca
De §erpOTcg,
De smeoIcA
Ea, frate, ca mT -a 'mpuIat
Cam din cTocul berbieT
95 In gura pozunaruluT.
$i ea, frate, cand se 'ntinde,
InimTOra mT-o coprinde,
$i cand, frate se sgarce§te !
InimIora mT-o tope§te,
100 Sufletelul mi 1 sfar§e§te I
Corbea din gurA'T grAia :
AleT, malcg, maTca mea,
FAcut'aT vre-o data bine;
FA §i-acuma pentru mine :
ro5 Tu maIcA, ca sa te ducT
www.dacoromanica.ro
Tot la tergul Al de florT,
CA yin vara sapAtorr,
SApAtorT §i lopAtarT ;
$i tu, makg, srmi tocme§ti
I to Patru-clecY de sapAtorT
$i cu cincT-c)ecl de lopAtarT,
5i de dus unde ducT Y
La bglegarul uTtat ,
Care mo§ meg mi l'a dat.
115 Iar tu maTca sa maT cerci,
Din gurita sa'inT grae§tT,
La palat ca sg-mT vorbe§tY :
Ce e Corbea vinovat
De'n temnita l'atT bAgat
12o Nejudecat,
Neinfati§at,
Niel pe la Domnie dat ?
Drumu CorbiT ca sAl data
CA luT vremea T-a venit
125 Vremea de cAsatorit
$i miresa T-am ggsit I
Dar a baba
SlabA,
130 De per de cAmila,
La Domnie ce mergea,
In genuchT ingenuchia,
De Domnie se ruga,
Domnia cg'T respundea :
135 HaT, tu babo,
Slabo,
Cu braul de lang.
De per de camila,
Inima'mT fgrimg,
140 NoT miresA T-am gAsit
Pe jupanesa Carpina
Din pAdurea COcAna
Din bards nebArduitg,
De secure sabuita
145 $i la cap e ascutitA !
Dar ea, frate, ce'mT facea ?
Dacg vedea ca nu putea
SA scota afar' pe Corbea,
La tergu de florT se'nturna,
150 SApAtoriT ca'T tocmTa
$i la bAligar mergea.
Sapa di de vara
Rene 'n sera,
FAr'de pic de nadu§elg ;
155 Cand da &Vele 'n spre sera
De u§a Roplur da.
Dar la RA cum era ?
Lacgtu cat banita
$i cheia de cincl ova.
160 Nimenla nu'T indrasnIal
 CANTECUL LUI CORBEA HAIDUCUL
De cat singura baba,
CA 'T mai §tia ea sema.
Cu picioru ca mi-T da,
U§a din balemare sArTa,
165 Si la Ro§u ca 'ml intra,
()data '1 ghToldorosTa.
Funde Ro§u ca nu'mY sta,
De cApAstru ca mi-1 lua
5i -afara ca mi-1 scotea,
17o Cu chebreua ca '1 §tergea ;
Sorele a se 'nchidea,
A§a de ro§u 'ml-era ;
Si de capestru cA'l lua,
La vale ca 'ml apuca.
175 Cam pin dreptul DomnieT
Incepea Ro§u a necheza ;
Domnia se spemanta,
Coconita se starpla,
lar din gurA ca grATa :
18o Cata, f...tu'T mums sa,
Ce vitez o fi Ala
Trel baTetY ca 'ml mana,
Inaintea babil ie§Ta,
S'a§a, frate, 'mT-o 'ntreba :
185 AT tu babo,
Slabo,
Cu breul de land
De per de cArnilA,.
Inima'mT fArimA,
190 De tT -e Ro§u de vindare,
Ca sAli dae ceva parale ?
OrT, frate, ca de schimbare,
SA'tr dati unu, sAIT daii doT,
SAT dau patru-decT si doT,
195 NumaT sa se pomenescA,
De herghelia domnescA !
DarA baba ce'mT grAia ?
Nu 'mT-e Ro§u de vindare,
OrT frate, ca de schimbare,
200 Ca sA'mT dal ce-va parale.
MT-e Ro§u de dAruTalA.,
Il dAruiesc MArieT-Sale,
LasA-ml Corbea de 'nchisOre !
Domnia, cand audTa,
205 Un baTat cA'mY trimetea,
Pe Corbea ca m1-1 scotea,
Afars mY-1 aducea,
Pe la bArbier cal da ;
5i mi-1 tundea sfrantuze§te,
210 Si mi-1 rAdea cercheze§te,
Cu mustAtT in vArvalic,
5edea bine la voTnic.
La Domnie ca'ml mergea,
Sus pe scars se urca,
215 Din gurita ca 'I graTa
www.dacoromanica.ro
151
Al, Winne, MAria-Ta,
Ia amT dal dugealicu de
[Domnie,
CA cu ala 'rra §ade bine
5i amT daT haTnele tele,
22o SA se dea Ro§u cu ele !
Dar Domnia ce'tnT fAcea ?
Prost de minte cA'mi era,
Pe Corbea mi-1 imbrAca,
$i la Ro§u ca'ml mergea,
225 5i cu el, frate, 'ml vorbTa.
Domnia ce mi-§1 facea ?
D'un picior ingenuchia
Pene Corbea 'ncaleca.
Implimba el ce'mplimba,
230 Lua el spuma cu mana,
De portA ca o trantea,
SloT de ghTetA se fAcea,
Din guritA cA'ml grAia
AT, DOmne, Maria-Ta,
235 ZAvorA§te portile,
$i 'ntAre§te-ti strejile,
Nu'tT nApusti slugile !
LuT nu 'T erea d'alt ceva,
Ci'T erea de maTcA-sa,
24o $i el, frate, ca 'I grAia :
Alef, maTcA, maTca mea,
Intinde la cea nuTa,
S'ating pe Ro§u cu ea,
SA nu'mT facA, cred, una I
245 LuT nu'T erea de nuTa,
Ci 'T erea de maTcA-sa.
El de mana ml-o apuca,
$i la spate mT-o asvirlTa,
Pe sus portile sArTa
25o Si din guritA 'nff grATa :
R.etnaT, Domne sanatos,
Ca un trandafir frumos,
CA la mana eu ti-am fost,
$i harnicu nu nil-al fost !
255 Du-te, Corbeo, sgngtos,
Ca un trandafir frumos,
CA la mana tu ml-al fost,
$i vrednicu nu ti-am fost !
Domnia ca 'T mai grATa :
240 Alel, Corbeo, dumneata,
Ce reu, frate, c'aT acut,
Atat cat al haTducit ?
AT, DOmne, Maria -Ta,
Adeveru da- -1'a
Ii §,
245 Pe mine de me 'ntreba§T :
Prindeam caletoru 'n drum,
Mi-1 fAceam de rodea fen ;
Prindeam de-o babutA slabs !
MT-o fAceam de pA§tTa TarbA
152 CANTECUL COD REANULUI
250 Data Corbea ce'ml facea ?
Mal mergea ce mat mergea,
Sta in loc si se gandia,
$i din guru ca'ini grata :
Cata f...tu-t muma-sa,
255 Ce rdil Domniei sal fac
Sal fur lui telegarii?
Cumpdra altii mat bunt ;
Sal omor coconita?
Se 'nsora Si la alta,
26o Mal bung, nu ca asta.
Mai bin' sa 'T omor coconel,
Care dorme 'n leganel,
Ca sa-i sec al sufletel !
136 puteri de nopte,
165 Pd sudori de mOrte,
El ca se 'nturna,
Pe supt doici ca se baga,
Coconas de piclor it lua
Si Ia porta en. scotea,
27o Numat ciosvirti cal facea,
$i la porta le-atarna ;
Capu coconasului,
11 puse 'n tepa dracului.
Domnia de dimineta se scula,
275 Pe ochi negril se spdla,
Ochil pe ferestra '§t arunca,
CANTECUL CODRENULUI.
Cules de Chr. N. Tapu din gura lautarului Stancu Ions Cucue4LTeleorman.
Vec,11 Colect. d-luf V. Alexandri pag. 86 sq. Cantecul de fata este o variants.
FlOre verde spic de grail,
Cantu cucu pe piraii,
Codrenu cu murgu de frail,
El la terg ca mi-1 tragea,
5 Caluselul mi-1 vindea ;
Vindea calul, armili,
Rdmanea cu baldacu,
Numai cu seua 'n spinare
Ce-o su me fac, fratibre,
10 Umblu cu seua in spinare!
El pin terg mi se 'mplimba
Toti caluseiT 'T cerca
Si pe spate mi-T batea,
www.dacoromanica.ro
Si la porta se ulta,
Din gurita ca'rni grata:
Ia, vecy, cainele'nfferat,
28o MA lase gol despuiat,
Si de coconas serac 1
Mergea Corbea ce mergea,
Cu Ceaus Velcea se 'ntalnia,
Care 'n temnita '1 raga,
285 Din gurita cu 'I grata :
Iatagan din teca ta,
Bine-ar §edea in a mea !
Fie-ti, Corbe-o, daruit,
Numai sa nu'mi fact nimic !
290 Dara Corbea ce'mT facea ?
Sta in loc si se gandta,
Cata, f...tu-T mums sa,
Ast iatagan de l'am castigat,
In carne nu l'am cercat !
295 Indarat ca se 'ntorcea,
Pe Ceaus Velcea cal gasia,
Din piciOre cal toca,
Si pe drum ca mi-§ pleca.
Md platii cu cantecu,
30o Ca lupu cu urletu ;
Cand venatoru '1 intalneste,
DA pielea §i se plateste.
Attu calusel sa'si is ;
15 Niel un cal ea nu-T pltcea.
Foie verde a bobulul,
In scapatul sOrelui
La usa oborului,
Cam in drumul GTurglulut,
20 Veclu coma roibului
Si gluga mocanului.
El Tanga mocan se da
Si din gura cai clicea :
Buna diva, mai mocane
25 Multumescut-T, capitane !
Mal mocane mocartane,
 CANTECUL CODREANULUI
De ti-e roibu de schimbare,
SA-IT dad unu sa tt dad dot,
SA-tt dad, neta, panel 'n trel,
3o Erghelia de la baltA,
Nu pe tOtA, jum6tate,
i ca roibu nu se pOte I
De ti-e roibu de vindare,
SA-11 dad galbeni §1 parale,
35 SA-IT dad galbeni vinetici
De cate-o suta si cinct,
SA tot schimbi, sa tot manancl
Si nu se cuno§te aid*.
Dar Codrenu ce'ml fAcea
40 Maria pe fred c'o punea,
Picloru in scara '1 punea
Si pe roibu incaleca
Si prin terg ca mi-1 plimba,
Para spuma mi-1 fAcea ;
45 Se lua spuma cu mana,
De pArnint ca mt-o trantea
Slot de ghetii se facea.
DOr pe la mocan ca'mT da,
Piva bunA ca §l lua.
5o Fuge Codrenu §i se duce,
Remane mocanu §i plange !
MAT Codrene, frAtiore,
IntOrce te, nelca, din cale
DA-'mt (IA cate-va parale
55 Ca mor copiii de fOme !
Nu mT-e roibu de schimbare
Si mT -e roibu de vindare,
C'a fost talca percitor,
Si-a remas la sat dator
6o 0 suta §et-clecT de poll.
Vindu-T muma roibuluT,
Plata plasa Oltulul
Sio sa vind, si pe roibu,
SA 'ml platesc Teleormanu.
65 -- F...tu -It crucea-ta mocane,
Cand m'oT intOrce din cale
Si l -oT da §at-spre-ce palme,
SA numerl ca sint parale,
Si m'ol intOrce din drum
7o Si ti -ol da vre-ocatt-va pumnl,
Ti-ot da pumnl inghesuitt,
SA d,ict ca sunt let mAruntt,
Pe muchie de cel batult !
N'aT audit d'un Codren
75 Si d'un hot de capitan
Si d'un negru de tig-an,
Ca is cal de la mocanl
www.dacoromanica.ro
153
Si mid de la ciobant,
Vinu de la carciumart,
8o Nu plAte§te nicl un ban ?
CA cand a§ sta sa plAtesc,
La ce dracu halducesc ?
Tar Codrenu ce'mT fAcea ?
El p'un drum ca mt-apuca,
85 La un ctobAna§ trAgea
Si din g-urA ea-t d, icea :
FrunclulitA unt-de-lemn,
Ti s6 'ntampla un mrelusel,
FOTe verde salb5 mole,
90 SA ti-1 plAtesc cu pat ale ?
Dar clobanu se gandta
Cata f...tu-T mums -sa,
O sa dad un mtelu§el
Si o sa 'ml Tad un sfAnti§or.
95 Si clobanu ce'ml fAcea ?
El In tarlA cA intra
Si pe coda '1 aleg-ea,
Patru ciosvirti cal facea,
La desagi cal aseda.
Ioo Fugea Codren se ducea,
Fuge Codren §i se duce,
Remane ctoban §1 plange !
Ctobanu ca clobanu
Nu §tie ce e §ofranu,
105 Tot ca tiganu Divanu.
Dar Codren ce mi -u facea ?
La un carciutnar tragea
Si un burduf de yin umplea
5i pe murgu'l a§ecla.
11 o Fugea Codren se ducea,
Dar carciumaru 'ml striga :
MAT Codrene frAtiOre,
Intorce-te, neicA, din cale,
DA-mt da cate-va parale,
115 Ca rute marfa stApanesca !
Dar mocanu ca mocanu,
VOT pentru-o glOba de cal
Dete jalba la Divan
Si o bAga la Trebunal.
120 Unde Codrean se trAgea ?
La movila cea crApatA,
Unde a mai scApat odatA,
Suht umbrA de paducel,
Cu cArnicicA de rntel
125 Si cu yin din burdu§el
Si cu murgu lang5 el,
Cu costite de purcel ;
Red trAte§te, vat de ell
154 CANTECUL IIAIDUCULUI CODREANU
CANTECUL HAIDUCULUI CODRENU.
VARIANTA
Cu les de Christ. N. Tapu de la Nicolae Mihailescu, Rosioril-de-Vede (Teleorman)
Fore verde trer aglicr,
La Cotofenca la bald,
Codrenu se trage pe brand;
SA trage din lesa 'n lesA
5 Pen'la Cotofenca 'n casA.
BunA cliva, fa, cocOna !
Itr multumesc, cApitane !
Acuma 'rni 4icr, cApitane,
Cad sint la brail cu pistOle,
Io Patru pline §i trel gole,
SA'r trap Colofencil 'n §ale !
Iar cand venram la male,
Me luar cu carnir 'n alai;
5i cand venram la opincl
15 Punear tiganY de'mr da brand;
Dar cand venram la parale,
Pun ear tigani de'mr da palme!
Bucura te, batAtura,
Cad te umplu de untura
20 Din Cotofenca betranA!
Fore verde ca nalba,
Codren la bald ca'rni pleca,
La un carciumar tragea
5i din gurA asa'r cjicea :
25 -- MAY carciumar dumneata,
Ia dA'ml o feld de yin,
Ca al ved daca e bun.
Codren vinu ca si'l bea
Cu piciorul sticli'r da,
3o BucAtele mr-o fAcea
,sr o bAg-a 'n buzunar,
Ca sa clica c'are banr.
Fore verde ca nalba,
www.dacoromanica.ro
Codren la obor pleca,
35 La un mocan CA tragea,
CA un cal galben avea
5i din gura asa-r clicea :
MAT mocAna§ dumneata,
De tr-e galben de schimbare,
4o S5 te duc la Herta mare,
Salr dau unu, sa -ti dail dor,
SA-1Y dati, frate, pane 'n trer ?
Nu mr-e galben de schimbare
5i mie galben de vinclare,
45 C'am o sora WA mare,
S'o cantaresc in parale.
Iar Codrenu ce fAcea
Picior in scara punea
*i pin sus ca se ulta,
5o Doi pinteni la cal ca-r da
Si ca fulgeru sbura.
Calul spuma se facea,
Lua spuma cu mana,
De pAmant ca-o trantea
55 Sloi de gheata se facea.
Inapoi ca se uita
Si din gura asa 4icea :
Cata f...tu-i muma -sa
Asta-1 cal pe seama mea !
6o Iar galbenu ca sbura
si Codrenu 'Y clicea :
Hai, galben, la Herta mea,
Ca mocanu nu-r vrednic de
[tine,
Iar to estr smeii bun de mine !
 CANTECUL LUI CIIEOR.GHELAIU 155

CANTECUL LUI GHEORGHELAIU

Cu les de I. Odor de la Ion Gruf, din Valen1 (Prahova).

A se vedea ,Si colectia d-lul G. Dem. Theodorescu cGheorghelap, pag. 591 sqq.
Cantccul de fats e o varianta a celul din colectia D-lui Theodorescu.

Frund,A verde §i-o craitA, Alel, nelcA Gheorghela§,

Cine urea la IstritA ?
Saval Capitan Gheorghita,
5i la breu cu maciuchita,
5 Din bardA nebarduitA,
NumaT din topor doplitA,
De Macoveiii e gAtitA.
$i umbld din stanA'n stand,
SA'ncerce branza de bunA,
to 5i ca§u de'nchegatura,
5i din cordunA'n cordunA,
Sa'§l capete flints bunA,
Rea de lemn, buna de fler,
SA duca glontu la semn.
15 El la stand cA mergea,
A§a din gua d,icea
Mos Radule, barb surd,
Mal al pe cineva'u stand ?
Eu ill die pe legea mea,
20 CA eu n'am pe nimenra,
Decat eu §i baba mea
5i decat un biet de manAtor.
Dimineta sa sculat,
011e'n strunga mr -a dat,
25 JintitA multA a mancat,
5i lul, mAri, 'I s'a plecat,
Frigurile l'a luat,
Si sarica §/-a luat
$i in stand ml-a intrat,
3o Intre burdu§e s'a bAgat.
A§a GheorghitA audio,
In stand cA mi'§I intra,
'Ntre burdu§e cAuta,
Peste Macove ain't da.
35 0, frundulitA de teiti,
neamu, MacoveY,
Cin'te scOse 'n ochil mel ?
Sail is dilele tale sfar§ite,
Pecatele mele multe ? !
40 Da MacoveY ce clicea ?
Mult e§tI finer §i ginga§,
La initnA om vrajrna§.
Ia'ml calu §i one,
45 Mal lunge§te'rni dilele,
SA'mi mar ved copilele,
SA mor 15110 densele !
Da Gheorghila§ ce dicea ?
D'art stilt, vere, d'ad nu'mT §til,
50 Cand eram nor §epte frail,
Pe toll ne purtai legatl? !
De tin erel m'am insurat,
FrumOsA mandra-am luat,
Tu la bir m'al a§edat.
55 Nu m'al pus ca p'un copil,
5i m'ai pus ca p'un mazil
Aveam eu o betA Ole,
Mr-o puse satu la fore ;
Aveam §i-un Met coco§,
63 Mi'l dAruise un mos,
5i-acela-1 pus pe rAboj !
Aveam §1-o bletA gasca,
MI-o daruise o WO. mAtu§e,
51-aceea mi-al pus'o'n cislA.
65 Aveam o Meta rata,
Umbla pArcAlabu cu ea'n brate,
Ca s'o tare diminetA,
Ca sa nu-T mar fie gretA I
Eu de frica birulul,
7o De grOza zapciulul,
5i d'a rarcAlabului,
EU me bAjenAriam,
La Moldova cA'mt treceam ;
Tu la Buzeu to duceal,
75 5i arma§i cA cardulal,
DupA mine ca venial
Pe hotar cA me gAstai ;
Me bAteal me chinulal,
P'anga cal ca me legal,
8o Me aduceal penen Ramnic

www.dacoromanica.ro
156 CANTECUL LUI MIU HA1DUCUL
Nu puteam dice nimic ;
M'aduceal pdna'n Buzeu,
Ardea sufletelul meu I
De me plecam sA bed apd,
85 Tu'mI dedeaT cu cisma'n cefA,
Si beam apA sangerata,
Cu indsele mestecatA !
Si asa am pus eu de gand,
CatT bAgenari ml -o fugi,
yo De t' ne s'ur bodini I
Atun cI GheorghitA ce'mI fAcea?
Mana'n piept cd mi-I punea,
Din stan'afar' cal scotea,
Tot bucAll cd mi'l facea,
95 Si la cant ca'l impartia,
La mo§ Radu sA ducea
Mos Radule, barbel surd,
Ia dd'mi cinci sute de lei,
CANTECUL LUI MIU HAIDUCUL
Cules de Chr. N. Tapu de la Ioan Soteica lautar, din Ro§iorii-de-Vede (Teleorman).
Foie verde florl domne§tl,
In ora§ in Bucure§ti,
La ale case marl domnesti,
Carl sa ved in Bucure§ti,
5 In curte la Stefan -Voda,
S'a strans bolerl la vorbd,
TotI bolerii tergulul,
Stalpi TaligraduluT,
Calmacanil terSulul,
To Sfesnicil 'mperatului,
Inaintea Divanului.
Si sfatul ce'l sfdtuleste
Si duma ce dumeste ?
Tot de Miu amT vorbeste,
15 Sal f.... 'n lege de Miu,
CA de cand s'a halducit,
Drumuri marl s'a pArdsit,
Agzale la Domnie n'a mal venit
C'aud, pin lume
20 CA se spune,
Cd'i std fagul deramat
Numai our diamant,
De scumpe arrne incArcate
www.dacoromanica.ro
SA nu pall ca Macovei I
roo Da mo§ Radu ce dicea ?
DM, iti dic pe legea mea,
C'aici n'am nici o para.
D'acas' dacd me gdsi
La altu memprurnutam
105 Si conacu ca'ti fAceam.
Putintei bani, ce-am avut,
Cununat'am, botezat'am,
Facuf am frati §1 fertail,
Si surate 'n tote sate I
110 Asa Gheorgbitdaudia,
Mana 'n buzunar baga,
Cincl-deci de ruble scotea,
Lut mos Radu-1 ddrula,
Si-I cerea §i-o potecea,
120 Care merg halduci IA ea I
TotI ml-§ bea, se'nveselta
25 De nimenla nu gandia.
Stefan Vocla cd'mr striga :
Bell, bAleti, venveselitl
De nimenia nu ganditi !
Dacd vedeti cd ve 'mbetati,
3o Pe la chilil ye culcati.
Maine 'n diud ye aflati
Sele pe car s'a§edati,
Pe la sele
Buzdugane,
35 La bra' cu atagane ;
C'0 sa facem d'o 'mplimbare,
D'o 'mplimbare 'n venatore
Dup . pAserT galbiore,
CA sunt bune de mancare
40 $i usore la purtare.
Dar cu paharu cine lumia ?
Alei, Calea, fata mare,
Suriora Miului,
Ibomnica Domnulul.
45 Stefan Voda ce'ml clicea?
Alel, Cale, fata mare,
 CANTECUL LUI MIU IIAIDUCUL
Lume§te cupaharu in dreptate
SA se imbete tote odatA ;
Daca n'ol lumi cu paharu in
[dreptate
5o Sa n'al parte de fetie,
De alba-tl mgritAtie !
AIeT Calea mT- aucjTa,
Ca de frate -sea vorbia ;
Vinu 'n pahar cal punea
55 Cu apa ca ml-1 umplea,
Cu rachiii l'amesteca ;
Care cur it da §i'l bea
Pe to frate'Y adormia.
Cine din eY remanea ?
6o Stefan Vodg 'mT remanea
Punea d'albe cote pe masa
5i maim albe pe obraz
5i 'ncepea de mT-aromia,
Mr-aromla §i ml-adormla.
65 Alex Calea ce'ml fAcea 7
Ea'n chilie cA'mi intra,
Lua ire dintr'o mie
5i rochita de cutie ;
Punea 'n cap d'o lergAtore
7o Cam in chip de fata mare ;
Lua ni§te papucer
Sa intre 'n codru cu eY.
NIana -'n pozinar baga,
D'o basma ca mi-§ scotea,
75 Pe Stefan Vodd 'nvglla,
Cu basma verde rotata
Ca arnl. &Irma nOptea totg,
Ca femeia sa'si petrecg.
Sada icr, sgria colea
8o 5apte dealurl §l-o valcea
Si-o pubtie de dorea,
Taman ca o paserea,
Pena 'n codru mi-ajungea ;
Ea in loc ca mT contenla
85 Si din gura ca'mi 4icea
Cum o sa merg eu a§a,
P'Ast mijloc de nopte
Cu sudorl de nOpte
CAnd dorm tote ape ?
90 Cine-va ca m'o simtba,
Frumos cap ca ml-o tgIa !
Ea d'o foita 'ml rupea,
In buzi§Ore o punea
5i 'ncepea d'a §ulera,
95 5uTera §1 fluiera.
5epte cete 'mT de§tepta,
Tot Nevrincll din sus
Cu caciull de urs,
Sa vecIT togoote,
100 Lgsate pe spate
De negra str6inatate ;
www.dacoromanica.ro
157
Gro§T la ce fa,
Ra§l la falca,
Cu mustAtT in varvarichT,
ro5 Cum sta bine la voinic.
Cine din ei c'aucria
Numai Miu 'ntelegea
5i din gura le clicea :
Ia sA staff, bAietii mei,
Ito CA nu'i glasu haTducesc
Si e glasul femeresc ;
Aia o fi suriOra mea.
Ce zor mare o fi vegut,
De la mine c'a venit ?
115 Dara Miu ce'ml fAcea
El la ea ca se ducea
i din gull ml-o 'ntreba :
A bre, suriOra mea,
Ce zor mare ca'aT veclut
120 De la mine c'al venit.
P'Ast mijloc de nOpte,
Cand dorm tote ape
Cu sudorT de morte ?
Orf stApan te-a oropsit
125 Orr din chelciug c'al sfar§it,
Orl halne c'al ponosit,
Orl vremea ca tl-a venit,
Frate, de cAsatorit ?
bar soru-sa cg1 dicea :
130 Frate, Miule dumneata,
Nici din chelciug n'am sfir§it,
Nici bathe n'am ponosit
Nici stapan m'a oropsit.
Asera la nor s'a adunat
135 Si mrati stat la sfat
Toil boTeriT tergulul,
StglpiT TaligraduluT
Sfe§nicii 'mp6ratului,
CaTmacanil tergulul.
140 La sfat ca s'a adunat
5i sfatul ce'l sfAtule§te
5i duma ce ml-o dume§te ?
Tot de dumneata frate, 'ml vor-
[be§te:
Sa te f..'n lege de Miu I
145 Ca de cand to -al haiducit,
Drumurl marl s'aii parAsit,
Agzale la Domnje n'a mai venit
SA te f...'n lege de M !
Taman la tergu d'afara
150 Sall bata dou6 turd §l-o cum-
[pelora,
Te pule vame§ mal mare
Unde tree mocani cu sare,
SA te privesca d'o Org. I
Darg Miu ce'ml gicea ?
158 CAN14ECUL LUI MIU HAIDUCUL
155 A bre, suriora mea,
Tu acasa sa to duct ;
Stefan -Vocla s'o scula,
Pe tine nu te-o vedea,
Frumos cap ca p-o taTa,
16a De s'o duce pomina !
Nu purta inima rea ;
Eu sint pelita de drac
De daa la Domnie 'n cap.
AleT, Calea ce'mY fAcea ?
165 Acas' ca se ducea,
Pe Stefan Voclal gaga
'rot adormit cal gAsTa.
UrcTorul in mama lua
5i de apA call umplea.
17o Mana pe mAtura'ml punea,
Da pe icr, da pe colea,
SA nu se bage serna.
Stefan Voda se scula,
ATI de spAlat cerea,
175 Apa cu urcToru'T da.
Pe ochT negri se spala,
BucTumu'n mann lua
5nicepea d'a bucluma,
TOta ostea se strangea,
18o Ca fruncla §1 ca Tarba.
Sale pe cal ca punea,
Pe la sale buzdugane,
La brene cu Tatagane
5i pe la spete
185 Cate-o pusculitA verde,
La Miu ca mi -I pleca.
Dar Miu ce facea ?
De dimineta se scula,
Pe ochT negri se spala,
190 De la fag ca pleca,
Pe, mAgurA se urca.
D'un cTobAnas ainT vedea
5i la el ca se tragea
5i din gura ca'r clicea :
195 Buna cjiva, mAT ctobane !
Multumescu -tt, Capitane !
MAT ctobane cTobAnas,
Facut'ai fr'un bine'n lume
FAIT pomang §i cu mine I
200 Na de la mine clece lei,
Sa'mT dat mie clece or.
Dar ciobanu ca ciobanu
Nu §tie ce e sofranu,
Ca si tiganu Divanu.
205 LuT clece oT ca-T da
5i clece lel cA'ml lua
La chimir ca-i asecla.
Iar Miu IT mat clicea :
-- MAT ctobane ciobanas,
www.dacoromanica.ro
210 FAcurAm cu oile,
Facem i cu haTnele 1
Na de la mine asta dulamita
Verde ca f6Ta de vita,
Sa'mi dai Al cojoc mare latos,
215 Care'l port vara pe dos,
Cam pe dos pe pielea gold
1p tine vara de recOre.
Dar ciobanu ce'mt facea ?
5i cojocu ca i-1 da,
220 Dulamita c'o lua
Si pe densu c'o 'mbraca.
Iar Miu ca'T mat cjicea :
MAT clobane cTobAnas,
Facuram cu halnele,
225 Facem cu caclulele !
Na de la mine Ast comanac,
Care'l porp vara cu drag
5i cla'mT to mie a caciula
Facuta hap
23o In cap,
Croita pe musurol
Cu ochil starpiti la oT.
Dar ciobanu ca ciobanu
Nu stie ce e sofranu,
235 Ca §i tiganu Divanu.
5i cAcTula ca 1-o da
Comanacu cal lua
5i Miu ca-T mai clicea :
MAT clobane clobanas,
240 FAcuram cu hainele,
5i'n cu cAcTulele.
Na de la mine palosu meti
SAIT pastreze capu tau
5i cla'mT mie flueru tau !
245 Iar wiu ca'T mai cjicea :
MAT clobane clobanas,
PleT, carne, din ochl met !
Peste-un ces cin 'te-o vedea
Frumos capu p-o taia
250 De s'o duce pomina
Dar ciobanu c'aucjia
Intr'un razor sa ducea.
Brosca'n pamint sa facea.
Dara Miu ce`ml facea ?
255 Oile ca le lua,
In drumu mare le scotea,
Cam pe troscot le pastea,
Cu flueru ca'mY canta,
In tote parti ca se utta,
260 Pe cine ca mi-s vedea ?
Pe Stefan-Voclal vedea
Cu cetile,
Ca mustile,
Ca fruncla si ca larba,
 CANTECUL LUI MIU HAIDUUCUL
265 Asupra Miulul venTa !
Si luT frica cal lerea,
Dar inima sT-o Linea.
Stefan-Veda ca -ml venia
Calu'n loc ca'tni contina
270 Si din gura ca'ml clicea :
Buna cliva, mat clobane I
Multamescu-ti, Domn Stefan&
MAT cTobane dumnea -ta,
Ce curia de lele fused,
275 De pe lume ca-mT d,isesT ?
Si lul Miu respundea :
Stefan Voda dumnea-ta,
Nu este cu lopata,
Este cu judecata !
280 StaT sA-IT spuT,
Ca sa §til :
NoT avem tata betran
Si calea bisericT o bate
Tot la Bile marl,
285 Cand cant popil 'n calindar.
Si acasa ca vine
Si pe lume te spune,
D'ala pe lume tT-am cjis,
Cum tata mie ml -a spus.
290 Stefan-Veda c'augla
Si la cloban respundea :
Bine, maT clobane, ca'i asa!
De ce estI frumos §i gras ?
De ce sint frumos §i gras ?
295 a beau apA din vagas
Si mananc felil de cas ;
D'ala sunt frumos gi gras.
MAT clobane cTobanas,
Din fluer doTnas,
300 Tot umbland cu oTle
Pin tote crengurile,
N'ol fi audit,
N'ol fi dovedlt
De fagu lul Miu ?
305 C'auc) pin lume,
C'asa se spune,
CA-'1 sta fagu daramat
Numal aur, diamant,
De scumpe arme 'ncarcat !
310 F....tu'l in lege de Miu 1
De cand el s'a haiducit,
Agzale la mine n'a venit,
Drumurl marl mT-a parasit !
Nu stil to sa m6 dud la el,
315 Sall &A done sute leT ?
Stefan-Veda dumnea-ta,
Bine stia §i bine te duc,
Dar de ml-oT lasa cetile
SA'ml pazlasca oYle ;
32o CA sunt one stapanestl,
www.dacoromanica.ro
t59
M'apuca sa le platesc,
Cu cap n'am sa mal treYesc !
Stefan-Voda e Domn, Domn,
Dar n'avea minte de om.
325 Lasa cetile
SA pAzTasca elle ;
Dar dupa el a 'ml lua
O miora,
Draga miora,
330 In cap cu patru cerne
Si 'n varfu cernelor
Cate-o platra nestimatA,
De 'ml plateste Cara tots.
Stefan Veda ce 'ml facea
335 El cu Miu amT pleca,
P'o potecuta strimta §i boltita
Cu alune pardosita,
Numal de Miu stiuta.
ET mergea ce 'ml mergea
340 Si 'n loc amT contenla
Si Miu ca'mT striga :
Stefan Voda dumnea-ta,
Unde s'a ved,ut
Si s'a pomenit,
345 SA merga sluga 'nainte
Si stapanu pe urma?
Stefan-Veda c'audla
lnainte ca trecea
Si Miu ca'T mai clicea :
350 Stefan Veda dumnea-ta
Interce-IT miora ta,
Ca 'n turma oTtelor
Am o miora cu patru cornice ;
Si 'n verful cornitelor
355 Cate-o piatra nestimata,
De'mT plateste lumea tota ;
Cand prinde de vreme rea,
Trage turma la perdea ;
Cand simte de vreme buna,
36o Trage turma la pasune.
Stefan Veda e Domn, Domn,
Dar n'are minte de om.
Miorita o trimetea,
AmendoT ca retnanea
365 Si 'nainte ca pleca,
Miu 'n urma remanea.
Dar Miu ce facea ?
Cand de fag s'apropia
In padure se ducea,
37o D'o darjala ca lua,
D'o darjala mare
Sta sal croYasca 'n spinare.
Stefan Veda dumnea-ta,
Ia ridica scarile,
375 're isbesc smicelile
§i m'aude cetile ;
I60 CAINITECUL LUI MIU HAIDUCtIL
CA nu mr-e de tine,
Ci ml-e de mine
CA eti sint, frate, schimbat
380 Din haine haiducesti
In haine ciobanesti.
ATcT nu esti la hartis,
La curpinis,
OrT la Bucuresti,
385 Ca sa to fudulesti ;
Ci esti la hartis,
La curpenis,
Unde nu'i loc de carmis !
Stefan VocIA c'audia
390 Buza 'n patru ca'i crApa,
Sange pe caftan IT pica,
Cu cat fTerea nu'i plesnia.
Dar Miu ce'mI fAcea ?
Cu binisoru '1 lua,
395 Pen' la fag ca mi-1 ducea,
Desbraca haine ciobanesti,
Imbraca haine haiducesti.
Pe Stefan Voda '1 lua
$i'n mana baletilor it da
400 Si la haTducT poruncia :
IDe taTat sa nu'l tAiati,
Numal sa mi-1 judecati !
Dara Miu ce'mI facea ?
D'o cafea ami poruncia
405 Si lui Stefan ca T-o da,
SA'si mai tie inima,
Sa nu'l plesnTasca fierea,
Si la urma '1 judeca :
Stefan VodA dumnea-ta,
410 Nu aserA, al-alt-eri sera,
La tine ca s'a adunat
ToIT boleriT terguluT
Stalpil TaligraduluT
Caimacanii tergului.
www.dacoromanica.ro
415 Si vorba ce mT -o vorbiaX
$i duma ce mT -o dumTai ?
Tot de mine ami vorbTa T
SA me f.. tT, in lege de Miu
CA de cand m'am haTducTt
42o Agzale la tine n'a venit.
Taman in tergu d'afara
Sa 'rni bap doue furci si-o
[cumpeiora,
SA me puT vames maT mare
425 Unde trec mocani cu sare,
SA me privesca d'o tara !
Cand vorbiai de mine,
Ed nu Teram la usl la tine ?
Stefan Voda c'aucj.Ta
43o $i din gura cA. dicea :
ET bine, frate Miule,
OT fi vorbit la belie I
Dar acuma la trezie
Ce -aT catat, carne, dupa mine?
435 Cand eT, frate, arra vorbTa,
Sora Miului ca venia
5i din gura le clicea :
Frate Miu, dumnea-ta,
De taiat sa nu'l taia T,
44o Numal sa tni-1 judecatT,
CA slujesc de none anT jumate,
Simbrior4 nu mT -a dat,
Am muncit si-am alergat
Si e, frate, mare pecat!
445 Cerul nostru cu doT sorT,
Tara nOstra cu doT domni,
E mai bine asa sa fie :
Cat o fi el in Domnie,
SA fir i to 'n haiducie ;
45o Si cand tara e lAra Domn
E Ca femeTa fara om !
 CANTECU LUI MIU I-IAIDUCU
CANTECUL LUI MIU HAIDUCU
(VARIANTA)
CUles de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf Anghel Cambrea, Sacelu-Gorj.
Frunc,1a verde florT domnestT,
In oral in Bucuresd,
La casele domnestI,
Din apusul sOrelur
5 La palatal Domnulul,
O frumosa masa 'ntinsa
De multY bored e cuprinsa
Si toti bea $i chefuTa.
Stefan VodA ca'mT vorbla,
To In capul mese sedea,
Cu clocoiT tAInura
Si din gurA as-fel diced :
BetT, boferT, §i v6 ggtitY
Dup6 mine sa venitT ;
15 Si la vol sa ye luatT
La breil cu sapte pistOle
Si la spate flint mare,
C'arn sA fac d'u venatOre
Dupa pas6r1 galbiOre,
20 Cu sunt prea duld la mancare
Si usore la purtare.
In muntiT codrinulul,
Tot la fagul Miului,
MiuluT heduculur.
25 Verde fruncla §i-o lalea,
Vin la masa chile da ?
Le-aducea vinu la masa
Florinca fate frumOsA,
Din tote lumea alesa,
3o Suriora MiuluT,
Amureza DomnuluT.
Da, ea, mare, mT-auciTa
De frate-sea tAlnuTa ;
Pahar din mane 'T scApa
35 Numal de parere rea;
Jos de scandurT cadea
Si de graba se spArgea.
Dare Domnul ce d,icea ?
Florinca, fate frumOsA,
4o Din tote lumea alesA,
Eti pe tin' de cand to -am luat
www.dacoromanica.ro
161
Vin la masa mT-aT tot dat
D'astea nu ti s'a 'ntamplat !
Dar Florinca ce 'net facea ?
45 Fuga 'n camera ca'inT da,
TristA, cu inima rea
Si altu pahar cemT lua,
ma mare de cat ala
Si mereti la yin le da,
50 Pene crocol imbeta
Si pin palat se culca.
Dar Florinca ce'mf fAcea ?
Jos la cunie se da,
Papucil 'n picior trA.gea,
55 Tot papucT d'un galbior
5i 'r lua pe picToru gol.
Si la fugA ca Ira o lua,
Sus la munte ca'mT TesTa,
D'a dirept la fag mergea,
6o Pe niminia nu'mr gaga.
ST-o frunclulitA rupea
Si 'n buze cand o punea,
OdatA cand suTera,
Toff haTduciT sa strengea
65 Ca frunda i ca Tarba.
Ea pintre of se uTta
Si pe Miu nu'l vedea ;
Sr-alta frump ca rupea
ST-al dollea suIera,
70 MuntiT ca se resuna.
Iaca Miu o aucya
De p'o vale -o vAlcea
.sr
cu tovarAsT vorbia :
Si
Machea, f...tu-T mama -sa,
75 AceTa e soru-mea !
HaIda sa Te§im la ea,
C'o cunosc pe §uierat
Cg nu e voTnic curat.
Si. d'a dreptul iml lesTa
8o La culare,
In drumul mare,
Cu pusca peste spinare.
II
162 CANTECU LUI MIU HAIDUCU
Dar Florinca mi-1 vedea,
Nicl buna cliva nu'l da,
85 C'aprOpe nu'l cuno§tea,
C'a plecat tiner copil
$i era cu barba 'n sin.
Fele verde bob naut,
Dar Miu s'a cunoscut
90 $i d'aprope ml-o chema
Si din gura a§a'T dicea :
Sorel, suriora mea,
Tu porcil mi-'T-al pTerdut,
Orl boleril te-a batut,
95 De p'aicl c'aT nemerit ?
Dar Florinca ce'ml facea ?
Atuncl §i ea '1 cnno§tea
$i din gura ast-fel spunea :
Frate, frate Miule,
100 Ed porcil nu I-am pierdut,
NicT boleti nu rn'a batut ;
Dar pentru tine-am venit,
Ca n'am venit pentru mine,
Ca traTesc destul de bine;
105 Dar am alergat pentru tine.
Si-mi asculta vorba mea,
Frate Miu dumnea-ta !
In ora§ in Buc,ure§tl,
La casele marl domne§ti,
I ro E o frumosa masa 'ntinsa.
5i de mulp bolerl coprinsa ;
Si 'n capul mesel §edea,
Stefan Voda cuvinta
Si cu boleril vorbia,
115 Tot de tine tainuia,
C'ail sg. faca venatore
In muntiI Cadrinului,
Pen' la fagul MiuluI.
Dar Miu, cand amp,
120 A§a putin ca ridea
$i din gura ast-fel dicea :
Sorg., suriOra mea,
V&A-0 tu de grija to
Si nu purta grija mea.
125 Vie cum it va placea,
F....tu-I legea mani-sa
Ca'l-apuc eu p'aicea;
C'acuma nu sunt copil,
M'am facut haiduc betran !
130 Sus la munte ca Ie§ia
Si un cloban ca mi-§ gaga,
Un cloban cu of marunte,
Dar n'avea el a§a multe:
Peste-o mie §1 cincl sute,
135 POte sa fi fost mat multe,
Ca era vite marunte.
Si din gura ce'l cjicea ?
www.dacoromanica.ro
F6-te, mill clobane'ncoa,
F..tu 1 legea mani-ta !
140 Da'ml tu o mie de ol,
Sa-p dati doue mil de poll,
Ca de a§tia am prea multi,
Nu'I maT pociu purta pe muntl
5i vrol sa'rnl plerd capital
145 $i sa me fac Unguren.
Da -ml §i un cojoc mocanesc
sa tl dau un balton turcesc;
Da'ml cacTula mocanesca
Sa-ti dau chivara turcesca ;
150 Da-mT §T-o bail unguresca
Sa-p dail o arra. turcesca ;
Da-ml §i un fluer mocanesc
Sa-p dau un pistol turcesc.
Oile §i le-alegea,
155 Cu cojocu se'mbraca,
Caclula 'n cap o punea,
Bata'n sutiOra §i-o lua,
'Naintea ollor se da
$i cu fluerul canta.
16o Iaca o§tirea venla,
Top p'anga el ca. trecea,
NiminTa nu'l cuno§tea.
Stefan Voda cand venia
NicT el nu'l maT cuno§tea
165 Si buns diva cal da :
Bung. cpua, mai clobane !
Multumesc, Domne 5tefane!
Ia 'sculta, clobane, 'ncocT,
Nu ved,u§l o§tirea mea ?
170 Dara Miu ce'mT dicea ?
0 DOmne, Maria Sa,
0 vecluT trecend colea,
Aida sa te duc la ea.
Dumnea-ta nu §til serna,
175 FoTe verde trel grauntl,
51-al maT rataci pe munti.
Calul de darlog! it lua ;
$i pe vale mi'l baga
P'o vale p'o potecea,
180 P'o potecea mitutea,
Mica, mica §i cotita,
Cu alune pardosita,
Numa de Miu §tiuta.
P'acolo dacal baga
185 La judecata mi-1 lug :
0 Domne, Maria Sa,
Mal ridicall scarile,
Ca te lau smicelile.
C'aicl nu'T la Bucure§tT
190 Ca sa te maT fudule§tI;
Aid a la hati§, la carpini§,
Unde n'al loc de carmi§ ;
 JANTECU LUI MIU HAIDUCU
AT venit la largul meti
Si-alceal la strimtul teil I
195 Eu 's Miu copilu,
Care me §tiaT §i tu.
Dar acuma nu's copil,
M'am facut haTduc betran !
Ce-aveaT tu la Bucure§t1
200 De mine sa taTnuTe§tT ?
Jos de pe murgu'I tragea
Si'nteo poTana '1 scotea
Si de Ole '1 desbraca,
Si d'un §tejar it lega
205 Si cojocu'l desbraca,
Caclula o lepada,
Cu tolele se 'mbraca,
Chivara'n cap o punea
Si pe murgu 'ncaleca,
210 Sus la munte ca Te§a.
Stefan Voda remanea
Acolo legat §edea.
Potera cand '11 vedea
TotT la Miu c'alerga,
215 Verde fruncla de bujor,
Ca gandTa ca-T Domnul lor.
Iara Miu ca tacea,
Pene cand s'apropia.
Degetu 'n guru punea
220 Si-odata ca §uTera,
Tovara§il arra Te§Ta
Si Miu le taTnuia :
www.dacoromanica.ro
163
Dati'mT durdulita mea,
SA bag praf cu chivara
225 Si glOntele cu mana,
SA risipesc potera !
Tovara§iT alerga
Si 1-o da plina gata.
De calare-o slobod1a,
23o Facea linie pin ea,
Ca pica ca perile,
Cand le bat venturile.
Si care maT remanea
Toti la tarn ca fugTa
235 Si la tail povestTa :
C'am audit din betranT
Ca paTnea nu'T but-11'n streinT;
Da am audit, n'am credut
Acum am vaclut §i credut.
240 Dumnedeil sa te pazlasca
De bataTa halducesca;
Te bate te face lesa,
Te baga'n bola caTnesca!
Numa un foc a slobodit,
245 Jumetate ne-am topit,
Ca de maT slobodia vr'unu
N'am maT fi remas nicT unu!
MaT cjiceti, boTeri, amin!
FacetT voTa pe deplin
25o Si betT cute -odata yin !
164 CANTECU LUI MIU HAIDUCti

CANTECUL LUI MIU HAIDUCUL.

(VARIANTA)

Ct.les din gura lautarulut Sandu Stoica, din Costescf-Valeea de Chr. N. Tapu.
Acest cantec este o variants a lu! Stefan Voda i Fagul Miulul din colectia
d-lut G. Dem. Teodorescu pag. Soo sqq. §i eStefanita Voda. din colectia lut V.
Alexandri, pag. 20` -209.
Foie verde florr domne§tr,
La 'nalte case domnevr,
De se \fed in Bucure§tr,
Mare mass, ml-este intinsa,
5 De multr boTeri mr-e cuprinsa,
Sed boTeri terienT,
Caimacanir tergulur,
Fe§nicir 'mperatuluT,
Ca stalpir pAmentulur.
To In capu mesiT cin' §edea 6?
Stefan VodA, Domn cel mare
NicT nu here, nicr mancare.
Numar cu ochiT privea,
Sema la bAetr ca'mr lua
15 Si din gura ca'mr grata :
A1eT, voT baretilor,
BeatT §i ve chiotitT,
Marne in cliuA fiti gAtitT
SA facem nor d'o plimbare,
20 D'o plimbare, d'o venAtOre,
Dupe paserT galbiore
CA sunt dulcr la demancare,
Si u§ore la purtare.
De s'o intampla vr'o tamplare
25 SA prindem peMiu in venAtore,
Cu paharu cin' le da ?
SavaT Calea, fata mare,
SuriOra Miulur
Din muntir Catrinulur.
30 Dar eT frate ce'mT manca
Numar cega §i postrunga
Si galbenA caracudA
Si §oricel
De purcel,
35 Trece de§tele prin el
;;;i bea yin de Orodel.
Cu paharu cin'le da ?
SavaT Calea fata mare,
Suricira Miulur
4o A din muntir Catrinulur,
Din gurita ca'ml grata :
AT, DOmne, Stefan VodA,
Asera to laudar
C'o sA pled in venatore
45 Dupe paserT galbiore,
Ca sunt dulcr la demancare.
A§a Domnia auclla,
De la masa se scula,
Cruce 'n pTept ca mi-§ fAcea
5o Si el, frate. se culca.
Dar Saval Calea ce'mT facea ?
Pe supt pat CA se vera,
Scotea ni§te papuceT,
Cat erail de prosticeT,
55 Faceaii cincr-sute de ler.
Sarea icr, sarea colea,
5apte dealurr §i o valcea
5i -o pustie de derea,
Sus pe muntir Crinulur,
6o Tot la fagul Miulur,
Miulur harduculur.
Pe langa fagu-T se da,
Trer de§te 'n gull bAga,
D'o frunolA ca -mr o arunca
65 In buze 'mr arunca
Si incepea d'a §urera.
Codrir marl se despica ;
Nimenia nu 'ntelegea,
Numar Miu pricepea;
70 Pin brajr maruntr se lAsa,
Pelle la ea ca'mr venra.
FOre verde §i o lalea,

www.dacoromanica.ro
 CANTECU LUI MIU HAIDUCU
AT tu sora, soru-mea,
Nou'e am §i jumetate
75 Pe la mine n'ar dat, frate,
Dar acuma ce se OW ?
Orr de cheleug al sfir§it,
Orl haTne al ponosit ?
Dara Miu ce'mr dicea ?
8o Indarat ca o calea,
Ca s'o scula Domnia,
TT-o manca simbriOra!
Si'nclarat ca se 'nturna.
Pene ea, frate, mergea,
85 Domnia ca se scula.
Apa rece ca'r turna,
Pe ochr negri se spala,
Chica neagra '§r preptana.
Dar Savarca ce'mr dicea ?
90 AleY, DOmne, $tefan Voda,
Asera te lAudar
C'o sa fad d'o plimbare,
D'o plimbare,
In venatOre.
95 Stefan Voda ce'mr fAcea ?
Cu bucrumu bucruma,
0§tile cA le strangea
Ca frunda
$i ca rarba,
Ioo Dupa Miu ca pleca ;
Dara Miu ce'mr fAcea ?
El la vale se lasa
La vale, Ia vale,
Unde fir de iarba nu e,
105 Numar d'albA colilie,
Bate ventu §i mr-o adie,
Face pamentu piffle.
Dara Miu ce'mr facea?
Pe magura se sura,
HO Ochil rOta ca-r facea,
Pe nimenra nu vedea,
Numal un mic clobana§
Crobana§u de Ave,
C'un num se'r de dece oi.
115 Dara Miu ce'mr facea ?
Acolo frate mergea,
Din guritA ca-r grata :
Buna diva, mar ciobane !
Multumescu-tr capitane !
120 Dail Miu ce'mi dicea ?
MAT dobane dumneata,
Ia da-ml tu dece or,
Sa-tr dau cincr-sute de le,
$i dA-mY a cacrula a ta,
125 D6 e 'facuta hap pe cap,
Sall (Jail verde comanac
Care'l purtam ell cu drag ;
www.dacoromanica.ro
165
$i da-mr §i Al fluer al tell,
SatY dau arbia§ul meu.
130 Unde crobanu nu vrea,
Numar ca Miu '1 plesnra;
De grab' croban se desbraca.
Dara Miu ce'ml dicea ?
Cand o fi la prandu mare,
135 SA vil la or, fratiOre.
Iara Miu ce'mr facea ?
Oile ca 'Y le lua
$i el, frate, ca'mr pleca
Pe drumu troscotulur,
140 Cam in calea Domnului.
1)&6 Domnul ca'mr venTa,
El din fluer nu tacea;
$i el, frate, crml canta
Pamentul se legana.
145 Dara Domnul ce'mT dicea ?
Buna diva, mar crobane !
Multumescuf, Domn $tefane,
MAY ciobane dumnea-ta,
Fecior de lele fuse§l ,
15o Cum pe nume 'ml dise§r ?
Te v6d ca e§tr priceput
Pe mine tu sa me dud
Not la fagul Miulur,
Miulur harduculur.
155 Dar crobanu ce'mT dicea ?
Eli, Domne Vocia $tefane,
Eu pe tine CA te duc
La fagul Miulur harcluc ;
Dar lasatr o§tile
6o SA'mY paz6sca oile,
CA sunt oile stApane§tr,
M'apuca sa le platesc.
Domnul prost de mint' era,
0§tile ca le lAsa
165 Oile ca le pazIa ;
Cu Miu pe drum pleca
$i mergea ce mar mergea
De fagul Miulur da.
Dara fagul cum era ?
17o De cracr impologit
$1 de arme impodobit;
La trupina fagulur
Zac armele Miulur,
Miulur halduculur.
175 Pe Domn acolo '1 ducea,
P'un pat ca mi-1 punea,
Tre de§te 'n gura baga
$i incepea d'a prera,
Cetele cA se strangea.
180 Dara Miu ce'mr dicea :
Ale, vor baeti vornicr,
1:36 baltace sA mi-1 luati,
166 CANTECU LUI JIANU
Da 'nsusele sA mi-1 datl,
Pin sAbiI sA mi-1 lAsatl
185 5i nimic sa nu-1 stricatt
Pe Domn scApat it facea.
CANTECUL LUI JIANU
Cu les de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, Sacelu-Gorj.
A se compara acest cintec, care e maT complet, cu cel din colect. D -luI G.
Dem. Theodorescu pag. 299 sq. Velzy §i varianta prescurtata din colectia D-lui V.
A lexandri pag. t5 sqq.
Pole verde leu§ten,
N'atl audit d'un Jian,
D'un Jian §i d'un °hen
5i d'un mare de Mislen ?
5 Si d'un hot Bucure§ten,
Ce se plimbA prin pAdurl,
Cu §al-spre-ce pan durl ?
Top voInicY, ale§T pandurT,
Cu chebe §i cu poturl,
To Cu pistole inarmati,
Cu pu§cl, flinte incArcati,
UmblA ca ni§te turbatl,
Seca lumea la ficati !
CA nicl unde nu gande§tl,
15 Cu el in drum te 'ntalne§tl
5i te'ntreabA bini§or
Cu cuvent bland blandi§or :
De unde e§tt flAcATa§,
Din ce sat din ce ora0
20 Ce negustorie al,
Birul la cine ti'l dal ?
Spune, voinice, dirept,
Te jur pe arma'mir din plept,
De al banT mai multicel,
25 DA'InT jumetate din el,
SAO' dau la many rava§,
SA nu remaT pAguba§;
Cad cu vremea, d'oY trAi,
Penentr'un ban 0-or plati ;
3o Dar cum-va de-ol muri
SA-tl plAtesca Dumnedeil !
FoYe verde matostat,
Jianu om mic de stat,
FAr'de ruda de pecat
35 Tot =bland din sat in sat
www.dacoromanica.ro
Me platil cu cantecu
Ca lupu cu urletul;
Cand venatoru '1 gase§te
190 DA pielea §i se plAte§te.
Multe case a cAlcat.
Pe cine 'ntalnea smulgea,
MAduva la tots sugea,
Lumea de densul fugla,
40 Da jalba la Caragea.
Domnia numal de cat
Potere la el manand ;
Dar Jianu intelegend
Se oprea la Olt fugind,
45 CAlare pe armasar,
Strigand: MAT frate podar,
Trage podu mal dirept,
Nu ma face sA te-a§tept,
CAT reped un glont in plept
50 5i te culc, sail te de§tept I
Trage podul, maT podar,
SA trec la al boscodar
CA e putred de bogat,
5i sA-T Tail n'ar fi pecat,
55 Ca e singur ca un cuc
$i eu sint finer halduc !
Dar podarul ce fAcea ?
Sa fAcea ca n'audia,
Voind poteriT sA'l dea.
6o Dar Jianul §i vedend,
Sa maT a§tepte nevrand,
Dete drept prin Olt dicend :
De cat sA me rog de prost,
Pen'a pune podu 'n rost,
65 Volti fi voinic cum am fost
51-ol trece la adapost I
FOTe verde mar cretesc,
Cand or sta sA me smeresc,
La top sl me cAcTulesc,
7o La ce drac maT halducesc 7
 CANTECU LUI JIANU
Si pe murgu 'ncaleca
D'a dreptu pin Olt trecea
5i dincolo cand le§Ta.
Murgul 'i se scutura
75 Si a§a putin ca'mi sufla.
Dar Jianul ce -ml d, icea ?
Hal murgule, nu sufla,
Nu sufla, nu to umfla
La gazda vom resufla
8o Si odihna vom afla !
Cand la gazda apropiind
A§a amp tipand,
Potera gazda legand
Si de Jianul intreband.
85 Dar Jianul intelegend,
Se'ntorcea la plat fugind
5i el fugind tot la plat
5i striga la murgul : Hal !
Hal, hal, hal, murgule, hal,
90 Sa Te§im in deal, la pie,
Sa scapam de chill §i val !
Si din gura ca'ml canta :
FOle verde §l-o lalea,
Tine gazda, nu me da,
95 Call vol da o malotea
Cu florile cat palma,
Pe la pole §ebacea,
Numa firurl §i betea,
SA se minune lumeal
too Dar murgu cand audla,
De sarit ce mi-§l sarIa
Tocmal ca capriOra,
Po§ta un sfert ca parea;
Dar de geaba ca fugla I
105 Cand la plal apropia,
Potera mi .1 ajungea,
Manele in el infigea
$i'1 ducea la Caragea.
Cand fu sOrele in apus
110 El la curte c'a fost dus,
Cu tovara§irn rend pus
5i-a§a'mT canta c'un glas sus:
FOle verde lemn domnesc,
Stall in drum §i me gandesc,
n 5 ce-o s'apuc ce-o sa muncesc,
Paine sa-ml agonisesc,
www.dacoromanica.ro
167
Copila§i/ ami hrAnesc ? 1
Verde frump de sipica,
Talca me mans la munch,
120 Eu pul coda la mhcluca
5i me suI in deal in cuca.
MA ultal in vale'n lunch,
TOte plugurile umbla,
NumaT pluguletul meu
125 La 'ntelenit Dumnecleii !
Plugu'ml §ede la parete,
Boil 'ml pasc la larba verde,
Pogonicil 's dupa fete.
5i me dusel la bogatT,
130 Care avea bol §i argati,
Sa'rnl dea boil intr'un ceas
Sa ar §i ell loc d'un pas ;
Dar in zadar m'am rugat
Ca'n sema nu m'au bagat !
135 Atuncl §i ell mentorse
5i intru sine'ml d,iseI :
Dar'ar bunul Dumnecleil,
SA umble §i plugul mee,
SA'l pul sa brhzdeze ales
140 Unde-o fi crangul mal des ;
Sa trag brazda draculul
Pe marginea satulul,
Drept usa bogatulul,
Fir'ar mult al draculul !
145 'Ma vara l'am rugat
5i'n sera nu m'a bagat
Sa'mT dea doue trel parale,
SA Tail copiilor sare ;
Copiil mi -au le§inat,
150 Tot mancand la nesarat I
5i de atuncea m'am jurat,
Unde ved omul bogat
Sal leg sa'l arunc su'pat
5i sa-1 cer de cheltulala,
155 C'acum vreme de lama.
SA mal les odata'n vara
Sa puRi. .aua pe balana,
Sa me plimb din crama'n crama
Cu disagil cu pastrama
160 5i cu ploschita cu yin,
161 SA'nec chinu §i suspinu 1
168 CANTECUL LUI GHITA GATANUTA
CANTECUL LUI GHITA CATANUTA.
Cu les de Chr. N. Tapu din gura lautarului Ion Stan BaluicA, Manastirenr-Valcea.
Acest cantec este o variants a celui din colectia D-lut G. Dem. Teodorescu, pag.
626 sqq.
In colectia lui Alexandri, pag, 67-1o1, figureza sub numele de cVidral.
Pe cel deal, pe cea culmitA,
PlimbA-mi-se CAtAnutA,
Cu a lul frumosO. mandrutA,
Cu dolt -sprece cAluser,
5 IncOrcatT de disAgel,
DisageT cu galbinel,
Merge mandra pintre el,
.5i doT-spre-ce catarasT,
IncArcatT de gAlbinasT.
Io IarA GhitA ce'mT facea ?
Pe culmitA se plimba,
Cu-a luT d'albA frumusea
5i la umbritA trOg-ea.
Unde umbra IT plAcea,
15 CAluseiT isT priponla
5i de mandra se ruga :
Mandro, mandrulita mea,
Seruta-ti-as gurita,
ES, mandro, de and to -am luat,
20 NicI un cantec n'al cantat,
Dar acum o amT cantT.
Daca to nu ml -o1 canta,
Forte reit m'oT supe'ra,
Frumos capu ti-l'oT lua !
25 Dar mandruta ce'ml ciicea
Ghita, sotiora mea,
Bine, dragA, 0-as canta,
0 fi r61.1 de dumnea-ta ;
CA ml -e glasul fomelesc
30 5i cuvintu volnicesc.
D'oT incepe d'a canta,
Munti/ ca s'or tremura,
Ape marl s'or turbura,
VAT adancT ml -or resuna,
35 Harambasa asculta
5i gura ml -o cunostea ;
Harambasa de halducT,
Peste patru-cject i cinci.
5i-o veni la dumneata
40 5i ml -e ca l -o face ceva,
www.dacoromanica.ro
SA nu fie vina mea!
Ghipi-atuncT, cand aud,Ta,
FOrte reu s6 supra
Si de mandra se ruga ;
45 CantA-0, mandro, cantecelu,
CA mT-e drag ca sufletelu ;
Cants -0 mandro, cantecu,
Ca ml-e drag ca sufletu I
Dar mandruta ce fAcea ?
5o Glas de foc arni lepAda;
and incepea d'a canta,
Muntil ca se tremura,
Ape marl se turbura
VAT a dancT ca resuna,
55 Codru in pole se usca,
larba verde se parlTa!
Harambasa ml-o audla
*i gura T-o cunostea,
Cu potera amT vorbTa :
60 Statl, bAetr, i v'odihnitl
5i armele pregAtitT,
La mine sa v6 ganditT,
De poterA fitl gAtiti!
Harambasa arnT pleca
65 5i palosu it ascutla ;
Unde crangu cal Linea,
Scotea palosu §i da,
Mult6 pAdure strica,
Poteca buns fAcea,
7c) Pen a la GhitA TesTa
5i buns diva cA'T da :
Buna 4iva, frate GhitA !
MultAmescu-0 Harambaso!
Harambaso de halducl,
75 Peste patru-d,ec/ i cincl,
5til banil sa mi-1 -mananc/ !
GhitA nu to speria,
C'am venit la dumnea-ta,
C'am audit mandra mea,
8o Lam cunoscut gurita
 CANTECUL LUI GHITA CATANUTA
$i-o gAsesc la dumneata,
Niel o para nu t1-as lua,
NumaT mandra ca e-a mea.
N'ol vrea mandra sa mlo dal,
85 Mare pricina.o sA al !
Dara Chita ce'ml dicea ?
Eii pe mandra nu tl-ol da,
Ca mandruta este a mea,
CA rra-a dat'o sOcra-mea,
90 Sa'mT 1iu vieta cu ea!
Harambasa ce'ml dicea ?
Mel, Chill, frate Chita,
De ce sa'n-f vorbestr asa ?
Eii ved ca te 'mpotrivestI,
95 OrT-ce draculul gandestT ?
VreT in pustT sA. ne 'mpuscAm,
Orl in sabiT ne tATem ?
Dara Ghita ce'ml dicea :
Nici in pustT nu ne 'mpus-
[cam,
Ioo In sabil nu ne tATem;
Numal la luptd ne luAm,
CA e buna si direpta
$i de Dumned,e5 lAsatA !
Harambasa c'audTa,
105 FOrte reit se supera,
Armele jos ca trantIa,
La Ghita se repedIa
$i de lupta s'apuca ;
FAra veste mi-1 lua,
106 Mijlocelu 'T cuprindea.
Se lupta cat se lupta,
Pi de varg pan6 'n sera,
FAra pic de nAdusela.
Din lupta ce se lupta
115 Lul Chita 'I se 'ntempla,
Cureaua i se rupea.
Dara Ghita ce'ml facea ?
De mandruta se ruga :
Mandro, mandrulita mea,
120 Nu sedea, nu te ulta,
Cata f...tu-T muma-sa.
CA'ml plerde hotu vieta ;
Vin' de'ml nOdA cureua.
Dar mandruta ce 'ml dicea ?
125 Gihta, sotiOra mea,
LuptAte cum oT putea,
Cureua nu II-oT 'noda ;
Care ve veST birui,
Tot o sotie ml -o fi ! Campu Severinului.
13o Atuncl Ghita 'ml audia,
FOrte reil se supera,
C'o manl ca se lupta,
Cu alta curea 'noda;
Dupe ce curea 'noda,
www.dacoromanica.ro
169
135 Amendoue le punea ;
Cand °data '1 aducea,
Pin rAdAcinT mi-1 tranda,
Pea 'n genunchl it ingropa.
Harambasa se casnIa,
140 Cand pe Ghita '1 aducea,
De la pamint nu'l hurnla.
Tot Chita se mai casnia,
Cand al dollea l'aducea
$i de pAmint ca mi-1 da,
145 Pene 'n br'eti it ingropa.
Harambasa ce dicea ?
La rugAcTune pica :
Alel, frate Chita, frate,
Mai lungeste-mr vieta
150 $i mandruta fie a ta,
CVO dArulesc potera
$i-oT trai cum 01 putea;
M'oT duce la Cara mea,
N'am stiut de dumneata !
155 Dara Ghit ce'ml tacea ?
Nicl o vorbA nu vorbla,
Numal d'o parte se da,
Si palosu mi-1 scotea.
Cand °data aducea,
16o Capu c'o spata-T tA1a,
Ca pe varza mi-1 toca,
$i de mandra se ruga :
Mandro, mandruli ta mea,
SA 'ml aducl pe murgu 'ncoa.
165 Dar mandruta ce'ml facea ?
Ea pe murgu '1 aducea
$i de dalog it Linea,
Pelle ChitA. 'ncaleca.
Daca GhitA 'ncAleca,
170 De calare se'ntindea
5i pe mandra ca ml-o lua;
Maria in brene 'I punea ;
La spate si-o arunca
$i cu murgu cA. vorbla :
175 Murgule, murgutu-meii,
Di de cand te-am cumperat
Nici un sgarbacT nu ti-am dat,
Dar acum o sA te bat !
Cand freul it slobodIa
180 Cu pinteniT it inghToldIa,
Mitutel maidan facea.
Trecea dealu ArdealuluT
i valea SabaruluT,
185 La mijlocu campulul
V6du mica salciOrA
Cu umbrita rotunglora.
Acolo descaleca
Pe murgu §i'1 priponTa
170 CANTECUL LUI GHITA CATANUTA
190 Unde Tarba 'T plAcea.
La disageT cauta,
Mica ploschita scotea
D'o vadra §1 cincY oca,
Care bea GhitA cu ea.
195 Doue pahare umplea :
Tine, mandro, yin de bea
De la manu§ita mea,
C'oT mal bea,
OrI n'oT maT bea,
200 De la manu§ita mea !
Dar mandruta ce'mY facea ?
Incepea d'a suspina
Si din pahar nu maI bea.
Dar Ghita ce ml-§ facea ?
205 Daca vedea ca nu bea,
Forte reii se supera,
Maria pe plosca. punea
5i din guru m`f-o salta,
In fundu-I o resufla
210 5i pe Barba mY-o trantIa
Mana 'n pozinar bAga,
Mitutel palo§ scotea,
SA facea d'amelinta;
Capu c'o spats -T taIa
215 Ca p'o varza mT -o toca.
Titele 'T le alegea
Tttele,
Cositele,
La disageT le punea,
22o Pe murgu incaleca
51 la sacra -sa 'InT pornIa.
Calu afara cal lega
Si 'n casa cand intra :
Bung diva, maIca-mea
225 MaT til, malca, varza acrd,
SA bagam cu carne grasa
Din fie-ta to cea frumosa,
Daca 1-a fost mintea prosta !
SOcrA-sa ca nu credea,
23o Gandea masa ca cerea.
Frumosa masa-I punea,
Cu yin dulce ml -1 cinstTa,
Bea Ghita, se ospata :
www.dacoromanica.ro
MaIcA, makulita mea,
235 Vino, maIca, sa-tI arat,
Daca nu'InT crecli cuvintul,
NicI nu 'I-am facut mormintul.
Vin srt-ti dau odOrele,
Ca sA-ml crecjY cuvintele !
240 In disagei cauta,
Titele i le scotea,
Titele,
Cositele.
Ea atund, cand le vedea,
245 Pe data le cuno§tea
Si tot hotu mi-1 facea.
Maria 'n cap i§I punea,
Cat apuca atat rupea,
De fie-sa se vaIcarea !
25o Dara. Ghita ce'mY facea ?
Daca vedea §i vedea,
Palo§u el cal scotea,
Dupe ea se repedIa.
SOcra.-sa ce mi-§ facea ?
255 Ea de frica. ca fugIa,
Pin bAlaril se baga ;
Dar el cautand de ea,
Doug. plaste ca'mT vedea
5i d'un furcelu§ cata
260 5i'n cosite'l infigea.
Sus pe plaste o urca,
Verful la plasta ca facea.
El pe murgu incaleca
5i pe culinitA pleca.
265 Mergea Ghita §uTerand
5i cu murgu neghezand.
Cine la GhitA asculta,
Fete mall se 'mbolnavIa
Nevestele se starpia !
270 Me plAtiT cu cantecu,
Ca lupu cu urletu ;
Cand venatoru'l gone§te
Da pielea §1 sA plate§te.
5i mal dati cu picatura,
275 Sa ude Policea gura I
 C4NTECUL I,U1 GI1ITA CATANUTA 171

CANTECU LUI GHITA CATANUTA

(VARIANTA)

Audita de Chr. N. Tapu de 1a lautarul Dumitru Baranca, din Pqteana-de-

sus.-Gorj.
Pole verde pelinita
Pe cel deal, pe cea culmita,
Trece Ghita Catanuta
Cu dolt -spre-ce catarAT
5 IncarcatT de galbinel,
Cu mandruta pintre el.
Trec prin codriT
Merg la socril.
Dara Ghita ce'mI dicea
to Ed mandro de cand te-am luat
NicI cantec nu mr-aT cantat,
SA te ascult, mandro, cu drag.
Darn mandra ce'ml dicea :
EA, Ghita, cand 0-oi canta
15 Ape mar, s'or turbura,
Copacl marl s'or despica,
VAT cu vat s'or impreuna,
Muntil in capete s'or da ;
Si am un glas cam femelesc,
20 Si cuvintele haducestT,
$i Lotrenul mi-o audi,
Lotrenul Lotrenilor,
Harambasa al hotilor.
Darl Ghita ce'ml grata ?
25 Canta -tI, mandro, cantecu
CA InTe drag ca sufletul 1 Dara Ghita ce'mT dicea /
Ca cat m'ol vedea in picTore
De nimenl sa n'aT fibre.
Dara mandra ce'mT facea ?
3o Incepea d'a canta ;
Ape marl se turbura,
VA/ cu vat se impreuna,
Muntil in capete se da
Si Lotrenul ml -o audTa,
35 Lotrenul Lotrenilor
Harambasa al hotilor,
Foitica ai.o lelea
Dar Lotrenul ce'ml facea I
Gura la baled ca da :
40 AuditY mandruta mea,
Care me iublam cu ea
Din copilaria mea:!
ImpenatT padurile
$i tote colnicile.
45 EY padurile impena.
Dar Lotrenul ce'ml facea ?
La vama el alerga
$i putinel ca mi -u sta,
Iaca si Ghita 'ml sosla
5o Cu mandra d'a 'mpreuna.
Cand Ghita mi-1 vedea
Un pas inapol ca da
Si Lotren la el striga :
DA-tY, voinice, dal/ de vama
55 Da-tl pe murgul teil de vama
Sa te las cu capu'n Cara !
Dara Ghita ce'ml grATa ?
Cat capul la trup ml -o sta,
Nicl pe murgul nu l'ol da,
6o CA mi 1'a dat tatal meti
SA'rn1 pOrte trupsorul mea !
Dar Lotrenul iar striga :
voinice, dale de vama,
DA-0 pe mandra to de vama,
65 Sd te las cu capu'n Cara.
Frund,ulita §§l -o lalea,
Cat capul la trup ml-o sta,
Eli pe mandra nu mi -ol da,
7o CA ml -a dat'o sOcra. mea,
Din copilaria mea,
Sa'mY suptiu casa cu ea!
Dar Lotrenul ce'ml dicea ?
La lupta sa ne luam,
75 Orr in sabiT sa ne team ?
DarA Ghita ce'mY grata ?
La lupta sa ne
CA lupta este direpta,
Nu-1 ca sabia spurcata.
8o ET la lupta se luau
pi de vara Vella 'n sera.
Veni sOrele la prang

www.dacoromanica.ro
172 CANTECUL LUI GHITA CATANUTA
Lut Ghita-r veni un ris ;
Veni sorele la amiacl'
85 Nu mat putea de necaz;
Veni sOrele in chin die,
Veni hat Ghita manie..
Fore verde si-o lalea
Dara Ghita ce'mT facea ?
90 Breu'n jos cal slobogra
Si pe mandruta 'ncerca:
Radica'mr, mandro, brenetu,
CA me prapadeste Lotretu I
Dara mandra ce'mt grata ?
95 Vor, cart v'att pridudi,
Tot d'un barbatel mt-o fi!
Dara Ghita ce'ml facea ?
Binisor el sa 'nvertra,
Cu Lotren in pamint a da
too Si palosul cal tragea,
Capul lur Lotren ca lua.
El la cal ca mi-s mergea,
Picrorul in scara punea
Si pe cal incaleca;
105 La ca'rciuma descaleca
La carcluma Lotrilor
Din muntir Carpatilor.
El la cal ca mil mergea
Matta 'n disagi c'o baga,
1 to 0 ploschita ca scotea,
www.dacoromanica.ro
0 ploschita mitutea
De-o vadra si cinct oca
Si la mandruta mergea :
Tine, mandro, yin de bea
115 De la d'alba mana mea;
Orr or bea, onr n'or mat bea!
Tara mandra ce'mr clicea ?
Iarta-mr, Ghita, gresela!
Iac-or sa -tr 'left gresela!
120 El palosul mi-I tragea,
Capul mandrutii ca'l lua
Si in disagi Ca mi-1 baga
Si pe cal incaleca,
La socra-sa ca mergea.
125 SOcra-sa, and it vedea,
Masa. afara cal punea.
Dara sacra -sa grata :
SA fie si mandra ta,
Tot mat bine tr-ar sedea.
130 Data Ghita ce'rnt grata ?
Mara, marculita mea,
Mandra ti-a lost de furat,
Pagubasa m'a apucat.
Dar n'ar, mara, varza acrd,
135 SA bagam cu carne grata
Din mandruta ce-a frumOsa,
Deca nu'ml crecli cuvintul,
138 Poftim si motisorul I
 BITA CATANUTA
BITA CATANUTA.
(VARIANTA)
Cu les de Chr. N. Tapu de la lAutaril Dumitru Baranca, din Pepteana-de-sus,
Gorj pi Ch. Cobzaru, din Tergu-Jiu.
Pe culmita dealulur,
Dealulur Ardealulur,
Plimba-mi-se Catanuta
Cu-a WI' d'alba de mandruta,
5 Cu dor banT in puzinar,
Cu dor tree catarasT
Sacsanatr de galbinasT
Si cu dour caluser
SacsanatT de galbiner,
ro Cu mandruta pintre er.
Plimba Bita cat plimba,
La o carcruma ca da,
Bea cu mandra si manca
*i putin chef ca facea.
15 Bita mandril ca d,icea :
Aler, mandra, mandra mea,
De cand, mandro, to -am luat
Un cantec nu mi -ar cantat,
SA te-ascult, mandro, Cu drag.
20 Dara mandra ce'nir dicea ?
Aler, Bita Catanuta,
Am un glas cam femeresc
Cuvintele haiducestr
Cand or incepe d'a canta
25 Livedr verdi s'or scutura,
Muntir ca s'or tremura
Apa'n put s'o turbura,
ySi pe mine m'o aud,i
Aldi Pana,
3o Rusiana.
GraTul meu l'o intelegea
*i la tine c'o veni
i pe mine m'o lua,
Ca T -am fost ibovnicea
35 Din mica copilarra;
Geaba de dragostea mea
Cad pe mine m'o lua !
Dara Bita ce'mr dicea ?
Canta-tr, mandro, cantecu,
40 CA mr-e drag ca sufietu 1
Incepea mandra d'a canta
www.dacoromanica.ro
It3
Pana Rusiana o audra
$i la Bita ca'mr venTa;
Pe Bita cal intreba :
45 Ce ne calcr
*i ne pastr Terburile ?
Ia sa'mi dat pe murgu vama,
Ca sa scapi cu cap la tarn.
EU pe murgu nu'l -ot da
5o Odata cu viata mea ;
Ca mi l'a dat socru-meU,
SA-mr One trupsoru meti !
Da-mr pe mandra atunci,
[vama,
Ca sa scapT cu cap la tara.
55 Niel* pe mandra nu 0-or da
Odata cu viata mea,
CA mr a dat'o socra-mea
SA tiU casctora cu ea !
Dara Bita ce'mt grata ?
6o Alel, Gruro, ce'mt poftestr?
Orr in sabil sa ne talem
Orr in lupta sa ne luam ?
Lasa sabia 'ndracesca,
At in lupta voinicesca,
65 CA mT -e buna si intelepta
*i de Dumnedeti lasata !
ET in luptA se luau,
Se luptara ce se luptara,
Di de vara penen sera,
7o Niel unu nu se trantla.
Dara Bita ce'mb facea ?
Brenetu la vale lasa
*i pe mandra c'o chema
*i din gura ca-T dicea :
75 Sari, mandruto,
SArT, draguto,
De'mb legs brenetu,
CA m6 tranteste Lotretu,
*i'mr r6pune mie capu!
8o Dar mandruta ce'mI grara ?
Ia luptatT, BitA, luptatT,
174 BITA CATANUTA
Care cum o birui,
Tot un bArbAtel rni-o fi ! Vert' la dale ca fAcea.
DarA BitA ce'mT facea ?
85 Brenetu in dinti ca lua,
Cand °data ca racnia
Pe Lotret ca mi-1 trantia;
Lotret din gura grata,
Frafl de cruce se prindea,
06 Vole de la altu'§i lua.
Dara mandra ce'mi d,icea?
Iarta -ml, Bita, gre§ala
CA n'ol mai face asta !
Lesne, mandro, to -oi Terta,
95 Anevoie of uTta,
Dar §tii, mttndruto, ce-va ?
AstA varA ce-a trecut,
Tot de cosA m'am tinut,
*apte copiti ca mi-am facut.
T oo La §ase le-am tacut verf,
Numai una tni-a r6mas;
D'o vrea bunul Dumnegeil,
S'o fac eu cu capul teil !
Dara mandra ce'mi gicea
105 Iarta-mi, Bita, gre§ala
CA n'oT mat face asta !
Dara BitA ce'mT grata ?
Mandro de can d &Cite-am luat
In spate nu to -am cAtat.
o Spatele cal arata,
Capu cu palo§u tala,
www.dacoromanica.ro
Sus pe dale cso urca
Codele §i titele le taia
115 Si'n pozinar le bAga
*i la sOcra-sa mergea.
Socra-sa, and it vedea,
Mult bine el ca-1 parea,
Frumosa masal intindea;
120 La b6utura ca mi-§ bea,
SOcrA-sa din gura'mi grata :
§ade, Bita, a§a;
Dar mat bine ti-ar §edea
Cand ar fi §i mandra ta.
125 Aminte lul it aducea,
Codele din pozinar scotea :
Poftim §i pe filca ta t
Abet, maicA, malca mea,
Mai al nitica varza acrd,
13o SA bAgAtn cu came grasA,
Din fie ta ta cea frumosa,
CA T-a fost el mintea prOstA
Cand mama-sa ca -T vedea
Codele §i titele,
235 Ea din gura ca grata :
Lasa-i fie retie nu a§a,
Ca ml -o cerea din vecini,
IT facea OmenT nebuni ;
Dara Bita om de treba
iLlo II tale capu mat de grabA !
 CANTIICUL LUI PAUN IIAIDUCIJL
CANTECUL LUI PAUN HAIDUCUL
Cu les clq Chr. N. Tapu de la Ghita Schiopu, lautar in R.-Valcea.
Fore verde dedetel,
Cine trece prin Musce17
Paunel al frumu§el
Cu dor spre- ce dupe el,
5 Cu doT- spre -ce catara§r
IncArcatr de gAlbina§r.
Fore verde §T-o lalea,
lard PAun ce'mI facea
In gazdA Ia popa trAgea,
10 La masa cA mi-1 gAsra :
AT, PAune, sa cinam !
Nu cinez, popo, cu tine.
Ia mar dA-tnr cheitele,
SA dascui lAditele,
15 SA'mT ridic cu sutele,
Tot galbenT §i gAlbiorr,
CA sint la purtat u§or
$1 la schimbare cu spor.
Iara popa nu se da.
20 Dail PAun ce'mT fAcea ?
Cu stanga ca mi -1 isbTa
Cu dreapta mi-1 sprijinTa.
Iara popa ce cjicea 7
'arta-me, tarcutule !
25 Pune mama dupe u§A,
Vecji cA e o caldaru§A,
E plina de pAralu§e.
PAun nu se multumra
Cu stanga ca mi1 isbra,
30 Cu dreapta mi-1 sprijinTa.
Darl popa ce'mT 4icea ?
Iarta-me, tarcutule,
CA mar am un borcAna§
$1 mi-e plin de galbina§r !
35 i p'ala ea mi §i-1 lua
$1 tot nu se multumra.
Dara Patin ce'mT fAcea ?
La popa ca se restra
$i cu palma crl plesnTa.
40 CA.nd cu drepta cA'l isbia
Cu stanga mi-1 sprijinTa.
Cata f....tu -T mums -sa.
www.dacoromanica.ro
DarA popa ce'mT clicea I
Iarta me, tarcutule,
45 Ca mar am un chimira§
Cu dobanda din ora§ !
Dara nun ce'mT facea ?
Bank pe murgu '§r punea
$i la comic se suTa.
so Fore verde lemn de prun
De cand s'a iscat PAun;
Nu mar tree cTocoT pe drum,
Tot de frica luT PAun.
FOTe verde §T-o lalea,
55 Dara PAun ce'mT clicea /
F....tu-ve 'n lege crocor,
De v'a§r ;dude Ia zAvoT
Cu maciuca sA ye 'mor,
SA ye fac capul
6o Ca bumbacul,
$i spinarea
Ca caldarea;
SA ye belesc pe piciOre,
SA'mT fac teca la pistOle ;
65 SA ye Tau pTelea dupe cap,
SA'mT fac tea la baltac ;
SA ye rail prelea dupe c....
SA'mT fac tea§cA de tutun !
FOTe verde §1.-o lalea
7o NegustorT la balciil trecea ;
NegustorT Bucure§tenr
Trec la balciii la RiurenT.
Dar Patin ce'mT facea ?
Calea la stramtorr tinea
75 $i d'un negostor prindea.
De chiotore mi-1 lua,
In valea mare '1 bAga,
De parale '1 scutura,
Tot parale duraliT,
8o Luate de la zapciT,
De la hot)! de consilir ;
Tot galbenr §i vineticT
Tot de doue -4ecT §1 cincr,
SA 'mpartesca la voTnicT.
176 CANTECUL HAIDUCULUI RADU ANGHEL
85 12iva 'ml bead cu mandrele,
N6ptea 'ml isbesc tufele
Si 'ml calcA mAtusele
Si ridic cu sutele I
CANTECUL HAIDUCULUI RADU ANGHEL
Cules de Christ. N. Tapu de la Stancu 1(5n, lgutarul, Cucuietilor-Teleorman.
Frunclulita samulastrA,
Aid la drumu din cOstA.
Bea Radu §i c'o nevastA,
C'o hOta de priotesA,
5 FrungulitA barlabol,
Priotesa din Pribol,
FrungulitA for de vitA,
Priotesa popil GhitA.
Frunclulita s'o lalea,
10 Dar Sore cl ce'mr gicea ?
Mar Radule dumneata,
Ce secli cu femeile,
CA ne-a'mpresurat poterile ?
Dara Radu ce'mr d,icea ?
15 Mar Sore, om blestemat,
Cate chefurl mr -ar stricat
Si mereii cd to -am fertat,
Tomn'acum am sa to bat !
Nicl vorba nu isprAvla,
20 0c01 potera cal* da,
Si el, frate-I Tespundea:
Las sa vie f...t'o'n cruce,
CA cum vine-asa se duce !
Mana 'n brene ca bAg-a
25 Si un pistol mare scotea,
In potera '1 slobocIla,
Mare drum pin ea fAcea.
Fore verde si-o lalea,
Da, vecjl, Radu ce'mr facea?
3o El, frate, ca se scula,
La vale ca'ml scobora,
La popa GhitA 'ml sosla.
BunA sera pArintele !
Multamescu-tl, cApitAnele!
35 CApitanil sint la terg,
Eu sint Radu cel din crang ;
El se portA cu papucl
www.dacoromanica.ro
Me plAtiI cu cantecu,
90 Ca lupu cu urletu ;
Cand venAtoru 'ntalneste,
92 DA plelea si se plateste.
Iar eu me por cu opincl;
Cu opincl cu catarama,
4o De nu'ml bagA nimenl samA!
Dar cand popa ml-aucpa
Scotea vinu cu vadra,
Rachiu cu arama
*Pr da Jut Radu de bea.
45 Si bea Radu, nu prea bea,
De parale '1 intreba.
Dara popa ce'mi cjicea ?
RAducule dumneata,
EA pe legea mea
5o D'ol mar avea fre-o para 1
Hotule, al parale,
Deslegand la sArindare !
Radu, frate, ce'mI facea ?
Buzduganu ca'Enr scotea,
55 Pe popa 'n cap it isbla.
Dana popa ce'mI fA.cea ?
Cherie in mama lua,
La casA de banl mergea,
Cincl pungl de galbenl cal da.
60 Diva bunii nu'si lua,
Radu p'acl ca'ml pornia.
Dara popa ce'rnY fAcea 7
Fl, frate, mult se vATta
i din gura cA striga :
65 Nu tl-e, Radule, pecat
AtitY banl de ml -al luat ?
F..tu-tI crucea to de popA,
Al tocat, orl n'al tocat,
Muhl lume-al inselat.
7o MAtusele de prin sat
Aiz luat banil pe periat
Si tot tie ti-r-ad dat !
Fele verde d-o lalea,
IacA potera'mi sosla,
 CANTECUL LUI IANCU JIANU 177

75 Potera din Slatina, 95 La casa sufletuluT,

Bat'o malca Precista I
Radu, frate, ce'mT fAcea ?
El la crang, veal, s'ascundea.
Potera'l inconjura
8o Flintele'n el ca ochea
Si pe rand le slobodia.
Dart Radu ce'mI fAcea ?
Glontele'n palms prijinea
Si'n dart cA le-arunca :
85 TinetT bATetT, glOntili,
De ve umplett flintili,
CA v6 prind poterili !
Dar un hot de dorobant
Puse mana pe un sfant,
90 In patru a tni-1 tATA
Si'n flints cA mi-1 bAga,
$ i pe Radu '1 impuscA,
Cam la buza fesulul,
La retezul p6ruluT,
Undel pAs voTniculuT i
Pe spate a mi-1 culca,
Potera la el nAvAlea.
Radu, mare, se scula,
Ioo *i din guritA gra la :
BATetT, statI incetinel,
SA v6 cant d'un cantecel,
Pole verde treT sipicT,
Dintr'o cetA de volnicT,
105 R6mAsei singur p'aici 1
Cate vat sunt marl §i late
Tot de Radu sunt calcate,
Cate vat, cate vAlcele,
TOte's surorile mete !
I io Si el slarsitu ca'sT da,
Potera mi-1 ridica
Si la Slatina'l ducea.
Cin' pe Radu cAl vedea,
Tot pe Radu'l miluTa!

CANTECUL LUI IANCU JIANU

(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu de la lautarul Cosma, din BarbateWValcea.

FOTe verde de lipan,
N'atT audit d'un Jian
$i d'un hot de capitan,
Care umblA prin pAdurl
5 Cu 16 pandurl ?
Cu pistole inarmatl,
Cu pusci flinte incArcatT,
UniblA ca niste turbati ;
FurA miel de la clobanl,
10 ArmAsarT de la mocanT
FAr'de plata fAr'de banl,
UmblA ca niste dusmanT.
Dart Iancu audfa,
Pe el potera it cAta,
15 El de poterA fugla
TocmaT la Olt se oprTa,
Clare pe armAsar
$i striga : Frate podar 1
Trage podul,
20 SA trec Oltul,
CAIT trimet un glont in plept,
Ort te culc, orl te destept !
Asa lancu ce'mT dicea 7
De cat o para la pod
25 Murgu'mt trece cam la pod ;
La ce sA m6 cAciulesc
Si la totl sA me smeresc,
Pene-oT trece Oltu'n piez ?
Dart Iancu ce'mT dicea ?
3o Hat, hal, murgule hat,
Nu mat face p6ru cret,
Hal la Slatina'n judet !
lancu la judet yenta
Si pe el it dojinTa :
35 lancule Jianule,
LasAIT nebuniile,
C'ot sA-tT dad d'o bolerie,
Ca sa -t fie bucurie !
F....tu-tT boleria 'n c. .
40 AdT mT-o dal, maIne ml-o let ;
12

www.dacoromanica.ro
198 IANCU JIANU

Tu cu boTeria ta, sa le lati plelea dupe cap,

Eti cu nebunia mea,
OT trAi cum ol putea!
be cat In terg cu papucl
45 Mal bine in crang cu opincY,
Sa'ini Tau galbeni veneticl,
Sa paclesc pe la stramtorl
Ca sa despot negustorl.
SA le tau plelea dupe c...
5o SA fac tec§or de tutun,
Ca sa'ini imbrac un mazdac !
Ce-oT ca§tiga intr'o vara,
Beall cu mandrele intr'o sears,
55 Diva cu mandrele in chef,
NOptea cu tufele'n prept.
De cat sa. me caclulesc,
Mal bine sA halducesc,
59 SA tralesc sa 'nveselesc !

IANCU JIANU
(VARIANTA)

Cules de Christea N. Tapu, de la G. Savian Ocnele-Marl (Valcea).

Fo le verde de lipan, SA nu patime§tl ce -vas ?

N'atl audit d'un jian
i d'un hot de capitan,
Care in codru ml-a le§it
5 Cu clece intovaro§it ?
Si nicl unde te gande§tl,
Cu el in drum te intalne§ti.
Ce negustorle al ?
15 Birul la cine ti-1 dal ?
De al haul maT multicel
Da-mT jumetate din el,
Call dail la mans reva§
SA nu remai paguba§ I

Si te'ntreaba bini§or 20 $i cu vremea de -ol trai,

Cu cuvent bun blandi§or : Pene 'ntruna tl-ol plati ;
o De unde vii, flacalas, lar daca-ol muri eil,
Din ce sat din ce ora§? 23 IV va plati Dumnegeil !
Luat-al de drum rava§

www.dacoromanica.ro
 CANTEC HAIDUCESC 179

CANTEC HAIDUCESC
VARIANTA.

Audit de Chr. N. Tapu de la lantern] Ion Tugur, din Ramnicu-Valcea.

A se vedea varianta N. 210 pag. 167 din colectia Bibicescu, idem varianta No.
XXXII pag. 262 din colectia D-lui V. Alexandri.
Foie verde de livede, Si mi-§ frige d'un berbece.
Sub pole de codru verde Nu mi-1 frige cum se frige
Wititel foc§or se vede, 10 Si'! intorce din carlige
Mititel i potolit Si mi-1 pune prin belciuge,
5 5i de halducT ocolit. Ca sa -1 fie carnea duke
Nu §tiil d,ece sail doi-spre-ce, Si mi-1 duce la colnice
Peste suta cats mar trece, Si mi-1 bea cu vin de'l dulce!

CANTECUL LUI CORBEA

Cu les de Ch. N. Tapu de la Ion Stan Baluica-MandstireniValcea.

A se confrunta cantecul aCorbeap din colectia d-lui G. Dem. Theodorescu pag.
517 eqq. In canteen] de fata sa vorbesce de mctamorfosarea paserei Corbea in haiducul
Corbea, pi este unicul cantec pate, unde se vorbesce de aceasta metamorfosare.

Ac, e joT de diminetA, 'Nalt §i minunat,

Stefan Voda s'a sculat, De cOje curat,
Fats alba §'a spalat, De crIci derimat,
Pe ochil negrir s'a spalat, 20 De verf aplecat,
5 Chia negr'a pieptAnat, In el Corbea mi-a 'mpuiat.
La icone s'a inchinat, In luna lui Undrea,
Mu lta oste a adunat Cand IT lama grea,
$i in venatore a plecat, Corbul ca oua
Pe campu la Calafat, 25 Corb pasere neagra,
10 Dupa paserT galbiOre, LighiOna 'ntreaga.
Ca sunt bune la mancare. In luna lul Carindar
PAsereIe n'a venat, Si a luT FAurar,
El ochianu ca §i-a luat Cand sunt gerurT tarT,
Si pe camp ca s'a uitat, 30 Si noptile mad,
15 D'un cTungar 'nalt c'a ochiat. El ca mi-§ clocea,
CTungar 'nalt, PuiT cA'T scotea.

www.dacoromanica.ro
f 8d CANTECUL LIM CORBEA
Martie venra,
Pur dolofAnra,
35 Zac ca vaT de ell
Corbea cA'rni pleca
Pe muntr,
CAruntr,
SOrele 'mT pripe§te,
4o Piatra se 'ncalde§te,
Fraga ca 'nflore§te.
Corbea c'o pAzra
Pen6 sa cocea,
Si el CA mT -o lua
45 Si la puT venra;
Ventu my-abAtea
Despre Calafat,
Cainele spurcat.
Tare adTa,
so CTungar jos ca'rnr da,
CuTbu ca'l surpa.
Corbea, cand venTa,
El se supera
Si el CA pleca,
55 Mar sus se salta.
Corbea 'mr cloncAne§te,
Zidurr se clAte§te;
Corbea 'rni cloncAnea,
ZidurT se surpa,
6o Paguba fAcea.
Stefan Voda ce'mr facea ?
Stefan VodA cel mar mare,
Care era Domn in Cara,
MultA oste aduna ;
65 A§a el ca poruncta,
Ca pe Corbea impu§te.
El cu armele tragea,
Pe Corbea nu'l nemerea.
Dara Corbea ce'mr facea ?
7o Mar la vale se muta,
La late
Corlate,
Unde muril-§1 bate,
La coltr de cetate.
75 Stefan Voda ce'mr fAcea
El de gandurl ca se lua
51 trer fete mi-§ avea,
Trer fete de maritat,
Cate trele sunt de dat.
8o A§a Corbea s'a gandit
Sa se lase de Domnie,
S'apuce de harducie,
N'o fi nemeritA bine ?
Stefan Voda c'auclra,
85 Din vreme se pregAtea
$i mozicA ca chema,
FiciorT de domnr 'nvita
www.dacoromanica.ro
$i la densn ca'r poftia.
Ficrorr de Domnr CA venid
90 Pe canapele §edea.
Stefan VodA ce'mr facea T
Fetele ca le'mbrAca,
Tote la un port era,
Mere de aur le da
95 $i el ca le 'nvAta :
Care vou6 vi s'o pArea,
Meri§Ore le vetr da;
In cine vetr nemeri
Cu Ala ye voril logodi.
too laca dou6 nemerea,
A mar mica remanea,
FrumOsa masa intindea.
Dar la masa ce'mr manca ?
NumaT peste §i postrunga
105 Si d'a dulce caracudA.
Bea borerir veselTa
Si de Corbea sfatuTa.
DarA Corbea ce'mr facea ?
Ca el la targ ca mergea,
no Ca borer se 'nchipura,
Si-§ lua haine 'nporuncell,
Scris'a lung
Cu lumina
Si sOrele cu caldura ;
115 Si 'ntre dor urnerel
Scris'a dor luceferel
De mor fetele de el
Fete marl se 'mbolnavesc
Nevestele se starpesc.
120 Corbea, dacA se'mbrAca,
La Stefan VodA mergea
Si la u§A ml-asculta.
Cand borerir sfatuTa,
Numal de el a vorbra.
125 Mana pe clanta punea,
Cand in casa se ivra
In casa se lumina.
Borerir, dacA vedea,
De la masa se scula,
? 13o La Corbea se ploconTa
Si la masa al poftra,
Si Corbea, mare, nu vrea.
Stefan VodA ce'mr fAcea ?
Din palat se ridica
135 Si pe Corbea '1 a§e4a.
A mar mica feti§ora,
Care 'n urma remanea,
Ea la Corbea se ducea,
De gatu-r se agata
140 Si pe genunchr-r §edea.
Mar de aur cal scotea
*i'n pozinar it bAga.
 CANTECUL LUI GORBEA
Stefan Voda asa vedea,
Pe Corbea mi'l logodia
145 $i pe fie-sa ca T-o da.
De zestre ce'T daruTa ?
Tot cirecIT de boT
i turme de oT,
$i care de banT,
15o $i-'un car de dusmanT.
Corbea ce facea ?
Nu se multumea ;
El ce'mY-s graTa
TaTca, talculit-al meii,
155 In zadar m'aT logodit !
Mie ce mT aT daruit,
Mie ca nu mr -a placut,
Eli nu eram de insurat,
Dar la ce m'am bucurat ?
16o Cand °data to -am ochlat,
Pe la noT pin Calafat,
Tot pe Rosu 'ncalecat,
Si Cu noriT amestecat,
Acilea m'am bucurat,
165 Dar nu eram de 'nsurat.
Stefan Voda c'auc,1Ta,
Forte reit se supera
Si el aci ce graTa ?
Ca daca ei ca stiam,
17o Fata n'o mal maritam.
NKr pe Rosu nu'l maT dam.
Dar fata, daca auclYa,
Forte feu ca se'ntrista
$i lacramile iT curgea.
175 Dar boTeriT ce dicea ?
Ah, DOmne Maria-Ta,
De cat fata 'mbolnAvete,
DA-1 pe Rosu '1 darueste
$i de nu tT-o fi cu voTa
18o Dar din gura darueste,
Pena fata-tT logodeste
El din gura 'ml daruTa,
De la inima nu vrea.
Dar el, mare, ce facea ?
185 El pe fie-sa ca T-o da.
In carita si-o punea
-acasa ml-o trimetea.
nde casele ce T da
El acolo se ducea,
190 Cu nevasta ca'mT sedea,
Punea masa si manca
5i d'o sluga trimetea,
Ca pe Rosu sa dea.
Stefan Voda a nu va.
195 UTte Corbea ce facea
Adasta Ono 'nsera,
Frumosa masa punea,
www.dacoromanica.ro
181
Cu yin dulce se cinstTa ;
Nevasta adormia,
200 Palos din cuTii lua,
La socru-seil se ducea.
Porti incuTete gasTa,
Lacate cu mana lua,
D'asvarlita ca le da,
205 Corbea 'n curte ca untra
NimenTa ca nu-1 simtIa.
Corbea la grajd ca tragea,
Maria pe Rosu punea
5i pe Rosu incaleca,
210 Cu noriT s'amesteca
$i acasa mi-s venla,
In dosu grajduluT, tragea.
Dar in dosu grajduluT,
In malu balegaruluT,
215 Mica tatnita facea,
$i pe Rosu 'I ingropa.
El in casa ca untra,
Nevasta sT o s6ruta,
$i din som mi-o destepta
220 $i cheitele ca'T da.
La pimnita-o trimetea
Si yin dulce ca. T scotea,
Bea Corbea se ospeta,
Pens sore resaria.
225 Stefan Voda se scula
Si la slugT ca poruncla,
Cheitele ca le da
La pimnita descula,
Vin rosu ca, strecura
230 $i ord, verde ventura,
Care la Rosu sa'l dea ;
lar pe Rosu nu'l gasTa,
LuT Stefan Voda-T spunea.
Stefan Voda ce facea ?
235 Multa ostire chema,
Cautare ca facea
$i de Rosu nu maT da.
Daca vedea si vedea,
DoT gialapT la drum scotea ;
240 Cine pe drum a trecea,
Mi-Y batea, mi-T chinufa
$i de Rosu nu maT da.
Gaud era sore 'nchindie
Punea dmenT la fringhie;
245 Rasari si sfanta luna,
Sosi d'o baba betrana,
Cu bred de land
De per de camila.
GealapiT o ved,ura,
250 De mana mT-o luara,
La Domnu o dusera.
A baba b6trena
182 CANTECUL LUI CORBEA
Cu cArtile da,
P'anume '1 spunea.
255 Adasta pen6 'nsera,
Doi gealapr cg. trimetea
Si pe Corbea '1 aducea;
In case cal inchidea,
'L intreba mi-1 ispitta,
26o Mi-1 bAtea mi-1 chinula,
Pelle sore rasarla
Si Corbea tot nu se da.
DacA vedea §i vedea,
Stefan Voda ce fAcea ?
265 La gealapt ca poruncla
Si pe Corbea mi-1 lua,
La temnita mi -1 ducea,
Sus pe apa Nistrulul,
La cea temnita parlitA,
270 De nou6 anl e perAsitl.
Si acolo ch'l Inchidea
Nou6 anl mi-1 renduTa
Si fie-si ca nu I spunea.
Dar nevasta Corbil
275 Ea ca -1 cauta,
Lumea ispitia
Si de el nu da.
Ea dacA vedea,
Pomana-T fAcea
280 Si mic sArindar
Si cruce la drumurl marl.
Putin timp lad trecea
Si ea cA'mr audia,
La tat-sal mergea
285 Si ea se ruga,
Cu lacramt plAngea
TaIcA, tAlculit-al meti
De nou6 ani §i jumetate
De cand nu-ram v6clut, ft-ate!
290 Ce ral mare ti -a stricat,
De 'n temnita Pal bagat ?
Stefan Voda asculta,
Si milA i se fAcea
Si pe ea ml-o trimetea:
295 Tu, tats, sa mi te dud
Sus pe apa Nistrulul,
La cea temnita parlita,
De noun and e pArasitA,
Si la ferestra se.-1 strigl.
Soo D'o fi mort,
SA tl-1 porti,
Cu lacramT sa ti-1 jelestl,
D'ale mortil sa'Y &WI ;
D'o fi viu, ca sa ti -1 scot
305 Si-acasa sa IT-1 trimet.
Tu acasa sa te duct,
Ou'e roil sa fro§e§4,
www.dacoromanica.ro
Premenele sa gAtestl,
Ca pe Corbea sa ti-1 scot
310 Si acasa sa ti-1 trimet
Ea asa ca'ml auclra,
La Corbea ca se ducea:
Corbeo, sotiora mea,
De estr mort
315 Ca O. te port,
De e§tT viii,
Ca sa te tiii
Si de talca O. m6 rog,
Ca pe tine sa te scot I
32o Dar Corbea, mare, auclla
Si el ca mi I r6spundea :
Alel, tu, sotia mea,
Nu's mort, nicl nu's viii,
Numal sufletelu'ml tiu !
375 Zac in apa
Pen6 'n talpA,
Si'n nAmol,
Pen6 'n potmol!
Briii la vale-a putreclit,
33o Briii la deal a muced,it ;
Barba 'ml bat' genunchile
Si chica calcaile;
MustAtile,
Bratele,
335 De none and §i jum6tate,
De cand zac in Bros pe spate!
Pe mine cand m'a bAgat,
Brostile eraii ca nucile,
NAparcile ca fusile ;
340 Dar acu§ de noue anl,
Bro§tile
Ca plo§tile,
Naparcile
Cat grit-41e I
345 Dar o hap de naparca,
Cred in barbs ml-a 'mpulat.
Cand se 'nlinde,
Me cuprinde,
Se sgarce§te,
350 Me tope§te,
SolziT pe ea ca trosneste,
InimlOra ml-o sfir§e§te I
Drags, sotiora mea,
Alt cum-va ca n'ai putea.
355 Tu acasA sa te duel,
In dosu grajdulul sa mere,
In malu balegarulul,
In bAtafia soreluY,
SA sapl, mandrutA, de sarA,
36o Saitnl dal pe Ro§u afarA,
CA e 'n§elat §i 'nfrinat,
De la talc4-tai furat,
 CANTECUL LUI CORBEA
Cum e bun de 'ncalecat,
Pentru Rosu m'a bagat!
365 Dara Marty de dimineta,
Se face d'un tergulet,
Tu la terg cu el sa mere,
$i sa mi-1 tragi de capid,
In gura mare sa strigT :
37o AT la Rosu de venclare,
Sa'tni datY galbeni si parale ;
Dar, tu, inare, sa le spill :
Nu mi e Rosu de venclare,
Srmr dap galbenl $i parale ;
375 Ml-e rosu de daruiala,
Ca sa scot pe Corbea afara.
a mi-e Corbea la 'nchisore,
De noue any si jumetate,
De cand nu l'am veclut, frate !
38o NimenTa ca nu s'afla,
Stefan Voda c'aucira,
El ca soimu ca venTa,
Mana pe Rost' punea
5i pe fie-sa o trimetea,
385 Acase mi-o trimetea,
Cu gurita ml -o 'nveta :
Alei, tu ficuta tati,
Tu acasa sa te dud',
Premenele sa gatestY,
390 Oue roil sa rosestI,
Ca pe Corbea sa ti-1 scot
$i acasa sa ti-1 trimet.
Ea asa ca'mr aucjia,
Tare fuga ca mil da,
395 Oue rosil ca. rosTa
5i premenele gatl'a.
AdAsta cat adasta
$i Corbea nu may venia.
Deca vedea si vedea,
400 Drumu 'nclarat ca'sY lua.
Stefan Voda ce'mi facea ?
Doi gealapT ca trimetea
$i pe Corbea '1 aducea,
In raza soreluY it punea,
405 La barbier trimetea,
S'apuca de mi-1 radea,
Peru cu totu se lua.
www.dacoromanica.ro
183
Stefan Voda asa vedea,
La gealapl a poruncia,
410 Frumos capul sa i-1 Ta.
Dar Corbea dac' auclYa,
Ca mar tare se ruga :
Tea, taiculit' al meil,
Nu me taTa pe pament,
415 Ca nu's ficror de mojic,
Ci me tare pe covor,
C'am fost ficloras de Dom!
Stefan Voda ce'ml facea ?
La gealapY ca poruncla,
42o Frumos capul a i-1 lua.
Nevasta Corbii venTa,
Mama 'n sange ca. baga,
Capu lu Corbea ca 'I lua,
Crecy in brate mi-1 strangea,
425 $i p'obraz it seruta.
Stefan Voda ce cjicea,
Deca el asa vedea?
Aid, tu ficuta tati,
Deca ti-a fost drag asa,
43o SA dea unul Dumnecleil,
Sa faca d'un tergulet
$i 'n caruta sa te puiii,
Pen terg talca sa te plimbe.
Care boier ti-o placea,
435 Ala teca sa ti-1 dea !
Dar ea, mare, ce clicea ?
Take., taIculit' al meii,
Nu'mY trebure nimenTa,
Numal sotiOra mea,
44o Deca este vorba asa!
Sa dea unul Dumne4eil
$i tote 4ilele marl,
SA te 'nsorl de noue oil,
SA facT noue feclorl,
445 51 pe urma-o cuconita,
SA te-adape la temnita!
Me platiY cu cantecu
Ca lupu cu urletu,
Cand potera'l goneste,
45o Da plelea si se plateste.
184 CANTECUL LUI MIU HAIDUCU
CANTECUL LUI MIU HAIDUCUL
(VARIANTA)
Cu les de ClmN. Tapu -de la lautarul Dumitrake Parladi, din Vadeni (Gorj).
FOYe verde for de rolbA,
Asera la Stefan VodA
Multi boTerl s'a5 strans la
[vorbA
Sa'mi facA d'o venAtOre
5 Dupe paserl gAlbiore,
CA's' u§Ore la purtare
i sunt dulci la demancare,
Sus la 'naltul cerulul,
Pen' la fagul Miulul,
io Miulur halduculul,
Din flOrea Cadrinulul,
De sub frunda telulul.
Acolo vol sa vg duceti,
Vol pe Miu al aduceti,
15 Net Oat neapipalat,
Nicl de armA vetamat,
CA nu-I nimenl vinovat,
Nummal o cracA mi-a tATat ;
Armele le-a aninat,
20 SA nu-I p101e ploile,
Ruginesc otelile.
Dara sora Miulul,
Paharnica Domnului,
Cu pahar la masA 'ml da,
25 Si atuncf ea cA'mrauclia,
CA se face o venAtore,
Pe Miu sA mi-1 °more.
Ea atuncl, cand ml-aucjla,
Pahar din mama 'I cAdea,
3o Mina supat cA'ml bAga,
Scotea papucl gAlbiorl
$i -I lua pe pic.orul gol ;
Pe potecA cA'ml pleca,
Pe poteca pArAsitA,
35 Numal de Miu §tiutA.
Cand la fag cA mr-ajungea,
Iml rupea d'o fruncjicea
$i pe buze mi-o punea ;
0 data ca'mT §ulera,
40 Miul de jos se scula7
www.dacoromanica.ro
BunA cliva cA mi-§ da :
D'aoleo, soru-mea,
E5 de cand to -am mAritat,
Nicl pragul nu ml-al cAlcat.
45 FOle verde §i-o la lea,
Rupea soru-sa a vorbia :
Foie verde fol de rolbA,
Aserl la Stefan VodA
Multi bolerl s'a5 strans la
[vorbA,
so Ca sA'ini facA d'o venatore
Dupe fagul dumitale,
Dupe paseri galbiOre,
CA-s u§Ore la purtare
$i sunt dulcT la dernancare.
55 Dar frati-sed cA -i grATa :
D'aleo, mare, soru mea,
la ved,T, tu, de capul te5,
Nu vedea de capul meti,
CA eu sunt bola de drac
6o De dati Domnilor de cap !
DarA Miu ce'mi fAcea ?
Pe potecA arnY pleca
C'un Ungurean se 'ntalnia ;
DarA Miu ce'ml clicea ?
65 Ungurean cu §apte oi,
SA facem terg amendol,
SAIT dati eu Ole domnesca,
SA'ml dal tu p'a unguresca ;
SA'tT da5 flintA ghintuitA,
7o SA'ml dal tu bOta pat-HO. ;
Sall* dau potcaplu domnesc,
SA'ml dal tu pal unguresc !
Pleca Miu pierand,
La §apte of tot manand
75 $i Ungureanu ri4end.
Cand la polanA 'ml le§la,
Pe'mperat Miu 'ntalnla,
Bung. cliva, cA mi-g da :
BunA diva, Ungurene,
8o Multumescu-ti, Stefan VodA?
 CANTECUL LUI MIU HAIDUCUL
Dar Imp6ratu ce'mI grata :
Ia, ved,i, f...tu-1 mums -sa
Ca si asta tn6 stia I
Stefan din gura-T graia :
85 Ungurean cu sapte ol,
De cand pastT campurile
$i tote padurile,
ory nu §tiT fagul luT Miu,
MiuluT,
90 HaiduculuT 7
Ba eu §tiii fagul luT Miu,
Dar nu las oitele,
Ca le mane ostirile !
Dar luiperat ce'mY facea ?
95 $apte ostenT ca'mT chema
La sapte of ca'T punea,
5i-T punea, mi-le pazIa,
Cu Ungureanu pleca,
Prin hatis, prin curpini§,
too Uncle-T drumu la carmi§.
Miu din gura-T grata :
Stefan Voda, dumneata,
Aid nu-T la Bucure§tf,
Sa cjicT ca to fudule§a;
105 Ci-aid est1 la hatis
La hatis, la curpinis,
Unde merg DomniT carmis!
Mad ridica-t1 scarile,
Te lovesc smicelile ;
1 to Da teo lovi vre-o smicea
Ti s'o strica fata to I
Cand din hatis ca-mT TesTa
$i la fag ca'mT ajungea,
Atund Miu ce'mI facea 7
115 Baga mana 'n gaurea,
$i'mi scotea d'un scaunel
Scaunel de aurel
De §edea Miu pe el.
Dara Miu ce'mT facea ?
120 El din gura asa 'mT grata :
Stefan Voda, dumneata,
Sa fi lasat Dumnecleu,
Acum tY a§ lua capul tad
Stefan Voda ce'mI facea ?
125 El de frica 'ngalbinTa
$i incepea d'a tremura
5i din gura a§a gala :
www.dacoromanica.ro
185
Aida, Miule copil,
Cat oT fi eu in Domnie
13o Tu sa fir in haTducie!
Cand ostile ca-T venTa
Mare masa ca. 'ntindea
ySi din guua ca'mY grata :
Beatl copir si chiotitY,
135 De 'mp6ratu nu ingrijitY !
Dara Miu ce'mr facea ?
Incepea d'a sufera
Multi halducT el imT stringea
5i pe Voda 'nconjura ;
140 Palosul ca mi-1 scotea
La Voda se repeciYa.
Cand vrea capul sä i-1 Ta,
Miu 'n vale se ulta,
Ce vedea el, nu credea,
145 Sa vaT Calea ca'rnT veraa,
Suriora Miulut,
Paharnica DomnuluT;
Ea la Miu ajungea
$i 'ncepea de mi -I grata :
150 Nica Miu dumneata,
Iarta-1 pe MarTa-Sa,
Ca ved,T, Cara fara Domn
E ca femeTa fara om !
Dara Miu ce'mI facea ?
155 Pe Voda ca mi-I Linea,
Cu soru-sa '1 logodla,
P'amendoi it cununa
La fagul Miulut,
MiuluT haTduculuT.
16o Din muntiT Cadrinulul.
Iara Miu ce'mI facea ?
El pe Domn 'mi-I slobocpa,
P'amendoT IT trimitea
in oral in Bucurestf,
165 In ale case marl domne§tf.
Acolo nunta facea
$i cu Miu benchetTa.
Mara Stefan ce'ml facea ?
El WI Miu ca'T grata :
170 Plea, cumnate, sanatos
$i haiduce§te omenos ;
HaTcluceste 'n direptate,
173 Eu nimic n'am celt mar face I
186 CANUCT.114 I,UI SACALA
CANTECUL LUI SACALA
Cu les de Chr. N. Tapu din gura lautarulul Cristea Cobzaru, din T.-jiii.
Pe cel drum cam pArAsit,
Parasit cam de demult,
Cu negare acoperit,
Tare 'mr vine d'un vornic,
5 D'un vornic cam Ortoman,
C'un cal negru Dobrogean ;
SA facea de se tragea,
La herghelia Sultanulur,
Hanulur, Sultanulur.
to Acolo cand se ducea,
Ocol herghelier da,
Pe herghelegi5 nu'l gAsia.
In herghelie ca intra,
In staro§tea juganilor,
15 In fAtatOrea repelor,
Acolo, frate, it gAsTa,
Adormit cu fata 'n sus,
PArea din lume cl 'T dus,
Cu arcanul cApAtari
20 Cu palop-atarnat in cur.
Dar Ortoman ce'mY fA.cea ?
0 palmA bunA cA.4 da
$i din somn ca mi-1 tresvra.
El din somn se de§tepta
25 $i lur Ortoman dices :
De ce pe min' me sudure§tr
$i cu patina me plesne§tr?
Eu sint herghelegiu Sultanulur,
Hanulur, Sultanului.
3o Aid Sultanul m'a rinduit,
De cand eream copil mic,
Ca O. staii sA stAruresc,
Herghelia sa I-o pAzesc.
La capul arcanulur
35 Este-6 M.O. vinecT6rA,
Pinten6g1 de picrOre,
Cand pe ea it incAleca,
TotA herghelia dupA ea se Ta.
Dar cel vitez ce'mr fAcea ?
40 $aua pe ea ami punea
www.dacoromanica.ro
$i pe densa 'ncAleca.
Ea tragea de se ducea,
'rota herghelia mr-o lua ;
Herghelegiu singur remanea,
45 Incepea, frate, d'a plangea,
.13Aga marnile in sin
$i plangea ca un nebun.
Herghelegiu ce fAcea ?
La Sultan a se ducea,
so Sultanul bine pricepea,
Ca la densu el venra,
C. i s'a 'ntamplat ce-va.
Sultanu al intreba :
Ce-ar pAtit herghelegiu,
55 Herghelegiii, crorbagiii ?
Incepea d'a mi-T spunea,
Cum el, frate, pAtimra.
Dar Sultan ce mi-§ fAcea
Potera dupA el trimetea,
6o Pe vornic cA. mi-1 gAsia,
In tergu din Campina,
Unde juganr cl vindea.
Incepea'I imprejura
$i pe densul mi-1 lega
65 $i frumos, frate, '1 bAtea,
Cu sfircul garbacrulur
Pe fata obrazuluT.
Herghelia §i-o aduna,
Inapor ca se 'ntorcea,
7o Punea masa §i manca.
De stealth- pe el al lega,
0 panzA d'americA lua,
Frumos, frate, o cAtranra,
P'acel hot infA§ura,
75 Atuncra cl mi-1 lumra,
Cum pe el, frate, '1 chema.
Turcu aci bea, chiura,
Sacal' ardea §i plesnra,
F...tu-I crucea mani-sa I
 MIU SGL01311J 187

MIU SGLOBIU

Cu les de Chr. N. Tapu de la betranul Precup Urban, Salcia (Teleorman).

A se compara acest cantec cu cMiul Cobiul, §i cMiu Sg lobiu) din colectia
D-lul G. Dem. Teodorescu pag. 490 -496 sq. ;I cu iMihu Copilu) din coloctia D-lul
V. Alexandri pag. 62-68.

La dealu barbat, De rele 'nvechitA.

La malu sapat Si el arra mergea
Din cTocan rd-e fapt, Din topuz cantand,
Nu stria clocanu, FOTa'n trer plesnind,
5 Ci stria. tiganu 45 Topuzu de os
C'ascutit clocanu Mult dice duros,
$i ml-a spat malu. COrdele de pe§te
Plimbl-mi-se, plimba Und'le sdrancane§te,
Miu Sglobiu, Inima luT Iano§ tope§te1.
io Miu Copilu, so Altele de tufa.
Din topuz cantand Mult dice cu trufa,
FOTa'n trel plesnind ; Padurea asculta f
Miu Copilu, Fruncjele §optla,
In§elAtor de dOmne, Calu se sfia,
15 Iubet de cucOne, 55 Drumu cal 16sa,
Umbla noptea pe recore, Colnicu lua.
Scutura Tarba de roue, Miu ce'mT c ices ?
Din topuz cantand, Nea, murgule, nea,
FOTa'n trel plesnind : Ce-mT la§T drumu
20 HaT murgule, haT 6o 5i apucT colnicu ?
Pe costa de plaT I Calu ck-T vorbTa :
N6ptea ca mergea, Stapane, stapane,
Noptea 'ntunecOsg, NOptea mensereza
Calea niT-e pletrOs5. Calea'n codri intra,
25 NOptea ca mergea, 65 Codri Ir§ivinT
Platra'ml scapgra, 5i-al Suvelniti.
NOptea'mT lumina, Aid a se tin
NOptea ca cliva. Patru-cled §i cind
Unde se tragea ? Cind-d,eci far'de cincl,
3o La padure deasa, 70 De voTnid levintl,
La poTanA grasg, Du§T de la paring,
La Tina fantana. De cand eraii mid :
Cu ap§ora buns. Iano§ Unguru,
Acolo se tine Ala betranu
35 Patru-d,eci §i cinci, 75 Cu barba lungita,
Cind-d,ed fara'de cind : Cu breu 'nvelita
Iano§ Unguru, De rele 'nvechita.
Cela betranu, 51 e amar de mine
Cu barba lungita, 51 e amar de tine !
40 Cu breu 'nvelita Fo Di, murgule, di,

www.dacoromanica.ro
188 MSU SGLOBIU

Nu lasa drumu Lasatl puscile,

Si -apuca colnicu, Lepadatl pistolele,
Nu-tl fie teams CA nou6 nT -a venit
CA to Tau pe seamy ;. Vremea de pi-60(1ft
85 Eu sunt Miu sglobiu, 140 Dara Iano§ ce facea ?
Miu copilu ! La Miu se ducea
Dar call sunt et ? Si se 'mbrati§a ;
0 suta, o mie, La masal pottia,
Iasa'n cale mie, Amendol ca bea
90 Daca vrea sa §tie 145 $i se'nvesella
One e Miu, $i din gura ca dices :
Miu sglobiu Amendoi sa bem
Patina§ de codru, $i sa ospatam,
VoTnicel de codru, Pe urma sa ne luptam ;
95 In§elator de domne, 150 Care pe care om birui,
Iubet de cucOne, Tot ne-om omori I
Umbla noptea pe r6cOre La masa §edea
Scutura larba de roue ! $i eT ca §i-§T bea
Iano§ 1- aucjTa $i se'nveselIa.
Ioo Ca s'apropia, 155 ET ca se scula,
Din topuz caLtand, D'o parte se da,
Fruncla'n treT plesnind, La lupta se lua,
lano§ l'auclTa Amandol ca se lupta.
Din gura striga : Miu copilu racnTa,
105 Ia mi v6 sculap, 6o Ca cerbu sblera ;
Inainte pleeati ; Cand in sus it ridica
CI eu cam and $i de pament it trantla,
FOTa'n treT plesnind, Capul it repunea.
Cordele de pe§te R6masera. Unguril 'ncremenitT
110 Un 'le sdrancane§te, 165 Top de morte gatiti.
Inima'mT tope§te. Dara Miu ce'mT facea ?
Inainte-T Ye§itT, Armele jos le punea
D'o fi vr'un betiii $i la el ca striga :
De vinurT stricat, Cine e sa fie,
115 De fomel fermecat, 17o Acela sa vie
Doua palme -T dap Cu mine'n vitejie !
Drum sa-I aratatT ; Busduganu meu
D'o fi vr'un viteaz Cat mT-este de greil,
Sa lasa. la urmaz Pu§culita mea
120 Sa nu'mT faca necaz ! 175 Cat este de grea,
DoT in§l se scula, Cine e vitez
'Nainte -T le§Ta, Vie sa le ea!
Dara Miu ce'mT facea I In spate sa le pule,
El cu durda da, Vie cu mine'n vitejie !
125 Padurea urla 18o Top ca se casnla
$i el sa spgria, Niel unu nu putea,
Indarat se da, Arme'n spate sa pule
3i top se scula, SA fie'n vitejie.
Top se'ngramadla Dara Miu ce'mT facea ?
130 Si la el venIa. 185 Din gura le striga:
Dara Miu ce'mT fAcea ? FugiT vol,
El pe el ca se punea. Nu suntetT ca noT !
Pe tot/ iT rescula ',asap cringu
$i pe fuga ca-T punea. $i luati-v6 jugu.
135 Iano§ din gura striga ; 4.90 SuntetT OmenT de glOta

www.dacoromanica.ro
 OANTECUL LUI IONITA HAIDUCUL
$i de sapA lath !
Miu ce'mI fA.cea ?
Armele lua
Cu de§tiii le ridica,
195 La spinare le punea.
El in cerdac cA intra,
CANTECUL LUI IONITA HAIDUCUL
Cules de Christu N. Tapu de la lautarul Dumitru Valeanu, Ro§lorl-de-Vede, Te-
leorman.
FOle verde lAmaitl,
Pe deal pe la GraTovitA,
Trece paznicl cu IonitA,
SA mi-1 duck la temnita,
5 La temnita la 'nchisOre,
La 'nchisOre, la gros mare,
Unde nu'l mal vede sore,
Cu cAtu§i de malni§ore,
Cu flarele de piclOrel
io La 'nchisore mi l'a pus,
C'a calcat dou6 cucone,
A din deal §i a din vale.
FOle verde lamaita,
Pe sus pe la IalomitA,
15 Trece tat' at lul Ionitg,
Cu cincl-c,lecr de biolite,
SA le pule la temnitg,
SA scold pe IonitA.
Cum ajunse, cum le dete,
20 Pe IonitA nu'l mai vede !
Mal de jos de Ialomita,
www.dacoromanica.ro
189
BAni§oril §i-1 lua
$i la disagl cl-1 punea
$i pe cal ca 'ncAleca.
200 IndArAt a se 'ntorcea,
Din topuz cA mi§ canta
$i Unguril ca'ini fugTa.
Venla muma lul IonitA
Cu cin c)ecl de vacl legate,
SA le pule la temnitA,
25 SA'inI scola pe IonitA.
Cum ajunse, cum le dete,
Pe IonitA nu'l mal vede I
Mal de jos de CraiovitA,
Ibomnica !LA Ionita,
3o Cu patru cal la caruta,
Cu cincl-c)ecl de salbulite,
SI le pule la Divan,
SA dea pe Ionic afar.
Ibomnica ce'mT facea ?
35 De departe 'ngenuchla,
De d'aprope se ruga,
Gura la Divan ml-o da,
Nicl o salbA nu lua,
Pe IonitA-T dAruYa.
40 AT, gaTcl Ionita, acasl,
La copil §i la nevasth,
42 DacA ti-a fost mintea prOstA 1
190 ALDE NAE bIN VADENI

IONITA HAIDUCUL
(VARIANTA)

Copiat de Chr. N. Tapu dintr'un manuscript de Cantece betrane§ti ale repausatu-

lui Invetator Trotea, din comuna Runcurelu Mehedintf.

Fore verde de craita, Cate cin-cjecl sirepele,

Pe deal pe la Ialomita,
Trece tata lu Ionita,
Cu cin-clecT de bivolite,
5 Cate cinclecT brezulite,
Ce le duce la temnita,
Ca ana scOta p6 Ionita.
Cum ajunse, cum le dete,
Pe Ionita nu'l mar vede!
To Fo le verde d'o craita,
MaT in jos pe Ialomita,
Trece fratil lul Ionita
Cu cin-cleci de carlanite,
15 Cu cocjile mititele.
Cum ajunse, cum le dete,
Pe Ionita nu'l mar vede I
FOTe verde de craita,
Mal pe jos de Ialomita,
20 Trece sora lu Ionita,
Cu cin-clecl de salbulite.
Tranti salba §i-o cununa,
Si pe Ion 11 lua de mama :
NoT to tinem la Domnie,
25 Tu al fost la grea urgie !

ALDE NAE DIN VADENI

Cules de Chr. N. Tapu din comuna Novaci-Gorj.

FoTe verde treT cocenT,
Este Nae din VadenT
Si cu catr-va ora§enT,
Cu IonitA Pitigoi
5 Si mar e unul BaloT,
Ce face dintr'un pol doT.
ET nu fura, ci hotesc,
JoTa 'n terg be talmacesc,
Cu Scurtu din Maghere§ti
To Si cu Coco§ din Balce§ti.
JoTa 'n terg eT se strangea,
La Pitigoi se ducea,
Mare masa-T a§tepta,
Gatita de Ilinca.
15 De la masa se scula,
Podu Jiulul trecea,
La un papa se opria,
DoT in§I in curte intra,
Sus pe scarT ca se suTa,
20 De u§a ca'mT impingea,
U§a 'nchisa ca Terea.
Zamfirache ce'mY tacea ?
U§a popiT ca spargea
Si in casa, ca'mT intra.
25 Papa un baTat avea,
U§a deschisa vedea,
Pu§ca 'n mana c'o lua
Si 'ndata o slobogla,

www.dacoromanica.ro
 CANTECUL LUI CORBEA
Pe Zamfirache 'mpu§ca,
3o 5i pe Coco§ it ranTa.
Iara Coco§ ce'ml facea ?
Jos pe scara ea se da,
La tovara§T ca mergea
$i din gull a§a cjicea :
35 Incalicatl
$i haYdetT,
C'am hotit, cat am hotit,
Aicea ne-am prapadit 1
Sus pe cal incaleca,
CANTECUL LU1 CORBEA
(VARIANTA)
Cules de Christu N. Tapu, din gura lautarulut Cosma Tula, din Comuna Bar-
bltesci-VAleea.
FOTe verde de cire§I,
Mal aprope 'n Stolene§a,
Mal departe 'n Bucure§tT,
*i sint case marl domne§tr,
5 5i sint multe foi§Ore,
Zugravite pistricIOre,
'51 'nsora Voda fecloru.
Multi osta§T ca 'ml aduna
5i prin ora§ trimetea,
o TotT boleril 'T aduna.
Tot/ boleril tergului,
$1 cu al Carmaziulul
Ca stalpil pamentuluT,
Fe§niciT 'mp6ratulul.
15 Cand boleril s'aduna,
Cu mozica cand canta,
5i la masa s'a§ee,la,
Pe urrna ce s6 vedea?
Iata Corbea ca'mT venla,
20 Pe un calu§el cam mic,
5i el un negru halduc.
El acolo cand venla,
BoTeriT toll se scula,
Cu cantarT ca mi'l primla,
25 5i la masa. poftla.
Stefan -Voda ce'ml facea ?
Feclor de masa 'ml punea,
Pahar la masa IT da,
www.dacoromanica.ro
t91
4o Catre ora§ ca pleca,
La PitigoT ca mergea,
Masa mare 'T a§tepta,
Gatita de Ilinca.
Iara Coco§ ce facea ?
45 De pe cal descalica,
La hodaTe ca mergea,
Aprindea de-o luminare
51 vedea rana luT mare,
A doua cji Coco§ more
Iar boleril bea, nu bea,
3o Corbea bea pen' se 'mb6ta.
Iar la masa ce'mT manca ?
NumaT pe§te §i postrunga,
5i pana de caracuda,
C'am audit din betranl
35 C'ala e pe§te mal bun.
Dar boleril ce'mT facea?
Tot de Corbea 'mT vorbia,
Corbea pe urechi bka.
In capu mesiT cin' era ?
4o Tot Corbea impelitatul,
Care e frate cu dracul.
El ()data ce'mT facea ?
Cu levodverile foc ca'ml da,
DoT mini§tril ca 'mpu§ca.
45 5tefan-Voda ce'ml clicea ?
Iata, f..tu -1 muma-sa,
Ce sa-mT faca mie a§a
Trel gealapT ca'mT trimetea,
Frumos pe Corbea 'I lega,
5o Cu trei funiT de matase,
Cat un brat volnic de grose
Din ele O. nu maT Tasa.
Stefan -Voda ce'mi facea?
Pen' la JurT ca mi-1 Linea,
55 5i tapa ca 'l -o gatla.
Dar Juril ce mi-T facea?
192 CANTECtt LJI C0111113A.
De la taps cS'l scapa,
La temnita '1 trimetea.
Sus pe apa jiului,
6o Jiulul CodriuluT,
Unde T dor voinlculd ;
La cea temnita parlita
De none anT parasita.
$i acolo ca rni-1 baga,
65 Cu treT funiT ca'l lega
Cu treT funiT de matase
Cat un brat voTnic de grose.
FoTtica §i o lalea,
$i lacatu-T punea,
7o Lacatu cat banita,
$i cheia de cinci oca,
Ca sa nu scape Corbea.
Dara Corbea ce'mT faceaT
°data ca se 'ntindea,
75 Dou6 funil le rupea,
Numa una remanea,
O funie nodurosa,
TaTe carne, razma 'n ose.
Foie verde §i o lalea,
8o Vestea 'n Cara ajungea,
Ca s'a Inchis Corbea.
Iara masa c'aud,Ta,
TreT azmi§Ore facea,
Dupa Corbea ca'mY pleca,
85 La Stefan -Voda ajungea.
Tref dile §edea la pOrta,
Nebauta, nemancata,
$i de nimenT ne'ntrebata.
Foie verde §i-o lalea
90 Stefan -Voda ce'mT clicea :
Baba slaba §i b6trana,
Cu briul de lana
De Or de camila,
Cu dor dintT 'n gura,
95 De treT Bile §ec).1 la pOrta,
NelAuta, nemancata
Dara baba ce'mi cjicea ?
SA tra1e;t1, Maria-Ta!
CatT boTerT de sama Corbii
100 TotT au fost in veselie,
Numa Corbea 'n pedepsie.
Pe Corbea ca sa mi-1 datr,
Ca sa'mT Tail d'o nor in casa,
Sa'mT dea paharu la masa ;
105 La vremea de slabaciune,
Sa'mT aduca d'un taciune,
Sa'mT aduca un pic de apa,
Sa'mT atite un foc in vatra.
Aga baba ce'mT do,icea?
110 $tefane, Maria-Ta !
Pe Corbea ca sa mi-1 datT
www.dacoromanica.ro
$i singura nti m6 lasatT
Stefan -Voda ce'mI clicea ?
Pe Corbea Pam insurati
115 Buna miresa T-am dat
Tot pe Visa,
Capini§a,
$i de zestre ce T-am dat ?
Tot satul Corbenilor,
I20 $i cu-al Cotofenilor.
Bucatar ca ce T-am pus ?
Un vultur
Cu capul sur,
Ca sa-1 scobesca la a....
125 lar baba ce mi-§ facea ?
Dacit d'astea aucjYa,
Potecuta ca mT -o lua,
La temnita se ducea
$i prin gratii se uita
130 $i pe Corbea striga :
Corbeo, Oorbeo, fiul maTchiT
De esti mort,
Ca sa te port ;
De esti viii,
135 Ca sa te gtiu ?D
Dara Corbea ce'mT clicea ?
MaTca, mATculita mea,
Nu sint mort ca sa and porIT
Ci sint via,
140 Ca sa m6 §tiT.
MaTca, maTculita mea
Ed aid and m'a bagat,
$erpit erad ca fusile
5i-acu:n sint ca grincjile;
145 Bro§tile ca nucile
5i-acum sint ca plo§tile !
OrT §tiT, maica, and eram,
Ni T mustata ca. n'aveam,
NicT barba n'o nazaream:;
150 Dar acuma, maTca mea,
Mustatile,
Umerile,
$i barba genunchile I
O hotoTca
155 De §erpOrca
Pe mine ca m'a 'n§elat,
PuT in barba mT-a fatat;
Cand se 'ntinde, tn6 cuprinde,
Se sgarce§te,
16o M6 far§este,
InimTOra mT -o tope§te I
Aga, maTculita mea,
Ce-a ajuns ca sa nu'mT fac ?
Acasa ca sa te ducT,
165 Ou6 ro§iT sa'mT aducT,
SI maT dau pe la mocanT,
 CANTSCUL LUI CORDEA
81 me scow pe gratarT ;
LopatarT ca sa'mT tocme§tY,
In coltul grajduluT sa mergi,
170 SA.'mT scotT pe Row nebunu,
Ca e in§elat,
Si 'nfrenat,
De none ant nepipiat.
A§a baba ce'mI fa.cea ?
175 Acasa ca se ducea,
LopatariT mi -t tocmTa,
In coltu grajduluT mergea,
Vr'o doue locurT sapa,
Si-o taTnita ca'mT faceu.
18o Mare 'Matra ridica
Si-o gaura se vedea,
D'abTa pe murgu zarea.
TreT lopetarT ca intra
Si pe Ro§u cal scotea ;
185 lard Ro§u ca'mT re§ia
Si prea tare necheza,
MuntiT se cutremura,
Copacl mart se resturna,
De nu'l vedeaT pe Corbea.
190 Dara baba ce'm! fa.cea ?
De capastru ca mi-1 lua
Si 'n ora§ cu el pleca,
TotT boTerit se mira.
'Naintea babi Te§ia,
195 Fete marl ca 'nbolnavTa,
Cucone ca se stirpTa.
Stefan Voda ce'mT dicea ?
Baba slabs §i betrana
Nu ti-e Ro§u de vend,are,
200 Sall dail galbenT §i parale ?
In ruble l'oT socoti
5i'n galbenT l'oT cantari.
lard baba ce'mT cjicea ?
Nu mi-e Ro§u de vend,are,
205 SA'mY daT galbenT §i parale,
MT-e Ro§u de darutala
Inaintea MariT-Sale,
ScotT pe Corbea d'inchisOre.
Stefan Voda ce'mT facea ?
210 Strejer verde ca'mT batea
Si pe Ro§u ca'mT lega,
TreT gealapT mi-T trimetea,
Frumos pe Corbea scotea
Si ml-1 scotea la mirare,
215 Unde vend mocanit sare.
Tret barbierT ca'mf punea
Pene pe Corbea'l radea
Pene la apus de sore
Peru-T zace hartapale.
220 FOTe verde §r o lalea,
Tot mat frumos Corbi-T sta
www.dacoromanica.ro
1i)3
Iara Corbea ce'mt facea ?
0 data se repedia,
Maria pe Ro§u 3mT punea
225 Si pe el ca 'ncaleca,
l7ece zidurt ca'mT sarTa
Si de ele n'atingea,
De-al draculut ce era.
230 -
Stefan Voda ce'mT dice ?
Iata, f....tu-I munia-sa,
De cand maTca m'a facut,
Cal ca sta n'am ved,ut.
Iara Corbea ce'mt dices ?
Stefan Voda, dumneata,
235 F...tu-mi-it cucona ta,
Tolele tote dupe tine
Adu sa le 'mbrac pe mine,
Cand of inCAleca la scara,
SA mi te dea de ocara.
240 Cumanul din capul feu
Adu-1 sal pun intr'al meii;
Caftanul de 'mperatie
SA mi-1 daT §i p'ala mie,
Cand or Incaleca la scara,
245 SA nu te dea de ocara. I
Stefan Voda ce'mT facea ?
De tole se desbrAca
Si pe Corbeal imbrAca
lard Corbea ce'mt facea ?
25o Perela cal se repe4ta
Si pe masa c'o lua
Si la spate c'o punea,
Zece zidurt ca-ml saria
Si de ele n'atingea
255 Si cu ma -sa se ducea.
Stefan Voda ce'mT dicea ?
SA ved,T, dracu impelitat
Me 'Asa gol daspuTat
Numai cu fesu din cap I
26o Dara. Corbea ce'mI 4icea ?
Cu masa ca se vorbia :
MaTca, maTculita mea,
Ce-a ajuns ca sa nu -t fac ?
SA-I omor telegaril ?
265 El are, mare galbenT multi
SisT cumpera altiT murgt ;
Ca sa-T omor nevasta ?
Se 'nsOra. §i'§I Ta alta.
Dara ma-sa ce't elicea ?
270 Corbeo. Corbeo, fiu maTchi,
A§tepta pene-o 'nsera,
La stuparie sa mergt,
De§tiu 'n mtere ca sa'l bagT
Si la leagan sa te tragt,
275 Ca A.-I furl cocona§u.
Unde era sa te pue pe tine,
13
194 CANTECUL LUI CORBEA
SA-Y infigt copilasul bine I
IarA Corbea ce'mI fAcea ?
Astepta pend'n sera,
280 La stuping amr mergea
Destiu 'n mlere el bAga
La leagAn cA se trAgea
La buzele copilulul da,
Niel dracu cd mi-1 simtia
285 Cand copilul 11 fura
Si la tepl ea-1 ducea,
Lul mill i se facea,
puma de fasa it punea.
Stefan VodA ce'mr fAcea
290 Despre clia se scula,
Mana'n leagan c'o punea,
Copilasu nu gasla.
De pared el se trantIa
Si reit capul §i-1 zdrobea ;
295 Cucona se chinula,
136r din cap iii jumulea.
Stefan VodA ce'm facea ?
Oclaan pe masa punea
Si la tepa it zArla,
30o Copilasul lul plangend,
Din gull surligaind
Si din Mute bAtend1
www.dacoromanica.ro
Stefan VodA. celtnt tgcea 7
Argatil mi-I trimetea
305 La tepl ca sA se ducea
Si copilasul cal lua
Si pe masa c5-1 punea,
Si la ',Tele '1 cauta,
Vetamat cA nu'l gAsla ;
310 pece mil de pungl le lua,
Si cu our le umplea,
NavalA Corbea cfi'mY da ;
Nou6 care arra umplea
Si cu ele cA pleca.
315 MAI 5tefane dumneata,
cucOna to
Asta e simbria mea,
Care am slujit et' pe ea !»
Du-te Corbeo sanatos,
32o CA to la manl 'ml-al fost
Si vrednic ell nu ti-am fost !
M6 platil cu ante cu
Ca §i lupu cu crangu;
Cand vanAtoril '1 IntAlneste,
325 DA pTelea si se plateste,
Matile-1 reran in erAng
Si pielea -I se duce 'n terg,
 IMO§ UNGURUL I9.

IANO UNGURUL
Comunicat de colegul mat Norma list, nit Constantinescu-Dioptf (Romanati)

La magura 'nalta, Coardele de sirma

Ina ltA si sapata, linima-ml fArima I
FAcuta de piatra, 45 Pe el l'aucya
PoartA mi-se, poartA Ianos Ungurul,
5 Tot Miul Cela b6tranul,
Sglombiul, De-a spart Brasovul,
Fecioras de Sirb F....tu-T sufletul !
Basmarghiol de Lotru, 5o Brasovul l'a spart
StejArel de codru, Si el c'aii plecat
To Drag Alas de fete, Cu cincT.clecT de insl,
Iubet de neveste. Erail fralvolnici,
El ca se purta, Cu mantale lungT,
Ca lu-sT aranea ; 55 'Ncaltati in opincl,
Da iarba de lesA, Cu cAcTulT tot 'nalte,
15 FacA coama deg, Inalte, stogosate,
Coada retezata LAsate pe spate
Cum e 'n lumea tOtA. ; Tot de strinAtate.
Bea apa din Olt. 6o Si el c'aii plecat
Se 'ngrasa de tot. Tot prin codril vercy,
20 Murgule, Murgule, Prin d'albe lived,
Di te-am arAnit Pe el Paucya,
Si te-am strejuit, Din copus ante.
Nu m'am odinit ; 65 Ianos ce-ml facea 7
SA to priponesc, 0 data striga :
25 SA m6 odinesc. MAT cincl clecT de insr,
El mi-1 priponla, 'NcaltatT in opincl,
Frumos c'asternea Cu cacTulT tot 'nalte,
Si se rasturna, 70 LAsate pe spate
Cu calu-ml vorbTa : Tot de strinatate,
3o Murgule, Murgule, Vol ca mT-ail dormit
Tu, cand ml -el vedea Si v'atT odinit,
Tot pe cine-va, Eii v'am strejuit
Din piclor sl batl, 75 $i eil am audit
Priponul sa-1. misti Un copus cantand,
35 Si to sA-ml nechezi, Coardele de s'irml
Ca sA m6 destepti. lnima-ml farima !
El mi-1 priponla Culele de soc,
$i se rasturna, 8o Mult calla de foc !...
Copusul lua, Vol ca sa-ml plecatT
40 In gurA mi-1 punea, Tot de curmezis
Copusul de os, Si de curpenis,
Mult canta frumos 1 De loc s1-1 gAsip ;

www.dacoromanica.ro
196 IANO 1INGIMUL

85 De-o fi vr'un nebun 140 Sabia -mi scotea,

De-o palmA sA-1 data, Cu eT se inta.lnTa.
Calul sa-1 1134, Miu ce'mi graTa ?
Drum sA-1. arAtatr ; MAI cincl clecT de in§T
De-o fi vitez bun, SantetT fraivoinici,
90 NoT sA ne lovim 145 Cine v'a manat,
SA ne isbandim. Capul v'a mancat !
CeT eincT-cjecT de in§T, ET ca -mi r6spundea :
ET ca mi-st pleca Pe not ne-a manat
Tot de-a curmezi§ lano§ Ungurul,
95 Si de-a curpeni§. 150 Cela bAtrinul,
De loc mi-1 gasTa F....tu-T sufletul,
NumaT cat bate pu§ca ; De-a spart Bra§ovul ;
Calul ca-1 vedea, D'eY fi vr'un nebun
Din picior batea De-o palmA sa-ti dam,
I00 Si cand necheza 155 Calul sa-ti luAm,
Priponul mi§ca, Drum sa-ti aratAm
De mi-1 de§tepta. Miu r6spundea :
Miu ce graTa ? Nu sant vr'un neburr
Calul blestema : De-o palma sA-mi dati,
105 Murgule, Murgule, 16o Calul sa -mi luatT,
Lup sl to mAnance, Drum sl-mi aratatT,
Mal r6t1 nu t -oT (lice 1 Si sant vitez bun.
Cum to necheza§T, NoT sa ne lovim,
Priponu'l mi§ca§T, SA ne isbandim ;
no De m6 de§tepta§T ? 165 Ni§te mains curmate
Ce frumos visam I N'aii cu cin'se bate,
Eh' 61 mi-§ vedeam Cu sirml legate,
Tot cincT-clecT de in§T, Fie §apte sate.
Era fraivoinici, ET indarAt se 'ntorcea,
115 VenitT dupe munti, 17o LuT Iano spunea.
Cu mantale lungT, Iano§ ce -mi facea ?
Cu cAcTulr tot 'nalte, Steag cA'InT ridica
'Nalte, stogo§ate, 'N bataie pleca,
Lasate pe spate Cu el se 'ntalnea.
120 De str6inAtate. 175 Miu ce -mi fAcea ?
Cu eT ca era De treT on ca-1 oColla,
fano§ Ungurul, Pe Iano§ tAra.
Cela betranul AllantT ce facea ?
De-a spart Bra§ovul, Arme -mi lepA da,
125 F....tul sufletul 1 180 Toti ca 'ngenuchia,
Bra§ovul l'a spart La el se prAda,
Si el c'ail plecat Miu ce fAcea ?
Tot prin codriT vercli La rand ca -T punea,
In d'albe liveciT. Unu c'alegea,
130 Calul ce ml-§T grATa : 185 Mai mare-1 punea
Stapane, stapane, Si drumu le da,
Vis ce 1-aT visat SA se arAneascA,
Ti -e cu adev6rat ; SA nu se prApacleasca.
Eu ca ml-am v64ut, Miu ce fAcea
135 Din picior mi-am dat 190 Acas' se ducea,
Si mi -am nechezat, Pe ma -sa 'ntreba :
De to -am de§teptat. MaTcA, maica mea,
Miul ce-mi fAcea ? SA'mi spuT, mie, adev6rat,
Saua c'o punea, FrunzulitA razachie,

www.dacoromanica.ro
 CANTECUL LUI IANCU JIANU 197

195 Cine mT-a fost talcA mie, 215 LAsate pe spate,

De m'a facut d'el voTnic, Tot de strinatate.
Ce am gandit, ET ca mT-ail plecat,
MT-am isbindit ? Tot prin codri vercg,
MA-sa ce grATa ? In d'albe livecji I
200 MaTca, cine to -a facut, 220 Miu c'auclia,
S'o fi prapldit, LAcrAmT ca -I cura,
CA este de mult ! Calu 'ncaleca,
El ca to -au facut, IndarAt se 'ntorcea,
Iano§ Ungurul, Pe to -s6i1 lua,
205 Cela be'tranul, 225 Pe cal al punea,
De-a spart Bra§ovul. Acas laducea,
Bra§ovul l'a spart Tron cu mi-T facea,
$i el c'au plecat Popil ca-I strangea,
Cu cincT-clecT de in§T, Pe el ca-1 sluja
2 I 0 Era fraTvoTnicT, 23o $1 mi-1 ingropa
Cu mantale lungT, La manastirea domneasca,
'NcaltatT in opincI, Ca sa mi se pomeneascA !
Cu cacluIT tot 'nalte, $1, neTca, s'o pomeni
'Nalte, stogo§ate, Cat soare pe cer va fi !

CANTECUI, LUI IANCU JIANU

(VA RIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu, de la cobzarul Cristea, din T.-Jiii.

FOTe verde leu§ten, Punea masa §i manca,

N'atl audit d'un Jian
$i d'un §iret de Mislen,
$1 d'un hot de Unguren,
5 Care se plimba prin pAdurT,
Cu §aispre-clece pandurT,
TotT cu chebe cu potorT bunT,
Cu gaTtanT prin cusaturT ?
UTte-aT draculuT infocati,
To Cum se plimba de harmatT,
Cu frante arme 'ncArcatt I
UmblA ca ni§te turbatT,
Seca cre§tinT la ficatI !
Pe care prindea
15 Smulgea,
Prea, frate, lumea speria,
Da jalba la Caragea.
Dar Caragea ce fAcea ?
Potera la el 'liana
go Jianu nu se spaTmanta,
Carabina 'ml o umplea,
$i in poterA c'o slobocga,
Nimica nu intelegea,
25 Cad §i el se spaYmanta.
AtuncT pe el al intreba :
MAT Jiene, de unde viT ?
-- De la terg de peste JiT?
Jiene, ce-aT terguit ?
3o Dat'am our §i argint,
Luat'am Tarba §1 plumb,
SA duc la bAetT la cring,
CA's bgetii far' de minte,
Risipesc la glOnte multe,
35 Nu le sta 'nimenT 'nainte !
Dar Caragea amT auciTa,
La densul ca se ducea,
Cu ni§te voTnicT levintT,
Strin§T de vina,
40 BunT de mama?

www.dacoromanica.ro
198 CANTECUL LUI IANCU JIANU
Gra§Y la fata,
Gro§Y la cefa,
Cu mustatl in varvarichY,
Aferim I ce maY voinicY,
45 StreinT de pe la pArintY l
Dar Jian se spaYmanta
Si la pod el ca mergea,
Din gurit' a§a striga :
MAI podar, podar,
5o Trage podul,
SA trec Oltul,
Ca p'aicY me calca focul !,
Cand podar ca'ml aucjIa,
Mai tare podul lega,
55 Pin vase ca s'ascundea.
Dara Jianu striga :
MAT podare, trage podu
[maY d'adrept,
SA nu-tY dati vr'un glont in
(plept,
SA te adorm, sA te de§tept !
6o Podarul ca'mY auclIa,
LW* Jianu respundea :
MAY n'atT audit d'un Jian,
Ca Ya vinu fArA banY,
www.dacoromanica.ro
Si mYeir de la cYobanY,
65 Si el nu tlA nicY un ban ?
Si pAYnea de la brutarY,
Si el nu dA nicY un ban ?
Chid oY sta sl tot plAtesc,
La ce focu heducesc !
7o Miu Panduru din gurA-1. gran.:
MAT Jiene dumneata,
LasA-te d'atita hotie
Ca sAll dal d'o boierie !
P.. Au-0 boleria in bot,
75 AcIT mY o daY,
MAYne mY -o Tell
Tu cu boieria ta,
EU cu haYducia mea I
Cat ca§tigY to intr'o vara,
8o EU ca§tig numaY intr'o sera,
Si beau cu mandrele tomna I
Ore Jiene, nu-Y pecat,
C'aY fete de maritat
Si flacal de insurat,
85 C'oY O. morT spinzurat ?
MaY las'o draculul de hotie,
C'oY O. morY in pu§carie !
 PANTECUL LUI CATANUTA
CANTECUL LUI CATANUTA
(VARIANTA)
Cules de Christea N. Tapu din gura 19utaroluiL5n Tula, din corn. Pasesci-Valcea.
Frunclulita gutuitA,
Pe cel deal pe cea culmita,
Mi se plimba un CAtAnutA,
Singurel cu-a lul mandrutA
5 Cu dol-spre-ce catarasl
Incarcatl de gAlbenasl ;
Cu dol-sprece catarei,
SA plimbA GhitA cu el,
Cu malnile'n pozinarl
10 Cu doT-spre-ce lAutarT.
Iara Ghita ce'ml 4icea?
Mandro, mantrulita mea,
Pe tine de cand to -am luat,
Un cantec nu ml-al cantat !
15 IarA mandra ce'mT dicea ?
Ghita, GhitA dumnea-ta,
Eu, mare, cand ty-o1 canta,
Ape marl s'or turbura,
Muntl ca s'or surupa,
20 AT fagl marl s'or despica
Livezile s'or 'ncurca ;
Ca mT -e glasul fomelesc,
$i mT -e glasul voinicesc,
Cand of incepe d'a canta,
25 Harambasa m'o audja,
Harambasa de halducl
Peste patru-clecl §i cincl !
IarA GhitA ce'ml dicea
Canta-0, mandro, cantecu
3o Cu mT -e drag ca sufletu I
Incepea de mT -a canta,
Harambasa mT -o aud,Ta,
Harambasa de halducl
Peste patru -4ecl §i cincl.
35 Verde fruncil §T-o lalea,
Dara GhitA ce'ml fAcea ?
Ochil la vale sl-arunca,
Ce vedea el, nu credea,
CA tare'mT venra d'un volnic,
40 CAlare p'un cal cam murg,
StrAlucind din cate-o nare,
www.dacoromanica.ro
199
Si'nbuestru 'n fuga mare,
Din pistole tot trAsnind,
Gardurile pologind ;
45 La GhitA, ca mill venla,
BunA cliva a mi-§T da.
GhitA, Ghita dumnea-ta,
DAmY mie pe mandra to !
Eil pe mandra nu tl-o dail
5o Ca ml -a dat'o sacra -mea,
SA fie sotia mea !
GhitA, GhitA dumnea-ta,
DA-mr tu, frate, pe murgu,
Murgu cela nebunu.
55 Eu pe murgu nu ti-1 da5,
CA mi l'a dat socru-meil,
Sa'mt pOtre trupsoru meu 1
DA-0, and ghitA, palosul,
C'acuma i> T Tau capul !
6o EU palosu nu ti-1 dati,
Mi l'a dat cumnata-meil,
SA'ml pAzlescA capul meu !
Harambasa ce cjicea ?
GhitA, GhitA dumnea-ta,
65 Orl-ce mOrte vrel, pofteste :
Orl vrel mOrte 'tunecosA,
Orl vrel morte luminOsA ;
Orl in sAbil ne tATem,
On in puscI sA ne'mpuscAm,
70 Orl la luptA sA ne luAm 7
Al la luptA sl ne luAm ,
CA e bunA si'nteleptA
Si de Dumnec)eti lAsatA I
Verde frund,A §1-0 lalea,
75 Harambasa ce fAcea S
Pe Ghit5.1 imbrAtisa
$i la luptA se Iua.
$i el, frate, se lupta
pi de varA
8o Penen sera
FAr'de pic de nAduselA.
DarA Ghita ce'rni fAcea ?
200 CANTECUL LUI CATANUTA
Se lupta, ce se lupta
Curelu§a i se rupea,
85 5i din gurg-atund grata
Mandro, mandrulita mea,
SAT de'int 'nOda cureua,
CA'rn1 tare hotu vtata I
Iara mandra ce'mt d,icea ?
90 Ghita, Ghita dumnea-ta,
Care, frate, o remanea
Sotie mi s'o chema I
DarA Ghita ce'rnt facea ?
Tret lacramt din °el-it versa,
95 C'o mana curea 'noda
5i cu una se lupta.
Daca cureua 'noda
Pe Haramba§a 'mbrati§a
5i cu el mi se lupta
too pi de yard
Penen sera
Far' de pic de nadu§ela ;
L'aducea ce'l aducea,
Penen brail cal ingropa.
io5 Darn mandra ce-mt dicea ?
Ghita, Ghita. dumnea-ta,
Cum prgpadi§ Domnia,
DI te blestema tara !
Dara. Ghita ce facea ?
1 i o 5ele pe dot car punea,
La sOcra-sa ca'mt pleca :
Mandro, mandrulita mea,
Eu pe tine de cand te-am luat,
Pe la ma -ta n'ai mar dat !
115 5ele pe dot car punea
La socra-sa ca pleca.
Mana'n pozinar baga,
Mica. cheita scotea,
La pimnita descula,
20 MicA ploschita umplea ;
La disagt m1.-o a§ed,a
5i la socra-sa 'mT pleca
El mergea ce mi-§ mergea,
www.dacoromanica.ro
La o lantana tabgra,
125 Mica cheita. scotea
: La disagt ca descuta,
Mica. ploschtA scotea
D'o vadra §i cinc1 oca,
Mesura 'mparatulut,
13o Vadra Taligradulu/,
El n'avea cur inchina
5T-o da mandri ca sA bea :
Tine, mandro, yin de bea
De la manu§ita mea,
135 C'ot mar bea, ort n'ot mat bea
De la mant4ita mea,
Curva 'ncepea d'a redea
F... tu't crucea §i legea!
Dara. Ghita ce facea ?
140 El pe vale se uTta
Ni§te clAT de fen vedea,
Care fora verf mr-era.
Mona pe mandra. -o punea
Frumos, frate, mr-o toca
145. 5i verf clailor facea.
Numat titele alegea
La disagt ca le punea
Si la sOcra-sa'mT pleca :
Mal tit, matca, varza acrd,
15o SA bagam cu carne grasA
Din fi-ta ta cea frumOsa,
Dacg 1-a fost mintea prosta ? !
Iar sOcrg-sa ca'T dicea :
LasA't fie rindu-a§a,
155 N'a ascultat de vorba meal
DarA socra-sa ce facea ?
E§Ta afara tot plangend,
Intra'n casa tot r'eclend.
DarA Ghita. ce dicea ?
16o F.., to -t1 crucea mane-ta !
Curva mt-a fost fieta ta,
Mat curvy e§tt dumnea.ta,
SA te scot in batatura,
164 SA te toe ca pe untura
ADENDA

www.dacoromanica.ro
 GHERA GHERALINA 203

CANTECE BETRANESCI-HAIDUCESCI

CHERA CHERALINA
(VARIANTA)

Comunicata de D-1 prof. Universitar Gr. Tocilescu de la lautarul Hie C. Ma-

nafu,din Catunul Bucovicforu, Comuna Vela.Dolj.
VecjI mar sus ca'ntecul 'Kira Kiralinal.

Fore verde fore frump., Al arap sangrap

FOre verde ca malura Cu lut di pi cap
De din jos de schilA, Ca solzir de crap,
Din jos de BrAila, Cu lutu pe buca
5 Car cl mi-se 'ncarca ; 35 Ca solzir de §tiuca.
Dou6 trer stambOle, Fiore d'o sarma,
Noue saraole. Din gull 'T clicea :
Dar de ce se 'ncarca ? --Cher Cheralina,
MarfA femerasca Frumu§icA Ana,
To CA e mar bAnosa, 4o FlOre din grAdina,
Sculurr de matasA (bis), Arda tu cu mine,
MarfA femerasca In Cara arApescA,
CA e mar banOsa. SA se pomenesca I (bis)
Dar cine le 'ncarca ? Al arap sangrap,
15 Un arap sangrap, 45 Negru §i buzat
Negru §i buzat, Cu lut di pi cap
Cu lutu pe cap Cu solzir de crap,
Ca solzir de crap, Cu lutu pi bucA
Cu lutu pe buca Ca solzir di §tiuca,
20 Ca solzir de §tiuca. 5o Cu mustatT de rac
Fore d'o sarma, Parc'ar fi un drac ;
Cine 'mr tergura ? Cherel cA dicea :
Chera CheralinA, Chera CheralinA,
Frumu§ica zinc, (bis) Arda tu cu mine
25 Fiore din gradina 55 E bine de tine 1
Rupta din tulpina. D'ar mergea cu mine,
Chera ce'ml avea ? Ea tie tr-or face
Noue butt de yin, Coperi§ul teu
Doue de rachiii. Parale marunte
so Vinu cine'l bea 1 60 Pe sirml tesute (bis)

www.dacoromanica.ro
204 CRERA CHERALINA

Sunt la zaraf multe ; Fiore d'o sarma,

Peri Ora to Fratii ce'ml facea,
GAlbiorr mgruntr Din si Costandin ?
Sunt la arapT multi. FlOre d'o sarma,
65 Fore d'o sarma, 120 In margine se da,
Cu vorba 'nsela, Ochranu-1 punea
La hazna mergea ; Si se ca urta,
In sercA c'o punea, Luntrea c'o vedea.
Pe Dungre 'n jos Asvirlita 'mr da,
70 Mergea cu folos. (bis) 125 Buzdugane 'mr trAgea,
Din gurA 'ml : Carma o frangea,
LopAtarilor, A carmA de os,
LopAtarilor, Cum mergea frumos,
Vol luntrasilor $i -a carma de siring.,
75 Care nou6 dile 13o Cum canta a rang.
SA rnergA 'n trel (Pe, Flare d'o sarma,
CA voiu plati bine ! (bis) In lac se 'nvirtla,
Pe Dungre 'n jos, Ca vertelnita,
Mergea cu folos, Pene mr-ajungea,
8o C'o carma de os, 135 In luntre sArra.
Cum canta frumos ; La arap mergea,
C'o caring de siring, Culcat it gAsra ,
Cum canta a mild. Cand se dice trel sarmale,
FrAtiorir el, Si cu capu 'n pole.
85 Din si Costandin, 140 Fore d'o sarma,
Hotil Brailir, Cu Chera 'ml vorbra :
5erpil DungriT, Fore matostat,
Frail er venla, Pe cine-al intrebat,
La pOrtA 'ml trAgea, Cand te-al miritat
90 Din gurl 'ml striga : 145 Cu cine-al vorbit,
Chera Cheraling., Cant te-al logodit ?
Sora nostril bunA ! FOre matostat,
FlOre din grAdina, Al arap sanglap,
RuptA din tulping, Negru 9i buzat,
95 Deschide porta, 15o Cu lut di pi cap,
BAgAm haznaua ; Parc'ar fi un drac,
C'am negustorit, Cu lutu pe buca,
De ne-am procopsit ! Ca solzir de struca.
Chera nu respunde, FOre matostat,
roo CA n'are de uncle ! 155 SA vecjr, m'a 'n.selat !
Mumg-sa resTa Palosu-1 tragea
$i for se plangea : Si cu el cA'ml da,
Chera nu respunde, Arapu-1 tgla.
CA n'are de uncle Pe Chera ml -o lea,
105 Mumg., mumA-mea, 160 InclArApt pleca,
Nu poll cu gura, Fore margArit,
AratA cu mana, In cAtre apus.
Cotro a mers Chera ? Foie d'o sarma,
Pe DunAre 'n jos, Din gurg-o intreba :
rro Mergea cu folos, 165 CherA Cheraling,
C'o carma de os, Sora nostrA bung,
Mergea cu folos, Foie matostat,
Cum canta frumos ; Pe cine-al intrebat,
C'o carma de sirmA, Cand to -al mAritat?
5 Cum canta a mill r70 Cu cine-al vorbit,

www.dacoromanica.ro
 MIHU COPILU 20

and to -al logodit ? $i n'atl pe fie-ta,

Fiore d'o sarma, CalT plesnra trerea I

Acas' o ducea. PetitorT venTa,

MumA-sa vedea, PetitorT, asecletorr,
175 Din gura 'T dices : 18o Tocmal din code de marl.

MIHU COPILU
(vARTANTA)

Comunicata de D-1 Prof. Universitar Gr. G. Tocilescu, de la Jlie C. Manafu

lautar, din catunul BucovicioruComuna Vela (Dolj).
A se confrunta cu variantele de mai sus «Miul haIduculv

Foie verde m8r domnesc Altil prin pat ca pica,

Din oral in Bucurestr,
Peste ale cAsT marl domnestr,
Mare sunt imp8rAtestr
5 De se ve'd in Storenestr,
Dar la Stefan Voda 'n curte
FrumOsa masa mr-e 'ntinsa
De multf boreri mr-e coprinsA
Cu sese fAclir aprins5.
To Bets, copil, ve 'nveselitT,
Marne 'n diva v8 g-Atitr,
SA facem d'o vinatOre,
Vinatore, de-o plimbare,
Colea din Peret AI mare,
15 Ca sA gAsim pe Mihu,
Unde este cu fagu
Fore verde d'o sarma,
Mihu o sora mr-avea.
SorA-sa, cand mr-aud,ra,
20 Sora-sa, ce mi-sr fAcea ?
In pimnita ca 'inT intra,
Scotea vin d'al marmuziii,
Coles tOmna mar tard,iii,
OmOrA omul de vii1
25 Fore verde d'o sarma,
Vinu 'n pahare '1 punea
Si le da, frate, de bea,
Veclr, frate, din ele bea,
SA vecIT, frate, se 'mbeta.
3o Care pe su' pat intra
Si prin pat ca mi-$T cadea ;
Pe su' pat, frate, cadea,
5i altil pe su' pat intra.-
35 Soru-sa ce mi -VT fAcea?
Walla su' pat c'o baga,
DoT papucT ca mi-T scotea,
Papucel d'AT prosticel,
Numar de cin-d,ecT de lei.
40. In piciOre ca. Si -T lua.
Di pe Mihu ca 'ml pleca.
Printr'o lunca ca mi-sT da,
0 fore de per rupea,
Incepea d'a sulera.
45 Mihu ca mT -o auclfa,
Vec,11, frate, o cunostea :
Ara este sora mea,
Vine sa 'ml spure ce-va.
5i din gull air spunea :
5o FOre verde trel sarmale,
SA to pAzescr, frate, tare,
Se face hurcuitore,
CA se face 'n venatOre
Colea din Peretu-Al mare,
55 Ca sA gAsim pe Miu,
Unde este cu fagu.
Fore verde d'o sarma
Pe sorusa 'ndArat mama :
Du-te 'ndarat, dumnea-ta,
6o Ara este treba mea
Inclarat, frate, pleca,
Dar Miu ce mi-§T facea ?
5i el, frate, cA'mr pleca,
P'un drum ca mr-o apuca,

www.dacoromanica.ro
2o6
65 Un cloban cu oY gAsTa,
Buna d,iva ca mi-I da :
CiobAnA§ cu oile,
Sa schimbAm cu tOlile!
'TT dati cojoc boleresc,
7o SAll dau unul ciobAnesc ;
'T dAu a caciull boTerescA,
SA'mT dal una clobAnesca ;
SAT dati flintA flintuitA,
De cinci ani nesloboc)itA,
75 SA'mr dal bazdOca pirlitA.
SA vecjl, nu e ispravitA ;
Schim bAm cu tolile,
SchimbAm §i cu oile.
Fole verde d'o sarma,
8o Oile ca i le da,
Cin-sute de lel it da ;
Un flulerel ca mi-da,
La breil, frate, al punea,
Cu oile aml pleca,
85 larba verde ca 'ml pA§tTa.
lacA &tea ca'mY venla,
El cu flulerul cAnta.
BunA d,iva, mIll dobane !
MultAmesc Domnulul Ste-
[fan-VodA
90 De unde §tii ca m6 chiaml
[Stefan-Voda?
La nol la Mitropolie,
www.dacoromanica.ro
MIHU COPILU
Te cite§te popa 'n hartie,
Nu §tit, frate pe Miu
Unde este cu fagu ?
95 Fare verde d'o sarma
la las6 to &tea ta,
SA pazIasca turma mea,
CA de ml o cheri fr'o mia,
SA'ml sluje§tY un an pe ea,
100 Si de ml-o cheri fun miel,
SA'ml sluje§tl un an pe el !
FOle verde d'o sarma,
Ostea cA ml-o lAsa,
Cu el, frate, cA'mT pleca.
105 In marginea luncil al lAsa,
El la fag ca se ducea
Si frumos ca se 'mbrAca.
Foie verde d'o sarma,
Bicio'n mama ca §i-1 lua,
no Odatl 'n el ainI plesnIa,
Lunca, frate, 'ml tiunea.
Darl Stefan c'audia,
Fuga prin luncA ami da.
Na barda, ta-il colnic !
115 LasA-m6 ca fug pe camp!
La margine cA'ml e§ia,
FOle verde mArgArit
C'un car de curpen la git ;
Cutit ca nu mill avea
120 Si cu dintil ca rupea I
 GHITA CATANUTA 207

GH ITA CATANUTA
(VARIANTA)

Comunicat de Dl. prof. Universitar Gr. G. Tocilescu de la Ilie C. Manafu

lautar, din Catunul BucoviciorulComuna Vela (Dolj).
A se confrunta cu variantele de mai sus . gGhita Catanuta gi Bita Catanuta".
FOie verde-o pelinita De'mY incurci livadia 7
Pe cel deal, pe cea culmita, 40 Si da'mi mie mandra ta,
Plimba-mi-se o catanuta Ca salt lungesc viata !
Numai el cu-a lui mandruta. Ba, pe mandra nu ti-oi da
5 Din gura mandri-l' chcea : Odata cu viata,
Mandra, ell de cand to -am Ca' mi-a dat'o sOcra mea,
[luat, 45 Sa fac eii casa cu ea I

Foie verde matostat, Si da'mY mie calul tell,

Nici un cantec n'ai cantat ; Ca sa'tt lungesc capul tea !

Dar sa anti un cantecel, Ba calul, nu ti Poi da

/0 Fie cat de scurticel,
Numat fie frumusel,
SA suim at deal cu eL !
Dara Ghita. dumnea-ta,
Cand of incepe d'a canta,
Odata cu viata,
so Ca mi l'a dat socru med,
Sa'mi porte trupsorul med I
Si da'mY mie palosul tea,
Ca sa-ti lungesc capul tea !

15 Merl', brads ca s'or scutura, Palosul nu ti l'oi da

Apele s'or turbura,
Live4i ver4i ca s'or culca,
Ketrile s'or despica,
Cu un glas mandru fomeiesc
20 Cantecu mi-e haiducesc !
FOie verde d'o sarma,
SA vedi, frate, n'o lasa
$i din gura cA'rni canta,
Merl', brads, ca se scutura,
25 Apele se turbura,
Levedi vercli ca se 'ncurca,
Ketrile se despica.
Trei voinici ca mi-aucha,
Trei voinici din vas adanci,
3o Cate trei pe trei cal murgi.
Cand se dice ca lipanul,
Unul mi-este tot Lotreanul,
FOie verde d'o sarma
La el, frate, ca'mi venia
35 Si din gull cal d,icea :
Dana Ghita dumnea-ta,
F...tu-mi li crucea, legea,
Ce cati pe mosia mea,
55 Odata cu viata,
Mi l'a dat cumnatul meii,
Ca arni apar capul mea I
FOle verde d'o sarma
Si la lupta ca se lua (bis)
6o Dar la lupta sa ne lulm,
Sail sa vii sa ne Mem ?
Ba la lupta ca e drepta,
E drepta si intelepta,
De Dumned,eii ml-e lasata 1
65 $i la lupta ca se lua,
Foie verde trei sarmale,
Pi de vara One 'nsera.
Veni sorele la prang,
SI vecli lupta mi-e cu ris ;
7o Veni sorele 'n amiacji,
Sa vecji lupta cu necaz.
Foie verde d'o lamale,
Veni sorele 'n chindie,
SA vecli lupta cu manic.
75 Foie verde d'o sarma,
Dara Ghita ce facea ?
Brenetul ca'l slobocha,

www.dacoromanica.ro
208 GIiiTA CATANUTA
Si la mandra amt striga :
Mandril, mandruleana mea,
8o Vin de 'ml sumete brenasul,
CA ma tale tot vrAjmasul !
Foie verde d'o sarma,
Mandra din gurA d,icea :
Car' pe car' v'atl birui,
85 Tot un barbAtel ml -o fi 1 Dar de la ea ce mar lua ?
Dar GhitA and auclta,
Pe Lotreanu cd mi-1 lua,
OdatA al ridica,
Cu el in pAment cA'mt da,
90 Pena 'n genuchl mi-1 bAga,
Odat' sa mal opintla,
In pAment cd mi-1 lAsa,
Pena 'n bred cl mi-1 bAga.
Palosul ca mi-1 tragea,
95 SA veal gatul cl i-1 lua
Si pe cal cl 'ncAleca,
Si pe mandra cd 'st-o lua.
Dar la salcia cocosata
Si la mAgura tAtatA,
Too Unde-a cosit el odatA,
Noue clAT cA ml -a Wilt
Si la opt CA le-a scos verf
Si la una n'a ajuns :
-- Fate verde bob area
105 Si-o sA-'1 scot cu capul tea 1
Fate verde- d'o sarma,
Supt un per cA mi-IT merge;
FrumasA masa 'ntindea,
Vin to pahare punea :
to Tine, mandril, vin de bea,
De la niatiqica mea,
C'At mal bea, orl n'AT mal bea 1
DarA ea a au4ta,
SA veclt ca sa pricepea,
115 La inimA se ardea.
DarA GhitA dtimnea-ta,
$i ce-a mal fi asta ?
Cand se dice trel mAsline,
CA ea ant glUmit cu tine ;
www.dacoromanica.ro
120 Cand se dice d'o sarnia,
TT-am stint vitejia !
Fate verde d'o sarma,
Polosul cA'l ascutta
SA vecjt capul cA i-1 lua
125 Si pe dale cA'l arunca
Si pe dale cA'l punea.
Fare verde murele,
Destul cu inelele (bis)
130 Keptul gi cu titele (bis)
Fore verde d'o sarma
La disagl cA le punea
Si pe cal incAleca (bis)
La sacrA-sa se ducea (bis)
135 Calu 'n usA al lega (bis)
Si din gull cA-T cjicea :
Da n'aT, muta, varclA acrA,
SI bagAm cu came grasa
Din mandruta cea frumosA ?
140 N'are niulca varda acrA,
Ca O. bagl cu carne grasA
Din mandruta cea frumdsl.
Fate verde d'o sarma,
Ulceaua 'n manA 0-0 lua,
145 Pe la vecint ca pleca,
IndArAt cA mil yenta,
Varda acrd nu gasta4
La disagl cd se ducea
In disagl ca 'mr auta
15o Si destul cA i-1 gAsta.
Cand se nice murele,
Destul cu inelele
Si keptul cu titele,
Foie verde d'o sarma
155 Dar sacrA-isa ce clicea?
Din gura cA't blesterna
Dar'ar, muIcA, Dumnecjea,
SA te 'nsorl de noua orY,
SA Yet noun cuconi
i 6o Si pe urmA o cuconitA,
SA te plimbe pe ulita!
 MIUL HAIDUOUL
MIUL HAIDUCUL.
(VARIANTA)
Comunicata de d. 16n Tanasescu, fost Normalist. Culesa de la idutaril din
FocsanT.
In curte, vere, in curte, draga,
In curte la Domnu Stefan VodA
FrumOsa masa mi-e 'ntinsa,
De multi boleri mi-e coprinsa.
5 lar la masa cine-mi Ode ?
$ed boTeril teriT,
CaYmacanil tergulul,
Cinstitii divanulul,
Nepoti de-al Imperatului.
o lar pe masa ce ml-e puss ?
Numal cega §i pastrunga
$i galbena caracuda,
$alalas,
De'I gra s,
15 $tiuculita
Lungulita,
Sabiora
Parca sbora,
S'o mrena gogonisOra
20 Si-o aripa de morun,
C'am audit din betran
Ca ala -i peste bun.
Vorba ce o vorbia,
Slatu ce sfatula?
25 Tot de Miu pomenla,
Tot de Miu copilul,
Cela, frate, vitezul ;
Ca, de cand s'ail talharit,
Drumuri marl s'ail parasit,
3o Marfurile s'ad scumpit ;
Aferim ! ce mat voinic I
Cu pahar cin' le lumia?
$i-am dis verde salba mole,
SA vecir, Calea, fats mare,
35 SuriOra Miulul,
Miulul haiduculul.
Dar cand fu despre belie,
Despre d'alba'Y veselie,
Grai Domnul Stefan Voda :
40 Hai, to Caleo, fatA mare,
www.dacoromanica.ro
R/9
Sa n'ai parte de fetie
Ca Miul de halducie,
Ca si eu, cred, de Domnie,
Da-ne cu pahar din dreptate,
.1.5 Toll sa ne 'mbetam ()data.
Fata mare dac'audra,
Butolu la subtiOra cA lua,
Maria pe pahar punea,
Numal cate trel rendurl le da.
5o Toll boleril s'amija,
Numal Domnul se 'mbeta,
Cote pe masa rezema,
Nu §tia ce'sl mat vorbia.
Dar ii dise Calea, fats mare,
55 SuriOra Miulul,
Miulul balduculul
Domnule Stefan Voda,te-am
[audit,
Ca o sa fact d'o venatOre,
Dimineta 'n prA.ndul mare,
6o Dupe paserl galbiore,
ST-o sa-adormitezT pe cale,
Rusine Marie Sale 1
Stefan VodA asa amp.
$i din somn se destepta :
65 Iata f..tu-1 mums -sa,
Vol bolerilor
$i Vol divanasilor,
D'ati mancat,
De n'atl mancat,
7o D'atl beut,
De n'atl beut,
Talere, furculite v'adunati,
Pe la tocurl le-ased,atl,
Pe la chill ve culcat1 ;
75 Pene 'n diul sa ve aflati,
Toll call sa-1 teselall,
Dimineta sa ye aflatl,
Care 'nselatl,
Care ne 'nselatl,
14
216 MIUL HAIDUCUL
8o Care 'nfrenatT,
Care ne'nfrenatT,
Care numaT cu pTedicT p'in
[gura,
NumaT sa fitT de mesura I
BoTeriT a§a dac'aucga,
85 Poticelele-apuca,
Fata mare-I petrecea,
Cu o ploschita
Mititica,
D'o vadra §i cincT oca,
90 C'a§a era mesura.
Fata mare, cand boTeriT petre-
[cea,
Sus pe cer ca se uTta,
Tote semnele §tia,
Pene 'n di cat me era ;
95 In pimnita ca intra,
PapucT pe talpa '§T lua.
Lua papucTorT
GalbiorT,
Numat pe piciorul gol ;
Too Rochia 'n bred ml o sumetea,
SarTa un deal §i o derea
Si-o scursura de valcea,
TocmaT la fag ajungea.
0 fOTe de fag rupea
105 5i'n gurita c'o punea ;
Unde-o data ca. tipa,
NitnenT glasul nu-1 audTa,
Numal Miu o 'ntelegea :
Tata f..tu-T mums -sa,
tIo Ala este Calea, soru-mea,
Ml -o fi dat de vre-o belea.
El numaT de tril orl pa§Ta,
Cu soru-sa se 'ntalnTa
5i din gura ca'l glare. :
115 Hal, tu Calea, sora mea,
Ce cautT tu pe-aicea 7
Ca de cand malca te-a facut
Tu la fagul inTed n'aI venitd;
Orl papucil ti T-al rupt,
120 Orl halnele ti-al ponositii,
Pe la mine ca al venitu ?
Dar 'T (Ilse soru-sa :
NeTcA Miule, adev6rat,
CA, de cand malca m'a fAcut,
125 Ed la fagul tai n'am venit.
NeIca. Miule, nicl papucT n'am
[rupt,
NicT tole n'am ponosit,
Dar, mare, par am audit :
In curte la Domnu Stefan Vocla
13o Multi boTerT s'a strans la vorba.
Vorba ce-o vorbla
www.dacoromanica.ro
Sfatu ce sfatuia ?
Tot de tine pomenia,
Pe tine sa te veneze,
135 Din pamint, din Tarba verde,
Aci la tergul de -afara
SA stea nelca, la mirare
De faptele dumitale
Doue furci §'o cumpeOra !
140 Unde Miu c'audTa
Ochil 'n pamint ca. punea
Lacramile'l podidTa
5i din gura ca grata :
Ed cu nebunia mea
145 0 sä dad de vre-o belea.
La un ceas ca-T respundea,
Hal, tu Caleo, sora-mea,
Indarat sa te intord
Bini§or sä nu-T de§teptl,
15o Ca §i ed sint bOla de drac,
De dad Domnilor de hac.
MaTne se vii pe la mine,
Vec,1T cum §ed cu Domnu de
[mana
Si-I dad palme peste gura ;
155 S-o lipsi el de cateaua luT cea
[buns,
SA T dad eii de-a de pAdure,
F...tu-1 in lege de cane 1
Soru-sa c'a§a audTa
Indarat ca'se 'ntorcea ;
16o T)orile se revarsa,
Antaia ca se scula,
Tbric la foc ca-1 punea.
Pelle Domnul se spala
i cafeua se gatla.
165 Tare lncura o§tirea
Cavirunda, §i ca Tarba,
Loc in curte ca. n'avea.
Bretul Miu ce'ml facea ?
La-un camp lucid ca'tni e§la,
17o La lucie,
La campie
Unde fir de larba nu e,
Numal salfi colilil,
Ventul bate de-mT adie.
175 In tote partile se uita,
Nimica nu mi '§I vedea,
Numal un dobana§ zarea,
CToban cu o suta de oT
NeTca, streinul de not.
180 Cand pe cloban ca-1 vedea,
Sufletelu ca-r venTa:
Ajuta'mT, DOmne, cu bine,
CA acum sint voinic in fire,
SA-ml Isbutesc p'asta lume!
 MIUL HAIDUCUL
185 El la doban se ducea,
D'a bu§ele 'n or arrit intra,
TOte oile a se speria,
In tote partite se risipea,
Ctobanul ce mi'§t fAcea ?
190 La Miu &dela c'ardica ;
Iar Miu ce mi f cjicea :
DA-tY la nalba darjela,
Ca null facti eu nimica;
SA schimbArn cu tOlele,
195 C'o salt cumper oile.
SA'rd dat cactula de tap
BMW,
Necroita hap
In cap;
200 Croita mo§orottl,
A fumata prin odM ;
Salt &A verde comanac,
Verde ca Rita de fag,
N'am, nett' , ce sA-tI fad
205 Acum sa-mY daT barsa to cea
[canitA,
Salt dau scurtefca 'mblanita
Verde ca Rita de vita;
SA'mY dat tu carligelul
SAIT dau baltacelul meg,
210 Salt apere capul t66,
Cum apera el p'al mat l
Tret ceasurt ca se ruga,
In cale nu putea sa'l dea,
Iar Miu ce-I mat clicea :
215 Nu-mt trebute tolele tele,
Niel oile tele,
La prang sA vii la ele,
Numat sA scap eu de belele,
Ca sint poterile grele !
220 Iar ctobanul ce-t cjicea ?
Tu vret sl lunge§tY 4ilele
[tele,
Se scurteclf pe ale mele !
Unde Miti-a§a aud,Ta
In gandul tut el 1§Y 4icea :
225 Eii cu bun6tatea mea
N'am sa fac nimica ;
Tot cu nebunia mea
De n-of mat scote ce-va.
Unde de pfept ca 1 lua
230 Si din gura ca-I clicea :
MAT clobane, frun4ulita
[maracine,
De cand rn6 rog eu de tine
i tu nu to uttt la mine,
A dat 4iva peste mine.
235 Unde de plept ca mi-1 lua,
Numat de tret orf ca mi-1 trantla
www.dacoromanica.ro
211
De se ducea pomina.
Ciobanul ca lepada
TOte tolele ctobane§tf,
24o Imbraca Ilene hatduce§tY,
Dat cu glontul nu rasbe§tY.
Pe langg el se utta
Si Miul ce mi-I dicea :
IatA f...u-I mums -sa,
245 Te-am scos in rand culumea I
0 rubli§OrA it scotea
Pe Yarba o tranda
Si in of ca intra.
Qece of a milt lua,
15o Numat pe cOdA le-alegea ;
Dece of cu mieit tor.
Pe ctoban ca mi-1 gonfa
Si flueru i-1 lua,
El in loc ca remanea,
255 Oile ca le pa§tea
Pe pOlele crangulut
Tot in calea Domnulut.
Iar Domnul ce mi'§Y facea :
Nicf un ceas ca nu trecea,
26o Tare-mt incura o§tirea
Ca fruncla §i ca Tarba.
Domnul, inainte yenta
P'un cal vinector,
Jute de pictor.
265 Iar Miul cum it vedea
CAcTula pe ocht mt-o 'ndesa,
SA nu-1 cunOsca cine-va,
Si din fluer ca canta ;
Unde dracul de §tta,
270 El atund se-inveta,
Ca sl scape de belea.
Domnul Stefan VodA ca venea
Buna dimineta da :
Buna-dimineta, mat ctobane!
275 Multumescult Stefan Voda,
Cela cam prostav de vorbA.
Stefan Voda a§a-aucga
Si pe cal ca 'ncrementa :
IatA, matcA, marcuta mea,
280 5epte- spre -ce ant de cand am
[domnit,
Om pe nume nu-Int-a cis;
Dar asta un doban prApAdit
Cu mine s'a potrivit.
FOTe verde maracine,
285 De unde m6 §tit tu pe mine,
FOte verde loboda,
CA m6 chtama Stefan VodA ?
Cela cam prostav de vorba
Dar Oise Miul :
290 Gum S4 nu to tiu eu pe tine,
212 111UL HA1DUCUL
No avem omen betrani §i
[mume
Care calea bisericer tine ;
Aude popii citind.
De tine pomenind,
295 Ca te chiama Stefan Voda,
Cela cam prostav de vorba.
Stefan Voda dac'aucga,
Din gura ce-I mar grata 7
MAY ciobane, dumnea-ta,
30o Te ved ca e§ti priceput
$i la cuvint deslu§it ;
E§ti cu mustaciOra negra
Si cu mintea tota 'ntrega.
Stir, to frate, sa me duct,
305 Cu aste o§tiri d'aici
In gura Iambrului,
Supt polele codruluI,
La putul porumbului ;
Pin'la fagul Miului ?
310 CA-am audit §i eu ca e'nalt
$i coco§at,
Incarcat de d'albe tole,
De grele pistOle.
Jos la radacina fagului
315 Galbeni. cu banita versatI,
Tot de Miul adunatl
De la emeniai bogatT.
Unde Miul c'augia,
El din gura ca grata
320 Stefan Voda, cum sa nu §titi
[sa te duc
Ca at or de le-am prAsit,
Acolo le-am pAstorit ;
De cand eram copil mic
La umbra de fag am dormit.
325 Dar ati la§1 o§tirile
Sa'rni pazesca oile,
Ca sint oile turce§tI
M6-apuca sa le platesc.
Nu cata ca sint cl,ece
33o Ca sint prin tufe risipite.
Domnul ca prost de minte
[ce era
0§tira ca frund,a §i ca iarba
[la clece 01 lasa,
Numai cu Miul pleca.
Bietul Miul ce'mi f1cea ?
335 Tara dupa el darjela ;
Dar Stefan ce it dicea
MAI, ctobane, dumneata,
DAV draculur clarjela.
CA te-o durea §i mana,
340 Tot tarand dal:01a.
MaI 'nainte ca-1 ducea,
www.dacoromanica.ro
Iar Miu ce mi-§Y facea ?
Caciula dupe ochi ca mi-o
[salta,
Domnul fata 1-0 vedea.
345 Dar Stefan ce mi-I gicea ?
MAI, ciobane, dumneata,
Bobulet de grail curat,
SA nu fir bald de drac,
Ce -al but §i ce -aT mancat,
35o Prea bine to -al ingra§at ?
Iar Miul ce mi-I clicea
Ce te mirl de mine,
D'un doban ca mine prapadit
Si la tarla napustit ?
355 MAnanc mamaliga rece
Si cu seul de berbece
Si beati apa din vAga§
Si-aturici bine ca mengra§.
Mai 'nainte cal ducea,
36o tar VodA ce mi-I gicea
MAI, ciobane, dumnea-ta,
De ce sint tolele negre ca tina,
Pielea mar alba ca a mea ?
Iar Miul ca-I r6spundea
365 De ce sint tOlele ca tina,
PIelea mai alba ca a ta ?
De fumul oclaii,
De scrumul caldarii.
Dimineta cand strecor eu
[jintita,
370 V6c1 ca se albe§te pielea,
Mai alba de cat a ta.
Mai 'nainte ca-1 ducea,
P'o poteca ca-1 ducea,
Pe poteca ca-1 baga ;
375 Poteca 'n codri se 'nfunda,
Iar Miu la locu sett* se vedea ;
Si, mare, ce mi r gicea ?
Stefan Voda, mar sumetet1
[scarile,
a lovesc smieelde
380 Si ne-aude cetele,
Ca nu-mr este de nimic,
Ca eu sunt schimbat din tole,
Stefan Voda a§a-augra
Si pe cal incremenia ;
385 Calul indarat infranguia,
Iar Miul ce faced 2
Mana pe darlog punea :
StaY, Domnule, ca nu e a§a,
Ca nu mar e§t1 in Bucure§ti
390 Ca sa te fudule§ti ;
Aid e§ti la hati0',
La carpeni§i,
Numal e loc de carm§i
 MIUL HAIDUCUL
Asera aT fost Ia betie,
395 Dar acil e§tT la trezie.
Ce cap cane, pe la mine 7
Te-al lipsit de cateua cea buns
Sial plecat dupa mine,
ST -am WO dae de-a de pedure
400 Fiind-ca al venit pe la mine !
Numal assts ca-1 dicea,
Destu in gura el baga,
Uncle odata flulera,
0 ceta de voinici venTa.
405 Ce fel de volnicl venla ?
RosT la falca,
GrosI la cefa,
Cu mustatl in vartvalichl
Cum std bine la voinic I
410 A doua Ora flulera,
Alta ceta ca venra.
Ce fel de voinici ventA ?
Strand la vana,
BunT de mans
415 Si de resbol,
La vreme scot volt-lid din nevoT
A treia Ora fluera,
Alta ceta ca-1 venla.
Ce fel de voinici venTa ?
420 Volnicl de sus
Cu cacluli de urs,
Inalte,
Stogosate,
Cu moturT vergate
425 Lasate pe spate,
Nab cu cine se bate,
Nelca, de streinatate.
Al patrulea 's1 flulera,
Alta ceta ca'Y venla ;
43o Si ce fel de voinici venla ?
BoerT 'naltI ei subtirel
Se salta fruncja cu el.
Al cincilea 'sT fluera,
Alta ceta venla.
435 Ce fel de voinici 'T venla ?
Volnicl incaltatl
Cu opinci de capra sterpa,
SA umble la apa flarta,
N'are nelca ce sa'Y face.
440 Al seselea ca flulera,
Alta ceta cal venTa ;
Ce fel de voinici venia ?
Frundulita salba mole,
Vin volnicil de la vale,
445 TotT alga, in fuga mare,
Pe sub §ale buzdugane
Si pe la tocurl pistale,
La spinare flints mare,
www.dacoromanica.ro
_213
Ca-a aflat d'o venetare
45o Cam despre sore-resare.
Septe cete se strangea,
()col Domnulul cal da
Nici -unul ca '1 cunostea,
NumaT pe Miul ca-1 intreba ?
455 Cine dracu este asta, mai
[irate ?
Tara Miul ce spunea ?
Asta este Stefan Voda,
S'a lipsit de la cateua luY cea
[buns
ST-a plecat el dupa mine.
460 la sa-T facetT de padure,
Fiind-ca a venit pe la mine !
La baTetl ca -mi poruncTa,
TotT Tataganele scotea
$Y pe-o tufa se punea
465 Si de caja o curata
Si 'n caldare rnio ferbea,
Sal faca cafea.
Domnul ca sa bea.
Domnul la caldare ml venla,
470 NumaY de trel orl ca'mT sorbia
Si din frunte ca 'ncretia,
Bag soma ca nu Y placea.
Dar Miul ce mi-1 dicea ?
Bea, Domnule, nu te 'ntrista,
475 Fiind-ca 'tY fuse mintea asa !
La bgleti ca'ml poruncla,
De trey stanjenT in sus cA-1
[ardica,
in palose ca '1 sprijinea,
La un dest nu mi-1 strivla.
48o Domnul jos se maT vedea,
La caldare navalTa,
Tota zema ca -m1 sorbia,
Atunci la fag cA-'1 ducea.
Ce fel de fag ca era ?
485 Ca sarele stralucla.
Bfetul Miul ce-mi facea ?
Dupe fag a se pitta,
Lepada talele clobanestY,
1mbraca halne haTducestr,
490 Dal cu glontul nu rasbestf.
Lue ni§te selvarel
Verdi ca tole de tel
Si mar imbraca §T-o dulamita,
Verde ca faia de vita.
495 Si maT incinge o se bioara,
Taman ca o siriara
Si la Von se arata
i Domnul se jura,
Cum ca nu era Ala.
Soo Dar Miul ce mi-1 dicea ?
214 MIUL. IIAIDUCUL

Stefan Vodd is gi dumnea-ta IutT ca §oimit,

Galbeni cu mana, In gura mare cd striga :
De stdrueste Domnia, NeTed Miule, se nu tai to
Fiind-cd aT venit pe aicea! [Domnia
505 Vodd, ca prost de minte ce era, CA ne blestemd lumea ;
Galbeni in mand cd lua, 525 CA vec11, tam fAr'de Domn,
In buzunare cd indesa. Ca muTerea far'de om
Bietul Miu a se neckila 5i Ora fdra 'mperat,
Trdgea macTuca de la sacsana Ca calul despedicat
510 Care venea sapte-spre-ce oca Cand it ved,T sera, tistl peste
5i unde °data cd-1 isbTa, [gard.
Jos de pe cal cd mi-1 da, 53o Unde Miu) asa audia
IngenuchTat de mi-1 td a. 5i scdpat ca mi-1 facea ;
Dintr'o parte se uTta, Jar Voda slobod se vedea,
515 Tare 'ml venia soru-sa Joc de fuga batea
Inteo amid poleitd, 5i baltonu lepdda
Prin nduntru numal cu pietre 535 Fugia ogdreste,
[scumpe, Co tTa epureste,
Cu opt telegarl Facea crangu tot colnice
Ca muntil de marl, 5i ]asile hdlAciuge !
520 NegriT ca corbil,

IENCE A.
(VARIANTA)

Comunicata de d. Ion Tanasescu vechiti normalist. Culesa de la lautarif din

FocpriT.

Cate fete 'n Taligrad, Nu ofta, nu mai plangea.

In Taligrad i Beligrad, Tu la Stanca to -oT ducea,
NicT una nu mT-a scdpat 20 Mi I musca-o,
Ne muscatel, Mi-T pupa-o
5 Ne pupatA, 5i pe papuc mi-T calca-o ;
Pe papuc ne cAlcatd. D'aleT Ienceo i Bienceo,
Numal una StAncuta, Leapadd coifu barbdtesc,
StAncuta din Beligrad, 25 Si-ma ia conciu femeTesc ;
Nepotica de 'mperat, Si-mT pune d'o furcd 'n briu
o Numal ea cd mT-a scApat $i to du la Stanca 'n pOrta
Ne muscatel, 5i striga in gura mare :
Ne pupa td, D'aleT, surdtico Stanco,
Pe papuc ne calcatd. 3o D'aT facut vre-o data bine,
Asa 'nil cduta, mare, 1encea, FA-ti pomand §i cu mine.
15 Dar ma-sa ce mi-I clicea : Stanca de tl-o descuTa,
D'a1eI Ienceo i Bienceo, Hal de densa c'dT avea.
TacT cu maTca, nu ofta, MA-sa cum mi-1 inveta,

www.dacoromanica.ro
 IBNCEA
35 Iencea 'ntocmaT ca urma;
Ca tiptil mi se 'mbraca,
Pen' acolo se ducea,
Pen' acolo c'ajungea,
Furca 'n bred asT infigea,
40 MuTereste c'o striga.
D'aleT Stanca ce'ml fAcea ?
La robe cA'mY poruncTa,
Portile ca'ml deschidea,
Pe Iencea 'n curte baga.
45 Dara Iencea ce facea '1
Torcea i nu-mT torcea
5i'mT striga in gura mare
D'alel, suratico Stanco,
D'aT fAcut vr'o data bine,
5o FA IT pomana i cu mine ;
Cad d'o veni puschiul bet,
El pe mine m'o 'mpusca,
Geaba de pomana to I Pe drum m'o arunca,
D'aleT Stanca ce'mT facea ?
55 La robe amT poruncla
Pe Iencea 'n salA '1 bAga.
Iencea 'n sala cum intra
Timpul iar ca nu -1 pTerdea,
Din tura iar ca mi'sT torcea ;
6o ImT torcea ce mi'sT torcea,
5i 'mT striga in gura mare :
D'aleT, suratico Stanco,
bre I bre !
EraT fAcut vre-o data bine,
FatT pomana §i cu mine ;
65 Cad d'o veni puschul bet
www.dacoromanica.ro
2
El pe mine m'o 'mpusca,
Geba de pomana to
Iar Stanca ce mi'sT fAcea
La robe ca 'ml poi uncia,
7o Pe Iencta in casa cal bAga,
La masa ca-1 ased,a,
Cu Stanca el ca manca.
Dar Iencea dacl manca
De facut ce mal facea
75 Incepea Tar a torcea,
ImT torcea Tar ce mi'sT torcea
i striga in gura mare :
D'aleT, suratico Stanco,
D'aT facut pe lume bine,
8o FA-tT pomanA §i cu mine
CA viind puschul bet
Acuma pe 'nserat
De la tine m'o lua,
85 Geaba de pomana to I
D'aleT Stanca ce'mi fAcea :
La robe cA'mY poruncla
Asternutul c5-1 facea
Pe Iencea 'n plapomA .1 punea.
90 Cand fu somnul de cu sera,
Iencea 'mT dormea cum se
(clOrme ,
Cand fu pe la mTe4 de nOpte,
Stance. 'ml varsa sudorT de
[mOrte ;
Cand fu la revarsat de clorT.
95 Stanca 'ml plange de s'omorT.
DOINE

14*

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE

FOITICA TAMAIORA

Audit de Chr. N. Tapu, de la Dumitru Bacioiu, din Petresci-de-SusGodia

A se confrunta variantele gRele-s dragostile pag. 19, din colectia d-luI Bibicescu.

Foitica tKmaiorA, Ada: cu dor, maine cu dor,

D'aolica zac de 1)615, Nici nu pod sä mai adorm.
Ni§te friguri m6 omOra! o De trel Bile n'am dormit,
Rele snit frigurile, De trei Bile §i trei nopti
5 Mai rele dragostile : *i-am mancat porumbi necopti;
Frigurile te bA§ica, lbovnica bate-o, Domne,
Dragostile te usuca ! Te face de moil de fame !

FOIE VERDE FOI MIGDALE

(VARIANTA)

Comunicata de Ilie Constantin escu-DiWi de la Vasile Nicolaescu Corn. PietrOsa

(Valcea).

Fdie verde foi migdale, Rife verde murele,

Dragostea e lucru mare, Rele sunt frigurile,
Nu'ti da stare Mai rele dragostile :
La mancare, De friguri zacT te scoli,
5 Niel odina la culcare 1 To De dragoste zacT §i morn

www.dacoromanica.ro
220 DRAGOSTR

FOIE VERDE MURELE

VARIANTA

Comunicata de Ilie Constantinescu,Diosti de la Nic, Zftnescu, corn. Vladimir (Gorj).

Fore verde murele, 5 De dragoste mod ca dracul ;
Re le sint frigurile, De frigurr ber si mat-land,
Mar rele-s dragostjle, De dragoste te usucr !
CA de frigurt mar legr capul,

FOIE VERDE AVRAMEASA

Cul6sa de Ilie Constantinescu, de la Nic. Zanescu, Corn. Vladimir (Gorj).

Rife verde avrameasa,
Ofteaza, mandra, ofteazA,
'rota lumea st te creadA,
C'ar fost nercAr de-amoreaza
5 Ofteaza §i pentru mine
C'atn trait amendor bine !
Mandro, cand erar a mea,
TOta lumea te cinstra,
I . lar de cand te-ar parasit,
ro Tota lumea te-a brit !

AM UN FOC LA INIMIORA

Culesa de Chr. N. Tapu de la N. Cojocaru,Novaci, (Gorj).

A se confrunta varianta Foc la inimibrap pag. 322 coleet. goes. pop. G. D. Teo-
dorescu.
Frurgl,ulita salciora, Sa-ti potolesc focul tat ?
PuTca nerchir balAiora, Focul tat cand s'o aprinde
Am un foc la inimrOrA, Sapte judete nu'l stinge,
Potoleste-1 suriOra. NicT Prahova, nicT Alomita,
5 Ce puternica sint eii, To Numar lerca cu gurita I

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 221

FOIE VERDE BSI 0 LALEA

(VARIANTA)

Corn. de Ilie Constantinescu-Diostl, culesa de la Nic. Firculescu, corn. Grecestl

(Mehedin(I).

Fe) Te verde §1-o lalea, 5 Resucind la borang-ic ;

Trecu mandra pe colea, De trel Bile resuce§te
Cu cama§a lic, lic, lic i pe fus nu'i maT spore§te I
Cu papucil tic, tic, tic,

FOIE VERDE ORI-CE-AR FI

Comunicata de Colegul met I. Constantinescu-Diostl, de la Nic. Zanescu, corn.

Vladimir (Gorj).

FoTe verde orT -ce -ar fi !

Cat oT fi, cat oT try!,
Fata mare n'oI iubi ;
Fata mare se marita,
5 Rental cu inima fripta !

TRECE VASILE CALARE

Adunata din comuna Soreni (Romana(I), de colegul met I. Constantinescu (Diosti)

Trece Vasile calare 5 Domne, fa-m'un fluturel

Cu stanjinut Ia spinare, La Vasile pe inel ;
Cu cama§a alba flOre, Domne, fa-me d'o flOre
Mesura ni§te pogone. La Vasil'e n cing6tOre I

www.dacoromanica.ro
222 DRAGOSTE

FOIE VERDE TREI MIGDALE

(VARIANTA)

Cu lesa de Ilie Constantinescu de Ia Zanescu N., Vladimir (Gorj),

F6Te verde treT migdale,
.5'apucaT drumul Ia vale,
Me 'ntlanil c'o fata mare,
Fuse mana, luaT o Bore..
5 N'are gaTca florl de dat,
C'ast6 vara n'a plouat
'am platit de le-am Ada
Cu baniT dupa Tubit,
'am platit de le-am udat
To Cu bani dupa serutat 1

FRUNQA VERDE TIRIPLIC

Corn. de Ilie Constantinescu, din Diopf, culesa din corn. Diovtl (Romanati).
A se confrunta varianta prescurtata gDorul MAndrel* pag. 278 Colect. G. D.
Teodorescu.
Frump verde tiriplic, De treT (Fie resuceste
Tiriplic si siminic, i pe fus nu'T maT sporeste
Vine lOna pe colnic 10 Cum dracu sA fac sA-T clic,
Cu papuciT lip, lip, lip l Si; vie la neTca 'n cr'ang,
5 Resucind la borangic. Sa'mi dea gura s'o serut.
Fi-i-ar fusu afurisit ParamT fu gura legat6
CA pe el n'are nimic De n'o serutar odatA !

FOIE VERDE TIRIPLIC

(VARIANTA)

Culesa de Ilie Constantinescu de la Nic. Zanescu, corn. Vladimir (Gorj).

Foie verde tiriplic, FOTe verde si-o lalea,
Trece mandra pe colnic, Trece neTca pe colea,
Cu papuciT lie, lie, lie, Cu ploschita supt manta
Cum sä fac sa-T clic, sA--T clic, Cu mana pe pulcuta !
5 Sa vie la neTca 'n crang ?

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 223

DOAMNE, SA NU ME OMORI

De la Ionita G. Mateia§, Mieita Do lj.

Fruncjulita de trel florl,

Domne, sa nu m6 omort
CA m'am facut deajutor,
Cand imY &II fetele flod,
5 Nevestele ochi§orT I

FOAIE VERDE MAGHIRAN

(VARIANTA)

Comunicata de I. Constantinescu-DiWi, de la Nic. Zanescu, corn. Vladimir (Gorj).

FOTe verde maghiran, 5 Cand imY daii fetele florY,
De ce, nelca, nu murlam, Nevestele ochisorT,
Cand eram copil d'un an"? Ochi§orT §i cu bujorT ? I
Dar acum la ce sa mor,

FOAIE VERDE SALCIOARA

Cules de Chr. N. Tapu de la Costica Ionescu, Bucureqtl.

A se vedea mica varianta cFrunclullana loziOras pag. 55-56 colectia gcantece
Moldovenesar Sevastos.VOI varianta chlariOreip din colectia &WI G. D. Teodorescu
pag. 324.
FOTe verde salciora, Si nimic n'am folosit I
Draga neTchi MariOra, N'are tata florr de dat,
Ce-al' in gu§A, MariOra ? 10 C'asta vara n'a plouat
Margarit §i tamaTora. Si-am platit de le a udat
5 DA §i neTchi margarit, Cu barn dup6 sorutat,
Cad, nu mal pod de ostenit, si -am platit de le-a Wit
Tot umbland dupa cubit Cu banil dup6 cubit I

www.dacoromanica.ro
??4 DRAGQSTE

FLORE VERDE TREI SMICELE.

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Gheorghe Costea-Sacenr-Teleorman

Fl Ore verde trey smicele
Merg la crang sa tat nutele,
Arga-le focu de nutele,
N'ul sa fac niticar satele
5 SA bag armasaru 'n ele.
M'apucat de viorele,
SA le facem chiticele,
SA le dAm la ibomnicele.
Ibomnica o fi urita,
To SA-I dAm chita vestejita,
Si legata cu rAchitA ;
Ibomnica o fi frumOsa,
SA-T dAm i not chit' alesA
14 Si legatA cu matase.

ME SUII IN DEAL IN CUCA.

De la N. Ionescu, Dozesti-Valcea.
Me suit in deal in cucA,
Ale uttat in vale 'n lunca,
Tote plugurile 'mT umblA,
Num.it pluguletul mat
5 bade la pArete red I Mat bine culeg viurele,
FOTe verde trei smicele
Intru'n lunca, tat nurele,
Lunca X plinA de viorele.
Nu still ort sa tat nutele,
10 On sa culeg viorele,
Sa le duc mandrutit mele?
F....tu-le 'n bot de nutele
La ce sa me rup cu ele ?
15 SA me duc acas' cu ele,
SA le dad rrandrutit mele,
17 SA mi-le dea, cand le-ot cere I

CE METER TE-A METERIT ?

Culesa de Chr. N . Tapu de la lautarul Costea Gheorghe, din Saceni Teleorman.

Foie verde bob nAut,
Ce meter te-a me§terit,
Ce tamplar te-a tamplArit ?
FOte verde maracine,
5 Cine te-a facut pe tine
Asa 'naltA §i subtire,
La buze fAcuta bine ?
Para m'a 'ntrebat pe mine,
9 Seca inimTOra 'n mine I

www.dacoromanica.ro
 DRAGOsTE 225

MARIORA DINTRE BALTI

Culesa de I. Cunstantinescu-Dio§t1 de la Nicu Zanescu com. Vladimir (Gorj).

Mari OrA dintre bAltr, Ri ea'mY spune el e §ters ;

Na o rublA §i dor zloty 5 5 ir dart o rubralesa
Si nu te lubi cu totT. Si ea'mr spune cA e §tersA I
Ea it dart un pol frumos

MARIORA DINTRE BALTI

(VARIANTA)

Culesa de I. Constantinescu DioW, de la Nicu Zanescu, corn. Vladimir (Gorj).

Mariora dintre bAltr, 5 Nn'inr trebue rubla to

Na o rublA §1 dor zloty, Ci'mr trebue banY m6runtr,
Si nu te Tubi cu toy l Ca sA m6 iubesc cu muly !
FOre verde §i o lalea,

FOIE VERDE DE MARAR

Culesa de Christea N. Tapu, din Hurez-Valcea.

Fdre verde de mArar, Si nimic nu folosiY.

M6 duseY la potcovar, Nu e vina caluluY,
SA fac potcove la cal. Niel a potcovaruluY,
De trey oil potcovir calu, Ci e vina mandrutir mele
5 De trey oil' it potcovir 10 C'a pus casa'n drumurY rele !

Is

www.dacoromanica.ro
226 DRAGOSTE

FRUNQA VERDE CA LIPANU

(VARIANTA)

Audits de la V. Nicolaescu corn. Pietrosa (Valcea) de Ilie Constantinescu.

Fruncla verde ca lipanul, 5 Nic a potcovarulul,
Tot suind la Mina dealul, Ci e vina pulciT mele
Mi s'a despotcovit calul. C'a pus casa 'ntre väl grele !
Nu e vina caluluT,

TOT TRECEND LA PUICA DEALU

(VARIANTA)

Culesa de Cristea N. Tapu la hora de la Novaci-Gorj

Tot trecend la pulca dealul 5 Ci e vina mandril mele,
Mi s'a despotcovit calu. C'a pus casa 'Mire valcele,
Nu e vina calulur, Nu mi se vede la Tele 1
Nicl a potcovaruluT,

FOIE VERDE DE MOHOR

Audit de Chr. N. Tapir de la Stancu Ion, lautar din Cucueti-Teleorman.

FOIe verde de mohor,
Veni vremea sa mensor,
TraseT gheata la picior
.5i dedeT Orli ocol.
5 TOte fetele nu vor,
M'a aflat a sint dator
0 suta cincT clecl de poll
Numal la doT .negustorT ;
Mal sint la o copilita
io 0 leita §1-o bancuta,
Pentru ci£ ml-a dat gurita !

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 227

UND'TE DUCI TU PETIMOR ?

(VARIANTA)

De Ia N. Popescu, Goardinila (Mehedintf).

Und'te duct to Petrisor ? 5 Sint dator la percitor

La Cra1ova sa me'nsor ; 0 sutA-cinct-ciect de poll' ;
C'aict fetele nu vor, Sint dator la o fetitg,
C'a audit ca slut dator. 8 CA nu t-am dat o gurita

FRUNPULITA DE BUJOR

De Ia Oaie lautarul, Corn. DioW (Romanatr). A Se vedea varianta prescurtata

eRthunareaz pag. 335 din colectia d-lui G. Dem. Teodorescu.

Frund,ulita de bujor °chit for sa nu me vac1A,

Veni vremea sa me'nsor,
Scoset calul din obor
TrAset gheata la picior
5 Dedet terilor ocol,
TOte fetele me vor
0 fat de preutesa
Si una diaconesa
To Dail cu spuza pe ferestrg.
Nu me lasa amt fac casa,
Sa'mi ard,A luminele
SA nu ved potecile,
Tote gradinitile,
15 SA'Int tubesc amantele I

FOIE VERDE MARACINE

Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautarulul Idn Streche, din PolovraclGorj.

-- Fote verde mgrAcine, i sA mi-1 botez tot eu

Tin'te, puicg, pupe mine, i sg't pul numele meil ;
0 lung doue de Bile, *i atilt gica mie tatA,
Pene miscA putu 'n tine. SA se mire lumea totA,
5 SA'l dail la baba sg'l cresca, 10 C'a fost dragostea curata 1

www.dacoromanica.ro
228 DRAGOSTE

BATA-L DUMNEPEU SA'L BATA

Atli; lita de Chr. N. Tapu de la Stancu Ian, din Cucueti Teleorman.

FOie verde, foie lata, De'mi lumina strada Vita

Bata-1 Dumnecleil sal bata Si Craiova jumetate.
Pe Costica barba lata, Nu pot trece la hamanta,
C'a facut podu de piatra. CA'mi scirtie talpa 'n ghiata
5 Si-a pus felinar in porta, o Si me simte garda tOta 1

FRUNPULITA DE ERPET
(VARIANTA)

Auclita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioin, din PetresciI-de-sus (Gorjiu).

Frunclulita de serpet,
Plec cu mandra s'o petrec,
Straja me 'ntorce 'ndarat
Si me 'ntreba de bilet.

BATA-L DOAMNE OMOARA

(VARIANTA)

Culesa de llie Constantinescu de la Ionita Gh. Mateia§, corn Mieita (Dolj).

Bata-1, Winne, §i -1 omora 5 Du-te-acas' baiatule,

P'el d'a facut drum de care ; sa n'aud maine, poimaine
Plec cu mandra s'o petrec, CA e pricina din tine
Straja me intOrce 'ndarat :

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 229

FRUNQA VERDE 'O LALEA,

(VARIANTA)

De la Ilie Constantinescu, corn. DioptiRomanatf.

FrunclA verde §'o lalea,

Costica, inima mea,
De to -a§ prinde unde-va,
NumaT ochiT ti T-a§ lua 1

MARIORA CU BARBAT

Comunicata de I. Constantinescu, Diogi de la Nic. Ionescu, corn. Dozalcea.

FoTe verde matostat, $i cand imi daT ate °data,

MariOra cu bArbat,
FA §i neTcAT loc la pat,
CA e tin6r ne'nv'etat,
5 NicT mustata nu 'T-a dat
MariOrA minte n'aT,
NicT floricele nu'mT dal I
Nu'mT daT chiti§ora tota
to Si mT -o daT pe jume'tate,
Parca mT-e lumea prAdatA !
Mi -oT cata in alta parte
MaT de soT §i maT de vitA,
Nu ca tine-o rsemA§itA !

MARIOARA DE LA PLAI

Comunicata. de I. ConstantinescuDio§ti, de la Nae Ionescu, Corn. Doze§t1 (Valcea).

A se vedea varianta iBarbat n'al, pag. 316 din colectia G. D. Teodorescu.

MariOrA de la plaT, 5 and s'o cOce coma 'n vie

Spune'mI gura cuT o daT? $i struguriT §i razachie ;
DA-mi-o mie cu chirie, DA-mi-o mie 'n adAstare 1
Pen6 la Santa MArie, Pen6 la Vinerea Mare.

www.dacoromanica.ro
230 DRAGOSTE

MARITICO, BARBAT N'AI.

(VARIANTA)

Audita in Diopti (Romanatf) de Ilie Constantinescu.

Maritico, barbat n'al

Dar gurita cur o dal ?
Da-ml-o mie cu chirie
Pen6 la Sinta Marie,
5 Cand se coce corna'n vie
Si struguril razachie I

FOIE VERDE DE SUSAI.

Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Mihal din Bucurepti.

Fele verde de susal, Pen' s'o coce puma 'n vie,

Maritico barbat n'ai, Struguril §i razachie ;
Dar gurita cur T-o dal ? Da-o neichi cu parale
Da-o neichi cu chirie, 9 Pelle' la Vinerea mare l
5 Pen6 la sfinta Marie,

HAI MANDRA.

Culesa de Chr. N. Tapu de la N. Fratila, Novaci. Gorj.

Hal, mandra, sa ne Whim,

Numa amendoT sa §tim,
C'avem dor parintl in casa
Si pe nol ca nu ne lasa 1

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTI1 23 I

FOIE VERDE DE SPANAC.

Odes& de Chr. N. Tapu, de la hora din Novacl. Gorj.

Foie verde de spanac,
Donate, la ce m'aI Meat,
BATat liner §i sArac,
Sa fiu fetelor pe plac ?
.5 Foie verde treT alune
Ia-me, Domne, §i mu pune
Unde-s nevestele bune
$i barbatiT du§Y in lume,
SA fie tulca de prune.
To Ia-me, Domne, §i me lasA
Unde's nevestele frumose
$i blrbatii dusT la cosy I

CUCU CANTA.

Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Dumitru Bacioiu, din Petrescil de

sus. Gorj.
A se vedea No. XCV din colectia d-lor Iarnic pi Barsan.
l'aucIi, mandro, cucu'mT canta,
EsT afar de'l asculta.
De-o canta de vitejie
Vino, dragA, spune mie ;
5 De-o canta de alt-ce-va
Usuie§te-1 la naTba !

FOILITA FOI CA SALCA.

Aucjita de la Chr. N. Tapu, de la Dumitru Bacioiu, din Petrescil de sus. Gorj.

A se vedea sfirpitul variantet No. DI pag. 238-239 din colectia d-lor Iarnic gi
Barsan.
FoilitA foT ca salca, $i de dragT sa ne fim dragT,
Porne§te, mandruta, vaca, Dar nadejde sä nu tragT.,
Sa pasca §i ea saraca 1 io CI nadejdea de la mine
Pen'o pasce vaca Tarba, E ca sarma de subtire.
5 Amendoi sa facem treba. Cand o puT pe maracine,
Vitelul sal priponim, TragT de ea §i nu se tine
$1 amendoT sa ne Tubim.

www.dacoromanica.ro
232 DRAGOSTE

DOAMNE SA NU ME °MOM.

Culesa de Chr. N. Tapu de la Costica Ionescu, str. $elan. Sucurepti.

Winne, sa nu m6 omorr, Sa'ml treaca buna §i rea

C'am Tubit dou6 surori.
A mal mare n'a §tiut,
5i-a mar mica a priceput,
5 C'a fost lute la Tubit.
DA'mr, Winne, bola sa zac,
Pe bratele cur mT -e drag.
DA'mr, Domne, hdlg. sa mor
Pe bratele cur mi-e dor.
To 5i -ors mor, n'oT sa. tralesc,
Lumea sa mr-o mo§tenesc.
5i-or sa mor, tato, ca marne,
lntins pe brate la tine.
SA'ml deschi4r ferestili
15 Sa'mr desplete§tr pletili.
SA treaca ibovnica mea,
Care m'am Tubit cu ea,
Din copilAria mea.
20 si -am sA las cu juramint,
Cine m'o bAga 'n parnent,
Sa'mT faca coscTug de plumb,
SA m6 'ngrope mar adenc
SA nu putrecjesc curend.
25 Si putre4esc la cincl anT
SA fac voia la du§manT,
Du§manir, du§mancili,
Care sparge casili,
5i strica dragostili I

LASA, DOAMNE, NU ME BATE

(VARIAN TA)

Culesa de Chr. N. Tapu, de la NovacIGorj.

Lasa, Domne, nu m6 bate,

C'am Tubit dou6 cumnate,
Domne, O. nu m6 omori,
4 C'am Tubit dou6 surorr !

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 23 3

AM SA LAS CU JURAMENT

Audits de Chr. N. Tapu de la lautarul Costea Gheorghe-Sacenf (Teleorman).

A se vedea varianta (ESA fie al met» pag. 304 din colectia d-!uf G. Dem. Teodorescu

FOTe verde bob nut IO SA'mT trimet nevestica,

Si-or sA jas cu jurAmint,
Care m'o bag-a 'n pAmint,
Sa me 'ng-rOpe maT adanc.
5 SA me 'ngrOpe unde-o1 (lice,
Intre Wept cu doue Cite,
CA e dragostea prea dulce !
Fruncja verde ca nalba,
SA'mi cheme ibomnica,
SA'mt tie lumiriarea,
SA mor cu °chit la ea.
Si sa §acja langa mine,
15 Dor d'ol muri $i eii bine,
Sa me vacj.1 tots lumea
C'a fost amureaz'a mea I

Si-or A. las cu viata

DA-MI, DOMNE
(VARIAN TA)

Auclita de Chr. N. Tapu de la Ion Bondoc Bobu- Pojogenl Gorj.

DA-mr, DOmne, bola sa zac Cand of muri, to

Pe bratele cur ml-e drag, Am lAsat cu jurAmint
Pe-o perina de bumbac, Sa'mT Lica cosciug de plumb,
Cu Maria dupe cap, to SA me 'ngrope maT adanc,
5 SA ved bine ea mi-e- drag. SA nu putreclesc curend I

Mario, sufletul reed,

tss

www.dacoromanica.ro
234 DRAGOSTE

FOICICA MERULUI

Culesa de Christ. N. Tapu de la Mihal IOn din Bucurevtl.

A se vedea sfiroitul variantet No. DXXVI, pag. 252 din colectia d-lor Iarnic oi
Barsan.

Foicica mgrulur, 1(3 Tu estr fata cu rusine,

Nu-1 credea flacaulur,
CAcr flAcAu e mare carne,
Multe dealurr se cuvine
5 Pet-16 vine si la tine
Si se face diug bine
Si te pune pe ghenuche
Si-tr propune mir §i sute,
Pene te scOte din minte.
Eu sunt flacgras in lume.
Nu Ir-e mill si bland*
D'ale nostre tinerete ?
Nu tr-e mill si p6cat,
15 M'ai iubit i m'ar lAsat,
Cu trupsoru 'nsArcinat,
Ca un dobitoc la Bard,
Ne but §i ne mancat 1

UNDE VED AMANTA MEA

Auclita de Chr. N. Tapu de la Anghel CambreaSaceluGorj.

A se vedea varianta prescurtata No. CXXIV pag. 54, din colectia dlor Iarnic
t1 Birsan.

Unde v&1 amanta mea 5 SA se ducg pomina :

Pe bratele altura; S'a junghiat un vornic
S'am cutit m'as junghia Pentr'un lucru de nimic !
Si pe mine si pe ea,

MARITO DE LA CEPARI

Auclita de Chr. N. Tapu, de la Igutarul Florea, din RadomirRomanatl.

Frunclulita de mArar, Si Mgrin de la Frunclari ;

Marito de la Ceparr, Fruncjulitg ca lipanul
Cg gatul cu galbenr mart Si CosticA Bosotenu;
FacutA de dor primarr : Frun4ulita d'alion,
5 De Costicg din Comant 10 Sure 'n deal fa sfintu Ion,

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 235

Frunclulita §1 o lalea, Dar sa veclY tu, ce-Y aduce ?

Acolo e dragostea,
Iube§te pe Marita
*PO' petrece dragostea.
15 Fruncjulita d'abanos,
Trece sara pe din dos,
Dar poteca unde '1 duce ?
La Marita gurA dulce.
20 0 felie de mAr dulce,
Dar in dosul foiteY,
Scris numele MaritAY,
CA Marita e frumOsA,
0 iubesc zapciT din plasa
25 *i Coslica nu mY-o lasA
26 Ca e Marita frumosa I

MARITO DE LA CEPARI
(VARIANTA)

Au4ita de Chr. N. Tapu.

Comunicata de de I. Constantinescu la lautarul Oaie din DiotipRomanati.

Mario de la Ceparl, ro Cand Yubiam 'ml mergea bine

Cu salba de galbenY marl
La mijloc cu ico§arY,
E§ti fetitA de primar,
5 Vin la nelca supt umbrar,
Nu cata ca. sunt bAbar,
CA iubesc §1 fete marl
Le dail poll §i ico§arY.
FOle verde mArAcine,
Aveam cin'-sute de lire,
Dar de vre-o treY s6ptam'ani
N'am nicY trey francl in chimir 1
FoYe verde de brandu§A,
15 FA-me, DOmne, o cAldAru§A
La Marita dupa u§A
17 SA m6 fac stapan pe lite I

FRUNQULITA DE MARAR
(VARIANTA)

Audits de Chr. N. Tapu, de la Dumitru Ion Bacioiu din Petrescii-de-susGorj

Frundulita de marar, 5 SA-11 dea nelca icu§arY,

Mandra mea de la Cepar, Icu§arY ingAurit
Cu dinti1 mAruntY §1 ref, Sal puT, mandruto, la gat I
Vin la nerca subt umbrar,

www.dacoromanica.ro
136 DRAGOSTE

DE-AR Fl MANDRE TOT DE-A RANDUL

Au Oita. de Chr. N. Tapu, de la D. Brezulescu, hora din Novacl Gorj.

De-ar fi mandre tot de-a-

[randul,
Daca nu'l cine ml -e gandul ;
De-ar fi mandre tot sireag,
Daca nu-I cine ml -e drag ;
5 De-ar fi mandre cat de multe
Daca nu -1 cine mi-e 'n minte !

FRUNPULITA PELINITA

Aucjita de Chr. N. Tapu, de la latuarul Dumitru Ion Bacioiu, din Petrescil-de

sus Gorj.
FrunclulitA pelinitg,
Fire -al a nArbi, lelitA,
CA nu vrel sa'mr dal gurita ;
Fire -al a nalbi, lelitA,
5 Cu cAmasa cu altite,
CA nu vrel sa'mT dal gurita ;
CA gurita de la tine
M'a ofticat vat de mine !
Si cu gura de la tine
ro Mal trAram dou6-trer Bile f

EPTE VAI I-C) VALE ADANCA

Comunicat de d. M. I. erban din Bucuresei.Acest cantec se canta acum 30

ani de betrani lautari Bucurweni.

Fore verde de-o sipica, Care m'am lubit cu ea

Trecul delu fara fricA;
Septe vAr sr-o vale adancA
Aid lupil m6 manana.
5 Star, lupe, nu m6 manca
Pan'o rAsari luna,
SA daii mana cu pulca,
Cu pulca, cu draga mea,
io Din copilAria mea I
S'apor, lupe, or manca
Orr pe mine, ori pe ea,
Din dol care tT -o placea,
SA se duel pomina
15 Dincolo de Branistea I

www.dacoromanica.ro
 pRAGOSTA
237

SUE-ME NEICA CALARE

Aucjita de Chr. N. Tapu, de la Dumitru Bacioiu, din Petrescii-de-susGorj.

Verde frund,A treT lalele, Dar pe noT ni§te voInict

Sue-me, neTca, cAlare,
CA nu maT pocld de piclOre,
CA mY-e drumul glonturos,
5 $i nu pociii merge pe jos.
Eu, mandruta, to -a§ sui,
Dar mT-e murgul tinerel,
i 'mT pare cam red de el I
Duce murgu doT .si triT,
To Dar pe noT ni§te copir?
Duce murgu treT §i patru,
Dar nevasta §i barbatu ?
Duce murgu patru, cincf,
15 Spune, murgule, 0-e gred
On sa me dad jos §i eti ?
Dacg pop*, murgule, mult,
SA n'am nici un cunoscut.
bAga vre-o vina maTne,
20 Ca nu m'am dat jos dupe tine ;
SA n'avem vre-o socotelg,
C'am mers dupe costa 'n vale,
Cu mandruta 'n suptiOrg.
mandrA, to -am coborit,
25 CA mT a fost murgu nepotcovit.

PUICA TOT GANDIND LA TINE

Audio; de Chr. N. Tapu, de la Dumitru Bacioiu-PetresciGorj.

A se vedea o mica varianta, No. CLIII, pag. 67-68, din colectia d-lor Iarnic
pi Barsan.

PuTca'mT, tot gandind la tine $i tine ochiT 'n pamint,

S'o lipi ce-va de mine ;
V'o bdla cu lipitOre,
SA fad pe neTca sA mOra !
5 CA 0-am cps de miT de orT
PuicA, cand .trecT pe la porta,
Nu-0 arunca ochil rota,
Cg pricepe lumea tots.
To SA clica ca ne-am urit.
CAsieumeurtpesat,
SA gica ca ne-am lasat.
Of ! nu still d'o buruTanA,
S'o dad la du§mani sa mOra
15 $i nu still d'o radacing,
S'o dad la dusmanT in gurA !

www.dacoromanica.ro
238 DRAGOSTE

FRUNPULITA DE ACLAS

Audita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Baicoiu-PetrescfGorj.

Frun4ulita de aclas,
Mor mAhdrele de necaz,
CA le rubesc §i le las.
CA rubesc numar pe una,
5 Altele zac cu tuna 1

BATE VENTU SALCILE

Audita de Chr. N. Tapu din gura lautarulul Dumitru Valeanu, din Ropior-de-Vede
Teleorman.
A se vedea inceputul variantef qaicile), din colectia d-luf G. D. Theodorescu
pag 309.

Bate ventu sAlcile, SPrrir tare Dunarea 'n doue :

SAlcile ostrovele,
Se pornira §ercile ;
Se porne§te-o pia veche,
5 $i-ntr tare DunArea 'n clece ;
Se, porne§te §i alta nouA '
Se porne§te §i a mea,
Da a mea unde mr-o sta ?
io La Ileana vecluva,
Care m'am cubit cu ea
Din copilAria mea t

BATE VENTU, VENTURILE

(VARIANTA)

Audit de Chr. N. Tapu, de la Dumitru Bacioiu din Pitescif-de-susGorj.

Bate ventul, venturile 5 SA'mr pornesc §i saIca mea

i pe nerca gandurile, La Maria din Sladova,
Sp'§r pornescA §ercile, Care m'am avut cu ea
SAV pornescA §arca lul ; 8 Din copilaria mea 1

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTI1
239

INIMA MEA S'A JURAT

Auclita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiu, din Petrescit de-susGorj.

Inima mea s'a jurat De m'o prinde 'n pat cu ea,

CA nu maT face p6cat OT da glOba §i-oT scapa.
Cu femeTe cu bArbat ! Fie glOba §epte ler,
InimA, nu te jura! Aia 'T grija dumneaeI,
5 Cu nevasta altula. To Ca se aflA 'n satul el 1

CRESCU IARBA, DETE FRUNpA

Audits de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiu, din Petrescii-de-susGorj.

Crescu Tarba, dete fruncla, 5 Tote trec, tote se duc,

DacA nu-Y §i mandra, surda. Numal dorul §ade 'n trup,
Crescu fruncla, dete Tarba, 7 Ce-am Tubit nu pot sA. uTt !
Daca nu-1 §i mandra, geaba!

D'AOLICA INIMIORA

Audits de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiu, din Petrescit-desusGorj.

D'aolica iniinTarA, De lube§te fArA mild,

SA te pociu te-a§ da afara,
Te-a§ face bucAtT la scars
Si te-a§ prese'ra cu sare,
5 Ca to m'al adus la ,stare
De-am facut dragostea mare
Ain o inima paganA,
Cu tinerA cu betranA,
to Eti le fac tote d'o mans ;
Si rumancA §i tiganca,
12 Ce-o vrea Dumnedeu sA'ml
tfacl I

www.dacoromanica.ro
240 PRAGOSTR

VERDE TREI AGLICE.

Aucjita de Chr. N. Tapu de la Ion Caza -u-StefanestfGorj.

Verde. verde, treT aglicT,
Eu geaba venit Ia Weill,
CA mandrel nu luaT papucT,
NicT basma cu florT in crud.
5 Mandril nu to mania
Pentru o trentA de basma,
C'oT potrivi cum oT vrea.
Cu arniciu de Ia mine,
Cu tesutu de la tine,
Jo SA trAim arnendoT bine;
SA puT pisma la pAmint,
SA trAim ca maT de mult

DRAGOSTEA DE FATA MARE.

Aucjita de Chr. N. Tapu, de la Nora din NovacIGort

A se confrunta varianta (Frun0 verde de Malta, pag. 44 45, colectia d-neI
E. Sevastos.
Dragostea de fatA mare Dragostea cea de nevastA,
E ca florea dupe cale, E ca florea din ferestrA,
Cand o bate ventu 'n fatA, Cand o bate ventu 'n fatA,
Umple campu de dulcetA ; to Umple casa de dulcetA ;
5 Cand o bate ventu 'n dos, Cand o bate ventu 'n dos,
Umple campu de miros ! Umple casa de miros !

DE -ASS STI, NEICA, C'AI VENI.

Audits de Chr. N. Taint, de la Nicolae FratilaNovaef.

De-a§ §ti, neTc5, c'aT veni,
Casa mea a§ varui
Tot cu var d'ela mArunt,
Dor viT, neTcA, maT curand
5 Tot cu var d'el maT mare
DOr viT, neTcutA, maT tare

www.dacoromanica.ro
 PliAGOSTR 241

CODRULE FRUNQA ROTUNDA

Auclita de Chr. N. Tapu, de la Nicolae Fratila Novaci.

Vecli varianta iCodrul, in colectiile cIarnic-Barsan*, V. Alexandri etc.

Codrule, fruncla rotunda, 5 Sir face pecat cu ea

Lasame la tin' la umbra. Si mT -o cadea frunclut i !

Eii la umbra to -ot lasa, Cucu 'n ea n'u mat canta.

Dar 0-e putca tinerea

DUMBRAVIORA, DUMBRAVIA
(VARIANTA)

Auctita de Chr. N. Tapu, de la Nic. lonescu Doze,tiValcea.

Fate verde s'o lalea, Ca-tt e mandra tinerea

DumbravtOra, dumbravta, Si-et face pecat cu ea,
Lasa-me la umbra to De mi s'o usca tarba
SA me tubesc cu mandra! Si s'o vesteji fruncla,
5 La umbra nu to -oi lasa to Cucu 'n ea n'o mat canta!

AI, NOROC, NOROC

Aud.ita de Chr. N. Tapu, de la Constantin Dobre din GovuraValcea.

A se vedea o varianta No. IV, pag. 8 din colectia d lui larnic ti Birsan.

AT noroc, noroc, noroc, 5 OchiT si sprancenile

De to -a$ prinde la un loc, C'alea fac pecatele.
SA-0 put pare, salt datz foc, De n'ar fi ocht i sprancene
SA-0 remaie ochisorit, N'ar mat fi pecate rele!

www.dacoromanica.ro
 242 DRAGOSTE

SPLINE-MI PUICA SI-MI GHICE5TE

(VARIANTA)

Audits de la lOn t. Udrescu-Bogati.-Dambovita, de Ion Ione Feu, abs in Seminar

Fore verde solz de pe§te Eu, voinice to -a§ lasa,

Spune'mT puTca §i 'ml ghi-
[ce§te
Codru de ce 'ngAlbene§te,
Omul de ce 'mbetrane§te ?
5 Codrul de zapadd grea,
Omul de iniml rea.
Codru '1 bate venturile
Omul '1 bate gandurile I
FoIe verde salb1 mole
10 Me jur, codre, dumitale,
SA me la§Y supt umbra tale.
Dar tl-e mandra tinerea
Si-I glumi ce-va cu ea
15 Si mie 'ml cade fruncla,
Si 'ml remane ramura
Si-ti bolnAve§te puIca I
--S-alta foie trel smicele
Codre, ramurile tele
20 Mult fu lungI §i subtirele
Le-aruncd ventu 'n vAlcele
22 Zace apada pe ele !

PECAT DE DRAGOSTEA MEA

Audits de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea-Sacelu.Gorj.

A se vedea sfirpitul variantef cMangaierea, pag. 319, din colectia d-lul G. D.
Teodorescu.

FOIe verde §T-o lalea, Orl la apl la fantanA,

Pecat de dragostea mea;
Ed o fac §i altu o Ya,
Las s'o la, s'o Ia, s'o la
5 Bage-o 'n ochil mane sa ;
N'o s'o tie inchisA 'n casA
Si o sa iese sa me vacjA,
OrNa lemne 'n bAtaturA.
to Sa'tril les nOptea pe stele,
Cand du§manil tale leinne ;
SA'in/ les noptea pe lund,
Cand du§maniI dorm in ducA !

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 24 3

DRAGOSTE FARA NOROC

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu cie la Ion Mihal, din Bucuresti.

A se vedea o mica variants t'Fruncla verde ¢i -o 'aka, din colectia d-nel E. Sevastos.

Fore verde siminoc, Bag'o 'n ochil mani-sa

Dragoste far' de nuroc
Stir ca cartile de joc,
Altu pune, §i altu la,
5 C'a§a merge dragostea.
Las' s'o Ia, s'o ra, s'o is
Ca n'o s'o tie inchisa 'n casa
Si la mine tot o sa rasa.
ro N'o s'o tie 'n colivie
Si la mine tot o sa vie I

UCIGA-TE CRUCEA, DRACE

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de Ia Dumitru IOn Bacioiu lautar, din Petrescif-de-sus - G orj
Foilita trey spanace, 136cat de dragostea mea,
Uciga-te crucea, drace, Eti o fac §i altul mr-o ra.
Cum nu la§r dragostea 'n pace ? Lass s'o la cum o vrea,
Eu o fac §i to o stria, ro N'o s'o bage in colivie
5 M6 mir, drace, ce castigl 5i tot la min' o sä vie I
Foilita §i-o lalea

CINE IUBETE BSI LASA

Culesa 'de Chr. N. Tapu din gura lautarului Ghita Schiopu, din R. -Valcea.

Fore verde avramesa,

Cine lube§te §i lass,
Da-Y, DOmne, mare ped6psa,
Maracinl pe la ferestra.
5 Cine, rube§te §i tine
N'ar avea morte pe lame

www.dacoromanica.ro
244 DRAGOSTE

LA FANTANITA DIN PLAI

Audits de Chr. N. Tapu, de la Toma Todea, din SaligeaTransilvania.

FOle verde de suss, Dear fi mandre multamite,

La fantanita din pia
Fuser masa §i mancar,
Pe mandra nu-o a§teptar.
5 M6 rnustrA mandrutele,
Ca nu'rni plac bucatele.
Orr tr-o mar dat allele,
Orr bucatele nu's bune,
orr mandrute sint pe lume.
ioDe-ar fi mandre cat de multe,
ySi bucatele nu's bune.
Wicatele's negatite ;
De ar fi mar bune ale tele,
15 Nu's ca ale mandrutii mele.
Ale mandri nu's gatite,
Ca nu's bine potrivite.
Geaba slat, mindruto, dulcr,
Dar cuvintu uncle-1 dud?
20 Du-m6 nerca la birok,
Daca tr-am lost eu vr'un reti !

PUICA NEICHI CEA DORITA

Aucj,ita de Christea N. Tapu, de la Ghita Schiopu lautar, din R.-Valcea.

Fore verde §r-o sipica,
Purca neichir cea iubitA,
Te-a mancat du§manir friptA.
Cand erar a mea rubita
5 Ti-era casa zugravita.
NumaT de cand lipsa's eU
Reti to parli Dumnec)eii,
Nicr mar bine, 'lief mar red,
Numar cum tr-am gandit-eil!

FRUNPULITA SPIC DE GRAU

Aucjita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Ion Bacioiu, din Petrescii de-susGorj.

Frunclulita spic de grail,

Spune'mr, mandra , cand sa viti
Mar de vreme, orr mar tarcjiii.
Nicr de vreme, nici tax-cp.,
5_Cand se COce bOba in grail !

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE LB

r0AIE VERDE t 0 LALEA

Clasa de Chr. N. Tapu, din NovacfGorj.

Fa Te verde §i o lalea,
Mandro, mi-aT facut ce-va
De nu to maT pod uTta ?
FOTe verde siminic
5 Eu nu tT-am facut nimic
Dar mT -e vorba cu lipic,
Cand mi-aT cps nu nu to am
[mintit,
'Uncle mT -al cis am venit.
Spune'mT mandro and sa
[vin ?
io MaT din nopte, maT tarcliu ?
Mal tar-4 u la miedu noptir
Cand du§maniT dorm somnu
[mortiT I

AOLICA MOR PLESNESC

Auclita de Chr. N. Tapu, de la Dumitru Baciou, din Petrescil -de -sus

Aolica mor plesnesc Au facutu-tT tl-am ceva

Cu mandra sa. ma 'ntalnesc. Da nu me mai poll ulta?
Eu mor mandra pentru tine Ba nu ml'-aT facut nimic,
5i to n'aT habar de mine! 9 Dar ti-e vorba cu lipic.
5 Aolica, mandro, fa

VAI DE MINE CE-AM FACUT ?

Audit de Chr. N. Tapu, de la hora din NovacfGorj.

VaT de mine ce-am facut ? 5 Mult me mir §i me gandesc,

C'am dat dragostea 'mprumut Cum a§ face s'o Tubesc,
i acu§ cu ochiT me uTt, C'am dat'o cu strachina
Cum-a§ face sa mT -o apuc 1 8 5i s'o Tail cu lingura.

www.dacoromanica.ro
246 DRAGOSTE

DRUM LA DEAL, DRUM LA VALE

Auclita de Chr. N. Tapu, de la Stancu I6n, din CucuetiTeleorman.

FOYe verde salciora, Cu cAmasa de titic

Drum la deal §i drum la vale, Incheiata cu borangic.
Drum prin pOrta durnitale, lo Sfircu titi l'am ved,ut,
asera trecuT cAlare
i Am ametit sY-am cAdut,
5 Pe la pOrta dumitale; Ca lu mi s'a poticnit
Vedu1 portita crapata Din pustiu de Yubit.
Si rochitA ridicatA,

CAND OI VICE TREI SARMALE

(VARIANTA)

Cu lesa de Chr. N. Tapu, de la I. Ionescu Muscel.

Cand ol dice trey sarmale, Cand or dice fenisor

PurcA, trecur asara calare
Pe la porta dumitale,
Te zAriT la iuminare
5 Cu cAmasa ca p flare,
Me ofticasY frAtiOre !
Me uItaY pintre portite,
VOW botu uner Cite,
Me prapadisY, dAiculita
to SA-t1 fi vedut tita tots,
M'al fi gAsit mort la portA,
S'ar fi 'nchinat lumea tots I
Cand icY dice pelinitA,
Cum as face, Mariuta
15 SA me ved stapan pe tita
Ca serbu pe lubenitA
Nelca, need, neYchisor
Musa-me mat binisor
20 SA nu'ini fact vr'un semnisor
C'am un frate, dracu gol
Se ulta pe obrajor,
i d'o vedea semnu pe mine
Me omora ca p'un caine.
I 25 Cand oT dice Yarba neagrA,
Daca ti sint asa drags,
Musca-me de pe subt barbs ;
Nu me musca de obraz,
Cd me ved AY dup' acas'
3o $i 'mr aruncA vr'un ponos,
C'am seclut cu tine jos

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 247

AM IUBIT CAT AM IUBIT

(VARIANTA)

Audits de Chr. N. Tapu, de la Dumitru Baranca, din Pesteana-de-susGorj.

Frungulita siminic 10 Pupa cu cOdelnita

Am Yubit, cat am Yubit,
Dar acum- sint om cinstit ;
Am umblat cat am umblat,
5 Dar acum mi s'a 'nfundat,
M-Ya dat Yubitu de cap !
FrunclulitA si-o lalea
De Yubit nu m'ol lAsa
Pen' o suna scandura,
CA mf-a fost drag mandra I
Cand 0 ved pe potecea
Cu cAmasa subtirea,
SA ved titele pin ea;
15 Tice micl cu bolturele
SA muste neIca din ele
Ca din doT fagurT cu miere !

CANTA CUCU

Au4ita de Chr. N. Tapu, de la kin Cazacu, din tefaneptIGorj.

CantO cucu in dealu mare 5 Of, of bate-o Domne 1

Si glasu 1 resuna 'n vale Dar nici neTca nu-4 urit
La mandruta, bate-o Domne, 7 CO-T frumos afurisit !
CA-Y frumosA ca o flare

FOAIE VERDE TREI MIGDALE

(VARIANTA)

ComUnicata de I. Constantinescu, de la Niculae Zanescu, corn. VladimaGorj.

FOle verde trey migdale,

Descalica, neYca, 'n cale
La mandruta peste vale,
CA-Y frumosA, bate o DOmne,
5 Dar nict neca nu-Y urit
Si e frumos alimanit !

www.dacoromanica.ro
48 DIZAGOSTt

MARIE, MARIOARA

Audits de Chr. N. Tapu, de-la NovacfGorj.

Role verde salciorA, EU, nercA, nu te omor,

MAI Mdrie, MAriorA, Ci-ti dad gurA sd te scoli,
Nu vecir, c'am cAclut in bOlA ? CA e§tr tinerel bAlat
1a dA'rnr gurd §i me scold i ca sd morT e pecat 1
5 Orr is parr §1 me moil !

FOAIE VERDE TREI SMICELE

Culesa de Ilie Constantinescu, de la Niculae Zanescu, corn. Vladimir Gorj.

A se vedea varianta No. CVIII, din colectia d-lul Iarnic pi Birsan.

FOre verde her smicele, 5 De-o vrea marca, de n'o vrea,

MA bArete, bAretele, Vin' pe noapte §1 me Ta,
Nu me lua de la surcele, Cu carul cu sania
Vin' la marca, de and cere. *i me du la casa ta.

MANDRO, DE DRAGOSTEA NOASTRA

Culesa de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu Covacr.

A se vedea No. CLVI, din colectia arnic pi Birsan pag. 7o.

Fore verde samurastrd Precurn ne-avem nor de dragr!

Mandro, de dragostea nostril
A crescut dol pomT in costA
i-'-a crescut §r-a fdcut prune
5 Precum ne-avem nor de bine,
*i a crescut §i a fdcut fragr
De a§1 §ti, badeo, cd's a ta
Mar bine m'a§ spanzura
io De ciucurir breulur
SA fac fall ventului!

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 249

DE CAND IUBIAM LA COPILE

Aut. lita de Chr. N. Tapu, de la D. BrezulescuNovact.

A se vedea gDragostelex, variants, 'nag. 3oz din colectia dlut G. Dem. Teo-
dorescu.

Fore verde de trer fire, Dumnedeil sa-te pAzesca

De cand rubram la copile, De dragostea mureresea
Eream baretAl in fire ; CA te usuca ca pe-o rascA
lar acuma la neveste $i te scOte 'n prima-varA
5 Mr-a dat barba fArA veste. 10 Galben ca turta de cera !

MANDRO PEN' NU TE TIAM

Audits de Chr. N. Tapu, de la D. BerzulescuNovaci.

Mandro, pen'nu te §tiam CA-T frumosa, bat-o, Winne,

Unde me culcam dormram,
Dar acum de and te stia
Pur capu pe cApAtarii
5 Si la tin' gandesc intar ;
Puy capu pe pernfiOra
5i gandesc la MariOra,
La MariOra peste vale
To Dar nice nerca nu-1 urit
Ci I frumos afurisit I
Pur capu pe perinita
$i gandesc la tin' Anuta,
La Anuta de pe deal
15 Care parca 'ml da alean !

VALVAE LUMEA DE NOI

Aucjita -de Chr. N. Tapu, de la Constantin Dobre din GovoraValcea.

FOre verde for de for, La neveste sa'mr rubesca ;

VA lvare lumea de no La neveste tinerele,
CA ne lubim amendor. Tr-e drag sA te plimbi cu ele,
Lass lumea valvarasca Prin gradinr cu floricele
5 Numa nerca sa'mr trarasca to Pe pofta inimei mele.

16*

www.dacoromanica.ro
250 DRAGOSTEI

FOAIE VERDE SALCIOARA

Audits de Chr. N. Tapu, de la Ion Bondoc-BobuGorj.

Foie verde sAlciorA, Fore verde colelie

MAI Mario, Mariora,
Ia-tr bobocir de la morn
Ca yin porcir §i4 omOrA.
5 Manca tr -ar lupin porcir,
Ca 'mr prApAdira bobocir!
Fore verde de stejar
SA dati jalba la jandarr,
Si sa 'mr them un comisar,
To SA 't/ inchere procest verbal,
CA mr-a fost bobocir mart
Sa Y plAtesti c'un icusar,
Me judec cu tine un an.
15 D'aolicA, mar Marie,
Cate mr-ar facut tu mie
Sa te trag la PrimArie
Sa spur tu, sA spur §i eii ;
Tu nevastA, eu flacaii,
20 Sa vedem cur lade rah
Tu nevasta cu bArbat,
Eil voinicel neinsurat,
Nicr mustata nu mr -a dat ;
Tu cu copilasu 'n brate,
25 Eu cu mustata nedata!

MARIUTO MARIOARA
(VA RIANTA)

C.ulsea de I. Ionescu, de la Ion Stefan Udrescu, BogatIDimbovita.

Fore verde sAlciorA, Fruncla verde salciora,

Mariuto Mariora,
la-tr bobocir de la morn,
CA vin porch si-T. omen-a. -
5 Manca mi tr-ar lupiT porcir
CA mr -a omorit bobocir !
Fore verde for lipan,
Am sA-11 fac procest verbal
SA te dau la Trebunal,
io CA mr -a fost bobocil mart,
SA-T platestr c'un icusar
Si c'un pol imperial.
Ce al in gura, MariOra ?
15 MargArit §i lArnaiOrA
o sAminta salciora.
Da ' mr 1 mie, Mariora
0 satnintA sAlciorA,
Sa'o saman la prima-varA,
20 Sa ne umbresca la vara.
DA'mT i mie 16mAiOrA
Ca dragostea m6 omora ;
DA-mr §i mie margarit
Ca ami treaca de urit!

www.dacoromanica.ro
 D RAGOSTE 25 I

N'AM GANDIT, N'AM SOCOTIT

Auclite de Chr. N. Tapu, de la IOn Toma Todea, din SalipteaTransilvania.

Verde frund,5 rug palit, To Ca de-ar fi frund,A pin fagt

N'am gandit n'am socotit
Dorul o avea sfir§it
Si dragostea despgrtit?
5 Verde fruncla §T -o lalea,
C'am lAsat la m6rtea mea
SA'rnT iscAlescA mandra,
SA fig cu tronul iscdlit
CA's nesatul de Tubit.
Cate mandrute mi-s dragY ;
Si nuT Tarba pe pAmint
Cate mandre mi-am Tubit
Ca'mT Tubiam diva cate clece
15 Si noptea doue-spre-clece
Tot mi-T frica cA m'o 'ntrece
Dar Oltul daca l'oT trece
01 Tubi vre -Q §eTspre-cjece I

FOAIE VERDE SAMULASTRA

Aucjita de Chr. N. Tapu, de la Ghita Sch;opu, din 12.-Valcea.

A se confrunta cu textul variantel 4Fruncla teiulub pag. 204 din eolectia d-nel
E. Sevastos.

FOTe verde samulastra Si codita lungg.

JoT de diminetA, HaL teTule, bat,
Pe roue pe cetl, Cum o sA to tal,
Bate mi se bate. 15 Cu o barda tATOsA
5 Ce fruncla se bate ? cCu puTca frumosa ! '-
Frunga teTuluT SA mi-te duc acasA
Si cu a plopulul. SA mi-te fac d'o masA,
Dar de ce se bate ? Mandril i§i frumOsA,
Se bate ca -1 pasA, 20 Pentru puTcuta d'acasA ;
To CA e frunda desa SI'mT gAteascA de mancare
Si fola ratunda Gurita de serutare !

www.dacoromanica.ro
252 DRAGOSTE

FRUNpA VERDE DE-0 LAPTUCA

Auclita de Chr. N. Tapu, din corn. FincureluMehedinti.

Fruncja verde de laptuca,
La lunca, puica, la lunca
SalT tai' rischitor §i furca.
La mijlocu lunculicii
5 SA dal datoria furcii ;
Si la capu dealulur
Plata rischitoruluT I
Si Tar verde treT sarmale,
La vale, puica, la vale
I 0 C'a facut fasulea flare
Si mazarea pastaTore.
Ha puTcl sA hgrnicim
13 Si-amandoT sA ne Tubim I

FOAIE VERDE SALBA MOALE

Aucitt de Chr. N Tapu, de la St 'lieu Ion-Cucuetf.Teleorman.

A se vedea o variants de 11:3 versurf, No. 109 din colctia d-lui Vulpian, pag. 47

Foie verde salba mole, UTte, dada, n'am murit

MT nu me lovTa d'o bola
Cand dortnTam la puica 'n poll
Cu capul pe periOra,
5 Cu mama la titisora,
Cu gura la barbiora.
FOle verde sT-un lipan,
Dar de ce eti nu murlam,
Cand venTam de to Tubiam
10 Din VlAscuta 'n Teleorman
Numar singurel pe cal?
Si am trait de to -am Tubit
N'am murit cat am fost mic
15 Dar acum ca sint voTnic ?
De 'nil dl fetitele florT,
Nevestile bratisorT
Si §tiia calul sal inching
i pusculita s'o ung
20 i sabiora s'o 'ncing
Si pe puica s'o mangai.

CATE GAROAFE AM IUBIT

Auc)ita de Chr. N. Tapu, de la Stancu Ion-CucuqtrTeleorman.

Foie verde bob naut, 5 Nu me 'ndur s'o oropsesc !
Cate garOfe am Tuba 0 iati de mT-o suflu 'n vent
Pe tote le-am oropsit ! Ea se sadeste 'n pament,
Dar am p'asta d'o Tubesc 8 MO striga sA mI -o s6rut 1

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 253

FOAIE VERDE TREI COSTEI

Audit& Chr. N. Tapu, de la loan din CucuetiTeleorman.

Tore verde trer coster, 20 Unde'mr da Maria gura.

A Te§it un obiceril
SA nu se pOrte cercer
NumaT negri zulufer
5 Cu panglice pintre el.
Pentru zulufu din frunte
TrecuT garla fAr' de punte,
La Didita mea din lima.
Role verde bob §i linte,
to Ao lica, Domne sfinte,
ScOte-mr pe Dida 'nainte,
SA'mr vorbrasca,
SA-T vorbesc,
SA'mr spure und' s'o gAesc.
15 Co lea 'n balArir
Unde ne 'ubeam intar.
Urt'te dealu, urete via-
Unde rubram pe MAria ;
Urt'te si tAvalitura
Urt'te tufa curatata,
Unde ne lubram odatA ;
Urt'te §i perugenu
Unde priponem cu calu.
25 Punearn pe murgu 'n pripon
SArTam la purca 'n pridvor
Mr-o sarutam bini§or
Nu me simtia pur de om.
Dar acuma cA lubir,
3o De Tubir invApArat
De me dovedi un sat.
Fore verde solz de peste,
Ia vecIT lumea cum Tube§te
Si nu se mar dovede§te.
35 Dar ea rubir intr'o sera
Si me dovedi o Cara,
Dar O. fi cubit mar mult
38 Ca m'a§T fi facut pamint 1

VARA, VARA

Auclita de Chr. N. Tapu, de la Inn Preutwseu-Nova clGorj.

Vara, vary primA-varA, SA le faca chiticele,

Ia zapada di p'afarA, SA le pure pin margele,
Di pe dos §1 di pe fata, To Pe voia inimi mele.
SA: resare florile, S'adune §i mandra mea
5 SA umple costitele SA le dea la nercuta;
$i tote vAlcelile, Ca e nercuta dorit
SA le-adune fetele. 14 De viorele de crang!

www.dacoromanica.ro
254 DRAGOSTg

COLEA 'N VALE IN POTICELE

Auc, lita de Chr. N. Tapu de la Ion Bondoc, BobuBojogenIGorj.

Co lea 'n vale in poticele, Vequi ochiT negrisori

PutrecIesc ochi si sprincene!
De n'ar fi ochi si sprincene
N'ar mar fi pecate rele ;
5 OchiT si sprincenile
Alea fac dragostile.
Verde fruncla de bujor
Me urtar pintre stobori
To FA-mil neica vincletori
Ca si neica-t negustor
De ochi negri negrisori!
Verde frump treT smicele
Nu mi-s ()chii de venclare
15 Si mi s ochiT de schimbare
Ti -T dAruesc dumitale !

MARIO CE MI-AI FACUT

Atujita de Chr. N. Tapu, de la Ion Bondoc, BobuGorj.

Fore verde margarit, FacA ghete de Tubit.

Mario, ce mt-at facut,
Mario, nu to mar urt,
Pe vara care a trecut
5 Tref perechi de ghete am rupt
Pentru-un pustiu de Tubit,
Tot suind §i coborand.
Cu trer cismari am vorbit
To Hear cias alimanit
Cand m'apucaT de Tubit
Alai bine sa fi murit
C'ala m'a inbetranit.
Iubitu mi -a scos barba,
15 *i dragostea mustata!

A5A 'MI VINE UNE-ORI

Auc lita. de Chr. N. Tapu, de la IOn MichafBucurqti.

Foie verde de mohor, Cu puTca sA me 'ntalnesc,

Asa 'mi vine une orr Doue vorbe sa-T vorbesc,
Sa beau otrava sa mor. to Ca am sa me prApAdesc 1

Foie verde mei- domnesc Raba inimA. si tacT,

5 Stall in drum §i me gandesc, Ca pamentu care-1 calci.
La ce sA me otravesc ? De le facT de nu le facT
Mar am clile sa tralesc 14 Ed vecl bine a le trag TI

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 255

FOAIE VERDE SALSA MOALE

Atli; lita de Chr. N. Tapu de la Stancu IOn, din Cucuetl Teleorman.

FOTe verde salba mole, I0 Sa -tT tie astg-4T i maTne

lntr'o 4i de serbatore,
Scoboram din deal de vale
Cu vinAtu de zabale.
5 Me 'ntalniT cu puIca 'n cale.
*i intr'o scars me Igsai,
De zuluff o apucaT,
*i 'n gurita-o serutaT.
Serutg-me, neTca, bine,
Pen' la patru 4ecT de dile,
CA nu mai dati pe la tine.
Me mir ce pamint te tine
De nu mai daT pe la mine ?
15 MA tine pgmint uscat
Nu pociii veni nechetnat ;
Me tine pamint cu Tarba
Nu pocTii veni far' de trebA.

NU .TIU CE PAMINT TE TINE

(VARIANTA)

Audits de Chr. N. Tapu, de la D. Brezulescu--Novacf.

FOTe verde marAcine, 15 Cu bgrbatu sa fac patru

Nu still ce pgmint te tine
De nu maT daT pe la mine
Me tine pgmint cu Tarba
5 Nu pot veni fgra treba
Me tine o Palma de loc
Nu pot veni la soroc!
Me tine pamint uscat
Nu pot veni nechemat,
To CA 'rnT-e fricA de bArbat ! Cu amantiT, ce'Y Tubesc.
Dar bArbatu, ce gandesti,
*tie ca to me TubestI?
De cat tine maT am doT
Si cu tine O. fac trel,
Bata-1, DOmne, fermecatu I
7 Niel nu vede, nicT n'aude
Parca e pe alt,a lume.
Sint lasata 'n voia mea
20 Ca sa Tubesc, nu geaba.
Sint nevasta cu credinta
Trimit bArbatu 'n pivnita
.Si ell beati i ospatesc
25 A,a fac, asa traTesc
$1 pe tine te Tubesc.
Dacg 'tt place, spune, bine,
CA maT cunt voTnici ca tine I

www.dacoromanica.ro
256 DRAGOSTE

ASTA-I VIA, ASTA-I VITA

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, din SaceluGorj.

Asta-T via, asta-T vita 5 Unde-priponeam noT calu

Unde m6 lubfam cu Ghita, Si beam vinu cu borcanu.
Si beam vinu cu ploschita. Eu to beau vine, de bun,
UTete via uit'te dealu 8 Tu me facT §i maT nebun.

DIN IUBITUL MEU CEL MULT

Audits de Chr. N. Tapu; de la Ion Cazacu din tefanef.tfGorj.

A se vedea varianta prescurtata 4 Frunclulita margarit', pag. 132 din colectia
cCantece MoldoveneWb a thud E. Sevastos.

Din Tubitul meti cel mult Nu §titi cine s'a gasit

Ajunsel ca sa m6 'mprumut
La cine n'am socotit,
N'am gandit, n'am socotit
5 C'o avea dorul sfir§it
Si dragostile mahnit.
Ce dragoste aveam noT, frate ?
Gandearn mOrte ne-o desparte
to De mi-a facut de urit.
Cine §T-ar face pomana
SI ne 'ndragostiasca Tara,
I-a§ da munca dintr'o vara,
I-aq da §i o mie de leT
15 SA ne'mpreune p'amendol !

PUICA DIN PRICINA TA

Au4ita de Chr. N. Tapu, de la Ion Cazacu, StefAne§tfGorj.

Pula din pricina ta, 5 Singur mT-am facueo. eii,

MT -am caclut la bola grea Singurul cu mama mea,
Si asta Ma de-o zac eil, Ca ml-a placut dragostea
Nu e de la D-clew, 8 Din d'alba copilarea.

www.dacoromanica.ro
 bRAGOSTE 5'7

FOAIE VERDE TREI SMICELE

Aucjita de Chr. N. Tapu, de la Constantin Pruna, lautar, din Pesteanu-de-sus.--- Gorj .

Fore verde trey smicele, 5 Ci sint man drutele mele,

Peste verful case mele Care m'am cubit cu ele
Trece un palc de eandunele ; Din tineretele meld 1
Nu e pale de randunele

LA CE, DOAMNE, NU MUREAM

Audits de Chr. N. Tapu de la Dumitru Constantin Pruna, din Pesteana-de-susGorj.

Fore verde de lipan, De §tiam, mandro, stiam,

La ce, Domne, nu murram
Gaud cu mandra me rubram ?
Si me rubram pe zavor
5 Canta cucu langa nor.
SA fi murit amendor.
FOre verde de lipan,
Nu ne mar amurezam
10 Si §edeam tot cum eram
CA mar bine petreceam.
De stiam ca n'o sA fie,
Pentru nor statornicie
14 N'ar mar fi nici o manic 1

HAMORULE HAMURA

Audits de Chr. N. Tapu, din gura lautaruluf Costea Gheorghe, din Sacenf
Teleorm an .
A se vedea varianta prescurtata *gAmorula pag 314 din colectia d-luf G. Dem.
Teodorescu.

Rae verde mArAcine, Cu mainele pe ferestre

Hamorule, ce ar cu mine ?
Nu fac nici o stricaciune
Numar dragoste pe lume.
5 FlOre verde artaras
Hamurule, hamuras,
Vedea-te-as calugAras
La manAstirea din Ias,
Cu marnele pe psaltire
10 Cu ochir dupe copile ;
Cu ochir dupe neveste ;
Cu mainele pe icone
Cu ochir dupe cucone.
15 Foie verde de alunA,
Hamorul cand se 'mpreung,
Par'ca bear vutca d'a buns,
Hamorul cand se desparte,
19 Par'ca bear pahar de mOrte I

'7
www.dacoromanica.ro
258 DRAGOSTE

PASARE PRIVICATORE
(VARIANTA)

Atli; lita de Chr. N. Tapu, de la Costica lonescu din Bucurescf.

Pasere privicatore, Do SA te ved la rranastire,

Ce cantl nOptea pe recore ?
Ce tot cantY §i ciripe§tY,
De hamor te jelue§tY,
5 De hamorul teri tiran
Si la inima du§man ?
Hamorule, hamura§
Vedea-te-a§ calug,r5ra§
Pene 'n patru-cied de dile,
La manastirea din Ia§
Cu marnele pe psaltire ,
Cu ochil dupe copile ;
Cu malnele pe icOne,
15 Cu ochii dupe cucOne ;
Cu mainele pe ferestre
Cu ochil dupe neveste.

MANDRUTA NEICHII D'ODATA

Audits de Chr. N. Tapu de la lautarul Dumitru Baranca, din Pestena de sus-

Gorjit.

FrunclulitA grail de bald 5 De n'am statut noptea tots

Mandruta neTchiT d'odatA Am §ec,Iut'o jumetate
Ia dA'rnY mana §i ma rarta C'oY fi fost intr'altA parte I
CA 0-or fi gre§it odata

MARGARITARUL

Audit de Chr. N. Tapu, de Ia lautarul P. Brindusianu, CostesciValcea.

FOTe verde leu§t4n Trec la terg la IalomitA

Pe deal pe la Vic§oren SAV cumpere d'o rochitA
Mi-a 'nflorit mArgAritaru. Strfmtl .n §ale
MArgaritar inflorit to Larga 'n pole
5 Cine mi te-a clumpavit ? Croita pe titi§Ore !
Fetele trecend la terg,

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 259

FOAIE VERDE FOI DE MURE

Audits de Chr. N. Tapu de la Costea Gheorghe-Saceni,.Teleorman.

A se vedea varianta in cDoruly editia 1896.

Fo Te verde foT de mure. MAcar fie §i 'n zahar

Pe supt play, pe supt pAdure,
Tree fetitele la mure
Si baetiT la alune,
5 Fiore verde fol de mure,
Pe supt pole de padure,
Se duce-o femele in lume
Cu prunculetu pe mama,
Gonita de o septamana,
To Fiore verde matostat,
Cu pruncu ne botezat
OropsitA de barbat
Si gonita de amant
Ne-scaldat ne-boteclat 1 Gaud o bate vent de varA
15 Fiore verde de trier dulce,
Prunca plange, masa' T dice :
Tad cu maica nu may plinge
CA to scald in lapte dulce !
20 Trupul 'Dieu e tot amar I
Verde, verde de spanac,
Vine anul de cand zac,
Mi-a crescut larba la cap,
CA n'am pe nimeni cu drag
25 Sa'ml pule mama la cap
SA me 'ntrebe de ce zac
De ce zac, de ce bolesc,
Si cu (pie me topesc,
Laaml zac §i sa2m1 bolesc,
3o Ca ceara sA me topesc
Ca ceara de luminare
Si curd ceara la vale
Si remane fe§tila
35 Reii mI -a secat inima!

RESAI LUNA, RESAI SORE

Audits de Chr. N. Tapu, de la Costics Ionescu din elari, Bucure§t1.

Resat' lung, resat sore, S'a maniat Dumned,eil ;

ResaT lung, may de vreme
La pulcuta 'ntre sprAncene
ResAT, lung. may in nor
5 La pulcuta 'n pridvor
CA sunt prApAdit de dor,
Tot umbland dupa hamor !
CA de dorul tee §r-al meu
10 Nici nu ninge, nicT nu plue
; Nici din cer nu cade 'Otte
Si tota nOptea me bat
Ca un pe§te pe uscat,
ySi t6tA n6ptea me 'iitorc
15 Ca un pe§ti§or pe foc I

www.dacoromanica.ro
260 DRAGOSTB
PRINTRE MUNTI, PRINTRE PADURE
Au4ita de Chr. N. Tapu, de la Oie lautarul, DioptiRomanati.
Veclf varianta de mai sus EF6fe verde fol de murex., pag. 259.
Frundulita fret masline
Printre muntt, printre padure,
Trec fetitele la mure,
Nevestele la alune,
5 Cu co§ulete pe mama ,
Si bAietit la nutele
SA faca hamor cu ele.
FrundulitA tret granate,
Pe supt muntii, pe supt cetate
To Trec fetitele la lapte,
Cu olele imbaterate
Cum una §i alta de'nalte,
Cu fredura la o parte
Inima'n neica se bate.
15 Pe supt pole de padure
IOANA A DRACUI IETI
Alicia& 4e Chr. N. Tapu, de la Costea Gheorghe, din SacenfTeleorman.
Lele Iona a dracut te§tt !
De ce focu nu tube§tt ?
Ort cu pismA sa'mt trae§t1 ?
Lasrmt pisma la pamint
5 Si te ap :ca de Cubit
Pe scum §tiat de de mult.
Verde, verde matostat,
Spune'mt, Iona, adeverat,
Spune'mt drept, ca nu te bat,
To Lele, cin' te-a s6rutat,
www.dacoromanica.ro
Se duce-o femete 'n lume
Cu prunculetu pe mana,
Ne'nfa§at, ne botezat
*Pint umbla din sat in sat,
20 Oropsita de barbat
Pruncu 'nit plunge
MA-sa 'I dice :
Tact cu mama nu mat plunge
Pan'om suit in deal la cruce ,
25 SA te scald in lapte dulce.
Dar pruncul ce'mt graia ?
A§a mic cum se afla ?
MaTca fie §i zahar
29 Trupul inteii tot este amar I
Cat am fo§t inconcetrat ?
Cad \red obrazu muscat
Parca e matricolat,
Matricolu de soldat
15 La inimA m'a secat 1
Rote verde bob area,
M'a sarutat v6rul tea
Si are §i umbletul tea
Si canta cantecul tea
20 Mi-a trecut de dorul tea !
 DRAGOSTE 261

PE DEALUL LUI VICOREANU

Audit de Chr. N. Tapu, de la lautarul Costea Gheorghe, din Sacenl Teleorman

FOTe verde de lipan, Trecend Vinerea la terg ;

Pe dealul lul Vic§orenu,
La hanu lul Grigorenu,
PAdurea din capu dealu,
5 Lastaru lul Scrio§tenu,
MI-a 'nflorit mArgaritaru,
MArgarit verde 'nflorit
$i pe pole 'mbobocit
Spune'mI cin'te-a ciumpAvit ?
10 Fete marl de la prA§it,
Neveste de la lubit,
i dorobanti de la schimb,
FlacAT la cosa mergand
15 $i babe la spovedit ;
Dorobanti la schimb trecend,
Dorobanti dorobante§ti,
Caclulari cAciulAne§ti,
Imbracati in haine domne§tr,
20 Trec de rend la Bucure§ti,
Ducend banil ostase§ti.

PE DEALUL LUI SAPUNARU

(VARIANITA)

Audits de Chr. N. Tapu, de la Ilie ConstantinescuDioptf.

Pe dealu lul SApunaru 5 Fete marl trecend la terg
MI-a 'nflorit mArgAritarul, CAlAra§i trecend de rend,
Margaritar 'nflorit Trec de rend la Bucure§ti,
Cine mi to -a ciumpagit ? SA 'ml dilca banil domne§ti.

AM IBOMNICA LA GORJ

Audita. de Chr. N. Tapu de la P. Brandupianu, Costescl Valcea.

Foie verde fol de boz, SA vede tita pin ea,

,5'am ibomnica la Gorj ;
Foie verde §i-o lalea,
A§a 'naltA suptirea,
5 Cu cAma§a fir betea,
CusutA cu iglita,
Ro§ie ca vi§ina,
Gurguiata ca para.
to N'a§ mai bea, n'a§ mai manca,
De trey oil to -a§ seruta,
CA ti-e dulce gurita 1

www.dacoromanica.ro
262 DRAGOSTE

CE-AM IUBIT NU SE MAI VEDE

Auc)ita de Chr. N. Tapu, de la Costica Ionescu, din elarr, Bucureptf.

A se vedea variants, (Verde, verde', pag. 301 din Colectia d-lui G. D. Teo-
dorescu.

Verde, verde si iar verde, $i gasiT d'un trandafir ;

Ce-am Tubit nu se maT vede Trandafir cu trel bobocT
NicT pe camp. nicT pe livede Te-as Tubi, draga, nu pociii ;
NicT pe cositura' verde. Trandafir cu foTa lata
5 CataT Tarba fir cu fir 10- Pentru tine, drag fats 1

LELITO, SAFTITO

AucJita de Chr. N. Tapu, de la Costica Ionescu, din elarlBucure;t1.

A se vedea varianta cLelita Saftita., pag. 313, din colect. d-lui G. D. Teodo-
rescu.

Le lita Saftito, 15 C'am muncit d'un an.

Amp*, neTcuiita Nu pociii, nelca, acum
Dar daca midi, CacT mT -e omu 'n cas',
De ce nu'mT respuncIT ? E lungit in pat
5 Cad e mult d'aseara Ca un blestemat1
De cand stall p'afara, 20 Du-te, ilea, du-te
Vremea 'ml vremuTeste La locu stint,
Camasa 'mT r6ceste, Und' ti -am asternut
StrasiOra 'mT pica Isms, calonfir
Bp Grubelusa 'mT stria. Si cu trandafir.
Nu ml-e de glubea 25 Plapamidra ta
Ca de fermenea; PTeptisorul mTeil,
NicT de fermenea PerniOra ta,
Ca de gaitan, 28 Mana drept' a mea!

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 263

FOIE VERDE ABANOS

Audits de Chr. N. Tapu, de la P. Brandupianu, Costeptiralcea.

FOTe verde abanos,

S'aT, lele, pe vale 'n jos
SA gasim un loc frumos,
SA §edem amendoT jos,
5 Tu sl numerY stelele
Si ea floricelele !

TARE'MI PLACE A ME PLIMBA

Audits de Chr. N. Tapu, de la Costics lonescu, din elariBucure§ti.

Tare 'mY place a me plimba Si to dormY, dormir'aY morta.

Prin mahala,
Cu basmaua cu stafide §i naut,
Cu stafide cu naut,
5 SA1 dati puTciT de urit.
Tata noptea bat la pOrta
Si julica to me Tatra.
Daca. v6cluT §i
io PuseT §apca cap6tar,
Cu g1ubeaua me 4nvIliT,
Of, Tano, ie§T afar de m6 vecli.

SALCIOARA PRESADITA

Audits de Chr. N. Tapu de la lautarul Ion Cazaca, din BobuGorj.

Fo Ye verde salciOra, Nici de maTca horopsita,

SalciOra presadita,
Pu Tea neTchi cea dorita,
Ce e§tY trista §i mahnita,
5 OrT WI de tat-t61.1 batuta
Si. de ma-ta horopsita ?
Nu sint de taYca bAtutA,
Dor de matale dorita I
10 Daca e§tT a mea Tubita,
Pleaca-te §1 rn6 s6ruta,
Daca n'ai fost multumita
D'a mea dragoste cinstita !

www.dacoromanica.ro
264 DRAGpSTE

FIRICEL DE IARBA NEGRA

Am; lita de Chr. N. Tapu, de la Costica lonescu, din elarfBucuresef.

A se vedea variantele cFiricel de farba negra*, pag. 308 din colectia d-luf G.
Dem. Teodorescu.

Firicel de Tarba negra, D'o luna si-o saptemana,

Draga, draga si iar draga,
Cine ma vede me 'ntreba.
De ce port catnap negra 7
5 Las s'o port c'asa mT-e draga,
Cacl rni-e nevasta bolnava,
D'o mana §i d'un picTor.
A la tata, s'o spat efi',
1 o Cu sapun din sinul meti
Si cu apa din Buzau,
Draga, draga si iar draga I

DE CE PORTI CAMA SSA NEGRA

(VARIANTA)

Auclita de Chr. N. Tapu de la Stancea St. Ungureanu, DiostfRomanatf.

Draga, draga, si Tar draga, N'a spalat rufe d'o lung.

De ce portY catnap negra ?
Las' s'o-port c'asa ml-e drag,
Ca ml-e nevasta bolnava ;
5 Nu ml-e bolnava de bola,
Ci ml-e bolnava d'o mana,
Ad' la taTca, s'o spal eii,
Cu apa din alesteii,
To Cu lemne de la Buzau,
Cu Armin din sinul mei'',
Draga, draga, §i Tar draga.

FOIE VERDE BOB DE LINTE

Aucjita de Chr. N. Tapu, de la Costea Gheorghe, din SaceniTel 6orman.

Pole verde bob de linte, Aveam poll si firfiricT,

Bata-te focu de minte,
Ca nu to -aveam me nainte !
Cand aveam parale multe,
5 Aveam poll, si galbenl marl,
De-1 dam pe la fete marl ;
Del dam pe la fete mIcl ;
Aveam poll si mahmudele,
To De dam la mandrele mele,
De ma lublam cu ele I

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 265

FOIE VERDE BOB DE LINTE

(VARIANITA)

Audit& de Chr. N. Tapu, de la NovaciGorj.

Foie verde bob de linte, 5 Numai poll si icusarl
Fire-al a dracu de minte I 5i cand dam la fete marl,
De ce nu full mai 'nainte, Fete marl i lautarl I
Cand aveam parale multe ?

FA-ME, DOMNE, CE M'OI FACE

Audit& de Chr. N. Tapu, de la lautarul Gheorghe Costea, din SacenT-Teleorman.

FlOre verde trel granate,
FA-me, Domne, ce m'ol face,
FA-me un pule de bodarlaii,
La 5egarcea la alesteil,
5 SA prind peste i salAU ;
Pestele sal mananc
CA-I lAsat de Dumnecleii.
$alAul sal fac batoc,
SA mi-I trimet intr'un loc,
o La Marita peste Olt,
SA ml-o serut eu cu foc
FoTe verde de spanac
5i maT dice trel spanace,
FA-me, Domne, ce m'oT face,
5 FA-me rota stelilor,
In drumul Cralovencilor
5i 'nteal Pitestencilor.
SA'ml aleg d'o Pitestenca,
Care ml -o fi mie drags.
20 Ce fatA o fi mal curata,
Fiore la flacaii nedatA,
Cu gura neserutatA !

LA CARCIUMA DIN PARLOGE

Auditt de Chr. N. Tapu de la Costea Gheorghe, din SAceni Teleorman.

A se confrunta varianta (Frunda verde trel vizdoce) pag. 243 din coleclia d-nel
Elena Sevastos.
FOTe verde trel spanace, N'a stiut §i malca-mea,
De la Bucurestl incoce, CA venia si bea si ea
La carcluma din parloge 10 5i nu mal remanea grea,
MI-este yin de trel sore:Ice Ca sa, porte pe galca,
5 Si mi-1 vinde trel nemtOice, SA'sl faca inima rea
Trel nemtoice, trel jidOlce, 13 D'un voinic ca dumnea-ta!
Cine bea copil nu face.

www.dacoromanica.ro
266 DRAGOSTE

NU E CEAS NU E MINUT

Audits de Chr. N. Tapu, de fa lautarul Costea Gheorghe din Sacenf-Teleorman

Fore verde bob naut, 10 Fie negru, fie alb,

Nu e ceas, nu e minut
Ca sl nu flu neciljit
Pentr' un pui§or dorit ;
5Nuedi §inueceas
Ca sa nu dad de necaz,
Pentr'un pui§or cu haz.
Fore verde de spanac,
Eu cu lumea ce me bag ?
Eu fug de urit sA scap,
El me tine dupe cap
Si me serutA cu drag.
15 FlOre verde mArAcine,
De urit m'a§ duce 'n lume,
Dragostea pe loc me tine 1

Un lucru care mr-e drag,

NTJ MAI E NICI 0 FERICIRE

Audita de Chr. N. Tapu de )a Dumitru Valeanu.Roiorii-de-Vede.

Fore verde trer aglice, Multe fete le-am cubit,

N'a mar fost nicr o ferice,
De nerca cu ibomnice,
CA el multA grija duce.
5 MultA duce, multa are,
N'are timp cand sA adormA,
SA mirA. cum A. se stricare
Pen' la purcuta din vale.
CA e frumOsa, bate-o DOmne,
10 Dar nicr eu nu sint urit,
Sint frumos alivAnit.
Le-am iubit, le-am oropsit;
Dar p'asta d'o rubesc
15 Eu nu pot s'o pArAsesc.
Amendor sA facem terg,
Nu departe colea 'n crang,
Doug coste 'n prept srtr frang,
P'ale l'alte tote 'n rind.
20 Si mar am sA rubesc opt,
0 fatl de protopop,
SA-mi stere inima la loc I

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 267

FOIE VERDE TREI GRANATE

(VARIANTA)

Auclita de Chr. N. Tapu de la lautarul G. Stoica, CosteptiValcea.

Fore verde trey granate, MultA grija, multa are,

Lasculta, Iubite frate, Pe unde sA se stricore,
SA-0 spur patimile tote. SA vie la purca 'n vale,
FOre verde trer aglicr, o Ca e frumosa, bat'o DOinne I

5 Nu mar e nicr o ferice, Nicr nelca nu mi-e urit,

De omul cu ibomnice ; E frumos alimAnit !

FERICE I IAR FERICE

(VARIANTA)

Culesa de llie Constantinescu, de la Niculae Zanescu, com Vladimir Gorj.

Fore verde treraglice, 10 CA-r frumOsA, bate-o DOmne I

Ferice §1 iar ferice
De omul cu ibomnice.
Ferice, dar nu-I ferice,
5 Saracu, ce grijA duce !
Fore verde trer migdale,
MultA duce, multa are,
Cum sl facA sl se stricore,
SA treca la mandra 'n vale,
*i mar pune si zorzeme.
Fare verde for de bre,
Ia cu zorzonele er
M6 face pe drum de pre.
15 FOre verde bob nAut,
Nicr nercuta nu-I urit,
Da-r frumos alimanit !

NU MAI E NICI 0 FERICE

(VARIANTA)

Aucjita de Chr. N. Tapu de Ia Dumitru I6n Bacioiu, din Petresc1-de-sus-Gorjiii.

Nu mar e nicr o ferice 5 Pe unde sl se strecore,
De omul cu ibomnice. SA vie la purca 'n vale.
CI el multa grijA duce. SA vie sa mr-o mangare
Multa duce, multa are, i de dragoste sl'I spure I

www.dacoromanica.ro
268 DRAGOSTE

NU MAI E NICI 0 FERICIRE

(VARIANTA)

Au 4ita de Chr. N. Tapu de la lantern' Ore, Di Wi Roman/qr.

Frund,ulitA trei sipicY, E frumosa, bat'o Winne I

Numai e nici o ferice,
De omul cu ibomnici,
Ca el multa grija duce.
5 Nici la masa nu mananca,
Nici in pat nu se mai culca,
Cu gandul la ibomnicl !
Iese afara la recOre
cu ochir la privela,
m Se mira cum sl s' stricore,
Pen la Lenuta 'ri vale,
Frund,ulita bob naut,
Dar nici eii nu sint urit,
15 Sint frumos alimanit.
Amendoi sA facem terg,
Nu departe, colea 'n terg,
Trel cOste din piept sa-ti frang,
P'ele l'alte tot de-arand,
20 SA to dud acas' plangend,
Una sa ti-o las mai mole,
Aci intre titi§Ore I

DE AMUREZAT CE SINT

Cu lesa de Ilie Constantinescu, comuna Diogti, (Romanatt).

A se vedea varianta eGreil marunt, pag. 319, din colectia d-lui G. D. Theo-
dorescu.

De amorezat ce sint, 10 Cine bea remane grea ;

Nu vecl Tarba pe pamint,
Nici sorele resarind,
Nici luna pe cer mergend.
5 Nu §tiii luna pe cer merge,
Ori puica la apa-mi trece,
Sa'mi aduca apa rece,
Cine bea de dor ir trece.
Apa rece de ce§mea,
AIDA rece de fantana,
Cine bea de dor 'T-alina.
Bate ventul, iarba-mi cre§te,
Dorul tatil me tope§te ;
15 Bate ventul, Tarba-mi culca,
Dorul tatiT me usuca ;
Bate ventul, Yarba-mi sada,
Dorul tatii me °marl !

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 269

IA VEQI, DOMNE CE-AM AJUNS

(VARIANTA)

Culesa de Ion Odor, din CiretauPrahova.

Verde, verde bob nAut,
la vec1T, DOinno-, ce-am facut?
Am dat dragostea 'mprumut,
Am gandit sa tail mar mult.
5 Verde flare de naut,
De amorezat ce sint,
Nu v6d rarba pe pAmint,
NicT luna pe cer merg'end.
Nu §tiii luna pe cer merge,
To OrT puTca la apA trece,
SA'InT aduca apA rece ?
Apa rece nastrApTora
Si nAsip in batistiorA,
SA mi-1 puf la inimiOra,
15 SA'rm treca de foc d'asera I
Focu meii, cand s'o aprinde,
Septe judete nu-1 stinge,
Niel garla, nicT Dambovita,
Numa pulca cu gurita
20 Si Marita cu gurita I

DE S'AR VINDE IUBITU

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Ghita R.-Valeea.

De s'ar vinde Tubitu 5i-a§ cump6ra dragostea.

A§ da boil §i plugu Ca de-amurezat ce sint,
Si-a§ cump6ra Tubitu; Nu v64 Tarba pe pAmtnt,
De s'ar vinde dragostea, NicT luna pe cer umbland,
5 A§ da boil §i vaca, To Tot la puica mea gandind 1

IN ORALS IN CALAFAT

Audita de Chr. N. Tapu de la Constantin Dobre lautar, din Govora,Valeea.

FOTe verde matostat, 5 Ci mT-e neTca amorezat :
In ora§ in Calafat Amurez fAcut lulea
MT-este un pomi§or rotat 7 Cu nevasta altuTa.
Nu mY-e pomi§or rotat

www.dacoromanica.ro
270 DRAGOSTE

CAND AM PLECAT LA INSURAT.

Audita de Chr. N. Tapu de la Nicolae Ghita Stoics, lautar in Govora,Talcea

Rile verde matokat, Cu al mandri, mele dor !

Cand am plecat la 'nsurat
F6rte reit m'am imbetat ;
Dupe ce m'am desbetat,
5 Par'ca nu m'as fi insurat.
Reit mi-a parut de junie
i feta* de logodie.
Duce-m'as cu ventu 'n nork
to Ducem'as cu noril 'n vent
Cu al mandril mele gaud.
Ducem'as cu stelele,
Nu-me lass mandrele.
Ducem'as cu noriI 'n lume
15 Cu al mandril mele nume !

FOIE VERDE *I 0 SILIE.

Audits de Chr. N. Tapu de la Constantin akre lautaru din Govora, Valcea.

FoTe verde si o silie

T6ta lumea 'till dice mie
Ca sint amureza tie.
i unde natha sä nu fie
5 D'a nostril statornicie I

BATA-L CRUCEA DE HAMOR

Audits de Chr. N. Tapu din gura lautarului Ion Iepure, din HurezValcea.

FOYe verde de mohor, Dar mie nick o dreptate.

Bata-1 crucea de hamor, Nick dreptate, nick noroc
De Pa§ prinde la isvor, Sa fim, puica, la un loc ;
Ca al taI §i al omor I La un loc §i-alaturea,
5 Tuturor le facu parte, 10 Ca dol pur de randunea I

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 271

FOIE VERDE BOB NAUT

Audits de Chr. N. Tapu de la Ion Streche, din PohivracrGorj.

A se confrunta mica variants Fruncluleana bob naut" pag. 56-57 din colectia
(Cantece Moldovene§tr) a d-nef E. Sevastos.

Bile verde bob alit, La umbra de fag (bis) ;

Tote fetele se duc
Supt umbra de nuc.
Numai ell nu me mai duc
5 Supt umbra de nuc (bis),
Cad maicuta nu me lass,
Ca-i padurea desa (bis) ;
Cad maieuta nu me vede,
Ca-i padurea verde (bis).
to Foie verde matostat,
TOte fetele se trag
Dar maieuta nu me lass,
Ca -I padurea desa (bis).
15 TOte fetele se trag
La umbra de fag,
Numal ea nu me mai trag
La umbra de fag (bis) ;
Cad pe mine nu me lass
20 Malcuta d'acasa,
CA 'I-e frica ca me plerde,
22 CA-I padurea verde.

FOIE VERDE MER MUSTOS

Audits de Christ. N. Tapu de la Costica Ionescu, din elari-BueurescY.

A se confrunta sfirpitul variantel eFrunclulita pui de nuc), pag. 91-92 din co-
lectia d-nel E. Sevastos.
FOie verde met- mustos, De ce n'a lasat D-deri,
De ce n'a lasat Hristos Ce-oi Tubi sa fie al meti ?
Sa Ia frumos cu frumos, JO Pelin beau, pelin mananc,
SA traTasca dragastos ; Sera pe pelin me culc ;
5 i uritu Cu urIt Dimineta, cand me scol,
SA tralasca amarit ! 13 Cu pelin pe ochl me spill 1

Foie verde bob area,

www.dacoromanica.ro
272 DRAGOSTE
PENTRU 0 MANDRA CARE-MI PLACE
Culesa Chr. N. Tapu, de la lautarul Ion Streche, din PolovraclGorj.
Foie verde treT spanace,
Pentru-o mandrA care'mT place
TreT dile pAtimas stnt,
TreT dile §i -o septemana,
5 Ca T-a fost gurita bunA.
Fore verde de bujor,
Bate murgu din picior
SA puT saua binisor,
SA me duc unde mr- e dor,
lo La mandruta din Pribor.
SERUT OCHII SE 0 SPRINCEANA
Culesa de Chr. N. Tapu, din gura lautarulur Constantin Barlabancea, din Cos-
te§tIR.-Valcea.
Foie verde si-o castana,
Strut ochil si o sprinconl
Si alunita de sub Oa
Puiculita mea !
5 5i-a sa mat trecem parleazu
SA mar sgrutAm obrazu,
SA ne maT uitAm necazu,
PuTculita meal
Strut ochiT Si -o sprinceana,
10 Si alunita de supt geana
Si-al O. maT bem noT cu haz,
SA ne frecA de necaz,
PuTculita mea !
FOTe verde de livede,
15 D'ar fi pusca'n farbA verde
Si -o companie de fete,
Puiculita mea !
ELI sa fiii locotinent
SA le comand cu rispet,
20 Puiculita mea,
Si-aT O. maT bem noT cu haz,
SA ne treca de necaz,
SA maT trecem Al parleaz
www.dacoromanica.ro
F6Te verde samulastrA,
De estT bunA si InteleptA
Sa lasT usa descuTatA
Si ferestra destupatA,
15 Sa vedem cum estT culcata ?
Daca-I fi culcata bine
SA me dail pe langA tine ;
Daca-1 fi culcata reil
19 Sa'mr caut cu Dumneded !
SA maT serut Al obraz,
25 PuTculita mea !
ST-am in brazdA patru boT
Si maT am in grajd vre o dor
PuTculita mea 1
Of / lelito, trecT parleazu,
30 Sa ne heea de necaz.
Si aolicA, nene Dinca,
Geaba aT casa de sticlA
Si n'aT, neica, ibomnica I
Dar eii sed intr'un bordeiii,
35 Iubesc diva doue-trei
PuTculita mea I
Potcovesc calu cu sfantu
Si tree la Marita §antu,
Puiculita mea I
40 Potcovesc calu cu rubla
$i tree la Marita garla
PuTculita mea!
Of ! lelisora, trecT parleazu
SA maT serutam obrazu,
45 SA ne maT trecA necazu
46 PuTculita mea !
 DRAGOSTE 273

IONA, DAICA IONA

(VARIANTA)

C omunicata de I. Constantinescu (Diosti). Cu lesa de la Calistrat Stoenescu CO-

muna Tirpezita (Do lj).

Foie verde bobs coma, Pupu tr ochil §i-o sprincenA

Iona, Iona, dara IOna, *i-alunita de supt gala
Nana to sc6se 'n porana, *i negelul din obraz,
Alba ca o burdianA, SA fac la du§mani necaz I
5 FrumOsa ca o icons ?

RESAI LUNA, RESAI DRAGA

Culesa de Chr. N. Tapu de la Gheorghe Stoica, lautar, CostestlValcea.

A se vedea varianta prescurtata Fruncjulena pui de nalbau pag. 85, din colec-
tia d -nef Sevastos.

FOre verde fir §i nalba, - DesfA.- mr, purca, ce-al facut

Resat lunA, r6saT drags,
Resat luna, mar de grabs,
SA'ml vie purca 'n ogradA,
5 SA vedem cum e culcatA ?
SA'mi tar rarba
SA'mr tar nalba,
SA'mr dati purchir sa'mi desfacA.
To Nu m6 tine zalogit,
Ca nimic nu tI -am fAcut I
Nu tr-am facut sa-tr desfac,
TI-am flcut ca mr-ar fost drag ;
Nu tr-am facut ca sa pier
15 Tr-am facut ca sd m6 ref 1

RESAI LUNA MAI DE GRABA

(VARIANTA)

Culesa din T. -Jiu, de la Christea Cobzaru, de Chr. N. Tapu

FOre verde fir de nalba, *i-ml da drumul sA m6 duc,
Resat lunA, mar de grabs, Ca ti-or da un leu bAtut.
SA se vada prin livada, MAcar sa-mr daT 4ece lei,
5 -
SA daii purcar sA -mY desfaca.
Desf5, puicA, ce-al fAcut
Nu ti-am fAcut eu sa prer,
io S'am flcut ca sl m6 Ter 1

18

www.dacoromanica.ro
274 DRAGOSTE

STAI LUMINA IN OGRA DA

(VARIANTA)

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Costea Gheorghe, din SaceniTeleorman.

Foie verde foi ca nalba Si'mi dA drumul sa tn6 duc

SIC lumina, in ogradA, Nu rn6 tine zalogit I
SA cosim pelin §i nalbA. N'am fAcut sA-ti mai desfac
Verde, verde bob naut, Tr-am fAcut a mi-ai fost drag !
5 Desfa-mi, puica, ce-ai fAcut

IORGULE, GURA MATALE

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Nic. Popescu, din GoardinitaMehedintI.

Fruncia verde trei sarmale, SpllatA de o fats mare,

Iorgule, gura matale,
Face-un pol §i cinci parale
5i-o basma de cui§ore
5 5i una de scortiqore
N'am cuff da dou6-trei parale
SA'msf-aduca pe Iorgu 'n cale
Cu cAma§a cusutA 'n pole,
Jo UscatA la luminare.
FOie verde a bobului,
Pe malul Siretului
Pa0e calul Iorgului ;
Un fir paste, cjece cre§te,
15 Iorgu mi se cAl6tore§te I

IORGULE GURA MATALE

(VARIANTA)

Comunicata de Zanescu N. din Vladimir, Gorj.

Foie verde trei sarmale, Pate calul Iorgului;

Iorgule, gura matale,
Face-un pol §i trei parale
i -o mans de cui§Ore
5 i un pumn de scorti§Ore I
Pe malul Oltetului
Un fir pate clece'rni cre§te
COma'n patru se 'mplete§te ;
to Calu pate §i nechezA,
Iorgu'mi dorme §i'ml ofteza
laza pe colea la vale

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 275

Imi trece lorgu calare, Tu sA-mT tai aschia mare

Cu cAma§a alba 'n pole. S'o puT punte peste mare,
15 Pe valcea, pe colea'n vale 20 SA treca Iorgu calare
TaTe un om un pleop mare, Cu cama§a alba'n pole !
Fata 'T (lice 'ngura mare :

ARQA-TE FOCUL, PADURE !

Aucjita de Chr. N. Tapu de la Oie, lautarul, din Dio§tfRornanatl.

A se confrunta cu inceputul variantel cFruncjulena rug de Inure., pag. 94 din
colectia E. Sevastos.

Ards -te focul, padure, Cum §i-o portA maica-sa

Sa se faca drum prin tine,
SA m'e uTt la manAstire.
Sa'mT v&I cardurT de copile,
5 SA'mY v6d §i copila mea,
Care me TubTam cu ea
Din copilaria mea !
SA m6 uTt §1 ell la ea,
to Cu rochita de bazea,
Scurteica de catifea,
Ca la ea la nimenea.
Cu pantofT d'eT de covor,
Inauntru galbiorT,
15 De eT mor boTerT de dor 1

FRUNQA VERDE DE-ALION

Comunicata de I. ConstantinescuDiostr. Culesa de la Nic. lonescu, corn. De-

zeWValcea.
FruncjA verde de-alion,
Pe livedeaua Jul Ion
Tote paserile 'mT dorm ;
Numal una n'are somn
5 Si sb,- din porn in porn
i stri g pe nume Ion.
Nu e Ion, nu e nimic,
NumaT calul priponit ;
Ion s'a dus dup6 Tubit.
to Fi-T-ar Tubitul de cap
Ca nu s'a maT saturat !

www.dacoromanica.ro
276 DRAGOSTE

IARA FRUNQA D'ALION

(VARIANTA)

Audita de Chr. N. Tapu, de la lautarul Nita Baranca, din corn. Pesteana-de-

susGorj.
Iara fruncja d'alion, C'a plecat dupa Tubit.
La livadea lui Ion Fi-i-ar Tubitu de cap
T6te paserile 'nil dorm ; to Ca nu s'a mai saturat,
Numar una n'are somn, Cu Tubitu m'a m'ancat !
5 Ca umblI din porn in porn, M'a mancat, manca-l'ar focu,
Intreband d'anume Ion. 13 Ca el mT -a stins mie norocu!
Nu e Ion, nu e nimic,

LA LIVEPILE LUI ION

(VARIANTA)

Comunicata de I. Constantinescu-Dioptl, de la IonitI Gh. Mateia§ din comuna

MieitaDolj.
La livecjile lui Ion
Tote pasdrile 'ini dorm,
Mime una n'are somn,
Frni umbla din porn in porn
5 *i'lni striga pe nume Ion.
Nu e Ion, nu e nimic,
Fi-i-ar ceasu alurisit
CuT l'a 'nv6tat la Tubit ;
Fi-i-ar Tubitu cle cap
to Nici de cum nu s'a lasat !

LA LIVADIA LUI ION

(VARIANTA)

Auc,lita in Dio0I (Romanati) de Ilie Constantinescu.

La livadia 1uT Ion
TOte paserile 'nil dorm,
NumaT una n'are somn,
Ci sbora din porn in porn
5 i 'ntreba unde e Ion.
Nu e Ion, nu e nimic,
Ion s'a dus dupl iubit ;
Fi-Y-ar Tubitu de cap
9 Cu Tubitu m'a mancat I

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 277

FRUMOS CANTA CUCU 'N DEAL

Cu 160 de Chr. N. Tapu de la Ion TuguI, lAutar, RomaniValcea.

FOYe verde de lipan, La tot bobul face nod

Frumos canta cucu 'n deal,
Cu glas ca de cgpitan ;
Mandra §ade pe maidan
5 Si'mY in§irg la margean.
Si nu 'n§irg cum se'n§irg
Si 'mi in§irg cate-un bob,
Ca sa flu de densa rob.
Jo SA-I mail dail cu ghiocu
SA-4 ghicesc ibomnicul ;
Cu ghiocu 1-o1 mai da,
Gurita i-or sgruta,
14 Fiu-ar duke ca §i-a mea.

FOIE VERDE MAGHIRAN

(VARIANTA)

Culesa de I. ConstantinescuDio§ti de la Nic. Zanescu, corn. VladimirGorj.

Foie verde maghiran, 5 Cum se'n§irg,

Mandra §ade pe mAidan Ci mi 'n§ira cate-un bob,
Si 'n-ii in§ira la margean. SA m6 vada la ea rob l
Nu'rni in§irA

CANTA CUCU COLEA 'N DEAL

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N, Tapu de la Ion Mihar, Bucureptl.

Foie verde leu§tean, Face nodu,

Cana cucu colea 'n deal,
Frumos ca un capitan;
Tata 'ini suie la dAman ;
$ Ca srmi §ire la margean.
Si nu 'n§irg cum se 'n§ira,
La tot bobu
SA in6 vacja tata robu.
to Dar ce fel de rob sa fiii?
Numa'n brate sa mi-o tiii
Diva sal spa]. vasele,
13 NOptea sa -if moi Osele !

www.dacoromanica.ro
278 DRAGOSTE

STAI INIMIORA PE LOC

Ct.lesa de Chr. N. Tapu de la lautarul G. Paicu, BistritaValcea.

Fruncjulita foT de soc, 5 Dragostea nu vrea sä §tie
StaT inimiOra pe loc, Sa rupe §i sa manie ;
Sa'p pia lack la mijloc. Dragostea mea e cu foc,
Lacate O. fie o mie, De nu pot sä stail pe loc !

PIMA NEICHII_CEA DORITA

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Gheorghe Paicu, l3istrita--Valcea.

Puica neTchi cea dorita, Pentr'un pustiii de Tubit,

Manca-p-a§T gurita fripta ;
Ochi§oriT sa ti-I beati,
Dupa drumurT nu mg stair 1
5 Cine m6 vede pe drum,
Top m'arata ca's nebun.
Dar nu'mT §titi a mi-am dorit
C nu mi l'am legumit.
10 D'oI stetea l'oT dobendi,
VoTil §ti cum l'oT legumi :
Ca gaia pui§oru,
Cum duce ventu pirjolu I

'FINE -TI BARBATELU BINE

Cul6sa de Chr. N. Tapu de la lautarul G. Stoica, CosteAlValcea.

Fore verde maracine, Deschid u§a '1 bag in casa

Tine-0 barbatelu bine,
Ca vine sera la mine
Si ctocane la ferestra
5 i-afar' plou6 §i varsa ;
Eii sint femeTe milOsa
Si mi-1 culc cu capu'n poly
SA-T treca de rebegela ;
to Cad mr-e puiu ostenit,
Alergand dupa iubit !

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 279

FRUNQULITA DE MER DULCE

Comunicata de D. BrezulescuNovaci.

Frunclulita de met- dulce, 5i cand venTam pe la vol

5T-aminte sa mi-O aducl Si §edem pe pat la voY
De-ale n6stre vorbe duld. 5i §edem pe paji§te
Cand eram ni§te copiI, 5i vorbiam de dragoste I
5 Ne sburaturNm cu gliY,

PRIETINA I VECINA
(VARIANTA)

Gilles& de Chr. N. Tapu de la lautarul G. Stoica, CostqllValcea.

F6Te verde maracine, 5 C'am trait amendoY bine,

Prietina §i vecina, Cand §edem pe brani§te
La multi vornic1 facu§T bine. 5i vorbTam de dragoste !
FA §i-acuma pentru mine,

FOIE VERDE LEUTEAN

Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul G. Stoica, CosteptfValcea.

FOTe verde leu§tean, 5 SA lail fruncia s'o serut

Colea 'n deal intr'un piscan CA pen' la anu e mult,
MY. a 'nfruncjit d'un fagulen. Nu §tiii ajung, orT n'ajung
Cum a§ face sa me duc$ SA ml-ail frund,a s'o serut !

www.dacoromanica.ro
280
DRAGOSTE

TRANDAFIR CU DOI BOBOCI

Cu lesa de Ch. N. Tapu de la lautarul G. Paicu, Bistrita.Valcea

A se confrunta varianta eNumals, pag. 319 din colectia lui G. Dem. Teodo-
rescu.

Trandafir cu dol bobocT, To Unit dati cu sutele

Te-a§ Tubi §i nu maT pocT.
Frunclulita solz de peste,
TotA lumea a Tube§te
5 5i nu se maT dovede§te.
Eil °data a TubiT
Si da loc me dovediT.
Dar sA. fi Tubit mal des
De mine s'ar fi ales I
De Tubesc slutele, ,
Dar eii daii numaT o leitg,
De Tubesc d'o porumbitl
5i me fac stapin pe till:
15 Pe Cite pe boldurele,
Mu§car'ar neYca din ele
17 Ca din dol faturT de mTere 1

FOIE VERDE TREI SPANACE

Cu lesa de Ch. N. Tapu tie la lautarul Constantin Dobre, HurezValcea.

Foie verde trel spanace, 5 Ca T-a fost gurita buna.
Pentru mandra care'mT place, TreT cjile pe drum m'a§ duce
Trel cjile pe drum a§ face, 7 Ca T-a fost gurita dulce !
Trer cjile §i-o septemana

AICI LUPII ME MANANCA

Culesa de Ch. N. Tapu de la Ion MihalBucure§ti.

A se vedea varianta de ma sus cpepte viii §i-o vale adinca. pag. 236.
56pte vn §1 o vale adanca 5 Sa'mT vie ibovnica,
Aid lupiT me manancl 1 Cu strugurT negril 'n basma.
0 lupe, nu me manca Pe-urma to m'oY manca
Pen' n'o resAri luna, 5i pe mine §i pe ea!

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 281

HO, HO, VALE ADINCA

(VARIANTA)

Comunicata de D. Brezulescu, NovacrGorj.

Ho, ho, ho, vale adinca, 5 Si-atunci, lupe, m'ol manca,

Aid lupil m6 maninca. Si pe mine §i pe ea,
Sal', lupe, nu m6 manca SA ne piarl dragostea
SA vie §i mandra mea, 8 Si cu ea lubirea I

CATE FETE MI-AM IUBIT

Culesa de la Gh. Nicolaescu, coin. PietrOsa (Valcea) de Ilie Constantinescu.

Cate fete ml -am Yubit 5 Nu mai pot s'o mai Yubesc,

Pe tote le-am multumit CA sunt in scara de jos
C'am fost in scara de sus ; MY -a dat cutitul de os I
Dar acum pe care o am

ME UITAI DIN DEAL IN LUNCA

Audits de Chr. N. Tap' de la hora din Novac1.Gorj.

M6 ultal din deal in lunca 5 Iar nevasta it d,icea :

Si v6cjui o nevesticl, Mal stay, mOrte, nu me lua,
Se certa cu mortea furcA. Ca mai am §i eu ce-va I
FOie verde §i-o lalea,

www.dacoromanica.ro
282 DR AGOSTI3

FOIE VERDE DE SIPICA

(VARIANTA)

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Nic. Ionescu, corn. Doze§t1 (Valcea).

Foie verde de sipicd,

S'apucaT pe-un drum de sticla,
MentalniT c'o nevestica,
Se certa cu mortea furcd.
5 MOrtea clicea ca s'o Ta,
Dragostile n'o lasa 1

ME SUII IN DEAL IN CUCA

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Ilie Constantinescu, Dioptf, (Romanati).

1116 suit in deal in cuca De suptire ce era,

Si in6 uTtaT peste hula, Se vedea tita prin ea,
V6cluT lunca 'nbobocita Se certa cu ruck-tea furcd :
Si-o nevasta primenitd, FugY, mOrte, nu m6 lua
5 Intr'o cdmasa suptirica. 10 Sunt nevasta tinerea 1

FRUNQA VERDE BOB NAUT

Culesa de Chr. N. Tapu de la Cristea Popescu, din corn. Goardinita (Mehedintl).

Fruncjd verde bob ndut, Si-acum zace 'n asternut

Cate-amante mI-am cubit Si trimite sä m6 duc I
Frigurile nu le-a prins ; De m'oI duce, O. flu calm,
Numal mandra de demult SA flu cable, sada rea,
5 MI-am rugat'o si n'a vrut 1 o SA-I matur batatura I

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 283

ASS MURI, DAR NU ACUMA.

Aucjita de Chr. N. Tapu de la Calistrat Stoenescu, corn. Tirpezita (Dolj).

Foie verde ca aluna,
Si-a§ muri, dar nu acuma,
La tOmnA, and o da bruma
Pe brate la Catalina.
5 Catalino, fatA fa,
Fi te-ar fi starpit ma-ta,
Cand era cu tine grea,
De lua apa din ce§mea
Si da murgului sa bea
ro AO de la trer ce§meIe,
StrecuratA prin basmale.

FOIE VERDE CA ALUNA

(VARIANTA)

Comunicata de Ilie Constantinescu-Dio§ti, de la Gh. Gramescu, corn. Plenita (Do lj )

Foie verde ca aluna, Semana cu Catalina.

Si-a§ muri, dar nu acuma Maria 'ml face cu mana,
La tomnA, cAnd o da bruma SA me duc sa-I \Ted gradina,
Pe brate la Catalina. GrAdina cu brebenei
5 Una Iona §1 alta Dina io Se plimbA Iona prin el !

FOIE VERDE CA ALUNA.

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Nic. ZSnescu, corn. Vladimir (Gorj).

FOie verde ca aluna, Fi te-ar fi starpit mA-ta,
muri, dar nu acuma, Cand era cu tine grea.
La tomna, cand o da bruma, Hai ampartim dragostea,
Pe Brate la Catalina. io SA nu clici maine, poimaine,
5 Rae verde §i o lalea C'a fost mai multa la tine
Catalino, fats fa, 12 Si mai putinA la mine I

www.dacoromanica.ro
284 DRAGOSTE

MANDRA MANDRULENA MEA.

(VARIANTA)

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Iorgu Popescu, corn. Goa rdinita-Mehedinti.

Mandril, mandrulena mea, io Recoresca inima mea !

Fi-te-ar fi starpit ma -ta,
Cand era cu tine grea.
Stir asara la cesmea
5 Ca lu mreil apa nu bea,
Tocmar din pricina to ;
Pen'l-or duce la cesmea,
SA-r dau apa cu vadra
Strecurata prin basma,
Mandra, mandruleana mea,
De-as sti, mandro, c'ar pleca,
Ti -au tine calea'n sosea,
SA'mpartim dragostea,
15 SA nu clicr mane, pormarne
C'a fost mar multA la mine
17 Si mar putina la tine 1

FETITO DE NEGUSTOR.

ComunicatO. de D. Ilie ConstantinescuDiogl, de la Nic. Ionescu corn. Doze§ti (VAlcea).

Fore verde de trer florr, Fair grading cu parleaz

Fetito de negustor
Cu salba de galbiorr,
De nu to -or rubi, sa mor !
5 SA mod, nerca, sl plesnesti.,
Pe mine nu me rubestr,
Ca eu sunt cu pazitorr
Pen'la gradina cu florr !
ro Si'n grading
FaiT lantana,
CA atuncr marca m6 mana.
De trer orr pe septemana
Cu donicioru pe mama,
15 SA-I aduc apa de-aburia !

www.dacoromanica.ro
 DRAGOSTE 285

SA TIU, NEICA, C'AI PLECA

(VARIANTA)

Culesa de Ch. N. Tapu de la Nic. I. Popeseu, corn. Goardinita (Meh edinti).

SA §titi, neicA., c'ai pleca,
Ti-a§ tine calea'n sosea,
SAYmpartim dragostea;
SA nu clici maine, poimaine
5 C'a tost mad mult5 la mine
6 Si mai puting la tine !

FOIE VERDE MATOSTAT

Culesa de Chr. N. Tapu de la Nicolae Zanescu, din corn. Vladimir (Gorj).

Foie verde matostat,

Murgu'rni §ade legat
Cu batista impiedicat.
Fire-ai, neic'afurisit,
5 CA to -ai pripit la cubit !

FOILITA PELINITA
(VARIANTA)

De la Calistrat Stoenescu, comuna Tirpezita (Dolj) audits de Ilie Constanti-

nescu, corn, Tirpezita (Dolj).
Foilita pelinita, 5 CA la tomna me mgrit
Cants cucu'n Dambovita, Si r6mane neiubit
Saimi destepte pe Ionita. Ca nimenia pe pgment,
SA'l destepte negre§it, 8 Ca Corbu-M calugarit I

www.dacoromanica.ro
286 DRAGOSTE

MARIORA DE LA JII

Cu Mat de Chr. N. Tapu de la Nic. Zanescu, corn. Vladimir (Gor.b.

D'aolele, mor plesnesc, Cucule, mAria to

Cu mandra nu me 'ntalnesc !
Mariora de la Jir
Cu titele clurdulii,
5 Vin de Ida nechil guritA,
Iube§te-te cu lonitA I
Venii pan'la dumniata,
Du-te, spune lur lonitA
ro SA vie sA4 &A guritl,
CA la tamnA me mArit
Si remane ne rubit I

www.dacoromanica.ro
 DOR $1 JALE

VERDE FRUNQA STEJEREL

Audits de Chr. N. Tapu de la Nicolae CojocaruNovacl.

Verde frund1 stejerel, 5 Dar dna 'mk imbetrane§te,

Cat e omul tinerel, Dorul se caletore§te,
Se tine dorul de el, 7 Pe alt finer mi-I gase§te I
Ca oita dupa miel ;

FOIE VERDE LAMAITA

Comunicata de d-1 V. Alexandrescu, §ef de tipografieBucuresci.AcestA doina

dupa marturia d -luI Alexandrescuse canta, acum 3o anr, de bdtranil Bucurescilor.

Foie verde lamaita, Pen' e nor,

Intr'o verde gradinita
$ade-o d'alba copilita,
Supt umbra de trandafir
5 Pe scaun de calomfir.
Treceun voknicel ingraba,
Cu suspin mare mk-o 'ntreba:
Ce e§tk fata, sau nevasta,
Sau zina din cer picata?
To Nu sunt fata, nick nevasta,
Sunt zinc din cer picata.
Du-te dor,
Cdcr dacd o senina,
15 Mak departe to -ok mana.
$i to -abate la cetate,
De vecjk neTcuta ce face ?
De Pal gasi viind pe cale,
Sal spuk ca sunt fatA mare ;
20 De l'ak gasi adormit,
Sa-T spur ca m'am logodit ;
Iar d'el zabovi mak mult,
M'oT gasi negru pament 1

www.dacoromanica.ro
288 DOR *I MLR

DORULE DE UNDE VII ?

Audits de Chr. N. Tapu de la Nicolae Cojocaru, din Novaci Gorj.

Dorule, de unde via ? 5 CA mT-a 'nfrunclit vre-o do/ file,

- Sus la munte la Novaci,
Din ale pAdurT pustiT.
Dar acuma, unde tragi ?
Vre-o doT fagT, vre-o doT go-
i vre-o cincTlese alunT.
[runT,

FOIE VERDE MARACINE

Culesa de Chr. N. Tapu de la hora din Novae! Gorj.

A se vedea o mica variants No. CCXXXVI din coleclia d-lui Iarnic pi Barsan
pag. 109.
FoTe verde mArAcine, Cum m'ai pAstrat §i pe mine !
E5 plec, mandro, de la tine SA mi-1 culcT in pat la tine,
Ofilit §i fAr' de fire, 1 co Cum m'aT culqat §i pe mine.
Murgu mea drumu nu tine, Role verde §i un dudAil,
5 Ce-ol sl me fac vaT de mine ?! SA mi-1 culcT in patul tea,
Dorul mea la tin' remane, 13 Unde m'am culcat §1 ea !
SA 'Ini-1 pAstrezT, mandro, bine

AM AVUT INTR'O VREME

Audits de Chr. N. Tapu de la Ion Cazacu tefanesti Gorj.

FoilitA trel smicele, Of, norOce de to -a§ prinde,

Am avut §i ea intr'o vreme Ca pe-un carne to -a§ ucide ;
Un pui§or cu plIcere. Ca la unit daT noroc
Eil boboc, mandra boboc, *i pe altir-t bagr in foc !
5 AmendoT fArA noroc.

www.dacoromanica.ro
 DOR *I JALE 289

EU BOBOC, MANDRA BOBOC.

(VARIANTA)

Auclita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiu, din Petrescif-de-sus Gorj.

ELI boboc, mandra boboc,
Amendol far' de noroc.
Of, noroce, de to -a§ prinde,
Ca p'un caine to -as ucide ;
5 CA la unit da! noroc
Si pe altiT ii bagY in foc I
1-i'oc§or icr, foc§or colea,
Mar foc pe inima mea,
De dor de la mandruta
o CA mi -a secat inima !

CINE NU MI-0 CREDE MIE.

Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf Anghel Cambrea, din SaceluGorj.
A se vedea o variants `jelui-m'ap din colectia d-luf Teodorescu, pag. 279 Idem
a se confrunta No. CDXI din colectia d-lor Iarnic pi Barsan.
FOTe verde maracine, Jelui-m'a§ prundulul ;
Cine nu mi-o crede mie, Prundu are bolovani,
Duca-1 Dumnegeil sA §tie, Vorba mea are du§manT !
Nici mar bine, nici mar r65, 15 Jelui-m'a§ codruluT ;
5 Of I numa cum pAtimesc eti ! Codru-r verde,
Patima ce-o patimesc Nu m6 crede I
N'am cut sA-o jeluiesc. Jelui-m'a§ muntilor
M'a§ jelui dumitale, De doru pArintilor 1
Ca la un frate maT mare ; 20 Jelui-m'a§ campului;
TO Nu mi-t crede, fratiOre ! Carnpu are pelinitA,
M'a§ jelui §i n'am cut ? Vorba mea n'are credintA !

VAI TINERETELE MELE.

Cules de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiu lautar, Petrescf Gorj.

FOle verde treT smicele,
VaT, tineretele mele,
Cum v'ap trecut fAra vreme
V'ap trecut, v'ai ve§tejit,
5 Nimica n'am folosit,
Da mar mult m'am amdrit.
Frunclulita faT (16 creste,
F...v6'n bot, bkranete,
Cum all sosit far' de veste I

19

www.dacoromanica.ro
290 DOR I JALE

CAT TRAIEgI, NEICA, PE LUME.

Au 4ita de Chr. N. Tapu de la I. Const. I. Petre Diopti Romanati.

Foie verde marAcine, Ca mortea cand se gate§te

Cat traie§ti, ilea., pe lume, Nu mai vine sali dea veste
POrta-te putin §i bine, *i te ia cum te gAse§te;
Ca nu ,stiff mot-tea cand vine *i de-o ri la vre o'ntamplare,
5 *i te ia de langA mine. to Mori §i far' de luminare !

TOT GANDIND, PUICA, LA TINE.

Au4ita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu Novacf Gorj.

Tot gandind, puica la tine,

N'a r6mas inima 'n mine
Nici cat un bob de neghina ;
PutinicA ce-a r6mas
5 Arde'n mine de necaz !

MANDRUTO, NUMELE TELE.

Auclita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu Nova cl Gorj.

Foie verde trei smicele, *i citesc biletele,

MAndruto, numele tele MT -alina junghTurile,
Sint la neica 'n covAtele ; M6 'ntaresc durerile,
Cand mi-e dor me uTt la ele 1 Imi yin car puterile !
5 Deschid covatelele

www.dacoromanica.ro
 DOR §I SALE 29/

FRUNPULITA FOIE FRAGA.

Au 4ita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu Novaci.

Frunclulita fore fragA, SA resarl 'n drumul mare,

S-aolicA, mandril draga,
De ce 'mr e§tr albA §i siabA 7
Alb5 sint de neamul meil
5 5i slab de dorul tail
Dorul mei cu-al dumitale,
FacA-1 Dumnegeil d-o flare,
S'o ra nerca de calare,
ro S'o pure la pAlArie,
Si se 'ndemne ca sA vie.
la-o, nercA, Wm-ea, la-o,
Fire-ar a naber de n'or lua-o 1

DRAGA, DRAGA.

Au4ita de (hr. N. Tapu de la D. Brezulescu Novaci Gorj

FOle verde rarbA neagrA, 5 Ell ram prins §i l'am legat,

DragA, dragl, §i iar dragA, Dorul a rupt 'i -a scapat
Prinde dorul §i ti-1 legs Si s'a dus la mandra 'n pat,
C'un fir de mAtase nega. C'acolo '1 doru 'nv6tat I

FOIE VERDE MARACINE.

Culesi de Chr. N. Tapu de la Ion Michas, din Bucure§ti.

Fore verde marAcine, Si trage pthnint pe mine 1

Drag ml -a fost trAind pe lume; PAmintu mr-este cu rarbA,
FricA mr-e ca mor ca marne 1 Trece purca nu m6 'ntrebA !
Remane lumea de mine, PAmintu-1 cu rarbA verde,
5 M6 duce la manAstire Do Trece lumea nu mS vede !

www.dacoromanica.ro
292 DOR V JALE

COLO'N VALE.

Cu lesa de Chr. N. Tapu, din corn. Runcurelu Mehedinti.

Colo 'n vale 'n dealu mare Cu totA zestrea gatita.

S'aude un sgomot mare' Bucura-te, manastire,
De boTerT §i de cocone, CA frumOsa flare -p vine,
C'a murit o fats mare, Nu vine ca sg. 'nfloresca,
5 Fat mare logoditA 10 Ci vine O. putred,esca I

IN CEA VALE URLATORE.

(VARIANTA)

Auclitl de Chr. N. Tapu de la, Zamisi C. J. Plenita Dolj.

In cea vale urlatore,

Plink, de boTerT ti cocone,
A murit o fats mare.
MA-sa plange, nu prea plange,
5 Ginerile varsa sange 1

TRANDAFIR FRUMOS.

Culesa de Chr, N. Tapu, din Runcu,relu Mehedintf.

MT-arde foc In Bucuresti, Sariti fratf,

Trandafir .frumos,
Ca lencusu nu 'T-acasl
$i e dus la venatOrie
5 SA veneze capriore.
CapriOre n'a venat,
Iancu singur s'a 'mpuscat
Cu pistol de diamant.
10 SaritT surorl,
S'aducem luT lancu florl !
Traget1 drigii maT la scarA,
SA scOtem pe Iancu-afara,
Sa '1 ducem la manastire,
15 SA fie de pomenire I

www.dacoromanica.ro
 DOR I JALI3 4.?3

PESTE POI)1,1L MOGC4ANI.

(VARIANTA)

Aucjita de Chr. N. Tapu de la Zamisi C. J. Plenita Dolj.

Peste podul Mogo§anT SI'l intindem pe o mash

Iancu trece 'n venatore,
SA'mi veneze cApriore.
CApribre n'a venat,
5 lancu singur s'a 'mpu§cat
SAritY fra41, sArig surorl,
SA punem pe Iancu 'n florl ;
Ca pe-o fibre de garMA.
10 BucurA-te, manAstire,
CA infra o flOre 'n tine !
1 Nu intra sA veselescA
Si intra sa'mY putredesca !

BUCURA-TE MANASTIRE.
(VARIANTA)

Auclita de Chr. N. Tapu de la I. G. Mateiag. Mielita Dolj.

Fruncla verde trel masline, Dat!' Orilla la o parte,

Bucura-te, manastire De vedell ose 'n§irate,
Ce garMA intrA 'n tine ! 10 Trupu§or plin de pecate 1

Nu infra sA 'mbobocescA Coborl, Winne, pe pAmint

5 $i 'ml intrA sA putreclesca ! De veal' mOrtea ce-a fAcut,
Daca nu 'ml credetl cuvintul, 13 Terina s'o sufli 'n vent !
AidetT sA v'arat mormintul ;

ME GANDESC, MANDRO, LA TINE.

Auclita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Ioan Bat:jolt', din Petrescii-desusGorj.

Me gandesc, mandro, la tine
Ce negru pAmint to tine,
De nu mat viT pe la mine ?
Me tine pamint cu rarba,
5 Nu pociii veni far' de trelaa!

www.dacoromanica.ro
294 DOR §1 JAL

MANDRUTA MEA DE DEMULT.

Auc lita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Ion BAciont, din Petreseif-de-susGorj.

Mandruta mea, e§tT de mult,
Nu gandi cl te-am urit.
Te-am urit dou6-treT dile
5i ml-e gandul tot la tine I
5 Eil peste 4i mor, plesnesc,
Cu tine sl m6 'ntalnesc,
Dou6 vorbe s, -ri vorbesc,
Inima sa'mT potolesc !
CI'mT crapa inima 'n mine,
io Mandril, de dor de la tine !
Trec pe drum, m6 tilt la tine,
Tremura carnea pe mine ;
M6 bat pe treT cap tare,
M6 prApaclesc vaT de mine I
15 M6 uit la cascidra ta,
Itn/ lacrameza inima !
Arda-tT cAsciOra ta,
Cum iniT arde inima ;
Ardl-tr cascIora pe tine
20 Cum arde inima 'n mine I

DRAG MI-E DEALUL SA'L SUI.

(VARIANTA)

Auclita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Ion Bacioiti, din Petreseil-de-susGorj.

Drag mT-e dealul sal suT
La amanta mea dintai.
Amanta mea de demult,
Nu gandi a te-am urit ;
5 Te-am urit dou6-treT 4ile
i mT-e gandul tot la tine.
Mandruta, amanta mea,
SA-ti dea cine ce ti-o da,
Tu sA nu-IT pTer4T credinta,
to SA to urascA nelca I

SPUNE'MI, MANDRO, M'AI DORIT ?

Aulita de Chr N. Tapu de la Dumitru Bacioili, din Petrescif-de-sus Gorj.

Spune'mY, mandro, m'aI
[dorit,
Cat am fost cAl6torit V
CA eu de tine m'am fript !
De-a§ mar trAi rai, nu bine,
5 Name ca sA fiti cu tine !

www.dacoromanica.ro
 DOR §I MLR 295

FOIE VERDE MARACINE.

Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautarulul Constantin Dobre, din Govora
Valcea.
FOre verde maracine,
Tot gandind, purca, la tine,
SA usca carnea pe mine,
Ca frumda pe maracine ;
5 0 litrA d'a mar r6mas
i-ara, s'a fript §i s'a ars I

FOITICA, FOIE LATA.

Audita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiii din Petrescir-de-sus Gorj.

Foitica fore lata,
Inima nerchir e 'nfocata,
Vesela era o data,
Era Iona nemaritata ;
5 Dar de cand s'a maritat,
Inima naea s'a 'ntristat 1
S'a 'ntristat mandrele mele,
Ca nu mar (Jail pe la ele,
Sara §i dimineta,
to Peste cli tot d'auna 1

VERDE, VERDE DE DUDAU.

Audits de Chr. N. Tapu de la Ion Bondoc, PojogenI Gorj.

Verde, verde de dude!, 5 Dorul de la inimiOra,

Pe drumu care merg ed, Nu mi-1 potole§te-o tara,
Nu-I fantana, nu-I pireil, Numa mandruta 'ntr'o sera I
SA'mr potolesc dorul meti I

www.dacoromanica.ro
296 DOR 1 JAI.E

FOIE VERDE BOB AREU.

(vARIANTA)

Cues de Chr. N. Tapu de la lautarul P. Brandu§ianu din Costesci.

FY:4e verde bob areii, Sg.'mY potolesc focul mei% !

Pe drumul care merg ell, Focul de la inimiara,
Nu e Yarba nicY dudAii, Potole§te-1, bAlAlorA !
Nici fantang, nicT pir6i1, Ce puternic a§l fi eil
5 NicT apa din ele§teii, to Sall potolesc focul t6ii ? !

ALERGA, DORULE ALERGA.

Audit de Chr. N. Tapu de la Nicolae Cojocaru Novaci.

Verde fruncIA, larb4 negra, La tinerete-el gandi,

AlergA, dorule, alerga, La ce -al Mout te-T cai.
Pene IT-este lumea drags ; C'aT plerdut tineretea
Ca dacg-i imbarani, i ti s'a pAlit fata!
5 VeT §edea §i-eT hodini,

DORULE BUCATA REA.

Audit de Chr. N. Tapu din gura lu! Nic. Fratila din Novaci Gorj.
A se confrunta varianta aBadea pe costipa era, pag. zoo, colectia E. Sevastos.
F...u-tl mortil tn, de dor, E§T de la inima atarg.
De to -a§ prinde to omor ! Amara-T fruncla de nuc,
Dorule, bucata rea ; Amar dorul care '1 duc ;
E§Y de la inima mea, Dulce e fruncla de fag,
5 Dorule, bucata amara, To Amar dorul care 'I trag !

www.dacoromanica.ro
 DOR §I JALE 297

VERDE FRUNI7A DE SECARA.

Culesa de Chr. N. Tapu de la Toma Todea din Saliptea Transilvania.

A se vedea o varianta No. DXXXIII pag. 255, din colectia dlor Iarnic 5i Biirsan.
Verde frund,A de secarA, Am ghisat'o rupta 'n doue.
M'am Bandit, mandro, §i-aserA, o 13a minti, purcA, ba minty,
Verde fruncla rarba negra, [drags,
Sa'rnr spur, mandro, sA'rni CA napraua e la mine,
[spur, drags, Dar s'o rapt inima 'n 'fine,
5 A BO nOpte ce -ar ghisat ? Tot gftn4i4du-te la mine 1

Da-tr-ar Dumneoleii mult M'oY gandi, mandro, §i eu

[ghine, 15 $i ne-o 'ntalni Dumnecjeti,
Team ghisat, badit, pe tine, Dumnec)eii §i ducul sfintu,
Ca napraua to ara nou6 Care ne tin' pe pamintu !

CINE N'ARE DOR.

Culesa de Chr. N. Tapu de IA Costea Gheorghe, din Saceni Teleorman.

VecJI varianta (dorul gretip vers. S-9 din coleetia G. D. Teodorescu pag. 277.
Fore verde bob naut, 5 IsvorA§te din pAmint
Cine n'are dor mar mult Ca un nastur de argint,
SA vie al imprumut, Cand cade 'n apa la fund 1

CA la mine este mult ;

www.dacoromanica.ro
298 DOR V JALE

MARE-I DEALU LA BACAU.

(VARIANTA)

AuditA de Chr. N. Tapu de la N. Zanescu din Vladimir Gorj

Fruncla verde de dudail Jo CA la mine e prea mult I

Mare-I dealu la BacAIi,
Tot mar mare'l doru meti I
Cine n'are dor pe lume
5 VinA sA la de la mine,
CA la mine e isvor,
Ca sA 'ml tie tot un dor.
Cine n'are dor in trop,
Vint ca sl 'I imprumut,
i aka 'ml vine une orl,
SA bed otravA sA mor!
FOYe verde lemn domnesc,
Stall in drum §i and gandesc,
15 La ce sd and otrAvesc,
Cand am tide sA trAIesc
i pe puIca s'o rubesc ?!

CINE N'ARE DOR D'AJUNS.

(VARIANTA)

Audita de Chr. N. Tapu de la Ghita Schiopu din 12.-Valcea.

Fole verde de nAut,
Cine n'are dor d'ajuns,
SA vie al imprumut ;
CA la nelca e dor mult
5 Curl isvor din pamint
Lele, lelea mea !

CINE N'ARE DOR SUPT SORE.

AuditA de I. Ionescu de la I. Negoescu din Bogati Eambovita.

FrunclA verde de cicore,
Cine n'are dor supt sore
N'are Bile 'ntristatore,
Ci cjile de sdrbatOre.
5 FrunclulitA mArAcine,
Tutulor le pare bine,
CA o sA pled de la mine.
Nu maY mie 'ml pare r6d,
Nu maI pod' de dorul tell,
to CA al fost lubitul med !

www.dacoromanica.ro
 DOR BSI JULE 299

FOIE VERDE D'AVRAMESA.

Auclita de I. Ionescu, abs. seminarist, de la S. Udrescu, din Bogati Dambovita.

FOTe verde d'avrAmesA, SA mil §aua i sä mar ;

M'ajunse un dor d'acasa, D'o fi dor de la mama
De copir si de nevastA, SA fac calul numar spumy ;
De copir ca de copir, 10 D'o fi dorul de la tatA,.
5 De nevasta m topic 1 II SA fac calul numar apl 1

D'o fi dor de la copir

WR, PUIULE, WR.

Auclita de Chr. N. Tapu de la Ion Cazacu, lautar din telfanetiti Gorj.

Wire verde de bujor, 5 Nu'mY trimetr mar putinel,

U§or, purule, usor, SA vir dumneata cu el,
Ce'rni trimetr atata dor, Intr'o fore de bujor,
Prin gurile tuturor ? SA to ved ca 41 este dor ? !

UNDE-AUD CUCU CANTAND.

Culesa de Chr. N. Tapu, de la lautarul Christea din T.-Jiu.

Unde-aud cucu cantand
Si mrerlita §uTerand,
Plara'n codru rApAind,
Luna pe cer cercuind,
5 Noril la vale-se lAsand
Si purcuta suspinand,
Nu m6 §tril om pe pAmint I
Purca cu jale plangend,
Din ochir negrir lAcrAmand
10 Tot de nercuta 'ntreband :
Fore verde znArAcine,
FA vecina, fa cre§tinA,
Am audit cA dar cu bobr bine ;
DA'mr §i mie cu bobr bine,
15 SA v64 nercuta mar vine,
C'arde inimiora 'n mine !
De and nerca m'a lAsat,
N'am but nicr n'am mancat,
De pe drumurr n'am mar stat I
20 Vine noptea §i 'nserez,
N'am cu tine sl vorbesc.
Es afara §TrAcnesc,
Lumea (lice cA 'nebunesc,
Nu and §tie ea doresc,

www.dacoromanica.ro
300 DOR §I JALR

25 De neYca mg prigoresc ! Case gura sa'mT YasA para,

Inca (ha s'a facut
Si neYc'al meu n'a maY venit !
Sa puY masa sa mananc
Aminte de el mi-aduc ;
3o Cand m6 puY ca sa. mananc,
Nu poen'', frate, sa mananc I
Imbucatura o bag in gura,
Ea se face clisa'n gurA,
Ca neYcuta nu maY vine !
35 Cine'mI dice, cine'ml spline
CA neicuta o sa mai vie,
A da tot ce vecli pe mine,
CA utnblu pe drum nebuna I
4o CA nu maY pocia inimiara I
Case gura sa lasa foc,
Arde '1-ar focu noroc I
Ah ! norace, de to -a§ prinde,
Ca p'un came to -a§ ucide.
45 De to -a§ prinde la un loc
Sa-ti pui pee, sa-ti dau foc ;
Ca la tata lumea facu§i parte,
Dar mie nici o dreptate.
CA v6cuY dragoste 'ntr'un loc
5o Tot cu parte cu noroc,
La mine mult e cu foc
Arde-te-ar focu noroc !

DORUL DE CINE S'ALEGA

Auc,lita de Chr. N. Tapu de la lautarul Dumitru Baranca din Pe§teana-de-sus, Gorj.

Frunclulita de oblega, Fasuiu are soroc,
Dorul de cine se lega Se sine pen' la un loc,
Nu mai este nicY o treba. Se int6rce §i lega bob ;
De se lega d'o nevasta 15 Dar ce bob alimanit,
5 PYerde din lucru din casa ; Ca a facut din iubit I
De se lega d'o copila Iubitul nu e mo§ie,
Uita vadra pe fantana NumaY pisma §i manic ;
Si cusatoreua 'n mana, Iubitul mY -a scos barba
Cu ochil la curmatura. 20 Si dragostea mustata,
I 0 CA de mine s'a legat Si mustata 'n tote parti
Ca fasuiu pe arac. Ca vreju de eastraveti I

DORUL DE CINE SE LEGA

Audits de Chr. N. Tapu de la Ion Stancu, lautar din Cucuietr Teleorman.

Firicel de YarbA negra
Dorul de cine se lega,
Nu-Y pale lucru de gaga,
Ca de mine s'a legat
5 Ca bola de om s6rac,
Ca fasulea pe arac,
Fasulea are soroc
Se suYe pen' la un loc,
Sta pe loc §i lega bob.
I0 S'a legat §i d'un voinic
ST-a lasat plugu 'n pa mint
Si boil 'njugati la jug
Si-a plecat dupe Tubit.
S'a legat §i d'o nevasta
15 Si-a lasat razboiu 'n casa,
Cusatura pe ferestra
Si-a le§it sa me Tubesca !

www.dacoromanica.ro
 bort I 3ALE 301

PE DELU CU LILIACU.

Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Const. Dobre din Horez Valces.

Verde fruncja foi ca macu, 5 Cand it vine dor de mine,
Pe dealu cu liliacu Rupe liliac §i pune;
ST-a mutat mandra conacu. Cand iT vine dor §i foc,
Nu l'a mutat de vr'un bine, Rupe liliacu tot !

PE DELU CU LILIACU.
(VARIANTA)

Auclita de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf Dumitru Baranca din Peoteana-de-sus, Gorj.

FrunclulitA foT ca macu, Cand IT vine dor de mine,

Pe dealu cu liliacu Rupe liliac §i pune ;
ST-a mutat neTca conacu. Cand iT vine dor- de foc,
Nu l'a mutat de vr'un bine, Rupe liliacu tot 1
5 Ci l'a mutat pentru mine ;

LASA-TE PUICA DE MINE.

Culesa de Chr. N. Tapu de la Costea Gheorghe din Saceni Teleorman.

Verde, verde marAcine, 5 CA ti-e casa de dor pa§T ;
Lasa-te, puicA, de mine , De doT pat §T-o pa§iturA,
SA traim pe lume bine! Sint la tine 'n batAturA,
Dar cum focu o sA m6 las, i'mT trece doru de gura !

www.dacoromanica.ro
302 DOR $1 JALE

TII TU MINTE, ORI NU III ?

Auclita de Chr. N. Tapu de la lautarul Costea Gheorghe din SaceniTeleorman.

Foie verde treT lamaT,
'ail tu minte, or nu til
Cand exam nol do/ copiT,
Cand culegeam florT din viT,
5 M6ru1 II talam fAliT
i'1 mancam pe cApatAr ?
Cand bagam titica 'n guru,
Eti trageam sange din murA
File verde trer lamAT,
To Tit tu minte, or nu tiT ?
Geaba, puica, m6 mangAT
Cu gutuT §i cu lAmaT,
Cu zar §i cu mirodir,
CA de mine tot r6mAT I
15 Cu cine-or sa te mangar ?
Cu dorul star'ar pustir ?
Du-te, lelca, §i sa vif
Colea 'ntre sta-MariT
Cand se coce pima 'n viT
20 Si cir4a 'n pi-4\7AM.
? PuTcA, tu te-or mangaTa
Cu volnicT de soma mea 1
Fie voTnici ca fruncla,
Ca fruncla §1 ca Tarba,
25 DacA nu WI dumneata,
Care fg.ceaT dragostea I

AFARA-I LUNA I BINE.

Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautarului Dumitru Baranca, din Pesteana-de-
susGorj.
AfarA-T lunA §i bine, M6 sculaT §i pipaiT,
Cine mT-e drag nu mai vine. Domne, nimic nu gasiT I
M6 culcaT §i atipir, Numal doru inimiT
Doru puseT cap6t&T, To Scris pe fata periniT,
5 Cu uritu m6'nv6liT, Cu cernela ochilor
D6mne, rdu m6 odihniT I *i cu pane genelor I

DORULE CE-AI CU MINE ?

Cu1e4 de Chr. N. Tapu de la lautarul Const. Dobre din Horez Valcea.

Foie verde treT sulfi ne, Dorule, bucatI rea,
Dorulet, ce 0 cu mine, le§T de la inima mea
De m6 horopse§tT pe lume ? *i du-te la mandruta,
Dorule, tu §til ce §tii, SA te suptie §i ea I
5 FAr'de mine nu r6mAT ;

www.dacoromanica.ro
 DOR *I JALE 303

DORUL MEU CE L'AM AVUT.

Culesa de Chr. N. Tapu de la G. Paicu, lautarul Bistritel (\Theca).

Foie verde bob nAut, Cate necazuri mT-am tras

Dorul mieil ce ram avut,
L'am dat de mult imprumut
$i-acum cu ochi me uit,
5 CA ce-am l'ubit nu ma uTt !
CA de la Pa§ti pen' la Ispas,
$i de mandra nu me las ;
CA m'ol lAsa de ea,
To and mi-o suna scandura,
Popa cu cAdelnita!

LA VALE LA CALARAI.

Culeslt de Chr. N. Tapu de la Nic. Ioneseu, com. Dozepti (Valeea).

La vale la Calara§i, SA-1 fac luminArY de seri,

Strig' un cApitan de mar§. SA le puY la capul mei;
Nu §tiil mar§ul sal ascult, SA lumine
oa la lima sa me uit ? Peste mine,
5 IOno, mijlocelul teu to SA'mY treca de dor de tine !

CINE MI-ARE DOR LA VALE

Culesa de Chr. N. Tapu de la Nic. ZagInescu, din corn. Vladimir (Gorj).

Cine mY -are dor la vale,

'I se pare nOptea mare,
Umbll noptea tot calare
$i se scold 'n prancjul mare ;
5 Cine mY -are dor la deal
'I se pare nOptea an I

www.dacoromanica.ro
304 DOR BSI JALE

HAI HAI HAI, DORULE.

Culesa de Chr. N. Tapu din Dio§tf Rornanatf.

HaT, hal, hal, dorule hal,

Cu Marita cum to daT ?
Cu Marita m6 dad bine,
Cd beau yin si mananc plane
5 *i cu puTca langa mine !

A$ TRAI $1 N'AM CU CINE.

(VARIANTA)

CulesA de Chr. N. Tapu din Diooti Romanati.

FruncIA verde mArAcine,

A§ trgi si n'am cu cine ;
Nu e puTca lAngA mine,
sg bell yin, sl mananc pfane
5 Si cu rachias de prune !

BUSUIOC DE SUPT RESTED'

Weal de Chr. N. Tapu de la N. Uneseu din Vladimir Gorj.

FOTe verde de un areti,

.BusuToc de supt rested
VeclueaT vr'un frate-al mell ?
L'am v6clut, l'am cunos ?ut
5 In pAmint verde 'nflorit I

www.dacoromanica.ro
 DOR I DALE 305

DE GANDURI DE OFTAT

Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Costea Gheorghe din Sacenl Teleorman.

Fore verde matostat, Par'cl nu's facut de' plin 1

De gandurr si de oftat,
Stad la masa neinchinat,
Me pomenesc nemancat 1
5 Me scol in sus sa menchin,
Picerile nu me tin,
Sr-aduc mana amr fac cruce,
Mana din cot nu s'aduce ;
to Si inghit cateo 'mbucatura,
Mi se face clisa 'n gura 1

UND' TE DUCI, BADEO, SARACE ?

Culesa de Chr. N. Tapu de la G. Gramescu Eenita Dolj.

Frunejulita trey spanace. m Ca de tine nu remain.

Und'te dud, badeo sarace ?
La pimnita din parlage,
Bed vinul cu trey soroce.
5 De ti-e rusine cu mine,
FA-me bred pe langA tine,
Ca sA merg §i eii cu tine,
De tr-e rusine cu bred,
FA-me tragetor la fret'',
De tr-e rusine §r -asa,
Fa-me tragetor la sea,
SI merg si ed cu dumnea-ta.
Ca de-or zabovi o hula,
15 Me gasestr pe camp nebuna ;
Si del zabovi un an,
Me gasestr 'Agra busten I

TINERETELE SE DUC

Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Costea Gheorghe dill Sneenf,Telorman.

Flare verde for de nuc, 10 P6rul s'a scarleontit,

Tineretele se duc,
Betranetile m'ajung,
Ce-or sl me fac de cubit ?
5 C'aucj mandrele oftand,
CA le las pe drum plangend.
Mi's satule de cubit,
Neat c'am imbetranit 1
Barba negra mr-a albit,
www.dacoromanica.ro
Copilele m'a urit.
Flare verde sr-o lalea,
De s'ar gAsi cine-va
Cu parale nu geaba,
15 Ca ar vend bkranetea,
SA'mY cumper tineretea,
C'am trait bine cu ea 1
20
306 DOR. §1 JALE

FIRICEL DE IARBA NEGRA

Audita de Chr. N. Tapu de la Ghita Schiopu din R.-Valcea.

A se vedea inceputul variantel No. 375, pag. 367, colectia d-lul Bibicescu.

Firicel de Tarbl neagrA, Hardetr, purca, hardetr, drags,

HardelT, purca, hardetT draga,
Hardeg purca sd fugim,
SA fugim, sa pribegim,
5 C'acum e vremea de fuga
Pene este Tarba cruda.
Unde calcT
Urma nu fad ;
Unde §ecli
10 Nu te mar vecg.
Ha/deg, purca, sa fugim,
SA fugim, sa trecem Oltu,
CA p'aicr ne-a calcat focul !
15 TrecuT Oltu jumetate
Me coprinse un dor de spate ;
Trecul Oltu, apa lina,
Me cuprinse un dor cu mild;
TrecuT Oltu §i de tot
20 we cuprinse un dor cu foc

FIRICEL DE IARBA NEGRA

(VA RIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la P. Brandupianu lautar, Costesci Valcea.

Firicel de Tarba negrA, 5i ne-aude protopopu.

$'ardetr, purca, §'ardetr, draga,
Hardetr, puTcA, sl fugim,
CA p'aicr nu mar trAim.
5 Acum e vremea de fuga,
C'acuma e rarba cruda.
Unde §ecIT nu te maT vecIT,
Unde mid urma nu fact.
SA fugim sa trecem Oltu,
to CA p'aicr ne arde focu
FOTe verde trer alune,
D'ar fi drumul prin padure
M'a§ duce cu puTca 'n lume ;
15 5i mT -e drumul prin ora§
5i me 'ntreaba de reva§.
Dor me 'ntreba, dor me lega,
Dor me lega cot la cot,
$i me porta tergu tot I

www.dacoromanica.ro
 Dolt 0 JALE 307

VERDE, VERDE ROSMARIN

Au4ita de Chr. N. Tapu din gura lui Dumitru Bacioiu, din Petrescl Gorj.

Verde, verde rosmarin, to SA-1 gasesc leacurile ;

Volnic tin6r, cal b6tran,
Reri sa'ngAdul'a la drum ;
Calu trage la conace,
5 VoInie finer unde-T place,
Nu §tie ca puTca zace.
Cum sA'rn1 fac ni§te mipace,
SA'rn1 vecl pe pulca cum zace ?
SA'mr lovesc dealurile,
SA-T gasesc trel clopoter,
SA le rail in trel ulcele,
SA le pul sera la stele
*i dimineta la sore,
25 SA'rn1 dad pu1ci1 sA se scale,
Crmf zace pulca §i mare,
Val, Damn; ce reit 'ml pare I

ZACE ION DE LUNGORE

Cules de Chr. N. Tapu din comuna Runcurel Mehedintr.

La Clolpanu din °gore MArita-te, fa fetitA,

Zace Ion de lingare,
*i'l pAze§te-o fatA mare,
Cu drepta pe luminare,
5 Cu stanga la inimiarA.
ZacI, lane, or1 to scoli,
CA mie'mI yin petitorT ?
CA dacA m'ol me scula,
10 01 veni la nunta to ;
0 sta langA na§i-ta
ST-ol da §i eil vre-o para,
Ce m'o lAsa inima I

COLEA 'N VALE LA ISVORE

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Nic. Ionescu din Doze§t1 Valcea.

FaTe verde TarbA mare, Cu cadele pe spinare,

Colea'n vale la isvare, Cu breti IncinsA pe §ale,
Zace-un volnicel de-o bola, Cu stanga la inimiara,
De-o ball §i deo lungare, Cu drepta pe luminare !
5 Mi-1 paze§te-o fatA mare, to FaIe verde de trel for!,
www.dacoromanica.ro
308 DOR §I SALE

Zacr, vornice, oil te scolr ? CA dac'o vrea Dumnecled,

CA mie'mr yin petitorr,
Petitorr, logoditorr.
Fore verde §i o lalea
15 Catalino, fat fa,
Marita-te cum 0 vrea,
M'or mar indrepta §i ell ;
i-or veni la nunta ta,
20 SA (WI banir cu poala,
Galbenir cu strachina,
Icusarr cu chivara I

FRUNPULITA FOI DE PUR

(VARIANTA)

Aucj ita de Ilie Constantinescu normalist, de la Marita Caraian Craiova.

Fruncjulita for de pur, CA mie'mr yin petitorr,

Domnule sergent majur,
Te chiama domnu Marur,
Te pune la cercetare.
5 -- Fanica ce bOlA are,
De zace 'n spitalu-Al mare,
De '1 paze§te-o fata mare,
Cu cOdele pe spinare,
Cu stanga la inimiorl
10 Cu dreapta pe luminare ?
Zacr, vornice, on te scolr,
Ca §i ell sA in6 mArit ?
Marita-te, fata mare,
15 CA &I dacA m'or scula,
Or juca la nunta ta
i mr-ei s6ruta mana,
Ti-or da ruble cu pOla.
Dar dacA nu m'or scula,
20 Or veni la mortea mea
*i mr-el s6ruta mana !

VOINICUL NEINSURAT

Au ita de Chr. N. Tapu de la Ghita Schiopu, lautalr in R.-Valces.

FOre verde salbA mOle, Tinera §i frumu§ica,

Cine are, cine n'are, 'I se pare nOptea mic5
'I se pare noptea mare *i plapoma u§uricA,
Si plapoma sup6rare, I() Ca pana de randunicA ;
5 *i salteua glob de sare. Plapoma cu floricele
Cine are nevestica Te gadilA la picere 1

www.dacoromanica.ro
 DOR §I JALE 309

FOIE VERDE MARACINE

Comunicata de d-1 Ion Tanasescu, fort normalist, aulita de la lautarif din

Focsanl.

Fote verde maracine, 5 Striga-me flOre de cepa,

Badeo, cat trate§tY pe lume, NimenT sa nu te pricepa
Nu-V striga mandra pe nume, Si striga flore de vie,
Ca dragostea tt-ol repune. Nimenta sa nu te §tie !

CURGE UN PEREU CU JELE

Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Cepariii, din Ocnele Sibiilor (Transilvania

Supt ferestra matcit mele

Curge-un pareti cu jele,
lasa Inatca sa se spele.
Si nu se 'Dote de jele,
5 CI 's tot lacramt de-ale mele 1

FRUNQA VERDE $'0 RASURA

Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Cepariii, din Ocnele Sibiilor (Transilvania).

Fruncla verde §'o rasura, Ce mt-e drag mie 'n vtata ?

Resarit-a Luna 'n §ura,
Nu'I aci cine'mI da gura.
Fruncla verde fot de fag,
5 R6sarit'a luna'n prag,
Nu'l aci cine mi -I drag.
Ce mi-f drag, nu te pe lume
Badita cu dulce nume 1
10 Badita fail mustata,
Cal sarut §i nu mt-e greta,
Are gura cu dulceta
Si cuvintul blandi§or,
Badeo, te tubesc pen' mod
15 Hat, Wit°, cand It -e dor,
Ca te tubesc pene mor 1

www.dacoromanica.ro
310 DOR BSI JALE
PASERE GALBINA'N CIOC
Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Ion Cepariu, din Ocnele Sibiilor (Transilvania).
Pasere galbina 'n doe,
Reu ml-al cantat de noroc I
De tl-ar seca docul toil,
Cum mI-al cantat mie de reil ;
5 5i totA vlata mea
AY cantat aml fie rea ;
Si tote dilele mele
Le-al cantat aml fie rele I
Cum nu tY-a fost tie greta
o A'mi canta mie de fall ?
Blestema-te-ar Dumnecjeti,
Cand vel face cuibul teti ;
Cand veY urea puir sa'i scotl,
SA ti-If mance corbil totl ;
15 Cat de reit mr-al cantat mie,
De-am remas far' de sotie
De-a§ kti unde locuYe§tI,
SPUNE'MI MANDRO
Comunicata de d-1 16u TanAsescu fost normalist, au4ita de la lautaril din Focpanf.
Spune'ml, mandro, mere,
[nu mere,
,Orl poteca sa'rnl deslegl ;
Spune'mI, mandro, vii, nu vii,
CA colo me roga trii.
5 Hada, mandro, sa fugim,
SA fugim, sA trecem Oltu,
SA ne schimbam, mandro,
[portu,
CA satul ni s'a marit
5i du§manil sail 'multit.
to Unde sint doul sail trey,
Vorbesc de noT intre el,
Du§manil meT §i al tn.
Unde sunt doT cu doT,
Vorba for 'T tot de nor
www.dacoromanica.ro
Ce fel de pasere e§tl,
Cu arcu te-a§ sageta
20 y5i la vulturT te-a§ tipa !
Nu e§tr to nicT porumbita,
Niel mTerla, nicT crocarlita,
Far'o mica paserica.
De te-ar bate Dumnecleil,
25 Cum ml-al cantat mie de reil,
Eu te-a§ blestema,
Ca sail' cascT o falc'a to
$i tot prin padurl pustiT
Sburand pururea sa fii !
30 NicT sA mod, nicT sA trale§tl
NumaT sA te chinuie§ti.
SA nu moil farA 'mpu§cata
$1 de gadina mancata I
15 $i .osinda de nevol !
$til, mandro, ce-am pus de
[gand ?
Sa plec, sa te las plangend,
Din ochi negri lacramand.
5i -oT sa 'ncalic pe cal murg,
20 Mal curand ca sA ajung,
Catre deal la Cincu-Lung,
Catre deal, catre muscel,
Sa trec dumbrava cu el ;
SA me duc la mandra mea,
25 Care me Tubiam cu ea
In copilaria mea I
CA eti nu am sa-o uTt,
CA's volnic sa o serut,
CA pe mine m'o placut 1
 DOR §1 SALE 311

FRUIWA VERDE DE AGLICA

Culesa de Chr. N. Tapu de la 16n Cepariti, din Ocnele Sibiilor (Transilvania).

Fruncja verde de aglica, 5 Cine floe tl-ail pus de-ajuns,

Draga badiY frumusica, SA-IT puTii §i eri doY bujorY.
Ce'mI esT sera la portila, Bujoril 's de serutat,
Cu floe aniante 'n chicA ? SA me satur de oftat I

AOLEO, LELITA DRAGA

Comunicata de d-1 I6n Tanasescu, fost normalist, din Focpanl.

Aoleo, lelita draga, Si de-Y fi culcata bine,

De-0 fi buna §i 'ntelepta, SA m6 dati pe langA tine ;
SA'mY last pOrta descul'atA Iar de-T fi culcatA r6ii,
Si ferestra destupata, SA in6 due la Dumnecleil
5 SA to v6d cum WI culcata. 10 SA'mY beau vini§orul meil 1

www.dacoromanica.ro
 URIT
VERDE FRUNI?A, MERULE

Au 4ita de Ch. N. Tapu de la Dumitru Bacioiu, din Petresci Gorj.

A se confrunta sfirpitul variantel No. 251 pag. 201 din colectia d-lul Bibicescu.

Verde fruncia, merule, ro Potecgra§ul mr-a spus

Unde te dud, dorule 7
La vor, pui§orule.
Dar la nor la ce mar vir 7
5 C'a venit uritu 'ntar
i s'a pus la cgpgtar.
Dac-am vgclut §i veclut,
La potecara m'am dus
Sa'mr dea lecurr de urit.
a lecurr de urit nu-s.
Ca lecul uritulu1
E 'n fundu pgmintulur.
Ca uritu n'are loc,
15 Doug scandurr de brad
1-un gorun mare la cap
Si altg fruncja §r-o lalea,
De-acum pen 'o fi lumea I

FOIE VERDE I-0 SIPICA

Audits de Chr. N. Tapu de la Ion Tuguf, lautar in Romani Vilcea.

FOre verde e-o sipicA, Curva-ar fost la marca-ta,

Sictir curvg. prefacutg,
Daca n'ar fost multginit4
De dragostea mea cinstitg.
5 Tot1 calicir te sorutg,
Te sgruta pe obraz,
Ca and fad mie necaz.
Cand te sgrut §i efi,
Dumitale 'tr pare rdfi.
To Sictir curvg. prefacuta,
Curva e§tr la casa ta,
La nerca n'ar ce cata.
Curva-ar fost,
15 Curva sg. fir,
La nelca sa nu mar vir I
Sictir curva, rublA §tersg,
SI nu vir la mine acasg.
Sictir curva, rublg. veche,
20 Ce'mr portr carpa p'o ureche !

www.dacoromanica.ro
314 URIT

PUICA NEICHI TU ERAI

(VARIANTA)

Alp; UM de Chr. N. Tapu de la lautarul Dumitru Ion Bacioiu, din Petrescii-de-sus

Gorjiit.

Purca nerchir to erar, Altul te s6ruta 'n gurA.

Care te fAgAduiar
CA pe altul nu mar ar ;
Dar asera la fanta.nA
5 Te prinser cu trer de many.
Unul te Linea de many,
Curvy -al fost, curvy sA fir,
La mine sA nu mar vir I
10 Curvy a-r fost la maica-ta,
Curva-ar fost la casa ta,
La mine n'ar ce cata I

FRUNQULITA IARBA MARE

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Ion Cojocaru Pojogeni, Gorj.

Fruncjulita YarbA mare, CA m'a urit nerc'al mei' I

Si-asera, la cina mare, to Nu m'a urit a 's urita,
Mr-am re§it la drumu mare N'am zuvelca firuita,
Ca carnele de turbare. Nicr camas lantuita !
5 Mg 'ntalnir c'un §arpe 'n cale, Prima-vara mr-o veni,
Wrs otravA d'a tare. Zuvelca mr-or lantuil
Verde, verde de dudAti, 15 Cama§a mr-or firui,
SA m6 otrAvesc §i eil *i cu nercuta mi-or fi 1

www.dacoromanica.ro
 BLESTEM
OSANDI-TE-AR BSI TE-AR BATE

Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Cazacu Stefane§tf, Gorj.

A se confrunta mica variants cOsandi-to -arp din G. Dem. Teodorescu op. citat,
pag. 279. Idem No. DIV pag. 242 din colectia d-lor Iarnic gli Barsan, Idem sflrfitul va-
riantei No. 429 pag. 393, din colect. d-luf Bibicescu.

FOTe verde treT spanace, Asera tI -am dat inele

Osandi-te-ar §i te-ar bate i acu to v& far' de Tele.
Peri Ora de erT nopte, Eil intreb ce le-al facut,
Car' IT o puneam eta' la spate Tu'mT puT capu in pamint
5 i spuneal ca. nu se pote ! To i 'ml spul ca le-al plerdut 1

FOIE VERDE TREI LALELE

Audits de Chr. N. Tapu de la I. Negoescu, Bogati, Dambovita.

A se vedea varianta rMuierea uritas din colect. d-luf G. Dem. Teodorescu, pag. 272.

FOie verde trer lalele, Nebuna ml-a 'mbetranit

M6 'nsural sa'm1 Tail muTere, i eil tot m'am prapadit I
M6 bucuraT la avere, PuTca, fusel urgisit
Si'mT luaT muma m amiT mele, De Dumnecleil cel Tubit.
5 Val de p6catele mele ! i 5 Bate-0 crucea de femeT,
La avere, la argint, M'atl lasat incins cu tel.,
La un boil de priponit I Cu MAI averea sa plell
Bou id, bou colea, Fire-al, maTca, blestemata
Bou, trece Dunarea. Cu nu m6 facu§1 o fata l
10 Averea s'a cheltuit

www.dacoromanica.ro
316 BLESTEM

VERDE FRUNI7A DE LIPAN

Culesa de Chr. N. Tapu de la Toma Todea, Saliptea,Transilvania.

Verde fruncja de lipan, Calu al lovescl bola,

lath neTca trece dealu, SA-T aduc orzu cu pola,
CA-T cunosc freu §i. calu ; BObele ca banicTora
Ca nil-e calu vineclor i apl cu vedri§ora 1
5 i pintenog de picTor.

DORUL MEU AJUNGA-TE

Culesa de I. Odor de la Anica Mihaescu, corn. Ropioru ,. Prahova.

A se vedea o mica variants No. DXLIII pag. 262, din colectia D -lor Iarnic pi
Barsan.

MA, necutA, puTule, Da acu d'a§ cuvInta,

Doru meti ajunga-te
Pe cale ducendu-te,
Sara descultandu-te,
5 La raasA puindu-te.
NicT °data O. nu 'mbucT,
Pan' aminte WO aducT
D'ale nOstre vorbe dulci,
Vorbe dulcY §i mangalOse,
T co De la inimiorA scOse,
Care ti le-am cuvintat
5i nu mi le- aT ascultat.
5titi, ca nu le-a! asculta.
15 NeTca, pe mormintu tell
SA resare trandahiri!
$i pe mormitelu meil
SA resale rosmarini!.
Rosmarinu sl se 'ntincja,
20 Trandahiru al coprincp,
C'am fost §1 no! do! TubitT
Ca ni§te porn! InfloritT
5i pomil s'a scuturat
NoT tare ne-am departat I

www.dacoromanica.ro
 BLESTEM 317

AI, PUICA, LA SEVERIN

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Zanescu Nicolae, Vladimir,Gorj.

Fore verde lin pelin,
*'al, purca, la Severin,
SA tinem calea la trin,
SA vedem vine Marin,
5 Marin §i cu Costandin 7
Trenu plea §uTerand,
Lena 'ml remane plangend
Tacl, Len°, nu mar plangea
CA-tr porta nerca grija
to $i totA chelturala I
Nerca, de ce nu muriar,
and clicear ca sa me Tar ?
Marine, sA te usucr
Ca parnea care o manancr
15 Si ca vinul care-1 ber,
! Cand to 'mr fggadurar
CA 4icear cl sa me jar.

FOIE VERDE FOI DE NUCI

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Vasile Nicolescu, Petrosa,Valcea.

Fore verde for de nucT,
Nerca, sa mi te usucr
Ca parnea care o mananci
$i ca vinul care-1 ber,
5 Cand cliceal ca sa m6 ieT,
Si acum clicT ca nu mar vrel.
NeIca, sA mi-te blestem,
La manastirea d'un lemn,
SA te usucr ca un porn,
10 Ca un porn neroditor,
Ce nu face vara florl,
NicI umbra de cAl6toef

FOIE VERDE CA LIPANUL

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf Constantin Baranca, din Hurez-
Val cea.
Fore verde unt-de-lemn, 5 SA te usucr ca un porn
SA nu fac sd te blestem, Ca un porn neroditor,
La biserica de lemn Ce nu face vara florr,
SA'ngenunchl sA te blestem. Nicr umbra la cAletorT I

www.dacoromanica.ro
318 BLESTEM

FOIE VERDE CA LIPANUL

Cu leak de D-1 Ion Ionescu, abs. seminarist, din comuna Bogat-Dambovita.

A se vedea inceputul variantel NPe cea culme armenesca. pag. 186, din colectia
ccantece Moldoveneptf., a D-nef Elena Sevastos, sfirpitul variantef cFrun4a trel cur -
male. pag. 123-124 E. Sevastos.

FoTe verde ca lipanul, Calu sa se spaTmantesca,

Cine'mT sure dealu, Pe tine sa te trantescA.
La Radu capitanu 7 3o Maria stang5,
'On Ardeleanu SA ti-o franga
5 Glieorghita cu calu. Si p'a dreptA s'o scrantescA !
Cine'mT trece costa ? SA maT calu, §tir ca mutil,
Gheorghe cu nevasta, SA tiT freul, §tiT, cu dintiT.
Alba la pelitA, 35 SA te ducT, Gheorgbita, ducT
Negro la harnutA. SA te ducT, sa mi te ducT,
10 Cine'mT trece lunca ? Pen'oT da de lup arand,
Gheorghe cu mandruta. De pitigolt semAnand,
Mandra din gurA-T grata : Vulpea cu coda grapand,
Pune-m6, Gheorghe, calare 4o Vrabille seceand,
IndarAtu dumitale, Berzele paine facend,
15 CA nu mar pod de piclOre ; Si tu, Gheorghe, sa mi te ducT
CA mT-6 drumu gloduros, Pen'ol ajunge rob la Turd,
Nu mar pocT merge pe jos ! Rob la Turd pe mare a albA,
Ed calare nu te put, 45 Sa'mi tragi diva la catarga;
CA mY-e murgu mititel SA'mi tragi catarga pe uscat
20 Abia'mT duce trupul meti, $i nOptea cu fier legat,
Trupul meu §i armele, SA vecy ca te-am blestemat.
Sileaf cu pistolele. Ca un blestem de fate. mare
Mandra din gurA-T grata : 5o Nu'tT dA sare la mancare,
Tu, Gheoghita, sa mi-te ducT Nici la lucru de'ndernnare ;
25 Pen'or vedea palc de cud, Cand blestemu te sose§tel
Tot printr'o plc:lure deasa. Acolo ca te trante§te I
Inainte lupT sa-t1 iasa,

www.dacoromanica.ro
 BLESTEM 319

DRUM PE DEAL I PE VALE

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Mihal, din Bucureptf.

Foie verde sail:4 male,
Drum pe deal §i drum pe vale,
Drum la puica, piste vale,
Drept pin ',arta dumitale,
5 Trece un voTnicel cAlare,
Cu cAma§a albA flare,
Cand mT-1 vede tata more;
Cu breul lAsat pe §ale,
Cu ceasu de chiotare,
I 0 StrigA Leana in gura mare :
Pune-me, neTca, cAlare,
La spatili dumitale,
CA nu maT pocT de picTore ;
Ca mT-e drumu gloduros,
15 Nu maT pocT merge pe jos !
Nu pod, nercA, sA te puT,
CA mT -e murgu mic de dile
D'abia me duce pe mine,
Si e nascut intr'o Jo/
20 Si nu pate duce doX
Dar'ar, neica, Dumnecjeii,
SA fie pe gandul meii,
Calul ted sal poticnescA,
Pe tine sa te trantescA,
25 Maria dreptA sa-tT scantescA,
Si p'a stanga
SA 11-o franga !
Dar voTnicul ce -mT fAcea ?
Pe murgul se pitula,
3o Pe murgul se pitula,
i cantand mereii, dices :
AT, maT murgule, la drum
SA intAresc viforale,
Si ne-astupa urmele.
35 S'ajungem de vreme acasa,
La puTcuta cea frumasa,
CA nu-T e bArbatu acasa,
$i e dus la venatare,
Sal veneze capriore.
40 Capriore n'a venat
Si el singur s'a impu§cat I
PuTca pe lac remlnea
i lAcrAmand IT striga :
Unde, neTcd, mi -T 'nsera,
45 Pe ce pernA te-T culca,
Ce trup§or oT desmTerda,
SA te gande§ti la mandra.
Nu-ti e mill §i osandl,
Trupul meti 11-a fost dobenda
5° Si titile juarie
C'a§a mT-a placut §1 mie.
Te-am culcat te-am desmTerdat
S'acil cu alta m-aT schimbat I

DU-TE, BADEO, DUCA-TE

Cules de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu,No vacs.

A se vedea o mica variants No. CCXXXVII din colectia D-lor Tunic pi Barsan.
Du-te, badeo, duca-te, NicT aceTa nu-T streinl
Dorul mei:i, ajungl-te I CA maT are o radacinl ;
Du-te, badeo, §i Tar vinl, NicT aceTa nu-T singurea,
Nu me maT lAsa streina CA mat are-o floricea
5 Ca pe-o flare din grading 1 10 i '§I trece timpu cu ea 1

www.dacoromanica.ro
320 DRAGOSTE

ARA BADEA CU PLUGU

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu,Novaef.

ArA Badea cu plugu Si sA star pen/a plivit

AlAturea cu drumu ; Ca §i mandra la cubit.
El ara §i semAna SA star bin' la secerat
Si din guru blastAma : Ca mandra la s6rutat !
5 SA te facT, graule, facT

MANDRO, CAND Ti-o Fl MAI BINE

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu,Novaci.

A se vedea No. DXLI vers. 20-97 din coleclia D-lor Iarnic vi Barsan.

Mandro, and tr-o fi mar bine, io SA te duce la spitaiii 1

5epte doftorT langA tine.
Patru sl te lecurasca
Si trel O. te doftorescl l
5 Septe sute banT in punga
Catrinta sA null ajanga !
SA-0 manancr cu doftoriT
Patru boY ca paunir ;
CAruta cu patru car
Mandro, din tots avere
SA r6mar pe sat a cere,
Ca soldatu prin cortele.
SA viT §i la satu mei],
15 SA te miluresc §i eii
C'o mAnuta de graunta,
SA §titi ca mr-ar fost drAguta I

PRINTRE TERI, PRINTR'AMENDOUA

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Nic. Fratila,Novaci.

Printre tell, printeamendou6 Si de mains tinendu-se

Se fac dou6 podurT nou6, Si din gull mustrandu-se :
Pe unu nerca trecea, Badit-badi§orul meu,
Pe unu mandra 'mr venTa. Ajung5-te dorul mei'
5 Amendor intalnindu-se io CAlare pe murgul MA ;

www.dacoromanica.ro
 DRAG OST11 321

Murgul sa se poticnesca, Si trek sA te lecuescA.

Drept in cap sa te trantescA,
Mana stanga sa tr-o frangA
Mama dreptl s'o scrantescA I
15 Frum.' litA de dudAti,
StAT sa te blastem §1 eu :
Tata cliva sa star in prag
Cu ata bAgata in ac ;
SA nu pot( odatA 'mpunge,
20 Pene nu ver incepe a plange.
Mandro, cand tr-o fi mar bine,
Septe doftorT langA tine:
Patru sa te doftorescA
25 Patru bor ca pAunir
SA ti-t mancr cu doftorir ;
CAruta cu patru car,
SA te ducl la spital 1
Mandra, dintr'a to avere
3o SA umbli prin sat a cere,
Ca soldatu prin cortele.
SA vir §i la satu meti
Sa te miluesc §i eii
C'o manutA de grAunte,
35 SA §tir ca mr-ar fost mandrutA I

CAND OI DICE BSI UN NAUT

Culesa de Chr. N Tapu de la Zanescu N., Vladimir, Gorj.

Cand or dice §Y-un naut, 5 SA vie de sara 'n sat,

Imr and nerca c'un plug. SA'T a§terng. dalca 'n pat
Frange-i-s'ar corm anul, 0 perina §T-un macat,
Cormanul §i freru M lat, Lino, §T-o gull de serutat I

FOIE VERDE MARACINE

Culesa de Chr. N. Tapg de La Dumitru Barlabancea, lautar Pepteana-de-sus

Gorj.
A se confrunta cu varianta cFruncla verde trel gutult, pag. 65, colectia E . Sevastos.

FOTe verde mAracine, Tot cirecir, nerca, Wm! stea,

Tu plecT, flea, de la mine, Daca nu e§tr dumneata I
Tu te duct §i eu ?Omar SA'mr trecl de bracjr in sus,
i singurl me mangar. Daca nu-T care s'a dus I

5 Tu te ducT, nerca, sarace 15 SA te duct, nerca, te ducT,

Da eil ce focu m'or face ?
Tu tr-or face, mandro,bine,
CA mar sint vornici ca mitre !
Eti mr-or face, mandro, reti,
ro Plec, me duc, din satu meu !
Pen' te-o prinde rob la Turd ;
SA portr call Turcilor,
SA dud doru mandrelon;
SA port1 cair de capestre,
20 Sa ducr doru la neveste 1

21

www.dacoromanica.ro
322 13LESTEM

AM 0 MANDRA CILIBIE

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiu, din Petresci Gorj.

Am o mandril cilibie,
Unde-T clic nu vrea sl vie.
Domne, Domne, m6 rog tie,
ScurtA-1 vTata el, sail mie,
5 De cat tot asa sotie,
Uncle-I clic nu vrea sA vie I

PRAPADI-TE-AI NEICULITA

Cul6sa de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf Anghel C imbrea d n Sacelu Gorj.

FOTe verde lAmaitA,

PrApAdi-te-al neTculitA,
Prin florT §i prin gradinitA I
--La ce sA m6 prapAdesc
5 CA am Bile sA tralesc.
Cu puTca sA tn6 'ntalnesc I

MAICA, TU CAND MAI FACUT

Culesa de Chr. lg. Tapu din gura lautaruluf Dumitru Bacioiu, Petresci Gorj.

Fore verde bob nAut, 5 C'o maul VIA 'ml dal,

MalcA,pe mine cand m'al fAcut, C'un piclor m6 legAnai,
til* bine a 0-a parut Din gurA m6 blestemar I
CA 0-am nascut fiii din trup.

www.dacoromanica.ro
 I3LESTEM 323

FIRE-AI NEIC'AFURISIT

Culesa de Chr. N. Tapu de la N. Firulescu, Grece§ti. Mehedinti

Fire-ar nerc' afurisit, 5 Dar acum la ce sk mor,
Cu batista de la gat ; Cand 'mr dad fetele florY,
De ce, nercA, nu murrain. Nevestele ochisorr 1
and amendor ne rubiam 1

VERDICICA D'O LELEA

Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul I. Bugs, Ciauru, Gorj.

Verdicica d'o lelea,
and vorbisem cu Lina,
S'a 'ntamplat o vreme rea,
Duduia §i fulgera
5 Si trAgea cu vremea rea,
Nu pocr Tubi pe Lina.
Mutt o fi, Lino, d'aserA,
De cand tot stall ell p'afarK ?
Mr-a 'nghetat picroru 'n scara
to Si trans pe sabi6rA.
Nu Ir-e, Lina, si pecat
CA ell tremur lAngA gard
Si to dormi cu altu 'n pat ?
Tu mrestr bunA de 'mpuscat 1
15 Ajungd-te mila mea
Niel mar bine, nicY mar rea,
Und IT-0 fi calea mar grea 1
AjungA-te dorul mei,
Nicr mar bine, nicr mar reii,
20 Numar cum to -am cubit ell 1
Nu Ir-e mild si pecat
CA ell tremur langa gard ?
M'ar cubit §i mar lasat
Cu cuvtntu m'ar legat
25 Ca p'un dobitoc la gard,
Nebeut si nemancat.
$i mr-estr bunt de 'mpuscat
Fara fricA de pecat 1

DU-TE, NEICA, UND' TE-I DUCE

Culesa de Chr. N. Tapu de la Nic . Zanescu, corn. VladimirGod.

Dute, nerca, un' to -I duce,
a gurita mea cea dulce
Te-aduce de un' to -T duce.
Du-te, nerca, si o fund,
5 CA gurita mea cea buna
Te'aduce intr'o OptemanA ;
Du-te, nercA, si un an
Eil reman negr5. busten.
Du-te, du-te, ducu-ti mila,
to Cum duce ulTul gAina ;
Du-te, du-te, ducu-tr dorul
Cum duce ventul pirjolul.
De to -r duce, nu to -r duce,
14 Stir" bine cA tr-am pus cruce !

www.dacoromanica.ro
524 BLESTEM

FOIE VERDE I-0 I,ALEA

Audita de Chr. N. Tapu de la Alex. Veleanu, corn. Vela (Dolj).

Fo Te verde §T-o lalea, SA nu-t ved casciora,

Maniosa mfe iOna,
De Dumineca sera,
CA T-am luat batistiora,
5 BatistrOra de matasa
Pe la colturI tot alesa
Cu amid si cu matasa,
Tot ca I6na de frum6sa.
i Tar verde st-o lalea,
10 CA nu am pe unde da,
Casa si batatura
*'mprejur ce-o mg avea.
Lino, inimTOra mea,
15 Dar'ar, Domnul Dumnec,leti
SA fie pe gandul meil :
Casa el cea zugravita
S'ajunga paraginita ;
Lino, podu-T orzarie
20 *i cascIora granarie I

SUI MARI'O'N DEAL LA VIE

Auclitii de Chr. N. Tapu de la N. lonescu DozeW (Valcea).

FOTe verde iasomie, Corna se facu lantana,

Sul Marito, 'n deal la vie, Fantana cu cincT isvore,
C'ail venit mIerlitele SI bea dusmana sa mora ;
Si -au mancat cornitele. 10 SA bea si dusmanca mea,
5 Cand detei c'o sburAtura, SA plesnesca flerea 'n ea 1

lt pica cOrna din gura.

FOIE VERDE I-0 LALIE

(VARIANTA)

Auc)itfi de Chr. N. Tapu de la N. Ionescu Doze0I (Takes).

FOTe verde si o lalie, *i-T caclu coma din gura.

Me suit in deal la vie Coma se facu fantana,
i gash' mIerlitele, Fan tana cu treI isvOre,
Mancandu-mT cornitele I to SA bea dusmaniI sa m6ra,
5 luaI d'o sburatura,
i SA bea §i dusmanca mea,
LoviT mterla peste gura SA plesnescA lierea 'n ea !

www.dacoromanica.ro
 CUCULETUL

CUCUL
Culesa de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiii Petrescii-de-sus. (God).
A se confrunta cu varianta Fruncjulena pi de mure,, din cantece Moldoveneptf,
(Elena Sevastos) pag. 13 gi pag. 23. n. 2 Vi No. CCLVIII pag. 118-119, din colect.
d-lor Iarnic pi Barsan.

Cuculet de unde'mr vir ? 5 Sade la gherghef §i cOsA ;

De la terg de peste JiT. Nu §titi cosA on descosa,
De Lencuta ce'mr mat' spur? Orr de nem 'mr cercetezA.
Da, Lencuta-Y sanetosA,

FOIE VERDE BOB DE BOB

Audits de Ion Ionescu, de la Ion St. Udrescu. BogatiDambovita.

F Ore verde bob de bob, SY-a remas pull gola§T

Cucule de Topolog
Cob6ra din deal in Olt,
De'mr mar potole§te un foc !
5 N'am ce foc al/ potolesc,
Nicr n'am glas sail haulesc,
CA mi l'a luat mandra 'n crAng
Cand eram copila§ mic,
5-acu n'am cu ce srtY cant.
to -altA fOre d'artara§,
S'a dus, Ilea, dragAla§
i Y-a lAsat golA§er
Cu peri§oru pe er,
15 De plange codru de er!
Mi T-a lasat pe nisip,
Pitulicea T-a gAsit.
Trecu luna lu Sin-Pretru
Parasi cucu fAgetu
20 Si turtureaua valceua
Si rderlita poteceua I

www.dacoromanica.ro
326 CUCULETUL

CUCULUI

Audits de Chr. N. Tapu de la Christea Cobkaru, din T.-Jiu.

A se vedea varianta ccuculuf. pag. 347, din colectia d-lui G. D. Teodorescu.

Cuculet de la padure
Du-te la mandra §i spune,
SA nu mar se pOrte bine
Cu parale de la mine,
5 CA gAlbina§i1 de la got,
De nercuta sint fAcut1 I

CANTA, CUCE, NUMAI MIE

Audits de Chr. N. Tapu de la Christea Nicola Cobzaru T.-Jiu.

Cana, cuce, numar mie 10 C'a§a 'Y voTa la du§manT,

CA pen' la vara cine §tie ? SA'm1 vadA carnea 'n cantar,
Or cA mor ori ca trnese Si sangele 'n terezie
Sati d'aicea pribegesc. SA'mY yed,A casa pustie,
5 Nu me duc de sArAcie, C'a§a la du§man1 le pare bine !
Ci me duc de du§manie 15 Casa mea cea zugrAvitA
51 me duc pen' la un loc Ajunse parAginitA,
Si Yar, puTcuta, me 'ntorc, De du§manY ocolita I

A pui la du§manT foc.

FOIE VERDE DE SIPICA

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Ion Cazacu din *tefanepti Gorj.

FoTe verde de sipicA, Frund,ulita bob nAut,

F...u-te'n lege furnica,
CA to e§tT juvina mica,
De §tir cucu unde cants.
5 FrunclulitA de lipan,
Ca aria p'un bolovan ;
F....u-te'n lege de cue,
Cana bine ca to 'mpu§c
m 5i 'tY frig carnea §i-o mananc,
5i 11-o frig §i nesAratA,
Numa pin cenu§A data !

www.dacoromanica.ro
 CUCULIITUI, 327

CUCUL I CORBUL

Aucjita de Chr. N. Tapu de la Nicolae Cojocaru, din Pojogent Gorj.

A se confrunta varianta *Cucul i Corbulp pag. 347. colectia Dluf G. D. Teo -
doreseu.

Frunclulita foY ca plopu, Spovedita 'n an odata.

Se cearta cucu cu corbu,
Care sa retnale 'n codru ?
Corbu 'InT este lege rea.
5 Tact, corbe, nu me 'ngana,
Ca tu WI o lege rea;
Ca eu sint lege curatA
Spune cuce pop'al tee,
10 SA me spovedesc §i eil.
Pop'al mei"' e venator,
Cu pu§culita cu florY,
Cand to -oT spovedi, tu morT !

UND-AUD CUCUL CANTAND

Audits de Chr. N. Tapu de la Ion Mihal, din Bucurestr.

FOie verde bob nAut, 5 PlOia 'n codru rapanind,

Unde-aud cucul cantand Me fac brosca pe pamint,
Si mIerlita vulerand, Ca un pui§or de lup
Jos la balta fulgerand, Si intru la puTca 'n crang I

CUCULET DE LA PADURE

Aucjita de Chr. N. Tapu de la Ghita Schiopu, din R.-Valcea.

FOTe verde foY de mure, FoTe verde §1-o lalea

Cuculet de la 'DM:lure Ca sa me l'ubesc cu ea ;
Du-te la man dra §i-Y spune, CA de cand nu m'am Tubit,
S520 spele obrazu bine, Amendol ne-am ofilit,
5 SA vie la neYca 'n culme, Io La fats ne-am prapadit 1

www.dacoromanica.ro
328 CUCULETUI.

CUCULE DE MIC MIC

Au 4ita de Chr. N. Tapu de la Nicolae Cojocaru Novaci.

A se vedea varianta prescurtata cCucwors pag. 207, colectia Elena Sevastos.

Fruncjulita siminic, Vara vii, vara te duel,

Cucule, de mic e§ti mic,
Dar tY-e glasul de voinic.
F...u-t/ legea to de cue,
5 Vara vii, vara te dud,
Md mir iarna ce manand ?
Mananc mugurel de fag
Si bead apa dintr'un lac
Si cant codrului cu drag.
10 F...u-t/ legea ta. de cuc,
Si de munca nu te- apuci.
Ia biciu §i ha/ la plug.
N'am venit sa man la plug
15 Si-am venit ca sa vd cant.
Canta cuce numa mie,
Ca la vara, cine §tie ?
Ca pen' la vara o fi mult,
Cine §tie, ajung, n'ajung,
20 Glasul tdd ca sd'l and ?

FOIE VERDE BOB NAUT

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Nicolae Cojocaru Novae!.

Pole verde bob unit, C'asta iarna mi -am cantat

F...u-te 'n lege de cuc,
Vara vii, vara te duel,
Nici de munca nu te-apucT ;
5 Md mir Tama ce manand ?
Putrigaid, cOja de fag
Si bead apa de pin lac
Si cant codrulul cu drag.
Foie verde lasomie,
Io Ia mal cantrmr, cue, mie.
Nu mal pocid vornicule,
Peste Olt la Calafat.
P'un bordela§ darimat,
15 Mtg. Tama m'a pleat,
Un picior mi-a degerat,
Cel-al-alt mi s'a uscat,
Limba 'n gura mi -a 'nghetat,
La cocenla Balkita,
20 Pend mi-a amortit gurita,
Mi -a degerat limbulita I

www.dacoromanica.ro
 MICULETUL 329

CORBULETU

Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf Ghita Schiopu, din R.-Valcea.
A se confrunta cu varianta 4Corbuls pag. 251 din colectia Poesif Poporane a
luf Vasile Alexandri.
Foie verde a bobului, Ce tot tipi cu-atata jale ?
Tips purl' corbul0. ort ti-e fame, oil 1t-e sete,
Ce ti-e, pui§or de corb ? Ori ti-e dor de codru verde ?
Ori ti-e fame, or ti-e sete, Nu mT -e fame, nu mT-e sete,
5 OA ti-e dor de codru verde ? 15 Nu ml-e dor de codru verde ;
Nu mi-e fame, nu mi-e sete, Ci-a§ manca inimi de cal
Nu mi-e dor de codru verde ; Si -a' bea sange de Muscal ;
Ci-a§ manca came de Turc Si-a§ manca creier de cuc
Si-a§ bea sange de haiduc ! Si-a§ bea sange de harduc 1
Ic Corbe, corbe, frAtiare,

PE CULMITA DEALULUI
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Nic. Ionescu, Doze§ti (Valcea).

Pe culmita dealului
Tipa puiul corbului.
Ce ly-e, pui§or, de tipi,
Au ti-e fame, au ti-e sete,
5 Aii ti-e dor de codru verde ?
Nu mi-e fame, nu mi-e sete
Nu mie dor de codru verde ;
D'a§ manca came de Turc,
S'a§ bea sange de haiduc.

CUCULET, UNDE-AI IERNAT

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu din com. Dfo§ti (Romanatf).

A se vedea varianta de mai sus cF6fe verde bob naut) pag. 328.
Cuculet unde 0 Ternat ?
Peste Jill la Vadulat,
Intr'un bordeT dgramat,
FArA 110, Mil pat,
5 Aripa mr -a degerat,

www.dacoromanica.ro
330 CUCULETUL

FOIE VERDE 5'0 LAPTUCA !

(VARIANTA)

Culesa. de Chr. N. Tapu de la Nic. Zanescu, Vladimir (Gorj).

Fore verde §r-o laptuca, SA dar puilor sg. 'mr guste,

F...u-tr legea to de curcg, Pui§orir mr-or manca,
Car intrat cu pull 'n,luncg, Cand mr-o suna segndura ;
La racore §i la umbra, Nicr atuncea, ba, ba, ba.
5 La umbra §i la lAcuste,

SE'NGANA CORBUL CU CUCUL

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Nic. Zanescu, Vladimir (Gorj).

A se vedea varianta de mai sus 4 CUCU1 si corbuls, pag. 327.
Se 'ngang corbul cu cucul : 5 Ca tu nu e§tr legea mea ;
Nu m6 inggna, corbule, CA tu e§tr legea spurcatg,
Cg )rnr-au pu§ca la cgtare, CA ber apa dupg matca,
Cand or da, curl penele la Si manancr carne de vaca!
[vale,

FOIE VERDE FOI CA NUCUL

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Gil! Nicolaescu, Pfetroasa (Valcea).

A se vedea variantele de maf sus eCucule de true eft' mic pi Foie verde bob
naut., pag. 328.
Nu-mr blestema, Leang, cu- 5 Si beati apg din bAltita ;
[cul, Manane mugurel de ter
CA mr-e singurel cu trupul. Si beau apg din §truber,
Spune-mT, cuce, ce mgnancr ? Mgnanc mugurel de fag
Mgnanc mugurel de vita S'apor cant, «cucu9 cu drag 1

www.dacoromanica.ro
 CUCULETUL 331

FOIE VERDE TREI LAPTUCI !

(VARIANTA)

Culesa de Chi.. N. Tapu de la Nic. Zanescu, Vladimir (Gorj).

Rile verde trel 16ptud MAnanc mugurel de tel

F... in doe de cud :
Vara vii, vara te duel,
MO mir Tama ce mAnancl ?
5 Mananc mugurel de fag
i bead apA dintr'un lac ;
*i beau apa din §tlubel.
Ce II-e gusa galbing ?
to Tot mancand la sadinii.
Ce ti -e gu§a galbIorA ?
Tot mancand la pAcliOrA.

CUCULE, VOINICULE
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Nic. Ionescu, Dozetitl (Valcea).

Cucule, volnicule, 5 i beau apa din §tiubel

Vara vii, vara te duel, Si cant mandrelor cat trel.
MO mir lama ce mgnancl ? Mananc mugurel de fag
MAnanc mugurel de tel *i cant mandrelor cu drag 1

CUCULET DE SADINA
(VARIANTA)

Culesa de Chr, N. Tapu de la Ion Gh. Mateis§, Mieita (Dolj).

Cuculet de sadinA,
Ce tl -e gura galbina ?
Cuculet cu pana surd,
Ce tot dal pe bAtAturA 7
5 Cunosc locu uncle-am ouat,
Nu-1 gAsesc cum l'am lasat.

www.dacoromanica.ro
332 CUCULETUL

CANTA CUCU SUS PE CRACA

Au 4ita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiii, din Petresci (Grorjiii)

Cants cucu sus pe cracA, MandrutA cat a mea,

Cants hotu de me secA,
Tot in pica mea sa faca.
Eii dic cuculuT O. tacit,
cn El se stile p'alta cracA,
Cana hotu de me sea,
Tot in pica mea sit facA !
CantA, cuce, nu inceta,
C'am dat d'o inimA rea,
o MI-a 'mbolnavit mandruta I
Nu e cat it Blanita,
Cat Blanita, cat Gilortu,
Numal peste Jii la Motru.
15 Eu aicl, mandra la tail,
Amendol zacem d'o bólA ;
Eil intr'un pat, ea 'ntr'un pat;
Pe ni§te scandurl de brad,
JugrAvite 'n Taligrad I

VINE CUCU
(VARIANTA)

Alicia& de Chr. N. Tapu de la Ghita Schiopu, din R.-Valcea.

A se vedea mica variants CDLI pag. 213 larnic pi Barsan. Idem Frunclulena
de trel fire. pag. 205, din colectia E. Sevastos.

FOle verde mArAcine, De trey dile viu pe plaT

Vine cucu de trel Mile
Si n'are pe ce se pune.
S'ar pune p'o ramurea
5 De la deal de casa mea,
Si-1 e frica de belea,
SA nu'l vad,A cine-va.
Pole verde de susal,
10 Cu merinde pe cincl cal,
Nu beta, nicl nu mancal,
Numal la cucu ascultal,
Eu dic cuculul sit tacit,
El se sure p'altA craca ;
15 Cana hotu de m6 secA,
Numa 'n pisma mea sit faca

www.dacoromanica.ro
 CtJCULETUL 333

VERDE FRUNQA MARACINE

(VARIANTA)

Audits de Chr. N. Tapu de la Nicolae Cojocaru, Novael (Gorj).

A se confrunta varianta eCuculp pag. 346 colectia d-luI G. D. Teodorecu.

Verde frunclA mArIcine, S'ar pune plc) rImurea

Vine cucu de treT Bile
Peste camp far' de padure,
Si n'are pe ce se pune.
5 S'ar pune p'un maracine
Si 'e frica a nu'l tine ,
Si Jr e friea c'o cadea.
D'ar fi cucul d'un voTnic,
L'as prinde d'un ibomnic ;
Dar mT-e cucu pls6rea,
Nu stie de dragostea mea 1

FOIE VERDE FOI CA BOBUL

Cu lesa de Chr. N. Tupu de la Ghita Schiopu, R.-Valcea.

FOTe verde for ca bobul, R6mIT, cuce dumneata,

Se certa cucu cu corbul, SI ne anti priml-vara
La ce tnT-a intrat in codru ? S'audI si puTca mea,
FOTe verde §T-o lalea, Ca sa'mT mai dea gurita,
5 Dara Corbu ce'mT clicea ? to CI mi s'a uscat limbs I

CUCULET CU PANA SURA

Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf Anghel Cambrea, din Sacelu, Gorj .
A se vedea o varianta prescurtata, coleetia d-lul Bibicescu, din pag. 370 n. 379.
Idcm No. CCLX1V, din colectia d-lor Iarnic §i Barsan.

Cuculet cu pana surd NumaT eit §i mandra mea 1

Ce tot cantY la nor pe still, Cuculet cu pana surd,
OrT nu tT.e inima bunI ? ! Ce tot cantY la nor pe §url P
De mY-e bunI, de mT-e rea, OrT tT-e fOme, del tI -e sete,
5 Nu ml-o tie nimenea, To OrT tT-e dor de codru verde ?

www.dacoromanica.ro
334 CUCULETUL

Niel mk-e fame, nick ml-e Limba 'ti pice,

[sete, S'o daT tatiT s'o manance
Niel mT-e dor de codru verde; CA mult e buna §i dulce 1
Ci ml -e dor de satu meil, 25 Cucule, nu'mT fiT du§man,
C'am lasat dou6 mftndre 'n el : CA nu mT-aT cantat d'un an.
15 Una 'n vale ST-acu§T cantT sus pe bu§ten !
Ca o flare, F...u-tT legea ta, de cuc,
Alta 'n deal Tu a tT cuc §i eii haiduc ;
Ca un pahar I 3o CantA bine, cA te 'mpu§c !
CantA, cuce, nu tAcea, Cana cucu sus pe cracA,
20 CA ml-aT secat inima I Eu chic cucului sl tacA,
Cana, cuce, Cana cucu de m6 secA 1

FOIE VERDE *1-0 RASURA

(VARIANTA)

Au4ita dc Ch. N. Tapu de la Ghita Schiopu, din R.-Valcea.

Fore verde §T-o rasurA, Nu sint fata nick nevastA,

Cuculet cu pana surf,
Ce te plimbT pe batatura ?
Or nu tl-e inima !Jura ?
5 De mT-e bunA, de mT-e rea,
Nu mk-o §tie nimenTa,
Numal purculita mea !
Fare verde samulastrA,
Cucule cu pana albastra,
To Ce te plimbY pe la ferestra ?
Sint garafa la ferestra,
GarafA mirositare,
Cine m6 mirase more !
15 Cine pe mine m'o lua,
De lac cl §i pornesc grew.
De-ar fi cucu d'un voTnic,
L'a§ prinde d'un ibomnic.
Dar mr-e cucu o pasArea,
20 Nu'mb puT mintea eu cu ea !

CUCULE, NU MAI CANTA

(VARIANTA)

Culesk de I. Odor auc)ita in com. Ciregiu (Prahova).

Cucule, nu mar canta, Ce te plimbr pe bAtAtura

CA rnT-al secat inima 1 OrT nu tT-e inima buna ?
D'ar fi cucu d'un voinic 10 De mr-e buna, de mT-e rea,
L'a§ prinde d'un ibomnic, Nu mT -o tie niminea.
5 Si m/-e cucu o pAs6rea, Cuculet, pas6re albastra
Nu §tie ce'T dragostea! Ce viT noptea la ferestra,
Cuculet, pas6re surd, 14 CA sint fata, nu's nevastk1

www.dacoromanica.ro
 CUCULETUL 335

FOIE VERDE CA NALBA

Auc lita de Chr. N. Tapu de la lautarul Costea Gheorghe Sacenr, (Teleorman).

Fore verde ca nalba, Me rog de ea sa mr-o dea,

Canta, cucu, nu inceta,
C'am dat de inima rea.
Mr-a prerdut calu §atia,
5 Saua §i ipingraua,
Si mr-a gasit'o mandra.
Mandra dice sa me ra,
Ca mr-a fost ibovnicea,
to De cand era mititea,
In brat de la marca-sa ,

VERDE FRUNQA DE ERPETU

Audits de Chr. N. Tapu de la Nicolae Cujocaru, Novaci, (Gorj).

Verde frump. de §erpctu,
Trecu postu lu Sim-Pretru,
Mr-a tuft cucu fagetu
Si turtureua
5 Valeeua
Si mandruta poteceua.
Verde frunda for, trifor,
Plea cucu de la nor,
Lass puir mititer ;
to Pitulicea mar cu mils,
Gasi pull far' de muma.
Pasarica a§a milosa
Lud puir de cue sa-T cresca ;
Cobora din del in vale,
16 Si le duce demancare,
SA cresca puir mar tare.
Verde frunda tamarOra,
Veni cucu 'n primavara,
Gasi puir sta sä sbora
20 Si cand le faeu Intrebare
Cine le-a dat de mancare,
Pull 'n sema nu'l bagara,
Ca I lasase far' de pene,
Nu vrura sa-i dica nene 1

CANTA CUCU I-0 MIERLITA

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Dumitru BAcioiu, din Petrescit (Gorj).

Canta cucu §i o mrerlita, 5 La Dorohor,
Gate§te-me marculita, Si galceva
Ca la vary e resmirita, La Cepleva I
Si resboru

www.dacoromanica.ro
336 CUCULSTUL

CANTA CUCU SA ME DUC

Aucjita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiu, din Petrescif -de- sus. (Gorj).

Cana cucu sa in6 due S'aprinda §i cele-l-alte.

Si mierlita sa m6 'ntorc De-a§ §ti canta ca cucu,
Wm! dad dumanilor foc ; N'a§ mai ie§i din codru ;
Sa'mi dau foc cu lemne vercj) Ca cucu nu §tiii canta,
5 Si p'o parte cu uscate, ro In codru n'am ce alai I

www.dacoromanica.ro
 MURGULETUL

DEMNA MURGULET

Au 4ita de Chr. N. Tapu de la lautarul Dumitru Baranca, din Pesteana-de-sus, Gorj

A se confrunta varianta Flacaul i murgul, pag. 350-35 t, din colectia d-lui G.
D. Teodorescu.

Frunclulita rugulet, To Pe mine me legi de gard

Demna, demna murgulet,
Frungulita for castana,
Tot-la puIca la Pesteana .
5 - Bata -1 focu de 'ndemnat,
Unde- ajungi, mg legT de gard,
Si'mT daT fen nulelile
Si tu to joci cu titele
Ca cu gutuitele I
Si tu se4T cu puTca in pat.
Cum ti -e drag cu mandra 'n pat
Si mie cu traTsta 'n cap ;
Cum ill sint dragT titele
15 Si, mie grauntele ;
Cum ti-e drag cu mana 'n sin
Si mie cu gura 'n fen !

MURGULE, CALUTUL MEU

(VARIANTA)

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Blicioiu, din Petresci Gorj.

Murgule, calutul mei", Si de gard legat mg lasT.

Ce to -abatT din drum mereil ? Cum ti-s dragi mandrutele,
OrT IT-e greii trupsorul meg ? Si mie grauntele ;
Nu mT-e greil trupsorul teii, Cum mT-e draga tresta plina,
5 CA tu la carsma te-abatT, To Si tie mandra pe !liana I

22

www.dacoromanica.ro
338 MURGULRTUL

INDEMNA, 'NDAMNA, MURGULET.

(VARIANTA)

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Ion Michal, Bucuregl.

Foie verde rugulet, Indemna, 'ndemna, murgulet.

Indemna, 'ndemna, murgulet. F... in c... de 'ndemnat 1

Co lea 'n vale 'n delulet, 15 Unde-_ajungi me legi de gard

Sa face d'un tergulet
5 La Iona 'ntre Oltet.
Sal/ cumper d'un freulet,
MI -al fost drag de manzulet,
Si'mi cre§teai in coma cret ;
NOptea 'ml calcai un judet,
to piva 'ml trageai in grajdulet
Si mancai la orzulet.
i iar verde rugulet,
Si'mi dal fen nuielile
Si graunte stelile
$i apa zabalile,
Si tu'mi beT cu mandrele I
20 Cum tY -e drag cu mandra'n pat
Si mie cu traista 'n cap I
Cum ti-e drag cu mana 'n sin
Si mie cu botu 'n fen !

FRUNPULITA BOB ANGLAS.

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la I. G. Mateias, Misita Dolj.

A se confrunta varianta Volnic belly) No. 283 pag. 217-218, din colectia d-lui
Bibicescu.

Frunclulita bob anglas, F..u-1.- in bot de 'ndemnat,

Indemna, murgulet, la pas !
F..u-1.. in bot de 'ndemnat,
Ca cand ear maT 'ncalicat.
5 Nu mi-e grett trup§orul teil,
Ci mT -e urit naravul t65,
Jumetate mergl calare
Si jumetate la vale.
to Unde- ajungi me legl de gard
5i'mT dal fen nuielile
Si graunte stelile.
Cum tI -s dragl carciumile,
A§a §i eil graufitile ;
5 Cum ti-e drag cu mandra 'n pat,
Ada §i eu cu traista 'n cap !

www.dacoromanica.ro
 MURGULETUL 339

MURGULET, CALUTUL MEU

(VARIANTA)

Cu lesa de Chr, N. Tapu de la lautarul P. BranduOanu, Costepti Valcea.

Foie verde de cludAii, 10 $i graunte stelele.

Murgulet, calutul mea,
Cc te-abag din drumul tea ?
OrT tT-e greil trupsorul meu ?
5 Nu-mi-e greti trupsorul tea,
MT -e urit nAravul tea !
Pe la cate carciumi treci,
Pe mine de gard me legi
$i 'rni dal' fen nuielele
Cum ti-e drag la veselie
$i mie la herghelie :
Cum T -e drag la refenea
$i mie asemenea.
15 Cum ti-e drag cu mindra'n pat
$i mie cu traista 'n cap ;
Cum ti e drag cu mandrele
$i mie grauntele I

FOIE VDRDE FOI DE PRAZ

Culesa de Chr. N. Tau de la A lecu Dumitrescu-Abalaru, Ropioril-de-Vede.

A se vedea varianta eMurgulurs pag. 351, din colectia d-lul G. D. Teodorescu.
FOTe verde foi de praz,
For de praz §i de aclaz,
Mori, murgule, de necaz
CA n'am unde sl te las I
5 SA te las la tats mea ?
TatA-meti e om betran,
Nu coseste vara fen.
Cositura ce-a cosit'o
Nici p'aia n'a gramAdieo ;
a) Cu primaru mi-a 'mpartit'o I
SA te las la maica-mea?
MaicA-mea e vrajitore,
Ia disagii fa spinare,
Plea. 'n sat dupa mosmOne,
15 Tu mod murgulc de fOme I
SA te las la soru .mea ?
Suru-mea e fats mare,
Ia furca pleaca la fete,
Tu, ,murgule, moil de sete !
20 Sa to las la frati-meil ?
Frati-meii e hot ca mine,
Umbla calare pe tine
$i te tine nemancat,
NemAricat $i nebeut,
25 Parc'ai fi fost oropsit I

www.dacoromanica.ro
340 MURGURETUL

CE STAI MURGULE TRIST ?

Culdsi de Chr. N. Tapu de la N. Ionescu, Dozeptl Valcea.

Ce star, murgule, a§a trist? 5 $i 'mT dal fen nuTelile

Cum n'as sta, stgpane, sta, i grAunte stelile,
a tu la carcIumg. mere, i tu 'mT beT cu mandrele I
Pe mine de gard me legT I

www.dacoromanica.ro
 CALETORIE STREINATATE.

VAI VOINIC STRE1N !

Audits de Chr. N. Tapu de la lautarul Chita Schiopu, din R.-Valcea.

A se vedea varianta (Strainul saraca din colectia G. D. Teodorescu op. citat, pag.
282 ; idem 4Strein singer. din aceiapf colectie, pag. 283 vers. 14-25.

Fote verde de pelin, Trupiora 'int plange,

De pelin de rosmarin, Cu lacramr de sange 1
Vat de votnicel strein ! io Tact, trupinA, tact,
E ca mgru dulce 'n drum : CA tot to le fact ;
5 ca[t pe drum atni trec, Nu e vina ta,
I] sburAturesc ; Ci-a cut te-a sadit
CrAciOre 'int fringe, Si nu te-a 'ngraclit I

COLINDAI TERILE TOTE.

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Teodor N. Tapu, Ropiorif-de-Vede.

A se vedea mica varianta cDorul de rude. pag. 254 din colect. D-luf G. D.
Teodorescu, op. citat. Idem varianta din cantece Moldovenesci pag. 10 No. 2, a D-nef
E. Sevastos pi No. MCDXXXI, din colect. d-lor larnic pi Barsan.

Colindat t6rile tote, PaecA sint nAscut din piatrA I

Si de bine n'avut parte.
Si 'int vine cite °data
SA m6 silt la muntT cu plata,
5 SA'mt \red mumA, Wmi v6d
[tatA...
Nu v6d mumA, nu \red tats,
Si a§a 'int vine une-ort,
SA m6 sut la camp cu flort,
10 SA'mt v&I fratt, srrot v6c1 surort.
Nu'mt v6d fratt, nu'int v6d
[surort,
PaecA sint nAscutdin Rod !

www.dacoromanica.ro
342 CA LETORIE-STREINATATE

PUSEI LACATU LA PORTA

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la N. Ionescu, Dozestt (Valeea).

PuseT lacatu la porta, 5 Par'ca sint nascut din piatra f

$i plecaT in strinAtate, Nu sint fratT, nu sint surorl ;
SA'nir g1sesc mama §1 tats ! Parica sint fAcut din florT !
Nu e mama, nu e tats ;

FOIE VERDE MARACINE

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Ion Preutqescu, Novacl Gorj.

Fo Te verde mAracine, $i o gasiT calugaritA !

M'a fAcut mama pe mine,
NumaT singurel pe lume ;
Ed n'am fratT, nicT n'am surorT,
5 NumaT gradina cu florT.
FOTe verde de berbinA,
PuseT lacAt la gradina,
$i plecaT 'n tell streint,
FoTe verde de treT florT,
xo SA gasesc fratT §i surod.
Si umblaT §i ispitiT
Frail §i surorl nu gasiT !
$i de ceTa mu Intorsel,
Foie verde treT bujorT,
15 Drept la gradina cu florT I
Mg duseT la pelinitA,
Bine, drags pelinitA,
De ce e§tT caluggritA ?
20 De ce n'am avut credintAl
M6 duseT la leu§ten,
i-1 gAsil negru bu§ten !
Bine, dragA leu§tean,
De ce e§tT negru bRten ?
25 De ce nu slut udat d'un an 1
M6 duseT la busuioc,
$i '1 gasiT plangend cu foc 1
Bine, dragA busuioc,
De ce 'mT plangT to cu foc ?
3o De ce n'am avut norocr
SA flu cu tine p'un loc !

www.dacoromanica.ro
 CAT.ETORIE-STREINATATE 343

REU ADE MUNTELUI

(VARIANTA)

Au 4ita de Chr. N. Tapu de la lautarul Paicu, din Bistrita, Valcea.

A se vedea varianta No DCXI, pug. 318, din cole.:tia d-lor Iarnic pi Barsan.

Fore verde de dudaii, Rout ochisorit rota,

Reil sade muntelut reii ;
Reii 'I §ade Mr' de ptatra,
Ca si mie far' de tata!
5 Reil 'I §ade Mr' de bruma,
Ca §i mie far' de muma!
Rai 1 §ade Mr' de bray,
Ca §i mie fAr' de fratt 1
Reil 1 'ade far' de floe,
10 Ca si mie de surort I
Me suit pe muntt de platra,
Me tate prin lumea tota,
SA'mt ve4 mama, saitnt ve4
[tats.
15 Nu ve4 mama, nu ve4 tats ;
Parc'ast fi nascut in ptatra I
Me suit pe munt de flort,
SA ve4 fratt, sa ve4 surort.
Nu ve4 frafl, nu ve4 surori ;
20 Parc'as fi nascut din floril

Fore verde foie lata,

e suit in muntt de ptatra,
-
FOIE VERDE FOIE LATA
(VARIANTA)

Me suit pe munt de flort,

Srmt ve4 mums, sa'int ve4
Rata.
Nu'int ve4 mums, nuirnt ve4
Rata,
5 Para sint nascut din ptatra I
Sa'Int ve4. frail, sa'mt ve4
[surort.
Nu'mt ve4 frap, nu'rnt ve4
rsurort,
Para sint nascut din florr!

www.dacoromanica.ro
344 CALETORIE-STREINATATE
AMARA STREINATATE.
Cu 160 de Chr. N. Tapu de la I6n Mihaf, Bucure$1.
Amara streinatate,
Mu lt e§tY to fAra dreptate ;
Am umblat t6rile tote,
Si de bine n'avuT parte !
5 Din tineretile mele,
TraTesc in lume cu jele ;
Lumea, tara m6 bule§te,
Dumne4eil m6 milue§te 1
Lumea, tara am umblat,
1 o Si de bine n'am aflat,
Pe nimenT n'am cunoscut,
Fur' pe cel ce m'au facut.
De-T umbla in lumea tots,
N'oT afla mums §i tata ;
15 De-T umbla §i cat sA cautT,
N'ol afla doritir frati.
A§a 'mT vine une-orT,
De gandesc pe loc sA mor 1
Jelui-m'a§T, vaT de mine,
20 Jelui-m'a§T n'am la cine !
Jelui-m'a§ muntilor
De dorul pArintilor.
Jleui-m'a§ bra4ilor,
Val I de dorul fratilor ;
25 Jelui-m'a§T florilor,
De dorul surorilor !
A§a gandesc cate-odatA,
www.dacoromanica.ro
SA m6 slit pe muntl de piatrA,
SWIM fac ochi§oriT rOtA,
3o S6 m6 uTt in lumea tOta ;
SA m6 uit spre rasarit,
SA vAd dincotro-am venit I
CacT ea sint nenorocit,
Si prin lume parAsit !
35 V64ut'am tots lumea.
Si marea §i Dunarea.
Vino, drags turturea,
De'mT sborA la casa mea,
SA'ml vorbesc cu maTcuta.
4o Am §T-o dragA suriora,
De dorul meil sta sa mOra I
Jele, Domne §i pe ele.....
Jele la tot neamul mei,
Din Meat cum am fost eii ;
45 Ca eii tare sint str6in,
Plin de dor §1 de suspin 1
Dar m6 rog 114 Dumne4eil,
Care'mi §tie gandul mei,
Sa'mY dea viata curatA,
so SA mal scap de ici odatA :
VaT de robia str6ina,
Cand 'tl apuca Nemtu inima,
N'al nimica pe viata,
NumaT pu§culita 'n brate !
 CALETORIE-ST11.11INATATS 34$

CAND ERAM IN VREMEA MEA

Au4ita de Chr. N. Tapu, in Runcurelu Mehedinti.

A se vedea variantele: eSAriti frati tii privighetorea prinsa. din colectia d-lui
G. D. Teodorescu, pag. 280. Idem varianta prescurtata No. 405, pug. 382, din colectia
d-lui Bibicescu.

Gaud eram in vremea mea, Si 'mY fAcu d'un lAti§or

Sburatn ca o turturea ;
Si sburam din craca 'n craca,
N'avea nimed ce sa'mY faca!
5 S'un dracit de venator,
Smulse tre fire de per,
Si me prinse de picTor
Si me bAgA 'n colivie,
10 SA me scOtA 'n prAvalie,
SA me ducl la Domnie 1

CAND ERAM IN VERSTA MEA

(VARIANTA)

Aucjita de Chr. N. Tapu de la N. Ionescu, Dozepti (Valcea).

Cand eram in versta mea, Und'te dud tu, sora-mea ?

Sburam ca o paserea ;
*Pull umblam din craca 'n
[craca,
N'avea nimed ce sa'mY facA.
5 Veni un hot de venator,
Puse latul umblator;
Cum it puse,
Aga me prinse.
M'aruncara 'n colivie,
io Me pusera la fetie 1
Cate paserT me vedeati
Tote me ciricalau:
Eil me duc in Carl streina,
15 Unde nu e dor, nicY mill!
CA mila de la pArintY,
AnevoYe vreT s'o WO ;
Iar mila de la bArbat,
Ca fruncla de per uscat,
20 Gaud te daY sa -te umbre§tY,
Tot mal reu te 'nadu§e§t1!
In alt4 variant4 ultimul vers sund:
Iar mila de la barbat,
Tot cu pumniY dupe cap !

www.dacoromanica.ro
346 CALETORIE- STREINATATE

FOIE VERDE I-0 LALEA

(VARIANTA)

Auc)itil de Chr. N. Tapu de la V. Nicolaescu, PietrOsa (Valcea).

F6Te verde sl-o lalea,
F...'o 'n bot inima mea,
Nu ma este cum era 1
Gaud eram In.firea mea,
5 Sburam ca o paserea,
Ca o pasere _pribegl,
N'avea nimenT ce sA'mY facA.
Dar un hot de venator,
CAlare p'un carlATor,
to Rupse tref fire de per
De la inicul carlATor
Si 'mT fAcu d'un lAtisor,
In reversatul de zorT ;
5i m'apuca de picior,
15 De aripa si de cap ;
MT-e frica ca nu ma! scap 1

PASERICA DUPE LAC

Au4ita de Chr. N. Tapu in Novae! Gorj.

A se vedea varianta No. 152, pag. i 15, coleclia d-lui Bibicescu.
PAsArica dupe lac, PAsArica de pe Ji!
Nu me blestema sA zac, Da de neicuta ce Oa
CA n'am pe nimenT cu drag De neTcuta cA still bine,
Sa'mi puTe mana la cap, Bea la vin si manca Paine
5 SA me 'ntrebe de ce zac. to 5i gandeste tot la tine.

UNDE-AUD ME DUC, ME DUC

Aucjita de Chr. N. Tapu din gura lautarului Constantin Dobre, din Govora, R.-Vilcea.
A se vedea o mica varianta cintrebarea. la a-l. G. D, Teodorescu op. cit. pag. 278.
FOTe verde foT de nuc, Cum as face sA me due
Unde and me duc, me duc, Semi Tau fruncla, arnY strut,
Ca fruncla Cu me usuc, CA pen' la anu mT -e mult,
Ca fruncia goronulul, Nu sciii ajung, or! n'ajung
5 Pe marginea drumuluT I 15 La puTcuta de demult,
FOTe verde de duclau, SA'mi dea gura s'o serut ?
Si batuT §i pariT mil CA sint caletor me duc
Pe margine de pireii, 5i unde am pus de gaud,
UTtandu-me 'n drumul tell. [n'ajung,
to FOTe verde bob taut, La puTcuta de demult

www.dacoromanica.ro
 CALETORIE-STREINATATI1 347

UNDE AUD CA PLEC

(VARIANTA)

Audits de Chr, N. Tapu de la L G. Mateias, Mieita, (Dolj).

*i unde and cal plec, cal plec,

StiT ca fruncla m6 petrec,
Ca fruncja alunuluT
Pe marginea drumuluT.

SUNA, SUNA

Audits de Chr. N. Tapu de la Christea Cobzaru Tergu-Jiu.

A se vedea varianta cSuna pietricica 'n vale) pag. 283, colectia poesil poporane
de d4 V. Alexandri.

Sung, sung §i resunA, Sue-m6 cu tin' callare,

Sung pietricica 'n vale,
PuTca mea plange cu jale ;
Sung pietricica 'n Olt,
5 PuIca inea plange cu foc,
Cd n'am parte nicT noroc,
SA flu cu puTca 'ntr'un loc.
De m'a§ vedea 'n deal suit
*i la vale scoborit,
To SA puT masa sA mananc
*i cu puica dupA gat
*i cu murgu 'mpriponit,
De-o crAculitA de nuc.
Vino, puTc5, sl to s6rut,
15 CA d'aTa o sl m6 duc!
Dar pe mine cuT m6 14.7
Negrilor, streinilor,
Pe mana du§manilor!
Iaca, neTcA, frAtidre,
20 Fa-0 o mill §i pomanal,
Nu m6 lAsa de ocara,
La spatele dumitale.
De veT merge 'ntealtA Ora,
25 Ca sa.tT flu eu sotiOrl I
Eti to -a§ lua, puTcA, cAlare,
La spatele meti, frAtiOre;
Dar mT -e murgul mititel,
Alga duce trupul meg.
30 D'a§ merge Inca pe jos,
Da mT-e drumu gloduros
$i nu pocia merge pe jos.
5i mT-e drumul ars de sore
Nu pociti merge pe piclOre !
35 Mill de ea cl-§T fAcea
La spate o arunca,
In Moldova cu ea mergea,
0 carciuml cl'§T fAcea,
Amendoi in ea trATa,
4o Avere cr§T cApata,
Mult1 seracT adApostia I

www.dacoromanica.ro
348 CALETO RIE- STREINATATE

SUNA, SUNA BSI RESUNA

(VARIANTA)

Culesa de Chr. Ns Tapu de la Nic. Zanescu, com. Vladimir (Gorj).

A se confrunta varianta canna sunaz pad. 325, din colectia d-lui G. D. Teodorescu.

FOTe verde §i-o r6surg, 5 Sung pletricica 'n Olt,

Sung, sung §i resung, Mandra'mi plange cu mult foc,
Sung pletricica 'n garlA Cu mild §i cu parjol,
Mandra mea, 'ml plange cu Ca sg tie tot un dor 1

FOIE VERDE ROSMARIN

Au4ita de Chr, N. Tapu de la N. Zanescu, Vladimir (Gorj).

Foie verde rosmarin
F,..u-ti legea to de trin,
Cum duel Oltenil de lin,
Pe la Turnu-Severin.
5 5i ml-T ducT de-T ocole§ti
Pet-16 mi-T trecT prin Pite§ti
5i mi-I la§T in Bucure§tY.
Pe totl mi-I fad precupetT
SA vinga mere crete§tT,
To La curtile boTere§ti,
CantAre, oltene, bine,
SA Tail mere de la tine ;
Cu drepta sl cantgre§d,
Cu stanga banl sA prime§tY

CINE'MI FLUIERA PRIN LUNCA ?

Aticlita de Chr. N.- Tapu de la Vasilache F. Costake, DioW (RomanatI).

Cine-'mi fluIerA prin hula 7 5i Marin baston de ducg,
Rgdita cu gura mica SA se dna. 'n Dobrogea,.
$i cu buza suptiricA. Acolo parnint sa Ta.
Cine-'ml clocAne prin luncA ? 10 Dar'ar Dumnecjeti sa dea,
5 RAdita cu MarinicA, Ca sa intre Tura 'n ea,
Tale rAschitor i furca SA'mT robescg. Dobrogea 1

www.dacoromanica.ro
 CALATORIE-STRECINATATE ,49

CINE FLUIERA PRIN LUNCA

(VARIANTA)

Audits de Chr. N. Tapu de la Oie, lautarul Dioptilor (Romanatf).

Frunclulitg de sipicg, Aoleo, ce foc mg calcg !

Cine-'ink fluera prin lunog ?
Radita §i cu Ionicg,
Tare raschitor §i furcg;
5 lonicr baston de ducg.
Fruncjulita §i-o lalea,
Cg se duce 'n Dobrogea
CA se da pgrnint in ea,
Manca-o-ar pardalnica !
10 De cand Dobrogea s'a dat,
Multe sate mi s'a ,spart
Si Mann cg, mk-a plecat.
Nerca la Dobrogea plea,
15 Cu camp necalcatg,
Batista ne parfonata,
Cu chica nepkeptanatg.
De cand Marin mi s'a dus
Mak nimic di n'am flcut :
20 Nick porumbir n'am prg§it,
-.Nick orzul n'am secerat,
Nick graul nu l'am carat ;
M'am tinut de vorbg 'n sat,
Tot de el mk-am intrebat !

CINE-I SINGUREL CA MINE ?

.17:111a

Audits de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, SAcelu Gorj.

A se vedea primele versuri din cSingur pe lumep din G. Dem. Teodorescu, op.
citat pag. 283.

Cine-I singurel ca mine ? MYerla rgmane §i plange

Numak mkerla din padure;
Nick mkerla nu-k singurea.
MYerla oug, scOte puk
5 Si face vecink destur.
Unul sborg §i se duce,
Si striga cu mare glas :
IntOrce-ve-tr c'am rgmas ;
10 IntOrce-ve-tr care putetT,
De mg scoteti din judet !

www.dacoromanica.ro
50 CALATORIE-STREINATAlt

STRAINA, MAICA, CA MINE

(VARIANTA)

Cu lesa de Chr. N. Tapu din gura lautaruluI Dumitru Bacioiu, din Petrescir-de-
sus Gorj.
Fore verde maracine,
Streina§, marca, ca mine,
N'o mar fi altu pe lume
Ca §i cucu din padure I
5 Rife verde rosmarin, .
Da nicr cucu nu-T strein ;
Ca tot are-o suriOra
Pe mrerla cea pestricrOrg.
Streina, marca, ca mine
To N'o mar fi nimenr pe lume,
Ca §T-o flore din gradina.
Da nicr flOrea nu -r streing,
CA tot are-o radacing
$i cu Tarba p'angg. ea ;
15 Da eu n'am pe nimenra 1
Fore verde de muscats,
Asa 'mr vine cate-o data
SA me urc pe muntr de pratra,
SA me tat la mandra 'n pOrta !
20 Fore verde de mohor,
Asa 'mr vine une-orT
SA mg urc pe munti de florT,
De dor de fratr §i surorT I
De s'ar face dealu §es
25 $i padurea luncr frumose,
SA se vada sat cu sat,
SA vec) §1 eg ce-am lAsat.
LAsar marca, lAsaT tarcg,
Lasar fratT, lgsar surorr,
3o LAsar gradina cu florT !
Dragile mele surorr,
Plivitr §T-ale mele florT,
Le plivitT §i le udatT
Si bine mi le pastratT ;
35 SA creasca cat gardurile,
SA le bats venturile,
Ca pe mine clrumurile
5i pe mama gandurile I

DE S'AR FACE DEALU DES

(VARIANTA)

Auclita de I. Odor de la A. Mihaiescu, Cirepu (Prahova).

De s'ar face dealu §es
$i padurea luncr frumOse,
SA se vadA sat cu sat,
SA ved §i eil ce-am lAsat.
5 CA lasar marca,
Lase tares,
Lasar fratT,
LasaT surorr,
Lasar gradina cu florr I
Io Dragile mele surorr,
Plivitr *ale mele florT,
Le plivitT si_ le udatT
$i bine mi le pgstratr.
SA cresca cat gardurile,
5 SA le bath. venturile
Ca pe mine drumurile
Si pe marca gandurile.
laza, dragg, plec, me duc,
DA'mT gurita s'o serut,
20 SA tT.o serut de-a cglare,
Sa'mr pare drumu plimbare
$i mie §i dumitale I

www.dacoromanica.ro
 CATANIE

CAT-II SIBIU DE MARE

Culesa de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu Nova ci.

Cat-if Sibiu de mare, 5 Matca dupe et plangend

Numar o carare are, Si te-ar bate, Imperate,
0 carare de nisip Lacra mile matcelor
Merg Catanele tot rand, Si jalea fectorilor !

TU TE DUCI, BADEO SARACE

Culesa de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu Novae'. Gorj.

A se compare cu varianta prescurtata. No. 18o pag. 138, din colectia d-lu1 Bi-
bicescu.

Rice verde trei spanace, C'acolo unde merg ea

Tu to duct, badeo serace,
Dar ea, mare, ce m'ot face ?'
Tu to -or face, man dro, bine,
5 Ca mar sunt voTnici ca mine ;
Dar de mine este reii,
Nu mat sunt de felul tea,
Fara sange pene 'n bred ;
to Si de minel, vat de mine,
Ca nu mat gasesc ca tine !

www.dacoromanica.ro
352 CATANII1

REMAI, MANDRO,
(VARIANTA)

Cu lesi de Chr. N. Tapu de la I. G. Mateiap, Mierta (Dolj).

Frunclulita 0-o lalea, NumaT sange de Roman.
Remai, mandro, cuY d vrea, Sangele MuscaluluT
Eil me duc la rota mea. Pen' la burta caluluT,
C'acolo unde sint ell, Sangele Romanulul
5 Nu e grail, nu e porumb, To Pen' la -coma calului 1

M'A FACUT MAICA FICIOR

Cu les& de Chr. N. Tapu de la Calistrat Stoienescu, Tirpezita (Do lj).

Foi lita 136b1 frartA, 5 SI dail terilor ocol.

Nu m'a fIcut malca fata, M'a facut mArgAritar,
Ca sX stall cu ea pe vatrI; Su me Ta la militad 1
M'a fIcut maica fecTor,

REU, MAICA, M'AI BLESTEMAT

Culesa de Chr. N. Tapu de la Calistrat Stoienescu, Tirpezila (Dolj).

FoilitI per ropt,
Red, mlYcI, m'aI blestemat,
SI stall in pu§cI rezimat
Si sI mInanc de furat,
5 Cu Ungurul sI me bat 1

www.dacoromanica.ro
 CATANIE 353

VINO, MANDRO, DE ME VEQI

Culesa de Chr. N. Tapu de la L G. Mateiatil, Mieita (Do 1j).

A se vedea inceputul din varip.nta 4Frunclulita lanurl vercjis din colectia can-
tece Moldovenepth a demand E. Sevastos.

FOYe verde bob urez, 5 Vine ordin §i mg ia,

Vino, mandro, de mg ved,I Si mg duce la GalatT,.
Peng sunt granele vercji ; Unde 's Turcil 'flarmatT !
Cd dacg s'or secera

FRUNVA VERDE D'ASOMIE

Culesa de Chr. N. Tapu de la lautaril din Runcurela (Mehedint1).

Fruncla verde d'asomie, Iar tu, maicg maIculitg,

Mg duc, mac 'n militie,
C'am ajuns in -al-snide
SA port pu§ca 'nchituitg,
5 0 sabie subtiricg,
0 manta §i c'o tunicg,
$i pintent pe la picrOre;
lard calu cu zorzonale,
Cum le place la cocone.
19 Mg duc, mac drggulitg,
SA slujesc cu-a mea credintg
Pentru rege, pentru fratY,
Ce's in lume strginatY I
15 $i tu, tea drggulitg,
Rugati'mi mie de bine,
CI vol pleca a4T §i mane
Si mg duc in Bucure§tY
In palatele domne§tY,
20 Spre-a ve face voile nume,
C'avetY un fiu bun pe lume !
DecT sg nu ve 'nstrinalY,
Pe mine sg m'a§teptati,
Cg voY veni cum mg duc,
25 Mat frumos §i maY flcut

23

www.dacoromanica.ro
354 CATANIE

PLANGE-ME MAICA CU DOR

Audits de Chr. N. Tapu la balciul din Polcvrael.

A se confrunta varianta gFruncla verde de mohor. pag. 274, din colectia &mle
E. Sevastos.
Foie verde de bujor, Vinde-ti maicA, eel avea
Plang-e-m6, malcA, cu dor, Si me scOte din belea !
CA §i eu ti-am fost ficior ; to Vindeti, maica, boil top,
TI-am scos boil din obor Si m6 scapa de la sort I
5 Si plugul .de s 'upt §opron. Malca nu to p6te sc6te
Nici o brazda n'am brazdat De la sort §i de la mOrte I
Si'n militie m'a luat !

VERDE FOIE DE MOHOR

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Nicolae FratilaNovael (G .rj).

Verde foie de mohor,
Plange-mi maicA, cu dor,
Ca §i eu ti-am fost ficlor.
Ti-am scos boil din obor
5 Si plugu de supt §opron
Si-am tras brazda la rAzor !

FOIE VERDE MANDALAC

Culesit de I. Ionescu, de la Anton Cojocaru, Vladaia (Mehedinti).

Foie verde mAndAlac,
M'a facut mama bAiat,
M'a crescut, m'a leg-Anat,
M'a legAnat cu picloru
5 Si din furca a tras fuloru.
M'a legAnat, m'a crescut,
M6 fAcuT mai mAricel,
M6 chema talca cu lel
La sapA la plug s'ajut,
to Pen de versta m'am fAcut.
Si nu trecu multA vreme
V64 ca patria me cere,
SA merg §1 sA isbutesc
Pe teramul cel turcesc.

www.dacoromanica.ro
 CATANIE 355

15 Co opincA mencaltaY, Cu noug glante pin pTept.

In cap cAcTulA cl luaT,
CacTula c'a luT Mihal.
Trecul rill Dunn-ea,
Cetatea Nicopolea ;
20 La Grivita nand sosil,
Pe parintY nu mar doril.
S'apucaT in jos pe vale ;
Striga Turcii 'n gura mare
Din reduta cea mar tare :
25 Bre I Avradini sictir I
Cu totil ne prApadim,
Ghtauru ne'a impresurat
$i nu e roc de scapat I
Baca, baca ghlauru,
3o Ne rapeete sufletu I
Valter, capitanu bun,
Adeveratu Roman,
SA. sure pe parapet
35 Nainte, baletT nainte
$i sA v'aducetT aminte
De al vostru capitan,
Adeveratu °Oen 1
Marte cruntA a suferit,
4o Ce-a dorit a isbandit ;
Patria nu el-a vindut !
SaltA, Romani; saltA,
C'acum te-afli mAritata
Dupe mirele dorit,
45 De dol-spre-ce al venit.
Romanic, fill ter
Te vor scapa de nevol I
Romania mi-a avut
DoT fit bravl care-a trecut :
5Q Pe Stefan cel laudat,
Pe MihaT, bravu bArbat 1

PENTRU -O ARMA RUGINOSA

Culesa de Chr. N. Tapu de la Florea lautarul, Radomir (Romanati).

A se vedea mijlocal variantet gFrundt verde isms cretax din colectia d-mnei
E. Sevastos, pag. 269.

Fore verde avrAmesA, 10 Fata strigamama, mama,

Pentru-o armA ruginasA
LasaT masa, lasaT casA,
Lasg nevestea frumasA,
5 Cu doi copilaeT la brate,
FOTe verde matostat,
C'o fata §i c'un baTat,
ATetaeul strigltats,
La inima mg sAgetA 1
Lae inimlarl thT-e ma. !
Fare verde trel bujorT,
$i'ntreba copii1 for :
Mama, unde-T tatal nostru ?
15 Thal vostru 'n Bucure§tr
Calare§te cal domne§tT,
$i se partA 'n tale vercjr,
SI'l vedetT nu'! cunoetet11

FRUNPULITA
7 I--0 LAMAIE

Audita de Chr. N. Tapu de la Florea lautaru, Radomir (Romanati).

Fruncjulita §T-o lArnaTe $i rgrnane mandra tie I

$T-o IlmaTe el-o gutule, Rgmal,, mandro, cuT '1 vrea,
Cants, cuce, numaT mie; Iail pueca el ranita,
Pen' la vary nu se §tie, $apte nasturT pe manta,
5 M'o lua statu 'n militie To SA mg duc la sIttjba mea,

www.dacoromanica.ro
356 CATANIE

Ca sa'mY fac datoria, and or (lice bob naut,

SA mu curAt, de belea ! Cana, cuce, al te-ascult,
SA m'adA§tY la patru anY ; Pen'la vary este mult,
Cand oT povirni pe cjece, Oil traTesc, orT nu trATesc,
15 SAY fie inima rece I 20 OrT in pamint putreclesc I

RECRUTUL

Culesa de Chr. N. Tapu de la lautaril din com. Runcurelu (Mehedinti).

A se confrunta varianta preseurtata cFrundulenA grail marunt. pag. 246-247,
din colectia d -mnel E. Sevastos. (cantece Moldovenesci).
SI'alta data bob nAut,
VinerT, malca m'a fAcut,
Sambata m'a botezat,
DuminecA m'a 'nsurat,
5 LunT In oste m'a bAgat,
Vorba la nevast'am dat :
SA m'a§tepte §epte ani,
*apte ani §i §apte lunT
*i fr'o patru sept6mani.
10 Dac'oT vedea ca nu viii
SA sameni, puTcA, busuToc,
Iarna, pe geru de loc.
De-o Te§i el cracAnos,
SA stir ca sint sAnkos ;
15 D'o l'e§i Tel cam pAlit,
SA §tiT ca m'am prarradit ;
D'o Te§i el resfirat,
SA tiY ca m'am departat !
Soldatu ce mi-sT fAcea ?
20 El, frate, s6 libera,
Acasa ca mill pleca,
Pe drum singur ca. venTa
*i et.n mo§ a se 'ntilnea :
Buna-cliva, mo§ule !
25 Multumim, voTniculel
Uncle-aT plecat mo§ule ?
Ia, me due in deal la vie
SA taT viea din. trupina
Ca s'a umplut de ciorching.
3o Spune, mo§ule adev6rat
De nu e vre-o nunta 'n sat ?
Spui, tata, in credinta mea,
Ca e chiar la casa mea :
S'a maritat noru-mea.
35 Spune, mo§ule adev6rat,
Spune, pe cine-a luat ?
BAratu primarului,
Din capu orapluT.
Soldatu ca mi-§T pleca
4o i la nunta se ducea.
Miresa catu'l vedea :
MaTcA, mATculita mea
MT-a venit sotiora I

FOIE VERDE DE NAUT

(VARIA NTA)

Culesa de Ion Iuneseu, de Ia N. Radulescu, din corn. Bozati,Dambovita.

A se vedea varianta preQcurtata eFrunclulena gr 0 merunt,, din colectia dOmnel
E, Sevastos.
Foie verde de nitut, La Bucure§ti am plecat,
Vinerl maTca m'a fAL ut, i a*a respuns am lAsat :
SambAta. m'a botezat, SA 'ml tie puTcuta bine,
Durnineca m'a 'nsurat, Cu paIne §i cu masline,
5 Luny la Oste ca m'a luat, 10 Cu rachiu de tiscovina,

www.dacoromanica.ro
 CATAN1E
SI nu ducl dor de mine!
Niel o lunA n'a trecut,
NicT anul nu s'a umplut
$i scrisOre mi-a sosit,
15 CA puTca s'a logodit.
Ell atunci, cum aucliT,
La Ma Tor ca me cerul.
Maiorul drumu ca. 'InT da,
P'un cal negru incalecam
20 $i pe cale ca mT-o luam,
Pe vAlcele ml-apucam,
Ostenit, of I cum eram.
Cand la jutnate de cale,
Unde scoboriT IT vale,
25 Me 'ntalniT c'un mo§ betran :
BunA cjiva, mt)§ betran I
MultAmesc, soldat strein,
Ca 'n tot-d'auna 'n deplin I
De unde e§tY mo§ betran
3o Venit aid in Ast fin ?
Din sat de la Milue§tT,
D'aci 'n vale, cum oche§tY.
Spune, rno§e adeverat,
N'aT veclut vr'o nunta 'n sat,
35 NicT pe cli, nicr pe 'nserat ?
De la deal de casa mea,
Joca nunta noru-mea.
Ed atund cum am:PT,
MONEGUL
(VA RI AN TA)
Auclita de Chr. N. Tapu din gura luf Constantin Dobre, din Govora (Valces).
Ve4i varianta cMosnegul) (balada), in colectia dlui G. Dem. Teodorescu, pag. 616.
FoTe verde samulastra,
Lasal vorba la nevasta
SA m'a§tepte noue anT,
Moue and §i noue luni
5 5i cate-va septemad.
Dar soldatu ce'mT facea ?
Din armatA ca Te§Ta
i acasa ca'inT pleca,
Cu tats -seil se'ntalnTa.
to FOTe verde §1-o lalea
$i din guru IT clicea
Buna cjiva ca 1§I da.:
Buna cliva, mo§ule I
MultamesculT, soldatule I
TS Dar soldatu intreba :
FOTe verde matostat,
www.dacoromanica.ro
357
Bid caluluT ca daduT,
40 Drept la pOrta me opril.
$i drept cum m'am repecjit,
P6rta 'n patru s'a facut.
De maul doT a -me lua
Curva 'n maul ca mT-o da :
45 HaY, to curva, dupe mine,
C'am beut baniT cu tine,
1-am but §-i '1-am mancat,
'I -am bAgat in serutat.
Cum a§ plange §i ofta,
5o SA'mY vecl eii amanta mea
Pe bratele altuia.
N'am cutit la mana mea
Pe-amendol 'I-a§ junghia
De s'ar duce pomina,
55 De s'ar duce vestea 'n tara
$i 05 a§ fi de ocara I
FOre verde Tarba latA,
BatA -te crucea, armatA,
Cum me la§T fir' de nevasta I
6o FOle verde d'un fdor,
SA trATe§ti, Dom'le Mator,
Ca 'ml fAcu§i parte di fecTor.
Hie verde d'avrAmes5,
SA traim bine, nevasta,
65 Ed nu ti-oT maT dice ba,
Tu mT oT c,lice tot a§a I
Spune, Mo'e, adeverat,
De este vre-o nunta 'n sat ?
FOTe verde §T-o lalea
20 *1 mo§u luT respundea :
Nunta este 'n casa mea,
Se mArita noru-mea I
Soldatul, cand aucjia
OchiT luT IT lacrAma
25 5i din gurA a§a dicea :
Movie, pe cine Ta ?
FecTorul primaruluT.
Soldatul, and auclia,
Fuga acasa se ducea,
3o TotT meseniT ca'l vedea
Dar pe el nu'l cuno§tea.
FOTe verde §1-0 lalea
358 CATANIE

$i la masa ea §edea $i din guru a§a dicea :

NumaY yin row ca bea. MY-a venit sotiOra I

35 Veni vremea banilor, Dar soldatul ce facea ?

De schimbul darurilor. Drept In sus a se scula
Fo Ye verde de bujor,' 5o $i din gura a§a dicea :
Bagel mana 'n portbfel BetY, voInicY, §i osp6tatI,
Si mil scOse d'un inel. Dar miresa su n'o lualY I

40 Fel Ye verde §T -o lalea FOTe verde §1-o lalea,

$i pe paTne cal punea.
Daca na§u mi-1 vedea
$1 miresa ca chema
lnelu in .mans 'I da.
45 Miresa ea ml -1 vedea
Dar soldatu ce facea
55 Toth nunta implinea
$i miresa ca '$Y lua
$i'n fericire trala I

LA UMBRA DE STEJEREL

Au4ita de Chr. N. Tapu de la N. Ionescu, Doze§tr (\Taken).

Vedf o varianta. in Dorul, carte de cantece.

'a vale 'n fagetel,

Co lea Nu te duce, fata mea,
La umbra de stejerel, C'ala e om Cu belea,
Frumos dOrme-un soldatel, Vine ordin §i tnY-1 Ta
Cu ranita Tanga el 10 $i mi-1 trece Dunarea
5 $i cu pu§ca capatar: AprOpe de Turchia,
M6 duc, maIca, srl mangrail Mal in sus de Plevina I

FOIE VERDE DEDETEL

(VARIANTA)

Fore verde dedetel, Nu te duce, fata mea I

Supt umbra de paducel, Graniceru-Y cu belea.

Frumos dorme-un granicer, Vine ordinu 0-1 Ta
5 -
Cu ranita lane el.
M6 duc, rnaIcA, dupa el !
$i mi-1 duce 'n Dobrogea
10 Si to r6ma1 tot a mea

www.dacoromanica.ro
 CATANIE 359

REU E, DONNE, PRIN STREINI

Auclita de Chr. N. Tapu de la 1 utarul Palen din Bistrita (`Valcea).

A se confrunta sfer§itul variantef No. 169 §i inceputul variantef No. 170, pag.
13o 131, din eolectia d-luf Bibicescu,

Red e, Domne, prin streinl, 15 FA-me lumina de sea.

Ca descult pin maracinY ;
Red e, Domne, pin du§mant,
Ca descult pin bolovanl I
5 Tu te dud, bade, te dud,.
Tu te -duct, bade sarace,
Dar ed ce focul m'ol face !
Tu, mandruta, AY face bine,
CA mat sint voYnicl ca mine.
JO Ba eii, bade, of face red,
CA nu's mandre 'n portul med.
la-me badeo, §i pe mine,
Fa-me bred pe lingA tine.
'Ti s'o parea braul gred,
$i me bags 'n sinul ted.
CA to unde -ol insera,
Ed din sin tt-ot lumina,
Tie bine IT -o pArea 1
zo Munte, munte, platrA sect
LasA'mT voinicel st'mt' trecA !
Sa'mY heel la ctobAnie
SA'mY scape de catanie.
Catania cut Ye data. ?
25 La fectoru far' de tats.
Catania cul Ye bunA ?
La fecloru far' de mums,
CA 'nvata mustra 'ntr'o luny !

FOIE VERDE DE BUJOR

Auclita de d-1 I. Ionescu, abs. seminarist, in corn. Runcu (Dambovita)

FOYe verde d'un bujor, 15 $Y-am cis fote d'avrAmesA,

Tot pe deal pe delu§or,
Urcl-o fata 0-tin fecior ;
Fectoru urea cantand,
5 Fata dupe Tel plangend.
De ce cantY, batete, a jale?
011 t1 -e grea arma 'n spinare ?
Nu mY-e grea arma'n spinare,
Dar ml-e dor de pArintl tare
10 $1-am cps verde d'avramesa,
Ed cand am plecat d'acasA,
Am lAsat boil 'njugatY
$i cai§orit 'nhamatt
$i parintii superall 1
CA, cand am plecat d'acasg,
Am trecut podd pe lesA
$i m'ajunse-tin dor d'acasA
De copit §i de nevastal
20 D'ar fi dor de la copit,
SA put §aua §i sa mat' ;
D'ar fi dor de la nevasta,
SA las calul sA mat pasca.
D'ar fi doru de la mums,
25 SA fac calu numaY spumy
D'ar fi doru de la tats,
SI fac calul numal apt I

www.dacoromanica.ro
360
FOIE VERDE MATOSTAT
Audits de Chr. N. Tapu de la Gheorghe Petrescu, Picher, Petrescf (Gorj).
Fiore verde matostat,
M'a facut marca barat ;
Of, of si aoleo !
M'a facut m'a leganat,
5 Din gura m'a blestemat,
Of, of si aoleo
Ca sa flu i ea soldat (bis),
Of, of si aoleo
La o porta de 'mparat
10 Stall In pusca rezemat,
Of, of si aoleo I
Nebeut si nemancat,
Ca un stint din cer picat (bis)
Of, of §i aoleo !
15 Fiore verde merisor,
Pe cel deal pe delisor
Trece-o fats sr-un flacaU,
Of, of si aoleo !
Flacaul fluera a jale
20 Fata-T face o intrebare (bis):
Of, of si aoleo !
De ce fluerr barete a jale 7
Or Ir-e grea arma 'n spinare ?
Of, of si aoleo 1
25 Nu mi -e arma grea'n spinare,
Dar mr-e dor de marca tare (bis).
Of, of §i aoleo I
FOre verde trel granate,
Regimentul dor cetate
3o Mult e dus in strinatate,
$i n'are tine
Of, of si aoled l cate.
Mama din pamint nu pate,
Tata este prea departe. (bis)
www.dacoromanica.ro
CATANIE
35 Of, of §i aoleo 1
Fore verde -fret co-cenr,
Sus in deal la Cotroce0,
Este-un regiment de gen.
Of, of si aoleo I
4o Gornistir marsu sunand, (bis)
Comandantil comandand, (bis)
Of, of si aoleo 1
$i daca 0 gresit in front,
Numa'n palme 'n ghiont te scot
45 $1 ce-va de mar grate Or,
La carcera nimerestr. (bis)
Of, of §i aoleo !
Cand e sOrele 'n chindie:
Har col:dr la teorie.
50 Of, of si aoleo I
&lift copir de 'nv6tatT
Numa sd nu desertatr; (bis)
Of, of si aoleo I
Cad daca yeti deserta,
55 Garda pretir v'o manca.
Of, of si aoleo !
Mar la vale de cazarma
Un azil de domnisOre, (bis)
Of, of §i aoleo 1
6o DomnisOre tinerele
Mor sergentir de pe ele
Sergentir cand se-aduna,
Nu vorbesc vr'o vorba bung,
$i vorbesc tot vorbe rele
65 Pentru fete frumusele,
Cu igreta falfaind
$1 cu cocarda lucind (bis)
68 Of, of si aoleo !
 CATANTE
FOIE VERDE TREI BUJORI
Audits de Chr. N. Tapu din gura lul Gheorghe Petrescu, Piaui Petresa (Gorj),
Vecji-1 §i in Cartea de dor.
Rile verde trel bujorl,
Adio, mama, frail, surori ;
SI ve mal revecl odata
Si-apol pot sa mor.
5 Foie verde de stejar,
VaT, sermaniT marinarl,
Duce viata cu amar,
Facend termen de cincl ani !
FOTe verde de trel florl,
to Al reginel dint feclorT ;
ET se duc ca fluturil
Si yin ca calugariT!
Cine-a prelungit armata,
Dumnecjeti sa-1 dea resplata
15 Sal la mana §1-un picTor
Ca s'ajunga cer§etor 1
Cine m'o fi blestemat,
Marile sä le strabat,
Pin' la Oceanu 'nghetat?
20 Nu m'a blestemat la luna,
Ca O. start cu arma 'n mana;
Si m'a blestemat la nor,
FOIE VERDE' MARACINE
CulesK de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiii, din Petreseii de sus, (Gorj).
Foie verde maracine.
Tu pled, nerca, de la mine ;
Du-me, ne/ca, §i pe mine
NeTca, 'ntr'o Cara cu tine !
5 FOle verde de met- dulce,
Bucuros, mandro, to -a§ duce;
Da mT -e murgu tinerel,
www.dacoromanica.ro
361
Ca sa start sus pe vapor[
Maul, maul, lopatar,
25 Maria pen' la termul meU,
Termul meii cel parintesc,
Unde-am nascut
crescut.
i
FOTe verde trel sfantace,
3o De la Galati maT incoce,
Este o carciuma in parlOge,
Tinuta de trel Turcace,
Vinde vinu trel sfantolce,
Beall marinariT seracil.
35 Vinu 1 bun de Draga§ant
Ocaua opt-cjecl de banl,
Beau marinaril sermanl.
Foie verde Tarba mare,
Cand eram la recrutare,
4o Eram frumos ca o fibre,
Ce sta vara la recare ;
Dar acum la liberat
Mult sint palid §i uscat,
Para. 'n temnita am stat !
Nu ne duce doT pe el,
Si mi-e murgu de treT 4ile,
to D'abia me duce pe mine ;
FOTe verde de dudat,
D'abia 'ml duce trupu,
Trupu cu pecatele,
Mijlocu Cu armele.
362
15 Fde verde marAcine
Tu pled, neYcA, de la mine ;
Du-me, neYcA, si pe mine,
NeYcl, intr'o tail cu tine !
Mandro, unde me duc ea,
20 Nu-1 nici YarbA, nu-1 nicT grad,
FRUNPULITA USTUROI
A se confrunta pi variantele de ma! sus 'Recrutul pi Mopnegul. pag. 356-358.
,Atujita de Chr. N. Tapu de la Gh. Porumbescu, din Novaci(Gor)).
FrunclulitA usturd,
Colea 'n vale 'ntr'un zAvoY,
Face Badiu case nuoY,
Cu ferestrele la sore,
5 Cu usile 'n ventu mare
FoicicA sY-o lalea,
In casa cine sedea ?
Un bosneg, bosneg betran
Si mil avea d'un copil.
10 Sambata l'a logodit,
Dumineel l'a nuntit.
Lunt scose plugu din obor,
Si mi-1 porni pe ogor.
Nict o brazdA n'a brAzdat,
15 Pe el la Oste l'a, luat.
Dar bAYatul ce'mY 4icea ?
Din gurita luY grAYa :
Fa, nevastA, mandra mea,
Si tu, mare, sä m'asteptY,
20 Septe ant si jumetate,
SA m'astepy in direptate.
Si, mare, tu sA'mr sAdesti
TreY vetre de busdoc.
BusuYoc d'o resari,
25 La septe anY si jumetate,
SA or bine c'oY veni ;
BusuYoc n'o resari,
Pen 'la septe an sl jumetate,
Tu sA nu maY astepti, frate 1
3o Tu puYcl a to logodestY,
Si cu altu sl trAestY I
Ea,. mare, a mY-astepta
Septe anY si jumetate,
BusuYoc cl 'mY semenap
35 BusuYoc nu resarYa.
Ea, mare, se logodIa ;
SambAtA s'a logodit,
Duminecl s'a nuntit.
Dar bosnegu ce 'mY fAcea I
www.dacoromanica.ro
GATANIE
Numa sange One 'n brae 1
FoYe verde de duclAii,
Mandro, unde me duc eil,
Nu e YerbA,
25 NicY nu-1 nalbA,
Numa sange pene 'n barbel I
4o Sapa 'n spinare c'o lua
In deal la vie 'mY suYa.
SApa via din tulpinA
S'o sece la raclacina,
Strugurl vercjY §i perguitY,
45 Peste gardurY asvirlitY.
Dar bosnegul pe 'ml fAcea 7
OchiY la vale arunca,
D'un volnicel cl "ml. vedea,
D'un volnicel ortoman
5o P'un cal bun si Dobrogen,
Cu mustAt1 in tote pArtY,
Par 'ca -I vrej de castravetY.
Dar bosneagu ce 'ml facea ?
Niel' gandul nu '1 isprA via
55 Pend voYnlcel sosYa.
Dar voYnicelu 'ml venTa,
Catre unchias ii clicea :
Bunl-iliva, mosule 1
MultAmesc, copilule I
6o FrunclulitA si-o lelea,
MAY movie, dumnea-ta,
De ce sapY tu via asa ?
Si mY -o sapl- de la tulpina
Si mY-o sect din rAdAcinAl
65 StrugurY vercjl §i perguitY
Peste gardurl asvirlitY ?
Dar mosu cl respundea :
S'a maritat noru-mea ;
De foc de inimA rea,
7o D'aYa sap ea via asa.
FrunclulitA s-o lalea,
MAY, mosule, dumneata,
Ia lasl-tY via asa ;
N'o sapa de la tulpinA
75 SY o seca din raclAcinAj
*i lasAll via asa,
Haida, sail ved nunta!
Dar bosnegu ce fAcea /
 CATANIE
Sapa 'n spinare c'o lua,
8o Cu vornicu acas' pleca,
5i portile le descura
5i la grajd ca. merges,
Ca lu 'n grajd ca mi-1 bgga
Si 'n casA ca mi-s intra
85 5i la masa a 'mr sedea.
Mesenir cum 11 vedea,
La el tints se 'Ina
$i din gura cd grata :
Cata f...u-T nIuma-sa,
90 Dar cine-o mar fi i asta
*ade la masa nechemat,
Bea paharu neinchinat ?
TU TE DUCI, BADE SERACE
Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Vacarit, din Oena Sibiilor (Transilvania).
A se vedea varianta 'Foie verde maracines pag. 361-362.
Tu te dud, bade serace,
Eu cu dorul teu ce -ol face ?
Tu ti-T face, mandro, bine,
CfcT mar sint fecrorr ca mine ;
5 Dar ed m'oT face mar r6ii,
Cgcr m6 duc din satul meu !
Mandro, unde m6 duc et,
Nu veel.T firicel de grail,
NumaT sange pene 'n breti :
To Sange de-al Muscalulur,
Pen6 'n coma calulur ;
5i sange de-al TurcuIur
Pen6 'r coma murgulur !
Mandro, .mandrulena mea,
15 De te-ajunge dor de mine,
Ia drumurile de-a-lungu,
Orasele de-a rendu ;
Unde te-o ajunge dor de mine,
Sue 'n muntiT luT Tirol
20 $i 'tY ft ochisorir rota
5i te WO. 'n lumea tots.
www.dacoromanica.ro
363
Dar vornicul ce'mT cjicea?
MA mosule, dumnea-ta
95 la scote-mr, tu, mireasa,
SA-mr srute manuta,
S'o daruesc cu ce-va.
Mosul mireasa scotea,
Manuta T -o seruta.
too Ea inelul cunostea,
Inelul din logodit,
5i din guritA 'm clicea :
Beir, copiT, osp6tatr
5i de cale v6 catatr;
toy C'asta-T barbgtelul meil,
Care-T dat de Dumnecleil I
Und'eT vedea steag implantat,
Acolo or fi picat,
Tot In sange inchregat I
25 Tot in sange d'el ros
De la fecrori d'eT frumosr
Mandro, mandrulena mea,
Mandro,. semnul mr-or afla,
La picture rarbl mare
3o 5i la bra holda de grail,
5i la gurita
TAmaita ;
Din ochi-tr
Dor paunitr,
35 Din sprincene
Dou6 pene ;
Din buzite
Scanterute
5i la gat
qo Saschiil 'nflorit,
CA de grea mOrte-am murit !
364 CATA.N113

IN VERFUTUL NUCULUI
(VAR.IANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Stefan Munteanu din Brapv, Transilvania.

In verful nuculul 25 La picrOre

Canal/ pulul cuculuT, larbA mare,
Mal in jos pe rAmurele, Pe la breil
Cana §I 'doue turturele, Holds de grew,
5 Mal in jos pe la tulpina Din buzulitA
Cant'o pasere streina. 3o SchinteTutA,
Si-a§a cants de- cu jele. Din guritA
FruncIA, Terba tots plere, TImaitA,
Se opresce sfintul sore, Din ochitT
io Si Yes ma/elle in Cale; DoT pAunitl;
Num'a mea nu mai Ye§Ta 35 Din sprincene
SA 'ml asculte paserea Doue pene,
Cum mT -a cantat patima ? Si din frunte
Ma/4 rnAlculita mea, lerbA verde.
15 De te-a loud dor de mine, $i la gat
la drumutul de-alungu, 40 Saftie florit
Ora§ele de-a rendu, Ca de grea morteam murit.
CA pe mine mi-I afla De plasa cutitulul,
In fundul Italiel, De pu§ca 'mperatulur ;
20 La compania mandrel, FAr' de lumina de cell,
Supt o trupina de brad 45 FAr' de om din a mea tern,
Acolo mi-1 afla 'ngropat, ,FAr' de lumina de see,
Unde Nemtul rn'a pu§cat, Far' de om din satul meii I
Mandre semne mi-I afla :

Eg MANDRA, PAN-' LA FERESTRA

CulesA de Chr. N. Tapu de la ,Stefan Munteanu din Brapv, Transilvania.

E§T, mandra, pen' la ferestra Cu cAma§a lul cea none,

Si te uTtA 'n sus pe costa.
E§T, mandruta, din chilie
Si te uYtA 'n sus spre vie,
5 Veszjr pe drum cine cobOra ?
Un car mare cu povarA.
Si te sule 'ntr'un mei- dulce,
VecIl badita cum se duce
10 Cu inima rupta 'n doll&
E§T, mandruta, 'n drumul sea
Si-/ dA to inelul tea
Si te Oa dupA el.
Cum se duce catinel.
15 Pentru ce nu merge tare ?
CX reil inima it clOre.

www.dacoromanica.ro
 CATANIE
$i se duce fluerAnd
Si din ochT tot lacramand
Si din 'gull cuventand :
20 Plange-me, mandra, cu dor,
Ca ft-am fost voTnic feclor
$i ti-am fost drag pe plAcere
Pe vol A i mangaere,
Pe placerea ochilor,
25 Pe voia parintilor.
Cand porunca mT-a picat,
DOmne, ded m'am superat;
Cand am prins a o ceti,
Inima mi se topi I so Cine-o prinde s'o citesca
3o Mandra mea, mandra Tubita,
Nu-ti fie vora urita
$1 inima rat scarbita ;
Ca de-a fi 'n lume ve.un bine,
Eli Tar volti veni la tine
35 $i de-a fi 'n lume vr'o pace,
Eti Tara me voTti intorce ;
Dar de-a fi vr'o reutate,
PORUNCITU -M1 -O ION
Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Vacariul din Ocna Sibiilor, Transilvania.
Poruncitu-mT-o Ion
Din Clusiu, din batalion,
SA-T fac penA de Citron.
Eu inca T-am poruncit
REMAS BUN TATA BSI MAICA
Atujita de Chr. N. Tapu de la Stefan Munteanu, din Brasov, fost sergent in ar-
mata Austriaca in Bosnia.
Canta cucu dintr'o craca,
Remas bun, tats §i malca ;
Cants cucu 'n perT cu florT,
126mas bun, frail §i surorl.
5 Ed, cand am e§it din sat,
1?iva buns mT-am luat.
De la clopu rneu cu pena,
De la tats, de la mama ;
De la gradina cu florT,
Bp De la frail, de la surorl ;
www.dacoromanica.ro
365
M'oTti lipi lang-o cetate
$i scrie mandeo carte.
4o AT, badica, badi§or
Scrie -mi, scrie-mY, ca mi-T dor,
Dar n'o scrie cu cernell
Ca de-acela 'T multa '.11 WA,
$i n'o scrie cu carbune
45 Cu de acela 'T mult in lume,
Ci m1-o scrie cu argint
SA stiii cA -i de la iubit.
Carticica 'n cornurele
Pe de laturi cu margele
Lacramile sal pornTasca.
$i n'o scrie tare greil
Sa o pot ceti §i ett,
Eti oTti ceti prin gradina
55 $i sera pe la lumina
Cu suspinul din inima,
ceti prin pomi§orT
Cu lacramT din ochi§orY 1
5 Pe §ulerul ventuluY,
In casarma Clu§iuluT,
CA titronul s'a scumpit
Si. pea nu I-am gatit I
De la p6rul cel cu pere,
De la very §i de la vere ;
De la pruniT infloritT,
De la prietini §i TubitY.
15 Vin din vie n'oiti mai bea,
Pretini bunT n'oni maT vedea.
RemaT tu, Tubita tera,
De -ol trai, sA to calc era.
$titi ea bine c'oTii veni,
20 Daca treT anT oiti plini,
366 CATANIE

Dar treT anT, e vreme lungg.
Cine pOte sa-T ajunga ?
si pe- atuncT dac' obi veni,
FOrte tare- oiii betrani,
25 La Dime n'oiii trebui.
Dar imY cjice mandra mea ;
Nu te, bade, - supera,
CA oil and i inturna,
Drag mi-T fi ca acu ma !

www.dacoromanica.ro
 VOINICESCI HAIDUCESCI

CE MI-E DRAG PE LUME

Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautarului Constantin Baranca, din Horez,
(Valcea).
A se vedea mica variants eFrunda verde avram esa, pag. 250, colectia E. Se-
vastos. Idem 4Calul §i nevasta) pag. 298, colectia G. Dem. Teodorescu.
FOre verde trel alune, Vornic verde de gandurr ;
Ce mT-e mie drag pe lume ? 15 Calu trage la conace
Poteceua din padure, Si voinicul unde-T place
Pardosita cu alune, Ce mi-e mie drag in cale?
5 Cu alune maruntele, Cararea cea dup6 vale,
Se plimbl puTca prin ele, FAcuta de-o fatA mare
CA-T trosne§te sub picere. 20 $i d'un voTnicel calare,
Ce-ml e drag pe lumea asta ? Tot trecend la vrajitore,
Calu, pu§ca §1 nevasta : SA ghicesca ce m6 &re?
To Nevasta te primene§te; Focul de la inimidrA,
Pu§ca de hotT te pAze§te ; La inima mea e rand.
Calu tepicalaore§te ! 25 Nu e rand de cubit
Calu-T negru de drumurT Si mi-e rand de cubit I

CE MI-E DRAG MIE PE LUME

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la N. Firculescu, Grecepti (Mehedint1).

Ce mi-e drag mie pe lume ? Trandafirule,
Marito, stejarul, Bobocelule 1
Pad uricea verde, Jo Cu alune 'nghiorate,
Trandafirule, SA 'm Tubesc dou6 cumnate,
5 Bobocelule ! Dou6 cumnate §i-o sora,
Poteceaua de pe culme, Dour surorT §i o cumnatA
Pardosita cu alune, i pe o b6trana din vatrA I

www.dacoromanica.ro
368 VOINICErI-RAID UCEFI

FRUNPULITA FOI SMICEUA

(VA RIAN TA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Cazacu, lautar, Stefanevti (Gorj )

Frunclulita for smiceua,
Pe valea cu turtureua
E 16starul cat undreua,
Frunclulita cat paraua.
5 ImI luaT pu§ca §i vergeua,
Si 'mY apucaT poteceua,
Poteceua de pe culme,
Pardosita cu alune,
Cu alune mititele,
I4 Scartie ghTata pin ele;
PotecOua dup6 vale,
Muta d'o fata mare,
Urdinand la. vr5jitore,
SWIM faca sa tn6 °more;
15 Poteceua dintre fagl,
FAcuta de doT danad,
Urdinand la not la vacr.
Frund,ulita solz de pe§te,
Prima vara ca!ml sose§te,
20 Campurile ca'mi verde§te,
Mandra la panza 'nalbe§te,
Neica de plug se gate§te.
Cand nerca plugu porne§te,
Mandra 'n lunca baule§te.
25 Cine T om atuncT traTe§te I

VERDE, VERDE DE NAUT

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Cazacu, lautar, StefaneW (Gorj).

Verde, verde de naut, to *i eu cu mandruta 'n crang;

Md uTtaT (la Asarit,
VOW prima-vara viind;
Primil-vara arnf sose§te,
5 TOte campurile 'nvercl,e§te,
NeTca la plug anti haTe§te,
Mancha la panza 'mT nalbe§te,
Cine-'T om atuncT traTe§te !
NeTca 'mT haTe§te la plug
NeTca 'mT hale§te din gurA,
EU cu rnandra 'n curmaturii.
Verde, verde d'o malurg,
Sed cu mandra 'n bAtatura
15 Si nu sint satul de gull.
MAndra neTchiT, puT boboc,
Da'mT gurita sa m15 joc3
Saitl dea Dumnedeil noroc !

www.dacoromanica.ro
 VOINICESCI-HAIDUCESCI 36§

PE DEAL VIU, PE DEAL ME DUC

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la N. Ionescu, Dozesti (Valcea).

Fore verde de naut, 5 Vothiceir codrulul,

Pe deal viii, pe deal m6 duc Nu v6 daretT somnului,
Si n'aud gurA de cuc, Ca somnul e 'n§elator,
NumaY gurA de vothic. De vornicir cAl6torT

DRAG MI-A FOST CALU BALAN

Culesa de Ilie Constantinescu, din Diosti, Romanati. Acesta doina era la moda
cum vre-o 10 ant in acea comuna.

FrunclA verde leu§ten, $i Craiov' a trela parte

Drag mI-a fost calu bAlan)
Ca lu alb §i §aua verde,
Tine'!, DOmne, nu mi-1 pierde,
5 CA l'am mar prerdut odata
Si l'am catat Ora tOtA,
Bucure§tii jumetate
$i l'am gAsit la Foc§anr,
10 Priponit d'un leu§ten,
Leu§ten, cin'te-a sAdit ?
Marita care-a fugit.
Leu§ten, cine te-a pus ?
Marita care s'a dus !

FOIE VERDE DE TULPAN

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Nic. Zanescu, Vladimir, Gorj.

FOTe verde de tulpan, L'am cAtat o vara tote ;

Drag 'mi-a fost calu bAtan,
Si vornicu Tortoman.
Cal bAlatt §i §aua verde,
5 Tine-I, Deanne nu'l mar pierde
CA l'am mar pTerdut °data,
L'am gAsit in Bucure§tr
La cAjmaril? cAjularil-borere§tr,
I) Si pus, lang% floe domne§tr,
SA-I mar vecir, tu,Inu'l cuno§tr!

24

www.dacoromanica.ro
370 VOINICESCI-HAIDUCESCI

CAL BALAN SI AUA VERDE

(VARIANTA)

Cul6sa de Chr. N. Tapu de la Gh. Nicolaescu, Pietr6sa, Valcea.

Cal balan §i §aua verde, 5 Si-o Tarns. §i jum6tate ;

Tine'l, DOmne, nu mi-I pierde, $i l'am gasit in Foc§ani,
Ca mi l'am prerdut odatA, Legat de un leu§ten !
L'am cAtat o varA tOtA,

FRUNWLITA FILALEA

Culesa de Chr. N. Tapu de la Oaie lautarul, Diopti, Ronlanatf

FruncjulitA filalea, S'adun cate-o viorea,

F...'o 'n bot inima mea, SA ini-o fac de-o chiticea,
De ce nu e cum era, to S'o trimet la mAndra mea ;
Cand eram in flOrea mea ? In pAdure la Scorila,
5 Tam calul cu scara, Unde cants cinteza
Iebinca, trag6tOrea, $i ml-o 'ngana presura !
Aplecandp-m8 pe §ea,

FOIE VERDE I-0 LALEA

(VARIANTA)

Foie verde §i-o lalea, Scobind cu briciul la ea,

F...'o 'n bot inima mea, Ca s'o duc la mandra mea,
De ce nu e cum .era, 1 o Care m'am iubit cu ea
CAnd eram in vremea mea ? Din copilaria mea ;
5 TATam calul cu scara SA mi-o pure 'n sen la piele,
Aplecendu-m6 pe §ea, SA mi-o dea cand eil i-or cere-o.
Ca sii rup o viorea,

www.dacoromanica.ro
 Vol NIC8§TI-HAID 371

LUNCA CALINEgILOR

Culesa de Chr. N. Tapu de la N. Zanescu, Vladimir, God.

Lunca Caline§tilor Un de ajungea,
In tote vere 15 0 tara.
Facea mere. Statr, fratr,
De pAzit cin' le paza ? De me judecag
5 Un bArat §i-o fatA mare $i la urmil me tAratr.
Mi-§r pAzirl cat imr vrurA. Und' s'o fi mar dovedit
De mans ca mi se luarA, 20 Om tat
La biserica 'mr plecarA. Nejudecat ?
Fratii el ca mr-o aflarA. Du-te, fatA, sanAtosA,
to Fratir el, Dac' a fost a§a sfatosa ;
Ca ni§te smer, Du-te, nercA, sAnatos.
Cu cutite poleite, 25 Ca un trandafir frumos I
Cu betele aurite,

VOINIC LOTREAN

Culesa. de Chr. N. Tapu de la. Ionita G. Mateia§, Mieita, Doll.

Fare verde de lipan,
Bata-te crucea de deal ;
Cand eram vornic Lotren,
Te suram, to coboram,
5 Eu de tine nu grijam.
Dar acum am betranit,
Nu to -or mar vedea suit,
$i la cruce tAbArit,
$i cu murgu priponit,
To SA pill' masa sl mananc,
SA me 'nchin la Duhul Sfint

DRAG MI-A FOST

Auclita de Chr. N. Tapu de la Ghila Schiopu, R.-Valcea.

Fare verde mAracine,
Drag mr-a fost §i 'rril pare bine,
C'am cal negru pe supt mine
$i cu §aua de me§ina,
5i cu disagir cu panne,
*i c'un pur fript de gains,
$i cu plosca la crochina,
Plina de turcA de prunA,
De la Leana dirt grAdinA,
to Ea (lice ca nu a bunA I

www.dacoromanica.ro
372 VOINICE§TI-liAIDUCE511

ME MANA TAICA LA PLUG

Audita de Chr. N. Tapu de la Stancu Ion, din Cucuietf Teleormati.

FOTe verde de naut, Ni§te flare ruginite,

Me man/ taica la plug ;
Nu §titl boil sa-I injug :
Eii iT injug cu cOdele,
5 El me 'mpung cu cornele.
CA §1 plugu dandana ;
Ni§te lemne in§iruite,
Ni§te vite amarite.
To Me mind tata la sapa ;
Bat'o potca muna slabA.
Sapa'l grea, coda-1 scurta,
Numal ved parale 'n punga I

DAR'AR DUMNEVEU SA NINGA

Audits de Chr. N. Tapu de la Ghila Schiopu, din R.-Valcea.

Dar'ar Dumned,eri sA ningA, 5 SA'ml tal drumurile 'n doue,

SA'ml incing calul c'o chingA SA'ml scutur larba de roue,
$i pe urtna sA mal ploue, SA'rni prind ibomnicea noue !
Sri incing inteamendoue ;

FOIE VERDE BOB NAUT

Audita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Ion ElIcioiu, din Petrescii-de-sus Gorj

FOle verde bob naut, SA'mT cinstesc mandrele mele ;

Bob nut §i fol de nuc,
5i-a§a 'ml anta un pul de cuc,
Srmi pul §aua sa me duc,
5 SA me duc ca. sint voInic,
i -am parale la cheldug,
SA cinstesc mandrele 'n terg.
Am pi:ale §i rublele
10 Am parale §i-o rubla,
SA'ml cinstesc raandruta mea,
Care m'am Tubit cu ea,
Din copilAria mea,
Din brat de la maTa-sa,
15 De cant: l era mititea I

www.dacoromanica.ro
 VOINICEM-11AIDUCE§TI 373

FOIE VERDE TREI SPANACE

Alp; lita de Chr. N. Tapu de la lautarul Gheorghe Costea, din Sacenf Teleorman.

Foie verde trel spanace, L'a b6ut a sn'a §tiut,

De la Bucure§t1 incOce,
Este-o carcIuma 'n parloge,
$i are yin de treT soroce,
5 $i mi-1 vinde treT NempfAce,
Trel NemteAce, treT Jiddfce,
Cine'l bea copiT nu fare.
Numal maTca l'a b6ut,
10 DOr pe mine m'a fAcut.
M'a fAcut numa pe mine,
Se temea lumea de mine ;
Dar s6 fi fAcut vr'o doT, trel,
Se temea Turnu de not I
15 Ea m'a fAcut cir pe mine,
Se teme Giurgiu de mine I

LA CARCIUMA DIN PARLOGE

(VARIANTA)

Culesa de chr. N. Tapu din gura lautarului Stancu Ion, Cueuieti Teleorman.

La carcruma din p6rhige, Dar §i mama. a Mut,

'MT este yin de trel soroce, Pe mine tot m'a facut,
$i mi-1 vinde treT NemtOlce, De §tiii calul sal inching
Trel Nerotace, trel JiclOfce, $i armele sä le 'ncing 1
5 Cine bea copil nu face.

FOIULITA POPALNIC

Auc)ita de Chr. N. Tapu de la N. Ionessu, Dozepti, raleea.

Foiulita popalnic, $i cucu a mT -a venit,

Fire-al codru afurisit, Mititel §i jigarit
Nu vecji vara c'a venit, 5i tu §e41 negru 'ncAnit,
Copacil toil a 'nvercjit, Fire-al codru afurisit I
5 $i tu §e41 negru 'blank ?

www.dacoromanica.ro
374 VOINICE§TI -HAIDUCEFI

FOIE RUPTA 'N CINCI

Audits de Chr. N. Tapu din gura lul Ion Preute§escu, Novacl, Gorj.
A se vedea varianta prescurtata No. 201, pag. 162, colectia d-lui Bibicescu.
Idem a se vedea variantele de mal sus : zace un voinic §i colea'n vale pag. 307-308.

FOTe verde ruptA 'n cinct, Si

Plin it codru de voinicT,
La tot bradul cate dna
Dar la un brad tot mat mare
5. Zace un votnic de lungore,
Cu mandruta la picTOre,
Tot mutand la perinOre,
Nict la umbra nict la sore,
Nici la cap, hid la piciore!
To La perinOre mutand,
Din ochT negrit Mei-Arnaud,
.t din guritA clicend :
ZacT, bAditA, ort te scab',
Ort mat dA-mt §i mie bOla ?
15 Cad mie mi s'a urit,
La perinore mutand,
Din ocht negrit lacrAmand !
Tot mutand la perinOre,
Nict la umbra, nici la sore,
20 Nict la cap, nict la pictOre,
Tu zact, badeo, de lungOrel

M'A FACUT MAICA PE MINE

(VARIANTA)

Culdsi de I. Odor, de la Mihai Guran, Podu- Vadulul.

FOTe verde mAracine, Zace un votnic de lungOre,

M'a fAcut netca pe mine
Si se duse valva 'n lume.
Da daca facea mat multi,
5 Gemea codru de haiduct,
La tot fagu cate cinct.
Dar la fagu Al mat mare,
Cu-a lut mandra la picrOre.
to Mandra de'n grat imt grAta :
Ort zact, on to §c(51A,
Ort mat dl-mT §i mie bola ?
SA bolesc MA cu tine,
Si-apoT sa mor, vat de mine !

www.dacoromanica.ro
 VC:01N ICE§THIAIDUCE Tll 375

ASTA-12I BEU BSI MAINE BEU

Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Michal, Bucureptl.

A se vedea Vulpian, colectie de poes. pop. pag. 9, No. I pi ca varianta ehai.
ducub G. Dem. Teodorescu, pag. 290.

Asta-clY bed si maTne beil, 25 ET se 'ntorc cu codele ;

MA mir banl de unde Tali ?
NicI cu c6sa nu cosesc,
NicI cu sapa nu prOsesc,
5 MA mir banT d'unde gasesc ?
Din carclumA nu lipsesc.
Qiva bell cu mandrele,
NOptea isbesc tufele,
SA'mY castig paralele,
10 Ce le-am beut cu mandrele I
FoTe verde TarbA negrA,
Talca, malca tot mentrebO,
Ce munculita mI -e dragl ?
Talca, malca, mg man la sapA;
15 F...'o'n c6d6, nu ml-e draga.
Sapa'l scura, coda-I lungl,
Nu mar vecIT para la pungA 1
Veni sorele la cAlcaf,
PuseT sapa cOpataT
20 $i cu coda me'nvOliT !
Talca me maul la plug ;
F...u-1 In c... mestesug,
Nu stiii boil sA-T injug.
Ed II injug cu cOrnele
Plugul este gongs rea,
DA cu cOrne 'n burta mea.
Talca, malca mA man'la cOsA;
F...'o'n codA bAtAT6s1.
3o TrOseT doug trel brazde,
F6mea la pAmint mid trase !
Dacl veclul si vAclui
0 trantiT d'un paducel ;
Daca veclut si vecluT
35 0 lual la subtiora
$1-apucaT pe drum la vale,
MA 'ntalnii c'un mester mare :
Mar mestere, mester bun,
AsecIA cusnita 'n drum
40 Si lucreza fad. cArbunT.
SI'ml fad to d'un cAtel,
D'un catel, d'un bAltAcel,
SA nu-T put codl de ter,
CA n'are lemnu temel.
45 SA nu -1 pill cOdA de ulm,
CA nu este lemnu bun,
$i sa -1 put coda de corn,
Cand or da, sA ml -1 adorm I

www.dacoromanica.ro
376 VOINICErI-HAIDUCE§TI

FOIE VERDE TREI SCAIETI

(VARIANTA)

Auditit se Chr. N. Tapu de la Iautarul Ion Stancu, Cucuetf Teleorman.

Foie verde treT sceetT, BaniT 'n pungA isvoresc,

F ..u-le copiiT tog,
CuT ire strigl ca sunt hot.
Nu sunt hot, ci sunt haiduc,
5 De unde Tail, nu me duc.
AstA-c1T WI §i make bell,
1U mir banT de unde Tail ?
CA cu cosa nu cosesc,
Niel cu sapa nu prAsesc ;
io Din carcrumA nu lipsesc,
Ca nisipu se prAsesc.
Se mirl si carclumariT,
De iinde le maT daii baniT ?
15 I?iva 'mT beau cu mandrele,
Pe la tote umbrele ;
Noptea isbesc tufele,
Lovesc buturugele,
Taman ca nebunelel

DUNARE, APA VIORA

Audita de I. Constantinescu de la I. Const. Petre, Diopti, Romanap.

A se confrunta o varianta din colectia Sevastos eCintece moldoveneoi) pag. 14 n. 2.

FoTe verde de negarA, Si Ilene de primenTalA

De regard, de secarA,
DunAre, apl vi6rA,
Face -te -aT negrA cernelA,
5 Sa te pun in cAlimarA,
SA te scria pe-o hartiorA,
S'o trimet la maTca 'n tail.
SA'mT dea banT de cheltealA
to Si un cal bun de cAlArie,
Ca sA plec in baTducie
Ce -oT ca§tiga sa-ti clail tie I
De-oT castiga poll, argint,
SA ti-T dad sA-T puT la gat ;
15 De-oT castiga caT si boY,
SA-T imp Artim amendoT 1

www.dacoromanica.ro
 VOINICEVI-HAIDUCEVI
CAND ERAM COPILA MIC
Culesa de Chr. N. Tapu de la D. Valeanu, lautar
Frundulita de alit,
Cand eram copilas mic,
Aveam minte_ de vornic,
Nu me hodineam nimic.
5 DacA me fAcuY mar mare,
Me hodinesc de-a calare.
Cine me vede cAlare
Totr imi dice : cApitane 1
Nu 'mr mar dice cApitane,
ro Vedr i di-mr pe nume : I6ne 1
CApitanir sint la terg,
Eil sunt Ionel din crang,
S'A TRECUT VINEREA MARE
Culesa de I, Odor, din corn. Cire§
Frump verde sail:a mole,
S'a trecut Vinerea mare,
S'a rarit codru pe pole,
Harducii scobor de vale,
5 De vale la lunca mare,
Sa 'mpArtesca la parale,
La parale gAlbiOre
Stralucesc ca sfantu sore.
Capitane Dragomire,
10 ImpArteste la banr bine,
Sa nu trag cu flinta 'n tine.
Asa capitan aucira,
La top gramedr le facea.
0 gramadA remanea
15 $i la carciumA mergea
www.dacoromanica.ro
377
Ropiorii-de-Vede.
Cap trec, tour de el se plang.
MA Mete, bAetas,
15 Cu fatA de copilas,
La inima om vrAjmas,
De unde esti, Meta§ ?
Din ce sat, din ce oras?
M luat la mans ravas,
20 Sa nu patimestr ce-vasl?
De ar banr mar multicei
Sa'ml dar i mie din el,
SA-ti fac la mans revas
Sa nu patimestr ce-vasT I
Prahova.
Si bea si se 'nveselea ;
Piva buns cA 'sr lua,
P'acasa cA se ducea.
Prima-vara ca 'mr venra,
20 Iar cu totr ca se 'ntalnra,
Din Giurgiu §i din Galati,
$i 'ml intra 'n codrir juratr.
Capitane, vara 'ti trece,
Din done una 'tY alege :
25 Sari la munca,
Sail la luncA,
Sail la camp in halagiuca 7
Sa castigr la gAlbiorr,
La purtare is usorr
$i la schimbare cu sporiii !
378 VO1NICIirl-HAIDUCEM

CINE E VOINIC, VOINIC

Cu les& de Chr. N. Tapu de la D. Valeanu, lautar, Ro§iorif-deVede.

A se vedea varianta, rag. 161, din colectia d-luf Bibicescu.

Frund,ulita tiriplic, 5 Numa cu palmile gale,

Cine e vornic, vornic La brat cu-sapte pistale,
lira sera la colnic, Patru pline si trey' gale !
FAra bAt, fir' de nimic,

FOIE VERDE MARACINE

Culesa de Chr. N. Tapu de la N. Zanescu, Vladimir, Gorj.

A se vedea varianta tPoteraa pag. 294, colectia d-lut G. Dem. Teodorescu.

Fare verde mgracine, De nu 'T mar incape locul

Tine, mandril, usa bine,
Sa2mr pun mana pe baltac,
SA-'ml( veer strejir ce-o sal fac.
5 SA-T dau un pumn dupe cap,
Ca sint multr batu-i- ar focul,
Fie call( de multr, nu'rnT pasa,
Numar to sa'mr fir acasA,
To SA le gAtestr demancare
Trer fripturr si trer rasole,
Cu ce- o curge din pistale !

VUI, VUI, MANDRELE MELE !

C:ulesa. de Ilie Constantinescu de la Ion Petre, Dioptl, Romanatf.

Vur, vur, vur, mandrele mele, Cu cincr mg de poll( in ea.

Cele 'nalte suptirele Fore verde §-o lalea,
i retrase la sprancene, S'o lalea §-o micsunea,
Care me rubiam cu ele, 15 MarcA, marculita mea,
5 Din tineretile mele I Vinde, mama, ce-T avea
SA ve strangetr cate trele, Si me scapa de belea.
De prin vAr, de prin valcele, CA mie mi s'a urit,
SA serbam d'o serbatore, Tot suind §i coborand,
CA. mi-e GligA la 'nchisare, 20 Cu fiarele dupe gat !
10 La 'nchisore la gros mare, Fiarele mi-au ruginit,
Pentru o trenta de basma, Mainele mi -au putrecjit !

www.dacoromanica.ro
 VQINICEy4TI-HAIDUCErl 379

VUI, VUI, VUI, MANDRELE MELE

(VARIANT)

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Dumitru BarancaPepteana-de-sus Gorj

VuT, vuT, vuT, mandrele mele,
Cele 'nalte suptirele,
Cam trase pe la sprancene,
Scurtarea cilelor mele!
5 Ce-ati pus carciuma 'n valcele,
Scurtarea 4ilelor mele ?
May tinetT de-o s6rbgtOre,
Ca mi-e Gligl la 'nchisore,
La 'nchisOre la gros mare,
10 Cu fiarele de piciore,
Cu cAtu0 la maTni§ore !
Lanturile au ruginit
Piciorele rAnit !
Vinde-tT, maTc5, averea
15 *i tn6 scipa de belea.
Ca mie mi s'a urit
Tot suind §i coborand,
Cu fiarele zorzoind,
Picrorele ml-au ranit I
20 Vinde-tT, malca, ce'l avea
*i m6 scapa de belea.
Vinde-tT, maTca, porcil totT
*i scapl-m6 ca nu maT po cT

INFRUNpETE, CODRE, BINE

Culsa de Chr. N. Tapu de la Dumitru Valeanu, lautar, Ropiorii-de-Vede.

Frund, ulita marAcine, 5 ImbrkatT cu haTne vercl,Y,
Infruncle§te, codre, bine, Intra 'n codru, nu mi-f vecIT l
Ca ca mane intru 'n tine In alte variante ultimul vets sunet:
Cu doT-spre-ce dupa mine, IntrA 'n tine, nu'I maT ve4T1

CANTA, CUCE, NUMAI MIE

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N Tapu de la I, Mihai, Bucure0I.

Fole verde iasomie, 5 Tine, codre, fruncia bine
Cantg, cuce, nu maT mie, Cad ca maine intru 'n tine,
CA la vara nu se §tie, Cu dol-spre-ce dup6 mine I
C'oT sä plec in halducie.

www.dacoromanica.ro
38o VOINICEVI-HAIDUCEVI
LA CARCIUMA DIN PADURE
Gulag. de Chr. N. Tapu de la Ion Michas
FOTe verde maracine,
La carcTuma din padure,
Berl voTnicl d'adunatura,
Beu volnici de sema mea,
5 Drag 'rnT-a fost la refenea,
Cu voTnicY de sema mea,
Drag 'mi -a fost la beutura
Cu veTnicl d'adunatura :
Bets copil §i ospetatT,
To BatI c )piT §i ) slits
Si la nOpte s'o lovitT
Colea jos la SlatiOra
La boleru cel maT mare I
Dar baTetiT, cand aucjia,
15 Inainte ca pleca.
FOie verde §T-o lalea,
Acolo cand ajungea,
. La pOrta ca se opria,
DoT, trel in casa intra.
20 Pe ciocol cum it Oda ?
Tocmal la masa manca
Si din gura ca-1 cjicea
BunA sera, maT cocone !
Multumim, maT capitane !
25 Si iar foie §i-o lalea,
Cata f....u-1 muma-sa,
Ce stail eu §i mu gandesc,
FOIE VERDE BOB NAUT
Culesa de Chr. N. Tapu de la Inn Concila, lautar in Urdarii-de-jos
FOTe verde bob naut,
Me dusel Joia la (erg,
SA lied cail cum se vind
Si paguba§iT plangend.
5 Pole verde d'artara§
www.dacoromanica.ro
Bucure§ti.
La totT sa me cacTulesc ?
Maria pe palo§ punea,
3o La boleri se repec)Ta,
Catre drepta cal lovia 1
Foie verde §i-o lalea,
Capitane, de of da,
De n'oi da,
35 NoT ce om avea,
Tot tie ti-om da !
Pole verde §i-o lalea,
Palo§u ca mi-1 tragea,
Ochil ca mi §1 arunca,
40 Si vedea §i ce'mi vedea ?
D'o galetu§A
D'o vadrA §i cincl oca.
Nici p'atat nu multumla.
FOTe verde §i o lalea,
45 Dar cocona ce d,icea ?
Mal am d'o selbulita,
Si s'o (Jail la copilita,
Care este pe polita.
Capitanu d'aucjla,
5o Intindea mana §T-o lua
Si 'n pozlnar mi-o !Aga,
Si afara ca'mT Te§Ta.
HaTducil ca mi-/ strangea
Si la refenea pleca I
Gorj.
Si cand fu la adAlma§,
N'aveam loc de paguba§T.
Me dusel sa'rn1 lau o paIne
9 Paguba§iT dupe mine !
 VOINICETTI-HAIDUCE§TI 381

FOILITA FOI DE PRUN

Culesa de Chr. N.:Tapu de Ia Ion Michas Bucure§tf.

A se vedea varianta cHotul de cars, pag. 299, §i nota asupra istoricului acestul
ca ntec in colectia d-lur G. Dem. Teodorescu.

FoilitA for de prun, SA trec cu call pe ea,

Spune'rnfi, spurre'mr, niN be-
[tran,
Spune'mI cair cum se fur /
Cand este cep §i burl,
5 AtuTnca cail se furA.
Se la cam de diminetA,
Cam pe roue, cam pe cetA,
Cand e§tr cu mandruta 'n brate.
FOre verde for de nuc,
10 Spune'mr §i tu, puT de cuc,
DacAl fur, unde sA'r due /
Supt polatA de pAdure,
C'a crescut feneta mare,
De nu te vecli de cAlare.
15 Fore verde bob lalea,
Spune'mI §i tu, turturea,
Inghetatal DunArea,
Mare pe galbina,
20 Cu don -spre-clece dupe ea,
TO' nAscutr din muma-sa
Fdre verde murele,
CApitane, hotule,
Ce-al fAcut pe rorbele ?
25 La Giurgiu seracele,
A§teptA carlanele,
Saimi primesc paralele.
FOre verde for de spanz,
F...u-tr legea to de manz,
3o SA sui sorele 'n prang
ySi pe tine nu te-am prins,
PAguba§ir m'aa ajuns.
Fore verde de lipan,
Si O. mergem la divan,
35 SA-IT dati banir pe carlan !

SUPT POLELE CODRULUI

Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Michar Bucurepti.

Supt polele codrulul, io Trer m6 160,

Zac harnele harduculut ;
Si le plOua §i le ninge,
i n'are cine le 'ncinge
5 Harducu care le-a 'ncins
Sade la temnita 'nchis I
La temnitA radului,
In fundu pamintulur !
Trer me 'njurA,
Pentr'un murg §i-o repel negrA.
lepA negra de furat,
Lupin sA te fi mancat,
Cand ea le-am despredecat I
15 Tu m'ar dus,
Tu m'ar adus,
Tu Ia temnita m'ar pus !

www.dacoromanica.ro
382 VOINICErl-HAIDUCE$T1

DOINA LUI CARTIAN

Culesa de Chr. N. Tapu de la I6n Concila, lautar, Urdarif-de-jos, Gorj.

Fole verde mandalac, 5i mai am pe fulgeri§

Port cama§a balbarac,
Nu's fecTor de om serac,
$i's fecior de Unguren
5 Is nascut in Cartian.
Port ciciula d'astragan
$i cama§A de tulpan,
De nimeni nu am habar,
Ca mai am un cal cocor,
To De'mi Ta paserea din sbor.
$i mai am §i pe clolacu,
De nu mi-1 intrece dracu.
Cand cliceam °data hal
Treceam patru-cleci de vAi
15 $1-o lunca cu pAducei ;
Te face de fug)" carmi§ I
Foie verde usturol,
F..u-ve 'n lege clocc1,
20 Ca vol ne -atl mancat pe no)".
N'o veni vremea d'apoi,
Sa punem primar din noT,
SA ve judece pe vol
Si sa ye bag in zavoi,
25 Cu mAciuca sa ve moi.
SA ve luAm cuconele,
SA grapam pogOnele.
1 Cate grapi sint pe pogOne
3o Atatia draci in cucone 1

FOIE VERDE I-0 SIPICA

Culesa de Chr. N. Tapu de la IOn Mihaf, Bucure§tf.

FOie verde §1-0 sipica, Vino Fri sat la noT,

F..u-te 'n. lege richitA,
Cand sa te \Ted infloritA,
SA te pui cures la flints ?
5 SA Tail flinta la spinare,
S'o Tad pe Al drum la vale,
SA 'ntalnesc ciocoiu in cale.
MA ciocoiu, clocoia§,
to Sall dail doue, trey clomege;
SA te 'nmor,
Sa tia plelea dupe cap,
Sa'fni fac sileap la mazdrac ;
Sa-ti Tad plelea dupe c..,
15 Sa'mr fac chisea de tutun,
Ca tine tutunu bun !

www.dacoromanica.ro
 VOINICEVI-HAIDUCETTI 38 3

FOIE VERDE SOLZ DE PETE

Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Ion Concila, Urdarif-de-jos Gorj.

A se confrunta varianta No. XXXII, pag. 262 din colectia D-lul V. Alexandri §i
No. 210 pag. 167 din colectia d-1111 Bibicescu. Idem G. Dem. Teodorescu, colectia
poesil pop. pag. 295.

FOre verde solz de pe§1e, Or o suta §epte-spre-ce ;

Supt pole de codru verde,
Mic§orel foc§or se vede.
Nu §tiil focu'r potolit,
5 Sail de harducr ocolit :
La tot fagu patru-cincr ;
Nu §tiil, cjece sail doi-spre-ce,
Ca mi-§r frige d'un berbece.
ro Nu mr-1 frige cum se frige,
Ci mr-1 intOrce prin carlige,
Ca sa'r fie carnea dulce ;
Si '1 unge cu saramura,
Ca sa'r fie carnea buna.

FOIE VERDE DE SULFINA

Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Ion Concila, Urdaril-de-jos, Gorj.

Fore verde de sulfina, Fore verde bob lalea,

Sade Stanga pe trupina, Ma cucOne dumneata,
Cu §6pte pistOle 'n mans. Indarat cu potera,
Nu §tiil Ole sail sint pline, Ca-tr vecluvesc cucona
5 Ca'ml baga potera 'n zine. io Si -jr seracesc fecrOra !

F....U-TE'N LEGE, OLTET

Auclita de Chr. N. Tapu de la Christea Cobzaru, Tergu Jiu.

F... tu-e'n lege, Oltet, 5 Sr-am intrat far' de mustata

Din tine n'o sa manes ; ST-acum eil racj barba gross,
C'am intrat liner copil Nu mar me cunosc acasa
ST-acum sint mar mult betran I La copir §i la nevasta I

www.dacoromanica.ro
384 VOINICEVI-HAIDUCE§TI

FOIE VERDE BOB NAM'

Cu lesli de Chr. N. Tapu de la lautarul Stancu Ion, Cucuetl Teleorman,

FOle verde bob naut, Cu plosca cu yin trezvit,

Tu, marcl, cand m'ai f6 cut,
De ce nu m'ai strans de gat,
SA dal cu mine 'n pamint ?
5 De cat O. me fi fAcut
Ca sa trAlesc amarit,
AmArit §i necAjit,
Cu purcelu 'n disagi fript,
I() Cu Trlurgu nejugAnit,
Cu. pistolu ruginit.
Si al treilea m'ar blestemat,
SA stall in pii§ca rezimat
Si sA mananc de furat ;
15 Pen' n'oT manca de furat,
SA nu me ved saturat I

VIN, MANDRO, DE ME GATESTE

Cul6sa de Chr. N. Tapu de la lautarul Stancu ion, Cucuietl Teleorman.

A se vedea variants prescurtata eFa'ml un capanega, pag. 16E, din co'ectia d-lur
Bibicescu.

Foicicl solz de peste, De 'ml crore§te o ipingea,

Vin, mandro, de me gateste,
Ca prima-vara sose§te,
Zapada se pretrice§te;
5 Coltu Terbil se ive§fe,
Murgu 'n grajd inebunete
Armile 'n cur rugine§te,
A-ba, nick mandra mea,
Pune man; nu §edea,
ro Ia cofu §i fOrfeca,
Numal verde ca fruncja,
SI intru 'n codru cu ea;
Si 'ml crore§te imurluc
15 Verde ca fruncja de nuc,
CA cu el or sl me duc.
Si 'inr crore§te nAdrAger,
Mal vercIr ca fruncja de ter,
SA intru 'n codru cu eT !

www.dacoromanica.ro
 VOINICE§TI-HAIDUCETTI 385

ME URCAI IN DEAL IN LUNCA

Audits de Chr. N. Tapu de la Ion Michaf, din Bucurestf.

A se vedea varianta cjianul. pag. 291 din colectia &WI Bibicescu.

Fo Te verde for de nucl, Sabia s'o fac un plug,

M6 urcaT in deal, in luncA
V64ui lunca 'mbobocita
Si campia infloritA
5 Si *plugurile brazdand
Si Omeni! semaand.
Numa! pluguslorul meu
, I0 PistOlele sA le 'njug ;
SA'mY puT plugu srmT brazdez,
Unde-o fi crangu ma! des.
Sa'mY trap brazda draculu!,
P6 4a capul satulu!,
15 Pin usa bogatuluT 1

$ade la perete ruu I

SALTA INIMIOARA'N MINE

(VARIANTA)

Cul6s2 de I. Ionescu, de la C. Tomescu, Bogati a Dambovita.

Fore verde marAcine,
Cand imT vecIT vara cl'InT vine,
Mult mT-e drag si'mT pare bine.
Salta inimiora 'n mine.
5 I'auclr, neTca, pupaza,
E§T afarA, nu mar sta,
Ia IT cow §i forfeca
Si 'mT croeste o ipingea,
SA samene cu fruncja,
10 Cu frun4a si cu Tarba ;
SA intru 'n codru cu ea.
Pamir, neTcA, 'n grangurei!,
Ia croeste-mT potureil,
Verdi ca si frump. de te!,
15 SA intru 'n codru cu eT,
Cu dol-spre-ce voTnicer,
SA'mY apAr Sara cu eT !
TotT voTnici inaltT ca mine,
ImbrAcati §i 'narmatT bine.
20 Fore verde maracine,
M'a facut maTca pe mine
Un talhar s'un pore de carne,
Nu's1 aude nicT un bine,
Nume blesteme pe lume.
?5 Dar ce bine sAlT auclA ?
Trage GrecT de vif prin spuzA.
Si pazesc pe la zAvoT,
Unde trec Turcil 'n puho!,
al de pTele mi-T jupo!
30 $i -o vind de'mT cump6r boY.
PYelea de Turc cinc! parale
Si cum* la copiT sare.
SA fi fAcut maica cincl,
Mi-era codru plin d'Oducl,
35 De tot fagu cate cincY.
SA fi facut mAcar do!,
Jucam Cara cum vrem nor.
M'a facut numal p6 mine
Si tot m6 §tie o lume.
4o CA's voinic §i sunt °hen
25

www.dacoromanica.ro
386 VOINICE§TI-HAIDUCEVI
Copil de Mehedinten,
De trec Oltu pe bu§ten,
Sul in del la popa Stan,
CA mar tine cate-un ban,
45 Pentru mine ca's serman.
Me cuno§team cl de mic
Am sa fill Often voTnic.
Cand eram de §6pte luni,
Furam epa din gradinT
5o 5i custuri de la vecinT
5i custurT §i. bricegele
51 panza de prin argele
5i de la fete inele I
M'am facut de §6pte anT,
55 DAdui busna prin du§manT.
Du§manu meti om bogat,
Venit de la Taligrad,
C'o trenta de fes in cap,
Cu caftanu zdrentuit,
6o In cincT anT s'a 'mJpogatit
5i satu mT-a saracit I
Pe tata fript l'a mancat
$i pe mine rob m'a luat.
Muhl vreme am slujit,
65 Sambria nu ml -a platit,
$i pentru-o purcea papata,
MI-a oprit simbria tots ;
Pentru-o prig de calea
Mi-a mancat tineretea I Pe Grec ram imbogatit,
7o $i iar verde maracine,
Stall Lovi§teniT de mine,
Ca A. me sc6tA din fire,
CA §tiii calea 'n codru bine.
Dar ell le spuT ca nu merg,
75 Ca sint slugs la un Grec ;
5i Grecu ml-e om bogat,
Sambriora mi -a mancat I
Me casnesc sal bag supat,
SA'l trantesc, sal tavalesc,
8o De el sl me mantuesc I 135 Nu'mT trebuTe sapa luT !
D'ar veni cliva de maine,
SA'mi d,ica §i el jupane
5i ell sa -T dic :porc de carne I
TiT minte, fiara spurcatA,
85 Cand m'aplecam sa bell apA,
Me picaT cu cisma 'n cefa,
De dam cu gura de platrA,
De beam al:4 sangerata,
Cu masele amestecatA ?I
90 De spuneam ca 'ml este sete,
'MT dal cu biciu pe spete ;
$i de spunem ca n'am paTne,
Asmutial calniT pe mine!
Me fAceaT ca sint calic
95 $i a nu's bun de nimic ?
www.dacoromanica.ro
Verde frunclA mArAcine,
Cand imi vecl Tarna arril vine,
Reu ImT pare vaT de mine 1
Iarna 'T mare, gerurT grele,
too $i a sint serac in pTele,
VaT de pacatele mele !
D'ar veni prima-vara
Cu fruncia §i cu Tarba,
Tot dA.ramand vacilor
105 Prin verfu copacilor,
Nu dau sama sdrentilor !
Tota vara mT-am cosit,
Altul am agonisit,
E5 nimic n'am folosit I
io Acum me duc la vecinT,
SI'mT dea o p61A de fen,
CA mor vacile le§in 1
Dar vecinu, om bogat
In sema nu m'a bagat I
115 EU puT mana pe tepoT,
Oile se fac purcol,
Crede ca le dail trifoT.
Arunc tepoiu 'n zapada,
Vacile se fac gramada,
120 Crede ca le dad la Tarba I
Dar de un' sa le dail iarba
CA-T pustia de zApacla ?
TOO. vara am muncit,
125 5-am remas sarac lipit 1
N'am sa me mar duc la sapA ;
Bata-1 cOda, nu 'mI -e draga,
CA prea are coda lunga ;
Numal nojesc para 'n pungal
13o Verde f6Ta faguluT,
Ia di -T, maTcA, talcului
SA ciica tiganuluT,
SA dea fieru draculuT,
Din gura clocanulul ;
MT-a dat fruncla §i Tarba,
5i 'ml trebule flinta meal
5'un bred verde pentru §ale,
5'un sileaf cu opt pistOle.
140 F6Te verde de nAut
TaTca me mana la plug,
Nu §tiii boil sa -Y injug.
Eu 'I injug cu coditele ;
ET me inpung cu c6rnele.
145 Plugu 'ml este o gOnga rea,
Merge d'a 'ndaratele,
Cu cornele 'n burta mea.
Ni§te lemne in§lruite
Ni§te vite omorate
150 Ni§te Bile prApadite.
 VOINICE$T1-RAID UCEVI 387
Ni§te brazde resturnate Talca mg mana la saps,
Ni§te pecate 'n§irate. Nu mg duc, ca nu 'air- e drags;
Cate gaurr sint la plug Ca sint volnicel inalt,
Tote mg mana la crang, Reu 'ml §ade coco§at,
155 Sa tar cure sa le astup. 166 Cu argatir la sapat I

FRUNPULITA ISMULITA

Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Stancu Ion, Cucuetf Teleorman.

Fruncjulita ismulita, 15 Da d'a§ ca§tiga ceva,

Ce bine mr-e, marculita,
Cu dol -spre cjece dupe mine,
Inarmatl §i 'mbracatr bine !
5 Venitr, baled, dupa mine.
Venitt., baretT, sa bem vin,
Sa bem yin, sa ne vorbim,
De sears uncle sa isbim ?
SA isbim la Carligair
10 De vale la Dorobantr,
CA sint omenir bogati,
Numera nOptea la sfantr.
Da d'a§ trece Dunarea
Pe la Suliman Pa§a,
S'avem ce-va ce manca ?
D'a§ avea vr'un norocel,
Sa me joc cu galbiorr,
C'o sa'inr plec din sat in sat,
20 Sa'mr gasesc omu bogat,
Sa ml -1 trag la plug legat,
Sa 'I trag macrucT dupa cap.
Si uncle-or gasi om betran,
SA'r dati baldace la c...
25 SA'l fac sa manance fen ;
Si unde -ol gasi cate-o baba.
SA ml o 'ngenuchr ca p'o Tacift,
S'o fac sa manance Tarba I

FOIE VERDE BOB NAUT

Cul4sa de Chr. N. Tapu de la lautarul Stancu Ion, CucuelfTeleorman.

A se vedea variantele No. 204, 295 pag. 163-164, din colectia d -luf Bibicescu.

Fore verde bob naut, Si mg dor. §oldurile

De cand maica m'a facut,
Pin codru m'am pomenit ;
Nicr lumea nu m'a veclut,
5 NicT luna, nicl &Vele,
Numal capriOrele.
CapriOra,
Suriora,
Ce 'ml e§tI curva §i marghiola,
to Inalta-te 'n doug piciore,
De rode crangu pe pole,
Ca nu mar pocru de picrore ;
Tot tiind pistOlile !
15 R6de pola codrulur,
Sa \red matca Oltulul,
Chivera volniculul
Si carcruma Radulur I
Oltule, Oltetule,
20 Seca-tr ar isvOrele,
Sa-jr remare pletrile,
Sa tree cu picrOrele,
Sa mg vada mandrele I

www.dacoromanica.ro
388 VOINICE§TI-HAIDU CE§TI

FOIE VERDE BOB NAUT

Cuulesi de Chr. N. Tapu de la lautarul Stancu Ion, Cucuetfl Teleorman.

FOTe verde bob nAut, Ca un pui§or de lup,

Unde-aud pe cer tunand,
Jos la baltA fulgerand,
PI Ora 'n codru rApaind
s Apa %raga§ curand
$i mterlita §urera-nd,
Sturzu 'n vale ciripind
Me fac brOscA pe pArnint
To SA'mr trag negustoril la crang,
Negustori Bucure§tenT
Trec la terg la RiurenT,
SA'§T cumpere boulenT,
Mae de trup i gra§T de carne
13 $i cam TeftinT de parale.

ME FACU MAICA PE MINE

(V A RI AN TA)

Cu lees de Chr. N. Tapu de la Ion Mihaf Bucure0f.

Fore verde marAcine, $i trer-patru SlatinenT

Me fAcu malca pe mine,
Nu s'aude nicr un bine !
Da ce bine sA s'aucja,
5 CA trag negustorr prin spuza 1
Negustorr Bucure§tenT,
Jumetate Pite§tenr
Si catr-va din CralovenT,
ro Trec la terg la Riurenr
SA-0 cumpere boulenr,
BoulenT §i junicr grase,
SA vie cu ele acasa,
SA vac ca§tig le TasA I

VERDULITA DE FASUI

Audita de Chr. N. Tapu de la Ion Bondoc, din Bobu-Pojogeni God.

Verdulita de fAsur Ca sa plec in codru intar I

F...u-te'n lege, fagur, FruncjulitA §r-o lalea,
Tu'mT frund,e§tr,mie nu'mi spur, SI me duc la hamanta,
SA'ml TaU armele din cur, Care me TubTam cu ea.
5 Pu§ca de supt capetal, To Din d'alba copilArea !

www.dacoromanica.ro
 V0 IN]CEr1-11A1DUCRT1 389

TEIULET CU FOIA LATA

Cu lesa de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf Ghita chiopu, din R.Valcea.

FOre verde Eire lata, 15 Iar acuma sA me duc,

Terulet cu fOra latA,
Ce bine mr-ar prins odat6,
°data la vremea mea,
5 Cand potera me gonna,
Potera din Slatina
Si cu a din Crarova,
C'ara mr-a uscat vrata 1
Supt umbra ta me umbrram,
10 Sup frund,a ta me 'nvalram
Si de poterA scapam !
Poterile ca trecea,
Pe mine nu me vedea.
FOTe verde for de nuc,
SA'mr gonesc pe Arsan Turc,
SA 'Y mesur grajdu de lung,
De la u§a pen' la fund ;
SA'mr aleg d'un cal porumb
20 Scurt in gat §i 'nalt in trup,
SA 'ncerc DunArea d'adanc.
SA nu se ude scara,
Nicr coltu la ipingea,
Ca sl tree in Cladova
25 La Maria veduva,
Care me Tubiam cu ea
Din copilAria meal

TOTA LUMEA 'MI QICE HAIDUC

Audits de Chr. N. Tapu de la Gheorghe Porumbescu, Novacl, Gorj.

A se vedea doina haiducesca No. DLXXXVI, din colectia d-lor Iarnic pi Barsan.

FruncjulitA mArgarit, Baratu a§a 'mr clicea :

'rota lumea 'mr dice harduc ;
Ed nu le-am fAcut nimic ;
Dar le-am spart grajdu prin
[fund.
5 Din trer car luar pe-1 porumb,
11 pA§team noptea la crang
Si cjiva '1 scoteam la terg.
Negustorir ca 'mr venTa
Cum IT fruncja §i rarba,
10 Bune parale ca 'mr da.
Paguba§u crmrsosTa ;
F...u-te, de pAguba §
Nicr pe sta nu m i-1 la§r?
15 FrunclulitA de spanac,
Nu tr-o fi tie pecat,
Tu cu trer car la co§are
Si eu finer pe piclOre 1
D'or sta de m'or mania
20 Si pe negru ti l'or lua,
Te-or lAsa cu sarcina,
De ti-or vedea beleua !

www.dacoromanica.ro
390 VOINICEVr1-11AIDUCEVI1

FRUNQULITA CA SMICEUA

Auciita de Chr. N. Tapu de la Ion Cazacu, tefane01, Gorj.

Fruncjulita ca smiceua, 5 Si 'ml apucaT poteceua.

Ved,uT fruncla ca paraua Sun' dealu i valceua
51 lastaru ca undreua. 5i mT-a§ternuT ipingeua,
ImI lual pusca §i vergeua 8 Unde arta turtureua !

CINE MI-I VOINIC LOTREAN ?

Auclita de Chr. N. Tapu de la IOn Preute§escu din, NovaciGorj.

Frunclulita leu§ten, 51-a puca pe Campina,

Cine mi-T voInic Lotren
Sa merge cu min' un an,
Sa mi-1 pul d'un cApitan ? Pe supt fole rotowile,
5 CApitane de judet,
Ce tot me tiT la cotet,
Pentr' un puiii de manzulet
51 dA-ml drumu pe la prang,
Ti-1 a duc f..u-1 de manz ;
io 51 da-m/ drumu la amiacjT,
Sa ti-1 adue murg §1 brez!
Capitane de Ardeal
Ce me tiT inchis d'un an,
Pentr'o lepd si-un carlan?
15 5i Tepa a murit de slabs,
Carlanu l'am dat de globa.
5i 'mr luaT §aua la spinare
51 ajunsel pe drum la vale ;
Dar un nebun de ruman
20 Priponise Tepa 'n drum.
Me fAcuT saua d'a pune,
Me fAcuT d'a 'ncAleca ;
IT dam pintene sA stea,
Ea maT tare a fug/a ;
25 Iepa Giurgiu apropia,,
Bune parale cA lua.
Dar balatu ce 'mT facea ?
aua din spinare c'o lual
3o Se inalni cu Galbina.
5arga neagra pe spinare,
PintenogA de picTore,
Stremurata de o nare,
35 Si 'n buTestrA 'n fuga mare.
Dar nu era singurea ;
Cu cincl carlAT latigA ea,
51 avea §apte jugaTorY,
Cum ti-este drAgut de el.
4o El pe 5arga 'ncaleca,
Drumul d'alungul lua.
Frunclulina mer de '1 cret,
Se ducea la MaglovetT,
Se face d'un tergulet,
45 Und' se vind carlanT cu pret,
Acolo cand mT-ajungea,
Bune parale ca 'ml lua,
Paguba§u ca 'mT sosTa,
Mama cu ciocoil da,
5o Frumusel ca mi-1 lega
La judecata '1 ducea,
Acolo cA '1 intreba :
F..u-ti mama to de hot,
Cum fad, cand fur/ cal/ totl7
55 Frunclulita de maslina?

www.dacoromanica.ro
 VOINICE§TI-HAIDUCE§T1 391

Ed Tail rep cea betranA, Si bolerilor le clicea :

Si carlana yin pe urrna.
Ed merg din gura cantand
Si carlana nechezand.
6o Dar baiatul ce 'ml facea 7
Mana stanga c'arunca,
Bune parale le da
MAI boleri, mai dumnea-ta,
65 SA 'ml dati la mana bilet,
SA tree DunArea 'ndArAt,
C'am vii §i am mo§iT
Si nevasta cu copa I

N'AM 0 CALE SA ME DUC

Culesa de Chr. N. Tapu de la Nicolae FratilaNovacf.

FOle verde bob naut,
N'am o cale sa me duc,
SA 'ml mai treed de urit.
Nu me duc de saracie
5 Si me due de dumanie ;
CA du§manii sad vorbit
SA me princlA 'n a§ternut,
Sa ne lege cot la cot,
SA sperie satu tot
10 S' alts verde de naut,
Tu, maicA, cand m'ar fAcut,
De ce nu m'al strins de gat,
Sa n'am nume de voinic,
CA la vara Tar me due
15 Me fAcul mai mAricel,
Taica me lul dupe el ;
Si me 'narma cu pistole,
Me puse sa (IA tarcole,
SA omorim pe ciocol,
20 CA el nu mar tin cu nor,
Ne -au prApadit, val de noi !
C sint multi bAtuiar focu,
De nu -1 mai incape locu I

DOINA HAIDUCULUI ION TUNSU

Culesa de Chr. N. Tapu de la Elena Potlogeanu, din corn. Corbii marl V1a§ca.
Veclf mai sus cantecul lul Jianul halducul.
Veste'n tarn mi-a ajuns 15 Luat'ai de drum reva,
De un hot, eel dice Tuns, Sa nu pAtime§ti ce-va§1 ?
Care 'n codru mi-a e§it, Ce negustorie al ?
Cu §ase intovarkit, Birul la cine t1-1 dal ?
5 Toti volnicr, ale§T Panduri, Spune, voinicule, drept ;
Talhari neo§i de paduri, 20 Te jur pe arma din plept;
Cu ghebe §i cu poturi. De al bani mai multicel
Semi umbl A din crang in crang, DA'mI jumetate din el,
Cati tree tots de el se plang. Sa-tr daii la mana reva§
10 5i'ml ese la colnicel SA nu rernaY pAgubas
Si to 'ntreba bini§or, 25 CA eu cat orti mai trai,
Cu cuvint bland blandi§or : Pene 'ntr'una ti -ol plati ;
De unde vii, flAcaia§ ; Dar cum-va de-oiii muri ea,
in ce sat din ce pra§ 7 Iti va plati Dumnecleu I

www.dacoromanica.ro
392 VOTNICRTI -IIAIDUCEVI

MUGUR, MUGUR, MUGUREL

Audits de Chr. N. Tapu de la Elena Potlogeanu, din corn. Corbil marl Vlatma

Mugur, mugur, mugurel, MaT bine cloban la of,

Ia fa-te maT maricel
$i 'nfruncje§te frumu§el ;
CA ne-am saturat de Terns,
5 $i de greutate 'n Cara,
CArand fen cu sarcina
$i lemne cu crosnia.
De cat slugA la ciocoT,
10 Cu capu pes mu§uroT,
Cu ocbiT stalpitT la oT.
$i *lea dui:4 cfocoT
S'o fac burduf de clmpol,
Ca sa cant cu Tel pe ploY ;
15 $i pTelea dupa piclOre
S'o fac coburT de pistOle I

FOIE VERDE SOLZ DE PETE

Culesa de Chr. N. Tapu de la Elena Potogeanu, din corn. Corbil marl Vlatma.

FOTe verde solz de pe§te, 15 MaT vercjT ca fOTa de tel,

Prima -vara, ca-mT sose§te,
Zapada se petice§te,
Coltu la Tarba 'ml ive§te,
5 Murgu 'n grajd inebune§te.
ScOl, mandro, de m6 ga-
[te§tel
Ia. cotu §1 forfeca
$PinT croe§te o ipingea,
MaT verde de cat fruncja,
10 SA intru 'n codru cu ea ;
$i 'ml croTe§te dulamitA,
Verde ca fOTa de vita,
SA Tail codru cu credintA ;
$i 'inT croTe§te nAdrAgel,
SA intru 'n codru cu el;
$i 'inT croTe§te un comanac,
Verde ca fOTa de fag,
Se intru 'n codru cu drag 1
20 $i sl nu mi-1 croTe§tT larg,
Ca m6 dore dupa cap,
Umbland prin crang aplecat.
$i 'mT croIe§te imurluc,
Verde ca foTa de nuc.
25 $i sA nu mi-1 croTe§tT lung,
CA mo d6re dupe gat,
Tot umbland pe brand prin
[crang 1

www.dacoromanica.ro
 yOINICEVI-HAIDUCEVI 393

ARDE PODU MOGOWIEI

Culesa de Chr. N. Tapu de la Elena Potlogeanu, din Corbil marl Vla§ca.

A se vedea varianta de mal sus cArde podu Mogo§olelv.

Arde podu Mogo§(51eI CantA cucu sus pe craca

Si casele MorozoleY.
Las' sa arda ca nu 'ml. pasa,
CA Iencutu nu-1 acasa ;
5 Este dus la venAtore,
SA 'ml veneze cApriOre.
CApriore n'a venat,
Iancu singur s'a 'mpu§cat,
Cu pistol de diamant
10 Si cu pletre de smarand.
Foie verde de cicora,
Cants cucu sus pe morel,
Iancutu 'ml trage sA mgrs 1
15 Pe Iancu '1 duce la grOpa ;
Canta cucu sus pe cruce
Pe Iancu la grOpA '1 duce ;
Cana cucu sus pe casa,
Pe Iancu la grOpA '1 lasA 1
20 Venitl, frati, venitY, surorl,
De 'ml vedetl pe Iencu§or,
Cum e 'mpodobit cu florY 1
De la cap pen' la picere,
NumaT floe §i mic§unele,
25 Si pe preptu-I trandafirY,
Si in mans -Y calomfir 1

FOIE VERDE DE TREI FIRE

Culesa de Chr. N. Tapu de la Elena Potlogeanu din corn. Corbil marl Vla§ca.

Fo Ye verde de trey fire, MA bagel 'n bola canesca,

Cine n'a iubit in lume
SA Ya 'nvetul de la mine,
C5d, cand eram tin& pe lume
5 i lublam numaY copile,
Eram flacaYa§ in fire ;
Dar de cand Yubesc neveste,
Barba mY-a dat far' de veste,
Mustata me pridide§te,
10 Peru 'n cap incarunte§te,
Copilili and ura§te,
Nevestile ma lube§te 1
Cat olil fi §i-o1 maY trai,
Nevasta n'ol maY lubi,
15 CA dragostea de nevastA
MA usuca ca p'o lascA ;
Dar dragostea de copila
E ca florea din grAdina,
20 Ca m1erea de la stupina,
MAnancl cu lingura plina
Si 't pare ca e putina.
Dragostea de cin' se legA
Nu 'I lasa cu mintea 'ntrega ;
25 CAcT de mine s'a legat
Ce-am maY dat pen'am scApat.
De and s'a legat de mine
M'a prapAdit, val de mine!
M'a fAcut din om ne-om
30 Si m'a uscat ca p'un porn!

www.dacoromanica.ro
394 VoiNicErl-HAIraucEM

FOIE VERDE MER CRETESC

Aus lita de Chr. N. Tapu de la Elena Potlogeanu, din com. Corbil marl Viatica.

Fore verde met- cietesc, Frica mr e ca mor curand I

Drag mr-a fost ca sa trAresc,
SA rubesc pe cin' gandesc,
Macar sa me prApadesc !
5 CA ce'mr place tot rubesc,
Cad ca marne putreclesc
$i nu mar pod sa rubesc,
SA rubesc pe cin' gandesc I
Fore verde maracine,
10 Drag mr-e sa traresc pe lume ;
Frica mr-e ca mor ca marne ;
Me duce la manastire,
$i pune pAmint pe mine !
PAmintul cu rarba verde,
15 Nimenra nu mar me vede ;
Pamintul cu rarba negrA
Nimeni nu me mar intreba
Ce purculitA mr -e dragA 1
Fore verde de naut,
20 Drag mr-e sa trArese mar mull;
$I-am sa las cu juramint,
Cine m'o bAga 'n pamint,
SA 'mr facA coscrug de nue,
25 Coperi§ul de argint,
&Vila lege dragostea de gat
,Si amoru 'n a§ternut,
SA nu me ma till clit,
CA pe lume n'am cubit 1
3o $i sa me 'ngrOpe mar adanc,
SA nu putreclesc curend ;
Se putrecjesc la cincr anr,
SA fac vora la du§manr.
Du§manir, du§mancile
35 Ca nra'§I pazesc casile
5i pazesc gardurile
Si- asculta ferestrile
$i stricA dragostile.
$i du§manii §i vecinir,
4o Manca-I-ar vrermir §i carnir 1

FOIE VERDE RUG INTINS

Culesa de Chr. N. Tapu de la Elena Potlogeanu, din com. Corbil marl Vla§ca.

Fore verde rug intins, Nu fu bobocel,

Me culcar in drum 'n-adins,
Sa'inT visez pe Leana'n vis.
Mc culcar §i me scular,
5 $i p6 Leana n'o visaI.
Puser punte peste punte,
Ca sa tree la Leana'n curte,
SA'l Tail bobocel din frunte.
10 Fu isms,
Prinsera du§manir pisma ;
Nu fu isms §i fu flare,
Ste dusmanir se me omore ;
Nu fu flare §i fu dracu,
15 Sta. du§manir amr tare capu !

www.dacoromanica.ro
 VOINICEVTI-IIAIDUCETI 395

BULGARAI DE GHIETA RECE

Cu lesa. de Chr. N. Tapu de la Elena Potlogeanu, din corn. Corbil marl Viatica.
A se vedea varianta de mai sus din Dor pi jale, (Bucura-te manastires,

Bulgara§ de ghretg rece, Si fatA la r6sArit !

Iarna'mr vine, vara'mi trece
Si n'am cu cine'mr petrece ;
CA cu cin' mr-am petrecut
5 S'a dus §i n'amar venit I
Mra pus spate la pamint
Fare verde marAcine,
BucurA-te, manAstire,
to Ca ce bobocel itr vine !
Nu vine ca antloresca,
Si vine O. putreclesca !

TINERA, COPILA DRAGA

Culesa de Chr. N. Tapu de la Elena Potlogeanu, din corn. Corbil marl Vlapca.

Tin6ra, copila dragl, Malt ai fost nenorocosA !

lube§te pend e§ti fragra, Tinerete c'ale mele
Cad ca maine imbetrane§tr ; N'a mar fost altele rele I
Tineretea jindue§tr ! Tinerete ce-am avut
5 Tinerete ticalOsa, ro Cu amor le-am petrecut 1

INIMIORA, INIMIORA

Culesa de Chr. N. Tapu de la Elena Potlogeanu, din corn. Corbil marl Vlapca.

Inimrorg, inimr6ra, InimrOra star pe loc

InimrOrA, surrOrA, CA-tr pur kat la mijloc.
Ce'ml star tristA §1 amara ? Sa-mr pur lacate §r-o mie
Inimrora ce to batr lnima face ce §tie !
5 De coste §i de ficatT ?

www.dacoromanica.ro
 BACHICE
FOIE VERDE DE TREI MURE

Auc)ita de Chr. N. Tapu de la N. Ionescu, Dozesti ralcea.

A se confrunta varianta No. 33 pag. 19, din colectia cPoesia popularap a d-lur
Vulpian.

FOIe verde de treat mure, Cu filar d'adunatura ;

La carcIuma din padure, BeuT pretul la cincT car,
Zidita pe patru barne, De yin nu m6 sauraT ;
Beta astA-41, beta malne, Beur pretul murguluT,
5 Bee patru-cled de chile io V6c4uT satiul vinuluT.

M'AM JURAT CA NU BEAU VIN

Auclita de Chr. N. Tapu de la N. Zanescu, Vladimir `Gorj.

M'am jurat ca. nu heti yin, 5 M'am jurat a nu beil spirt,

Pen' n'o fi paharul plin ; Pen' n'o fi §-un purcel fripti;
M'am jurat a nu beil Oka, M'am jurat ca nu bell bere,
Pene n'o fi pug 'n sticla ; Pene nu ml-of lua muTere.

www.dacoromanica.ro
398 BRACHICE
DE TREI QILE BEAU LA BERE
Auc)ita de Chr. N. Tapu de 1a Christea Cobzaru Tergu-Jiu.
A se vedea o mica variants No. 33, din colectia d-lul Vulpian, pag. 19.
De trey clile bed la bere,
Las' sa bed ca n'am muTere,
l'Arcalabu bir nu'mI cere.
De trey chile bed sur4 costa,
5 Las' sa bed ca n'am nevasta.
Beul pretu murguluT,
VecjuI gustu vinuluT
$i satiii rachiuluT ;
Beta pre de sapte Tepe
10 Adu yin, ca mor de sete !
La VoTca cardumaresa,
Baeo, Dumnecjed s'o bats,
Mult e 'nalta sprincenata,
Scote litra plina rasa,
15 $i me tine dupe cap,
$i bed vinu ell cu drag ;
Alta musca, alta pisca,
Alta cu yin me stropeste,
www.dacoromanica.ro
Fetisora 'mT rumeneste
20 Punga mea se cheltueste I
Cand 'mT era punguta plina,
Me culca puTca pe mana ;
Cand fu pe jumetate,
Me dadu puTca la spate ;
25 Cand povarnea pe fund
Me lua cu prajina 'n-lung.
Gaud bag mana 'n pozonar,
Nu gasesc nicT un el-Allan
I-am baut si 'T-am mancat
3o Cu Volchita dupa cap ;
Mr-a dat dragostea de cap,
C'am umblat cat am umblat,
Dar acum mi s'a 'nfundat ;
Curv' asta m'a beut si m'a
[mancat,
RemaseT gol despuTat!
CANTECE DE NUNTA

www.dacoromanica.ro
 CANTECE DE NUNTA

CANTECUL GINERELUI

Audit de Chr. N. Tapu de la Ghita Schiopu, din R.-Valcea.

A se confrunta varianta ((Dupe insurattore, din colectia d-luI G. Dem. Teodo-
rescu, pag. 271-272.
Foie verde trey alune,
Cand eram la tarca June,
Stiarn §aua cum se pune.
0 puneam moldoveneve
5 Si. 'ncAlicam hardamte ;
M plimbam printre neveste,
Tot neveste giurgiuvence,
Ca sint curve far' de lege.
Fore verde de dudAil,
10 Ce bine tralam filar',
Ca 'ncAlicam calul meil
Si me plimbam und' vream eii.
Rile verde de susal,
Ce fActir de me 'nsurar ?
15 MultA dragoste strical,
Nu strical pe-a multora.
-- Fore verde for de dres,
Rade-te, nerca, mar des,
Ca me 'ntepl barba to
20 Si 'ml stria rumenela
Si tOta feti§ora J

CANTECUL MIRESEI

Audit de Chr. N. Tapu de la Ghita chiopu, din R.-Valcea.

A se confrunta cMariti§ul §i cantecul mireser*, din colectia d-lul G. Dem. Teo-
dorescu, pag. 270 pi Lado-Lado No. 4, pag. 383, din colectia tut V. Alexandri.

Fore verde samulastrA, io InfloritT de stair parete,

Cand eram la maica acasa,
5tiam florea cum se portA ;
Dar dacA m6 marital,
5 Floricica lepadal.
Infloritr, florr, Infloriti
CA mie nu'inT trebuitr.
Mie cand imr trebuiti,
Vol atuncl Imbobocitr.
CA ell mr-am re§it din fete 1
Plangetr ochr §i lacrAmatr,
CA vol sunteti vinovatr,
CA ce rubitr nu 15satr
15 Si ce vedefl nu u tap'.
Busuroc verde pe masa,
R6mar, marcA, sanatos5,
CA eii me duc sjt'ml fac casa.
26

www.dacoromanica.ro
402 CANTECE Ds NUNTA

BusuToc verde §tevios, 25 $1 richita vinetele ;

20 126mA.T, taTca, sAnatos,
Ca un' trandafir frumos.
Tacr, miresA, nu mar p1 An ge,
CA la maTcA-ta te-om duce
Cand o face plopu pere,
Cand o da lapte din pTatrA,
AtuncT to -/ mar vedea fata 1
Pen6 acjr cu fetele,
29 Marne cu nevestile !

CANTECUL NUNULUI

Aucjita de Chr. N. Tapu de la Ghita chiopu, din R.-Valcea.

A se vedea varianta clgunescav, din colectia d-lui G. Dem. Teodorescu, pag.
271 colons I, jos.

Fore verde salba mole, Mamaliga nu mar este

5i to scold, nune mare,
SA jucam d'o flora buns,
SA ne luAm sara de mend.
5 CA destul de and mAncati,
Legumea s'a ispravit
Lingurile s'aii crobit.
5i nicr un baboT de pe§te.
To NitY car cojT de mAlaT uscate,
SA arun cam pin ale gurr cAscate;
Luati-v6 cutitele,
13 Ca s'a ciobit lingurile.

CANTECUL GINERULUI
(VARIANTA)

Au4ita de Chr. N. Tapu de la lautarul Constantin Dobre, din Govora .

A se confrunta colectia d-lui G. D. Teodorescu, pag. 271-272 eDupe insurat6res
Idem tcantecul gin ereluio de mar sus pag. 305.

F619 verde de duclati, 10 Nu strical numaT p'a mea

Ah ! ce bine tram flAcAti 1
CA 'ncalecam calu meti
$i mergeam unde vream el.
5 1m1 puneam §aua turce§te
$i plecam dup6 neveste.
F6Te verde de susar,
Ce fAcuT de m6'nsural ?
Cacr multA dragoste stricar.
5i stricaT p'a multora 1
Fore verde samulastra,
UsucK-te, m'andrA 'n costA,
Cu ochiT la casa nostril.
15 PlangetT, ochT, §i lacrAmatT,
CA vol sintetT vinovatT,
Ce vedetT nu maT lasati
18 5i ce TubitT nu UitatI 1

www.dacoromanica.ro
 CANTECE DE NUNT A 403

CANTECUL BRADULUI MIRESEI.

(VARIANTA)

Audit de Chr. N. Tapu de la Constantin Dobre din Govora.

Fiore verde foie latA, Atuncl tool mal vedea fats I

Cand eram la malca fatA,
Stiam fl6rea cum se porta ;
Si daca ma marital,
5 DupA u§A o lepadal,
Cu picioru ml-o calcai.
Flare verde trel argintl,
Oh, copilitA cu pArintY,
La ce focu te mariti,
Jo CA mila de la parinti
Anevoie vre s'o uitl ;
Dar inila de la barbat
E ca umbra de p6r uscat,
Stir, cand dal sa te umbre§tl,
15 Si mai reit te inadu§e§tY I
Tad, miresa, nu mai plan ge,
CA la malca-ta to -ol duce,
Cand o face pleopul pere
Si tanjala mugur verde ;
20 Cand o canta §tluca 'n balta,
Infloriti, florT, infloriti,
Cad mie nu'inT trebuiti
Ca mie cand imY trebuiatl,
25 Vol atuncl imboboclatl.
InfloritY de stafl parete,
CA eti mi-dm e§it din fete
ST-am intrat intre neveste.
Asta-cal sint cu fetele,
30 Maine cu -nevestele !
Pale verde §Y-o lalea
ROga-te de na§a-ta,
SA-tl mai lase codita,
Codita §l-o viti§ora,
35 Sa'mplete§tl §i to la vara.
ROgA-te la Dumnec)eti
SA-fir tralasca na§u-tau,
Si la Meca Precista
39 SA-tl trArasca na§a-ta 1

CANTECUI. NUNULUI

Audit de Chr. N. Tapu de la Ion oteica, lautar in Ocnele Mari.

Bine §ede dol cu doY
Si nol frate d'amendol.
CrucTulitA de argint,
Amendoi v'atY potrivit
5 Si la ochY §i la sprancene,
Ca dol. porumbel la pene.
Cruclulita de alamA,
AmendoY sunteti d'o setnA.
Fine, nu te spaImenta
1 o Na§u tl-o purta grija.
Ragl-te la Dumnecjell
SA-tl tralasca na§u tau,
Si la malca Precista
SA-pp trAYasca na§a-ta.
15 Nuna in prun,
Nunu supt prun,
Nunu vede ce e bun ;
SA traTasca §i nunu,
SA ne dele galbenu ;
20 SA trgasca §i nuna
SA ne dele rublaua.

www.dacoromanica.ro
404 CANTECK DE NUNTA
CANTECUL MIRESEI
(vARIAIllA)
Culesa de I. lone'scul de la lautarul Ivan Laetul, din corn. AuroraMehedintf.
Cana eram la malca fats,
$tiam &A-ea cum se porta;
far acum m6 marital,
F'lOre 'n cap nu mai purtal.
5 Multe dragoste strical,
Nu strical numal pe a mea,
Ci strical pe 'a multora 1
FOYe verde sail:a mole,
Ards -te focul de vale,
io Cum remasest tu de jale,
Fara glas de fatA mare,
Fara volnicel calare !
Cat sint tinert se jucara,
Dot cu dot nu se luara;
15 Cat sint tinerl se lubirl,
Dot cu doT nu se 'ntalnirA.
Inflorifi, floricelelor,
Da v'ar dalca relelorl
Inflorift de staff ca macul,
20 CA dalchi I-a trecut vacul ;
Inflorift de stall ca culmea,
CA mie ml -a trecut lumea ;
Inflorift de staff' pArete,
Ca dalca a plecat din fete!
25 Inflorift, flort, infloritt,
CA mie nu'mt trebuifT,
CAct cand mie 'ml trebulatT,
Vol atunct inboboclaft.
Lase taicA, lase mata.
30 5i plezat iu strint la sacra ;
far mila de la bArbat,
Tot cu pumnul dup6 cap!
Tact miresA nu mat plange,
CA la mums -ta to -ot duce,
35 Cand o face jugul mugur
Si tanjala Tarba verde ;
Atunct ma-ta te o mat vede :
Cand o canta stiuca 'n baltA,
Atunct to -ol mat vedea fatA !
40 CopilifA la pArinft,
www.dacoromanica.ro
Ce pripestY sa te mArift ;
CA mila de la pArinft
Amanat o s'o mat 14,
Iar mila de bArbat
45 Ca fruncja de Or uscat :
Tu cand dal sa te umbresti,
Tot mat reu te scnroje0 1
Fent° de om bogat,
Nu pripi la maritat,
so Ca ruja la scuturat,
CA ruja mat 'nflOre odatA,
far tu nu te mat vedi fatA 1
Busuloc verde pe mass,
Mata, remAt s6nAtosA
55 Ca eu m6 duc sA'rnt fac casg,
SA'int fac casa de matasA,
SA tralesc cu drag in casA.
CA, mater, de a41, de Jot,
M6 despart, maica, de vot !
6o Plangefi, ochl, si lAcrAmaft,
Ca vol sinteft vinovaft,
CA ce vedeff nu lAsaft
Si ce tubift nu unapt
Dragostile dintr'o tuna,
65 Le act'''. grAmada 'n mans,
Le aruncal peste grAdinA;
Dragostile dintr'o vara
Le facul grAmada 'n pola,
Le scoset pe gard afarA.
7o Nu stiii venturt le luarA,
Orl in apA se 'necare ?
Si plecal pe poticele,
GAsit maldAr de nutele;
RAshi rat nuelele,
75 PlecarA dragustile.
De m'as vedea maritata,
De pe potecele luatA,
Din gura lumil scApata ;
De eas vedea gi cu conct
8o N'as mat dice ca nu pod 1
 CANTECE DE NUNTA 405

CANTECUL MIRESEI
(vAR1ANTA)

Aucjita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Radu, lautar, din BaneasaTeleorman.

Arc164e focul de vale, Ca darca §i-a exit din fete I

Cum o sa remar de jale,
Fara glas de fatg. mare,
Fara vornicel calare.
5 Cat fuser vecir neinsurat,
Purtar calul zorzonat
5i chilumu ferecat.
Plangetr ochr §i lacramatr,
Ca sintetr voT vinovatr,
to Ca ce iubitT nu lasati ;
Ca rubitr bostenr pirlitr
Tacr,miresa,nu mar plange,
CA te-1 duce la alta muma,
Cu rasnita 'n batatura.
20 Infloritr, florr, de stair ca macu,
Ca daichir T-a trecut vacu I
Cand eram la marca fata
5tiam flerea cum se porta ;
Dar daca me marital
25 Dupe u§a o aruncal,
Muhl dragoste stricar I

5i la urma ye cgitr. Infloritr, florr, infloriti,

A cir sint cu fetele, Ca mie nu 'mr trebuitr ;
Marne cu nevestele I Ca mie cand imr treburatr
15 Infloritr, florr, de stair parete, 3o Vor atuncr ca 'tribobocratr !

ZORILE MIRESEI

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Chita chiopuR.-Valcea.

Fore verde samulastra, SA m'a§tepte cat de mult

Zorile de dimineta
Tuturor se pare greta,
Numar mie cu dulceta,
5 Ca sint cu purcuta. 'n brats.
Fore verde samulastra,
Bobocel de la ferestra,
Dumi te, purcuta, acasa,
Ca clorile se revarsa
to 5i te a§tepta ma-ta acasa,
Cu ocaua piing rasa,
Cu fripturica pe masa.
De la nerca nu me duc,
I5 CA mr-e drag in a§ternut
Si gurita sa-T serut.
De la stele pen' la zorr
Tote stelele ca per,
Numar steua stelilor,
20 Ursatorea fetilor,
5ede 'n porta rarulur
5i 'mr judeca florile,
Ce -au facut miresele ?
Le-a impartit cu fetile.

www.dacoromanica.ro
406 CANTECE DR NUNTA

ZORILE MIRESEI
(VARIANTA)

Au4ita de Chr. N. Tapu de la lautarul Dumitru Valenu din Ropiorif:de -Vede.

Zorile de dimineta
La tOtA lumea cade greta,
Dar mireseT cu dulceta,
Ca e cu ginerile 'n brate.
5. Zorilor,
Surorilor,
Ce siliti de v6 v6rsatT,
Multa dragoste 'mT stricatT !
C'asta nOpte n'am dormit,
10 NicT la nOpte n'am sa dorm,
Sa'mT trudesc trupsor de om.
TOte pasarelile dorm,
NumaT pasdrica mea
Tota n6ptea 'ml ciripia,
15 De hamur se jeluTa I
Zorile de dimineta,
Strange-md, miresa 'n brate,
1\16 sdruta cu dulceta.
Goa:ma, mires°, of 1
20 Ce-a fost verde s'a uscat,
Ce-a 'nflorit s'a scuturat;
Pen6 ad,T cu fetile,
MaTne cu nevestile !
Tad miresa nu maT plange,
25 Ca te-ol duce la ma-ta,
Cand o 'nflori salcia
Si-o face salcamu pere
i tanjala mugurele.
Cand o canta stluca 'n balta,
30 Atuncl to -oT maT face fata !

HORA MIRESEI

Audits de Chr. N. Tapu de la Ghita Schiopu, din R.-Valcea.

Ginerele
Haida doT, cu doT, cu doT
Si noT. neTcA, d'amendol.
CrucTulita de argint,
Am'endoT ne-am potrivit ;
5 CrucTulita de alama,
A me ndoT sintem d'o sema,
AmendoT ne-am potrivit
*i la ochT si la sprancene
Ca doT porumbeT in pene I
Nunul
ro FoTe verde salba mole,
Hops., hopa, nune mare,
Cu doT finT d'aT dumitale !
SA traTasca §i nasu,
Sa ne dea galbinasu ;
15 SA traiasca i nasa
Sa ne dea galbinasa I

www.dacoromanica.ro
 CANTECE DE NUNTA 407

CANTECUL CUMETRULUI

Audit de Chr. N. Tapu de la Ghita .chiopu din R.-Valcea.

Foie verde de treT mure, De vin nu me sAturaT.

Hi, cumetre, hi I
La carciuma din pAdure,
Hi, cumetre, hi.
5 Beul acp, beur §i maine,
BeuT patru -zecl de cjile ;
Beal pretul la cincl cal,
Beur pretul la trel Tepe
to Ado yin, ca mor de sete I
Bela pretul murgulul
Si ceprazul suruluT.
Veclul satul vinului,
Hi, cumetre, hi !

0 URARE DE NUNTA

Audits de Chr. N. Tapu de la mop Nicolae Bucur, din corn. Predeal pl. Teleajen.

Bun dlmineta, cinstitl so- 15 Umplute cu hir

[cril marl ! SA ne §tergem gurile de ghin,
Ce catati, CA a§a ne este de la Christos,
Ce umblati ? [Amin !
Nol ce catam §i ce umblAtn, SAnAtate, masA, frumOsa,
5 D-vOstrA sama o sA ve dAm! Inchinaiii d-vOstra,
Nol am venit pe stelele cerulul, 20 Acest pahar de ghin,
Pe semnili pamentului, Pentru Malca Domnulul in-
Pe aburil ventuluT, [chin,
Si-am venit la d-vOstra aid ! Pentru buna senAtate a socri-
To Am veclut o stea verde, unde [lor §i s6crelor,
[mi se lasl. SA ve fie de ghine,
Or steua sA ni-o aretatT, SA ve ve4 sAnato§1,
Or respunsu sa ni '1 dal ! 25 Si voio§Y,
Respunsu nostru ce va sA cjica ? Ca pe ni§te codril tined §i fru-
Patru basmale de in, [mo§T !

www.dacoromanica.ro
408 CANTECE DE NUNTA
ORATIE DE NUNTA
Culesa de Die Constantinescu, din Diopt 1Romanati.
A se confrunta cele trer oratil de nunta. pag. 166, 182 pi 183, din colectia d-1111
G Dem. Teodorescu.
AscultatT, fratY, intelegetT,
Cu mintea v8 culegetT,
AscultatT si luatl aminte,
La vre-o cate-va cuvinte,
5 Care in carp ne stail scrise
5i trebuesc asta-41 4ise.
Cand Dumned,eil cu cuvintul,
Facu cerul si pArnintul,
Le-a dat podObe mArete
10 $i destula frumusete.
Cerul impodobit cu sore
Si cu stele lucitore ;
Marea i apele tote,
Cu pestY farg numer, glote.
15 DecT vr8nd 0 se proslAvesca
Fapta-T cea Dumnecieresca,
Intinciend prea ,sfinta mans,
Zidi pe Adam din terinA,
Dupe a sa asemenare,
20 Cu cuvint si cu suflare.
Apol v848nd ca nu e bine
SA fie omul de sine,
Somn lin trimise 'ntr'insul
5i, and dormTa, veni la dinsul
VERSUL COLACULUI
Culesa de Chr. N. Tapu de la Jon Vacaiul, Ocna SibiilorTransilvania.
Si mar buns cliva la dumnea-
[vOstrA,
Ce saltA, ce veselie,
Ce lucru 'mite sa fie ?
Ce statt aicT adunatT
5 Dumnea-vOstrA, iubitl fratT ;
CA noT multe marl am trecut
Si sate
Indepartate
www.dacoromanica.ro
25 $i dintr' a lul costa
FAcu pe Eva, strAmosa nostrA.
De aceea fill acuma
Lasa pe tatal si mama
5i doT cu doT se impreuna,
3o C'asa Dumne4eil voeste
$'a sa lege porunceste.
Cinstitl socriT, acuma...
AcestT fiT ce 'ngenunchTara
$i smeritT cu rugAcTune,
35 V8 cer astd-cIT TertacTune,
Sail ca v'ati gresit cuvinte,
Din prostie §i ne minte
$i pate ca in acea vreme
VetT fi dis niscaT blesteme...
Pariniii respund:
40 IertatT 0 fie,
SA 'nfloresca ca crinul,
SA 'nver4Tasca ca maslinul
5i 'n tray bun, prin tot locul,
SA-T tie de Or norocul ;
45 $i 'n traT bun sa se resfete
Pana 'n adincl be'tranete I
Am umblat,
To $i nimenea 'n cale nunT-a stat.
Cine sintetT dumnea-vOstra
De ne tinetT calea nostra ?
Dar fiind-ca 'n cale ne stall,
MaT bine 'n curte sa ne lAsatT,
15 Cu incetul,
Cu incetisorul,
 CANTECE DE NUNTA
SA ne dam cuvintul,
Cu adeverul ;
Ca de multe ce sint §i dese,
20 Nu le vom putea spune alese.
Tin6rul nostru 'mperat
Forte de dimineta s'a sculat,
Fata alba a spalat
Chica negra a pTeptanat,
25 Cu straTe nol s'a imbracat,
Murgul §i l'a in§elat,
In trambita a suflat,
Mare oste a adunat :
Dona sute granicerT,
3o 0 suta fecrorT boTeri,
Din cel may mart
NepotT de ghinararT.
Pe la resarit de sore
At plecat la vend tore ;
35 v'enat Cara de sus;
Despi e apus,
Pene caiY nY -o statut
Si potcovele o pYerdut.
ApoY ne lAsaram may in jos,
4o Pe un deal frumos
5'alergaram
De venaram
Muntir
Cu bradiT
45 Si cu fagiT ;
Cerul
Cu stelele ;
Campul
Cu fiorile ;
5o Delul
Cu podgoriile,
Valcelele
Cu viorelele ;
Si satele
55 Cu fetele.
Cand sOrele resare,
Esiram la drumul cel mare.
Gasind o urma, de fiara,
StAtu Vita ostea 'n mirare
6o Si clisera cA e urma de ding,
SA fie 'mperatuluT cununa.
AsTa, se chibzuira
Si se gasira
AItY venatorT
65 MaY cunosca tori,
Si disera ca-Y urma de capriOra
SA fie 'mperatulur sotiora.
Dar nunul cel mare
Cu grija 'n spinare,
7o Calare p'un cal,
Ca un capitan,
www.dacoromanica.ro
409
Se rid/ea 'n sad,
Se umfla 'n nary,
Si facu ochiY rota.
75 Peste ostirea iota
$i cand incOce privi,
AicY zari
0 floricica frumosa
Si dragastOsa ;
So Dar vecjend cA nu 'nflore§te,
NicY nu rodeste
Si may mult se vestejeste
e -au tramis penoY, trey lipanl,
CalarY pe trey juganY,
85 Cu cOrnele canite,
Cu unghiile costorite
Si cu cadele 'mpletite ;
Ca cu totir sa pornim
Si la curtile dumnea-vostra
90 SA venim.
Porniram
Si veniram
Pe fata pamintuluT,
Pe aburiY ventuluT ;
95 Bend
Si chiuind
Si din pistole trAznind ;
CaiY incurand,
Pe nary foc lasand,
Ioo Ranchezand
Si din unghiY scaparand,
Pan' am sosit
Si v'am gasit.
Acum floricica sa ne-o datr,
105 Cad de unde nu, nu scapatT !
Cad am venit cu tarnacope
De argint,
SA scotem floricica
Din pamint ;
I I0 S'o scotem cu radacina,
S'o ducem la 'mperatu 'n gra-
[dina ;
C'acolo se 'mfloresca
Si sa rodesca
LoculuY sal priTesca
115 Si sa numaY vestejesca I
Socril micY,
Dumnea-vostra ne vedetT
C'am venit
Dar avem §1 dreptati
120 Cu peceta de la 'mperatie.
Cine §tie carte letinesca,
SA vie la tepa 'n copita sa ci-
[tesca;
Cine nu §tie
125 Se nu vie,
410 CANTECE DE NUNTA
51 ca de foc sA se pAzTascA !
S I ne dap un popA cu barba
[desk
SI ne citescA carte-alesa ;
SA nu fie cu barba cAnitA
13o SA remaTe cartea necitit5.
Saii vie-unul cu barba rarA,
SA n e tie pen' de sell ;
Ci sAefie unul cu barba ca fusul,
SA nu dele curend respunsul.
135 Respunsul nostru sA ni-1 dati
51 'n curte ca ne lAsatl ;
CA de unde nu, cu nol bine nu
[umblati I
Cinstite stariste de loc,
Tie-te Dumnecleti
140 Cu bine §1 cu noroc,
Mere in casA,
Dupe masa,
CA este un colac frumos,
Semnul lul Christos,
145 Spre a imperatului cel finer
de folos !
Acela '1 cAutAm ;
Acela sA ni-1 datl.
Nol nu sintem Invetati se bem
Pen' nu mancam.
ORAT IA PINTENUI,UI
Culesa de Chr. N. Tapu de la 16n Vacariul, Ocna SibiilorTransilvania.
5i mal noroc bun la dum-
[nea-vostrA,
SA ne luatl sema nostrA.
Socril mid, ascultatl
5i 'n urechl bAgat :
5 Nol nI-am dus pen' la un loc
si am fost ail de noroc,
Ni s'a fAcut calea cruce
51 nu ne-am mal putut duce ;
51 pentru acela indArApt ni-am
[inturnat,
10 SA ye spunem cum am umblat.
DumneavOstrA caru ni 1'4 im-
povArat,
Poggniciu ni rag imbetat,
51 forte reil ni l'atl invetat,
www.dacoromanica.ro
i5o CAcl, cand la maTcA mititel
[eram
Am luat o data O. bem
Pelle n'am mancat ;
5i-a luat malca o plAcintA verde
5i a§a ne- a plesnit peste u-
[rechie,
155 Cat dumnea Nostra cu totil nu
[IT putea crede.
Ba tata dac' a audit,
Aii luat un lemn de dupe
[cuptor,
5i m'aii pAlit de era sl mor !
Putinel colac :
16o Sta-ti-ar de cap ;
Came §1 mal putinica,
Manca'o-al imputitA !
Socril mid', dumnea-vostrA,
SA ve gAtatl cu cuptore de pitA,
165 Cu butt de yin,
Cu portil legate de fen,
Ca yin patru-clecl de cAlAra§T,
Cu cal de se sparg de gra§T.
51, de cand sint pe drum,
170 Ail mancat tot pale
si nu pot sl sale ;
De n'or fi tote gAtate
Ve vor suna cojocu 'n spate I
SI 'mpedice la deal carul §i la
vale boil.
15 El §1 acela a fAcut :
Coborandu-ne din deal la vale,
A impedicat boil §T-a lasat
[carul.
Caru s'a resturnat,
Cand caru peste bol, cand boil
peste car.
20 Ce ni s'a intemplat ?
Nunu peste nuna a dat.
Nuna acum zace pe pAmint,
[de morte,
Nunu ar scula-o §1 n'o pote ;
Nunu ar vrea s'o gadele ;
2$ Dar ea fl14 sufere,
 CANTECE DE NUNTA
Caru 'n perlil sta r6sturnat,
OmeniY cum ail putut au scapat;
La popa capu dedesupt i Pail
[apucat.
El din dos se tot salta
3o Dar capu d'acolo nu -! esla,
Pene nT-am apucat
S! -am ridicat
Si ore -cum capu ! -a scapat.
Asla dar dumnea-vostra sa ne
[dap
35 Patru omen! grosi la grumaz1
[sa traga
Si patru boY sA 'mpinga,
SA scotem or! caru 'n deal,
Or! dealu 'n car.
*run doftor bun.
40 Pe nuna sa o ungA
Pe la pole,
Pe din jos de cIngAtOre,
Pe unde o &we,
Dor s'o ma! scula din bole.
45 Si a nunulul sa I-o pule la loc
CA i s'a rupt de prin nod.
Pe popa la cap sa-1 leculascA,
Ca pe Duminica sa pots sa
[slujesca.
Nol am fost avut st'un dipla§
5o Forte frumos Imbracat :
Avea bunda si nadragi de su-
[gli e.
Pe el petece numaY o mie.
AvYa sl-o sapcbra.
De... numal in fund i s'ai1 fost
[spart ;
55 Avea si 'n piclore niste drag!
[de ciobOte,
Numa! Yera rupte tote.
Si nol ca pe un om de cinste
L-am pus sA sea. ma! 'nainte.
Si cum s'o r6sturnat,
6o Un petec din tur 'Y s'a luat
Si oblu *trite° baltA all picat.
Si s'ail sculat tot flotiait.
Si, daca l'am v6d,ut,
Cu totiY am fugit.
65 Si, cand s'a scuturat odata sa-
[raeu,
Nol am fugit de el ca de dracu.
Asla dar dumnea-vOstra sa ne
[dap' un petec noU,
Socri! micY.
www.dacoromanica.ro
41I
Dumnea-v6strA vedetl c'am ye-
[nit aid,
7o Dar pentru acela indArApt ne
am inturnat,
CA ore-ce am urtat.
MergY in casa dupa mass,
Unde-a seclut jupanesa miresa
Ca au uYtat o naframa,
75 Forte mandrA si frumosa ;
Fie si de in
Cu care 'sl §terg volnicil bu-
[zele de yin,
Si cine s'ar afla
De nY -or da,
8o BunA valclag, ar cap6ta.
De- o fi si de furor
Nou6 §i de-acele ni-Y dor,
De-or fi si grOsA,
Si aceYa -Y frumOsa ;
85 Dar de-o fi de caltl,
SA vY -o tragetY dumnea-vostrA
[prin dintY.
Ia-ml sa cate socra mica,
CA dOr o fi mat volnicA.
CA no! frumos om cinsti-o,
90 Cu cisme de veverita,
Cumperate c'o gro§itA ;
Cu cisme de cApriOrA
CumpUrate de la Sighis6ra,
De la vary cand o secera,
95 In ele n'o degera.
CAtre socru mare
Nu s'a povestit nimic de acea
[intamplare,
Ce salt facut,
Nu mar Ye de desfAcut.
too Sa datY numat vre-o patru boY
Si vre'o cin-spre-ce or.
Si vre-o septe vac!
Si alte ce-Y ma! da
Le rabcll si sA tact.
105 No! am ma! descAlica,
Am ma! sta,
CA cu dumnea-vostrA ni -! drag ;
Dar avem de trecut
Stand,
II() MuntY,
Cu bracII marunt!,
Intuneco§Y.
SA r6manetl sanato§l !
412 CANTECE DE NUNTA.
ORATIE
Culesa de Chr. N. Tapu de la Inn Vacariul Ocna SibiilorTransilvania.
Ce -I asta, ce veselie,
Ce lucru pOte sa fie ?
Ce stag aid adunag
Dumnra-vOstra, rubig ft-4 °?
5 CA nor mult loc am umblat
Si nicATerr n'am aflat
Un lucru a§a frumos.
Trer lunr sint de cand venim,
Ne uTtAm §i nu dormim.
To Si lucrurile sint tocmite
Inca nu ne sint sucite.
Mar vedem pOrta legatA
Si cu pare ferecatA
Langa dinsa multa glota,
15 Ostea 'ntinsa §'adunatA.
Porta legata cu pare,
Glota 'n cap sa ne sale,
Gandind sa ne 'ngrijesca ;
Cail sa ne prApAdesca 1
20 Legata cu lant de car,
CA venim in zadar,
Cu funie de furor,
DOr de. nor v'o fost dor.
Drept, aceTa v6 rugam
25 Si sfatu sanatos v6 dam :
SA fig cu nor bunT §i blanc)r,
CA nici nu sintem flamanclr,
NicT nu ne temem de vor ;
MAcar ca sintem trer sari dor ;
30 Si noT avem glota minunata
Si fOrte bine armata.
CA a nOstrA cetA in car vine
[inapor ;
Adica nu cu red, feresca Dum-
[nezeil !
Slar§itul e bun
35 Precum §i dumnea-vOstra ag
[prins de veste.
Apof, cinstite vornice,
T'am maT spune Ore-ce,
Spune multe §i nu ne pasa.
Dumnecjeil sa te vac15,
40 Si nadragir sa -tr cads
www.dacoromanica.ro
Si sa-g dea Dumnecjed noroc
SA umbli cu opincr de porc ;
Si Dumned,ed sa te trATasca
Gura sa ti se latrascA,
45 Urechile ca fere§tile
Si ochiT ca terile !
Nu ne lua a§a cu cuvintul
Ca pulberea ventul
Si nicT nu m6 tem
5o CA nor Omenr rnultr avem
Si sintem intregT ca m6rul
Si graim tot adeverul.
Tinerul nostru craTvr,
Plin de pArAsitul dor,
55 S'ail sculat de dimineta
Si spalandu-se pe fat A,
LP° s6pt6manA, d'o luna,
Pentru acesta tribunA (miresa)
A luat un bucium mare
6o Si a suflat de treT on tare
Si a adunat oste mare.
Si de el bine asculta
Patru-cleci de alai-4,
Cu car de s6 sparg de gra§r.
65 Tot insul vine cu dor,
Vine ostea 'napoT,
In§iratA tot dor cu dor,
Precum §i dumnea-ta §tiT.
NoT prin codriT am umblat
70 $i prin muntT am intrat.
Muntr am str6bAtut
Si campurile frumose,
Dumbravile recorose ;
Cand ne-am aflat in mijloc,
75 A stat ostea pe loc.
In loc sint dou6 urme de fiara.
CraTul avend nevoTe de sfat,
Pre al' se au adunat.
SfetnicT au sfAtuit,
8o FilosofiT au ghicit
CA n'o fi urma de fiara,
NicT de sAlbati§orA,
Ci de a sa dAruitA,
 CANTECE DR NUNI1A
De sot sal fie rubitn I
85 Asa craiulur lasA tote,
AdunA ale sale glote
$i a fAcut cu calul rotA.
Si pre nor din ostea total,
Mind cair mar fugacT
go $1 din gura mar ischitacr,
Ne-ail trimis mar inainte,
SA caletorim ferbinte,
Ispitand mar din tArie
D'o manastire din trevire.
95 Nor am venit ca prin vent,
Si prin semne pre pAmint,
Pe a cerulur lumina,
Prin raga destulA,
Pe urma a doue flare,
Too Prin tarn, pAnA la acest cap
[de sat,
Unde -1 un pod stricat.
5i ad rupt §i o bland cu mine,
$'am cAclut fArA rusine,
CAciu si a mea sotie.
105 Cu o asa minune tare
Pea cand ne-am sculat,
Urma ni s'a astupat.
Esi o baba sbarcitA
Spre al nostru folos rubitA
Ilo 5i spus'a sal nu ne pasA,
SO mergem din casA 'n casA ,
Pene la acela car,
Unde std al nostru noroc.
Nor aicea vedem multe fete,
115 SfAtuindu-se sub perete ;
Muhl glotA adunata
Spre ce-va mare gatata.
Aci urma ne-a adus,
Precum si baba ne-a spus
120 $i acuma red ve pasA
SA ne faced loc in casa.
In curte sd ne lasati
$1 urma sd ne-o aratati,
On calea sal ne-o indreptatr.
125 Apor, cinstite vornice, tr-am
[mar spune Ore-ce :
Sburand gastile din sat,
Lupul de le-ar fi mancat !
CA s'aii fAcut calea cruce,
$i nu ne mar putem duce.
13o Apor, cinstite vornice,
Ti-am mar spune Ore-ce :
Nu ne lua asa cu graba !
www.dacoromanica.ro
413
Dar de vrer sal stir mar bine,
Apol eil 10 vol mar spune
135 Adeverat a sintem soil lint:a-
[rAtestr,
Vorba sal nu ne-o clAtestr !
CA al nostru crAisor
Cu al cuvintulul dor,
Pe acest loc Ore cand
140 Craisoru, cand-va umbland,
A gAsit fiTcA cuvintatore anu-
[mitl,
Cu cisme noue 'ncAltatA,
Cu barna negrA 'mbrAcata,
Mutatd la cap si mare,
145 BAltatA sub barbA tare.
In curte sd ne lAsatT,
On pe cruta sal ne-o dap*.
Apol, cinstite vornice,
Ti -am mar spune Orece :
150 Nor de aceia ne dAm solia,
Ca sal ne iasA simbria.
BAgati-ve 'n lAuntru 'n casA
CA in cornul cel de masa
StA un colac frumos,
155 Spre al vostru folos ;
Impenat, bine gAtit,
$i cu multe 'mpodobit,
5i std si-o ploscA cu vin
$i-o mAnnstergurn de in,
16o Ca buzele sal le §tergem
$i 'ncAlclitr de vin sal mergem I
Forte ve multumesc dum-
[nea-vostra,
Ca nu sintem invetatr
SA bem One nu mancAm.
165 Cand la marca mititel eram,
Am luat odatA O. bem
Pen' n'am mancat ;
Iar ea s'a maniat
$i nu ne -au mar dat.
170 Apol, cinstite von-lice,
Tr-am mar spune Ore-ce :
Butt de vin,
Care de fen,
Oyez bine vinturat,
175 Car albs si gatatr,
Masa gatata,
Palita 'nfrumusetatA,
CA de n'or fi tote gAtate
10 vor suna pugnir in spate I
STRIGATURI

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURI

FRUNPULITA BUSUIOC

Audits de Chr. N. Tapu de la hora din NovaciGorj.

A se confrunta varianta No. 265, pag. 210, colectia d-lui Bibicescu.
FrunclulitA busuYoc, 5 5i cele d'aii mar rAmas
Tar n'avem fete la joc. Le curl pima pe nas ;
Hora mare fete n'are, 5i voT baYetY cari §edetY,
C'ail murit de galbinare ; FacetY bine le §tergetY 1

HORN MARE
(VARIANTA)

Au4ita de Chr. N. Tapu de la hora din NovacfGorj.

Hora mare
Beep n'are,
C'a murit de gAlbinare.
Iar n'avem fete la joc
51 stam cu §tiru pe bot 1

TRECUI RIU ARS DE SETE

Au4itft de Chr. N. Tapu in PoianaTransilvania.

A se ,Ldea varianta No. LXXXVII, pag. 384, colectia d-lor larnic Pi Barsan.
TrecuY riu ars de sete,
MA 'ntalniI cu doue fete ;
Fetele cu bete nou6,
SAruta-le-a§ p'amendou6 ;
5 5i pe una tot-d'auna,
CA T-a fost mar dulce gura !

27
www.dacoromanica.ro
4r8 STRIGATUR1

FETELE Ap. QIC

Auc, lita de Chr. N. Tapu in PoianaTransilvania.

Fete le a§a clic, Noptea 'n sat.

SA me 'nsor cat is mic.
Nevestele Tara clic,
SA me las sl nu me stric.
5 SA me las nitel manzat :
piva 'n ciurdA,
Piva 'n ciurda vacilor,
NOptea 'n patu nanelor ;
lc) piva 'n ciurda 'Donor,
NOptea 'n patu mandrelor !

SAPA DRACU'N VOI FICIORI

Au4ita de Chr. N. Tapu in PoianaTransilvania.

Saps dracu 'n voT, ficlorT,

De ce voY nu ye 'nsurati
$i pe noT sA ne luatT
Ni§te muco§T ce-o remas,
5 NumaT trag muciT pe nas I

NEVASTA DE ASTA IARNA

Autlita de Chr. N. Tapu in PoianaTransilvania.

NevastA de asta TarnA :

Trage la barbat o palmA.
Nu me calca pe chiclor,
CA to §tiii de ce ti-e dor.
5 De ti-e dor de serutat,
CalcA-me pe Astal'alt I

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURI 419

FOIE VERDE DE TRIFOI

Audita de Chr. N. Tapu in PoianaTransilvania.

FOTe verde de trifor,

Nu sint fete ca la nor;
Da mar sint intr'alte sate ;
Da's cu gurile cAscate I

PAGUBA DE CINCI GROITE

Au4ita de Chr. N. Tapu in PoianaTransilvania.

Paguba de cinci gro§ite,

CA e§tr prea mare la tits ;
Pagubl de cincr critarr,
CA e§tr prea lungs la nari !

HAI, SARACU SULIMANU !

Culesa de Chr. N. Tapu din RoOorif-de-Vede Teleorman.

Har, saracu sulimanu, Cum !aria slutele 1

Cum marita gugumanu ! M6 bucurai la avere

SAracile La strAchinr §i la ulcele,
Cum maritA secile ! Var de p6catele mele I
5 SAracile sutele,

www.dacoromanica.ro
42o STRIGATURI

ARE POPA DOUE FETE

Audits de Chr. N. Tapu in Coste§tiValcea.

Are popa doue fete,

Arnendoue stall sa fete :
Una fats la Ispas,
Cand e laptele mal gras ;
5 Alta fata la Craciun,
Cand e laptele mai' bun.

FATA POPII DIN .SALINE

Audits de Chr. N. Tapu in CosteMValcea.

Fata popil din SAli§te
*ade 'n c... §i 'mpu§cA gate.

MAI STRANGE-TE, LELE

Audits de Chr. N. Tapu de la lautarul P. Brandutlienu, CosteWValceay

FOYe verde de stambriii,

Mai strange-te, lele 'n breii,
CA me bagY 'n foc de viii ;
Cu ale tale margheolii
5 Me bAga§i in foc de viii 1

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURI 421

VERDE FOIE MER SALCIU

Cutest de I. Odor de la Marita Diaconescu, CiresPrahova.

Verde fdTe mer salciti,

Fata de cantaragiti
Nu te strange tare 'n brats"'
Ca me bagY in foc de viti I
5 - Lasa, neica, sa te bag,
Ca prea te-am Tubit cu drag !

MAI BAIETE FERMECATE

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Nicolae FratilaNovacfGorj.

Mar -baiete, fermecate, Si betrana Plole§tena,

Pe ulita nu te-abate,
Ca sint fetele turbate,
Nevestile fermecate.
5 FOle verde de tutun,
Si popa reste nebun,
De ce -au pus car§ma 'n drum,
Oprind or! -ce voTnic bun ?
10 Ce femeTe Te sermana !
Vinu-T bun, ocaua-1 mare,
Beil volnicil, se °marl.
FOTe verde solz de pe§te,
Pe mine cin' me tope§te ?
15 Refeneua de neveste
Si fete de ca§marete I

NEVASTA C'A MEA FRUMOASA

Comunicata de Ion Tanasescu ; au4ita de la lautarif din Focsanf.

Nevasta c'a mea frurnOsa 5 Si se'nvele§te cu sacu

Nu Te 'n sat la d-vostra ; Si dorme pen'o ia dracu.
Candu-1 pomene§tT de furca, Candu-1 pomene§tT de varjea 1
Ea la straiu §i se culca 8 Par'ca intra dracu 'n ea 1

www.dacoromanica.ro
422 STRIGATURI

CAT II CERNADIA MARE

Aucjita de Chr. N. Tapu de la hora din NovaaGorj.

Cat IY Cernadia mare

Dragoste in ea nu are,
Dar NovaciT mititeY
A'mpuYat dragostea 'n eY !

FETELE DE LA NOVACI

Aucjita de Chr. N. Tapu de la hora din NovaciGorj.

Fetele de la NovacY
Nu sint fete, ci sunt draci ;
Baga mana in nadragY
Par'cl bags dupA racy
5 Si scot d'un pApu§oi,
Cu ochil ca de ratol 1

DRUM LA DEAL BSI DRUM LA VALE

Aucjita de Chr. N. Tapu de la hora din NovaciGorj.

Drum la deal §i drum la vale,

S'a luat lumea de mirare
CA's marghIol §i m6 tiu mare ;
Si'n punga nicr cincY parale,
5 NumaY ata mamaligil,
LipitA pe fundu pungil !

www.dacoromanica.ro
 STRMATURI 423

FOIE VERDE LALEA

Au4ita de Chr. N. Tapu de la hora din NovaciGorj

FOTe verde §T-o lalea, RuptA 'n c... §i dupe cap.

Joca §i nu prea juca,
CA cama§a nu e-a to ;
and oT merge acas' tT-o Ta.
5 Ac T, tT-o Ta, maTne #-o Ta
$i remaT cu trenta ta,
Mal am una de bumbac,
Me duseT la socra-mea
To $T-o gAsil c-o trenta rea,
Cea maT buna §T-o carpla ;
$apte gheme §T-o undrea,
$i-ata nu'T maT ajungea.

DA-TE, LELE, NU TE DA
(VAR1ANTA)

Au4ita de Chr. N. Tapu de la hora din NovaciGorj.

DA-te, lele, nu to da,

CA cama§a nu e a to ;
AcIT tl-o dA, marne tY -o Ta
$i remaT cu trenta to !

FOIE VERDE MURELE

Augita de Chr. N. Tapu de la hora din NovactGorj.

FOTe verde murele,

FrumOse sint unele
$i nu le §tiu vorbele ;
Cb.nd se duc cu panzele,
5 SA me duc §1 eu dupe nuTele,
SA petrec 4iva cu Tele I

www.dacoromanica.ro
424 STRIGATURI

I SA MIRA NEAMUL MEU

Au4ita de Chr. N. Tapu in Novacf de la horn.

*i sa miry neamul meg

Ce flacail m'am facut eii ?
CA cu turu nadragilor
Fac partie vacilor,
5 *i, cand merg pe cositurd,
lml daii pai§ele 'n gura.

VERDE FRUNQA PELINITA

Au4ite d&Chr. N. Tapu in NovaciGorj.

Verde fruncja pelinita, 5 Dice malca-ta ceva

Draga nelchil copilita, De ce 'ml dal mie gura ?
D'asta vara sugeaT Vita Malca-ta nimic nu cjice,
*i-acum dal neichil gurita. Ca §tie ca-I gura dulce.

1 MAI DATI CU GURILE

Aucjite de Chr. N. Tapu in NovaciGorj.

i mal dap cu gurile, 5 Bagel mana 'n sacataii

Cam gatat minclunile. Scote la minciunl merea ;
Bagel mama dupa lads, Baga mana pe supt pat,
ScOte la minclunT gramada. Ca mal e un sac legat.

www.dacoromanica.ro
 STRIGA.TURI 425

ICI -O, pLo N'O SMINTI

Auclita de Chr. N. Tapu la hora din Novaci Gorj.

cji -o n'o sminti,

1 ?i -o,
Cand oT incepe a-te tranti
$i la nalba-ol pomeni.
Di-o, frate, ca la frate,
5 SA-tl dea Domnul sanatate,
Sanetatea oulul
$i puterea boulul.
nelca sdrancanita,
Ca mi-I mandra hodinita.
10 Hodinita, pe dracu,
C'a batut'o barbatu I
IasA afara §i suspina,
C'a bAtut'o fAr' de vina.
N'a battle° cum se bate
15 $i-a pus'o dirept pe spate,
SA dea trupul chinuluX,
Faca banA birulul ;
SA se dea dirept pe spate,
FacA banil jumetate,
20 Jumetate a treTa parte I

VAI DE MINE MOR DE CALD

Aulita ee Chr. N. Tapu de la NovaclGorj.

VaT de mine mor de cald
$i n'am apa sd me scald.
$i fusel la rlu sec
$i vruseT ca sa me 'nec.
5 'ail fruncja de susaT,
$i avusel parte c'un par,
Scapa de nu me 'necaT.
Fruncjulita usturol,
Este o balta dirept vol
0 $i-Y plina de laturor ;
M'a§ baga de m'a§ scalda,
Fria mi-I cA m'ol 'neca I

MANDRO, MANCA-TE-AR CAINII

Auclita de Chr. N. Tapu de la hora din NovaclGorj.

Mande°, manca-te-ar calniT,

Tu me 'nveta§l a Tubi,
A Tubi §i strange 'n brate
Si a seruta cu dulceta
5 $i pe nuor §i pe ceata,
CA al gurA cu dulceta !

www.dacoromanica.ro
426
STRIGATURA DE HORA
Culesa de Chr. N. Tapu de la tineril jucatorl din hora din NovaclGorj.
AscultatT, ficiorT, la mine,
SA ve spuY pe serba bine,
SA nu dam de vre-o ru§ine,
Ca sintem OmenT de fire.
5 FrunclulitA bob naut
PunetT una la pAmint,
Ce n'am v6clut de and sint !
De la una, sus la dou6,
Coperiti-o sä n'o plou6.
to S'a dus una, maT e una,
Pen'om porni pe ne buna.
DatT-1 una,
Luati-T urma !
De la dou6, sus la triT
15 VaY de mine, ce Tuba ?I
NevastA cu treY copiT,
Parca fu sate pustiT.
S'a dus una, mai e dou6
CoperitY -o sa n'o plou6.
20 S'a dus dou6, maY e una,
SA jucAm cu totT 'ntr'una
Pen'om porni pe nebuna.
DatT-Y una,
Luati-T urma !
25 De la treY i sus la patru I
Lelite din Calafatu,
LepAdatT cu dreptu patru ;
De la patru, sus la cincY
Si o pereche de opincY
3o SA le rup juand aicT.
De la cincY §i pen'la §ase,
Lelita carciumaresa,
Lasl-m6 de sera 'n casa,
C'afara plou6 de versa.
35 i simbrie nu 0-Or cere
www.dacoromanica.ro
STRIGATIJRI
Numa sA m6 la§1 la pTele,
SA tT-o b... pintre picere.
De la §ese pen'la §epte,
Pi§c'o, mu§c'o mAT bATete,
40 Si mT-o 'ndrepta la pArete,
SA plesnescl iTa 'n spete.
De la §epte pin'la opt,
Cucuruzu nu s'a copt ;
Da d'o fi vre-o vreme buns,
45 S'o coce nOptea pe luna.
De la opt §i pen'la noue, .
CTocarlia sus pe ou6
Mie unu, popiT dou6 ;
De la nou6, sus la cjece,
5o PAreut cu apa rece
Pe la pOrta mandril trece ;
Cine-o bea de doj IT trece,
Cine-o bea porne§te grea,
Cine nu remane a§a.
55 Dar din cjece
Ce mai trece ?
I -aucjX una, i-audY dou6,
I-aucil treT §i i-aucJI patru,
La pAment §i batet.1 patru!
6o De la patru dati -Y drumu,
CA s'a 'ntaritat nebunu.
CA nebunu cand se porne§te,
Joca peril' nebune§te ;
Ca nebunu cand se pune
65 Joca pena face spume.
Tale curmu §i stoboriT,
CA s'a 'ntaritat fecioriT ;
Tale curmu §i parmaciT,
CA s'a 'ntaritat danaciT I
 STRIGATURI 427

STRIGATURA DE HORA
(VARIANTA)

Cu lesA de I. Ionescu, abs. seminarist, de la Gh. Mihal, TopoloentMuscel.

LAsatT dura pe calca.T, Fruncjulita de sipici,
Ca mora pe cApatai N'atT ve4ut dura p'aicT 7
Si la fete sA le-o puT, Ba uTte-o, neTca, to urclicT,
Nevestelor sA le-o bag, Face la fete opinci,
5 SA jucam hora cu drag. 45 SA le rupl jucand
Striga popa din Braila TinetT dura pen' la cinci.
$i cu soru-sa PAuna $i mi-a 4is popa Nastase
SA tinem dura la una. SA tinem dura la ease.
Dati-T una S'a dus una, maT e cincT
to LuatT urma ! 5o Pen' om porni pe DrAghicl,
Ciocarlanu sus pe 6116, A intrat cotoiu 'n lapte
Tineti dura pen' la doue. $i pisica jumetate.
S'a dus una, maT e una Tineti dura pen' la §apte.
Pen' om porni pe nebuna. S'a dus una, maT e §ase,
15 Dati-i una, 55 Pen' o veni §i NAstase.
Luati-T urma 1 S'a dus doua, maT e cinci,
Foie verde samulastrA, TinetT dura, mAT voinicT I

Al treilea de casa nOstrA, $i mT-a cjis un potropop

Se roga vecina nostra
20 S'o fac din fatA nevasta.
Eii de rugAmintea et
I-a§ternuT fa§ii de tel
Si facuT dupe obiceiti.
Puneti dura pen' la treT.
25 S'a dus doua, mat e una
Pen' om porni pe nebuna.
Dati-T una,
Luati-T urma !
Ci ocarlanu de§elat
3o Sari gardu tot pe lat ;
Se jelui la 'mperatu.
SA tinem dura la patru.
S'a dus una, mat e trel
Pen' om porni pe AndreT.
35 S'a dus doue mat e doue,
TinetT dura pen' la noue.
S'a dus treT §i mat e una
Pen' om porni pe nebuna.
Da %i -T una,
40 Luati-T urma 1
C'ar manca un porumb copt.
6o Tineti dura pen' la opt.
S'a dus una, mai e §apte,
Ese cotoiu din lapte.
TATetT curmu §i-T dart drumu,
Ca s'a 'ntAritat nebunu.
65 $i ne-a 4is, mA, satu nouA,
Sa tinem dura la noue.
S'a dus una mat e opt,
Cand cjicea un potropop
C'ar manca un porumb copt.
70 S'a dus dou6, Tnal e §apte,
Ese cotoiu din lapte.
TATeti curmu §i-T daft drumu,
Ca s'a 'ntAritat nebunu.
Sa bem vinu pen6-1 rece,
75 SA tinem dura la clece.
S'a dus una, mat e noue,
Still ce ne-a 4is satu noun?
Sa tinem dura la noue.
$i s'o rupem drept in dou6.

www.dacoromanica.ro
428 STRIGATURI

FOIE VERDE TREI GRANATE

Aucjita de Chr. N. Tapu de la lautarul Constantin Dobre, din HorezValcea.

FOTe verde treT granate, 5 Babele pe jumetate,

La fAntana din VartOpe Fetele umbla turbate,
Lemnele sunt strambe tote, C'aii rAmas nemaritate !
Nevestele curve tote,

FRUNPULITA TREI MIGDALE

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la G. Paicu, lautarul, din Bistrita Valcea.

Frundulill trey migdale, AltiT dail cu miile

Merg la deal si merg la vale Si Tubesc nebunele ;
Pe la curtea dumitale ; EU nu dail nici o para
Si sint fudul si me tiu mare Si Tubesc pe care oi vrea 1
5 Si nu Tubesc pe fie-care.

UCIGA-TE CRUCEA DRACE

CulesA de Chr. N. Tapu de la G. Paicu, lautarul BistritelValcea.

Frunclulita treT spanace, UmblA pe dracu calare.

UcigA-te crucea,drace !
Trimesei septe olace,
Nu'mT-aducT pe mandra'n coce?
5 Trimeser dracu Al mic,
N'am folosit mar nimic ;
Trimese dracul maT mare,
Vine pe mAndra cAlare,
Prin glodurT si prin coltane,
io Cu tAgarta cu bombone.
CA muTerea figte-care
la carpa si 'sT legA capul,
Ca sa mT -o creed bArbatul.
Is MAT barbate fermecate,
Tu to lauciT ca m'oI bate,
Dar sint maTnele legate
Cu lanturT ferecate,
Ca fasa copiluluT,
20 SA Tubesc al draculuT,
Din pizma barbatuluT 1

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURI 429

FRUNPULITA RUG INTINS

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la lautarul G. Paicu, BistritaVilcea.

Fruncjulita rug intins, De la fferar,

S6ruta-me, neTca, 'n dintY, Le pastrez unul primar ;
De buze sa nu te atingt; Dar primarul tinerel,
CA's buzele cantarite Se tine dorul de Tel 1
5 Cu cantar

MANDRULITO, PENTRU TINE

Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul G. Paicu, Bistrita, Valcea.

Mandrulito, pentru tine
MT-a§ da inima din mine ;
Dar pentru al vo§tri d'acasA
InianTOra nu me lasa I

CANTECUL CIOCOILOR

Culesa de Chr. N. Tapu de la Gheorghe Paicu, lautarul Bistritei, Valcea.

Frunclulita barlaboi, ItY fac judecatA buna ;

F... u-mi-ve de clocol,
Venit'a vremea d'apol,
SA punem primary din noi,
5 SA ye judece pe vol,
Cum ne -afl judecat pe nol I
SA punem §i comitet,
SA judece pe prefect.
Consiliir satulul
To S'a fAcut al' draculul.
Cand le dal' ocaua plinA,
Cand le dal ocaua rasa
ItY fac judecat'ales5.
15 Dar notarul satuluY
S'a fAcut al draculul.
Cand it pia jalba pe masa
Se face ca plea acasA,
*i te 'njura de nevasta.
20 Dar cand scot! d'un icosar
Sare ca un armAsar,
41 vorbe§te ca un tintar I

www.dacoromanica.ro
430 STRIPATURI

DESTUL VOINICEL MI-AM FOST

Culesa de Chr. N. Tapu de la G. Paicu, Bistrita Valcea.

Destul voInicel mY-am fost Pe mandruta sa mT-o prim),

Si la minte ml -am fost prost, SA ml -o prind cu cine-va,
Si 'n versa cA ml -am venit CA cu mine nu mal vrea,
Si mandrele m'ati urit I F.. to -T legea maTne-sa.
5 De m'as pune intru 'n-adins

FOIE VERDE LOBODA

Culesa de I. Constantinescu, DiotitiRomanall

FOle verde lobada,

FA cu mine, fa doda,
FA cu fecior de vi duva ;
Dacd n'ei face cu mine,
Dracu tot face cu tine I

COLEA'N VALE LA ISVORE

Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautarulul Ion Tuguf din RomanValcea.

FOTe verde salciOra, Io Nu este, fine, p6cat

Colea 'n vale la isvOre,
Supt umbrA de salciora,
Bea un nas cu finisOra,
5 i beti yin de cel pelin,
Pelin bun de rosmarin.
Tine, draga, yin de bea,
C'am un gand cu dumneata,
De-al mal bea, de n'aI ma
[bea I
Pentr'un pustiti de s6rutat?
Tato, are nasu parale,
Plateste la sarindare,
Fantane la drumuri marl,
15 Te ispAsesc de p6cate
Si de dragostT fermecate !

www.dacoromanica.ro
 STRIG ATURI 431

FOIE VERDE DE-0 MASLINA

(VARIANTA)

Culesa de Ilie Constantinescu, DiogiRomanatl.

FOTe verde de o maslina, Lasg, find, nu-T pAcat

Find, find §i Tar find,
IesT in deal pe la grading.,
SA te Tubesc ca pe-o string.
5 Nasule, n'o fi pecat ;
TreT copiT mi-aT cre§tinat,
Doug fete §i-un bATat I
C'are na§u-tau parale,
lc) Face crud §i sarindare
ySi le pune 'n drumul mare,
Cine o trece sa se 'nchine,
SA rOge finiT de bine I

FOIE VERDE BOB NAUT

Audits de Chr. N. Tapu de la lautarul P. Brandupianu, CostesciValcea.

FOTe verde bob naut,

Dracu, naTba te-a §tiut
C'aT fost bung de Titbit,
CA te TubTam maT de mult ?

FRUNPULITA DE-0 SIPICA

Culesti de Ilie Constantinescu de la Ionia Mateiap, corn. MieitaDolj.

A se confrunta varianta No. 402, pag. 381 din colectia d-lul I. G. Bibicescu.

Fruncjulita de-o sipica,

Costica, batista-tY pica.
Ia-o, Leang, §T-o ridica
Si mT-o spalg 'n lacramiOre,
5 Usuc'o la titisOre I

www.dacoromanica.ro
452 STRIGATURI

LA TULPAN, LA CRUCEA 'NALTA

Cu lesa de Jlie Constantinescu de la Ionita Gh. Mateia§, corn. MieitaDolj.

La tulpan, la crucea 'naltg, Ca sint nalti §i sprancenatT,

Se 'ntalnesc fata cu fat : Nu ca la noT ni§te parlitT,
Ce-o sl ne facem suratA, Cu genunchiT prigoriti.
C'am r(mas nemaritate ? Unde v6d tAritele,
5 *'edy la Poresta la danacT, to MiorlATe ca matele.

MANDRULENA, PENTRU TINE

Culesa de Ilie Constantinescu de la Nic. Zanescu, Vladimir Gorj.

Mandrulena, pentru tine

MT-a§ da sufletul din mine ;
Dar pentru bArbatu-t6ii
N'a§ mar Olca pragul t6i1 I

DOMNE, CE-AM AJUNS

Cult sa de Chr. N. Tapu de la lautarul Const. Dobre, Hurez--Valcea.

Verde fruncla lemn de sus, Tota noptea am tremurat,

Ia vecy, Domne, ce-am ajuns : La un coltulet de gard.
SA fiA la curva .supus La o cruce de ferestrA,
Si supus §i aplecat. Pentru-o curvA de nevastA I
5 Pentr'un pic de serutat,

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURi 433

MANDRA MEA E 0 TELELEICA

Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Const. Dobre, HorezValcea.

Mandra mea e-o teleleTca 5 Ajutoru T-a luat bumbac,

Ca popa IT is scurtelca De §T-a vergat carps 'n cap,
Si primaru imineT Ca mr-a fost de ris in sat.
Si logofdtu cercer;

DE TREI AI PRIMAR FUSEI

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Const. Dobre, HorezValcea.

Verde frump. treT costreT,

De trel aT primar fusel
Socotela n'o deteT.
Si-or da-o la prima -vary
5 Cu capu la mandra 'n pola !

TREI IBOMNICI AM PE LUME

Culest de Chr. N. Tapu de la lautarul Idn Bupa, din CiauruGorj.

FruncYt verde treT alune, Cu casa doplita bine,

TrzT ibomnicT am pe lume ; Cu bArbatu ngt5rAii,
VreT sa ti le spuT pe nume Acolo m6 trag §i eu ;
Una §ade langa mine ; Fie bine, fie r65,
5 Una'T de la deal de mine, To Orr mY-o fi de caph meu !

;.8

www.dacoromanica.ro
434 STR1GATUR1

ME ROG DOICA DOICULITA,

Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul I. Bupa, CiauruGorj.

FOie verde pelinita,

Me rog, doica, dokulita,
SA me fac stapan pe tits
Ca serbu pe lubenita ;
5 SI me fac stapan pe ele
Ca ungurenu pe miele !

VERDICICA TREI SARMALE

Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Ion Bupa, corn. CiauruGorj.

VerdicicA trei sarmale, SA fie cu ea p'un loc.

*i-am o mandruta la vale,
Cu cama§a alba fl6re,
Cand o vede neica more.
5 Dar de-o vede un log-ofat
UTtA §i condei §i tot,
Vecji, al dracui logofet,
Asera trecu prin foc
10 $i'i cu mandeacum p'un loc,
*i" se seruta de foc !

CUM A FACE, FA MARI'S'A

Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf S. Stoica, CosteptiValcea..

Foie verde pelinita, 5 SA'mi visd mainile la MA,

Pe Unita, gutuita Piclbrele supt rochita,
Si-o chits de albastrita, SA to sarnt in guritA
Cum a§ face, fa Marita, $1-apoi sA mor, neiculita 1 I

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURI 435

FRUNPULITA FOI MARUNTE

Culesa de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, lautarul SacelululGorj.

Frump.' litA fol mArunte,
Tate paserile cants,
Ies mandrutele §T-ascultA.
A Te§it §i mandra mea
5 SAV asculte paserea,
Cum it cantA patina.
Patima el din fetie
ST-a neTcha din technic!
Mance-0 trupu pu§cAria,
To Cum ml -al mancat to fetia!

FRUNPULITA D'ARTARA

Culesa de Chr. N. Tapu de la Nicolae Fratila, NovacfGorj.

A se confrunta varianta cNapul pi finuls pag. 334-335, colectia d-lui G. Dem.
Teodorescu.
Fruncjulita d'artAra§
F....u-IT legea ta, de na§,
Cu cine me cununa§T ?
Cu uritu satuluT
5 Cu propteua gardultal
F....u-0 crucea ta, de fine.
Nu 0-a fost ochil la tine,
SA to uitT la Malta bine ?
Na§ule, aser' la luminare
To Imi parurA ca o flare.
Fuse noptea 'ntunecoA,
Luminarea fi§telasa,
Imi pAru tanta frum&A.
Pi I na§ule sA se duca,
15 CA la nopte o mananc ;
nine dracu s'o sArute ?
Ochi-T curge,
Gura-T pute I

NU TII VECINE CE-VA ?

Culesa de Chr. N. Tapu de la Nicolae Fratila, Novac1Gorj.

A se confrunta varianta cHi cumetres, pag. 336, colectia d-luf G. Dem. Teodo-
rescu, pi cNevasta bolnavas, pag. 2o3,.colectia de cantece Marian S. Fl.
Nu §tiY, vecine, ceva ? 5 Tate sint in sen la mine.
Mr-a bolnAvit nevasta I Injuga boil §i -Q Tep§torA
Ba eti §tiii, vecine, bine, Si fA-te a pleca la marl,
Cate lecurT stilt pe lume CA nevasta Ii se scold I

www.dacoromanica.ro
.06 STRIGATIIRI

1 TI-AM SPUS EU SAMBATA

Culesfl de Chr. N. Tapu de la Nicolas Fratila. NovaciGorj

Frunciu lita de riditA, Cu mama la inimA.

i ti-am spus eil SambAtA,
Ca tA vii Dtiminica
Ca-T malca la bisericA,
5 Tarca 'n sat la carciurnA,
Eii acasA singurA,
Culcata pe scandurA,
la-me 'n brate, strange-me
to Si pe pat aruncA-m6
Si la burta trage-in6 z
Card oT vedea ca mi-e ru§ine,
Atunci sA rn6 strangT mar bine !

CE CAT1, LELE, PE COLNIC ?

Culesa de Chr. N. Tapu de la I6n Bondoc, Pojogenl, Gorj.

A se vedea varianta (Grails,. pag. 339, colectia D-lui G. Dem. Teodorescu.

Foie verde tiriplic, 5 Verde verde samulastrA,

Ce ca', lele, pe colnic Vitelul al potopesca,
C'o vacs §1-un vitel mic ? lbomnica atni ti Aiasca,
D'un dragut de ibomnic. 8 SA vie sl tn6 lubescA I

PENTRU TINE, DRAGA FATA

Comunicata de D. Brezulescu, Novach

Pentru tin; dragA fatA,

Perdur noptea jum6tate,
A§teptandu-te la pOrtA
Si to dormi, dormirea-1 mOrtA !

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURI 437

TOATA NOPTEA. BAT LA PORTA

(VARIANTA)

Auc)ita de Chr. N. Tapu de la Ion MichatBucureSf.

Fo Ye verde foie latit,
Mid ntoptea bat la pOrtd
Si to dormY, clormir'aY mond 1
0 cdtea mare bAltata
5 M6 goni ograda totd ;
Cand fuse la un parleaz
Md 'ntalnil c'un caYne brez,
Fir'ar al draculul act,
C'asta fuse cu necaz !
to M'aruncd peste parleaz,
Intr'o grenol cu urc4ic1,
Socoteani cd e laptud,
Im1 facu pTelea be§ici 1
Pentru o fleortd de mulere,
15 ImI prdpddii bTata piele 1

DUMNEQEU M'A POTICNIT

(VARIANTA)

Cutesa de Chr. N. Tapu de la Ion T .gul lautarRomani (Valcea).

Dumnecleil m'a poticnit 5 1 Acta pl'elea tot be§id.
Intel) grOpa cu ur4icY, Cand lera la s6rutat,
Am gandit cd sint ldptucT Nu puteam de scarpinat I
i rele furl urclid,

PUICA DAU SA VIU LA TINE

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Ion Bondoc, BubuGorj.

PuYcd, daii sd, viii la tine,
Gann' td/ se dail ht mine.
0 cAtea negra baltatd,
Fir'ar a dracului racial I
5 Si la gat cam guIeratd,
M'a gonit ograda Vita,
Grddina pe jurn6tate,
MI-a rapt baltona§u 'n spate,
Pantalonil jumetate !
I0 .5i eil sint un orn milos
Da 'ngenuchr la ansa jos
12 $i-T desfac lucru frumosl

www.dacoromanica.ro
438 STRIGATUR1

SPUNE'MI, MANDRO

Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Vacariu, din Ocna SibiilorTransilvania.

Spune 'InT, mandro, pop, nu

[1)4 ;
Cu vorba sa nu m6 porp.
Spune'inT, mandro, viI, nu va,
Cu vorba sa nu me tiT !
5 Nu me purta cu minctunr,
CA-P umplu ceafa de pumnl I

MAI, BADITA, TU E TI CANE

Culesa de Chr N. Tapu de la IOn Vacariu, din Ocna SibiilorTransilvania.

MAY, badita, tu etU cane, El ce §edea langa tine

Ca nu vii sera la mine ! Era bun pretin cu mine ;
Ba, tu, mandro, qt./ catea, El ce §edea langa masa
Ca §i-asera am fost la voI, Era cu inima arsa,
5 tu *edea/ intre do/. io Ca §i mine la ferestra !

BATA-TE CRUCEA BARBAT

Culesa de Chr. N. Tapu de la Nicolae Cojocaru, lautar, PociovaligeaGorj.

Frunclulita fo/ de mac, Nu-tY maT trebue pomana.

Bata-te crucea, barbat, Facu§T patu de nuTele,
Nu facu§T patu mal larg, Val de spinArile mele
SA 'ncape §i d'al sarac. i de genunchele tele !
5 FAcu§/ patu pret d'o bland,

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURI 439

FOAIE VERDE MER SALCIU

Comunicata de Ma TanasescuFocpani.

Rite verde mgr salcig,

D'a§ fi gros ca un burgbiii
5i cu barba pen' la bred,
De dragoste tot m6 05!

FRUNQA VERDE DE SAFAT

Comunicata de Ion Tanasescu, fost Norma list, Focpani.

A se confrunta mai sus in cantece de nunta cCantecul miresefa.

Fruncja verde de safat, Cand o face jugu mugur

Fetito de om bogat,
Nu primi la maritat
Ca flOrea la scuturat.
5 Ca flOrea mat Inflore-odata,
Iar to nu -te ma fact fata 1
.5i tanjela tarba verde,
Tu atunct to -ot vedea 'n fete;
to and o canta §ttuca In balta,
Tu atunct to -ot face fata l

AOLEO, CE MULT DORESC

Culesa de IOn Tanasescu, vechiu Normalist, de la lautarif din Foci4ani.

Trandafir bra§ovenesc, 5 SA 'I vorbesc, s'o zapacesc
Aoleo, ce mult doresc 5'apot sa mg despartesc,
Cu mandra sä mg 'ntalnesc, De nu vrea s'o mat tubescl
Doug vorbe sa 'n11 vorbesc.

www.dacoromanica.ro
440 STII1GATUItl

FOIE VERDE BOB UREZ

AID; lita de Chr. N. Tapu din gura lautarulut Pdtru Brandu§eanu, din corn. Cos-
te$1Valcea.
Fo Te verde bob urez, Ca-T e mersul leganat,
S'am o mandra la Hurez, Si margeanul resfirat,
De frumosa n'are pret, Pe sfarcul Old lasat,
De curva nu e in judet. Pentru ea umblu turbat I

5 0 cunosc flume pe mers,

LEICUTA CU OCHII VERIX

Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Anghel Cambrea, SaceluGorj.

FOTe verde din livecjT, 15 TOte 'n ochii luT ca cad.

Lercuta cu ochir vercy,
Asera veniT la tine
Gre§iT calea, var de mine !,
5 Fuse noptea 'ntunecosa
Si poteca luch5sa,
NemeriT la alts casa,
Cu nevestica frumosa,
Cu barbatelu cam prost,
T o Bun hodor la cas'a fost.
CA, cand vine sera beat,
I§Y ,Ta cojocelu 'n cap
Si sä bags pe supt pat.
Cate gunoTe 's pa pat,
Dar barbatu ca 'mT cjicea ?
Fa nevasta ce gunoTe's astea?
Nu 's gunoTe, omule,
Ci sunt dragostele nostre.
20 Barbatu de supt pat Te§la
Si afara se ducea,
Dar nevasta ce facea ?
Pe ibovnic mi-1 lua,
Si 'n dulap ca mi-I baga.
25 Barbatu 'n cas' ca intra,
Da nu era nimenea.
Culcate, omule 'n pat,
C'aicI n'a fost alt barbat !

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURI 44

VAI, SE RACU, OMU PROST

(VARIANTA)

Audita de Chr. N. Tapu de is Ion Bombe, Bobu PojogenfGorj.

VaT, seracu, orau prost, 5 Si se bagel pe supat.
Bun odor la cas'a fost I Cate gunae 's pe pat
Vine sera du pin sat, 'Rote cad la el in cap
Si '§T la cojocelu in cap

MERGE RACU SA SE'NSORE

Culesa de Chr. N, Tapu din corn. RuncureluMehedintf.

Fruncjulita foi§ora 15 Tot galu§te;
Merge racu sA se 'nsore, Doug cocore,
Dar n'are nicl o prinsOre. Cu topore,
1ntalni pe brOscA 'n cale : Sed §1 tale lemne afarA.
5 Hal I to broscA, dupe mine, Dar in casa cin' le-aduce ?
Ca to -ol tine tare bine. 20 Ratele,
Am o morel dupe casa, Cu bratele.
Curge fain' pe ferestra. La nunta cine- a poftit ?
DoT coco§T, DoT puree
o Tine de co§. Sint vAtA§Al.
DoT gandacT, 25 De cantat cine- a cantat ?
Pune in sad. DoT tintari
Dar la nunta cine-ar fi ? Sint lAutarI.
Doug mu§te,

FIRICEL DE PELIN VERDE

Audita de Chr. N. Tapu de la Florea lautarul, RadomirRomanatf.

Firicel de pelin verde, 5 Si, cercel de la neveste.
De-ar fi drumul cum se vede F..u-le in lege fomel,
M'a§ duce desara 'n Rede, Mg lAsara 'n breti de tel
SA 'nil Tau bete de la fete,

www.dacoromanica.ro
442 STRIGATUR1

FRUNPULITA DE VIZDEU
(VARIANTA)

Auclita de Chr. N. Tapu de la Ion Bondoc, PojogeniGorj.

Frun4ulita de vizdelii,
F ..u-ve 'n lege fomeT,
M'atl lasat incins cu tei,
Cumperandu-ve cerce ;
5 M'atT lasat incins cu ata,
Cumperandu-ve dulceata I

LA PERU CU PERILI

Culesa de Chr. N. Tapu de la C. Ionescu, elariBucurepti.

A se vedea varianta <Cintecul Serbilors, pag. 334, colectia d-lui G. Dem. Teodorescu.

La peru cu perili, 5 A pTerdut Serba zivelca,

Und' se strange Serbili, Si 'T arde obrazu ca sfecla.
La peru cu foTa lath., A pierdut Serbu cojocu,
Und' se strange Serbil rota, Si 'I arde capu ca focu I

LA PERU CU PERELE
(VARIANTA)

Culesa de Chr. Tapu de la I. G. Mateiap, MieitaDolj.

La peru cu perele, 5 La peru cu fOla lata,

Unde jOca Serbele Unde joca Serbil rota,
La peru cu perele, La peru cu pere mol,
Unde jOca fetele Unde joca dol ciocoY !

www.dacoromanica.ro
 STRIGATUR1 443

FOAIE VERDE DE-UN DUDAU

Culesa de Ilie Constantinescu, Dio01, de la Nic. Zanescu, corn. VladimirGorj.

Fo Te verde de-un dudAii 5 Sufla ventu §1 mT-o scura ;
Mandro, de uritul tau Cand (IA cute -un pic frumos,
Nu maT ploua Dump& lei I Saa de la loc manos I
Cand da cute -o picAtura,

SALCIOARA PRESADITA

Culesa de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, Iautarul Sacelulul Gorj.

F6Te verde sAlciorg,
SAlciOrA. presaditA,
Placa neTchiT cea dorita,
Manca-ti-a§ gurita friptA,
5 Ochi§oriT sA ti-T beau,
136 p6 drumurf nu malt stall !

FRUNQA VERDE FOAIE LATA

Au4ita de Ilie Constantinescu de la Zanescu Nicolae, din com. Vladimir (Gorj)

Frund,A verde foTe latA, Ca m6 otraveW §i mor l

Nu ti-am spus, lelit' odatA FoTe verde tiriplic,
SA nu facT carpa v6rgata? Si s'o fad de borangic
Si ti-am spus de doue orT Si sl viT la neTca 'n crang,
5 Ca sti. 'n'o mar facT cu floe, to Ca sl nu 'ter mar clic nitric!

www.dacoromanica.ro
444 STR1GATURI

MAI BAETE BAETELE

Audita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovacfGorj.

MAY bAete, bAetele,

Nu-tT da sfatu pe muTere ;
CA muTerea 'T pTaza rea
Te-o bNga in vre-o belea,
5 De ti-or da tot ce-Y avea,
Nicl cu capu n'oiii scapa !

IA VEQI BATUTA DE STELE

Audita de Chr N. Tapu de la D. Brezulescu, NovacfGorj.

Ia vecjT bAtuta de stele
Ca pleacA din prancl la lemne
Si vine sara pe stele
NumaT cu doue surcele,
5 5i nicT elea nu 's surcele
Ci curAturi de nulele.

SI ME DORE PESTE 'NCINS

.........
Culesa de Chr. N. Tapu, de la hora din NovaciT-Gorj.

Si mg clOre peste 'ncins,

De mandrute cate-ani strans ;
Cate am strans §i -am serutat,
SA le strang a§ face-un sat :
5 Un sat mal mitutel;
SA me plimb sera prim el.

www.dacoromanica.ro
 STRIGATUR1 445

FOAIE VERDE BOB NAUT

(VARIANTA)

Cu !esti de Ilie Constantinescu din DioptiRomanatf.

Fore verde bob nAut, 5 Cate mi le-am serutat

Cate mandre mr-am avut SA le strang a§ face un sat,
SA le strang, SA me pun de un parcAlab
A§ face un crang ; SA le strang baniT de drag !

AOLELE, DOMNE

Au4ita de Chr. N. Tapu de la N. Firculescu, Grece§trMehedintf.

Aolele, Domne,
la and 'n brate Ione
i du-me luT Radu,
SA me pupe Vladu !

FRUMOSE SUNT UNELE

Aucjita de Chr. N. Tapu de la Nic. Zanescu, Vladimir Gorj.

Fore verde murele

Frumose slut unele,.
Mar dulcY de cat murele 1

www.dacoromanica.ro
446 STRIGATURi

PUICA MEA DIN MEHEDINTI

Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Gheorghe S. Storm, CostestI (Valcea)

FO1e- verde treT argintT, 5 Bat'o patruclecT de sfintT

Purca mea din Mehedintr, Si sfanta Dumineca,
A cu riurr risipitr, Cu ea 'mpArtiT dragostea
P8n' la pole gramaditT,

D'ASUDAT, AM ASUDAT

Audits de Chr. N. Tapu de la Nora din Novacl (Gorj).

D'asudat, am asudat, D'ar fi pu§ca. de tocanA

Da n'am asudat de gras
De cTuda §i de necaz.
Rup gardu §i fac pad&
5 $i de mandra nu me las,
SA maT trag pe cate-am tras.
De cTuda §i de manie,
M'a dat satu 'n catanie.
CatAnit'a§ catani,
TO Numa pu§ca de n'ar fi.
M'a§ duce §i eu catana ;
Reghimentu de femeT
M'a§ duce §i ell la eT.
15 Darn fruncjA de scaTete
$i reghimentu de fete,
Trec pin apa fript de sete.
D'ar fi sabia scatete,
M'a§ face sergent la fete I

FI BUCUROS CATANA

Cul6sa de Chr. N. Tapu de la Ion Vacariu, din Oena Sibiilor (Transilvania).

Si-a§ fi bucuros cAtanA, 5 Dc...-ar fi pu§ca de cucutA,

De-ar fi pu§ca de tocana, Patronta§ul plin cu urda ;
Patronta§ul plin de zaml. Curelele de rachitA
i -ac fi bucuros recrutA, Patronta§ul plin cu pita I

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURI 447

CINE TE-A FACUT PE TINE

(VARIANTA)

Cu ldsa de Chr. N. Tapu din Runcurelu (Mehedinti).

Fo!'e verde mArAcine, Par' ca m'a 'ntrebat pe mine.

Cine te-a fAcut pe tine FOTe verde garofitA
Aga 'nalta §i suptire De la pTept pen' la guritA
Si la chip facutA bine, Par' cA e§t1 o porumbitA I

FRUNPULITA DE NAUT
(VARIANTA)

Fruncjulita de nAut, Par'ca m'a 'ntrebat pe mine.

Mandruta mea de demult,
SA te Taii cu de-a merunt,
Din cre§tet pen 'n pAmint,
5 SA 'ml spui cine te-a fAcut ?
CA cin' te-a facut pe tine,
Eii O. te fi poruncit
Si a§a nu te-a§ fi brodit ;
To Aga 'naltA §1 subtire,
Si la trup fAcutA bine 1

FOAIE VERDE MARACINE

Audits de Chr. N. Tapu la hora din Novacf (God).

Fore verde mArAcine, 5 Si vine seara la mine.

Fa vecinA, fa cre§tinA, Cu tot bine s'a purtat,
MAT vecine, mAT cre§tine, In grea MA m'a bAgat,
Nu 41 purta nevasta bine, Pen' m'a lasat lemn uscat !
CA fuge de langA tine

www.dacoromanica.ro
448 STRIGATURI

MANDRO, MANCA-TE-AR CAINII

Aucjita de Chr. N. Tapu de la I6n Bondoc, Bobu, Gorj.

Mandro, manca-te-ar carnir, 5 Cum uTtasT numele mele

Cum to 'nvetast a Tubi, $i-rnr pusesT altele grele,
A Tubi s'a nu doll? De nu pot trgi cu Tele 7
1116 mir ce dragoste-o fi.

FOAE VERDE TREI LALELE

(VARIANTA)

Culesa de la hora din Dio§ti (Romanatl) de la Vie Coast Intinegcu.

Foie verde trer lalele,

VA vuT, vuT, mandrele mele,
Cum urtati numele mele
Si-mr punetT altele rele,
5 De nu pot trgi cu Tele ?

FRUNPULITA TREI SPANACE

Culesa de The Constantinescu de la N. Zanescu, corn. Vladimir (Gorj).

Fruncjulitg 'trer spanace, 5 SA-mY aleg de-o Popoveanca -

Fg-m6, DOmne, ce m6-1 face, Cu ochir balauraca,
FA-me rota stelelor 7 Cu coda ca de serpOrcg.
In drumul Popovencelor,

www.dacoromanica.ro
 STR1GATURI 440

MANDRA NEICHII TU ERAI

Cu lesa de Ilie Constantinescu de la Ionita Gh. Mateiap, corn. MieitaDolj.

Mandra neTchiT to Teral 5 Te prinseT cu treT de mana ;

Care to fagaduTaT Unul Ion §i unul MatheT
Ca pe altul nu'l maT aT ; 7 *i cu Nicolae treT 1
Dar asera la fantana

FRUNQA VERDE ARTARA

Comunicata de I. Constantinescu, Diopti de la Nic. Zanescu, corn. Vladimir

(God).

Fruncla verde artara§, 5 i la code planticele.

MT-am Tubit un boTera§. Domnule, boTerule,
Frumg verde treT lalele Mi to -a urit fetele,
i mT -a pus la gat margele 8 Te-a 'ndracit nevestele 1

FOAIE VERDE OTINTEAVA

Comunicata de I. Constantinescu, Diopti, de la Christea Popescu, Gvardinita

Mehedintt.

FoTe verde otinteva

Pe mine maTca mentroba,
Ce munca mT-este maT draga ?
Nu mT-e draga alta munca
5 De cat cu mandra pe lunca !

29

www.dacoromanica.ro
450 STRIGAT URI

FOAIE VERDE ISMA CREATA

Comunicata de I. Constantinescu, Dioptl de la Zanescu N. VladimirGorj.

FOTe verde isms creta,

Pe mine maTca menvata
Sa'mY Yubesc de dimineta,
Copila far'de mustata,
5 Candse'nvata a strange 'nbrate
T-a s6ruta cu dulceta 1

SARUTATUL DE CULCAT

Comunicata de I. Constantinescu, DiostI de la Zanescu N., VladimirGorj.

Sarutatul de culcat,
NeTca, mutt mI -e desmIerdat ;
Sarutatul de calare,
Neica, nicr un folos n'are 1

FOAIE VERDE DE TREI PETI

Culesa de Ilie Constantinescu de la Nic. Zanescu, corn. VladimirGorj.

Rae verde de trer pe§tY,

Ghl'olbana de Bucure§tI,
Multi vornicY pravalure§tr,
Dar ca mine nu gase§a.

www.dacoromanica.ro
 STRIGTTURI 45i

DRAGUTA, NEVASTA MEA

Cu lesa de Ilie Constantinescu de la lonita Materap, com. MteitaDolj.

DrAguta nevasta mea,
Nu purta inima rea,
CA mg rubesc cu alta,
Cu alta cu vecina.
5 Vecina de langl casa,
Cand tr-e drag, atuncY te lasa I

SERBA DOFTORILOR

Audits de Chr. N. Tapu din gura lautaruluf Constantin Barlabancea, din Cos-
teptfValcea.
Fore verde bob secara,
S'a 'multit doftoriY 'n tall
5i s'a 'nmultit prin jurnale
CA sunt ni§te haYmanale.
5 Ba de una, ba de alta,
Peng -'§Y pun tabla la port'.
Bune sunt §i babele
Ca-ff da burienele.
BurienT fYerte 'n yin
ro $i te scapa de venin.
FOYe verde for de §tir,
Iaca §i doftor Carstin,
Joca serba doftorescA
Si strigA sX 'nebunescA.
15 AYde, spited, de jucatr,
ZecYuiala sa mr-o daft,
$i call n'aii parale,
18 PoftescA pe la spitale !

DE INSURAT M'A INSURA

Culesa de Chr. N. Tapu din gura lautarulul Constantin Barlabancea, din Cos-
teptiValcea.
A se vedea variants prescurtata, No CCC pag. 453 din colectia d-lor Iarnic pi Birsan.
De'nsurat m'a§ insura, Numar sA fie plAcutA,
NicY urita nu mr-a§ lua, $i la ochr i la sprincene
Nicr frumdsa nu prea prea, To La tote faptele mele.
Purculita, draga mea I NicY urita nu prea 'Ira place
5 NicY frumosa nu prea 'mr place CA prYetenY nu'§T mar face,
CA prea multi prYetenY face. Niel frumosA, nicr urita,
NicT frumOsa, nicr uritA, NumaT am! fie plAcuta I

www.dacoromanica.ro
452 STRIGATURI

FA-ME, DOAMNE, CE M'OI FACE

Audits de Chr. N. Tapu la hors din NovaelGorj.

Fa-m6, DOmne, ce m'oT face 'A remaie mut si surd.

FA-m'un maldArel de ter i la cap
$i m'aruna 'ntre femeT, C'un dovleac ;
SA le and talna §i sftatu To La picTOre itele
5 Cum 10 fermecl barbatu, SA-T to dracu mintele.
Cu pAmint de la mormint

FRUNPULITA TREI MALINE

Audits de Chr. N. Tapu la hora din Novae! Gorj)

Frun4ulitA trel maline, Si -o fi §i ibomnica

Nici odata nu e bine Si-T vorbi ce-va cu ea
Sa-tT Tel nevasta cu tine. Si te-o vedea nevasta
Rae verde si-o lalea Si pricina ca-T gata !
5 Cand to -T duce unde-va

FOIE VERDE PELINITA

Culesa de Chr. N. Tapu de la Ion Tugul lAutar, RomaniValcea.

A se vedea varianta No. OCR, pag. 39o-391, din colectia d-lor larnic pi Barsan .

Role verde pelinitl

Si aolica pulculita
Asta vara sugeaT Vita,
Acum dal nelchil guritA !

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURI 453

FOAIE VERDE BOB NAUT

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Dinu al Petri, din Polovracl Gorj.

Rile verde bob naut Mal bine cu lada gbla

Dino, cu galbenI la git
Si cu barbatu urit,
Mal bine cu gItu gol
5 Si cu barbatu galanton.
Nelca de cat cu argintu 'n lada
*i cu natantola'n vatra,
Cu nevasta galantOna.
Do De cat cu cisma sgircita
i cu nevasta urita,
Mar bine cu opind nerase
*i cu nevasta frumOsa.

SPUNE'NII PUIC'ADEVERAT

Culesa de Chr. N. Tapu din Dio§t1,Romanatl.

Spune-ml, pulca, adev6rat,

Cine mi to -a serutat,
Cat am fost eu concentrat 7
Spune'lla drept ca nu to bat
5 Ca tl-e obrazu patat 1

AIDI, ANICO, LA CEMELE

Culesa de Chr. N. Tapu din DioptlRomanatf.

Fruncla verde trel lalele Rogozul de tavalit,

AMY, Anico, la cesmele,
La cesmelele din dos
C'acolo e loc frumos.
5 Aoleo, ce loc frumos
Num/ salcil §i rogoz,
Salciile de umbrit.
Mal poftim, Anico, jos,
lo SA-tr arat un pol frumos,
Polul mei le ferecat
12 *i pe dunga §i pe lat 1

www.dacoromanica.ro
454 5TRIGATEIR/

DE CAT IN SARAOLIE

Cu lesa de Chr. N. Tapu din Dioptr,RomanatI.

De cat in saraolie
MaY bine cu puica 'n vie,
Sera la neYca sa 'mY vie,
Sa -Y puY drepta capAteiii,
Cu stanga s'o mangaYii.

FOAIE VERDE SI -O LALEA

Au 4ita de Chr. N. Tapu de la Zanescu N., VladimirGorj.

Fo Ye verde §Y-o lalea,

Hu Wu id, huYdu colea,
HuYdu 'n coltu garduluY,
Fleur pofta Radulur ;
5 HuIdu 'n coltu grAdini,
FacuY pofta inimi.

BARBATELU NATAREU

Auclita de Chr. N. Tapu de la N. lonescu, DozeptiValcea.

Barb Atelu nAtArAil C'un briceg de gat legat

R6ii l'a ursat Dumnecieti, $i bricegul nu e al lul,
IT la cojocelu 'n cap, CA bricegul e furat,
Vine nOptea mort de bet. 9 Ca malne o g'l v6d legat.

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURI 455

I-AUQI, LELE, POPA TOCA

Au 4ita de Chr. N. Tapu la hora din NovaclGorj.

A se confrunta varianta No. 42o, pag: 389, colectia d-lui Bibicescu Ve41 va-
,rianta cau4i lele., pag. 325, din colectia d-lul G. Dem. Teodorescu.

Pamir, lele, popa thcA, 5 CA en el at trait r6i1 ;

le§i afarA §i te rog-A, Si cu mine,
SA mOrA barbatu t65, Val de tine
SA remai sa te tail ea,

FOAIE VERDE USTUROI

Audits de Chr. N. Tapu de la Dobre Dunga, din CetatuiaValcea.

Foie verde usturot Fate verde siminoc,

Si la drepta cute dot ;
Fdte verde §t-o lalea
Si la stanga tar a§a.
5 Foie verde barlabot
Si la drepta cute dot.
Ia faceti hora la loc.
Foie verde usturot
to Si la stanga ale dot.
Foie verde ca aluna
12 Si la drepta cute una.

FOIE VERDE MATOSTAT

Audits de Chr. N. Tapu de la N. Zanescu, VladimirGorj.

FOte verde matostat
Sultanica s'a 'Mat,
De and nu s'a mat jucat.
FOte verde loboda,
5 LAsatr hora sloboda.
FOle verde balabot
Si la drepta cute dot,
Cate dot §i ate fret.
FOte verde. §i-o lalea
to Si la stanga tar a§a,
Fate verde §i-o lalea
$i la drepta tar a§a.
Foie verde §i-o aluna,
At sa dam mama cu mend,
15 SA 'ncherbAm de-o hora buna,
FOte verde m6r, intors
Mat frumOsd cum a fost I

www.dacoromanica.ro
456 STRIGATURI

CE-AI FACUT PARALELE ?

Culesa de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiu, PetresciGorj.

Ce-ar fAcut paralele,

TatA, Iancule ?
Le-am but si le-am pApat;
Le-am flcut cu fetele
5 51 le bead cu mandrele.

MARI'N'O DE DRAGUL TEU

Au4ita de Chr. N. Tapu de la N. Popescu, GuardinitaMehedintf.

A se vedea variahta eVariantitz, pag. 310, din Colect. d-lul G. D'em. Teodorescu.

Marito, de dragul t65,

M'as baga la tag-teii,
Piva sd spat vasele,
Noptea sä 41 moitl Osele !

BATE-0 BATE-0

Aucpta de Chr. N. Tapu de la Iorgu Popescu, GvardinitaMehedinti.

Bate-o, bate-o si-o mustreza, 5 5i altu-Y s6ruta gurita.

Vara pe unde 'nsereazl. Bate-o, bate-o la papuc,
Insereaza la fintanA, Ca marne s'o mar la plug !
Unu 'I tine cobilita,

www.dacoromanica.ro
 STRICATU RI 457

CIOCARLANU S'A 'MBATAT

Au4itl de Chr. N. Tapu de la N. Firculescu, GreceptIMehedinti.

Ciocirlanu s'a 'mbetat,
HaYda, upa de !
UmblA nOptea pe supt pat
Si prin sat umblA turbat,
5 Haida upa de !
Ciocirlanu 'ncins in bete
HaTda., upa de
UmblA nOptea dupe fete
Si cliva dupe neveste !

IAR ACUM I NICI ACUM

Au4ita de Chr. N. Tapu de la N. Zanescu, VladimirGorj.

Iar acum §i nicT acum, 5 Si de sara

NicI asara, nici acum, SA viT Tara,
Dar de sarA orT §1 cum. SA-0 plAtesc de cheltuTalA.
Hel, her, viT §i te du Si s1-0 flail la catarama !

NU TE UITA LA COJOC

Atujita de Chr. N. Tapu de la N. Zanescu, VladimirGorj.

Nu te uTta la cojoc, 5 Nu te uTta cA joc reil

Ci te uTta cum maY joc ; C'a§a joca neamul meil,
Nu te uTta la cAciula, CA de-ar fi jucat el bine,
Ci te uTta la fAptura. M'ar fi invetat §i pe mine I

,,,,,1
www.dacoromanica.ro
458 STRIGATURI

NU ME BATE MAICA

Aucjita de Chr. N. Tapu de la N. anescu, VladimirGod.

Nu m6 bate, matca, bate,

CA n'am §ecjut mult pe spate.
De aucliat cum se ruga,
M fi stat §i dumneata !

MAI, CAZACE, CAZACELE

Auc PM de Chr. N. Tapu de la N. Zanescu, VladimirGod.

MC, Cazace, cazacele,

Ce catY noptea prin argele ?
Dup6 panza de ismene
C'am remas ca dracu 'n pYele !

FOAIE VERDE I-0 MASLINA

AucjitA de Chr. N. Tapu de la Dumitru BAcioiu din PetreaclGod.

FOte verde §i-o maslina R3 Pe care tube§tt mat bine ?

Of, spune, afurisit'o, spune,
Mat at vr'unu de cat mine?
Mat am unu, mat am dot
5 $i cu tine se fac trey,
Cu barbatu
Se fac patru,
Bate'', DOmne, fermecatu!
Spune, afurisito, spune,
Pe mine, oil pe barbat ?
Mat mult to Yubesc pe tine
Ca 'tY -e punga 'n sin .1a mine
Dar Yubesc §1 pe barbat
15 Cad cu el sint cununat ;
Dar sl nu flu cununat,
L'a§ pune proptea la gard !

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURI 459

ME 'NTREABA IBOMNICELUL
(VARIANTA)

Au4ita de Chr. N. Tapu de la ZSnescu Nicolae, VladimirGorj.

Fore verde ghiocelul, 10 M6 intreabl §i barbAtelul :

M6 'ntreabAlbovnicelul :
Spune, afurisit'o, spune,
Mar aT vr'unul de cat mine ?
5 Mar am unul, mar am doT,
$i cu mAtAluta trer,
Cu barbatul face patru
Cu care m'am cununat.
$i Tar verde otratelul
Spune, afurisit'o, spune,
CatT ibovnicT aT pe lume ?
Pe cine Tube§tT mar bine ?
Ce ti-e drag tie pe lume ?
15 ImY e§tT maT drag dumneata,
CA ti-e punga 'n mana mea,
NicT unul de cat tine,
Ca ti-e punga 'n sin la mine I

SPUNE AFURISIT'O, SPUNE

(VARIANTA)

Aucjita de Chr. N. Tapu de la C. Barbacioru, din corn. IlovetMehedinti.

Spune, afurisit'o, spune, 5 Mar am dol, §i maT am trey

Mar aT altu fArA mine ? Cu barbatul face patru,
Mar am unul, mar am doT, CA-T tot al meil, lua-l'ar dracu!
Cu matale face treT ;

SPUNE-MI MIE, IBOMNICA

(VARIANTA)

Au4ita de Chr. N. Tapu de la G. Mateiap, MieitaDolj.

Fruncja verde de sipica, Ca cu el m'am cununat

Spune 'InT mie ibovnica $i l'am pus proptea la gard.
De cine ti-e tie fricA La picTOre itele,
De amant sail de bArbat I Sa-Y Ta dracul mintile I
5 - MaT frica mr-e de bArbat

www.dacoromanica.ro
460 STRIGATURI

DE MITITEL ME 'NSURAI

Au4ita de Chr. N. Tapu de la lautarul Ionita Valeanu, Rofiorif-de-Vede.

De mititel me 'nsurai,
Frumosa nevasta lual
De frumosl e frumosa,
Dar e cam cApNtin6s6,
5 La gaura nu me lasa

UNDE-TI VEQ TITICA

Aucjita de Chr. N. Tapu de la lautarul Ionita ValeanuRosioril-de-Vede.

Unde-tI v6c1 titica 'n sen,

Picerile nu me tin,
Par' a nu 's facut din plin.
Sint Mut din jnmetate,
5 De lelita n'avul parte

FOAIE VERDE RUG INTINS

Aucjita de Chr. N. Tapu de la Ionescu Nicolae, DozestiValcea.

FOTe verde rug intins,

Me culcal in drum 'nadins
Si 'ml visez pe Iona 'n vis.
Dormil §i me saturar,
5 Pe Iona n'o vise,
Intl kid §uba §i plecan

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURI 461

MANDRO CAND ERAI A MEA

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Zanescu Nicolae din VladimirGorj.

Fore verde §i-o lalea, Si'n sat cu ibovnicel :

Mandril, cand eraT a mea,
Tot lumea te cinstea,
CA-tT da rachiii cu litra.
5 F6Te verde otrAtel,
Bine e cu bArbatel
Barbatul te necAje§te,
Ibovnicul te cinste§te
To CA-tT dA yin §i mAlaTa§,
Si de-amiacjT un strugura§,
Ado'!, ado'! pupa -1'a§ !

FOAIE VERDE BOB AREU

Auc, Eta de Chr. N. Tapu de la Nic. Popescu, GoardinitaMehedintr.

F6Te verde bob areil,

Dice mandra cA nu 'T plac az,
Dar nicT ea nu 'ml place mie
CA nu are palArie,
5 SA 'mT facA umbra i mie !

S'A GATAT CU SPUSELE

Audits de Chr. N. Tapu de la D. BrezulescuNovacl.

S'a gAtat cu spusele,

S'a gatat minciunile,
Inc'o boil sA jucam
Si acasa sa mergem I

www.dacoromanica.ro
462 STRIGATURI

UNGURU E FIARA SPURCATA

An4ita de Chr. N. Tapu la hora din NovaciGorj.

Unguru e fiara spurcata,
*i pe dracu are tats ;
Romanu-1 limba curata,
Are pe Dumnecleil tata !

UNGURII NE-OR PRAPADI

Auzitk de Chr. N. Tapu de la D. BrezulescuNovaci.

Unguril ne-or prapadi,

Claca. nu i-om r6fui.
Hal pe el, flacal baranT,
SI §tie cine 's Romani !

UNGURU E LIFTA REA

Auclita de Chr. N. Tapu la hora din NovaciGorj.

Unguru e lifts rea,

Jefulesce Cara mea.
Cand necazu m'o ajunge,
Pe Ungur a l'oT strapunge 1

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURI 463

AM SCAPAT DE TURCI, DE GRECI

Auclitti de Chr. N. Tapu de la hora din NovaciGorj.

Am scapat de Turd, de Gred,

$i de Muscalir AI ITO.
Pe Ungur it mar avem,
HA pe el st '1 repunem 1

HAIDETI, BAIETI, SA JUCAM

Au4ita de Chr. N. Tapu de la hora din Novacf Gorj,

HaYdetT, b.Tet1, sA jucAm,

Horn mare sA 'ntindem,
SA jucam §i sl cantam
$i-apoi sA ne _ospatam !

LELITA DE PESTE JII

Aucjita de Chr. N. Tapu de la Brezulescu, NovaclGorj.

Lelita de peste JiT,

Eil plec, to aci r6mAT.
Plec in armata cantand,
Mandra remane plangend.
5 Tad,mandra mea §i nu plange,
CA 'n armatl nu m'oT duce 1

www.dacoromanica.ro
464 STRIGATURI

CATANIRE-A CATANI
Au4ita de Chr. N. Tapu de la D. BrezuleseuNovad.
CAtAnireas catani
Numal pusca de n'ar fi ;
Pusca 61 otelele
Alea 'mY rupse §elele !

PENTRU TINE DRAGA FATA

Au4it9 de Chr. N. Tapu de la D. BrezulescuNovag.

Pentru tine, drag fatA,

MancaT Vinerea °data
Si Sambata nicT odata

REU ME 'NDEAMNA INIMA

Culesa de Chr. N. Tapu de la hora din NovaclGorj.

Reil m6 'ndernna inima,
SA'mT uresc ibovnica ;
Bin' m6 'ndemna sufletu
Ca sA nu las Yubitu !

SA PE LUNA

Audits de Chr. N. Tapu de la hora din NovaclGorj.

Lelito, sd resT pe lunA

La tufita de resura
Si acolo sA'mI daY to gurA !

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURI 46S

MANDRULEANA CA A MEA.

Auc, lita de Chr. N. Tapu de la hora din NovacfGorj.

Mamdrulenl ca a mea
Nu e in Oa comuna,
'I frumOsA ca o zin5,
i-are inima tot bung. I

DE DORUL TEU.

Au4ita de Chr. N. Tapu de la hora din NovacfGorj.

Necutg, de doru teii
Arde sufletelu mei,
lard de dragostea to
Arde inimlbra mea !

MANDRO, MANDRULEANA MEA.

Au4ita de Chr. N. Tapu de la hors din NovacfGorj.

Mandro, mandrulena mea,
Nu sciii 0-am facut ce-va
De to 14 la mine a§a ?

DRAGU MIEU, CARE MI-E DRAG.

Au4ita de Chr. N. Tapu de la hora din NovacfGorj.

Dragu mYeti, care mr-e drag
La lume 'n sema nu'l bag ;
Cu Al care n'am nimic
Cu ala vorbesc §i rid I

30

www.dacoromanica.ro
466 STRIGATURi

FETIORA DIN ALT SAT

Auc}ita de Chr. N. Tapu de la hora din NovacTGorj.

Feti§6rA din alt sat,

Vin cu neTca la jucat
S'apoT §i la serutat,
Ca pe aTa slut plecat I

SUS, SUS, SUS OPINCA SUS

Audits de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovacfGorj.

Sus, sus, sus, opinca, sus,

CA boTerimea s'a dus
Si pe Grecr nol T-am repus I

HAIDETI, FICIORI, SA JUCAM

Aucjita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovaciGorj.

HaTdetT, feclorT sA jucam

C'o tirA faina avem,
Facem turtA §i mancam I

OPINCUTA DE JUNICA

Audits de Chr. N. Tapu de la Nora din Novacl Gorj.

Opincutl de junicA,
De-aT juca pen'ai juca
Tu ca cisma n'aT suna !

www.dacoromanica.ro
 STRIGATUlli 467

MAI, MARIE MARIOARA

Audits de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu Novacl.

MN, Marie, Mariora,

OchiI tel m6 baga 'n Ma,.
Sprincenile m6 ombra 1

DRAGOSTEA NOASTRA DE MULT

Au4ita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu Novacl.

Dragostea nostra de mult

Mult m6 mir ce s'a facut 1

IEI ANICO LA PORTITA

Auclita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu Novae!.

le§T, Anico, la portita,

Sa-ml dal repede o gurita,
Ca pOte vine Gheorghita.

DRAGU'MI BADITUL MEU

Auclita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu Novacl -Gorj,

Dragu 'mr bAditul meil,

Ca m6 strange 'n brat mereti,
Cand m6 pune jos in pat
Si in6 strange 'n brat cu drag.

www.dacoromanica.ro
468 STRIGATURI

HAIDETI FETILOR LA JOC

Audita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovacI.Gorj.

Ha MO', fetilor, la joc,
OA v6 duce dracu 'n foc,
N'ap venit sl v6 uTtati,
Ci a venit ca sa jucatr

FETITA DE OM BOGAT

Aucjita de Chr. N. Tapu de la NovacGorj.

Fetita de om bogat,
Nu pripi la s6rutat
Ca florea la scuturat I

HAIDA FETITO LA JOC

Aucjita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovaciGorj.

Vecji varianta in colectia d-lor larnic of Barsan pag. 361, No. XI.
Ha Ida, fetito, la joc,
SA te joc, sl te sucesc.
Altda sa povestesc 1

DRAGA MI E MANDRUTA 'NALTA

Aucpta de Chr. N. Tapu la hora din NovaciGorj.

A se vedea o varianta No. CXVII din colectia d-lor Iarnic §i Barsan.
Draga mY-e mandruta 'nalta,
Ca-mY dA gura peste porta
Si lelita scundicea
Sare gardu §r-o proptTa
5 Si fAcu trdba §i ea!

www.dacoromanica.ro
 STRIGATU RI 469

DRAGU'MI MANDRUTA 'NALTA

(VARIANTA)

Au 4ita de Chr. N. Tapu de la NovaciGory.

Dragu'mY mandruta 'naltA
Mill dl gura peste portA.

N'AM MANDRA PE UNDE DA

Auc)ita de Chr. N. Tapu de la hora din NovaciGorj.

A se vedea mica varianta No. LXDVIII, pag. 381, din colectia d-lor Iarnic si Barsan.
N'am, mandril, IA unde da Me love§te-un tremurat ;
SI nu'tY maY \Ted cAsciora, Cand cXma§a s'a uscat,
CasclOra §i batatura. Tremuratu m'a 15sat.
Undell ved casa §1 §opru io Unde 'tY v6d titele 'n sin
5 MY-arde inima ca focu ; Piciorele nu me tin,
Unde'tY v6d cAma§a 'n gard Para. nu 's facut din plin 1

0 ! JIANA, BATE-0 FOCU

Auc Jita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovaciGorj.

0 ! Jiana, bate-o focu,
Pe supt ea dudue focu !

PE LA IONA, PRIN OBOR

Auclita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu din NovaciGorj.

Pe la IOna prin obor
Mr-a dat ghimpele 'n picfor,
Nu §titi ghimpe-Y 'nghimpator,
OrY il. §erpe mu§cator,
5 CA m6 ustura de mor 1

www.dacoromanica.ro
470 STRIGATURI

FOAIE VERDE SIMINOC

Cu lesa de Chr..N. Tapu de la D. Brezulescu din NovaciGorj.

Fore verde siminoc,

Dragu mi-T cu cine joc,
CA mirosA a busu!oc 1

IATA BATUTA DE STELE ! -

Aucjita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovaciGorj.

IatA bAtuta de stele,
Asera cu cinc! inele
*i-acum vine ail Tele 1

CATE FETE 'S CU CHEPTARE

Au4ita de Chr. N. Tapu din PoianaTransilvania.

A se vedea varianta No. CCXXIV pag. 430, colectia d-lor Iarnic si Barsan.

Cate fete 's cu cheptare

TOte 's strarnbe de schinare ;
Numar una, cel a mea
IT dreftA ca secera.

HOI, LELITO SCURTA 'N BURTA

Audita de Chr. N. Tapu din PoianaTransilvania.

Ho!, lelito scurta 'n burta,

sun' a! fi step. de urcIA 1

www.dacoromanica.ro
 ST RIGAT U al 471

ME MANA MAMA LA JOC

Auclita de Chr. N. Tapu din PoianaTransilvania.

M6 mana mama la joc,

SA joc fata cea frumOsA.
Dintre treT
Dracu le stiT
5 Care a hi
Nora Machi ?

PAGUBA DE 0 PITULA

Auclita de Chr. N. Tapu din PoianaTransilvania.

PagubA de o pitula
CA n'aT nicT un dinte 'n gura ;
PagubA de un sustac
CA esti prea mare la cap!

UNDE VED COPILELE

Aucjita de Chr. N. Tapu la hora de la NovaclGorj.

Unde v6d copilele, M'as tiri ca serpele ;

M6 these ca calnele ; Unde v6d 1)&1-Miele
Unde v6d fetitele, Le sumut cu cHnele.
M'as tiri ca mitele. Unde v&I cardu de fete,
5 Unde ved nevestele, to Trec prin apA fript de sete !

www.dacoromanica.ro
472 STRIGATURI

UNDE VED CARDU DE FETE

(VARANTA)

Au 4ita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, Novacl Gorj.

Unde ved cardul de fete,
Trec prin apa fript de sete,
Unde ved nevestele,
Me reped ca serpele I

FETELE DIN ROSIORI

Culesa de Chr. N. Tapu de la tineriI jucidori din. Ro§iorii-de-VedeTeleorman.

Fetele din Rosiorr
Mor tote dupe feciorr;
Cele din Alixandria
Trite sr -au prerdut fetia I

LELITA CU OCHII VERQI

Auclita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovaclGorj.

Lelita cu ochir vercir
Nici °data sd n'o credr ;
Cand o dice 011 si 401,
Atuncr minte mar reii

PE ULITA CAR'MI DRAG

Aucjitli de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovaclGorj.

Pe ulita car'mr drag
Cale n'am si trebA fac.
Iar pe care mi urit
Trebel am $i nu me duct

www.dacoromanica.ro
 STRIGATU RI 473

CINE LA IUBIT NU CREDE

Aucjita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovaciGorj.

Cine l'a Tubit nu crede
N'ar mAT calcA TarbA verde ;
Cine Tubit n'a avut
SA Para de pe pAment f

USUREL CU IUBITU

Atulita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovaciGorj

Uprel cu Tubitu,
Ca s'aprinde parnentu ;
U§urel cu dragostea,
CA s'aprinde pajistea I

SUCA-TE SUCETE -TE

Au4ita de Chr. N. Tapu de la hora din NovacrGorj.

Suca-te, suce§te-te
De dracu pAze§te-te
*i de pu§ca cu otele
De patu cu §ebAcele !

LELE, A DRACULUI MAI ETI

Audits de Chr. N. Tapu de la Anghel Gambrea lAutar, SaceluGorj.

Lele, a draculuT maT WI
NumaT and to 'mprimene§tY,
Dar cand e§tT ne 'mprimenita
i draculuT estY urita!

www.dacoromanica.ro
474 STRIGATURf

ME ROAGA VECINA NOASTRA

Audits de Chr. N. Tapu de la lautaril Dumitru Bitcioiu pi Anghel Cambrea,

&ace lu pi PetreptiGorj.

MA rOga vecina nostril, Si la cap i-am pus ghizderii.

S'o fac din fata nevasta.
EU II spui cA n'o pot face,
Ea sA sule 'n pat §i zace !
5 EU de rugamintea el,
MA bagaI intr'un bprdel,
I-a§ternu-I fruncla de tel
MA suit pe cheptul el
1 o Si i-am tras vr'o doue trel,
A dis, bravo ! dumneael.
Dumnecjeil sail faca parte,
CA ml -al luat junghiu din spate,
Care me tinea de mOrte !

DE LA NOI A TREIA CASA

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Ion Boboccom. BobuGorj.

Aucjita ,Si de el de la ciobanil, din PoianaTransilvania.

Frunclulita samulastra, MI-a clis : bravo, dumneael.

De la nol a trela casa
Se roga-o vecina a nOstra
S'o fac din fata nevastA.
5 Eil II spul cA n'o pot face,
Ea se sule in pat §i zace.
EU de rugAmintea el,
Am bAgat'o intr'un bordeTti,
Si a§ternuT fruncjA de tel
i o Si la cap i-am pus ghizdelu.
M'am suit pe cheptu e1
Si i-am tras vr'o dou6 trel
FrunclulitA §i un susal,
15 Dimineta me sculal
Pe ochl negril me spAle
Si din gura 'ml-o 'ntreban
DragA vecinica nostra,
Bine-I fat', orl nevastA ?
20 SA-II faca Dumnecleil parte
De noroc, de sanAtate,
De luminare la morte,
CA ml-al luat junghiu din spate,
Care me tinea de mOrte !

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURI 475

FOAIE VERDE SAMULASTRA

(VARIANTA)

Auc lita de Chr. N. Tapu de la Stancu Ion lautar, Cue tell Teleorm tn.

FOte verde samulastra FOte verde fret costeY,

De la nor, a treta casA SA mY -o InvAlesc cu vizdeY.
MA striga vecina nostril Si mY -e vizdetul cam verde,
S'o fac din fats nevastA. Numal tita i se vede !
5 Si mi-o culc in fot de nuc,

CE MI-I DRAG NU MI-I URAT

Auclita de Chr. N. Tapu la hora din NovaclGorj.

Ce mi-f drag, nu mi-I unit 5 Vara cand culeg la fragY,

Si mi-s drag fetitele Si mi-s dragY la sArbatort,
Vara 'n tote 'Vele. Vara cand culeg la floe( !
Si mi-s dragt fetele drag'',

ME SUII P'UN CIOB DE STICLA

Aucjita de Chr. N. Tapu de la Ion MichafBucu -qtr.

Rote verde §i-o sipica,

Me suit p'un cYob de sticla,
Zarit casa mititica,
Si o nevasta frumu§ica
5 Si barbatu nAtarAii,
Acolo me trag §i eil I

www.dacoromanica.ro
476 sTRIGATum

SERACII NADRAGII MEI

Au4ita de Chr. N. Tapu la hora din NovaciGorj.

Seracil nadragil mel,
Cum se urta la fomel
Si fomeile la el l

GEABA, LELE, ETI FUDULA

Audita de Chr. N. Tapu din NovaciGorj.

Geaba, lele, e§tY fudulA,
Ca n'al nimic pe batAturA.
Al avut d'o purcea' surd
Si Oa ti-a murit de gull.
5 Fo le verde §i-o lalea,
Mi-a dat socru-med purcea.
SOcra-mea femele rea,
Cand se manie, mi-o 'fa;
Dar socru-meil e mal bun
10 A legat'o la patul,
$i -1 trage mAciud la c...

PLEACA POPA LA PADURE

Audits de Chr. N. Tapu de la Constandin Radu, din PociovalipteaGorj.

Plea popa la pAdure 15 FruncjulitA de alun,
C'o barda §i c'o secure, 0 trase allturi de drum
Cu barda ca 'ml bArdula, Si s'apuca de me§te§ug,
Cu s6curea ca 'ml cloplea. SA facl come de plug.
5 Frunclulita trey migdale Boi§oril
Si-apucA pe drum la vale, 20 Ochi§oriT,
Se 'ntalni c'o fats mare : Rotitele
Bunk cliul, fats mare Titele,
Multumim, SfintiI-sale I Manile
Jo Puse mana la buric, TinjAlile.
Fata nu cjise nimic ; 25 Bate pene §i zavore,
Puse mana la margele, DA popa din c... sA cobra ;
Mal la vale pArintele, Bate pene zavorite
Lucrurile sfintii-sele I Mal sale() de c.., printe 1

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURI 477

FRUNPULITA D'ALILUI

Audits de Chr. N. Tapu de la lautarul Constandin Radu din Pociovali§teaGorj

Frunclulitg d'alilul Frunclulitg frg sinel

AvetY grija ca v6 spill :
Veni vremea de 'nvertit
Fricg mi-I de prapAdit ;
5 Dar mi-I frica dar nu prea
CA m tine sotia,
Ea pe mine, eil pe ea.
Dati-i drumu patintel,
1 o 5i cu stanga dui:a el.
Dail 'I drumu sa se duca,
La fecioru lul maciuca ,
Care el rachiu de nucl.

FETICO DE OM BOGAT

Audits de Chr. N. Tapu la hora din Novacl Gorj.

Vecli mai sus in Cantece de nunta sCantecul Miresef,.
Fetico de om bogat, Tar atuncl,
Nu pripi la .mgritat, 10 Dar nicl atuncl !
Ca florea la scuturat. Cand o face plopu nucl,
CA flOrea mal inflore odata, 5i gutuiii mere dulcl,
5 Iar to nu to mal fad fata ; Iar atuncl
Cand o canta §tiuca 'n baltg Dar nicl atuncl I
5i carsteiul pe corlatA, 15 Cand o face salca mere
Atuncl te-T mai face fatg. 5i rachita platagele I

I ME DOR PICIORELE

Audits de Chr. N. Tapu la hora din NovaelGorj,

5i m6 dor piclorele
Tot trecend isvOrele,
Ale mid §1 ale marl,
Tot trecend la Polenarr ;
5 Ale marl §i ale mid,
Tot trecend la ibovnicl I

www.dacoromanica.ro
478 STRIGATURI

BSI AOLICA CE POTOP

Au4ita de Chr. N. Tapu la hora din Novaci Gorj.

i aolicA ce potop, Te satur de flea negrA ;

Cum jOca §i popT §i tot
$i priotesele plang cu foc.
Parinte, sfintia-sa,
5 PAze§te-tl biserica.
De ti-or pune mana 'n barbA,
De ti-or pune maim 'n cap,
Te satur de sarutat,
io CA priotesa ca priotesa
Ca cu haTa '§1 tine casa !

FOAIE VERDE LEMN DE SUS

Culesa de Chr. N. Tapu de la hora din NovacfGorj.

Fore verde lemn de sus, 5 Cin' te-o lasa fie carne I

Pe cate ochil am pus Fie carne 'n patru brangT,
Pe tOte mi le-am supus, De mi-T scapa to d'aicT I

*i am pus ochil §i pe tine

FOAIE VERDE LEMN DE SUS

(VARIANTA)

Cul6sa de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrealautarul SacelulufGorj.

FOTe verde lemn de sus, De nu to -ohl face sa crapT ;

Pe cate °air mi-am pus
Pe tOte mi le-am repus
si -am pus ochiT §i pe tine,
5 De mi -el scapa, sa flu carne ;
SA flu calm 'n patru IOW
SA fiu carne 'n patru brand
De nu to -olti face sa plane,
Io SI-mT plingT urmitele mele
Ca pe doT fagurT de mTere !

www.dacoromanica.ro
 STRIGAThRI 479

MAI BAIETE BAIETELE

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Gheorghe Palm', lautarul Bistritil Valcea.

MAT barete, baYetele, Cu caiT, cu sania,

Insorg.-te de-tr Ta muTere,
Nu fiT facetor de rele,
Vin la maTca §i me cere,
5 N'o vrea maTca sA me dea,
Vin pe lunA §i me Ta,
SA me ducT la curtea ta.
Si me pune pe saltea
10 Si da'rnY palne cu cafea
Me seruta cat-eT vrea !

FOAIE VERDE DE NAUT

Au 4ita de Chr. N. Tapu de la hora din Novae! Gorj.

Fe:4e verde de unit 5 Si sa m'apuc de furat

Si-a venit o veste 'n vent La neveste cu barbat.
SA me las tot de Whit. SI las copiiT plangend,
FOTe verde de spanac Si barbatiT tot oftand.

DRAGILE MELE DE FETE

Dragile mele de fete, 5 Numa v'aq tot seruta.

De v'a§ putea face oT, NicT la strianga nu v'a§ duce,
M'a§ pune cioban la voT, Numa 'n brate v'a§ tot stringe !
La strunga nu v'a§ 'Aga

www.dacoromanica.ro
480 ST RIGAT U RI

FOAIE VERDE FOI DE NUC

Audits de Chr. N. Tapu la hora din NovacIGorj.

FoTe verde foT de nuc, 5 SA 'inT daT gura s'o s6rut,
Marie, gura de cuc, Ca gurita de la tine,
Ce -a' face ca sa to apuc ? M'a ofticat, vaT de mine !
Numa seara cand me culc

FOAIE VERDE BOB NAUT

Audits de Chr. N. Tapu de la Ion Cazacu lautar, tefaneptrGorj.

FoTe verde bob naut,
De cand maTca m'a facut
TreT amante n'am avut,
Dar acum le-am dobendit :
5 Una 'n Gorj
$i alta 'n Dolj,
Alta e 'n sat la Carcea
$i alta la Rimnicu-Valcea.
A din Carcea e fats mare,
to Mi se pOrtA ca o flOre,
Cu catnap fir betels,
S6 ved titele prin ea.
'Fite mid cu boldurele,
Muscar'ar neTca din ele
15 Ca din dor fagurT de mTere 1
si -a din Dolj e priotesa
$i-a din Gorj e carcTumaresa,
Se porta cu carpa alesA,
li buns de carciumAresa.
20 Vinu-1 bun, ocaua 'V mica
CarcTumarita 'T frumusica I

FRUNQA VERDE MARGARIT

(VARIANTA)

Comunicatti de I. Constantinescu Moon de la Nicu Zanescu, com. VladimirGorj.

Fruncja verde margarit
De cand marca m'a fAcut
TreT amante mi-am avut :
Una 'n Gorj §i alta 'n Carcea,
5 Si alta la Rimnicu-Valcea.
A din Gorj mi-e primAritA
Cu rAsureT de altitA ;
A din Carcea e priotesA
IrriT tot pOrtA carp' alesa ;
10 A din Valcea 'T fats mare
Cu codita pe spinare
Cu camasa de altite
FAcuta cu o iglite,
FAcutl cu gaurele,
15 SA vod titele prin ele
Muscar'ar nelca din ele
Ca din doT fagurl de mTere!
De frumOsa n'are pret,
De curvy 'ntrece i.in judet I

www.dacoromanica.ro
 STRIGATUM 481

DIN SIRET BSI PANA'N PRUT

(VARIANTA)

Culese de I. ConstantinescuDioetf de la Christea Popescu din corn. Gvardinita

Mehedinif.

Din Siret si pen 'n Prut Se Ora cu per buclat.

TreI amante mr-am avut : Si-o dragh Bucurestenca,
Una 'mY este 'n Severin, Cu ochif ca de serpOich,
Se Ora cu per blondin ; Cand se urta me s6getit I
5 Si una 'mt-este, Calafat

I TE'NVARTE PE SUPT MANA

Aucjita de Chr. N. Tapu de la D. Brezulescu, NovacfGorj.

Si te 'nvarte pe supt manh,

Dach stir a estY rumanh;
Iar de 1 fi de alth lege,
Pe supt mana mea n'aT trece I

1 TE SUCA PE SUPT MANA

(VARIANTA)

Auclite de Chr. N. Tapu de la hora din NovacfGorj.

Si te such pe supt manh, Such-mi-te, suveTchea,

Dach stir ch estY roma*
Dar de-aI fi de alth lege,
Pe supt 'Dana mea n'ai trece.
5 Such-mi-te, suveicuth,
Dach stir a 'mY estI drhguth;
Dach sill a estY a mea.
Si te such 'ntr'un picYor,
to Dach stir torce ft Tor ;
Si te such intr'amendou6,
De stil tese panzh noue i

31

www.dacoromanica.ro
482 STRIGATURI

FOAIE VERDE MARGARITU

(VARIANTA)

Audits de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, SaceluGorj.

Foke verde margAritu, Ea pe mine eil pe ea.

Veni vremea de 'nvertitu Suce§te-te pe supt mama
FricA mi-k frica de prapAditu ; Ca sl §tiii cA WI romana ;
Dar mi-k fried §i nu prea, CA de -oT fi de altA lege
5 CA m6 tine sotia, to Pe supt mana mea n'oT trece !

FOAIE VERDE TREI SINCE

Audits de Chr. N. Tapu de la Nicolae Ghita Stoica din GovoraValcea.

FOke verde trek sipice, i, cand facu palma pumn,

Fie gura cat de dulce, Imk card din spate fum,
La neveste nu m'ol duce ; Ca dintr'o clake cu fen ;
Cand fu dragostea mak dulce lar cand facu pumnu palmA,
5 Pe barbat dracu l'aduce. to In obraz imT fAcu rand I

LELEA NALTA BSI D'USCATA

Auclita de Chr. N. Tapu de la D3ctorul Vasile Glodoru din Ludupu, fost profe-
sot la, Gimn. din Brasov.Transilvania.

Lelea nalta §i d'uscata 5 Tack la dracu ce vorghe§tY

De trek -deck de anT IT fatA, CA §i de patru-cjeck de anT e§tk ;
EU T -am cjis sA se marite, Te para§te vecinuta d'ingl tine,
Ea mY-a cps a nu-Y de verste. CA to chi....noptea supt tine !

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURI 4.8

FOAIE VERDE DE DOI BRAJI

Aucjita de Chr. N. Tapu de la Ghitii chiopu din R.-Valcea.

A se vedea varianta cFemeie cu doi barbalis pag. 307, colectia d-lui G. Dem. Teodoreseu.

Fore verde de dor brajr,

Nevasta cu dor barbatr,
la'ml cutitu din ficati ;
Nu'l lasa sa ruginrasca,
5 Ficatir sa'mr putrecjlasca,
Vornicel sa'mr pedepsrasca I

HAI, SURATA, SA MAI BEM

Auslita de Chr. N. Tapu de la lautarul Paicu, din BistritaValcea.

gar, suratA, sa mar bem. Dracu le mar tine minte !

Dar cum dracu sA mar bem, Printre ite, printre spat
C'am o panza la r6sborti Trece rapa 'mpiedicata;
Cu §ar-clecr de laturor. Printre ite §i fuscer
5 La sulu de din'nainte ro 0 scrota cu cincl purcel !

NEVESTICA CA A MEA

Culesa de Chr. N. Tapu de la lautarul Paicu, din BistritaValcea.

Vecli varianta No. CC1V, in colectia d-lor IarnicBarsan pag. 423.

Nevestica ca a mea Decd I spur ca-1 §ade bine,

Nu e 'n sat la nimenea. Sare nebuna pe mine.
Efi it spur atnr pue masa, Cand 11 spur ca-r §ade reu,
Ea infra §i '§r ra cama§a Pune mana pe rester.'
5 i m6 'ntreba ca '1 std bine ? io i napada 'n capul med.

www.dacoromanica.ro
484 STRIGATUR1

FIR'AI AL DRACULUI DE FUS

AID; lita de Chr. N. Tapu de la lautarul Paicu, din Bistrita Valcea.

Fir'ar al draculul de fus ; Saraca nevasta mea
S'a dus la bArbat si-a spus : Mr-a 'nebunit'o furca,
BArbate, nevasta to m Furca §i cu canepa I
Sade 'n carciuma i bea. Ia mar dA-te pe la vranA,
5 A pus si furca zalog, Mal scote, nevasta, o OM.
$i fusu in boloboc. S6raca nevasta mea
Dar barbatu ce cicea ? Nu mal pOte A. mai bea I

FOAIE VERDE BOB DE LINTE

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Ghita chiopu, din R.-Valcea.

Fore verde bob de linte,
Mal barbate, fir cu minte,
Ia cOsa §i fa 'nainte ;
Si 'ml coseste canepa,
5 Ca 'mr-a 'negrit inima !
MAI bArbate fii cu minte,
Ia canepa di mr-o vinde
Si ml-o vinde mai cu pret,
CA eu Lunla nu lucrez ;
o Martia tiu de serbAtOre,
Miercurea de fatA mare,
Jola nimenia nu torce,
Nfinerea 'I de dobitoce,
S'ambAtA de premenit,
15 DuminicA 1 de iubit I

FOAIE VERDE SALBA MOALE

Audits de Chr. N. Tapu de la Ghita chiopuR.-Valcea.

Pole verde salbl male, Da -1 boldicel sa manance;
Am o socra cartitore to Si c'o mans de cenusA
$i o u§A scartiitOre Dal in ochl la mAtu*A. ;
Si o boldekA lAtrAtore. Si yin la nelca pe usA,
5 M6 simte Tatra de mare. SA te pup, sa te s6rut ;
Ia untura de gAina, Ca de cand n'am s6rutat,
Unge usa la titina; 15 Limba 'n gura s'a uscat 1
MOre [Arne in lapte dulce

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURI 485

FOAIE VERDE FIR DE BOZ

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Ghita chiopti, din R.-Valcea.

F6Te verde fir de boz, 5 Sa vede vita pen ea ;

Am ibomnica la Gorj, Tice mid cu boturele
'Naha, 'nalta, subtire, Mu§car'ar neTca din ele,
Cu catnap fir betea, Ca din doT fagurT de mere

CAND M'AS VEDEA CU BARBAT

Audits de Chr. N. Tapu de la Ghita chiopu, din R.-Valcea.

A se confrunta varianta prescurtata No. CCCVI pag. 455, din colectia d-lor Iarnic
Pi Barsan.

Cand m'a§ vedea cu barbat C nd me chiamA la beut,

5i cu concTuletu 'n cap
Nu m'a§ ma da jos din pat.
Multumesc luT Dumneclea
5 C'am barbat pe placul meii,
Cand me chiama la pra§it,
Nu pocT a m'am bolnavit ;
Budaproste ml-a trecut,
To Fa 'nainte ca. te-ajung.
Eil o chem la strans de fen,
Ea y bags oglinda 'n sin ;
Ea oglinda se freze§te
Fenu 'rr lunca putrecje§te !

FOAM VERDE FOI DE NUCA

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Ghita chiopu din R. Valcea.

Foie verde foT de nuca, 5 Ca me lass far' de munca

Cine s'aule§te 'n Luna. ? 5i me umple de pecate,
0 femeTe far' de furca. Nu me spal5 lumea OW
pi-T la dracu sa se duel

www.dacoromanica.ro
 486 STRIPATURI

FOAIE VERDE I-0 LALEA

Auclita de Chr. N. Tapu de la Jon Mihal din Bucureotf.

Foie verde sr- o lalea, Ved pe nerca mr-a venit

NevesticA tinerea,
Maritata de larna,
Cine mr-a dis, n'am dis ba..
5 De mr-ar dice un om frumos,
De rusine m'as pune jos;
De mr-ar dice un om urat,
Niel' ea n'am tagaduit ;
Am pus spate la pamint
Jo Si fata la resarit.
P'un cal negru burestrand.
Calu 'I negru §i fugar,
Nerca finer si curvar.
15 FOre verde castravete,
Bata-te focul, bAete,
CA m'ar serutat cu sete.
MY-a plesnit rochita 'n spete
Si septe coturr de bete 1

FOAIE VERDE TREI BOBLINTE

Audits de Chr. N. Tapu de la J6n Mihaf din Bucure§tI.

Fore verde trer boblinte,

Ia lug/. Meg aminte
De venatu de 'nainte
Si de murgu de la rOta,
5 MY-a secat inima tOta !

FOAM VERDE FOI DE FRAGA

Culesit de Chr. N. Tapu din gura litutaruluf Dumitru Gheorghe Manda, din Go-
voraValcea.
FOre verde for de fraga, Mar de neam si mar de vita,
Ia vedr purca mea cea draga Nu ca densa remasita,
Trece drumu, nu me 'ntreba; Ca'sr da gura pe credinta ;
Para cine-va o raga. to Mar de neam $i mar ce-va,
5 Nicr n'o rog, nicr n'o poftesc, Nicr ca densa farfana,
Cad ca densa mar gasesc, DA-sr da gura Intr'o para 1

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURI 487

FOAIE VERDE I-0 LALEA

Audita de Chr. N. Tapu _de la Ion Cazacu din tefaneptIGorj .

FOTe verde §I-o lalea
Me 'ntreba mandruta mea,
MaT am vr'una de cat ea ?
Ba nu sciT, mandruto, bin;
5 Mar zambila, nu ca tine;
Ma zambila, ma de neam,
Nu ca tine de tigan ;
MO zambila, maT de vita,
Nu ca tine rudarita 1

FRUNQA VERDE DE ARTAR

Audits de Chr. N. Tapu de la Ion Toma Todea, din SaligeaTransilvania.

Fruncia verde de artar, 5 Cu spatele la pamint

Lelita to cu pTeptar, i cu picidrele in vent.
Cum tY-as face un sarindar ? Tu sA numed stelele
Sarindaru Y -e fAcut Si ell petricelile !

FRUNQA VERDE ARTARA

Aucjita de Chr. N. Tapu de la Toma Todea, din Sali§teaTransilvania.

Frump. verde artaras, Tot in brate mT-o tineam.

Lelita cu ochir trasT Si acuma d'oY capeta
S'o saratT §i sä to 'ngra§T Tot in brate mi-oT Linea.
Si din brate O. n'o last Iac'-acum mT-am capetat,
5 C4 §i et cand mY-aveam to Iar din brate n'o maY las 1

www.dacoromanica.ro
488 STRIGATURI

CATE FETE 'N BRAVE -AM STRANS

Au ()it& de Chr. N. Tapu de la Ion Toma Todea, din SalipteaTranailvania.

Cate fete 'n brate-am strans, De to -r mar rubi vr'o data.

Dupg mine trite o plans ;
Cate-am strans 'i -am sgrutat
Tote o plans si m'o oftat.
5 Si pe tin' to -or sAruta
Si to -r plange si ofta,
SA sea ca -1 pe urma mea.
SA fir nera sigurata,
to SA flu calm in patru brand',
De nu to or rubi sl plane.
SA flu carne One marne,
De ri'ol plange dupg mine ;
SA flu carne regulat,
15 De to -or fi iubit vre-o dat I

VERDE FRUNpA SI-0 LELEA

Audits de Chr. N. Tapu de la I6n Toma Todea din Sali§tea Transilvania.

Verde frunclA ,l -o lelea, 5 Ea este si mar dulce,

C'asa 'ml dice mandra mea, Dar nu mg mar pocia eii duce;
CA guritA ca la ea Da este si la neveste,
Ng e 'n sat la nimenea. Numa nu se potriveste.

AM 0 DOICA, AM 0 LELE

Audits de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacoiu, din Petrescf God.

Am o dokA, am o lele,
Am o curvy de mulere,
Cu Oita lumea mg teme
Si cu bune si cu rele
5 *i cu vecinele mele !

www.dacoromanica.ro
 STR1GATUR1 489

MANDRA FIR'AI A NAIBILUI

Au 4ita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacoiu, din Petrescif-de-susGorj.

Mandril flea a naYbiluY,

De-Y spune bArbatuluY,
Ca eit sera yin la tine,
Nesuperat, vaI de mine I

VERDULITA TREI MIG DALE

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Anghel Ca mbrea, SaceluGorj.

VerdulitA treI migdale,

De la Novad mal la vale
S'a scumpit gurita tare ;
Face-un pol si cincl parale,
5 5i -o litrA de portocale.

CE CATI MANDRO PE .1.1A?

At4ita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacoiu, din PetresclGorj.

Ce cat mandro pe sup ? MititicA estY de stat

0 lupitA de purcea.
Vino, vino, la neica,
SA-0 astern mAntaluta
5 Si cApAtal tunica,
Sa te 'ntreb bine asa,
SA-0 arat purcelusa,
a to estY mandruta mea.
10 Si dulce la s6rutat 1
Odat' era amanta mea,
Te rog sa-.0 dea cin' tY-o da,
Tu sl nu-0 pier4Y credinta,
Sa te urasca neIca.
15 SA-0 dea our si argint,
Tu sl clicY ca nu-Y nimic !

www.dacoromanica.ro
490 STRIGATURI

VERDE, VERDE ROSMARIN

Audits de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacoiu, din PetrescfGorj.

Verde, verde rosmarin, $i 'ml dä drumu la neveste.

Hal la popa Constantin,
Cg e duhomnic b6tran,
Ne da p6cat mal putin.
5 Dintr'o mie lartl o sutg,
Dintr'o sutg Tara cece.
Pgrinte, blagoslove§te
.Pgrinte sfintia-ta,
10 Spovedeste-ml pe mandra
SA nu-1 dal p6cate multe,
$i sg-I dal mal putintele,
Call-aduc un car de lemne.

VERDE PELINITA

Audits de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacoiu, din PetrescrGorj.

A se vedea varianta No. CCCXV pag. 458, din colectia d-lor Iarnic pi Barsan.

Verde, verde pelinitg, Septe popi s'un potropop,

Spoveditu-te-al lelita ? Ca nu spun canunu tot,
Ba efi nu m'am spovedit, $i sä fie §i un deconeclii,
Cg eil cand m'oI spovedi Sg fiu spovedia 'n vecl !
5 Septe popl mt -o trebui :

FOAIE VERDE PELINITA

Audits de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacoiu din Petrescl Gorj.

Me verde pefinitg,
Cin' tl'-a pus numele Nita
Sfintg sä-1 fie gurita ;
i popa care a spovedit
5 SA fie blagoslovit I

www.dacoromanica.ro
 STRIGATUR1 491

VERDE, VERDE DE LELEA

Auclita de Chr. N. Tapu din gura lul Dumitru Bacoiu, din PetresclGorj.

Verde, verde de lelea, MAY nevasta, nu fiY prosta,

De la vale de casa mea, C'aia e vecina nostra ;
Este o mandrA frumu§ea, Cin' nu Yube§te vecina,
Tine pricina cu a mea. Nu §tie pran4u §i cina,
nevest mele :
5 ySi eii cjic

VERDE, VERDE FOI SPANAC

Verde, verde foY spanac, A draculul e puYca.

Pe campu cu liliac, Eu o rog §i ea nu vrea,
Mandra §Y-a prerdut amantu. Cu parale nu geaba.
Cats sa '§Y gasiasca altu ; 0 rog cu sfantOica 'n mans
5 NeIca n'o scie c'oT s'o Ya dracu. TO ea 'mY spune cA nu-Y buns !

IA-ME DOAMNE

Auclita de Chr. N. Tapu da la Ion Cazacu, tefaneptlGorj.

A se vedea variants No. LXV pag. 377, din colectia d-lor Iarnic pi Barsan.

Ia-rnA, DOtnne, §i m6 pune

La mandrute d'ale bune,
Cu barbatit dust in lume.
Du§Y in lume, in Calafat,
15 SA m6 v6d singur la pat,
Singurel fAr' de barbat I

www.dacoromanica.ro
492 STRIGATUR3

MANDRUTA A DRACULUI EgI

Auc.fita de Chr. N. Tapu de la Itin Cazacu, din tefane§tIGorj.

Mandruta a draculul e§tY,

CatY von-lid pravaluTe§tY ?
Dar cu mine ce gande§tT ?
NicY nu rich, nicT nu vorbe§t1,
5 Numal din buze 'riaT Ambe§tY I

FOAIE VERDE I-0 LALA

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, SaceluGorj.

Fa Ye verde §i-o lala, Eil maica to -a§ marita,

Marita-me mama fa,
CA s'a facut cat a to
$i de negra tot a§a.
5 Sa le punem la mesura ;
E mar mare a mea la gura.
Dar e§tY maica mitutea
$i me van ca to -Y strica.
to DA-me mama 'ntr'un noroc,
CA maciuca '§r face loc !

FOAIE VERDE DE DUDAU

Auclita de Chr. N. Tapu de la Ang. Cambrea, SaceluGorj.

FOie verde de dudaii,

VaY, saracul manzul mei',
DOrme nOptea 'n. lacasteil,
Dimineta cats reg.
5 EU IY daii fen cu rocoz,
El cats de cap in jos 1

www.dacoromanica.ro
 STRIGATUR1 493

FOAIE VERDE MAGHIRAN

Audita de Chr. N. Tapu de la Elisabeta Racelescu, Corabia Romanatr.

Fol'e verde maghiran, 5i te 'Nall c'o lArnaTe

Maritico cu g-hYozdan,
Ce te tiT cu Lipiscan ?
Lipiscan cu °chit vercP,
5 SA nu'l vecji, sa nu te 'ncrecjr ;
ca te bagl 'n pravalie,
Si te pune pe canapea,
5i-tr da lapte cu cafea
to Si te pune pe ferestrA
5i 'tY dA carte frantuzescA.

UNGUREN, UNGURENA

Audita de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, Saeelu God.

Unguren, Ungurenas, D'as §ti Turcil' c'or veni,

Pentru-o felie de cas Eil mOca n'o scot d'aci ;
TotA noptea me frecasY. D'as sti ca m'or si tAra
Las' felia la pustia, N'o scot pen nu s'o 'mula 1
5 5i scote mOca d'acilea.

UNGUREN, UNGURENA
(VARIANTA)

Au4ita de Chr. N. Tapu de la N. Zanescu, VladimirGorj.

Unguren, Ung-urenas, 5i scOtetl' moca d'ada.
Pentr'o felie de cas. 0 scoser si ml-o svAntal
TotA n6ptea me frecasY. Si o svantaT
N'atl' felia 5i mr-o 135ga 1
5 La pustia,

www.dacoromanica.ro
494 STR1GATURI

POAIE VERDE BUSUIOC

Aucjita de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea SAcelu Gorj.

Fore verde busuToc,

Ungurene, apa 'n toc,
Adu fata sa tT-o joc ;
Ca de n'oT juca-o bine,
5 Infra dracu in ea §i 'n tine 1

FRUNIXLITA I-.0 LALEA

Audita de Chi.. N. Tapu de la Nicolae Fratila, Novacf Gorj.

A se confrunta varianta No. 225 pag. 184 colectia D -lui Bibicescu.
Fruncjulita §1*-o lalea, Unde-o \Ted cu capu gol,
Venil sera de la saps, To Fug vacile din obor
Ostenit §1 plin de apa 5i viteiT One mor 1
Si-am gasit pe tOnta 'n vatra. Lega-te, tonto, la cap,
5 Me restiT la ea °data, Ca me la§T de boT serac,
A caclut pe foc gramada. Ptru, ptru, vitel baltat,
Scose capu dupe u§a, 15 Cu §epte lanturT legat
Cu cincT oca de cenu§a. Si tot a rupt §1-a scapat.

VENII SERA DE LA SAPA

(VARIANTA)

Audit& de Chr. N. Tapu de la Gheorghe Porumbescu din Novacf Gorj.

VeniT sera de la sat*
Ostenit §i plin de apa
$i gasil nebuna 'n vatra,
Desculta §i desmatata.
5 Se ivi prOsta pe u§ä,
Cu capu plin de cenu§a.
Me restiT la ea o data ;
Ea coprinse vatra tots
Me restiT de doue orT,
To Ea sari dupe cuptor.
Se ivi prosta pe u§ä,
Rupse balan §i se duse ;
Din pricina lul Wan
Se duse §i vioren !

www.dacoromanica.ro
 STRIGATURI
15 Verde frunda de spanac,
*i mar avuT §I-un manzat,
*i ala a tras §i scapat.
Na, na, na, Mane, na,
Nu me lasa cu sapa,
20 Cad sint slab, nu pot sgpa
Saracut de maTca mea,
Remase de plug ap. 1
Na, na, na, Mane na,
Ca nu este bOla ta,
25 Ci este nevestica mea.
495
'all, t6nto, o carpa maT bung
SA'mf vie Man la mana.
N'am de unde nelculita,
C'am o till de fuTor,
30 Sta pustie pe mosor.
Am o Ora d'aTa grOsg,
Pustia ca nu e tOrsa.
5T -am avut doue fuTore
*i le-am dat la torcetOre.
35 A fatat matele in ele
Niel in p.... nu me dore I

NEVASTA CA A MEA FRUMOSA

Auclitii de Chr. N. Tapu de la Nic. Fra;i1a, NovacfGorj.

Nevasta ca a mea frumosa,
Nu e 'n sat la dumneavostra.
Cand TT pomene§tT de furcg,
Ia patura §i se culcg,
5 5i se 'nvale§te cu sacul
5i dOrme pen' o Ta dracul !

FRUNpA VERDE SI -O LALEA

(VARIANTA)

Auclita de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, SaceluGorj.

Fruncia verde §T-o lalea,
Nevestica sea a mea
Nu maT are nimenTa.
De barbata ce e ea,
5 Inteo lung tOrce o lang
5i mane un sac de Mina
5i o fa§ie de slanina.
Cand TT pomene§t1 de furca,
Ia patura §1 se culca
to $i s'acopere cu sacul
5i dorme pen' o Ta dracul !
Cand IT pomene§t1 d'argea,
Par'ca bagT pe dracu in ea.
Noptea spala §i carpe§te
15 $i cpua se premene§te
5i din hora nu lipse§te.
Verde fruncja §T-o lalea
Barbata ce era ea
www.dacoromanica.ro
&mama cu mama-sa.
20 FOTe verde §i o lala,
Me duseT la sOcra-mea,.
0 gasiT c'o trenta rea,
P'a maT bung §1-o carpea;
Cu cincY fuse langa ea,
25 Rupea noue, carpea doue,
Ca sa faca una noue.
Dara ea cand me vedea
A§a bine ee-T parea;
Ia vec),I cinste ce'mY facea ?
3o Lapte dulce intr'o lulea,
Mamaliga intr'o ulcea,
Si a§a bine me cinstea.
Trimetea la macelar
5i lua ghighirT (ficatT) de tintarT,
35 Capatang de albina,
Flerbe 'n ghiOce d'alung,
496 STRIGATUR1

Ca sl facA o dorbA bunA. Cu rachiti de cominA,

Punea masa subt patul, SA se duel pomina.
C'acolo e locu bun. Cand veni rendu la mine,
4o Tine, fine, Ta cumetre ! 45 M'a trecut cu nevederea,
Cat p'aci, sa'mY dea §i mie C'asa a ajuns puterea I

FOAIE VERDE TREI LAMAI

Aucjita de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, SaceluGorj.

FOTe verde trey lamaI,

M'as invarti intr'un cAlcar,
SA pociii tese panza 'ntaT ;
M'as inverti inteamendoue,
5 SA poclu tese panza noue !

FATA POPI, MARIA

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, SaceluGorj.

Fata popi, Maria,

Se trage cu sania ;
Dar call' cu eel mana ?
Cu o bicluscA de nuTa,
5 Toporiste cum o urea,
SA pule si p... mea I

FOAIE VERDE SI -O LALEA

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, SaceluGorj.

FOTe verde sT-o lalea, 5 Nevasta mi s'a 'mbotat,

Saraca nevasta mea, CA m'am luat cu alta 'n sat.
Ce de grije duce ea, Cat de multe d'as avea
CA me lubesc cu alta Tot am grije si de ea !

www.dacoromanica.ro
 STRIGATU fti 40

VERDULITA DE BUJOR

Am. lita de Chr. N. Tapu de la Idn Bondoc, BobuGorj.

VerdulitA de bujor, 5 Ca sA m6 maT las mftnzat,

Pise muma sl m6 'nsor ; Ca sA &it ocol pin sat
Eti 1-am spus a nu m6 'nsor. Pe la d'eT de s'a 'nsurat !
Verde, verde matostat,

RISE MAMA CATRE MINE

(VARIANTA)

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea, SaceluGorj.

Dise mama catre mine : 5 Si-o sA m6 maT las manzat,

InserA-te, mAT copile ! SA maT &it tarcol pin sat
Iaca tata nu m6 lasa, Pe la ceT ce s'a 'nsurat!
SA 1-aduc pe dracu in casa ;

FOAIE VERDE COLALIE

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Anghel Cambrea din SaceluGorj.

FoTe verde colalie, 5 M'am uTtat numa °data,

Sub cAtrinta vi§inie Si sub zAvelca cu florT
N'am cAtat de nu sl §tie ; Am catat de cjece orT !
Dar supt catrinta cAlcata

32

www.dacoromanica.ro
49A STR1GATUR1

BATE-ME, DOAMNE, PE MINE

Atli; lita de Chr. N. Tapu de la Nic. Fratila, NovaclGorj.

Bate-m6, Domne, pe mine,

CA n'am fAcut nicY un bine.
Nu m6 bate, Domne, rei,
CA §i eti sint copilul t6ii ;
5 Nu rn6 bate, DOmne, tare,
Cu §i eil sint al dumitale !

PENTRU MANDRA CARE'MI PLACE

Aucjita de Chr. N. Tapu de la Nic. Fratilii, NovactGorj.

Pentru mandra care 'mY place

NicY pArintif n'au ce 'mY face,
NicY juratiY satulul
Nice DomniY sfatuluY.
5 DomniY 'n sfat se sfAtuesc,
EU cu mandra m6 Yubesc !

PUICULITA DE DEMULT

Audits de Chr. N. Tapu de la Nic. Fratilii, NovaciGorj.

PuYculita de de mult,
Car'mY-aY dat gura 'mprumut,
Vino diserA la nor,
swo dati gurita 'napoY ;
5 Ca sA nu cum-va sA mor
$i -apoi sA-tY roman dator !

www.dacoromanica.ro
 STRIGAiltfif 499

MAI, BADITA NOVACENE

AucjitA de Chr. N. Tapu de la Nicolae Fratila, din NovacfGorj.

MAY badita Novacene,

Vino sara mar de vreme,
CA'T padurea crAcur6sA,
NovAcencele 's frumose !

FOAIE VERDE I-0 LALEA

Auclita de Chr. N. Tapu de la Ion Bondoc, BobuGorj.

Fore verde §i-o lalea, 5 Foilita fOre lata,

Trece mandra pe §u§a, Parcel 'ml fu gura legatg,
Sup6rata var de ea, Ca sA mr-o s6rut °data !
1\46 lovi cu maneca.

FOITICA SIMINICU

Auclita de Chr. N. Tapu, de la Ion Cojocaru, din Pociovali§teaGorj.

FoiticA siminicu, Mandra mandrulena mea
Al draculur e vornicu, De-r insera unde-va,
CA, cand vede nevasta, Sall tie nerca calea,
10 resuce§te mustata SA nu umbli de geaba I
5 ySi mr-o 'ncepe d'a 'ntreba :

www.dacoromanica.ro
SOO STRIGATURI

FOAIE VERDE MATOSTAT

Am; lita de Chr. N. Tapu de la N. Zanescu, Vladimir Gorj.

Foie verde matostat, 5 Niel In cast sg nu'l la§T ;

Ungurica s'a uTtat AO if( furl cAldaru§a,
De cand nu s'a maT jucat. MaTne 'Nall muTerup I
Ungureanu, f.... to -1'a §,

IUBETE, NEICA, IUBETE

(VARIANTA)

Auclita de Chr. N. Tapu de la Ion Bondoc, BobuGorj.

Iube§te, neTca, Tube§te,

$i de du§manY te paze§te,
Cl du§manu, f...te-1'a §,
NicT in cast sl nu'l la§T ;
5 Cl orT cTupe§te mAtu§a,
OrT itr furl caldarup 1

FOILITA SOLZ DE PEgE

(VARIANTA)

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Dumitru Bacioiu, lautar, din Petrescii-de-susGorj.

A se vedea §i varianta modificata (Invetul, pag. 316, din coleclia d-lul G. Dem.
Teodorescu.

Foilitg solz de pe§te, 5 Cl du§manu, f...te l'a§,

Iubeste, neTcg, Tube§te NicT in casg sg nu'l la§T ;
$i fetite §i neveste Vine, §ede la tacTune,
$i de du§manT te pgze§te ; Umple satu de mincTune !

www.dacoromanica.ro
 STRIGATUR1 501

LELEA CARE E MARETA

Audits de Chr. N, Tapu de la Ion MichasBucure§tf.

Le lea care e mAretA, Si 'nit striga :pui, put, put I

Se scold de dirnineta. Motatico, d'ot manca, de n'ot
Pe ochr, pe fatty se spalA, [manca,
Ia doug-tret bObe 'n poll Eii snnt fac datoria,
5 Si rese pe prisp' afarl SA rn6 vacja si nerca I

NEVASTA CARE IUBETE

Aucjita de Chr. N. Tapu de la Ion Mihaf Bucure¢tf.

Fate verde solz de peste,

Nevasta care tubeste
Spall nOptea $i carpeste
Si din horn nu lipseste;
5 Ibomnicu mt-o priveste 1

VENDU-I VIA BSI MOIA

Auclita de Chr. N. Tapu de la lautarul Gh, Porumbescu, NovacfGorj.

Vindu-t via si mosia, Rode la un castravete,

SA dudut prosta ,d'acilea ;
Vindut via st-un prislop,
Tanta 'mt §ade tot pe loc ;
5 Vindu-t via st-un parete,
TOnta 'n11 §ade la ungete,
NesArat §i nemurat,
Numat prin cenuse dat.
to Unde-o vAd prin AI unghete,
N'o cunosc din cAminete 1

www.dacoromanica.ro
502 STRIGATUR1

AIDA, DRACE, IA-0 'N CARCA

Au4ita de Chr. N. Tapu de la Gheorghe Porumbescu lautar in Nova cfGorj .

Aida, drace, Ta-o 'n carcg, De nu era securea

Cg la nOpte tot mg manca. Mg manca balaona.
Frunclulita de spanac Aida, drace, Ta-o 'n carcg
C'ast nOpte am dormit in pat, Ca la nOpte tot mg mama l
5 Am scapat nu nl'o mancat.

CIOBANEL LA OI AM FOST

Auclita de Chr. N. Tapu de la ciobanul Ion Anghel din PoianaTransilvania

Clobanel la 0 am fost Ca n'am mAndruta s'o spele.

Doug chile, doug nopp.
0 venit un vent §i o pleTe,
5i n'am maT vgclut o ole.
5 UTu, Yu, copil de curvg,
De ce tiT cAme§a murgg ?
CA mi-T murga de curele,
Mandruta 'mT zace 'n pat,
1 o Porumbul e nesapat.
Mandruta de s'ar scula,
Porumbu cg s'ar sapa,
Carne§uta mI -ar spgla 1

FAME PASERE PESTRITA

Cultsa de Chr. N. Tapu de la IOn Vacariul, din Ocna SibiilorTransilvania.

FA-mg, Domne, ce mi-T face,

FA-me pasere pestritg
5i la Clu§iii o cra§marita ;
SA cra§maresc yin §i. bere
5 La recrute tinerele,
Care m'am lubit cu ele I

www.dacoromanica.ro
 STRiGATUR1 503

NU TE UITA, LELE NU

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Ion Vacariul, din Ocna Sibiilor Transilvania.

Nu te uita, lele, nu, A to 'I bugeda de somn.

Nu te uita, lele hel,
Nu te uita 'n ochil mei !
Ochii mei nu's de oglinda,
5 Sall camp fata de mandra.
Fata mea 'I fall de domn ;
Nu esti alba de frumosa,
Nice rosie de grad,
I° Ci esti alba de 'nalbele,
Rorie de ruminele !

www.dacoromanica.ro
CANTECE $1 JOCURI DE COPII

www.dacoromanica.ro
 RUGACIUNI SI CANTECE DE COPII

CANTECUL MELCULUI

Cules de Chr. N. Tapu de la Florian Racelescu, CorabiaRomanati.

A se confrunta (Cantecul MelculuI) din colectia d-luf G. Dem. Teodorescu pag. 191.

Me lc, melc, Si te du la DunAre

Codobelc, $i bea al:4 turbure,
Scote come boTerescl Si te suie pe bo§ten
Si te du la baltA Si mAnancA leu§tdn I
5 Si bea apI caldA ;

CANTECUL MELCULUI
(VARIANTA)

Culesa de Me Constantinescu din DiotitlRomanall.

Melc, melc SA spAlAm cAmA§ile ;

Codobelc, Pe-ale mele,
Scote come boere§tr Pe-ale tele,
$i te du la DunAre 10 Pe-ale luT nea Stan din vale
5 $i bea apA turbure $i mAnancl leu§ten
Si ad'o dea limpede, $i te fl cat un bu§ten.

www.dacoromanica.ro
508 RUGACIVN1 BSI CANTECE cog COrii

CANTECUL ARICIULUI

Cu les de Chr. N, Tapu de la Florian Racelescu, CorabiaRornanati.

Ariel., Arid 5 $i Ta fata lu Clob Ora,

Pogonicl, Cu cercel,
Du-te la morel, De nou6 leT,
De te 'nsOrA ; Cu mArgele de surcele.

CANTECUL ARICIULUI
(VARIANTA)

Cules de Ilie Constantinescu din Dio§tlRomanap.

Arid, $i Ta fata luT Cicore,

Arid Cu cercel
PogonicT, De nou6 lei,
Du-te la morel, Cu margele
5 $i te insOra ; t0 De surcele.

CANTECUL ARICIULUI
(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu din VladimirGorj.

Arid, 5 De te insor5 ;
Arid $i Ta fata luT Cicore
Pogonicl, $i boil Imp6ratuluT
AT la mOra $i calesca Radulul.

www.dacoromanica.ro
 RUGAG1UNI *I CANTECE DE COPII 509

CANTECUL CAPREI

Cu les de Chr. N. Tapu de la Elena Pretorian, CostestlValcea.

Sis capra cu margele, Ranturile,
Ca-s mai multe viorele. Branturile,
Bonci§, bonci§. Cuscudia, veselia,
Dupa casa lui Tiviq. Ia-ti mana d'acia 1
5 Tivison busuioc,

CANTECUL CAPREI
(VARIANTA)

Culesa. de Chr. N. Tapu de la Florian Racelescu CorabiaRomanati.

Sare capra din argele, Berbecana,
Cu mai multe ghiocele, Ranturile,
Ronti§, Branturile,
Bonti§, 10 Curcudia,
5 Dupa casa lui Tivi§. Veselia,
Tivicana, Sparc Mandia I

CANTECUL CAPREI
(VARIANTA)

Cities& de Me Constantinescu din DiostlRomanati.

Si§i capra cu margele, Berbecana,
Ca sint maY multe rancele Ranturile,
$i maY multe ghiocele ; 10 Banturile,
Ronci§, Cucutia
5 Ponci§ Veselia,
Pe la casa luY TivicY. Spaimanta mania.
Tivicana,

www.dacoromanica.ro
51d RUGACIUN1 I CANTECB DE COPII

RUGACIUNEA PENTRU PLOAIE

Rostita de copif orf de cite orf incepe vara BA ploue.

CulesA de Chr. N. Tapu din Dozescf--VAlcea.

Ploua, DOmne, ploua,
Fete le sa ou6,
Baletil sa tralasca
SA le cotarcesca.

TRECI PLOAIE
(VARIANTA)

Cu lea de Chr. N. Tapu din Vladimir Gorj..

Treci plole La noun cal ;
TrecatOre, 10 Call nechezara,
Ca te-ajunge sOrele Calnil latrara,
Si-tl tale piciOrele, Lupil urlara.
5 C'un mar, Ad'o, mama, druga,
C'un pal, SA mulgem pe murga,
Cu cacTula lul Mihal. 15 Murga cufurita,
Aruncal P101a risipita.

C ANTE CUL GARGARITEI

Rostit de copil prima-vara, and prind insecta wboul luf D-cleil pi se jOca Cu ea a-
dresandu-I versurile de mai jos :

Cu les de Ilie Constantinescu din DioptfRomanatf.

Gargarita,
Margarita,
Incotro of sbura,
4 Intr'acolo m'oT insura.

www.dacoromanica.ro
 RTIGACITINT I CANTECE DR COM 5T I

PUSEI AUA PE TREI CAI

Culesi de Chr. N. Tapu din comuna Bobu, PojogenfGorj.

Puset §aua pe fret car, 'Mid oment spoveditt

S'apucat drumul la rat. 15 Ca ni§te pomT 'nfloritY ;
Cand la rat, raiu 'ncutat. Veclut §i nespovedig,
Facut musca de argint Ca ni§te bu§tent parlitt ;
5 Si Dumnecleit ca un sfint, V6cjut fete spovedite,
Imt aduse cheile Ca ni§te fort inflorite ;
Si descutat u§ile. 20 V64111 §i nespovedite
Cand intral Ca ni§te tufe parlite.
In rat 'Mid §i pe Leana mea,
TO M6 plimbar, Sedea Iuda langa ea.
Mg bucurat. Leana dete sa se scale,
V& Jut mese albe 'ntinse 25 Iuda mr-o tine de pole.
Si facia de cear' aprinse ;

OLELEU CE VAQUI !

Culesa de Chr. N. Tapu din PociovalipteaGorj.

A se vedea varianta de sub No. 4 Pi 5 din eclectic d-lui G. D. Teodorescu pag. 193.

Aolele ce vaut 1 Sa-mt ved coconitele.

V6clui fata Greculut, Nu-s la mine,
Pe malul petreculut. To Vat de mine ;
Vine Grecul manios, Sint la Badea 'n Bucure§tr,
5 Ca un dinte ruginos. Unde oua ratele,
Ad, fata, cheitele, Unde fata vacile.
Sa'mt descur laditele,

www.dacoromanica.ro
SI2 RUGACIUNI I CANTECE DE COI1I

OAIE, OAIE, RAPANA

Culesa de Chr. N. Tapu din HorezValcea.

A se confrunta varianta prescurtata No. 383 pag 372 din colectia d-lul Bibicescu.
Oa Te, ()ale, rapanA, Me dusel la musc'a mare ;
*ade 'n cur §i dapanA, Musc'a mare treTera,
*i se roga rugulul Cu fetita lingA ea,
*i se 'nchina cuculuT: Cu fetita cu chitie
5 Cuculet, maria ta, 25 De spanghie,
Venil pan' la dumneata, Cu panel de cTocarlie.
SI-ml dal Al cal porumbac, -DA-mT, fetitA, cheile.
SI mC duc _pan' la Novac, Nu-s la mine,
C'am audit Val de mine ;
10 C'a facut 3o Sint la Badea 'n Bucure§ti,
Trel fetT, Sus pe curtile domne§tl.
Logofeti. Me dusel la Alburu§.
Unul a murit Alburu§, cera-cerA s'aprindea,
*'unul a pTerit; Ralul se de§chidea ;
15 Unu 'n munte s'a suit, 35 Cruce 'n casa,
Muntele s'a §urupat, Cruce 'n masl,
Apele s'ati turburat, Dumnecleti cu noT la masa.
Peste-un gros, Iomete,
Furnigos, Inflorete,
20 Tit un Tepure flocos. 40 Dumne4eil sl ne Terte.

OAIE, OAIE RAPANA

(VARIANTA)

Culesi de Chr. N. Tapu din BarbatesclValcea.

Coale, oale rapanA
*ade 'n cur §i dapanA,
*i se rogl ruguluT,
*i se 'nchina cuculul.
Cucule, maria ta,
5 Venil pan' la dumneata,
SA-ml dal Al cal porumbac
SA me duc pan' la Novac,
C'am audit c'a facut
DoT fetY
to Logofetl.
Unu 'n munte s'a suit,
Muntele s'a surupat
Peste un Tepure baltat.
De gonit cine-1 gonla ?
15 VAtaful Tiganilor,
MOrtea cotofenelor,
SA-1 ajunga
SA-1 strapunga
19 Sa-1 verse matele 'n pungA.

www.dacoromanica.ro
 RUGACIUNI g1 CANTECE DE COPII 513

OAIE, OAIE RAPANA

(VARIANTA)

Culesa de Ilie Constantinescu din DioptlRomanag.

Oaie, ole rapanI, C'am audit c'a fAcut,

*ade 'n cur §1 dapanl Trey fell
*i se rogl rugulul to Logofetr.
*i se 'nchina cuculul : Unul a murit,
Cucule, maria ta, Unul a plerit ;
5 Venil pan' la dumneata Altu 'n munte s'a suit,
SI-ml dal al cal porumbac Muntele s'a usurpat,
SI m6 duc pan' la Novac, 15 Apele s'ail turburat.

OAIE OAIE RAPANA

(VARIANTA)
RIAN TA)

Culesti de Chr. N. Tapu din DragAnescIOlt.

Oak, ole rapana, Tiri, tiri tangarana,

*ade jos i dapInI
$i se roga rogulul
*i se 'nchinl cuculul.
5 - Cucule, maria-ta,
DI'mi un cal porumbac
SI m6 duc la soru-mea;
C'am audit c'a fIcut
Trey fetl logofeti.
1 o Unu a murit,
Unu a plerit,
Unu 'n munte s'a suit.
IncalicaT pa pistricIora,
is M6 dusel la musca mare ;
Musca mare treTera
*l-a mal mica ventura,
Paduchele premetea,
Puricele m6sura.
20 E§Y, VoTchitA la portita
CI to chTamA Talion,
Talion feclor de domn,
Cu tichie de franghie,
24 Cu panel de clocarlie.

33
www.dacoromanica.ro
514 RUGACIUNI $1 CANTECB DE CO

FOAIE VERDE DE-UN SUSAI

Cules de Chr. N. Tapu de la PolovraclGorj.

Fole verde de-un susaY, Sus, badita, sus ;
Sus, bAditA, sus, MA 'ntilnii c'un lup in cale,
Vinery in petit piece, Sus, baditA, sus.
Sus, bAditA, sus ; Buna cpua, lupule,
5 Sarni:MA ca-mi asegal, 20 Sus, bAditl, sus.
Sus, bAditA, sus; Multumesc, voinicule,
Dumineca mensuraT, Sus, bAditg, sus.
Sus, bAditA, sus, Da ce-ai fAcut caprele ?
Luny cu caprele piece, Sus, bAdita, sus.
10 Sus, bAclitd, sus. 25 CapAtani fantanile,
Dar de merinde ce-mT luai ? Sus, bAditA, sus ;
Sus, WO, sus; Mai pe deal, mar dup6 deal,
Un codricel de male, Sus, bAdita, sus,
Sus, bAditA, sus. MaT Ye cate-un §odolan,
15 'apucaT pe drum la vale, 30 Sus, bAditA sus I

VENI TIMPUL SA ME'NSOR

(VARIANTA)

Culdsti de Ilia Constantinescu din DioftlRomanatr.

Veni timpul sa and 'nsor, MA 'ntilniT c'un lup in cale,
Sus, Marito, sus. 20 Sus, Marito, sus.
SambAtA rni-o avelar, BunA cjiva, lupule,
Sus, Marito, sus; Sus, Marito, sus.
5 DuminecA mA 'nsuraT, Multumesc, voinicule.
Sus, Marito, sus. Sus, Marito, sus.
Lurii cu caprele plecaT, 25 N'al vAcjut caprele,mele ?
Sus, Marito, sus, Sus, Marito, sus.
Le pAscul, le sAturai, Le'am vecjut
10 Sus, Marito, sus. Sus, Marito, sus,
M6 culcaT qi adormiT, Si le-am pAscut,
Sus, Marito, sus, 30 Sus, Marito, sus,
i caprele le pTerdui. La oga§e,
Sus, Marito, sus. Sus, Marito, sus,
15 FrunzA verde salba mole ! Came grasl,
Sus, Marito, sus, Sus, Marito, sus,
S'apucaT pe drum la vale, 35 La fantanA la StroiestT,
Sus, Marito, sus. Numai came de berbecT!

www.dacoromanica.ro
 CANTRCE I RUGACIIINI DB COPII 515

FACUI FOCUL PE UN COJOC

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu din Pesteanu de susGorj.

FAcui focul pe-un cojoc, io Multumesc, voYnicule.

M6 culcai pe langA foc. V6clut-ai oile mele ?
MiS sculal mai peste nopte, Le-am v6cjut
M6 urtai in tarliorA, $i le-am pascut ;
5 Nu v6qui nicT-o miOra. Pe la fantani
Luar s6curea la spinare, 15 CApAtani,
$'apucai pe drum la vale, La zavOre
M6 'ntalnir c'un lup In cale. CostiOre !
Buna cjiva, lupule.

FACUI FOCUL SUB COVERCA

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu din Valcea-cu-apaGorj.

FAcui focul sub coverca, Le-am veclut

M6 culcai pe langa foc, Si le-am pAscut ;
M'acoperii c'un cojoc. $i le-am dat pine cu sare,
M6 sculai peste noptitg, 15 Pe rAzore
5 1116 uYtat in tarlulita, Mate Ole ;
Nu v6clui nicT-o oita. Pe valcele
MY apucal pe drum la vale, Platagele ;
M6 'ntalnii c'un lup in cale. Pe valcane
Buna cliva, lupule, 20 Sodolane,
To Multumesc, voinicule. Pe la fantani
N'ai vecjut oile mele 7 CApAtani 1

www.dacoromanica.ro
516 CANTECE §I RUGACIUNI DE COPI/

D'UNDE VII, MA NUTULE ?

Cules de Chr. N. Tapu, din Ropiorif-de-Vetle.

A se vedea o mica variants No. VI pag. 193 din colectia d-lur G. Dem. Teodorescu.

D'unde vil, ml Nutule ? Pen' la deal

De la parlii repede. Pen' la pomiT lul Dragan.
Ce-aT vecjut, mA Nutule ? FloricA, nu cAdea,
DoT puY de scripete. Nu e nean -WI sA to Ia.,
5 Cum fA.ceati, mA Nutule ? 15 i e dus la Dobrogea,
Chitai, SA is banl cu secera,
Chita SI prItescl dajdia,
Banita, Dajdia 'mperatulul
DA-I cu stremuralita, Drumu TarigraduluY I
Ic De la vale

CANTECUL CUCULUI
Acest canter it reciteza copiii rand and pentru prima bra prima -vara, cucul cantand.
Cules de Chr. N. Tapu, din Ropiorii-de-V ede.

Cucule, maria ta, Unu 'n munte s'a suit,

VeniI pen' la dumneta To Muntele s'a sudumit.
SI'ml dal un cal porumbac Me dusel la musca mare,
SA me duc pen' la Novac ; Musca mare treiera
5 C'am audit, *i a mal mica \ ventura,
Fi-mea a fAcut Cu pana de ciocarlie,
Doui fetY, 15 Hi, Marie, hi !
Logofetl.

www.dacoromanica.ro
 CA.NTECR §I RUGACIUNI DE COPII 517

CANTECUL BERZEI
Acest cantec it rostesc copiif prima-vara, cand incep sa vina berzele.
Cu les de Chr. N. Tapu din Ropiorii-de-Vede.

Barza, barza 5 - 0 capu§a.

Ce-ar in croc ? Vino la nor dup6 u§a.
Un boboc. Dar in .ghiare 7
Dar in gull ? Raschitore.

JOCUL D'A PITULATA

Audit de Chr. N. Tapu din gura domnitOrel Elisabeta Racelescu, Corabia-Romanati.

Opi sena, sena di,
Chistin boli na costi,
Tangar, mangar na cartof,
Tu avto belenger buf.
5 Cioc, boc
Trecr la loc !

JOCUL D'A PITULATA

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la elevul Florian Racelescu, din Corabia-RomanatI.

Ala, bala, Cu caruta Radulur,
Portocala, to Cu call 'mp6ratulur,
E§l baditl Cu bicia cumnatulur,
La portita, In mijlocul satulur.
5 Ca te-a§tepta Talion, Clant, bant,
Talion, fecior de Domn, Dorobant,
Cu chitie de franghie, 15 Cioc, boc,
Cu pana de ciocarlie, Trecr la Ioc 1

www.dacoromanica.ro
518 RUGACIIJNI SCI CANTECE PR COPII

JOCUL D'A PITULATA

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Elena Pretorian, Coste§t1Valcea.

Una, Mar li,

Dou6, Roto,
Trema, Goto,
Pana, 'lava cioc !
5 Garli
(VARIANTA)

Culese. de Chr. N. Tapu de la Elena Pretorian, Coste§tlValcea.

Unilichi , 5 Ghelnica,
indilichi Melnica,
i decana Oprica, clan% !
Porocana,
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Elena Pretorian, Coste§tIVilcea.

Enti 5 Rapiti,
Tenti, Papiti,
Turc, Nod 1
Cazac ;

www.dacoromanica.ro
COLINDE

www.dacoromanica.ro
 COLINDE
PLUGUORUL

Cules de Chr. N. Tapu din Com. RuncureluMehedi.

Ver,11 varianta (Pluguletul ,Si Pluguporul din Colect. d-lor G. Dem. Teodoreccu
pi Vasile Alexandri.

HeY se sculara Domnu Dum- De cate nou6 ad.

[nealuY Si incarcarA carele de povara
Intr'o sfintA JoY, Si le pornira pe subt pamint
Cu plugu cu doi-spre-ce boY, [la moil,
SA are vaile, 3o La morArita de supt pAmint,
5 SA are Joile ; Unde macina maY curend.
Sub brazda negra _Morarita de groaza ce v6 4u
Grail de vara Puse c6da pe spinare,
SA r6sarA. S'apuca pe scoc la vale.
Se duse Domnu DumnealuY 35 Moraru hot si priceput,
to Intr'o sfinta JoY BAgA mana 'n pozunar,
Pe la grail. ScOte trey tarate late,
De departe verde 'Y se pArea, De cand cu fOmetea. uYtate.
De aprope copt 'Y se parea, FacurA hardoc boc,
Spicu cat vrabia. 40 Hart, morisca, Yar la loc.
15 Asa se pune Domnu Dum- Macinara si Incarcara,
[nealuY Carele de povarl.
Intr'o JoY $Y-a clis morarul :
In vilegu ventulul Hi, baYetl, manatY,
Cu o manA secera, 45 Pe langa bob v'alAturatI 1
20 Cu o mama snop facea. NoY, tot am maY mama,
Si aduse call Dar ni s'a 'ntepenit caru
Cu piciOrele treYera, Intr'o rAdAcina de laptuca,
Cu cOdele ventura, Nu pot boiY sA-I maY duca.
Cu urechile in sac baga . 50 Hi,, bAYetY, manatY
25 Asa- se duse Domnu Dum- *i pe langa bob v'alaturatT I
[nealuY NoY, tot am maY mama,
Intr'o sfintA JoY Dar ni s'a 'ntepenit caru
La terg la ModroganY, Intr'o rAdAcina de hrean,
SA cumpere nou6 juncanY, 55 Si ne a stat boul prian.

www.dacoromanica.ro
522
PLUGUORUL
Cules de Chr. N. Tapu de la L5n Michal, din Bucureptf.
Ho, ho, copil §i fratY,
Ia mai' stag §i maY indemnatY,
Pe MITA boY v'alAturatl,
'Cu cercel,
5 Cu clopotel,
Ia maY tragetY, ma flacal !
Tot de bine, ma stapane
C'a venit sera lu! Sfint Vasile.
Pune spate la perete
10 5i urechYa la ferestra
5i asculta §i minciuna nostril
lar JunY gasdA s6 sculara
Intr'o JoY de dimineta,
P'un cal graur,
15 Cu §aua d'aur
5i plecA la mend rotat,
Unde e frumos de arat.
Brazda negra a revdrsat
Grad de vary a semanat.
20 Grail arnaut,
Ce-a dat Domnul s'a fAcut.
Veni la luna, la sept6manA,
SA vadA grail daca-I copt.
5i'l v6ciu in spic cat vrabia,
25 5i'n pal ca trestia.
Se duse la obor,
5i lua noue oca de fier
5i noue de otel
5i facu nou6 secerele,
3o Cu dintii de chiparele
5i dete pe la nepotl, pe la
[nepotel e
SA secere grad cu ele.
Se puce din susul ventului;
Cu drepta tragea,
35 Cu stanga polog fAcea;
Din polog snop,
Cl Aile
Ca otopAile.
FAcu un stog mare minunat,
4o De toll boYeriY Iludat.
Se duse la obor §i lul doY
Negri! ca corbiY, [juncY
IutY ca focu.
www.dacoromanica.ro
COLINDE
Cu picerile treYera
45 Cu urechile 'n sac bAga,
NicY lopatA nu trebula,
Cu dintil intepu§a,
Niel ata nu trebuYa.
IncArcarl noug card mocane§tr
50 5i noud mcldovene§tT
5i plea la morn la IerbAne§tY.
Dar mora cum v6clu
0 luA pe lunca mare.
Lunca mare
55 FrunclA n'are,
Lunca mica
Fruncja-1 chicA.
Ptru, ptru, ptru, mori§ca mea,
Pen6 puseY mana pe ea ;
6o IY dAdul una la sale
*i o a§eclar la maseale.
BAgarAm gram in cos
Si a§teptaram sa curga Mina
Si nu curse Mina ;
65 Curse our §i margaritar
Pentru casele dumnevOstra,
[boYerY marl.
DA-ne, dl-ne, ca n'o sa ne dal
[Oltu cu totu
Si o sa ne dal d'un gAlbior,
SA facem d'un boldi§or,
7o SA 'mboldim boil la curi§or,
SA mergA maY tAri§or,
C'a 'ntepenit plugu intr'a rA-
[dacina de laptuca
Nu'l mai' pOte boil sal dila.
Tot am mai sta §1 am maY dice,
75 Dar nu sintem dup'aicl, dupd
[cole a,
Ci sintem de la moil de la
(Mustafa,
Unde n'ad §orecil ce manca 1
Pentru o framAturicA
Septe-cjecl se trag de cilia ;
8o Pentru o strachinl de lapte
Dou6-cjecl se bat in spate.
 COLINDE
IN CELE CASE LUMINOSE
Cu les de ion Ionescu de la Ilie Bilden, in etate de 8o an!, comuna Bogati
Dambovita.
In cele case luminose,
Greti, Oil, dOrme, gra' boleril.
Trey porumbel ca'mY sburara,
Sus, mal sus cii se 'naltara,
5 Cu norl d'albl s'amestecara,
Jos, maY jos a se lasara,
Jos, maY jos pe prundu maril.
Luara ap§Ora 'n guri§ora
D'ACILEA 'N VADU BRAILII
Cules de Ion Ionescu de la Ilie Waldan, din corn. BogatiDambovita.
D'acilea 'n vadu BrailiT
*ade Ion fe't-frumos,
P'un calu§el bididiti,
*ade 'n apa
5 Pen6 'n sapa
Si 'n norol Orin 'n genuche
Si el sä certa cu Turcil,
Si cu Turcil §i cu Francil.
Turcil sa-T dea vadurili
To Si Francii corabili.
Se certase §i le lease
*i trecuse d'ala parte.
D'ala parte 's Arvunasil,
Arvuna§il 's Omeni gra§T.
15 Si el robise trel chile
www.dacoromanica.ro
$23
Pletricele 'n degitele,
JO Si 'ml saltara de'ml sburara,
Sus, maY sus ca se 'naltara.
Pe zebrele de ferestra,
*i'ml cantark 'ngrangonara,
Cu ap§ora 'nriurarn,
15 Boleti marl ca. 'ml de§teptarn.
In trel cjile, trel pe norl
S'umplea numa de junel.
Vin juneil perand,
Fete marl horn facend.
20 lar pe urma cine'ml vine ?
D'o cucona. smedisorn;
NicY nu ride, nicl nu jock,
Ci plange sama WO' face.
Tad', cucona, nu maY plange,
25 Nu to duc relba saimi fiT,
Ci to duc DOmna anal fiT :
DOmnn mie, curtilor,
Stapana argatilor,
Cumnatica fratilor,
3o Nor' bunk parintilor I
524 COLINDli

FLORILE D'ALBE DE MER

Acest colind se antain noptea de sf. Um.

Cu les de lOn Ionescu de la Ilie Baldan, com. BogatfDambovita.

Florile d'albe de m6r, Cam din spate, cam din pYept,

Ia sculatT voT cam domol
Facet focu cam may mare,
$T-aprindetT d'o luminare
5 $T-o lipitT pe la kerne.
Nu v6 yin cine v6 pare,
$i yin junT colindatorT,
Printeen§i1 §i Dumnecleil.
Frumu§el mY-e 'mpodobit
To Cu vesmintu mohorit.
$i mT-e lung pent 'n pamint,
Scris mY-e luna cu lumina
$i &Vele cu cAldura ;
15 InteamendoT umerei
Scris in doT lucefereT.
In mana stangl crucea duce
$i'n a drepta busuloc.
Crucea e a b6tranilor,
20 BusuTocu-al fetelor,
$i tn6ru-al juneilor.

I'NTREBA I'NTREBA

Cules de Chr. N. Tapu de la Ibn Popescu, functionar la Museul din Bucuresci.

$i 'ntreba §PntrebA $'unde le 'nfigea

SfintY p6 Dumnecle5, SudorT 11 trecea,
$i 'ntreba d'ast' treba : S6 rostogolTa
Und-s'a ratacit, 'N pahar sprijinTa,
5 Christos cel Tubit ? 25 Tot grail se facea.
Domnul le d,icea, $'unde-1 'mbraca
$i-1 bine cuvinta : Cu cama§a verde,
Dar, vo', sfintT marunp, Verde de urclica
$i nepriceputl, Reil trup iY ba§ica.
To La ce ispititT ? 3o $i cand 11 freca,
Ca voT bine §titT SudorT it trecea,
Ca l'a resticnit S6 rostogolla
$i l'a chinuit, 'N pahar sprijinTa
Sus la Rusalim, Tot mir se facea.
15 In casa lu Noim. 35 $'unde -ca-/ punea
$'unde c1-1 batea Cununa de spiny
Tot cue de fer, Verde maracinT.
Tinte de otel. $'unde Y-o 'ndesa
In fata le bItea, Sudorl 11 trecea,
20 In dos le tintula. 4Q SA rostogolla,

www.dacoromanica.ro
 COLINDE 525

'N pahar sprijinla 45 SA se pomenescA,

Tot yin sa facea, Boleril dumnea-vOstra.
Ia-1, cre§tin, de-1 bea I La multi and !
BunA vremea 'n casa

IA SCULATI, SCULATI

Cules de Ion lonescu din gura betranuluf Ilie Baldan, din BogatiDarnbovita.

Ia sculatl, sculatY, Vou6 vi se pare,

VoT, boTerT bogatT ; CA vou6 v6 vine
ySi voT v6 uTtatT Tot cired,i de vacl,
In spre a gura de vale, Vacile strichind,
5 Spre s6re r6sare. 25 Viteil sbIerand.
Vou6 vi se pare la sculatl, sculati,
CA sore r6sare; Vol boTerT bogatT,
Nu sore r6sare, i vol v6 ultatl,
Vou6 vi se pare, In spre a gull de vale,
To Ca vou6 v6 vine 3o In spre sore r6sare.
Tot turme de oY, Vou6 vi se pare
OI oche§ale, Ca sore r6sare.
Cu lana canita Nu sOre r6sare,
Intr'aur poleita. Vou6 vi se pare,
15 Ia sculatl, sculatl, 35 Ci vou6 ye vine
Vol, bolerl bogatT, Tot unme de porcl,
i vol v6 ultatf, PorciT poleitT
In spre a gura de vale, Cu coltil le§itT
In spre sore resare. Intr'aur poleitT I
20 Nu sOre r6sare;

LEROI IN CEASTE CURTI

Acest colind se cants pe la case in sera ajunului Sf. Ron Botezatorul.

Cules de Chr. N. Tapu de la Ion Michal, din Bucuresci.

Leroy In ceste curti Sus de'l asvarle§te

BSI n ceste Domnil, In palms '1 sprijine§te
La tulpinl de merl, Si se ferice§te.
Mese de boTeri, Ferice de densul
5 Dant de negustorl. 15 *i d'al lul pArintI,
Dantul cin' mi-1 trage ? In Ce ceas l'a nascut,
Id, tin& Ion File d'a crescur,
Cu papucl pe talpa, Parte ce-a avut
Cu fesu 'ntr'o parte. De taTcA de maTca,
to Tolag r6suce§te 20 D'un barbat frumos

www.dacoromanica.ro
526
Mult mr-e cuvios.
Frumusel mi'l pertA
CAmas1 de in
Cusuta cu fir,
25 Fir §i ibrisin,
Guler barba fir.
Sus la verf de men
MI-este un legAnel.
Dar in legAn cine'mr sade ?
3o DOmna dumnealur,
Cucona cutare,
COse inchindiseste.
Trage cute -un fir,
Rupe cute -un mei-,
35 Sus de'l asvarleste,
11 palmA '1 sprijineste
*i se fericeste.
Felice, ferice,
Felice de densa
40 $i de -al el parintr,
In ce ceas o au nascut,
PRIN CEL CEL
Cules de Chr. N. Tapu de la Ion Mihal, din Bucuresci.
Prin cel cel,
Prin cel nocet,
Prin cel verde visinel,
LegAnA-se
5 CletinA-se,
LegAn verde de mAtase.
Dar in legAn cine'mr sade ?
Ionica d'ochill negri.
*i nu'mr lade cum se sade;
ro $i'mr cose si'mr chindiseste,
La un guler sr- o batistA,
Gulerasu, malchisil
BatiscrOra frati-seti.
*i nu'mY cOse si arnr tacA
15 *i'mr cantA d'un cantecel.
Nu e cantec mojicesc
*i e cantec imperAtesc.
Imperatu e la venat
*i p'aicea cA au dat,
20 *i pe tine te-a audit,
Dupe canted te-a 'ndrAgit.
FA, fetito, atata bine
De nu mar canta Ast canticel
CA nu e cantec mojicesc,
25 Ci e cantec imperAtesc.
www.dacoromanica.ro
COL1NDB
Pile ce -au crescut,
Parte ce-a avut
De tarcA, de marcA,
45 De-o (Minna frumosA,
Mult m1 -e cuvidsA.
Frumusel ml -o Ora,
Rochie de cuhnie,
Ire ghlorghlolie,
5o Crorapl albisorr,
Pantoff negrisorr,
Pe la toc cu florr;
Mult mr-e jucatorl,
Rar la dile marl
55 Intre serbAtorr,
In diva de Craclun
*1-a de boboteza
Cand priotr boteza,
Lumea 'ncrestinezA.
6o Lumea si norodu
*i pre nor pre toil,
La anul §i la multr aril !
Imperatul trimitea
Scrisorr dupe scrisorl,
Si ,olac,- dupe olac.
Da 'n' scris6re ce scria ?
3o Frmr, fetito, atata bine,
De nu mar canta Ast canticel
Ed nu cant pentru 'mperat
*i cant d'al meil focsor,
CA's de mica, logoditA,
35 AstA-dr, marne, nunta 'mr pica.
DacA nu to 'ncreclr pe mine,
Iaca colacerir 'ml vine
$i me Tea din ceste curtr,
De la fratr de la pArintr,
40 *i me trece peste muntr,
La altr frail, la alts parinti,
La altir necunoscutl.
Jelui-m'as .si n'am cur.
Jelui-m'as muntilor,
45 De dorul parintilor;
Jelui-m'as bradilor,
De dorul fratilor ;
Jelui-m'as florilor,
De dorul surorilor I
 COLINDE
LA TULPINA, L'ATI DOI MERI
Cules de Chr. N. Tapu de la Dimitrie Popescu, functionar, Bucuresci.
La tulpina, l'a§tr dol merl
Lerolol, maraloY,
Este-un pat mare'nchelat,
Cu scandurf d'albe de brad,
5 Lerolol, maroloY,
Cu busuioc presarat.
Dar in- pat ce ml e a§ternut ?
Lerolol, marolof
D'o pilot' §i un cearceaf.
I0 Peste astea, peste tote
Lerolol, mArolof,
Covor verde de mAtase.
Dar in pat cine mi -u dorme ?
Lerolol, marolof,
15 Dorme (cutare) d'ochi -1 negri,
Cu a lul d'albA sotibrA,
Lerolol, marolof,
La obrajef rotunjora
5i cu d'albil cocona§f,
20 Lerolol marolof,
Voio§i ca doT ingera§i.
Dar (cutare) ce-mr clicearA 7
Lerolol, mArol of,
Sotiorulul strigara :
IN pita DE SFINT VASILE
Cules de Ion Odor de la I. OprisanValeni de muntePrahova.
In cliva de stint Vasile,
Top boerif la curte'mI vine,
Numa Gheorghe, sfete Ghe-
Nu imf vine, [orghe.
5 C'are-o Grec5 ibovnica,
In cale de noue cjile.
Nu mi-1 credeti, marl boerl,
C'am gonit o dutalinA,
FAr' de splina, '
www.dacoromanica.ro
527
25 ScOlA te, frate, fif dormit,
Lerolol mAroloY,
CA ne-a nins, ne-a viforit.
Din picloru patulul,
Lerolol, mArolot,
3o Salt-un stol de porumbei.
SA saltara §i sburarA,
Lerolol, mArolof,
Si, maf sus s'aridicarA,
Cu doT nod s'amestecarA,
35 LeroloT maroloT,
In fundul mars sA lAsarA,
Lerolol, marolof,
Somnul nostru ne stricara.
Culca-te, drag', fiT dormitg,
40 Lerolol, mat-old,
CA n'a nins n'a viforit ;
FlorT de men s'a scuturat,
Leroloi marolof,
Fetele nOstre a rumenat.
45 Buna vremea la ferestra,
Lerolol, marolof,
La boTerl la dumnevOstrA,
La anul §i la multi anf 1
io Din malu SolotruluT,
Pen6 'n mapa Oltulut,
Acol'a stat,
FAr' de vad,
La sabie s'a 'nchinat,
15 Frumos gatu 'I -am tAiat ;
Plelea 'n terg la tabacari
S'o fac zgarda la °gad
528 COL1NDE

DOAMNE ISUSE CHRISTOSE

Cules de IOn Odor de la Dumitru Popescu, din Star-ChiojdBuzeii.

Acest colind se canta in sera de Sf. Vasile.

Domne, Isuse Christose, Turturele,

Tu ne e§ti isvor, prea frumose,
CA din ceriu to -al pogorit,
Din feciOra to -al nascut,
5 Cu OmeniT aT petrecut
TreY -cled de anY pe pamint.
Si la ceriu ca to -al suit
i prin iad to -al abAtut,
Portile iadulul le-al sfarimat,
16 Si p'Adam l'aT liberat.
Si ceriul l'aI Impodobit,
In patru stalpl de argint,
Tot cu stele
MAruntele,
15 Si 'n mijlocul stelelor
Duce luna,
Cu lumina,
ySi sOrele
Cu ragele.
20 Pe zabrele
Si'ntre ele-un porumbel,
Fuse sfintu Ionel,
Trimis de la Dumnecleil,
25 SA mAsOre pAmintu,
PAmintu cu umbletu
Si ceriu cu cugetu.
Dumnevostra, boTerl marl,
AprindetY o luminare,
30 Si-n lipitl intre icOne,
TreY icOne,
TreT cucOne.
CucOnele s6 pregatira
D-un colac
35 De grail curat,
Pe fata colaculuT,
Jum6tatea franculuT ;
Pe colacvadra de yin, .
SA fie luC hristos, Amin I

COLIND LA SFANTU VASILE

Cules de IOn Odor de la Gh. Cojocaru din Brezade-josPrahova. Acest colind

se elute acum 100 de anl.

Duca vale din jos, Itelu§il sarind,

Ine o herghelie (16 cal, Cu codita in baltA,
CaiT nechezand, In baltA rasucita,
Manjil jucand, Intr'aur poleita.
5 Cu codita 'n balta, 15 136 urma for maT ine,
In baltA rasucita Ine-un card (16 oY ;
Intr'aur poleita. Oili sberand,
136 urma for cine 'ml ine ? Melu§eil jucand,
Ine-un card de vacT, Cu codita 'n balta,
io Vacili sberand, 20 In Ma rasucita,

www.dacoromanica.ro
 COLINDE 529

Intr'aur poleitd. Si 'n urma for cin' maT ine ?

Si 'n urma for ine, 3o Ine-un card de porcT ,
Ine-un card de capre: PorciT grooind,
Capri li sberand, Scrofili sberand,
25 IeclisoriT grind, PurceiT sarind,
Cu codita 'n balta, Cu coltu 'n balta,
In baltk rasucitk, 35 In baltk poleit,
Intr'aur poleitk. Intr'aur invent 1

VASILCA
Cules de Chr. N. Tapu, din Ropiorii-de-Vede Teleorman.

In sera ajunuluT AnuluT noti, spre Sfintul Vasile, lkutariT tiganT um-
bia din cask 'n cask cu Vasilca. Este o capatink de porc din ajunul Cra-
cTunuluT, pusa pe o tavA, impodobita cu parale, mkrgele, spild (un fel de
ace cu gAmAlie mare coloratk) §i imbroboditk sail legatk cu un baris, de regula
verde sail castaniti.
Tigana cantle din cask 'n cask cantecul de maT jos, in care se aratk
tote peripetiile bieteT scrofe.
Colindul acesta este fOrte vechiti, dupe cum se constata din insusl
cuvintele lul.
Lerui Domne. LeruT, dupe parerea dluT Hasdeil este o prescurtare
din cuventul Aztrel, Aurelian, Imperat Roman, care cuvent It gksim si in
sfirsitul descantecelor, de deochT, d. e. SA ve ducetT la fata luT Ler Impgrat,
ca are mese intinse, cu facliT aprinse, etc.
Sira este numele cleuluT Indian, Sivas.
Intrebuintarea acestul cuvent in acest colind se explick prin insusT
faptul ca tiganii fiind de origina indianala emigrarea for tlin India, ail
adus cu densiT intre alte cuvinte sancrite §i numele d,euluT Siva, Sivo.
Colindul incepe cu urmktorele versurT, culese de la lautarul IOn
Constantin Neblea din Rosiorir-de-Vede :

LeruT Domne, Domn din Cer, De mi to -aT ingrksat ?

Ce ml-e 'n Cer si pe pkment ?
MY-este o dalba mankstire.
Intre d'albe mankstirT,
5 MT-este jeturi de argint.
Intre jeturT de argint,
5ade bunul Dumnecleti
*i cu maTca Precista.
Langa marca Precesta,
To 5ade betranul CrAcTun,
Cu busulocu 'n drepta,
Cu crucTulita 'n stanga
Si'mT judeca pe Siva :
Sivo, leo,
15 Vasilco, leo,
Ce-at beut §i ce-aT mancat,
www.dacoromanica.ro
Sus la munte m'am suit
Jir §i ghinda mT-am mancat,
20 De -aceTa m'am ingrksTat.
MaT la vale m'am coborit,
Apk rece mT-am bent,
Gradinile le-am isbit,
RumaniT ca m'au vec,lut,
25 De pe mine s'a luat:
RumanT cu toporele,
Tiganii cu barOsele.
M'ajunserk,
Me doborira,
3o Si cu paTe me parlira,
Si carnea ca mi-o 'mpartira :
Luark RumaniT slknina
34
530 COLINDE

*i tiganiT capatina. La cinstitY ca dumnea-v6stra,

V6c,lura. ca. se 'n§elara,
35 Frumu§el m6 'npodobria,
Cu parale, cu margele,
Cu frumose panglicele ;
*i m'aduse 'n cesta casa
4o *i m6 puse p'asta, masa,
Ca pe noI sa ne daruitr
Cu our §1 cu argint,
43 La anul §i la multY anY!

www.dacoromanica.ro
GHICITORI

www.dacoromanica.ro
 GHICITORI
CULESE DE CHRISTEA N. TAPU DIN OLTENIA §I JUDETUL TELEORMAN

Talvul (VARIANTA)
Burta mea pe burta ta, Se \Tara Cocoratu
Lunga mea 'n gaura ta. Ca I-a perit satu,
Din Coste§cIValcea. Culesa de Ion Odor, din Prahova.

B..... Luminarea
Cine na§te fail suflet A se confrunta Cu varianta ((Lumina-
i more tipand ? rem., pag. 207 sqq. din cCimiliturile Ro-
mane, op cit.
Din CostegcfValcea.
Mititeua, umple argeaua.
CAntarul Din CostegeiVdIcea.
A se vedea varianta «Cantarub) pag. 58 Cosa
sqq., din Colectia g Cimilitmile Romane»
a D-lui Artur Gorovei. Idem varianta (Cosa', pag. 111 sqq.,
Artur Gorovei, op cit.
Am o matd gdgdutd
i de coda, hap taicutd. CotofariA sdruncovild
P6 unde merge, cale'§Y face
Din CostegciValcea. Prin copacT,
Viera-dipla Tact ! tad 1
Din CostegeiValcea.
Am o gasca-'ntr'un gatlej.
(VARIANTA)
Din CostegdValcea.
Mi§, mi§
MOra Pin psis,
VelI varianta (Mora, pag. 230 sqq. Cotcodacf
Gorovei, op citat. Pin copaci.
Culesa de kin Odor, din jud. Buz65.
Turta ta pe turta mea
Hele§ted supt caru t6ii. Popa cAnd intrA nOptea in
Din CostegciValcea. biserica
Vecli varianta ePopa), Gorovei, op cit.
(VARIANTA) pag. 301 sqq.
Panel. impinatd, Cotofana taura
Pe apa Idsata. Intrd n6ptea 'n gaura.
Din Rogiorii-de-Vede, Din Rogioril-de-Vede.

www.dacoromanica.ro
 534 GHICITORI

(VARIANTA) Serpele
Cotofanl faurl Vedi varianta «erpele», Gorovel, op
Intra nOptea 'n gaurA. cit. pag. 362 sqq.
Cu les5. de Ion Odor, din Prahova.
Resteu rece Dunn-ea o trece.
Caciula Din Coste§ciValcea.
Vedi varianta «Giciula", Gorovei, op (VARIANTA)
cit. pag. 48 49.
Reteveiii rotund Resteil rece Marea Negra trece.
Bagel floci/ afund. Din Ro§iorii-de-Vede.
Dia Ro§ioril-de-Vede.
Oala la foe
Ghieta Vedi varianta, «Donita §i Goidareav,
A trimes doinna de sus Gorovel, op cit. pag. 271 sqq.
La cea de jos
SW/ dea pancja PAr'de rost Cincl in bane,
Din Ro§iorii-de-Yede.
Negra 'n nainte.
Din Rogiorii-de -Vede.
Mina
Donita Si Caldarea
Vedi varianta d Rtma N, , Gorovel, op cit.
pag. 315 sqq. Vedi varianta «Donita §i Caldareao,
Gorovel, pag. 53 sqq.
A trimes "Minna de sus
La cea de jos Dobro, gr6so, und'te duc/7
SA-/ dea came fAr'de os Arso'n burtA, la ce me 'ntreb/ ?
Din Ro§iorii-de-Vede. Din Ro§ioril-de-Vede.

Rischitorul (VARIANTA)
Vedi varianta «Rischitorul», Gorovei, Scurta, grOsA, und'te due/ ?
op cit. pag. 315. ArsA'n cur la ce me'ntreb/ ?
Ce std t6pAn in ismene 7 Und' me duo
Din Ro§iorii-de-Vede. Tot tie ti-aduc.
Cules5. de 16n Odor, din jud. Prahova.
Vinul In. butie
Fumul §i Co§ul
Vedi varianta «Vinul), Gorovei, op cit.
pag. 394. A se vedea variants. «Fumul §i Co-
Nebunul satulul ph Goroveiop. cit. pag. 161.
Intr'un cojoc de lemn. Und'te duel', strambule ?
Ghicl ce e 7 Ce me 'ntrebi, ggunosule 7
Din Ro§ioril-de-Vede. Din CostesciValcea.

CAldarea Si tortele ci Suvelnita (suveica)

A se vedea variant& «Caldareav, Go- A se vedea varianta «Suveicav, Go-
rovel, op cit. pag. 53-54. rovei, op. cit. pag, 362 sqq.
Punte stramba, 0 cuta de pepene
Vale-adanca. Trece printre fire repede.
Din Coste§ciValcea. Din Ro§iorii-de-Vede.

www.dacoromanica.ro
 GHICITORI 535

Pulberea in raza sorelui SA uTtA acasa ;

GhicY ghicitorea mea :
Cand II duc acasa,
Am o funie de nisip. SA Ilia la lantana.
Din Ro§iorii-de-Vede.
Din CostesclValcea.
Buricul omului Oglinda
A se confrunta varianta «Buricul», A se confrunta varianta «Oglinda»,
Gorovei, op. cit pag. 34. Gorovei, op. cit. pag. 255 sqq.
Ghia ghicitOrea mea : Lipie pe lipie
La mijlocul campului Vote 'n varvarichie.
Putu §otinguluT. Din CostesciValcea.
Din CostesciValcea.
Carligul de fen
(VARIANTA)
A se vedea varianta «Cirligul de smuls
CuIbul CiotaculuT, paiele», din colectia Gorovel, op. cit..
In mijlocul campula pag. 62.
Culesa dellie Constantinescu, din Dio§ti
RomanatI.
Am un cal, care ['Altana. o §ira
[de pare
Corabia sail luntrea 5i el nu se satura.
Din CostesciValcea.
A se confrunta varianta «Corabia»,
Gorovel, op. cit. pag. 100 sqq.
Capul, fruntea, °chit, nasul,
Rata 'n balta, gura §i barbia
Penele 'n pAdure.
Din CostesciValcea. A se confrunta varianta «Capul, spin-
cenile», Gorovei, pag. 39 sqq.
(VARIANTA) Am o claita de fen,
FulgiT 'n pAdure Langa claita
i rata 'n garlA. 0 poenita,
Din R.-Valcea. Langa poenita dot luceferet,
Langa luceferet un curb mucos,
Aria si steajerul Langa cutbul mucos
0 morn ferecata,
A se vedea varianta «Aria», Gorovei, Langa m6ra ferecata
pag. 12. Un genunchtil de porc.
Pe o tipsie spAlatA Din RuncureluMehedintf.
La mijloc o p... sculata
Din CostesciValcea. U§a §i Ventul
Citgra cu tuturoiu Letca, tufudelca,
Nea Stan fluieratorul.
Am o fats de pandur Din RuncureluMehedinti
TOta lumea o pupa 'n c...
Din CostesciValcea. PAduchele
CAlcalle A se confrunta varianta «Paduchelev,
A se vedea varianta «Calcaiele», Go- Gorovei, op. cit. pag. 284.
rovei, op. cit. pag. 51 sqq. In padurea chiriacului
Am dot car, Este culbu liliaculut.
Cand it duc la fantana, Din Runcurelu Mehedinti.

www.dacoromanica.ro
536 GHIGITORI

Up Oia
Vecji varianta eU§a», Gorovel, op. cit. A se confrunta varianta (Oiav, Goro-
pag. 370. vet, op. citat pag. 270.
Am o fata neagrA, Am patru resteYe
Cine vine dA cu palma in ea Si duc un car de fen.
Si ea plange mere]. Din Runcurelu Mehedinfi.
Din CostesciValcea.
Briciul
Porcul si Cotofana A se confrunta varianta Go-
rovel, op. citat pag. 31.
A se vedea varianta .Cotofana pe
pore», Gorovei, op. cit. pag. 110 sqq. Am un cal de fier
5i pate p'un deal de os.
Titiriscu priscu Din Runcurelu Mehedinti.
POte sA duel pe titirisca prisca 'n
Da titirisca, prisca ciu§ ; Pleva de porumb §i de grail
Nu 'Dote sA ducd
Pe titiriscu, priscu in ciu§. Am o erghelie de car,
Din RuncureluMehedinti. AY slabi sdr gardul,
AY gra§1 stall pe loc.
Din CostesciValcea.
(VARIANTA)
Tata mata, §ade pe tAtoiii, mitoiii, Vatraiu cand scarmi carbunii
Da tAtoiti mttoiti nu p6te sl Oda pe
Rata mata. A se vedea varianta (Vatraiulv, Goro-
vet, op. cit. pag. 392-393.
Cules5. de Ion Odor, din jud. Buze5.
Am o erghelie de car negriY
Din care unul rescole§te pe tott
Opinca Din RuncureluMeheding-
Nuia duduiana,
IncunjuraY tara cu ea Cununa
Remase un crampeY
FAcuY obor de viler. Ce §ede 'n cur
Si n'are fund ?
Din RunctreluMehedinti.
Din RuncureluMehedinti.

Opinca Melita
Am o casa desvAlita, A se confrunta varianta 4Melitav, Go-
IntAY o martacesc, rovel, op. citat pag. 225 sqq.
La urrna o 'nvelesc. Am o catelu§a clu§a
Din DozesciValcea. Alatra p'o v Alcelug.
Din CostesciValcea.
SemAnta, vrejul, dovlecul sail
pepenele Sufletul §i trupul
A se confrunta varianta «Seine*, A se vedea varianta (Sufletul', Goro-
vrejub>, Gorovel, op. cit. pag. 342. vet, op. cit. pag. 360-361.
0 bag lata, Am o porumbita §i-o
0- scot funie A sburat porumbita
Si o fail ghem. .A remas Mita.
Din RuncureluMehedintf. Din CostesciValcea.

www.dacoromanica.ro
 GHICITORI 537
Sprancenele §i ochii MOra
(VARIANTA) (VARIANTA)
Ve41 varianta de mai sus, «Capul,
Ve4i variantele de mai sus «Moray .
fruntea, etc.' pag. 35,
Pe doue delu§ele Am o vacs, o mulg cu seara
Stall doue sagetele 5i -o 'mpart cu Cara.
Subt doue sagetele Din CostescrValcea.
Stall dour luceferer
Te vecy mereil in el. Branza
De vret sal ghice§tr M'a trimis Domnul de sus
Cite§te 'n ochir mer La cel de jos
Si ver vedea pe-al ter. SA'r aduc carne fAr'de os.
Din Runcurelu Mehedinti. Din CostesciValcea.
Sore le
KXstadvo), rotccX6vco
Oul
K.Adcmc Pp Ecocco pica. A se confrunta varianta. «OulD, Goro-
vet, op. cit. pag. 262 sqq.
Incur, zavoresc u§a,
Iar hotul it gAsesc InAuntru. M'a trimes Domnul de sus la Al
Comunicatg de d-1. Aristid Milan, Sa- [de jos
marineanulMacedonia. SA'r aduc apa §i rachiii
Tot intr'un buriii.
Carligile de ciorap Din CostesciValcea.
Gina surerite s'aving
Si vrineOra nu se ajung. Mierea
Gina surorr se urmgresc Ce e dulce §i mar dulce
Si nicr odata nu se 'ntalnesc. Si pe taler nu se tare.
Comunicata de d-1. Aristid Milan Din CostesciValcea.
Macedonia.
Melcul
Casa
Are come §i nu e boil,
A se vedea varianta «Casa.)>, Gorover, Are §ea §i nu e cal,
op. cit. pag. 47 sqq. Se sue 'n porn
Am o vacs cu ugerul in spinare. Si nu e §erpe.
Din RuncureluMeheding. Din CostesdValcea.
Lubenita Castravetele
Am o lantana cu ghizdurile verzr II bagr tare §1 uscat
Si cu apa ro§ie. Il scotr mole §1 udat
Din RuncureluMehedintI. Si din cap apa'r curge.
Cercelul Din CostescIValcea.
A se confrunta varianta «Cercelub>, Dasagii
Gorovei, op. cit. pag. 63 sqq.
A se confrunta varianta «DesagiiD,
Inca rli gat, Gorovel, op cit. pag. 130.
Imbarligat,
In gaurg de Pe valea lul berbelu§
FatA mare bggat. Un curcan cu doue gu§T.
Din CostesciValcea. Din CostescIValcea.

www.dacoromanica.ro
538 GHICITORI

Malaiu in test Suveica

Mama ridica polele (VARIANTA)
i tata bagA molile Vedt variantele mat sus «Suveica».
Din CostesciValcea.
De de-asupra ghieta
De desupt ghieta
Plosca cu yin La mijloc macane o rata.
A se confrunta varianta «Plosca», pag. Din CostesciValcea.
294 sqq., Gorovel, op citat.
Lantul
Titi Yana
Iana, A se vedea varianta «Lantul», Goro-
Gaura vicleana vet, op cit. pag. 196-197.
Cur cu me§te§ug Am un copila§,
*i la gura cu belciug. Cand 11 lau in brate, plange,
Din CostesciValcea. Cand it las jos, tace.
Din CostesciV5.1cea.
(VARIANT A)
Mana
Am o gains cucuiata,
0 titi in camera incuiata. A se conforma varianta «Mana», Go-
0 sa mor sa n'o descuT, rovei, op cit. pag. 224.
IT pul mana pe cucuT. Am o grebla cu cincl ding
Cu les& de 16n Odor, din jud. Buzed. Pe di 'ml trebue de mil de orl.
Din CostesciValcea.
MAmAliga si Caldarea
Umbra
A se vedea varianta «MainAliga», Go-
rovei, op cit. pag. 221. A se vedea varianta «Umbra», Goro-
vet, op cit. pag. 337-399.
Am o vaca negra, Ce §ade pe apa §i nu se scufunda ?
Cand se baliga,
Tot alerga. Din Draganqtijud. Olt.
Din CostesciVAlcea.
Boul
Cosciugul A se confrunta varianta «Boul», Go-
rovei op cit. pag. 29 sqq.
A se vedea varianta «Cosciugul», Go-
rovei, op cit. pag. 102 sqq. Cat traTe§te,
Pa inentul negre§te ;
Cine'l face, nu'l trebue, Daca more,
Cine'l cumpara, nu'l dore§te Joca 'n horn.
i cul it trebue, nu'l vede. Din Draganqti,jud. Olt.
Din CoetesciValcea.
Sulurile r6sboiulu1
Testul A se vedea varianta «Sulul resboiului»
Gorovei, op cit. pag. 361.
Cat am trait
Pe f oc m'am fript ; Am doue fete,
Dupa ce am murit, Cand una se gole§te,
Pe drum m'a asvIrlit Alta se premene§te
Din CostesciValcea. Din Dragane0jud. Olt.

www.dacoromanica.ro
 GINCITORI 539

Clopotul Zorile, Coco0i si Omenil

A se confrunta varianta «Clopotul», Mun%ii se revarsa
Gorovei, op cit. pag. 85 sqq. Diblele cants
ViermiT se mi§cA.
Intr'un copaciii gAunos
UrlA un lup bAtAios. Din erbanescii-de-susjud. Olt.
Din Serbane§til -de-sus jud. Olt. Cantarul
(VARIANTA)
Birul
Vedi varianta de mai sus «Cantarul».
A se confrunta varianta «Birul», Go-
rovei, op cit. pag. 23. Am o capra gAgAuta
Cu ghlarele ca de mita
Ce e greti pe casA. Face adesea din codita
Din Drag'ine§tijud. Olt. Na tAicutA, na tAicutA I

Din erbAnescii-de-josOlt.
Numele (VARIANTA)
A se vedea varianta «Numele», Go- Am o gainu§A ciu§a
rovei, op cit. pag. 247 sqq. Cu minciunile
Ce §ade pe mine In gu§a,
i nu'l simt. Cu dreptatea
Din DrAgane0jud. Olt. Pe spinare.
Din R4orii-de-Vede
MAna Spitele rotil
(VARIANTA) Am clece copila§T,
Dorm totT p'un cApAtAT
Vecli varianta de mai sus «Nana». Si nici unul nu e la margine.
Am o grebluta Din jud. Olt
Cu cincT dinti§orT,
Pe di 'mT trebue thrtitul si teaca lui
De o mie de orT. Ie§T Anghelu§
Din erbaneseiT-de-josjud. Olt. Din lacAtu§
CA to cheama
Cincl afarA.
Cuptoru cu paine Din Draganesciijud. Olt.
A se confrunta varianta «Cuptorul»,
Gorovei, op citat pag. 122. Ventul
Venira rigile Velf varianta «Ventul», Gorovei, op
Si mancara mamaligile, cit, pag. 355.
Iar doftoru r6mase gol. Intr'un verf de plop
Din Deagane§cijud. Olt. Alatra un carne orb.
Din Dragblescijud. Olt.
Pepenele verde Barza
Am o balta Dobra 'naltA
Cu malurile ver4l, 5ade 'n porta
Apa ro§ie Si 'ngracle§te
Si pe§tiT negriT. OvreYe§te.
Din Dragane§cijud. Olt. Din jud, Olt.

www.dacoromanica.ro
540 G HICITORI

Vercla
A se confrunta varianta «CureclifulD,
Gorovel, op citat pag. 124 sqq.
Am o fata sdrenturosa,
*ode cu Voda la masa.
Din R.-Valcea.
Ariciul
A se vedea varianta «Ariciub>, Goro-
vet, op citat pag. 17-18.
Este un unchTa§ bkran,
lese dintr'o vale mare
C'o mie de cercurT in spinare.
Din urupateleValcea.

www.dacoromanica.ro
DESCANTECE

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE DEOCHI

DESCANTEC DE DEOCHI

Cu les de Chr. N. Tapu de la Patina Dumitrapcu, din Pesteana-de-SusGorj.

Amin, amin, SI se usuce ;
Descantecul meii sa fie deplinl 15 De-o fi deochiat de Tarba,
DeochTul sa fie peste munte, Iarba sa se parlesca.
Descantecul peste frunte. De-o fi deochiat de ape,
5 Cine a ramnit la (cutare), SA-1 sece vadurile
A plesnit. SA-T remale pietrile.
-De-o fi deochiat de fatA mare 20 De-o fi deochiat de vent,
SA-1 pice cositele Si se duca ca un sfint.
SA-1 plesnesca titele ; Iar (cutare) sa remaTe,
10 De-o fi deochiat de voTnic, Curat, luminat,
SA4 plesnesca bo§ele Ca Maica Precista ce l'a lasat.
Sal cure pisatii ; 25 Leac §i de mana mea
De-o fi deochiat de padure Si de la Malta Precista.
Reteta : Se descanta cu apa §i busuioc §i se dice la sfir§itul descan-
teculuT cuvintele :
Cum std busuTocul verde in gradina
i faguriT plinf de mTere in stupina,
A§a sa fie vesel §1 sanatos (cutare),
Ca un trandafir frumos 1

DESCANTEC DE DEOCHI
(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu de la IDurnitra Nicolae Vaduva, din Manastireni Valcea.

FugT deochT SA-1 crape belele,
Dintre ochT, SA-T curgA pi§atul.
Din frunte SA-1 caza chica,
Da-te peste munte (de la cutare). SA read toatA lumea,
5 De-o fi deochiat de voTnic, 10 'MA suflania.

www.dacoromanica.ro
544 MISCANTECE DE DEOCHI

De-o fi deochiat de fomeIe, 20 De-o fi deochiat de fata mare

SA i se umfle titele, SI-T plesnesca ochR
SA-1 curga laptele, SA-1 curgA urdorile
SA-1 morel copilul de fome. SA-1 cadA cositele,
15 SA-1 cada cositele SA-1 plesnesca titele,
SA ramana chela, 25 Si reds tots lumea de ea.
SA recIA tota lumea, Iar cutare sA remale curat
TOta multimea Si luminat
Si tots suflania. 28 Ca de Marca Precista dat.
Reteta : Se descants cu ramura de salcie verde in apA, in care se
sting 3 carbunTpentru cele 3 nume de deochetorI ce se pomenesc in des-
cantec. Cu apa descantata se strope§te cel deochTat pe frunte §i gusts de
trel or din ea. Restul de apa se aruncA pe paril de la gard sail pe un carne.

DESCANTEC DE DEOCHI
(VARIANTA)

Cules de Ion Ionescu de is o baba din CucutenlDambovita.

Picatura pica,
Piatra se despica,
SA plesnesca ochi1 cur a deo-
[cheat pe (cutare)
De-o fi deochTat de bArbat
[sA-1 plesnescl bo§ele,
5 SA-1 curgA matele.
De-o fi deochTat de femeie sA-1
[plesnesca titele,
SA-1 curga laptele, sa-1 morn
[copilul de fOme.
Reteta : Se sufla de treT or in fata obraztuluY §i se repeta vorbele
de mar sus.
De-o fi deochTat de fatA mare,
[sa-1 cada cositele
SA'T rAmaTe harcele.
10 De-o fi deochTat de sore,
SA-1 pTerl raclele ;
De-o fi deochTat de vent,
SA-1 plesnesca calul ;
De-o fi deochTat de apA,
15 SA-1 sece vinele.
De la mine descantecul,
17 De la Dumnecleil lecu.

DESCANTEC DE DEOCHI
(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu de la Tudora Nae Dobrica, din Ropiorii-de-Vede.

Cu sufletul am suflat,
De deochete pe (cutare) l'am
[scapat,
Cu limba am descantat,
De deochete l'am curdtat.
5 De o fi deochTat (cutare) de
[strigo1
Ochi1 sA-1 plesneasca,
Deochetele de la (cutare) sa se
[respandeasca.
De o fi deochTat de sore
Salt piele rad,ele,
10 SA se mire mic §i mare
Cum s'a mirat de (cutare).
De o fi deochTat de vint,
SA stea in loc.

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE DEOCHI 545
SA se mire §i mic §i mare, SA-1 mOrA copilul de f6me.
15 Cum s'a mirat de (cutare) ; PAsaricA alba in cOdA,
De o fi deochiat de fata mare SAr1 icY, sArT colea,
SA-1 cad,A. cosita, 3o De colea 'n clincY
SA-I crape pelita, Clinciul a plesnit
SA-1 cads genele §i sprance- Deochiatul a fugit
[nele, Si (cutare) a remas curat lu-
20 SA-1 plesnescl ochiT, [minat,
SA remaie orba, Ca steua din cer,
SA se mire Oa lumea, 35 Ca roua din camp;
Cum s'a mirat de (cutare) ; Ca pola Marcir-Precistir.
De o fi deochiat de fomeTe, Descantecul de la mine,
25 SA-T plesnesca titele, Leacul de la Malca Precista.
SA.T cure laptele,
Reteta : Se descants cu fir pe busuioc, sad cu craca de salcie in
apA neinceputA. Apa descantatA se bea §i se strope§te pe frunte cel
deochiat §i se dice cuvintele :
StropiY all sArit,
DeochYatul de la (cutare) a fugit.
Restul din apa descantata se arunca pe un caTne, sau pe par de
gard.

DESCANTEC DE DEOCHI
(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu de la Catrina IOna Scurtu, Urdarii-de-SusGorj.

Fug1 deochetura, SA-1 curgA laptele,

Fug)" plesnitura, S-1 morn copilul de fOme.
Fug isbitura, Cine a rimnit,
Din creTerir capuluT, 20 A plesnit,
5 Din gogO§ele ochilor, In munte s'a suit.
Din sgarclul nasuluI, Cand s'o deociha muntele de
Din fata obrazuluY. [inalt,
De o fi deochiat de fata mare, Si drumul de lat,
SA-1 cOcA titele, AtuncY sA se mar dee:oche (cu-
o SA-1 pice codele, [tare),
SA ridA lumea de ea ; 25 AtuncY, nicY atuncY.
De o fi deochiat de volnic, Si O. remaYe (cutare) curat lu-
SA-Y coca b6§ele, [minat,
SA-1 cure pi§atul; Ca argintul stricurat,
15 De o fi deochiat de feme1e, Ca MaYca Precista ce l'a lAsat.
SA-Y plesnescl titele,
Reteta: Se descants in apa cu un fir de busuYoc.

35

www.dacoromanica.ro
 46 DESCANTECE DE DEOCHI

DESCANTEC DE DEOCHI
(VARIANTA)

Cu les de 16n Odor de la Sandu Potcovaru, din VadenlPrahova.

SA se compare acest descantec cu cel din colectia d-lui G. Dem. Theodorescu,
pag. 369, jos colOna I pi II.

Se Ia un fus de tors i se spune :

FugT deochT, To De unde 0 venit,
Dintre ochT. D'acolo sl te dud;
De-I fi deochiat de voTnic, Cu mancaturT,
Crape pisatil; Cu apucaturT de inima,
5 De-T fi de femee, Cu ceas reit
SA-T crepe titili, 15 Fugl, fugT,
SA-1 palnga pruncu de fume I SA te ducT.
FugT deochi,
Dintre ochi. Thimne da-le lecu,
i eil descantecu I

DESCANTEC DE DEOCHI

Cules de Chr. N. Tapu de la I. Opripanu din ValenlPrahova.

Cum s'a potolit ventu Din creeril capuluT,

*i pAmintu Din fata obrazuluT, lu (cutare),
*i plOTa din cer, Din sgarciu nasuluT,
Focu din cuptor, To Dintr'o suta doua de ose,
5 Potolesca deochiii sAgetat, SA se topesca Oa deochetura!
Tempinat,
Refeta: Se Ta treT carbunT $i se pun in apa neinceputA,
Daca se intampla ca atunct carbuniT sA se lase la fund, atuncT omul
e deochiat. Dupa ce bolnavul bea de trel orT din apa descantata, se maT
spala la cap, ochT, initial, etc., si apoT dupa ce scOte carbuniT, arunca
apa pe un cane, si acesta dacA se scutura, atuncT e semn, ca bolnavuluT
IT trece ; dacl nu, nu -1 trece. Carbunii apoi se arunca in respantiT, semn,
ca si deochiul sA fugA si sA se imprAstie, cum se imprAstie cArbunir.

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE DEOCHI 547

DESCANTEC DE DEOCHI
(VARIANTA)

Cu les de Ion Ionescu de la Cataluta N. Popescu din com. BogatiDimbovita.

PAsericl albA, 20 De-o fi deochTat de fomeTe,

Coda lba, [sA-T crape titele
In sus sbura§l, Sa -T cure laptele,
In norl intra§T, SA-T morel copilu de fame.
5 Noril pe pratra pica De-o fi deochTat de fatA mare
i piatra crapA. SA-T cadA peru,
CrApa-T-ar ochiT in cap cuT a 25 SA fie de risu fetilor ;
[deochlat pe (cutare). De-o fi deochlat de flAcAti,
AvuseT o gAinu§e clu§e, SA-1 cads dintil,
0 smulseI, Sa -T cure balele,
10 0 scurseY, SA fie de risu bAietilor ;
Noue gAletu§I de lapte umplu- De-o fi deochTat de codru,
[sei. SA-T cada fruncla;
Me duseT in terg §i strigaT, 3o Daca-o fi deochYat de pamint
Cine aucli SA-I arciA Tarba;
i surcli; Daca-o fi deochTat de vent,
15 Cine beu, SA-T cada aripile.
CrApA. SA rem fte (cutare) curat luminat
Crapa-Tar °chit 'n patru, 35 Ca argintu stricurat,
Cul a deochTat pe (cutare) I Cum MaTca Precista l'a lAsat
De-o fi deochTat de om sA-I i na§iu-seu l'a botezat I

crape bo§ele ;

DESCANTEC DE DEOCHI
( VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu de la Oprica G. Diaconu §i Iona Gheorghe Nicolae

P urice din BarbategtIValcea.
Sa se compare acest descantec cu eel din colectia d-lui G. Dem. Teodorescu
p ag 370-371.

PAserica albi§ora, Deocheturile se fAcurA in noue,

Sus sbura§I De la (cutare) din creTeril ca-
Cu flora te-amesteca§T, Din baTerile inimi. [puluT,
Jos piatra pica§T. Fugl deochl
5 Patra se fA.cu in doue io Din patru ochl,

www.dacoromanica.ro
548 DESCANTECE DE DEOCHI
Cu eu to -or sufla
Si to -or departarde la (cutare).
De- o fi deochrat(cutare) de sore,
SA-T piere raclele,
15 SA se mire §i mic §1 mare,
Cum s'a mirat de (cutare) ;
Daca-o fi deochrat de vent,
SA pere dupe pAmint,
SA--1 ca4a calul si sa marl,
20 SA se mire si mic §i mare,
Cum s'a mirat de (cutare) ;
Dacg-o fi deochrat de vornic,
S5 rerriare de nimic,
SA-T plesnesca basele,
25 SA-I cure pisatul,
SA se mire tot satul,
SA se mire si mic si mare,
Cum s'a mirat de (cutare);
De-o fi deochrat de flacail,
30 SA-T cads chica
SA remare de nimica,
SA remare chrel
Sa se mire si mic §i mare,
Cum s'a mirat de (cutare).
35 Daca-o fi deochrat de fomere,
Sa-T crape titele,
SA-T curga laptele,
Sa -1 more copilul de fame,
Sa se mire §i mic si mare,
4,3 Cum s'a mirat de (cutare) ;
Deo fi deochrat de fate, mare,
Sa -1 cage cosita
DESCANTEC DE DEOCHI
(VARIANTA)
Cules de Chr. N. Tapu de la vrajitbrea Simina din GresiaTeleorman.
Paserica galbenu§a,
In norT crescusr si jos cad,usT.
Pratra plesnia
51 strigarele dela (cutare) esTa.
5 D'o fi deochrat din vent,
SA-T prale racelile,
SA 'T se astupe ggurele ;
D'o fi din sore, sa-T cads racjele;
D'o fi din gardurr, sa-r cacjg
[proptelile ;
www.dacoromanica.ro
SA-T piere'prelita,
45 SA se mire si mic §i mare,
Cum s'a mirat de (cutare).
De-o fi deochrat de pgserele,
Sa-r cad penele,
SA-T female tulerele,
50 SA se mire §i mic §i mare,
Cum s'a mirat de ( cutare),;
De-o fi deochrat de gard,
SA-T cad proptelele,
SA-T cure nuTelele,
55 Sa se mire §i mic si mare,
Cum s'a mirat de (cutare) ;
FugT deochT, cu patru ochT.
DoT
Ca §i not
6o SA trecT ca ventul,
Ca e§tr greii ca pamintul.
Mic sa star,
Indargt sa dal.
S5 to ducT,
65 Unde coco§ nu cantg,
Unde popa nu toca,
Unde fete marl Oda nu imple-
[teste,
Unde casa nu se sporeste.
5i pe cutare al pargse§tr,
7o 5i al lasr curat
5i luminat,
Ca argintul strecurat,
Ca din cer MaTca Precista ce
[l'a lasat I
to D'o fi din barbat, sg-T crape
[basele,
Sa -T curga pisatu, sd remae
[de risul lumi,
Cum a remas (cutare) ;
D'o fi deochrat de muTere,
SA-T crape titele,
15 Sa -T curgg laptele, se -T marg.
(fiul,
SA remb,Te de risul lumiT,
 DESCANTECE DE DEOCHI 549

Cum a remas (cutare); 3o Mamornita cu mamornito1u.

De-o fi deochiat de fatA mare,
Sd -i cacla cositele,
20 SA-1 crape cAlcaYele,
SA remare de ris ca (cutare).
Eil de deochT am descantat,
De deoch1 to -am curAtat;
Semintele aii, incoltit.
25 La rAdacina merilor le-am in-
[gropat.
Iar strigoIca cu strigorul iT
[sorocesc
La ceY dot copac1 minunatY.
Acolo se 'ntainea strigoYca cu
Muma pAdurer o descantam,
In cOrnele vacilor o trimeteam
Pe (cutare) it tAmAduYam,
Mamornita in cocinele porci-
[lor o bAgam,
35 Strig6Tca in lemne §i pTetre o
[sorocTam.
Si pe (cutare) it lAsam curat,
[luminat,
Ca steua din cer,
Ca roua din camp,
Ca argintul strecurat
40 Ca de MaYca Precista curat §i
.

[strigoiu, [ luminat !
Muma pAduri1 cu padarolu,
Reteta: La copiiT micT se descanta cu cAita, in yin, in care se pune
seminte de mer, de per, etc. -La vite se descantA in apA §1 tArite, pe care
le dd spre mancare.

DESCANTEC DE DEOCHI
(VARIANTA)

Cules de Ilie Constantinescu, Dio§dRomanatI.

PAsericA alba, 10 SAl cure laptele ;

Codalba, Del fi de beat,
Cala. 'n cer, SA-Y crape bO§ele,
Cala 'n parnint ; SAl cure pi§atul,
5 Cala. 'n piatrA SA se mire satul,
NestematA. 15 Cum s'a mirat el de (cutare),
Del fi deochTat de fatA, De Pa deochTat.
Sa -Y crape titele,

DESCANTEC DE DEOCHI
(VARIANTA)

Cules de Ilie Constantinescu din Doze§tIValcea.

PAserica albA, Pica 'n piatrA ;

CodalbA, Platra crApa 'n doua-spre-clece,
Pica din ochil deochetoriloi-, Si se tArnAduia
Moroilor, Si rAmane curat,
5 Strigoilor. To Luminat,
www.dacoromanica.ro
550 DESCANTECE DE DEOCHI

Ca aurul strecurat Tu morocco,

Ca marca ce l'a lAsat. Tu muma pAduriT
Ma TcA sfintg; ne rugAm 35 FugT de la (cutare),
Si ne'nchingm, Fugi, depArtezg-te,
15 SA ne daT sAn6tate bung CA Malca sfinta ne-aucji tipand
Si inimg bung, Si ne luarA
SA pgze§ti lecul de la tine Si ne duserg
Si descantecul de la mine. 40 La riul luT Jordan
MaTca sfinta Marie Si ne curati
20 Se dete jos din cer, Si ne clArui
Pe scarA Cu sAnetate bung
De at-A; Si cu inimg bung.
Si lug. pe (cutare) 45 Cum e busuTocu in grading.,
Si-1 spglA A§a (cutare) sA fie
25 5i-1 duse la riul luT lordan Cat o fi,
Si-1 spAlA Cat o trai.
c urgtA
Si -1 Dac'o fi deochTat de femeTe
De deochetoroTca, 5o SA1 crape titele,
De mor6Tca, Sal cure laptele,
3o De muma pAdurii, SA1 cadA cositele,
De grOznica lumil. Sal crape pTelea,
Tu strigOlco, SA1 plesnescA fierea.

DESCANTEC DE DEOCHI
(VARIANTA)

Cules de Ilie Constantineseu din VladimirGod

M6 duse pe o cale, Frigura cu friguroTul,

Pe-o cgrare ;
M6 'ntilnil cu gl soc mare.
Bung diva, soc mare,
5 MultumescutY dumitale.
N'aT v6clut
De cand al §ecjut
Pe deochetbre cu deochetoroTu,
Pe frigura cu friguroTul,
I0 Muma pAduriT cu pAclurolul,
Striga cu strigolul,
Banturela cu bantuitoroTul
Si metrida cu metriciolul 7
N'am v6clut, n'am audit.
15 Iar piece pe-o cale,
Pe-o curare,
M6 duseT 0116 la Al per mare.
Bung cliva, per mare.
Multumescu-tY dumitale.
20 N'aT vegut
De cand aT §eclut,
Pe deochetOrea cu deocheto-
(roTul
www.dacoromanica.ro
Muma pgduril cu paduroTul,
25 Striga cu strigorul,
Bantuiela cu bantuitorol'ul
Si metricTa cu metricioTul ?
N'am v6gut,
N'am audit.
3o Iar piece pe o cale,
Pe-o carare,
M6 duse pin6 la Al rn6r mare.
Buna cjiva, rn6r mare.
Multurnescull dumitale,
35 N'aI v6cjut.
De cand al §ezut
Pe deochetdrea cu deocheto-
(roTul.
Frigura cu friguroYul,
Muma pAduriT cu pAduroTul,
4o Striga cu strigoYul,
BantuTela cu bantuitoroTul
Si metrida cu metricioTul ?
Le-am v6cjut,
Si le-am audit ;
 DESCANTECE DE DEOCHI 551

45 Ulte-le colo la 61 per mare. Oile in staul,

AU Mat un stanjen de lemne Caprele 'n staul,
$T -au facut un foc mare 65 Porcil 'n cocina,
*i-au luat inima lul (cutare) Gainile in culeu§,
$Y -au pus-o in frigare ; Caii 'n grajd,
5o *i frig Boil §i bivolil in border e,
$i manancd. Omul acasa,
Alergd, mica sfinta Marie zo Pas6rile pe cuib,
De Th inima lui (cutare) A§a sd se potole dupa inima
Din maYnile lor; [lul (cutare)
55 $i la-o din frigare Striga cu strigolul,
$i plamdde§te-o Moroalca cu morolul,
Cum se pld made trel clulturl Deochetorea cu decchetoroiul,
[de virfurl de var4a; 75 Metricla cu metriclolul,
Cum se plAmdde tree clupiturl Muma paduriT cu pddurolul,
[din virfurile mugurilor. Frigura cu frigurolul.
Ca mierea in stupind; A§a sd se potole dupd inima lul
6o *i cum se pldrnade§te aluatul (cutare).
de paine, Amin,
A§a sd se plArnd.de inima lui Amin !
(cutare) Descantec de la mine,
De cum se potole Lecul de la Malca Domnului.
Reteta : Se repeta acest descntec de trel orl ; cel bolnav pune lingura
la bred. Se face un amestec de trel clupiturl de virfurl de varcld, trel clu-
piturl de virfurl de mugurl de salcie, miere §i aluat. Se amestecd acestea
cand se zice descantecul. Din acest amestec se la de trel on dimineta,
de trel orl la amiadi §i de trel orl sera cu un surcel, a§a ca din aceste
luaturl sd se isprdvesca amestecul.

DESCANTEC DE DEOCHI
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu, de la baba Rine Ion Firotin, din Barbateptf--Valeea.

Apucd (cutare) 15 De nou6-4ecl §i noue omenl
Pe cale, pe curare; [cu patru ochi.
Se intalni cu Maica Precista in Cum piere spuma de mare
(Cutare) se olecAla, [cale. $i roua de sore,
5 Se vaIta §i plangea A§a sd peril vol, deocheturilor,
Malta Precista it audi, [dupe (cutare)
Pe scara de our scobori, i sä ye ducetT in Lund lungs
La (cutare) ca veni, 20 *i in Ain adand,
De mana dreaptd '1 lug, De lume necalcate,
10 In apa mare it aruncd. De roue nescuturate.
$i-1 scutura de tote bolele lui PTeT, deochi, mal tare
De noue -d,ecl §i noue de nea- Ca spuma de mare,
[murl de deochi, 25 Dupd trupul lu (cutare) ;
De noue-cjecl §i noue de mo- Iar pe (cutare) sit Idsati
[rOlce, Curat, luminat,
De noue-cleci §i noue de stri- Ca Maica Sfinta Maria din.cer
[gOIce, [ce l'a dat.

www.dacoromanica.ro
552 DESCANTECE DE DEOCHI

Curat, Ca argintul stricurat,

3o MaT curat 33 Leac sa aibl §i de cliva de acy,
i luminat,
Reteta : Se descanta in apa cu salcie verde. Se stinge §i trel cArbuni
in apA descantatg. §i se dA bolnavuluT de o bea §i se udg cu ea pe obraz.

DESCANTEC DE DEOCHI
(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu, de la Stana Lungocl-Opri§oruMehedintl.

Sa se compare acest descantec cu cel de deochin, din colectia d-lul S. Fl. Marian,
pag. III sq.

Plea. (cutare) pe cale SA-Y sece vinele,

Pe drumul Al mare, Lecul sA1-1 dea ;
Se intalni cu deochetorea in De o fi deochiat din codru,
[cale SA i se palescA fruncja
Si cu deochetorul. 40 Leacul sa 'T-1 dea;
5 II zobirg, De o fi deochiat din camp,
Il trantirg, Sa Y palescA florile,
De spate it luara Lecul sa 'Y-1 dea ;
Inima T-o mancarg. De o fi deoch at de fatA mare,
El se olecai, 45 SA-I cada cositele,
10 Se vgita, Lecul sa 'I-1 dea;
Maica Precista it aucji ; De o fi deochlat din femee,
Pe scars de argint din cer se SA-T crape titele,
[cobori. SA-I curga laptele,
Ce te olecAI ? Ce te vaetI ? so SX-I mOra copilul,
Piece pe cale, Lecul st 'I-1 dea ;
15 Pe cgrare, De o fi deochlat de volnic,
Me intalnii cu deochetorele ; SA-Y crape b6§ele,
Me trantirg, SA-I curgA pi§atul la vale,
Me zobirg ; 55 Lecul sa i-1 dea.
De spate me luarg. Deochetorea de necaz ce-r fu
20 Inima mr-o mancarA Se sui in comarnic (la stand)
Nu te vArta, Si strigg la branza ro§ie,
Nu te olecai. Si-r plesnira ochii in patru
Du-te la (cutare) descantAtore, 60:Si rAmase (cutare) curat,
Ca e u§oarg. de !pang., Ca argintul strecurat,
25 Si cu lec din gura. De MaIca Precista lAsat.
Ea va descanta Cum a plerit spuma din mare
Cu mana dreptg, Roua de sore,
Cu limba curatg; 65 A§a sa piarg. deocheturile
De o fi deochiat din sore, Si isbiturile de la cutare.
3o SA-Y sece raciele, Cum se plAmade§te mlerea in
Lecul sa dea ; Painea in capistere, [fagure,
De o fi deochiat din luna, Salcia in baltA,
SA-Y 'Marg. lumina, 70 A§a sA se plamAdescA
Lecul sg. 'I-1 dea ; Carnea lul
35 De o fi deochiat din apg, Puterea 1µY (cutare) !

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE DEOCHI 553

Reteta : Descantecul se face in apa neinceputa cu busuYoc verde, sail

in oil de gains neagra ouat Sambata.
Oul, ast-fel descantat, se sparge §1 cu albusul se manje§te cel deo-
chYat pe frunte, sail it bea.

DESCANTEC DE MOROIU

Cules de Chr. N. Tapu, de la Stanca Diaconescu, din comuna SaceluGorj.

Amin, Amin ! 30 i cu mgtura matura,

Descantecul meii sabia 11 tara
Si al lul Dumnecleii In Marea Negra. iY baga
Si al Sfintel Maril 5i-aducea (cutaruia)
5 Leac sa-1 fie I Putere la putere,
Pleca (cutare) 35 Sange la sange,
Pe cale, pe curare, Si pe deochiu cu moral si cu
Se intalni cu un moroiti in cale istrigoiu
$1-1 lua §i-1 salts Si cu rimnitorul
To Si inima iT manca. Si cu deochetorul.
Si 'ncepu a'l tipa IT ducea in copitele cerbilor,
C1 a'l valcarea, 4o In codele marilor,
Cu un glas mare One in cer, In padurea negra,
Cu lacramile pene 'n pamint. Acolo sä §ed,a,
_5 MaYca Precista it amp Unde cocoa nu cants,
Si pe scars dg argint se sco- Unde voYnic cu securea nu
[bori. [cTopleste
Ce tl e de tipi §i to oleca- 45 Niel fats mare cosita nu 'm-
[Te§tl (cutare) ? [plete§te.
Cum A, nu tip Malca Pre- Leac din descantecul meU,
Ca plecal pe cale, [cista ? Si din MaYca Precista
20 PlecaT pe carare, Si din Dumnecleii
Pe al drum mare, $1 din Sfantu Christos.
Me 'ntalnil cu deochiu §1 mo- 50 Leacul sa.-T fie de folos
[roiu in cale. Si bOla sa 1-o Ya
Si me luarr, $1 sanetatea sa 1-o dea
Me saltara, $i al lase curat,
25 Inima ml -o mancara. Luminat,
Unde sint eT ? 55 Ca argintul strecurat,
El sint intr'un ostrov mare, Ca aurul suflat,
Acolo beau §i mananc. Ca de Malca Precista dat.
MaYca Precista dup. el tare
[se lua
Observare : Cand se deoche un copil, se dice ca e deochYat de Omenl
§1 femeY cu ochiY verd,T. Babele care descanta Yau copilul in brate §i pu-
nend degetele pe templele copilulul incepe descantecul de mg sus. La
inceputul descanteculuT, baba face trey cruel §i dice : «DOrnne ajuta-ml
sa dal lecul cutaruia». Descantecul de deochY se mat face §1 in apa ne-
inceputa cu busuloc verde, sail se descanta intr'un oil de gaina negra,
puat Sambeta §i se dice la sfarsit cuvintel6
www.dacoromanica.ro
554 DESCANTECE DE DEOCHI

Cum se plamadeste oul in gains,

Varcja in giadina,
Mierea in stupina,
Asa sa se plAmAdiasca inima cutaruia I

DESCANTEC DE MOROIU
(VARIANTA)

Cules de Chr. N.Tapu, de la Maria Nita Udroifi, din Ropiorii-de-VedeTeleorman.

A plecat strigoiu cu strigOica Din fata obrazuluT.
5i moroiu cu morOica Si sa ve ducetT la fata lui Crai
Si deochetorul cu deochetorea. [Imp6rat.
De-ol fi deochIat de fatA mare, 20 CA v'adasta cu mese 'ntinse,
5 SA 1' cacjA cositele, Cu pahare pline,
SA ricia de ea fetele ; SA mancati, sa ospAtati
De o fi deochTat de fome1e, $i pe cutare TertatT ;
SA-i crape titele, 5i sal lasatT curat, luminat,
SA-I crape in patru, 25 Ca roua din camp,
1cl Patru sa sara in ochi1 cur a Ca steua din cer,
[deochTat pe (cutare); Ca argintul cel curat,
De o fi deochTat de om, Ca cliva ce l'a dat !
SA-T crape bosele, Ling oitele, cApritele,
Bosele sä se faca in patru, 30 Ieclisori de frumusorT ;
Patru sa sara in ochir cur a Eil ling pe (cutare)
[deochiat pe (cutare). De deochete,
15 VoY, deochetelor, De desmerdete.
EsitT de la (cutare) din creleru Fugi, deochete,
[capuluT, 35 Ca to ajunge ventul turbat !
Din sgarcrul nasulur,
Reteta : Se descanta la capul celuT bolnay. La vite se descanta in
tarate de grail §i de porumb ; se mar descantA si in aghiasma. Si se re-
peta cuvintele :
«Cum se plamadeste matnaliga in caldare,
Aluatul in cApistere,
Painea in cuptor,
Asa sa se plamathasca inima cutaruia.
Eu ciocanesc, bocanesc,
Inima cutaruia o plamaclesc.
Ce ciocanesti, bocanesti ?
Inima cutaruia o plAmAdese.»
Se gusta din aghTasmA i apoT se unge buricul copiluluT deochTat.

DESCANTEC DE DEOCHI
(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu, de la baba Manea Matheiu, din RoOorii-de Vede.

De o fi (cutare) deochTat de 5 De leoT cu leolca,
[strigoi, De tapol cu tapoIca,
De strigoi cu moron, SA le plesnesca ochil 'n patru.
De moroT cu moroica, Si O. se plamadiasca inima (cu-
De strigor cu strigOTca, [tArula).

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE DEOCH1 555
Cum se plamade§te manzu in A§a sa se plamadrasca inima
ri e p a , [cutarura).
10 Vitelul in vacs, Si cutare O. remare
Purul in oil, 20 Curat, luminat,
Pruna 'n prun, Ca aurul suflat,
Para 'n per, Ca firul de grail semanat,
Merul 'n mer, Ca Marca Precista ce l'a lasat.
15 Zarzara 'n zarzar, Descantecul de la mine,
Mrerea 'n stupina, 25 Lecul de la Marca Precista
Varga 'n gradina, [sa fie !
Reteta : Se descanta cu craca verde de salcie in apa sail in aghiasma.
Apa descantata se bea de cel bolnav ; restul se arunca intr'un par de
gard sail pe un carne, §i se Bice cuvintele :
Cum spala plora §i ninsOrea parul,
A§a sa se spele deochiul de la (cutare).
Cand s'o mar deochia ast par de gard,
Atuncr sa se mar deoche (cutare).
Dacd apa descantata se arunca pe un caine, sail pe mata cuvintele
se rostesc ast fel :
Cand s'o mar deochia mata §i
Carnele,
Atuncr sa se mar deOche (cutare),
Atuncr, nicr atuncr 1

DESCANTEC DE DEOCHETE
(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu, de la Tinca Batan, din CosteptfValcea.

Cine l'a deochrat In colo-vai;

A crapat ; In verful muntilor,
Cine a ramnit In umbra brajilor,
A plesnit ! 20 In copitele cailor,
5 SA I se deschere In cornele crutelor.
Deochetura, Trage-r deochetura
StrigOrca, Tu Mororca,
Mororca, Strigorca,
AnglezOlca. 25 Angleairca ;
io Nu-1 faramati, Si to muma padurer
Nu-1 detunatr, Nu-1 sparietr,
Nu-r datr cu sparieturr Nu-1 far§itr, nu-1 prapaditr.
Cu masele de otel. Ci sa remare (cutare) curat,
Dar sa ve duceti 3o Luminat,
15 In dutinr, Ca M arca Domnulur ce l'a lasat!
In val,

www.dacoromanica.ro
556 DESCANTECE DE DEOCH1

DESCANTEC DE DEOCHT

Cu les de Chr. N. Tapu, de la Rada Nicolae Sovalgat, din Valea cu apaGorj.

Descantecul mei'', 25 Pe drumu rosiii,

Lecul de la -Dumnecleil !
De o fi (cutare) deochTat de
[volnic,
SA-T pice p6rul, sl remale chel,
5 SA se mire lumea de el ;
De o fi deochiat de muTere
SA-T crape titele,
SA-T curga laptele,
SA-1 mord copilul de fOrne.
To A plecat un om rosu
De la streje rosiT,
Cu secure rosie,
Cu camasa rosie,
Cu breul rosu,
15 Cu opincele rosiT,
In padure rosie
$i a taTat copaciul rositi,
$i a facut o strungd rosie,
$i a facut o galeta. rosie,
20 $i a muls In ea lapte rosin,
De la o capra rosie,
$i a inchegat laptele rosin,
De la o capra rosie ;
$i a plecat cu casu rosin,
La balciti rosin,
$i a inceput a striga :
AT, moroT cu moroTcele,
$i leiT cu leoTcele
3o StrigoiT cu strigOTcele,
Paduroiti cu padurolcele,
sd mancatT lapte rosu,
$i cas rosu,
De la capra rosie.
35 Cum se potoleste ventu,
$i pamentu,
Fete marl de joc,
$i voTniciT de la petrec,
CopiT micT in leaganele
4o $i boeriT in plapumele,
Asa sa se potolesca rimna de
[la (cutare).
$i (cutare) sa remale curat,
Luminat,
Ca lacrama din ochT,
45 Ca roua din camp,
Ca argintul stricorat,
Ca aurul suflat,
De Dumnec)eti lasat !

DESCANTEC DE RIMNA

Cules de Chr. N. Tapu, de la Constantina Ion Radol Valea cu apaGorj.

Tu morocco, Nu intinde,
Tu strigOTco, Nu cuprinde,
Rimna din deochT, Nu intepa,
Rimna cu florT, ro Nu sageta,
5 Rimna cu arclime, Nu incutita,
Rimna cu dogorirne, Nu urnfla,

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE DEOCHI 55'7

Nu gamfa, i trupul cutaruTa it voTe cu-

Iar in trupul cutaruia nu te [rata.
[void lasa, SA. remaTe (cutare) curat, lu-
15 Si cu apA te void spala [minat,
Si Tar pe apI te voIii da, Ca Malca Precista ce l'a lAsatl
Retetli : Se descanta in apa neinceputl, cu miere.Cu apA it spala
§i din mere IT dA O. mance §i '1 unge pe bolnav la temple.

DESCANTEC DE DEOCHETE
(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu, de la baba Dina Radu Preda Marcu, din BuzesclValcea.

Deocheturl cu intalniturT, SA-T crape titele.

Fug de la cutare, lar inima (cutaruia) sa se pia-
Din creTeriT capuluT, [madesca,
Din fata obrazuluT. Cum se plamAde§te
5 De o fi deochTat de camp, 20 Vitelul in vaca,
Sa-T pieTe rodul, Manzul in TepA,
SA-T cad frund,a ; Oul in gainA,
De o fi deochTat de gard, Varcla in grading,
SA-I cada nuTelile, Fagura in stupina ;
10 SA-T curga proptelile ; 25 *i cum se plAmade§te
De o fi deochiat de muTere, Stella 'n cer
SA-T crape titele, Si roua in camp.
SA I curga laptele, lar cutare sd remare curat,
SA-T mdrd copilul de fenne ; Luminat,
15 De o fi deochTat de fata mare 3o Ca MaTca Precista ce l'a lAsat.
SA-I cadA. cositele
Reteta: Se descanta cu busuToc §i craca de salcie, in apa de isvor
§i se sting in acea apa treT taciunT de lemn de alun.

DESCANTEC LA NASCEREA COPILULUI

Cules de Chr. N. Tapu, de la vrajit6rea Simina, din GresiaTeleorman.

MaTca Precista d'un genunchl De la vaca cu vitel,

[ingenuchTa,
Ceasul bun it striga.
Domnul Hristos poruncia,
Pantecile (cutareTa) IT deschi-
5 Pruncul iT pornTa, [dea,
Ca mT-a strigat de la iepa cu
[manz,
Si de la bTe cu miel,
CA ele fac maT curAnd,
to Ceasul Al bun venTa.
Si pe (cutare)u§ura,
Cad pruncu l'a nAscut,
Dupe ce cu unt s'a uns.

www.dacoromanica.ro
558 DESCANTECE DE DEOCH1

Nota. Vorbele acestuT descantec se clic pe cand sA mesticA cu coda

uneT lingue ni§te unt alb prOspAt, cu care unt in urmA se unge pante-
cile §i pe la §ale femeTa, care este in mund pentru na§terea copiluluT.
Untul de regula trebue sl fie putin cald.

DESCANTEC DE DEOCHI
(VAR1ANTA)

Cu les de Chr. N. Tapu de la d. Vasile Alexandrescu, pef de atelier tipografic.

Audit de domnia-sa earn} erea copilandru acum 35 and de la o baba in etate
de 70 and numita. Zinca de loc din Bucuresci.

Cum se potole§te ventu, SA-T curga laptele,

PAmintu, 20 SA remaie (cutare),
Poto ET patru-clec1 §i patru de- Curat,
[ocheturi Luminat,
Patru -ciec1 §i patru mancAtur.1 Ca maTca ce a fapt ;
[de la (cutare), D'o fi deochTat de bArbat
5 Din fata obrazuluT, 25 SA-T crape bO§ele
Din sgardul nasuluT. SA-1 cure pi§atul,
SA remale (cutare) SA rernale (cutare)
Curat, Curat,
Luminat, Luminat,
To Ca maTca ce a fapt. 3o Ca maTca ce a fapt.
D'o fi deochTat de fata mare, SA ye ducett, vot d6ochetelor,
SA-T cadA pletele, [la Imp6ratu,
SA remaTe (cutare) Ca §ade cu masa intinsA,
Curat, Cu facia aprinse
15 Luminat, Cu pahare pline,
Ca marca ce a fapt ; 35 CA acolo v6 este cina,
D'o fi deochTat de muTere, Ca acolo ye este odina.
SA -I crape titele,
Retetd: Se Ya un pahar cu apA ne'nceputA §i se pune in el &el* car-
bunt aprin§T, §i se amesteca cu un paid de mAturA, repetandu-se cuvin-
tele descanteculuT.
Cu apa ast-fel descantata se unge templele bolnavulul deochTat.
Restul din apA se aruna pe un carne.

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE S6RE SEC

DESCANTEC DE SORE SEC

Cules de Chr. N. Tapu, de la Maria Predi, din comuna BarbateWValcea.

Plea. (cutare), Nu'l nAplAi.
Pe cale, CA sbrele sec,
Pe cArare. 35 Cu lucru vrajmasesc
Se intalni cu Marca Precista In poteca pe (N) l'a 'ntampinat.
[in cale. In gull, Y-a resuflat,
5 El se vAita, Capu l'a turburat,
Se olecata, Sangele 'T l'a 176i-sat,
Marcit PrecistiI se ruga : 40 51 jos pe pamint a picat.
Am plecat pe-un drum mare Tu sore sec
Si m'am intalnit cu sfintu sore Si resec,
10 Si m'a cuprins de piciore. SA nu umfli pe (N),
SOre, sore, SA nu'l gumfli;
Sfinte sore, 45 Sal potolestY,
Est de la mine, Cum se potoleste
Din piciOre. Toate suflArile,
15 Sore sec, La 'kite calcArile,
Lucru vrAjmAsesc, Tote pasarelele
SOre din nou6-4ecT §i nou6 de so La tote scorburelele
[sort, Si cait la cosiert
Est de la (cutare) din madulAri. Si pile la tarle
Est din plept, Si vacile la obOre.
20 Din spate, Asa sA se potolesca
Din osele tote ; 55 TotA durerea,
Din maTni, TotA greta,
Din plAmanr, TOtA coca,
Din urechT, NAplaTala
25 Din frunte, Si farsiala de la (cutare),
De supt frunte 6o CA to sore sec
Din gogdsele ochilor. Cu muma padurit
Nu'l junghia, Si cu miacla 4i
Nu'l cutita, Si cu miacJA-nopte,
30 Nu'l aprinde, De o fi din frig,
Nu'l cuprinde, 65 De o fi din mancare,
Nu'l fat* De o fi din ostenela,

www.dacoromanica.ro
56o DESCANTECE DE SERE SEC

Din apucate, CA eu te-am intors

Din dAtAturi, i te-am sorocit
De la streine, 8o De la (cutare) te-am gonit,
70 De la vecine, Pe trupinT
De la surate, Si rAdAcinT.
De la cumnate SA rAmare (cutare) curat
De la mole, ySi luminat,
De la nase, 85 Ca o casa mAturatA,
75 SA te dud si sA te intorcT, Ca o fats pieptAnatA
Cum se intorce steua'n cer, Ca de Maka Precista lasat.
Fl Ore de sOre.
Refeta: Se descantd la rid in marginea vaduluT cu nou6 pietre albe.
Se ocoleste cu ele capul bolnavuluT si se arunca cate o Okra pe rand
cAtre cele patru puncte cardinale. Cu apa din rid se stropeste cel bolnav
si la sfarsitul descantelui se dice §i cuvintele :
Fug)" sOre sec
i prea sec,
CA te 'nec I
(Se repetA de trei orr).

DESCANTEC DE SOARE SEC

Cu les de Chr. N. Tdpu, de la baba Dumitrana Dumitru Stoica, din Rogojelu

Gorj.
Vecli un mic descantec (din de sOre. ca variants a acestuia, in colectia parintelul
Marian, pag. 321.
Sore rosu, alb, negru, galben, Nu'l gamfa,
[verde, Nu'l umfla,
Sore turbat, Nu'l sageta
SOre veninat, EsY de la (cutare) §i'l usurezA,
Sore sec, 20 Ca pas'erea sburAtore
5 SOre prea sec, Ca lana de Ole.
EsT din trupu (cutAruia), Si dute in vaT,
Din cap, In corovAY,
Din creTeril capuluT, In codele marilor,
Din sgarciul nasuluT. 25 In copitele cerbilor.
10 Tu sore sec din sburaturi, i pe (cutare) sal lasT
Tu sOre sec cu muma pAduriT, Curat, luminat,
Cu moroiu, Ca aurul strecurat
Cu moroka, In numele tatAluT si al Maicil
Cu strigoiu, [Precistit inchinat !
15 Cu strigoTca,
Retetd: Se descantA cu noun pietre la rid i cu pelin si se dice vorbele:
Cum spala apa tote pTetrile,
Asa sA se spele dorul de la cutare.
Cu pelinul it impelinaT,
Cu pTetrile it impietril,
De la cutare it potolil!

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE SORE SEC 561

DESCANTEC DE SOARE SEC

(VARIANTA)

Cu les de Chr. N. Tapu, de la Simina vrajitorea din GresiaTeleorman.

Fugi s6re sec, Templele 'r se batea.

Ca to 'nec ; Eii dar to -am descantat,
Ca pe ventul turbat 10 Pe (cutare) l'am lasat
EU l'am inecat. Curat,
5 Ca peste (cutare) al suflat; Luminat,
Urechile it plesnra, Ca steua din cer lasat.
Ochir '1 se umfla,
Reteta : Se descanta la lantana de trer or cu cate trei pretre, cad se
arunca §i in lantana. Descantecul se face in scapatatul sorelur.

DESCANTEC DE 'SOARE SEC

(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu, de la Maria Nita Udroiu din RoOorif-de-Vede.

Sore sec m E§T de la (cutare),

5i prea sec, Din crererir capuluT,
Din resaritul sorelur, Din sgarcrul nasulur,
Din reversatul zorilor, Din mAduva osulur,
5 Din cantatul coco§ilor, 5i du-te in scapatatul sorelur,
Din miacla cji, 15 Unde coco§u nu cants
Din miacja-nOpte, Unde matura nu se legA,
Din apus, Unde carne nu Tatra,
Din resarit, Unde om nu se simte.
Reteti i : Se descanta cu noue pretre in apa §i cu secerea §i se dice
cuvintele : «Cum tare secerea tote parele, tote rerburile §i t6te gunOrele,
a§a sa se tare dorul de la cutare ; cum spall apa tote pretrele, t6te ma-
lurile, a§a sa se spele tote junghTurile, cutitele de la cutare,Se is fie-care
din cele nou6 pretre §i se face cu ele cruce in fata obrazului §i se repeta
cuvintele de trer orr : «cum e Okra de tare, a§a sä se intaresca capul
cutarura).

36
www.dacoromanica.ro
562 DESCANTECE DE SORE Sgd

DESCANTEC DE SOARE SEC

(vARIANTA)

Cu les de Chr. N. Tapu, de la baba Ilinca Gageanu, din Petrescif-de-sus jud.

Gorj.

Sore alb, Tu sA te ie.

Sore negru, 15 Eil te trag,
Sore din vent, Tu sl te tragi.
Sore din pAmint, Te Tail din ici,
5 SOre de cjiuA, Te arunc colea ;
Sore de nOpte, Te Tail dupe spinl de mAracini
Sore cu sore ; 20. Si te arunc pe plapomA de
Nu umfia, [mAtase,
Nu sAgeta, Tu sore sA te dud acasa.
10 Nu junghia, $i (cutare) sA remand curat,
Nu cutita, 23 Leac din mana mea, de la
Nu gamfa ; [Maica Precista.
CA et"' te Tail
-Reteta : Se descantA la pariii cu noue pietre §i se lepAdA la cele pa-
tru puncte cardinale.

DESCANTEC DE SOARE SEC

(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu de la Florea Saracin6fa, din Rosia Gorj.

Fugi sore sec, Asa sl se respandescA dorul

Ca te-ajunge pal sec, [de sore sec de la (cutare).
Din creleril capulul, 5i sa ramale (cutare), curat, lu-
Din fata vpbrazului, [minat,
5 Din noue-clecT si noue de osciore 15 Ca Maica Precista ce l'a lasat.
$i din cotele amendoue. Ca a rgintul stricurat,
$i te du, unde coco§ nu cants, Ca aurul suflat,
Unde carne nu latra, Ca roua din camp,
Unde pops nu tocl. Ca steua din cer,
Io Cum se respandeste drumurile, 20 Ca in cesul ce a nascut,
Cum se respande§te hotarele, Ca mama -sa ce l'a fAcut.
Cum se respandeste potecile,
Retail : Se descantA cu none pietre §i noue pale $i se arunca in
pariii.Cel bolnav se uda de trel orl cu apA, cu pletrele §i cu palele.

www.dacoromanica.ro
 DESCANTEQE DE SORE SEC 563

DESCANTEC DE SOARE SEC

(VARIANTA)

Cu les de Chr. N. Tape, de la Maria Matache Ciurea, din Urdarii-de-JosGorj.

&Vele sec, E§T §i du-te in gheena foculuT
Cu viforul, inestins.
Cu sburatorul, Acolo sA. cint,
Cu pAdurolu, Acolo sl °dint ;
5 Cu pAdurotca, Acolo sA fact casA,
Cu moroica ; 20 Acolo sA fact mass.
Nu intindea,. CA acolo v'a§tepta
Na junghta, Cu none cuptOre de. loathe,
Nu cutita Cu noue butOte de yin,
10 Pin cap, SA mancatt,
Pe sub cap, 25 SA ospittati.
Pin cretert Iar pe (cutare) sA-1 lAsatt
Pe supt creterr, Curat, luminat,
Pin mAsele, Ca argintul stricurat,
15 Pe supt mAsele. Ca Matca Precista lAsat.
Reteta : Se descants cu none pietre de la rill §i se arunca in patru
pArtt : La resarit, la apus, la miacjA-cji §i miacja-nOpte.

DESCANTEC DE SOARE SEC

(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu, de la Catrina Iona Scurtu, din Urdarii-de-susGorj.

Fugt sore sec, Tote cutitele,
CA to 'nec, Tote frigArile,
Cu apa din lac, 15 Tote sagetarile,
Cu tarba din gard, E§itt §i fugitt,
5 SA trecA (cutlruta)dorul de cap. Pe (cutare) '1 parlsitt
Fugt isbiturA, Si '1 curAtitt.
CA te-ajunge stropiturA, Si cutare sA r8mate curat, lu-
Din creterit capuluT, [minat,
Din fata obrazulut, 20 Ca steua din cer,
to Din sgarctul nasuluT. Ca roua din camp,
Fugi, isbiturA, Ca argintul strecurat,
CA te-ajunge stropiturl. Ca Matca Precista ce l'a lAsat.
Refeta : Se descantA la pariii cu noue ptetre §i se arunca ptetrile in
noue OW.

www.dacoromanica.ro
564 DESCANTECE DE SoRE SEC

DESCANTEC DE SOARE SEC

(VARIANTA)

Cu les de Chr. N. Tapu. de la Maria Nastase, din RomanegtiGorj.

Tu, sOre sec din r6sarit, Tu, sore al sorilor,

Tu, Ore sec din prancl, Tata al surorilor,
Tu, sore sec din amiacIT, Esitt de la (cutare);
Tu, sore sec din chindie, 30 Nu'l sagetap,
5 Tu, sOre din cantatul cocosilor, Nu'l cutitatT,
SA Test de la (cutare), Nu'l junghiap.
Din crieril capulur, Ci resitr §i merge in ale vat
Din bobOsele ochilor, In scorovAt,
Din baterile inimit, 35 Unde popl nu tocA,
c Cu.tOte junghturile, Unde carne nu latra,
Cu tote cutitele, Om nu chioteste.
Cu tote sAgetAturile. Acolo sint fete frumOse,
CA tu, sore catesc, Plapome de mAtase,
Sore bivolesc, 40 Mese'ntinse,
15 SOre vacesc, Fdclir aprinse,
Sore oTesc, ButI cu yin,
Store capresc, Care cu fen.
Sore porcesc, Acolo sA v6 ducett,
Sore catnesc, 45 SA mancatr,
20 Store §erpesc, SA ospatati;
Sore pas6resc, Pe cutare sag lAsap
Sore rumanesc, Curat; luminat,
SOre lAtetesc, Ca steaua din cer,
Sore tigAnesc, 50 Ca roua din camp,
25 SOre catcaunesc, Ca argintul sti icorat,
Sore turcesc, Ca Matca Precista ce l'a lAsat.
Reteta: Se descantA in apA cu nou6 pietre §i se aruna de obiceiti la
nil in nou6 pdrlT, repetandu-se cuvintele : a PIetra a avut nou6 surort ; §i
s'ati maritat in noue cornurr de tarn §i ni mica nu s'a ales de ele. Asa sA
nu se alega de sorele sec de la cutare).

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE SORE SK 565

DESCANTEC DE SOARE SEC

(VARIANTA)

Cu les de Chr. N. Tapu, de la Dumitra Nicolae Iona Vdduva, din Monastireni

Valcea.
Tu sore din resarit, Din masele,
Din apus, 15 Din oscTorele,
Din amia4T, Din madulare,
Din chindie, Din plele,
5 De la cina boTeresca, De supt pTele.
De la miacja-nopte, $i sA te ducT,
Din reversatul zorilor, 20 $i sA fugT,
Din glasul cantArilor, In codele marilor.
SA Te§I de la (cutare): Ca are cu ce te cinsti;
10 Din os, Dar (cutare) n'are cu ce te cinsti
Din os mAdulos ; Cu ce te omeni.
Din carne, 25 $i pe (cutare) sa'l la§T curat,
De supt carne ; Ca MaTca Precista ce l'a lasat.
Reteta: Se descants cu noue babe de porumb in apa de rid sail §i
de la lantana §i dupA aceTa se aruncA in noue partT bobele. Cu apa se
strope§te suferindul pe frunte.

DESCANTEC DE SOARE D'EL MARE

Cules de Ion Odor, de la baba Rada, din Breza-de-susPrahova.

Paserea de her, $i TaT sorili din cap,
A facut cuTbu de her, Din fata obrazuluT,
In copacia de her, Din zgarclu nasuluT,
$T-a facut ou6 de her, $i lasal luminat, ,
5 $i-a scos puT de her. 15 CA maicA-sa, care Pa fAcut,
$i sA vaTtA, Ca roua de pe pAmint ;
SA olacae§te, SA remaTe curat,
CA n'are cu ce-I imbucatari, Luminat,
Cu ce-I sburAtori. Ca Maica Precista din cer.
10 Du-te la (cutare), care-T hol-
[nav 20 De la mine descantecu,
De la MaIca Domnulul lecu I

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE APUCATE

DESCANTEC DE STRANS

Cu les de Chr. N. Tapu, de la Maria M. Coltatu, Scrio§teaTeleorman.

&Vele a scapatat, Plang si na6 chiriesc,
Nou6 fete curate a plecat ; Ca 'ntampinatu m'a gasit,
A plecat din casa 'n casa, Intampinatu,
Din masa 'n masa, Cu apucatu.
5 Din ti§A in u§A, 25 In sulite m'a intepat,
SA gAsTasca usa desciAetl, Oasele mi le-a 'ncle§tat,
Ferestra destupata. CreterA mr-a turburat.
La pat tragea Malca Precista Ii trimetea
Pe (cutare) it lua. La Maria descantatOrea,
1 o Sus 11 ridica, 3o Cu limba it descanta,
In sulitT it sprijirAa, Cu mana it tragea,
CreTeriT A turbura, Leacu 'T-1 da.
Sangele IT infierbanta. 5i '1 lasa
El chiria, Curat,
15 Si tipa. 35 Luminat,
MaTca Precista it aucpa Ca steua din cer,
Pe scars de aur, Ca roua din camp,
Din cer scobora, Ca argintul cel curat,
Pe (cutare) it intreba : Ca MaYca Precista ce ra lasat.
20 Ce plane §i to chirie§A (cu-
[tare) ?

DESCANTEC DE APUCATE

CulerVe Chr. N. Tapu, de la Maria Gheorghe Toma, din DideptfTeleorman,

Asera inserat, A gasit ferestra destupatal
Dracu cu dractAca a umblat, U§a descuTeta,
Din casa in casa, Focul desvalit,
Din mass in masa, A§ternutul a§ternut,
5 Din ull in uqa, Io i 'I 144 p gut4ITI

www.dacoromanica.ro
568 DFSCANTECE DE APUCATE

Freul in gura 'T arunca, 3o OchiT mi 'T-a ro§it.

Ochil IT ro§ia,
CreTeriT iT turbura,
OchiT IT ro§ia,
15 Oasele 'T le 'ncle§ta.
Iar (cutare) tipa,
5i din gura se vaTcarTa.
Maka Precista it auelTa,
Pe scara de aur din cer se
[pogora,
20 Pe cutare 11 intaltha
Pe cale,
Pe carare ;
5i pe el it intreba :
Ce tipY §i te olecaTe§tT ?
25 Cum sa nu tip, sa nu m6 o-
Ca aseara inserat, (lecaTesc ?
Stransu cu apucatu a umblat,
5i de mama drepta m'a luat.
M'a sdrobit,
Reteta : Se descants cu pleptenele cu tamale pisata in unt §i se unge
cu ea pe corp. Cand bolnavul e greil bolnav, atuncl tamaTa se bea cu apa.
Maka Precista aucga,
De mama drepta pe (cutare) lua;
La altar it ducea ;
Cu toieg de aur it atingea ;
35 Came la came punea ;
Sange la sange punea ;
Osanza la osanza,
Rinza la rinza.
MaTca Precista i' grata :
40 Tad, (cutare), nu te valta I
La Maria, descantatorea 11 tri
Cu untu 11 ungea, [mitea,
Cu pTeptenele it descle§ta,
Cu tamale pe apucat it de-
45 5i din gura-'T graia : [parta.
FugT, strans,
Cuprins,
Ca cu untul te am uns,
Leacul ( cutaruia) l'am adus.

DESCANTEC DE APUCATE
(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu, de la Badea Volcu Stirbu, din Drapani Teleorman.

Am plecat la salcie : Inima 'T-am luat.

Buna dim ineta, salcie. Am prins pe strig6Tca,
54, daca aT venit. 0 trantiT,
Warn venit sa §ecl, 25 0 plesnil,
5 Ci am venit sa te intreb, Inima 'l -o lual,
D'un strigoT ro§u mucos, Tote inimile le stranseT,
5i de o strigOka ro§ie mucosa. 51 le adunal
5i m'am dus la rug : In inima (cutaruia) le bagaT
Bunit dimineata, rugule. 3o 5i acolo le a§edaT,
5i inima cutaruTa 'T-o plamadiT.
10 S&P'
Nu §eclt ; Cum se plamade§te aluatul in
Ca n'am venit O. §ecl, [capistere
Ci am venit sa te intreb, 5i faguru de mlere,
D'un strigoT ro§u mucos. Varcla in gradina,
15 L'am vecjut, 35 Ceara in stupina,
A mancat fragi, A§a sa se plamadesca inima
S'a saturat, (cutaruia)
5i s'a culcat. 5i O. r6maTe (cutare) curat
Am prins pe strigoT, Luminat,
20 L'am trantit, Ca Malca sfinta Marie,
L'am crapat,
4o Leac sa-1 fie !

www.dacoromanica.ro
 DESCANT CE DE APUCATE 569

DESCAN TEC DE APUCAT

(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu, de la Maria Nita Udroiu, din RoOorif-de-Vede.

Apucatura, 5i'I striga.

Calcatura, El tare aucjTa
De la mTed,u1 noptiT, 3o Tare se scula,
Din cantarea cocosilor, Usa MaTcil Precistil
5 Din versatul zorilor, 5i MaiciT Sfin tiT Mari! descuTa.
Din r6sAritul sOreluT. Maica Precista
A plecat mTercan cu mTerca- i MaTca Sfinta Maria in casa
Din casa'n casa, [nesa 35 $i pe cutarital lua [intra
Din co§ in cos, 5i'l spala
IC) Din usa in usa, De apucaturT,
Din ferestra'n ferestra. De intalniturT,
Pe supt prag se strecurase De calcaturT.
5i in cas' intrase 40 Si trimetea apucatul
5i pe (cutarita) it aflase 5i calcatul,
15 Adormit, Uncle pops nu toca,
Alosit. Unde cocos nu cants,
5i'l luase Unde fete marl coda nu imple-
Si'! calcase, [teste,
Il intampinase, 45 Uncle casa nu se spoTeste,
20 Pahl le i le'nclestase ; Unde carne nu alatra,
Jar cutare se vaTta Unde om nu se simte.
Tare se oligarea. Iar pe cutare it lasa
MaTca Precista, Curat si luminat,
Marca Sfinta Maria, 5o Ca aurul stricurat,
25 Tare aud,ra, Ca roua din camp,
Tare venTa, Ca steua din cer,
Pe (cutare) it gaga Ca MaTca Precista ce l'a lasat.
Retetd : Se descants pe trupul celuT bolnav, se unge cu unt-de-lemn
§i se dice cuvintele :
Cu untu de lemn to unseT,
Oasele le desclestai,
Sangele pe la locul lur 11 pornii ;
$i pe apucatul si calcatul it trimiseT
5 La (cutare) vrajitore,
Ca ea are mama u§Ora
Si lee la limbs.

www.dacoromanica.ro
570 DESCANTECE DE APUCAT14

DESCANTEC DE APUCATE
(VARIANTA)

Cu les de Chr. N. Tapu, de la Marica PetriporRopiorif-de-vede.

Apuca (cutare) pe cale, pe a- Ca pe Cerbu Tretine 1'ot goni :

[rare, 15 In muntt inapt,
Cu cerbu Tretine sa 'ntampinA In vat adanci,
[in cale. Unde coco§ nu canta,
In come '1 luA, Popa nu toca,
In sus it arunca FatA mare cosita nu 'mplete§te.
5 Si Osele 'I le zobi, 20 Dumnecjeil nu se pomene§te,
Le frAmanturi. Acolo sä trate§tt,
(Cutare) s'a vAttat, s'a olecAit, Acolo sa vacule§tt.
MatcaPrecista din cer a aucjit, (Cutare) sä rAmaie curat §i lu-
Scara de argint a Mcut [minat,
10 Si jos din cer s'a scoborit, Ca de Matca Precista lAsat,
Si pe cutare l'a 'ntalnit : 25 Ca argintul cel curat,
Tact nu te varta, Ca vita din vie.
Nu te olecai,
Leac sä-Y fie !
Reteta: Se descants pe corpul copilulut, cand it trage §i 11 unge cu
unt-de-lemn.

DESCANTEC DE APUCATE
(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu de la baba Oprica Gr. Diaconu, din BarbateWValcea

Apucate de la chile urite, Nu grima.

Din coboriturt, Nu junghia,
Din intariturt, Nu cutita,
E§1 de la (cutare) din ptept, din Nu intepa,
[spate, to E§I §i du-te pe lemne,
5 Din osele tote. Pe pietre !
Reteta : Se descantA cu Ornate §i ustural §i cu unt-de-lemn §i CU
acest amestec se unge copilul bolnav pe corp.

www.dacoromanica.ro
 pESCANTECE DE APUCATE 57,

DESCANTEC DE APUCATE
(VARIANTA)

Cu les de Chr. N. 'fapu, de la Maria Preda Comanescu, din BarbatesclValcea.

Uciga-te crucea, vrajmase, $i'l hatina
Pe urech1 de ferestre intrasr, Pieptul cu spatele i-1 desclesta,
In gura (cutaruia) to 'nfundas1, Capul i-1 desturbura,
In limba (cutaruTa) suflasi, Trupul it usura
5 Preptul cu spatele inclestasi. 15 De apucaturY,
(Cutare) glasda De inclestaturi.
Si plangea. Si (cutare) remase curat,
Maica Precista it auctla Luminat,
Si la el ca venia. Ca MaYca Precista din cer ce
10 De mana drepta it lua [l'a dat.
Retet. Acest descAntec se rosteste, tragendu-se copilul cu unt de-
lemn pe corp.

DESCANTEC DE APUCATE
(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu, de la baba Neaga Zamfir Gheorghe, din Butculesci

Teleorman.
Umbla uciga-1 crucea 20 Peste lutnea tots,
Din casa in casa, Si sari
Din masa in masa, Si pe (cutare) it prinse,
Din vatra in vatrA. 5i mi-1 desclesta
5 Gasi usile incuiate Din tote osele,
Ferestrele astupate, 25 Din tote maduvele,
Focul invalit. Din tote incheieturile.
Usa o plesni, Mi-1 §terse,
La parete o tranti, Mi-1 curati,
10 In casa intrg, Mi-1 duse la Neaga,
Ferestrele destupA, 30 Cu limba 11 descanta,
La pat nazui. Cu untu-de-lemn it unse.
Pe (cutare) it lua Indarat, ucigasule,
$i'n sus it arunca ; Uciga-te crucile ;
t5 Si el tipa Desclesteste Osele
Si se vaita. 35 Si asecja sangele.
Si MaIca Precista audi, Si (cutare) sa fie curat,
Se inalta in sari de argint Luminat,
Si facu ochiT r6t4 *De la Dumnecjeil lasat

www.dacoromanica.ro
572 DESCANTEC. PE APUCATE

DESCANTEC DE APUCATE
(VARIANTA)

Cu les de Chr. N. Tapu, de la Dragomira Tudor Cita, din Sfinte§trTeleorman

A plecat Marca Precista din casa Curend la Dragomira, descan-

[in casa.
A gasit'o pe (cutare) cu casa
[descureta,
Cu ferestra destupata,
Cu matura deslegata,
5 Cu cenu§a in vatra,
Cu gura cascata,
Cu limba lasata.
Pe (cutare) de fa§a l'a luat,
In sus l'a aruncat,
o Nu l'a sparmantat.
Retete t: Se descanta pe capul copilulur, cand it trage §i ii unge cu
unt de lemn.
[tatorea, te-a trimes,
Cu gura te-a descantat,
Oasele le-a descle§tat.
Si pe (cutare) l'a lasat
5 Curat,
Luminat,
Ca roua din camp,
Ca argintul cel curat
Ca orr-ce strecurat,
20 Ca Marca Precista ce l'a dat.

DESCANTEC DE STRANS
( VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu, de la baba Manea Mater, din Ropiorir-de-VedeTeleorman

A plecat moroTu cu moroica La el a intrat cu ochil belitr

StrigoTu cu strigOrca, Cu dintir ranjitr;
Leu cu leorca, 20 In come l'a luat,
Deochetorul cu deochetorea, In sus l'a ridicat,
5 Tapu cu tapOrca. L'a trantit, l'a farimat,
Petutindenr a umblat Sangele l'a v6rsat..
Petutindenr a intrebat El tipa se olecara,
Si a gasit u§ile 'ncurete, 25 Malca Precista '1 auclia
Ferestrile astupate, Si la el ca. venra
to Focurile invelite, Si cu jale'l intreba :
Focul inv6lit, Ce plane §1 to veep (cu-
Si pe (cutare) In pat aromit. [tare) ?
La (cutare) a gasit Mara Precista, m6 plang
Ferestre destupate, bi m6 jeluesc,
15 U§ile descurete, 3o Ca strigoiu cu strigorca
Focul desv6lit, Si morolu cu morOTca,
El in pat aromit. Leul cu leoIca,

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE APUCATE 573

Deochetorul cu deochetorea, Cu mainele it farima,

Ramnitorul cu ramnitOrea,
35 Au venit, mail intampinat-,
In come m'a luat,
In sus m'aii ridicat,
M'au trantit, mail sfArImat,
i sangele mi 1-aii versat.
40 Marca Precista asa aucjia
Cu el la Manea vrajitorea
[mergea.
De mana dreptA '1 lua,
Reteta : Se descant it In unt de-lemn §1 cu el se trage copilul mic si
se rostesc cuvintele de mal sus.
Cu limba '1 descAnta,
45 Sange la sangel punea,
Os la os implinla,
Vine le '1 le descorda,
Mei le 'I le desclesta,
Si pe (cutare) 'I vindeca.
so Descantecul de la mine,
Lecul de la Dumnecleil
Si de la Marca Precistal

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE CUTIT

DESCANTEC DE PUS CUTITUL

Cu les de Chr. N. Tapu, de la vrajitorea Simina, din GresiaTeleorman.

Tu cutite cununate, EU pe tine te-am manat,

Tu cu dracu 'mY e§tY frate; to In pantecele (cutarul) te-am
SI umbli din sat in sat, fbAgat.
SA gAse§t1 p'Al d'a furat. Din tote okele l'am adunat
5 Sal trante§tY, In creYerii capului
SA1 snope§tY, Cutitul 'I l'am bggat.
Sange pe gurA sl verse. Pe ce] ce a furat
Eii to sorocesc pe capul celur 15 SA'l chinuIescg,
[care a furat, Oa sAl propadesca.

Reteta: Acest descantec se face cu un cutit cununat, al arta verf

se tntribie in seil de boil sail de cal plesnit momentan.Cutitul ast-fel pre-
parat se infige in grinda, in pragul cases sail in pAmint.

www.dacoromanica.ro
576 DESCANTECE DE CUTIT

DESCANTEC DE PUS CUTITUL

(VARIANTA)

Cu les de Chr. N. Tapu, de la Balasa Petru Saceanu din RovinariGorj.

Cutit alAmat, to II prApAdesc.

Plaseat, SA te varl prin rAnunchl
Nu te tncind, Prin inima,
Nu te aprind pe tine, Prin ficatT .
5 Ci incind SA'l incept,
5i aprind inima (cutAruTa). 15 SA'l injunghil,
II umflu, S5'1 bole§IT,
Il gamfu, Sal prApade§tT.
11 bolesc,

Nota: Se descantA cu cutitul de nou6 orl pe di, §i cjiva §1 noptea.

Se Ta cutitul §i se incinde in foc §i dupa fie-care rostire a vorbelor de
sus, se infige in pAmint dupa u§A..DupA ce se r6ce§te, iara§T se bagA
in foc §1 se incinde din noil §i se repetA iarA§Y cuvintele de maT sus.
Cand se infige cutitul in pamint se cjic vorbele :
Nu tnfig cutitul ascutit in pAmint,
Ci it Infig in inima cutAruTa,
In plamaniT lul, in cap, in picTere etc».

DESCANTEC DE LUAT CUTITUL

Cules de Ion Odor, de la coc6na Lenca, s6cra preotulur IonitaPloesti.

Cutit cu d'AT r6r, Cutit din bOlele necuratulul,

Cu d'Ar din ele, Cutit pus, de fermecAtore pre-
Cutit din mancare, [pus ,
Din culcare, FermecAtOrea n'a stiut sA te
5 Din ostenelA, [cAlesca,
Din ferbintela ; In trupu cutArura sa te nime-
Cutit cu nou6-gecr §i nou6 de [resca.
[sAgetAturr, 15 Ie§Y, peT §i respeT,
Cutit cu noue-clecl §i nou6 de In pAmint sal si r6saT,
[intampinAturl, Cum se r6spande§te r6spantiile,
Cutit cu nou6-4ed §i nou6 de A§a sl se r6spandesca tote bo-
[ceasurT rele, [lile si cutitu de la (cutare).
to Cutit cu none -cjecT §i nou6 de
[venturT turbate,

www.dacoromanica.ro
 bESCANTECE DR CUTIT 577

DESCANTEC DE INTORS CUTITUL

(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu de la Tinca Man, din CosteptrValcea.

Cine a pus cutitu Asta la(cutare), Hais, bolovan bAltat,

Nesarat, SA ducA cutitele la care I-a dat.
Nepiperat, Daca o gasi-o pe drum stand,
Neardelat, Sail la foc §eclend,
5 Neustorolat ? 25 La masa mancand,
EU it intorc legat, Sail la vorbA stand,
Ferecat, Saii in pat,
La u§a cul l'a dat. S'o dal supat.
Daca l'a dat c'o masa, La foc,
1 o Ell tl intorc cu doue; 30 S'o dal pe foc.
DacA l'a dat cu doue Pe ea nebunia s'o gasesca,
Eii it intorc cu trel; etc. Orbia s'o gasesca,
Daca l'a dat cu noue Trupul sl 'I-1 necajlasca,
Eli it intorc cu clece. Bola s'o indestulescA,
15 Din cjece 35 Trupul (cutarula) O. se u§u-
Nu mal trece. Masa.
SA-T fac breul colac, De b61a, de cutitele, de junghiu-
Varcolac [rile de lucru vrajma§ese.
Sa-1 trimet cutitele in cal de Iar (cutare) sä remaTe
[olac 4o Curat §i luminat
20 La casa cul le-a dat. Ca Malca Precista ce l'a lasat.
Reteta : Se descants cu o cruce, un cutit §i tamale in apa. Se bea apa §i
ce remane se asvarla in foc sail in apa curgetOre §1 se repetl cuvintele :
Nu me spill de gras, de frumos ;
i m'am spalat de lucru vrajm4esc,
Dupa trupul meii,
Piclorele mele.

37

www.dacoromanica.ro
578 DESCANTSCH DE CUTIT

DESCANTEC DE LUAT CUTITU

(VARIANTA)

Cu les de Chr, N. Tapu, de la Lenca Gheorghe Rilea , din FacarValeea.

Cutit cununat, Acolo v6 sunt intinse

In nicT o slujba nu te-am bAgat; 15 Mese cu fAclil aprinse,
Dar acum te-am manat Cu pahare pline.
SA leY tote durerile, SA'mT mancatT,
5 Junghiurile §i cutitele (de la Sa ospatatT,
[cutare) Pe (cutare) al Ora sip',
Din inima, din ficati, 20 SA-1 lAsatT,
Din osciOre SA-I oropsiti.
Si maT r6i1 de unde'l dOre. Cu mana drepta v6 luaT,
E§T cutit §1 sa to ducT, Cu crucea v6 inching,
to Uncle pops nu tocA Cu cutitu 176 ajar,
Unde topor nu tare, 25 Si v'am trimes de la (cutare)
Unde fete marl coda nu im- In codele mArilor
[plete§te, In cornele cerbilor.
Unde casa nu se spole§te.
Retetd: Se descants cu o frigare : eCu frigare it intepaT, cu tAmaia it
tamale, cu focul it aprinseT §i '1 del:in-tar in cornele mariloro. Se bagA friga-
rea repede dupa u§A §i se note, §i daca e ruginitl, se dice ca a avut cutit.

DESCANTEC DE LUAT CUTITUL

( VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu, de la vrajitOrea Simina, din GresiaTeleorman.

MaTcaPrecista cu(cutare)pleca, Sfintul Ion aud,la,

Cu cutitele se intalnia, to Cutitul de la .(cutare) it lua,
Pe ele in darAt le da, La hotarele cam pulul iltrimetea
Ceasul Al bun it striga, Pe nou6 TiganT, pe nou6 Turd
5 Lecurile le aducea, pe noun OvreT it punea,
Pe (cutare) le scutura. Cad nu sint in lege cu nor.
De durerT, de junghiurT §i cutit Lecurile le striga,
Pe cutare 'I tamaduia. 15 Pe (cutare) '1 tarnadula.
Reteta : Se descants cu un fir de matura in apa adunatA in Ola noun
de la fanana de unde bea cel bolnav de cutit. Cu acestA apa, adunatA
in treT diminetr: Lunea, MTercurea §i Vinerea, se manje§te cel bolnav
peste tot corpul, §i se spun cuvintele :
Fugi, cutite,
Ascutite,
Ca cu rtitura te-am maturat,
De la (cutare) te-am departat.

www.dacoromanica.ro
 to ESCANTECE DR CUT IT 579

DESCANTEC DE LUAT CUTITUL

(VARIANTA)

Cules de Chr, N. Tapu, de la BAlasa P. SAcenu, din RovinarfGorj .

DescAntecul mea, Pe casa el, pe trupul el de acll

Lecu lul Dumnecleu. inainte sa se pule.
De o fi la (cutare) cutit din ale 5i pe cutare it las, curat, lu-
[sfinte, [minat,
Sall aducg aminte, Ca Maica Precista lasat.
5 Lecul sl 1-1 dea, 20 Cum intorce plugul tote teile
Bola sA '1-o Ia. ; [tote meile
De-o fi din Bile gre§ite, A§a intorc lu (cutare) cutitele
De-o fi din vent, *i'l las curat luminat,
De supt vent, Ca argintul stricurat,
ro De-o fi din vr'o Itanlnitura, Ca aural suflat,
De-o fi din vr'o fAatura, 25 Ca de Malca Precista lAsat.
IT fAcul breul colac Lec din maim mea,
5i'l trimesel in cal de olac, Lee din gura mea,
La casa mil l'o fi dat. Lec din Sfinta Marie,
15 Deo fi mOrta in grOpa, 3o Lac de la Dumnec:leti sal fie !
De-o fi vie,
Reteta : Se descanta cu cutitul in apA nelnceputa §i cu busuloc.

DESCANTEC DE INTORS CUTITUL

(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu, de la vrajitorea I6na Maldsranca, din Rosiorif-de-Vede.

Tu, cutit cununat, EU te intorc cu un cutit ascutit;

Tu, cutit alAmat, 15 Din creleril capulul,
Tu, cutit plAselat, Din sgarciul nasulul,
Tu, cutit simcelat Din ficatl,
5 Si de dracu sangerat. Din bojoci,
Vol nou6-4ecY §i nou6 de cutite: Din plamani.
De la fins, 20 Ea te-a pus cu dou6,
De la vecina, Ell te 'ntorc cu nou6.
Jo De la drac, Ea te-a pus cu noue,
De la drAcMcA Eii te'ntorc cu clece.
SA ie§l din trupul (cutarura). Din clece nu mg trece.
El te-a pus cu un cutit fleas- 25 Ea te-a trimes colac,
[cutit, Ed te trimet varcolac,

www.dacoromanica.ro
580 D ESCANTECE DE CUTI't

In cal de olac, Si a te cina.

La casa cuT te-a dat I 4o Si sa te dud acolo,
Te trimet in caT de smel, CA te-a adasta,
3o In cadele marilor, Si te-a§tepta
In carnele clutelor, Cu mese 'ntinse,
Unde popl nu taca, Cu facliT aprinse,
Unde coco§ nu cants, 45 Cu pahare pline;
Unde bivol nu rAcne§te, SA mancatT,
35 Unde casa nu se spoTe§te, SA ospatati,
Unde fata mare cosita nu im- Pe cutare al TertatT
[plete§te. Si al lAsatT curat, luminat,
CA cutare nu scie a te odihni, 50 Ca steua din cer,
A te prandi Ca pola Malcil DomnuluT !

Retetti : Se descantA cu un cutit cununat §i se bags in pamint

dupg u§A ; daca cutitul rugine§te se dice cA are leac cel bolnay.
Cand cutitul se infige in pamint dupA u§A, se dic cuvintele : Cum
se alivAne§te §i se potole§te toti dupA u§A, a§a sA se potolesca tate cuti-
tele §i junghlurile de la (cutare).

DESCANTEC DE LUAT CUTITUL

Cules de Chr. N. Tapu, de la Maria Nicolae ovalgau, din Valea cu apaGorj.

Tu, cutit lat 25 Tipaturl

Implas6lat Si vATtAturT,
Si cununat, Pe scars de argint se scobori :
5 Dar asta sera ill dail o slujba Ce plangl,
[mare, Ce te jAluT (cutare)1'
SA scoti junghiurile de la (Cu- 3o Plang §1 m6 jelulesc,
[tare), CA mT-a venit junghlurile,
Din maini, Cutitele,
Din plamanT, SAgetile,
Din picTare, Sfar§ela,
lo Din osdere, 35 Greta,
Mai vertos de unde'l dare. Ameteala.
Din creierii capului, Dute la vrAjitarea (curare)
Din fata obrazulul, SA ti le tale cu cutitul.
Din sgarclul nasuluT, Cu cutitu le-a taiat
15 Cu fat-pia, 4o In Marea Negra le-a aruncat,
Cu ametela, La lantana lul Adam,
Cu greta, La fetele lul Rican,
Cu neputerea, Unde coco§ nu calla,
Cu trandAvela, Unde cainele nu latra,
20 Cu mvlo§ela. 45 Secure nu tale.
Plinge (cutare) §i se olecATe§te Cum se potolia ventul
Cu glas mare pen6 'n cer, Si pAmintul,
Cu lacrAmile pen6 'n pamint. Copiil mid In legAnele,
MaTca Domnulul din cer midi BolerT marl in plApAmele,

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE CUTIT 581

5o A§a sa se potolescA junghtu- Ca aluatul in cApistere,

[rile, cutitele de la (cutare) ; Ca busutocu in grAdinA
Iar cutare sa r6mate curat, 5i mierea in stupinA.
Luminat,
Ca steua-din cer, Lee din mana mea,
Ca roua din camp, Din limba mea,
55 Ca fagul de mtere 6o De la MaTca Pecista!
Reteta : Se descantA cu cutit cununat, §i cu crucea in apA.

DESCANTEC DE JUNGHIU

Cules de Chr N. Tapu, de la Anca Mozolola, din T.-Magurele.

Tu cutitule, blestematule, Din tOte mAdulArile,

Nict o slujbA nu fl -am dat ; Din tOte osctOrele.
Tu cutitule, cununatule, 5i pe (cutare) nu'l mat junghla,
AlAmatule §i plaselatule, 3o Nu '1 mat cutita,
5 Eu de cand to -am cumperat, Nu '1 mat intepa,
5i de cand te-am cununat, 5i sA-1 la§t pe (cutare)
Nict o slujba nu p-am dat ; Curat ; .

Dar acum te-am ursat, $i sa to duct in smArcurile

5i la cutare te-am dat ; [mAret,
Io Te-am sorocit 35 In apele DunAreT.
Si la el to -am pornit, Ca acolo popA nu tOcA,
Ca sA-T scot tote junghIurile, Cattle nu latrA,
TOte durerile, FatA coda nu implete§te,
Tote cutitele, Acolo este locul tat,
15 Tote tepile din (cutare), 4o Sorocul tat,
Din inima, SAla§ul tat,
De sub inimA, Acolo sa junghit,
Din ficatt, Sa Intept,
De sub ficatt, Sa cutitezi ;
20 Din ranunchT, 45 Iar pe cutare sA '1 la§T
De sub rAnunchT, Curat, luminat,
Din criirit capulut, Ca steua din cer,
Din sgarctul nasuluT, Ca roua din camp,
Din fata obrazulut, Ca argintul cel curat,
25 Din mAsele, 5o Ca maTca-sa ce l'a anfapt.
Din gingit,
Reteta : Se descantA cu cutitul in apA ; 't se dA sA bea din apA §i se
unge cu ea pe corp. Cutitul trebue O. fie cununat bolnavulul. Cutitul
descantat se infige dupA u§A.

www.dacoromanica.ro
58e DESCANTECE DE CUT1T

DESCANTEC DE TEAPA

Cu les de Chr. N. Tapu, de la Anna Mozoloia, din T.-Magurele.

Tepl blestematA, 20 Cu ghiarele 'ncovotate,

l'epA din padurt tAteta,
Cu cutitul ascutita,
In verful copitilor infipta.
5 SA e§r de la (cutare),
Din creterit capulut,
Din sgarctul nasuluY,
Din maduva Oselor.
5i sa to duct la (cutare)
Ics CA aid nu este loc de intepat,
De sagetat,
De cutitat ;
5i este loc sfint,
De la Domnul venit,
i5 Loc de monastire,
De cruce,
5i de biserica.
Tu tepA cu uciga§u1,.
Cu cornele ascutite,
E§Y de la (cutare).
Nu '1 sageta,
Nu '1 intepa,
Nu '1 cutita ;
25 Ci to du in ale come a cerbilor,
In copitele ctutelor,
In smarcurile marilor.
CA acolo v6 a§tepta sA cutitat
5i se intepati pe fata lut Ler
[ImpArat,
30 Cea grasA §i frumosa ;
5i v'a§tepta cu mesele intinse
5i cu facliie aprinse,
SA mancatt, sA ospatati ;
Iar pe (cutare) al lAsatt
35 Curat,
Ca de matca-sa -dat !

Reteta : Se descants in apa cu teed de lemn, fAcutA din tufan, care

se §i pune la copitele de fen, §i se clice vorbele :
Cum, to OA at fost tateta
$i din padure ridicatA,
A§a sa Yet tote tepile §i junghiurile
5i sa le tat de la (cutare).
Se bea din apa descantata §i se unge pe corp. 0 parte din apa re-
masa se aruncA pe gard §i se clice :
Cum cade §i se scurge apa dupa gard, a§a sl se scurga
tOtA durerea, junghiurile, tepa §i clurerile de la (cutare).

www.dacoromanica.ro
 DESCANTIGE DE JUNGHIU 583

DESCANTEC DE CUIU

Cu les de Chr. N. Tapu, de la Maria Radu Stoichita din SalciaTeleorman.

Cali le blestematule, E§T de la (cutare),

De of fi din frig, Din initna,
Din caclut, io Din bo§e,
Din intalnit, Din §eclut ;
5 Din r6cela, Si A. se usucT ca cornul,
Din taromela, Care nu mar face pOme.
Din arnetela,
Reteta : Acest descantec se repeta de nou6 on de femeTa, care trage pe
eel bolnav de culii.

DESCANTEC DE JUNGHIU
(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu, de la Pauna Dumitrescu, din Pevtena-de-sus Gorj.

LuaT securea Se copse canepa de vara

Si plecaiil
La ogor de canepa de vara,
Junghiul se rupse de la (cutare);
5 Si are ogor de canepa de vara,
Si venir cu securea acasa,
Si junghiul se rupse de la (cu.
[tare);
Si lug sapa
Si plecaiii la ogoru de canepa,
[de vara
10 Si Opal ogoru de canepa de
[vara
Si junghiul se rupse de la (cu-
[tare).
15 Junghiul se rupselde la ( cutare).
$i culeseT canepa de vara
Si junghiul se rupse de la (cu-
[tare).
0 MO in balta canepa de vara
20 Si junghiul se rupse de la (cu-
[tare).
Se mura canepa de vara,
Junghiul se rupse de la (cutare),
SOOT canepa de vara
Si junghiul se rupse de la (cu-
[ta re).
25 0 deteY in protap canepa de
[vara
Junghiul se rupse de la (cutare).
°Pete in melita:canepa de.vara

www.dacoromanica.ro
584 DESCANTECE DE JUNGHIU

Intorse ogorul de canepa de JunghTul se rupse de la (cutare)

[vara,
Junghiul se rupse de la (cutare).
i pusei canepa de vara
JunghTul se rupse dela (cutare).
PTeptanaT canepa de vara
3o JunghTul se rupse dela (cutare),
Torsei canepa de vara,
Junghiul se rupse dela (cutare).
0 copse canepa de vela,
JunghTul se rupse dela (cutare).
35 Urc1T canepa de vara,
JunghTul se rupse dela (cutare).
InvaliT canepa de vara,
O guriT canepa de vara,
40 Junghiul se rupse dela (cutare)
O tesuT canepa de vara,
JunghTul se rupse de la (cutare).
O inalbiT canepa de vara,
Junghiul se rupse de la (cutare).
45 CroiT camasa de canepa de vara,
JunghTul se rupse de la (cutare).
Se rupse cama§a §i junghTul
i remase (cutare) curat,
Luminat,
5o Ca Maica Precista ce l'a lasat.

Reteta: Se descanta cu caltI de canepa de vara, se face o ata de

canepa §i se pune la gat §1 la subtiora.

DESCANTEC DE JUNGHIU
(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu, de la Iona Trapca Papuc, din comuna Valea cu apa Gorj.

ApucaT p'un drum la vale, Nu §tiii carpe din protap,

M6 intalniT cu un Turc calare, Sau muTere din barbat ?
Cu slugulita dupa el : To Nu e muTere din barbat ;
Sluga, slugulita mea, Ci e (cutare) bolnay.
5 Inceteza §1 asculteza : Lee sa-T fie din mana drepta,
Ce s'aude p'a vale mare, Din inima curata.
Ce s'aude d'un ramat mare. Star junghT nu junghia !
Reteta : Se descanta de treT orT, facendu-se o ata de canepa, care se
resuce§te pe mana fara sa se inOde §i se pune de gat §i la subtiOra.

DESCANTEC DE JUNGHIU
(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu, de la FlOrea Stanca Slabescu, din NanovTeleorman.

Plea un boier mare Si nimTca nu yea..

In venatOre, Si aluji tipanduse,
Cu slugile luT, aTcarindu -se
Cu copoi) luT Si oligaindu-se.
5 5i umbla To Si intreba pe sluga:

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE JUNGHIU 585

Cine VIA si se vatcareste 20 Din plele in vent

5i se oligareste ? Din vent in pamint,
Pas in a ograda mare De unde a venit.
5i rupse trel fire de canepa 5i cutare sa ramate curat si lu-
[de varA [minat,
15 5i le bags in apa sä se to- Ca matca-sa ce l'a fapt,
[pesca. 25 Ca pOla Sfintei Marie.
5i A. Yasa de la (cutare) jun- Lec sa-t fie,
[ghiurile, Descantecul mei,
Cutitele, sXgetile, tepile, acele, Lecul de la D-deii !
5i sa task, din ose in came, Lecul de la Sfanta Marie,
Din came in ptele, 3o Lec sa-T fie I
Reteta : Se descants in apa cu un cutit gasit.
Cu apa se uda cel bolnav de junghiti, iar restul se arunca pe un par
de gard si se dice vorbele : (Cum se risipeste apa §i nu sta aci in par,
asa sa se risipesca junghturile, cutitele de la (cutare)).

DESCANTEC DE JUN GHIU

(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu, de la Ionita Sandu David, SalciaTeleorman.

Pleca Matca Precista pe cale, 5i dracul plesneste.

Pe cale, pe carare,
Se intalni cu (cutare) in cale.
5i'1 junghia
5 5i'l infiora
Din talpile piciorelor
Pelle 'n crestetul capulut.
De l'o fi pus junghtul c'o mans,
Eil 11 intorc cu doue ;
II:: De l'o fi pus cu doue,
Eii 11 intorc cu fret etc. etc.
De l'o fi pus Cu nou6,
Ell il intorc cu dece.
Din dece
15 Numat trece,
Reteta: Se descants cu cutitul §i cu secerea In apa.
Est junghiii de la (cutare)
Din creerit capulut,
Din sgarctul nasulut,
20 Din fata obrazulut,
Din macluva osuluT,
5i sa to duct in pamint,
Ca din pamint at exit,
In pamint sä intri.
25 5i (cutare) sä ramate curat §i
[luminat,
Ca roua din camp,
Ca argintul curat,
De noue on stricurat,
Ca Matca Precista ce l'a lasai

www.dacoromanica.ro
586 DESCANTECE DE JUNGHIU

DESCANTEC DE JUNGHIU
(VARIANTA)

Cu les de Ion Odor, de la mop I. Oprisanu din Valenii-de-MuntePrahova.

FugT, junghiti, SA rAmaie (cutarej sAn6tos,

Cd te 'njunghiti ;
Te fact cane 'n patru picTore,
SA latri la lunA 136 vale.
5 PtTii 1 ce te-al lungit ?
Ce te-al incolAcit ?
Din maduva sl Te§T in os,
Din os in came,
Din carne 'n pTele,
to Din pTele sA se spele ;
Curat,
Luminat,
Ca argintu dl curat,
15 Ca roua nescuturat,
Ca pola MaTchiT PrecistiT me-
[calcat.
De la mine descantecu,
De la Dumnecleti lecu !

DESCANTEC DE JUNGHIU
(VARIANTA)

Cules de Ion Odor, de la Sandu Potcovaru-ValensPrahova.

Fugi junghiti, 5 Tempinatule.

CA te 'njunghiti. Cin' te-a trimis,
Fugi spurcatule, D'acolo sl te duct I
SAgetatule,

DESCANTEC DE JUNGHIU SAU DE MATRAGUNA

Cules de IOn Odor, de la Patina lul Moldovenu, din Buzdil.

Bund diminetA, imperAtesa, Eu itT dad tie mTere §i unt,

[DOmnA mare 1 5 Tu sA'mY daT lecurile §i bunu-
Eu itl dail tie pane, sare §i vin, [rile de pe pAmint.
Tu sl'ml dal mAriele, impera- Cum te-am luat eti din pAmin-
Ltiile §i lecurile tale, tul,t6ti,

www.dacoromanica.ro
 DESCANTICE DE JUNGHIU 587

Din tulpina ta, Cu limba '1 Intepa,

Din radacina ta,
A§a sa Id (cutaruia) bola, lipi-
[tura,
10 Sparietura, bantuTela, ametela.
Ca cutare nu te pOte purta,
Nu te pOte Linea,
Ca este in apa botezat,
$i cu mir amestecat.
15 Cutare de dimineta s'a sculat,
Pe cale, pe carare a apucat,
Cu o multime de §erpT in cale
[s'a 'ntalnit,
Cu gurile caseate,
Cu limbile tapoete ;
20 Cu gura it mu§ca,
TotT §erpiT pe trupu lui se 'n-
[colacia.
El s'a speriat,
S'a 'nfiorat,
25 De carne, de §ale, de spinare
[s'a 'n cle§tat,
Puterea 'T-a luat.
El s'a vaTtat, s'a tanguit ;
MaTca Precista l'a audit,
La el s'a coborit,
3o De mana drepta l'a luat,
In riii la Iordan l'a botezat,
L-a curatit,
$i cu lec mare Pa daruit 1

DESCANTEC DE JUNGHIU
(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu, de la Maria Nicolae Mathei din BelitorITeleorman.

Canepl de vara, Din subtiorT,

Te-aT arat, Din cap,
Te-aY sem6nat, De sub cap.
Te-aT grapat, 15 E§T §i te du, unde coco§ nu
5 Si mare te-aT facut. [cants,
Stapanul a venit §i te-a cules. Unde fete marl codita nu im-
Cum al Te§it din pgmint, (plete§te,
li§a sN. Tasa junghTul de la Unde pops nu toca,
[(cutare), Unde carne nu latra.
Din masele, $i (cutare) sa r6mare curat,
10 De sub masele, 20 Luminat,
Din mgclulArT, Ca MaTca Precista ce l'a dat.

Refrtd : Se descants cu canepa de vara, din care se face o ata ce

se resuce§te la spate, se pune dup6 gat §i se 'nodA la subtiOrA.

www.dacoromanica.ro
588 DESCANTICE DE JUNCHIU

DESCANTEC DE JUNGHIU
(VARIANTA)

A plecat (cutare), canepa a arat. R6utatea,

A grapaeo, Greutatea,
A semenaeo, Faramatura,
A cules'o, 20 Zdrobitura,
5 A topit'o, Far§ela,
A melitat'o, Ametela din corpul (cutaruTa).
A daracifo, Cum Tese canepa de vara
A tors'o, Peste cea de tomna,
A tesut'o, 25 A§a sl Tesa junghTurile,
fo A 'nalbit'o, Cutitele §i tepile,
A trambieo, Durimile,
A croit'o, Usturimile,
A purtat'o, Fiorile,
A rupt'o. 3o Frigurile,
is A§a A. se rupa junghTurile, Recorile de la (cutare) ;
Cutitele, durimile, SA remaTe (cutare) curat,
Usturimile, Ca de Maica Precista dat.
Refeta : Se Ta canepa daracita se face o ata lunga, se resuce§te re-
petandu-se cuvintele de mai sus. Se legs ata de suptiora §i se inoda la
spate.

DESCANTEC DE RINZA

Cules de Chr. N. Tapu, de la Nicolae Mrejeru, agricul tor, din Pqteana-dessn

Gorj.

PlecaT pe cale, pe carare, Ce plangT (cutate) §i to ole-

Spre sore resare. [caTe§tY ?
*oimanele me 'ntampinark, Ce sa nu plang, Maica &Intl
In brate me luara, [Maria 1
5 In sus me aruncara, Ca acIT dimineta,
Rinza 'tnT resturnara ; Piece pe cale, pe carare
Intorcendu-me indarat, 15 Spre sore resare.
Jeluindu-me, olecaindu-me, Solmanele me 'ntampinara
Maica Sfinta Maria din cer *i 'n brate me luara,
[me amp, In sus m'aruncara,
10 i catre mine striga : i burta 'mT turburara 1

www.dacoromanica.ro
 DESCANT10E DE JUNCHIll 589

20 Tact nu maT plange, 3o Stomacul sa'mT vie la loc.

Ca cu buclumu oT bucTuma,
$i oiii pune demn la demn, Amin, amin,
PuterT la puterT, Descantecul de la mine,
Os la os, Leacul de la MaTca Sfinta
25 PlAmanT la plAmanT, [Marie I
FicatT la ficatl. (Cutare) sa remaTe curat, lu-
Cum fuge vaca din strunga [minat,
Si 6Ta din lunca, 35 Ca argintul strecurat,
Porc din cal-tog, Ca in ceasul ce a nascut I
Reteta: Se descantA de treT orT cu un fir de matura, in mAlaT sail
paYne Si in rachiti sail in apt. Se dA bolnavuluT sa bea apA Si rachiii Si
firul de matura se pune la stomac.

DESCANTEC DE RINZA
(VARIANTA)

Cues de Ian lonescu, de la Maria N. Turbatu-RuncuDimbovita .

EST rinza secs, 10 Si to du in lemne sect,

EST rinza rumanesca, Si in ale pTetre recT ;
E§1 rinza letinesca, CA eu Maria dreg rinza,
EST rinza ovreesca, PlAmAdesc osa.nza,
5 EST rinza turcescA, Cum se plamade§te aluatu in
EST rinza porcesca, [capistere
EST rinza de nou6 felurT de la 15 Si fagurl de mTere.
[(cutare).
Nu-1 strica rinza, De la mine (cutAruia),
Nu-T strica osanza. Lec sa-T fie I

Reteta: Se descants in rachiii Si cepa alba. Rachiul se bea §1 cepa

se mama.

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE VENIN ARE DE $811PE

DESCANTEC DE VENINARE DE E1213E

Cu les de Chr. N. Tapu, de la baba Stanca Deconescu, din SaceluGorj.

A se vedea un mic descantec in colectia (Mut G. D. Teodorescu, pag. 393, colona
I, unde cate-va versuri de la inceput se asemanti.

Pasere albs, De caine, de cainorca,

Coda lba, De puiti, de puiandra,
Sus se inalta, De copoi, de coporca,
Jos se lass, De navastuica, de navastOica,
5 Pe buturY de vita se puse. 25 De ur§i, de urs6Tca, etc.
Buturul s'aprinse, De albing, de albin6ica
Vita taika, De viespe, de vYespOl'ca,
Mestecata, Tote mu§caturile,
Peste gard aruncata, T6te loviturile,
lo Din gura de §erpe vindecata. 3o Tote 'ntepaturile,
De §erpe, de §erpoica, . Tote se desveninara,
De puiii, de puIandra, Trupul (cutaruia) se desvenina
De naparca, de naparcOica, Si se vindeca.
De puiii, de puiandra i remase (cutare)
15 De gu§tere, de gu§teroica, 35 Curat,
De puiii, de puYandra, Luminat,
De §oparla, de §oparloica, Ca aurul strecurat,
De puiii, de pulandra, Ca Maica Precista in cer ce
De musca, de muscor [l'a lasat.
20 De puiii, de puiandra,
Reteta: Se descants cu vita verde de vie in lapte dulce §1 cu lap-
tele se uda la mu§cAtura §1 se bea §i din el.

www.dacoromanica.ro
 591 DESCANTECE DB '',APRPg

DESCANTEC DE ERPE

Cu les de Chr. N. Tapu, de la Mop Badea Co§erenuRopioril-de-Vede.

Coati le, ce star pe ghTzdurele 5 $i un Mt de alun

[trist si mabnit ? $i to -or lovi in cap
OrT at muscat pe cine-va ? $i to oT muri,
Tact, proclete, de carne Si (cutare) s'o 'nsdraveni.
Ca eti or lua un ban de argint,
Reteta: Se descanta de trey orT in apa neinceputa si to ólä nou6
cu un ban de argint §i cu un bet de alun sail de boziu; se spala cu apa
§i se da sa bea.

DESCANTEC DE ERPE

Cules de Chr. N. Tapu de la Mo§ Stan Toba, Ro§ioril-de-Vede.

Vecil G. D. Theodorescu pag. 393 colona I, primul descantec de perpe, in care
ultimele cate-va versurl se asemana.

Apucar prin niste prunT ma- Am muscat pe (cutare).

[runti, Ce-T daT lecul ?
Intalnir un serpe necajit, Peru' si otelul,
Mahnit si amarit. MAsga de alun,
De ce WI, serpe, necajit, io $i apa neinceputa.
5 Amarit §i mahnit ?
Reteta : Se repeta de nou6 orT descantecul ; b6tul de alun se co-
jeste, se pune in apa si se da sä bea bolnavulur.

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECR DE ORP13 593

DESCANTEC DE SERPE
(VARIANTA)

Cu lesa de Chr. N. Tapu, de la Oprea Serban, din DraganeptlTeleorman,

A se vedea o variants in colectia d-lui G. D. Teodorescu, pag. 393 colOna
I sus pi col. II jos, pi pag. 396-, col. I sus.

A plecat (cutare) pe cale pe SA Yasa junghTurTle, usturimele,

[carare, to Cutitele, durimile de la (cutare),
S'a intalnit cu vipera in cale. Din picere, din umflAtura,
El pe vipera a calcat, Din mu§cAtura,
Vipera s'a 'nveninat Din veninaturA.
5 Si pe el 1-a mu§cat. Si (cutare) sA ramaie curat, lu-
Si leacul 't 1-am cautat; [minat
Si 1-am aflat in nuia de alun, 15 Ca de Maica Precista lasat.
In rachita de boj.
Retetd : Se descantA in lapte dulce §i se bea din el §1 se obloje§te
la mu§catura t u bojT fiertY in lapte dulce.

DESCANTEC DE SERPE
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu, de la Maria Nastase, din RomaneWGorj.

Pas6re pestruYe BuduroY galeta,

In sus sburA Mu§catura de §6rpe
Pe bu§ten de vie pica. De §erpoYcl
Bu§tenu s'aprinse, Veninata
5 PlOia it stinse. 10 Vindecata.

Reteta : Se descantA cu vita de vie sail cu verf de boj in lapte ; cu

laptele se unge omul unde este rana de mu§cAtura de §arpe. Se repeta
descantecul de trey orY.

38

www.dacoromanica.ro
594 tESCANTEGE DE §ARPE

DESCANTEC DE ERPE
(VARIANTA)

Comunicata de D-nul M. canianu Bucure§tr.

A se compara cu cele cloud variante din colectia. d-lul G. Dem. Theodorescu,
pag. 394, col. II. Vecy §i gDescantece Marian pag. 224, 226, 227.

Tuna 'n cer, Osul sa remake sanetos.

Tuna pe pgmint. Cine 'I-a adus vestea,
Prepelita pestrita, Sa-k bee povestea.
Se tine de pelita, 10 Cate cuvinte am uktat,
5 Pe Eta de came, TOte O. fie cu adeverat.
Carnea de os,
Retetd : Se descants cu crene de alun, cu Yarba crescuta prin Bard,
§i cu apa nenceputa. Se descants trek clile de a rendul, in fie-care cji
cate de trek or/ : dimineta, la amiaclk §i sera ; §i la fie-care data se spune
descantecul de trek ork.

DESCANTEC DE MUCATURA DE ERPE

(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu, de la I. Pescaru, din cat. Gura-Belil.

Sfinta Troita, La un loc cu na§u,

Pasere pistrita. Na§u, aluna§u.
Ca lca 'n Okra,
Pketra a trgsnit, Me 'nchin cu descantecu
5 *erpele a plesnkt, i Dumnecjeu sa vie cu leacu.

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE MUMA PADURII

DESCANTEC DE MUMA PADURI

Cu les de Chr. N. Tapu, de la Stana LungociiiOpriporuMehedintl.

Tu muma padurii, Cu mesele intinse,

Tu de asta sera in colo sa nu
[mai vii,
CA to vii cu mainile cat ri§-
[chi torele,
Cu pia:Vele cat prajinile
5 Cu ochii cat sitele,
Cu dintir cat teslele,
Cu unghiile cat secerile.
SA te duct in codele marilor,
In cornele cerbilor,
io Unde fata mare cosita nu im-
Voinic nu chrote§te. [plete§te
CA ele te-adastA cu facliele
[aprinse,
Cu paharele pline rase,
15 Puse pe masa.
Acolo sa musci,
Acolo sa mAnanci.
Acolo sa §ecli,
Acolo sa odihne§ti
20 De asta sera in colo.
Sa nu mai vii la cutare,
CA te tell cu securea.
Si nici acolo sa nu §ecji,
Ci sa te duct in Al fund de mare,
25 CA te-a§tepta o fatA mare,
Mo§ea dumitale.

Note.Femeile cart au copiii mici, nici o data nu-i bat cu matura

or cat de necajite ar fi ele. Ceia ce le face de a nu lovi sail ameninta
pe copiii cu matura, este credinta ca daca bat copiii cu matura, n6ptea
vine muma pAduril, li se arata in vis §i-i sperie. Cand copiii plang in
somn §i continua a plange chiar de§teptandu-sedice -se, ca a venit la el
muma pAdurii, de aceia femeile tot- d'auna chiama pe baba satului, ca sa
descante copiilor descantecul de mai sus.Descantecul se face cu ajuto-
rul uner securY, care se infige cu 04'11 in pragul u*ei, cand se cjic vorbele :
(CA eU cu securea te-or Ma
aDe la (cutare) te-oi departa».

www.dacoromanica.ro
596 DESCANTECE DE MUMA PADTJRII

DESCANTEC DE MUMA PADURII

(VARIANTA)

Cu lesa de Chr. N. Tapu, de la baba Badea Voicu Stirbu, din DrAganlTeleorman

Tu, muma pAduriY, Cu fAcliY aprinse,
Tu mlacIA nopte, Sa naancatY,
$i to mamornito, SA ospatatY,
VoY cate trele sA v6 'ntalnip, 15 Pe (cutare) sal YertatY,
5 Si sA plecap, Si sa'l lAsap curat, luminat,
Pe (cutare) s'o lAsatY, Ca Maica Precista ce l'a dat.
Sa n'o maT cYupitY, Ca ell cu descantecul te-am
SA n'o mar necAjitY, [descantat,
Sa n'o maY olecAitY. Cu cutitul te-am tAlat,
10 Ci sA v6 duceti la copiiY vostri, 20 De la cutare te-am departat.
CA v'adastA cu mese intinse,
Retelet: Se unge copilul cu usturot §1 cu tamale si sA fac r6scrucY
din um6rul drept la pidorul stang, §i din picTorul drept in um6rul stang.
TamaYa §i cu usturoYul pisat se dad in apl §i le bea copilul.

DESCANTEC DE PLANS

Culesa de Chr. N. Tapu, de la Voica Anghel TapuRoOorif-de-Vede.

Tu, muma pAdurir, Sa nu'l maY necajestY,
Tu coltato, 5 Sal la§Y ma -sa sa'l necAlfasca,
Tu strambo, MA-sa al amArascA.
Tu scalciato, Tu sd te duel la coltatii fa,
5 SA fugY, La purceiT tel,
Si sA te ducT, La cateil ter.
In pAdurY, 20 Pe el sa te necdjescY,
In adancuri, Pe eT sal te amAr6§tY.
In smarcurY, Ca eu unde or afla numele tad,
Io Unde pops nu toc6, Cu toporu to -or tea,
Unde coco§ nu cants, Cu focu to -or ardea,
Unde carne negru nu latra. 25 Cu tAmala te-of tAmaYa.
SA'l lasY pe cutare,
Reteta: Se descantA cu foc, tamale, topor §i al:A.. Se pune foc cu
tamale §i se tamale camasa copilulul.
Se fac r6scrucr pe catnap copiluluT cu toporul incepand de la pi-
cYorul stang la um6rul drept §i de la picIorul drept la um6rul stang.
In urma se imbracA copilul cu cama§a.

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE MUMA PADURII 597

DESCANTECUL DE SPARIETURA

Cu les de Ion Odor de la Pauna Moldovenca din Buzeii.

S'a sculat (cutare) Sfanta Lunt Ce-at avut, de to -at apropiat
[de dimineta, [de (cutare),
Pe cale, pe carare a apucat, Si Pat apucat de rinicht,
Cu fret spurcatt in cale s'a 'n- De sub rinichr,
Cu let, [taln it : De ficat,
5 Cu smet, 25 De sub ficat,
Cu leotcile, De grumazi,
Cu smeacile, De sub grumazt ?
Cu lipitura, lest, ca Domnul to -a blestemat;
Cu sparietura. Ie§i de la cutare din mate, de
10 Sburatorul era buzat si 'ncor- sub mate,
[norat, 3o Din ficatt, de sub ficatt, din
(Cutare), l'a vadat, s'a 'nspai- bojogt, de sub bojogi,
[mantat, Din inima, de sub inima, din
De came, de spinare, de §ale ranza, din osanza,
S'a 'nclestat. [s'a apucat, Dintr'o suta si nou6 de osciOre,
El s'a valtat, s'a tanguit, Din noue-dect §i noua de vini-
15 MaTca Precista la el s'a coborit; [Ore,
In brate l'a luat, SA ramate (cutare) curat, lu-
De carne, de spinare, de §ale [minat,
[l'a desclestat, 35 Ca argintu strecurat,
Si cu leac l'a daruit, Ca florile inflorite,
De septe milurt de loc pe spur- Ca altoile altoite, cum este de
[cat l'a gonit. la. Damneder' lasat.
20 Blestemu-te Domnul, pe tine
[spurcatule, 38 Eti, cu Damneder' si cu MaTca
Precista cu leacul 1

DESCANTEC DE MUMA PADURII

Culesa de Chr. N. Tapu. de la BarbateselValeea.

Tu, muma padurit de miada-di La frumosele tale,
Tu, muma paduril de miaoda- La gramnicele tale,
Tu sä fugt, [nOpte Indarat de unde aT vepit.
Tu sa to duct 10 Lasa pe (cutare), curat,
5 Indarat de unde at venit §1 pe Luminat
(cutarei sal parase§tt. 12 Ca MaTca Precista din cer ce
Du-te la fetele tale [1'a dat.

www.dacoromanica.ro
598 DESGANTECE DE MUMA PADURII

Retetd : Se descanta cu toporul si cu mAtura in talpa case despre sore-

scApAta. ApoY cu tacTune de foc §i cu un surcel de alun. Vrajitorea invar-
teste sub calcaiul el' tAciunele §i rosteste cuvintele de mar sus. Cu pul-
berea carbunelui se manjeste cel suferind facendu-i-se in frunte §i 'n o-
braz semnul cructi.

DESCANTEC DE SPAIMA

Cules de Chr. N. Tapu, de la baba Nata in etate de 85 ant, din Alexandria

Teleorman.
Acest descantec este bulgaresc.

Stra ut basta, ro Stra ut fulger,

Stra ut maica, Stra ut haiducY,
Stra ut muma padurii, Stra ut ogAn,
Stra ut mamornita, DA izlezi ut serte
5 Stra ut nosti, DA izlezi ut glava
Stra ut vic, 1 5 Da izlezi ut craca
Stra ut gala, DA izlezT ut riteti
Stra ut besnic, Seaca dihanie na legalu
Stra ut davnic, Serte (N) na meastu.
Retetd : Se descanta in faina stransa de la trey case primare. Des-
cantecul se face in vatra focului. Se arunca la fie-care descantec ate un
pumn de fAina pe paretele cosului. Dupa figurile care se inchipue pe pa-
retele inegrit al cosului, descantAtorea explica sparietura bolnavulul.
Se racale funinginea dupa cos, se amesteca in apa cu faina descan-
tata si se dA de bea cel speriat.

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE BUBA

DESCANTEC DE BUBA

Cu les de Chr. N. Tapu de la Tinca Ba lan, din CostescrValcea.

Buba alba, Stramuta-te.

Buba negra, Du-te 'n vat,
Bubd verde, Pe lemne, pe ptetre,
Buba galbena, Acolo, unde pop nu Oa,
5 Buba ro§ie, 35 Unde secure nu resuna,
Buba ovretasca, Unde topor nu tare,
Buba porcesca, Unde fete mart coda nu 'm-
Buba turcesca, (plete§te,
Buba romanesca, Unde casa nu se spote§te,
to Buba de nou6-sect §i nou6 de Unde coco§ nu cantd,
[felurt. 40 Unde catne n'a latrat,
Tu te tragt, Unde pops n'a tocat.
Ed sa te trag, Acolo v6 sint paturile,
Dup6 limba mea, Acolo v6 sint halaturile ;
Dup6 burutana ta, 45 Mese 'ntinse,
15 Duped descantecul meii, Cu faclit aprinse.
Duped al Matchir Precistii. Acolo sd bet t,
Domole§te-te, Acolo sa mancatt,
Potole§te-te, Acolo sd v6 a§eclatt,
Cum sa potole§te 5o In trupul (cutaruta) sä nu mat
20 Porcit prin straturt, (stag.
Omenit in paturt, si sd remit cat bobul de met,
A§a sä se potoltasca Si. ala 81 te fact in fret,
Buba, spurcatul, Si din trup sa ptet.
Dalacul, lar cutare sa r6mate,
25 De la cutare, 55 Curat, luminat,
Din inima, din ficatt, Ca steua din cer,
Din pictere, Roua din camp,
Din madulere, Ca ferecaturile de argint,
Din osctorele. Ca Matca Precista ce Fa facut
30 Muta-te, (§i l'a lasat.

Reteta: Se descanta cu o cruce, cu Ornate, ac, cutit gasit §i cununat,

apa., sare §i rachiii.

www.dacoromanica.ro
600 DESCANTECE DE BUBA

DESCANTEC DE BUBA
(VARIANTA)

Cu Mal de Chr. N. Tapu de la Dumitra Ionita Neblea, din Cetatuia-12.-Valcea.

Buba alba, EU in bute te-oY lega (baga),

Buba negra, 15 Cu cercuri de fler te-oT lega,
Buba turcesca, Cercurild or plesni,
Buba albastra, Buba s'o risipi,
5 Buba cu izdat, Si s'o duce
Buba cu Mac, In cddele marilor,
Nu cuprinde, 20 In cornele cerbilor.
Nu intinde, E§Y buba §i te du,
Nu intepa, Ca eu cu matura te matur,
10 Nu cutita, Cu crucea te gonesc,
Nu junghia, Cu cutitu te tal,
Ca eii tY-oT descinta tie, 25 De la cutare te pornesc.
De la mine lec of avea.
Refeta: Se descanta cu crucea, cu tamale, ac, cutit gasit §i cununat,
apa, sare §i rachiti.

DESCANTEC DE DALAC

Cules de Chr. N. Tapu de la Stanca ReOca, din Draganegl Teleorman.

Sit se compare acest desc'antec cu cel din Colectia D.lui G. Dem. Teodorescu
intitulat 'De buba rea. pag. 359, colOna I sus.

Plecat'a (cutare), Buba armenesca,

Pe cale, pe carare, Buba jidovesca,
Iar la mijloc de cale, 15 Buba tiganesca,
Buba l'a intalnit Buba rumanesca,
5 i pe el ca l'a isbit, Buba tiganesca, calasca, o-
Buba cu sagetatura, [Yasca.
Buba cu pocitura, (Cutare) s'a plans si s'a vaitat,
Buba cu intalnitura, Cu lacramT 0116 'n pamint,
Buba alba, 20 Cu glasu pene 'n cer.
10 Buba vinata, Nimenla nu '1 auclla,
Buba negra, Nimenla nu '1 intreba,
Buba cu nou6-ciecI §i noue de Nume Malca Precista din cer
DunghTurT, [II aucj1a.

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE BUBA 6o1

Pe scars de our se scobora, 35 La (cutare) descantatbre 11

25 De mains drepta '1 lua, [ducea.
5i '1 intreba Ce te plane si Cu ea cu limba te-o descanta
[te olecAiestIT Cu maim buba rea 1 -o lua,
Iar el plangea i suspina : Cu fum de peter teo afuma,
Plang i m6 olecnesc Cu tAmara te-o tAnnal'a,
Cu de dimineta m'am sculat ; 40 Cu crucea buba tY-o depArta,
30 Pe cale, pe curare am plecat ; Cu matura buba tY-o matura.
Cu buba rea, 5i (cutare) remanea,
Cu dalacu m'am intalnit. Curat §i luminat,
M aka Precista de mana dreptA Precum Domnul te-a lasat,
[il lua, 45 In cjiva ce te-a nascut.
Si pe curare drepta 'I indrepta,
Retera : Descantecul de bulDA rea cis §i dAlacul se descanta de
obiceia in rachiti de drojdie, cu fir de maturA §i cu crucea.
Din rachiul descantat gusto bolnavul §i cu restul s6 stropeste la bubg.

DESCANTEC DE DALAC
(VARIANTA)

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Dumitra Ion MatheiO, din Govora Valcea.

Fugi, Mace, De supt inima,

Imbalate, 15_Din bosogY,
De la inima (cutAru a). De supt bosogi.
Nu intinde, EsT i te du,
5 Nu cuprinde, Unde popa nu tOca,
Nu umfla, Unde caTne negru nu latra,
Nu gamfa, 20 Unde croban nu chiote ;
Nu intepa, 5i O. lasT pe (cutare),
Nu cutita. Curat,
lc) Nu intepa cu acele Luminat,
Nu umfla cu nucile, Ca argintul stricurat,
Si esT de la (cutare), 25 Ca de MaTca DomnuluT Igsat.
Din inima,
Reteta : Se descantA cu cutitu, pistornicu (cruce) si fir de mgtura,
in apa de isvor si cu tamale de la boboteza. Cu apa descantata se stro-
peste buba suferinduluY, si restul din apa se aruncA pe par, sail pe un
came §i se repeta vorbele :
«Cum nu 'Dote sta apa in par si se usuca,
Asa sl fugl si sA se usuce junghiurile,
Cutitele, dalacul, izdatul de la (cutare) ;
Si cum matura mtiturA gunolul,
Asa sA se mature tote durerea,
JunghTurile si cutitele de la (cutare).

www.dacoromanica.ro
60 2 DESCANTECE DE BUBA

DESCANTEC DE BUBA

Cules de Chr. N. Tapu de la Ilinca Nicolae Saceanu, Drapanf Teleorman.

Plecara patru-d,ecT de mulerT Si sa te ducT la copiiT tAT,

Pe patru-clecT de drumurT. Ca eT te-adasta,
Ele jos a §ed,ut, 20 Cu mesele intinse,
Focul l'a facut, Cu paharele pline,
5 Buba la (cutare) a r6sarit. SA mananci,
Irnp6ratOsa albA, SA ospatezi.
Imp6ratesa vinata, Si p6 (cutare) sOO lecuTe§tT
Imp6ratesa galbena, 25 Si sal la§1
Imp6ratesa ro§ie, Curat,
To Sa Te§T de la (cutare) din fata Luminat,
(obrazuluT, Ca steua din cer,
Din sgarcTul nasuluT, Ca roua din camp,
Din tote madularile, 30 Ca MaTca Sfinta Marie,
Din tote oscTorele.
Si sA te ducT, Leac sa-Y fie.
15 Unde pops nu tOca, Descantecul al mai
Unde coco§ nu cants, Si leacul luT Dumnecleil I
Unde carne n'alatrA.
Retetcl : Se descants cu cutitul §i cu fir de matura §i se clic la sfir-
§itul descanteculuT §i vorbele :
Cu cutitul te taTaT,
De la (cutare) te departaT,
Te gonil,
Te risipiT,
5 Cu matura te mature',
JunghTurile §i durerile de la (cutare) le departaT.

DESCANTEC DE BUBA
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Maria Preda Com5nescu, din BarbatescfValcea.

Buba alba, Cu uciga§u,
Buba negra, Cu datatura,
Buba turcheza, Cu legatura,
Buba albastra Cu strigoTu,
5 5i cu lucru vrajma§esc, io Cu morolu,

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE BABA 603

E§Y din inima §i .ficatl, 25 Cu pirotela.

Din plamani, Eli te-am descantat,
Din mAsele, Eil te-am manat,
Din osclorele, Unde pops nu toca,
15 Din §ale, Unde fats mare cositl nu Im-
Din pidOre, (plete§te,
Mal curend de unde'l dare. 30 Unde casa nu se spoTe§te,
CA ell te-am sorocit cu soroc Unde poi:A nu cete§te,
(de foc Unde topor nu tale,
SA le§T din (cutare) tot din tot, Unde coco§ nu cants.
20 Cu greta, Acolo 6'6 pAlatue§tT
Cu nA pig Iala, 35 136 (cutare) sal ura§tl.
Cu ametela, Acolo sa stal sa prAncle§tT,
Cu taromela, SA hodine§tY,
Cu molo§ela, 38 P6 cutare sal ura§tY.

Reteta : Se descants cu un ac, cu cutit cununat §i cu sare in apA, pe

care suferindul o bea ; restul se aruncA pe gard sau pe un cane.

DESCANTEC DE BUBA
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Baba Oprica, din BarbatescfValcea.

Buba albA, Ca roua de sore ;

Buba negrA, Si sa Ie§1 din inimA,
BubA vin6ta, 15 Din masele,
Buba turchezA, De sub mAsele,
5 Buba cafenie, Din nas, de sub nas,
Buba din patru-clecl §i patru de $i sa te duct
(nemuri de bube, In cornele cerbilor,
Buba cu spurcat, 20 In copitele cailor,
Nu te 'ntinde ca §erpele, In muntl scunclY.
Nu intepa ca cutitele, Acolo sint livecjl vercjl,
10 Nu 'nghimpa ca acele. Cu ape red,
Si sa picl §i sa respici, Casele vOstre de vecl.
Ca spuma de mare,
Reteta: Se descants cu cutit, cu sare §i cu apA. Apa r6masa se a-
tuna pe gard §i se rostesc cuvintele :
«Cum se scurA apa dup. gard,
A§a sa se scure §i 51 fuga buba de la (cutare).

www.dacoromanica.ro
604 DESCANTECE DE BUI3A

DESCANTEC DE BUBA
(VARIANTA)

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Baba Stanca Deconescu, din SaceluGorj.

Plea cutare pe cale, r5 Late

Pe cale, pe cArare. Sancelate,
Se 'ntalni cu buba 'n cale : Cu alamA suflate.
Buba albA, Te-ol scote din ficatT, din i-
5 BubA negrA, rnimA, din bo§ogT,
Buba bubelor, i sA to ducT in copitele cailor,
Sora dumelor, 20 In cOrnele cerbilor,
Nu gamfa, In cOdele marilor.
Nu junghia, Acolo s'A cod',
10 Nu intepa, Acolo sa rescocT,
Nu fAcea carnea rea $i pe (cutare) sA'l la§Y,
Ca eil to -oT impungea 25 Curat,
Te oT strApunge, Luminat,
Cu nou6 cutite, 27 Ca MaTca Precista ce l'a dat.
Retetti: Se descants cu cutitul in mTere. Cu mTerea se unge la buba
§i se manca din ea.

DESCANTEC DE BUBE DULCI

Cules de Chr. N. Tapu de la IOna Calniceanu, Costesciralcea.

NetA, De verf s'aplecase

Cartaneta, Din rAdAcinT secase.
Tinde mass de mAtase ; SA r6maTe (cutare)
Tote bubele chemase, 10 Curat,
5 NumaT pe ale dulcT nu le che- Luminat,
[mase. Cum MaTca Precista l'a lasat.
Ele re ti se maniase
Reteta: Se descants cu balega de vacs, atingendu se bubele duld ;
apoT se usuca balega la co§ul caseT, gicendu- se cuvintele (Cum se usuca
balega de sore §i de fum, a§a sa se usuce bubele de la (cutare)».

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE BUBA 605

DESCANTEC DE BUBA
(VARIANTA)

Cu les de Chr. N. Tapu de la Maria Preda Comaneseu, din Barbatescr Talcea

Buba alba, 3o Cu molesela

Buba negra, Cu pirotela.
Bubl turcheza, EU te-am manat,
Buba albastrA, Unde pops nu toca,
5i cu lucru vrAsmasesc ; Unde fats mare cosita nu im-
Cu ucigasu, tpleteste,
Cu datatura 35 Unde popA nu citeste,
Cu legatura, Unde casa nu se spoeste,
Cu strigoiu Unde topor nu tare,
Yo Cu moroiu, Unde cocos nu canta.
Esi de la (cutare), Acolo sa star
Din inimA, 40 SA palAtuiesti,
Din ficatr, $i pe (cutare) sa'l urAsti.
Din plamani, Acolo sint in cornele cerbilor
15 Din unghit, $i in colturile mArilor,
Din masele, Acolo sint faclii aprinse,
Din gingir, 45 Acolo sint mese intinse.
Din limbg, Acolo sa staff sa prancliti,
De supt limbA, SA ye hodiniti
20 Din sale, $i pe (cutare) sg'l uritY.
Din piciore, Acolo sa v6 opriti,
Mai curand de unde '1 dore. 5o SA pranclitY,
Ca eu te-am sorocit cu soroc SA hodiniti,
[de foc, SA mancati,
SA iesi din trupul (cutaruia) SA ospAtati,
[tot din tot. $i pe (cutare) sa'l lAsati,
25 SA iesi cu g-reta, 55 Curat,
Cu cep. Luminat,
Cu nAplAiala, Ca argintul stricorat
Cu ametela, Ca de MaYca Sfinta Marie lasat.
Cu taromela,
Retetd: Se descantA cu un ac, cu cutitul cununat i cu sare. Sarea o
bea cu apa suferindul §i restul din ea se arunca pe un Caine §1 se 4ic
cuvintele : «Cand o maY veni buba la acest caine, atuncY sa maY vie buba
la (cutare), atuncY, Did atunci».

www.dacoromanica.ro
6o6 DIFERITE DESCANTECg

DESCANTEC DE BUBA
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la vrajitOrea Simina, din GresiaTeleorman.

Buba din culcare, Sa nu intindetY,

Buba din sculare, To SA nu cocetT,
D'o fi buba caTnesca, SA nu cAscatT;
D'o fi buba ovreiesca Ci veninul din inima (cutgruia)
5 SA sara din pantecele trupuluT. [sa'l mutatT.
Nou6 cled si nou6 de bube, i cutare sa r6male curat,
Noue-cled §i nou6 de dAlacT, 14 Ca Ma Tea Precista ce l'a (lat.
Nou6-cled §i nou6 de brand,
Reteta: Descantecul de bubg se face cu un cutit pe d'asupra bubei.
In urmg se dg bolnavului o ciuperca disa ciuperca bubel ciuperca
pucTOsa, sau o buruiang numita dovlecel, care se aplica d'asupra bubeY.

DESCANTEC DE BUBA
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Baba Neaga Zamfir Gheorghe, din Butculesel

Teleorman.

Bubg alba, Cu nou6-4ed §1 nou6 de urn-

Buba negrg, [flAturi,
Bubg cu dalacu, 10 Cu nou6-clecT §i nou6 de 0-
Bubl cu isbiturA, [brintituri ;
5 Bubg de nou6-cleci si nou6 de SA ies1 din piele in sare,
[feluri de bube, Din sare in pgmint.
Sa iesT de la (cutare) Tu sa te topesti,
Cu noue-c,leci i noue de durorT, i sg te prapadesti,
Cu nou6-cled §i nou6 de fiorT, 15 i pe (cutare) sal lecuiestr.
Reteta: Se descanta cu sare in apa. Cu sare se atinge buba §i se
lepgdA jos §i se rostesc vorbele :
«Cum se topeste sarea in apg,
Asa sa se topescg Mtg. durerea,
JunghTurile §i buba de la (cutare).

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE EUBA 607

DESCANTEC DE BUBA
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Dumitra Ion Matheifi, din Govora Valcea.

Buba albs, Tu sa te Ter.

Bub negra, Cu crucea to -ot depArta,
Buba tAtarescA, Cu matura to -ot matura,
Buba ovrelescA, Cu cutitu to -ot injunghia ;
5 Buba turcescA, 20 De la (cutare) te-ol lua
Buba rusesa Si te- °I departa.
Buba romanesca, SA e§T §1 sA te duct de la(cutare),
BubA de noue (led §1 nou6 de Unde came negru nu latra,
[felurt de bube, Unde popA nu Oa.,
Nu intinde, 25 Unde cloban nu chiote§te,
to Nu cuprinde, Unde casa nu se spoe§te.
Nu umfla, Si pe (cutare) sA '1 14
Nu gamfa, Curat,
Nu obranti, Luminat,
Nu tiromi. 3o Ca matca ce de sus l'a lasat.
15 Di te tau
Reteta : Se descants cu cutitul, fir de matura §1 cu cruce in apa ne-
inceputa §i cu sare §i cu tatnae de la boboteza.

DESCANTEC DE BUBA
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Dumitra Nicolae I6na Vecluva, din Monastirenl

Valcea.

BubA cu Mac, up Buba de vacs,

Buba cu izdat, Buba _de caIne,
Buba cu brancA, Buba de cal,
Buba alba, Buba de pore,
5 Buba negra, Nou6-clecT §i nou6 de descan-
Buba galbenA, [tatori,
Buba turcheza, 15 Tote descantd,
Buba cafenie, TOte leac au.
Buba bubelor ; Buba orb5.

www.dacoromanica.ro
6o8 DESCANTECE DE BUPA

BubA, ovreiesca, Din ficat Y,

Bub turcescd, 30 Din Ose
20 Buba tiganesca, M6duvOse ;
Bubl rusesca, 5i te du in codele marllor
Buba din netotT, CAcr acolo aveti cu ce v6 cinsti,
E§T de la (cutare) Cu ce v8 omeni.
Din ose, 35 Dar(cutare) n'are cu ce te cinsti
25 De supt 6se, NicT cu ce te omeni.
Din ochT, $i sa la§T pe (cutare) curat,
De supt ochY, $i luminat,
Din inimg, 39 Ca Malca Precista ce l'a dat.
Refeta : Se descantA in apA cu cutitul §i cu pistornicul (crucea). Cu
apa descantatA se udA cel bolnav la locul unde este buba.

DESCANTEC DE BUBA
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Baba Nata, 1n etate de peste 85 ani, din Alexan-
driaTeleorman.

Buba buns, 15 SA v6 duceti in cOdele mare,

Buba dulce, Unde poi:a nu tOcA,
Buba Nth-1M, Unde fete Marl coda nu im-
Bubl mistretA, (plete§te;
5 Buba din somn, CA sint dou6 fete
Buba din sculare, Cu coda pe spete.
Buba din mancare, 20 $i v'a§tepta cu mese 'ntinse,
VoT noue-cled §i nou'e de bube, Cu pahare pline,
Nou6-4ecl' §i nou6 de najiturr, SA mAncap,
10 SA e§itl de la (cutare) din popu SA osp'etati,
[nasuluT, Pe cutare sl '1 TertatY,
Din creTerii capuluT, 25 Si sA '1 lasatT curat,
Din sgarciul nasulul, Luminat,
Din inima, Cum Dumnecjeti l'a lasat.
Din ficatT ;

Retetd: Se descantA cu un cutit pe locul unde este buba §i se atinge

cu niticA Bare.

www.dacoromanica.ro
 tESCANTECE tE BUBA 609

DESCANTEC DE BUBA
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de Ia Baba Rada ovalga0, din corn. Valea-cu-apaGorj.

Tu, buba de cal, 20 Pe supt buturi ;

Tu, buba de vac(, Unde cainit n'o latra
Tu, buba de capra, Si popg. n'o toca,
Tu, bubg de die, Fat( mare nu s'o ptept6na.
5 Tu, buba de purcea, Cum nu pate popa sluji sfinta
Tu, buba de catea, [leturghie
Tu, buba veninata, 25 Far( cruce §1 fgra tamale,
Tu, buba de scrota turbata, A§a sä nu te lipe§tt de (cutare);
Tu, buba trupesca, Cum se potole§te ventul
io Tu, bubg netotesca, Si pamintul
Tu, buba boerescg, Copiit mid in leggnele
Tu, buba rudgresca, 3o Boert mart in plapomele,
Tu, buba tiganesca, Pasarele pe la cuiburele,
Eil te mut, A§a sg se potolesca buba din
15 Tu sa te mutt, [6sele (cut(ruta)
S( te duct la fetele lut Ler im- Si cutare sa remate curat lu-
[Ora% [minat,
Unde coco§ nu cant(, 35 Ca argintul stricurat,
Unde secure n'o tea. Ca sorele resarit,
In padurt Ca busulocul Inflorit.

Retcta : Se descanta de fret oil, repetandu-se versurile de mat sus.

Se descant( cu crucea, cutit §i sare in apa. Apa desca.ntatA o bea cel su-
ferind §i se tinge cu ea unde este buba.
Restul din apa descantata se arunca pe o map. sail catne §i se cjic
vorbele : e and o mat scri, sail grgi, sail descanta §i cgteua asta, atunct
sA mat vie buba Ia (cutare). Buba pe pamint a venit, pe pgmint sa se in-
Ora ; pe pamint a venit, pe supt pamint sa se duca.

39

www.dacoromanica.ro
bto DESCANTSCH DE 13UBA

DESCANTEC DE BUBA
(VARIANTA)

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Marica PetrivorRopioril-de-Vede.

-- Buba buna Nu ca br6sca te umfla.

Si mg buna, Si e§1 de la cutare,
Buba dulce, Cu tote junghTurile,
Buba de nou6 felurY de bube ; 20 Cu tote cutitele,
5 Buba albs, Cu tote durerile,
Buhl negra, Cu tote obrintelile
Buba verde, Si cu tote racelele ;
Buba vinata, Si te du 'n fundul mare,
BubA turcheza, 25 La radacina copaculuT,
fo Buba ro§ie, La fata 'mp6ratuluT.
Buba albastrA ; CA fata 'mp6ratuluT te-a§tepta,
Nu te 'ntinde, Cu mese 'ntinse,
Nu te prinde, Cu facliT aprinse,
Nu ca ghimpele 'nghimpa, 3o Cu pahare pline,
15 Nu ca urzica urzica, SA mAncatT sa ospelatl,
Nu ca §erpele 'nvenina, P6 (cutare) sAl TertatT.
Reteta : Se descanta in cicore sail prune uscate §i se pun pe locul
unde este buba.

DESCANTEC DE HA BTJBA
(VARIANTA)

Cules de IOn Odor, de la al2161aValeniPrahova.

Buba alba, NicT sa te 'nmulte§tT,

Buba vineta, mar mult sa te sfir§e§tr,
Buba albastra, Mara sa Te§T,
Buba negra, 15 Din turpina sa sect.
5 Bad mocanesca, Te-aT mistuit,
Buba ovreiesca, Te-aT risipit,
Buba veninata, Jupanesa,
Buba sagetata, Imp6ratesa ?
BubA rea, 20 MM-0 cutitili,
10 Sor' cu duma rea ; MOTA-tY sagetili 1

NicT sa te lAte§tT, MOTA-II tote cusururile,

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECS DE BUDA 61i
SA sece de la (cutare) SA se mistuescA,
SA se mistutasca, La (cutare)sh nu se mai gAsesc5 .
25 SA se risipescA ;
In vent sA. tesA, 3o De la min' descantecu,
Afar' sA piece, De la MaTca Precista lecu !

DESCANTEC DE BUBA
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Maria Nastase, din Roma neseiGorj.

Tu, buba veninatA, Unde popA nu tocA,

Tu, buba be§icata,
Tu, bubA din bere,
Tu, buba din mancare,
5 Tu, buba din odinA,
Tu, buba din batata v'entului,
Tu bubA din bOrea pamIntului,
Sa Te§t de la (cutare)
Din inimA,
I0 Din trupul Tut,
Din tote inchteturile,
SA te §Y §1 sa te duct,
In venturt mart.
Eii te tail §i te duc
IS In venturt marl',
Peste munte,
Retetet : Se desanta in usturot, rachiti, Cu cutit §i fir de mAturA.
Unde fata mare coda nu im-
(plete§te
Unde Carrie nu latra,
20 Unde cToban nu chiote§te,
Uncle Ole nu slatarA,
Unde secure nu e,
Miros de tamale.
Acolo sl lacuitt,
25 Sa ye odinitt,
Pe (cutare) al pArAsig,
Si al lasatt curat,
Luminat,
Ca argintul stricurat,
3o Ca Malca Precista ce l'a dat.

DESCANTEC DE BUBA
( VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de 'a baba Manea Mathef, in etate de 85 an1, din Ro-
Oorii-de-Vede.

Buba albg, BubA sor cu dA.lacul,

BubA negra, 1 0 Buba sor cu dAlacu negru,
BubA ro§ie, Buba sor cu dAlacu villa,
Bubl turchezA, . BulDI sor cu dalacu ro§u,
5 Buba veninatA, Buba cu dAlacu veninat,
BubA topsicatA, Buba cu dAlacu topsicat,
Buba bubelor, 15 BubA cu dalacu be§icat,
Sora ciumelor ; E§T de la (cutare)

www.dacoromanica.ro
612 DESCANTECE DE BUDA

Din os in carne, Curat,

Din carne in prele, Luminat,
Din ranza Ca steua din cer;
20 In osanzA. 25 Ca roua din camp,
i (cutare) sä r6maTe, Ca Ma Tea Precista ce Pa facut.

Refeta : Se descant4 Cu sare in ap6. Apa se bea si se stropeste la

buba $i se d,ic cuvintele :
Cum se topeste sarea 'n apA,
Asa sa se topesca buba, dalacul de la (cutare).

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE BRANCA

DESCANTEC DE BRANCA

Cu les de Chr. N. Tapu de la Rum GutA Stanciu, din SaceniTeleorman.

BrancA negra, Ia-ti junghlurile.

Branca albA, 20 *i sa to duci la fata lui Lilar
BrancA veninata, [imperat,
Branca galbena, C'acolo te-adastA o fata izinita
5 Branca be§icatA La o salcie prisaditA,
Branca cu izdat, Cu mese intinse,
Branca cu Mac, Cu facia aprinse,
Branca sora clumelor, 25 Cu pahare pline §i scrise.
Sor cu buba, Ma §tie sA ve prancjiascA
m Sor cu dalacu, SA ve odiniasca.
Sor cu izdatu, (Cutare) nu §tie sa 0 odiniasca
E§l de la (cutare) Nici sa 0 prancpascA ;
Din cap, 3o *i (cutare) sa remaie curat
Din ochl, [luminat,
15 Din Md. Ca steua din cer,
Ia -tI cutitele, Ca roua din camp,
Ia -tI ametiturile, Ca argintul cel curat,
is -ti versaturile, De Mem Precista lasat.
Retetd: Se descants cu un drug (un fus mare), in rachiii, unt-de-lemn
§i in sapun. Cu tote aceste amestecurl la un loc, se unge corpul sufe-
rindului. La sfer§itul descantecului se ma adaoga §i cuvintele urmetOre :
(Cum maturA mAtura gunOiele,
A§a sa se mature tote junghlurile, cutitele de la (cutare).
CA Malca Precista m'a invetat,
5i cu limba to -am descantat.
Cum da druga indArat,
A§a sa dea indarat durerile, junghlurile de la (cutare).

www.dacoromanica.ro
614 DgSGANTECE PE BRANCA

DESCANTEC DE BRANCA
(VARIANTA)

Cu les& de IOn Odor de la Sandu Potcovaru, din Valenil-de-muntePrahova.

Branca 'Agra 5 In vent sa te dud I

Branca fosicata,
Branca veninata, Dumnecleti cu lecu,
Branca din vent aT venit, i eu cu descantecu I

DESCANTEC DE BRANCA
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Stana Resica, din DraganescfTeleorman.

Sa se compare acest descantec cu cel din colectia d-lui G. D. Teodorescu, peg.
366 col. I.

Cu carpa aprinsa am descantat, Din tOte tnchieturelele,

Branca indarat de la (cutare) Din tOte medularile.
[a dat. SA te duct, unde popa nu ci-
Branca sea, De§te,
Branca be§icata Unde doban nu chiote§te,
5 Branca topsicata, 20 Unde Cane nu latra,
Branca inveninata, Unde fata mare nu se pTeptena
Sa Te§1 §i sa fugr de la (cutare), i (cutare) sa remaYe
Din creeriT capulul, Curat §i luminat
Din sgarcYul nasuluT, Ca'n chua ce maTca-sa l'a facut;
To Din fata obrazulul, 25 Ca steua din cer
Din maduva Ose lor, Ca roua din camp.
Din piele,
De subt prele, Cu carpa aprinsa am descantat,
Din rinichT, Branca Indarat de la (cutare)
15 Din bo§ogY, [a dat.
Reteta : Se afuma de branca cu carpa aprinsa §i se rostesc cuvin-
tele de maT sus.

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE BRANCA 615

DESCANTEC DE BRANCA
(VARIANTA)

Culesa de Ion Ionescu de la o betrana din comuna CucuteniDambovita.

Cu carpa aprinsAam descantat, Unde cloban nu chiuTe§te,

Branca indarAt a dat. Unde popA nu cite§te,
Branca seca, 15 Unde fat cOdA nu 'mplete§te;
Branca cu d'AT reI, La tOrta pamintuluY,
5 BrancA 'nveninata, La aripa ventuluT.
SA le§T §i sA fug de la (cutare), SA r6mare (cutare) curat,
Din creeri1 capuluT, Luminat,
Din popul nasuluY, 20 Ca auru stricorat,
Din fata obrazuluT, Ca steua din cer,
1 0 Din tote incheeturelele, Ca roua din camp,
Din tote m6dulArile, Ca Maka Precista cind l'a fAcut.
E§Y, fug §i to du,
Reteta : Se descanta de tra on, afumandu-se bolnavul cu caltY a-
prin§T sail cu carpa.

DESCANTEC DE BRANCA
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Gheorghe Carstoiu, in etate de 68 anr, din corn.

FacaiValcea.
TOte brancele se in §ela, ,5i se ducea, unde pops nu tacA,
Se impovAra, Unde fats mare cosita nu 'm-
Branca de la (cutare) n'avea cu [plete§te,
[ce se in§ela, La omeni lecue§te.
Cu ce se 'mpovara, 10 R6manea (cutare) curat
5 Din rAdacina seca, Luminat,
De la (cutare) pleca. Ca MaTca Precista ce l'a lAsat.

Reteta : Se descanta cu cutitu in sare §i se presara pe locul unde

este branca. 0 parte din sare se inghite de cel bolnav §i se repetA
vorbele:« Cum se tope§te sarea de al:4, a§a O. se topesca branca de la ( cutare),.

www.dacoromanica.ro
616 DESCANTECE DE BRANCA

DESCANTEC DE BRANCA
VARIANTA

Cu lesi de Chr. N. Tapu de la Dumitra Ion Matheiii, din GovoraValcea.

Curva branca incaleca, De la (cutare) to -ot lua,

Pe furca incaleca, 20 In Marea Negra te-oT arunca.
La Marea Negra alerga, EU te tau
Bistrita trecea, Tu sa te Yet ;
5 De la (cutare) se lua. Efi te mut
Branca brancelor, Tu sl te mutt.
Sora ctumelor, 25 Si sA Yee de la (cutare)
Si
P,.
a bubelor Din creerit capulut,
Nu intinde, Din fata obrazulut,
To Nu cuprinde, Din sgarctul nasulut,
Nu umfla, Din inima,
Nu gamfa, 3o De supt inima
Nu intepa, Din bo§ogt,
Nu cutita. De supt bo§ogt
15 CA ed cu cutitu to -ot junghIa, Si sl r6ma1e (cutare)
Cu crucea to -ot departa, Curat,
Cu matura to -ot matura, 35 Luminat,
Cu tamaia to -ot tAmaia, Ca Matca Precista ce l'a lasat.
Reteta : Se descanta cu un cutit, fir de matura, cu crucea §i cu tamale
de la boboteza in apA neinceputa.

DESCANTEC DE BRANCA
VARIANTA

Culesa de Chr. N. Tapu de la baba Oprica din BArbatesclValcea.

Buba cu branca E§T§i dute, unde coco§ nu canta

Buba cu vifor, to Unde popa nu toca,
Buba cu dalac, Unde óta nu sbrara,
Bubl cu izdat, Unde boul nu rage,
5 Cu vrajma§u amestecat, Unde calul nu necheza
ET de la (cutare) din cap, Unde cattle ro§u nu latra.
Din ()chi, din pictOre 15 Acolo sA §ecit,
Si mar tare de uncle '1 d6re. SA locueltt

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE BRANCA 617

Si O. lecuYe§tY Si pe (cutare) sä '1 uritl,

Unde sint mese intinse, SA '1 parasitY
Cu facia aprinse 25 Si sa '1 lasatY curat,
20 *i pahare pline. Luminat,
SA mancati Ca Malca Precista ce l'a lasat.
SA osp6tatY

Reteta : Se descants cu lemn de alun, ca ss fuga branca, cu crucea

§i cu cutit gasit sau cununat. De regula se descants cu tamale in apa,
sail in rachiti de drojdie §i se pune §i usturoid §i sare. Tote acestea se
amesteca la un loc in rachiii §i se da suferindulul sa bea §i se unge la
locul unde este e§itA branca.
Ce remane din acea apa sail din rachiii se arunca pe mate (pisicT)
sail caTnI, repetindu-se de tret on vorbele :
«Mata §i calnele sa vie,
Dar bola (branca) (cutaruYa) sa nu vie».
Alte on apa descantata se arunca pe un maracine §i se dice :
(SA r6ma1e branca pe maracine
Si inclarat sa nu ma vie).

DESCANTEC DE BRANCA
(VARIANTA)

Cules de Chi% N. Tapu de la Maria Nita Udroiii, din Rogiorii-d e-Vede.

Branca negra, Tare auc,lla,

Branc5. vineta, Tare venTa,
Branca cu orbarita, Pe (cutari(a) 11 spala,
Branca din Tele 25 De branca,
5 Branca din tepa, De buba,
Branca cu vifor, De vifor,
Branca cu Mac, De dalac.
Branca cu izdat, (Cutarita) tipa,
Branca brancelor, 3o Se vaita.
o Sora c/umelor, MaYca Precista aucpa,
Nu junghIa, Ca ea nu scia cinat
Nu cutita, Si dormitat.
Pin dintY, Si ele yenta,
Pin masele, 35 Si cata
15 Pin gingiT, cay de calarie.
Pin fata obrazultA, Cail de calarie nu Oda,
Pin sgardul nasuluT. SabiT de ,tal'ere nu gaga.
Iar (cutari)a) tare se vaita, De duda, de amar,
Tare se olecaTa. 4o Pe furca incaleca,
20 MaTca Precista, In fundul mariT se arunca.
Ma Tea Sfinta Maria,

www.dacoromanica.ro
618 DESCANTECE DE BRANCA

Reteta Se descants cu furca de tors §i cu fus si se repetA cuvintele :

CocOna mare, PorciY in strat,
Screme-te mai tare lc) Vitele in sat,
$i fs un cocon mare, Si (cutare] sa se potoliasca,
SA umble cAlare. Si sa se lini§tiasca.
5 SA se duca la (cutare), $i sa remaie curat,
$i sA-1 potolesca dorul. Luminat,
Cum se potole§te pas6rile la 15 Ca aurul stricorat,
[cuiburele, Ca diva ce l'a dat.
Chnenii in pat,
Se mar descants si in balegA de bivolita §i se clic cuvintele :
«Cum se imOte balega de plOie §i de roue, a§a sa se imOie dure-
rile din tot trupul cutAruiaD.

DESCANTEC DE BRANCA
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Dumitrana Dumitra Stoica, RogojeluGorj.

A plecat, cutare, In marl' vai,

Pe cale, pe carare ; In vAi corobAT,
Se 'ntalni cu branca in cale, 25 Acolo sa hodinescA,
BrancA negra, Acolo sä prancliascA,
5 Branca rove, 5i pe cutare sal lase,
De nou6-c,leci §i noua de feluri Curat, luminat,
(de brancA, Ca argintul strecurat,
Branca brancelor, 30 In numele TatAlur si Fiului §i
Sora ciumelor. [SfintuluY Duch inchinat.
Branca pe furcA a incalecat, Acolo sa stag,
To La Marea Negra a plecat. Ca sinteP aveptate,
Branca dupe iurca a alunecat, Cu mese intinse,
Branca in Marea NegrA s'a Cu pahare pline ;
[' necat. 35 SA mancap,
Cum se tope§te spuma de mare SA osp6taP,
$i roua de sore, Pe (cutare) sal iertati.
15 A§a O. se potolesca CA (cutare) nu §tie a v6 culca,
Viforul, durerile, Ca (cutare) nu tie a ye scula,
Junghiurile, 4o CA (cutare) nu §tie a v6 prancli,
Tepa, Ca (cutare) nu §tie a ye odini.
Sagetaturile, Si sal lasati curat, luminat,
20 Cutitele, 43 In numele TatAlui §i al Sfintu-
Horurile de la (cutare). Pui Duch inchinat!
$i sa piece branca,
Reteta : Se descants cu furca in apa. Apa descantata se bea §1 se
uda partea unde e branca.

www.dacoromanica.ro
 DBSCANTECE DE BRANCA 619

DESCANTEC DE BRANCA
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Gherghina Dumitru Gadea, din SacenlTeleorman.

Branca negrA, 4o Din madulArT,

Branca alba, Din suptiorl,
Branca turungie, Din tite,
Branca c afenie, Din cosite.
5 Buba bubelor, Nu te 'ntinde,
Muma ciumelor, 45 Nu cuprinde,
Tu, branca ro§ie, Nu te lAti,
Tu, branca turcheza, Nu te'nfrAti.
Tu, branca albastra, Ia-te dupe descantecul meii,
To Tu, brancA verde, Dupe buruTena ta,
Tu, branca galbenA, 50 Dupe 'liana mea.
Tu, branca din sore, SA ye ducetl,
Tu, brancA din ninsOre, SA alergati,
Tu, branca din mancare, SA ye mpecatT,
15 Tu, branca din sculare, Unde coco§ nu cantA,
Tu, brancA din loviturl, 55 Unde popa nu tOcA,
Tu, branca din intalniturl, Unde topor nu tale,
Tu, branca din §oTmane, Unde fete marl coda nu im-
Tu, branca din carare, [plete§te,
20 Tu, branca cu sore sec, Unde casa nu se spoTe§te.
Brancl cu isbiturA, Acolo ye slut paturile ;
Branca cu vifor, 6o Acolo ye sint halaturile ;
Branca cu ru§itA, Acolo ve slut palaturile ;
BrancA cu izdat, Mesele ye sint intinse,
25 BrancA cu cal negril, Cu fAcliT aprinse,
Branca cu cal albl, Cu pahare pline
Cu cOdele jugravite, 65 SA mancatl,
Cu cOrnele poleite, SA ospAtatT,
Inchidetl u§ele, SA'rnl pranc)itT,
3o AstupatT ferestrile SA mi-ve odiniti.
$i scotetTbrancele dela (cutare), Iar pe (cutare) al pArAsitl
Din gale, 7o $i sal lAsati
Din spinare, Curat, luminat,
Din ochl, Ca argintul cel curat,
35 De supt ochT, Ca on -ce stricorat,
Din Mid', Ca Malca Precista ce ]'a dat.
De supt fAlcY,
Din Ose, Lec de mana mea
De supt ose, 5i de Malca Precistal

www.dacoromanica.ro
620 PESCANTECE DR DRANCA

DESCANTEC DE BRANCA
(VARIAN TA)

Cu les de Chr. N. Tapu de la Maria Nastase, din Romanept1Gorj.

Plecd branca cu brancoru e, Pe (cutare) sa '1 sagetatr,

Amendour intr'o carbre. SA-1 junghratr,
Se intelni cu Maica Precista 20 SA-1 cutitair,
[in cale. SA-1 umflatT,
Marca Precista 11 intreba : SA-1 gamfatr.
5 Unde te duct, tu brancA, cu Ci, tu branca, 0, te duct in ale
(brancoru in carere ? [vAr
Ne ducem la (cutare) in cap, In ale colobAT.
[in crererr ; 25 Branca indata ce auclia
SA '1 sAgetArn, Si asa se mania
SA '1 junghiam, Si veni §i -sT adunA durerile,
SA '1 cutitAm, Trite umflAturile
10 SA '1 umflam, Tete junghTurile.
SA '1 gamfam 3o 5i le aduna
SA '1 facem sange si copturA. Si in sac le bAgg.
Indarat, branca, cu brancord Si 'n garla se inecA.
[de unde at plecat. Si pe (cutare) it lasA
CA Marca Precista ve opreste Curat,
15 Si cu glas din cer glAsueste : 35 Luminat,
SA nu ve duce la (cutare), Ca argintul strecurat,
CreTerir sa-r detunati, Ca Marca Precista ce l'a lasat.
Retet4: Se descantl cu furca de tors sad cu cutit, in yin, otet §i cu
usturoid.

DESCANTEC DE BRANCA
(VARIANTA)

Cules de Ion Odor de la Puna MoldovencaBuz60.

Brancl alba, Brancl din gun6Ye,

Brandt negrA, BrancA din r6cela,
Branca rosie, 10 Branca din ferbintelA,
BrancA vinetA, Branca cu trimes,
5 Branca stacojie, Branca cu umflatura,
BrancA conabie, IesT de la (cutare)
Branca din pare, Din creeril capulurt

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE BRANCA 621

15 Din sgarcTul nasuluT, A§a §i p6 (cutare)

Din fata obrazulur,
Din scafarliele ochilor,
Din aucjul urechilor,
Din vinele gatuluT,
20 Din bAerile inimel.
A plecat patru sfintT la Vona-
[tore :
Sfintul Gheorghe, Sfintul Du-
[mitru, Sfintul Haralambie
Si Sfintul Mina.
La venAtOre a plecat
Si nimica n'a venat,
25 Numa caiT 'ui -a 'nt6pat.
NicT nu 'T-a 'nt6pat,
NicT nu 'T-a durut,
NicT n'a obrintit,
Nici nu s'a spuzit,
30 NicT n'a obrintit,
NicT sange n'a curs,
Niel coptura n'a strins.
NicT O. nu '1 injunghie,
35 Niel sa nu se umfle,
NicT sa nu se obrintesca,
NicT sange sa nu curga,
NicT coptura sa nu strangit.
Sore mare,
4o Sore mic,
SOre apune,
Sore s'apune,
SOre cu nou6-clecT §i nou6 d6
[zarT,
Ia-IT zarili,
45 Iall umflaturili,
'all junghiurili,
Durerile §i
Branca negrA de la (cutare).
Cum sa r6pune sOrele d6 pe cer,
5o A§a sA se r6puna tote 1361ili
[de la (cutare) !

www.dacoromanica.ro
622 DESCANTECE DE BRANCA

DESCANTEC DE BRANCA

Cu les de Chr. N. Tapu dintr'o copie de la Pr. Gh. Popescu, din comuna Runcu,
luata de la Pr. Sandu, decedat in etate de 93 ani in comuna GemeneaDambovita.
Vecy acest descantec pi figura pi in cartea doctorului lonessu Buzini : oMedicina
Familieiy.

(eratue) get fulubor etatanas cad enm6D

.1.ad cis taradni All'eS et taradni aenzar.B

Retetez Se scrie intocmai pe o bucata de hartie, se unge cu miere
peste care se pune putin piper §i forte putin ardeiii §i se aplica pe par-
tea bolnavA. In lipsa de miere se pune malaiu imuiat in rachili de drojdie.

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE IZDAT

DESCANTEC DE IZDAT

Cu les de Chr. N. Tapu de la vrajitorea Anca, din comuna MagureleTeleorman.

Tu, izdatule, Nu manca.

Imperatule, Fugt, sangeratule,
Spurcatule, 15 Spurcatule,
Sagetatule, *i du-te la casele tale.
5 AY plecat, Acolo A. bet,
Ca un turbat Acolo sa 'flatland',
SA Yet dilele la (cutare). ,i sa locute§tt,
Nu le lua, 20 *i pe (cutare) sal lecuie§tt.
Ci du-te la casa ta. *i al la§T curat,
10 Acolo sa bet, Luminat,
Acolo sa manand. Ca roua din camp,
La (cutare) nu bea, Ca de MaTca Precista lasat.
Reteta : Se descanta in apa neinceputa cu fir de busuYoc, cu cru-
cea §1 cu tamate §i se clic la sfIr§itul descanteculur, cuvintele :
Cu matura te-am maturat,
Cu tamata te-am tamatat,
Cu crucea te-am departat,
Cu limba te-am descantat ;
i pe (cutare) l'am lasat,
Curat,
Luminat,
Ca de Matca Precista lasat.
Apa descantata se bea de cel bolnav §i o parte din ea se arunca
in verful until par de gard §i se dice cuvintele :
Cum se spala parul asta de plate §i de vent,
A§a sä se spele (cutare) de izdat.

www.dacoromanica.ro
624 DESCANTECE DE IZDAT

DESCANTEC DE IZDAT
VARIANTA

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Stana Resica, din Dragane§UTeleorman.

Tu izdate, 15 Din madulere,

Spurcate, Din pleOpele ochilor,
Blestemate, Din auclul urechilor.
Nu mugi ca boii, Cum potoleste ventu pamintu,
5 Nu rama ca porcu, Asa sa se potolesca junghl'urile
Nu rugea ca cal'nele. 20 Icnelele, ametelele,
Tu sä TesT cu durerile, Cutitele, tepile, farselile,
Cu junghlurile, Greutatea,
Cu cutitele, Reotatea de la (cutare).
Jo Cu durimele, i (cutare) sa remaie curat,
Cu usturimele de la (cutare), 25 Luminat,
Din mains, Ca steua din cer,
Din picere, Ca roua din camp,
Din rinichT, Cu ce masa l'a facut.
Retetd : Se descanta de regula pe corpul omuluT cu cutitul §i Cu
nitica sare.

DESCANTEC DE IZDAT
(VARIANTA)

Culesa. de Chr. N. Tapu de la Constantino Ion Rados, din Valea-cu-apaGorj.

Tu izdate, Cu limbs curata,

Blestemate, 15 Cu fata ridicata;
Topsicate, *i te voiii curata,
Inveninate, *i te voiii spala,
5 Turburate, i in nou6-c).ecY si nou6 de ho-
Nu lntinde, [tare te voiii arunca
Nu cuprinde (pe cutare), *i de pe trupul (cutaru1a) te
Nu incindea, [void curata,
Nu cutita, 20 De bole si de durerY.
I() Nu sageta, Iar (cutare) sä rem Me curat,
Nu gamfa, Luminat,
Nu umfla ; Ca argintul stricurat,
Ca ea te voia descanta, Ca steua din cer lasat.

www.dacoromanica.ro
 bESCANTECE DE IZDAT 628

Retet6: Se descantl cu crucea, cu usturoiii, prat de pu§cA, otet §i

Ornate de la boboteza §i busutoc de la steg. Se dA de beut §i se unge
unde-1 dore pe bolnay.

DESCANTEC DE IZDAT
(VARIANTA)

Cu les de Chr. N. Tapu de la Maria Nasta se din RomanatrGorj.

Marine, nene Domn mare, Ficatt la ficatt,

$i tee de la (cutare), to Inima la inima.
Din inima lut, Pe (cutare) sA-1 lae curat, lu-
Din ficatit lut, [minat,
5 Din trupul la Ca steua din cer,
$i sa tee, O. te duct la hAl Ca roua din camp,
i[de te-a mancat, Ca argintul strecurat,
SA-T put cap la cap, 15 Ca Matca Precista ce l'a lasat.
Cur la cur,
Reteta: Se descantA in usturoiii cu otet, cu care se unge suferin-
dul la stomac.

DESCANTEC DE DOR DE INIMA

Cu les de Chr: N. Tapu de la Iona G. Purice din BarbateserValcea.

UcigA-te crucea, vrajma§e, IS SA tee :

De la biserica plecae, Din inima,
La icone te-at inchinat Din ficatt,
$i dracit i -ar crApat, Din gale,
5 De la (cutare) i- at luat, Din masele,
Cu junghturile, 20 Din pictere,
Cu cutitele. Din osele de unde 1 dore.
Nu umfla, E§Y, §i du-te in muntt scun4t
Nu gamfa, $i'n radacinile bradilor.
to Nu face carnea rea, Acolo sA §ecjr,
Nu junghia, 25 SA locuieet,
Nu cutita. 136 cutare sA '1 urA§tt,
$i sA te et de la (cutare) ; SA'l paraseet.
SA pled,
Rekta : Se descanta cu sfinta cruce in apA, in care se bags Ornate
§i usturoi. Din apa descantata se gusta de trel or §i se unge cu ea pe
stomac.

40

www.dacoromanica.ro
X26 DESCANTECE DE IZDAT

DESCANTEC DE IZDAT
(VARIANTA)

Cu les de Chr. N. Tapu de la Dumitrana Dumitru Sto Ica, din RogojeluGorj.

Crapt izdate, Cum se potole§te sorele in cer,

Blestemate. 15 Ventul pe pamint,
De la inima (cutaruia) sa plect; Focul in cuptor,
Si te du in codele marilor, Oile in stana,
5 In copitele ctutelor. A§a sa se potolesca dorul de
Acolo sa locute§tt, la (cutare)
Acolo O. vatcare§ti, Si sa se duca in codele marilor.
Acolo sä hodihne§ti, 20 In copitele ciutelor,
De la inima cutaruta sa fugt, In coinele cerbilor,
to Ca al cu crucea te-am des- In radacinele bradilor.
[cantat Acolo sa hodruesca,
Cu cutitu te-am tatat, Acolo sa pranclesca,
De la cutare te-am duhuit 25 Pe cutare sal parasesca.
Si de la inima te-am potolit.
Retetiz : Se descanta in apa cu crucea §i cu cutit cununat sail gasit.
Apa descantata se bea §i se, uda cu ea.

DESCANTEC DE IZDAT
(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu de la Dumitra RaducanMargoiii din Urdaril-de-josGorj.

Tu izdate, Acolo sa-ti fact casa,

Blestemate, Acolo salt fact masa,
Muta-te, Legan de matase.
Stramuta-te : Acolo sä te aciurezt,
5 Din cap, 15 Acolo sa 'mputezt.
De la inima, (Cutare) sa remate curat §1 lu-
Din sgarctul nasului, [minat,
Din fata obrazulut, Ca argintul stricurat,
Din barerile inimer. Ca Maica Precista lasat.
to Du-te in codele marilor,
Refetd: Se descanta cu fir de matura §i se qic cuvintele : «Cum se
matura cu matura tote gun6Yele, a§a sa se mature, sa se curatesca izdatul

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE IZDAT 627

de la cutare ; cs eu izdate, blestemate, cu mAtura te-am mAturat, cu tA-

mara to -am tAmarat §i te-am trimes Ia Vadul lat.
CA eu izdate
Blestemate,
Cu matura te-am mAturat,
Cu tAmaia te-am tAmarat,
Si te-am trimes la Vadul lat.
Amin, MaYcl SfintA Marie,
Leac din mana mea s4 fie !

DESCANTEC DE IZDAT
(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu de la Maria Marin Coltatu din ScriosteaTeleorman.

FugY negor Ca eu cu limba te-am descantat

Din r6zor, Cu crucea te-am depArtat,
Si to izdate, Cu tamale to -am tAmaYat,
Blestemate ; Cu cutitu te-am strAfigat,
5 CA la cutare nu e loc de mOrte 15 De Ia cutare te-am depArtat.
E loc de terg, Si (cutare) a remas
De bisericA, Curat,
De cruce Luminat,
Si de tamale. Ca Malca Precista lAsat.
ro Ce e cutArula sA nu maY fie I
Reteta : Se descantA in apa cu crucea, cu un cutit §1 cu tamale d'a
mare, de Ia boboteza. Apa descantatA §i a mestecatA cu tamale se dA bol-
navului de bea.

DESCANTEC DE IZDAT
(VARIANTA)

Cubes de Chr. N. Tapu de la Masa Petru Sficeanu din RovinariGorj.

Fugl izdate, Du-te unde calne n'a lAtrat.

Blestemate ; Si Teti izdate din inimA, din fi-
CA crucea to bate, [caST,
CA nu-4 loc de tine ; Tu izdate cu leoTca,
5 i e lee de cruce, Cu sburAturOica,
De bisericA §i de tamale. 15 E§T §i du-te in cOrnele cerbilor,
Vita de vie taIata In pAdfirl,
Cap de §6rpe vindecat, Pe supt buturl.
Du-te unde coco§ n'a cantat, Acolo sA locuYe§tY,
10 Du-te unde pops n'a tocat, Acolo sA vactile§tT,

www.dacoromanica.ro
628 DESCANTECI3 DE IZDAT

20 si pe cutare sal Terti Cu crucea te-oT depArta,

si sal pArAse§tY. 25 Cu tAmaTa te-oT tamaTa,
si el O. r6tnaTe curat, Cu cutitul te-oT cutita,
Ca de D-cleti lAsat. De la cutare te oT depArta.
Si cand oT afla a te-oT in-
[tOrce

Re(eta : Se descants cu tAmaTa in apA, cu crucea §i cu cutit. Apa

descantata o bea cel bolnay.

DESCANTEC DE. IZDAT

(VARIANTA)

Cu les de Chr. N. Tapu de la vrajitorea Simina din GresiaTeleorman.

Tu izdate, Fata mare cosita n'a 'mpletit.

Blestemate,
AT fost treator din nou6 sate
[trecetor.
Dar sA mergT la pas de lup,
5 La cap de ghigean.
Ca eu cu crucea te descantam,
Cu tamaIa te tamaTam,
De la cutare te departam.
Si sl te ducT unde popA n'a
[tocat,
I0 Glas de voYnic nu s'a audit,
P'o caprA neagra te-am aruncat,
Intr'un verf de munte te-am
[aruncat.
Dar sf. loan nou6 Inger tri-
[metea,
15 Din munte o dArama
Fara cutit l'a tgat,
Pe izdat l'a departat.
Fara sare o sara
19 si trite bOlele de la (cutare) le
[departa.

Reteta: Se descants cu crucea asupra celuT bolnav precum §i cu tA-

mate (de la boboteza) cu care se afuina bolnavul.

DESCANTEC DE IZDAT
(VARIANTA)

Cu les de Chr. N. Tapu de la Catrina Iona Ursu din Urdarir-de-susGorj.

FugT izdate, 10 Blestemate:

Blestemate, Din inimA,
CA aicT nu e loc de mOrte, Din platnanT,
Ci e al tAniai §i al crucil. Din ficatT,
5 $1 cand se impreuna cur de urs Din ranunchT,
La cur de lup, 15 Din creleriT capuluT,
AtuncT A. se maT izdeze (cutare); Din sgarcTul nasuluT,
AtuncY, nicT atuncY. Din fata obrazuluT.
i ie§T necurate, Si te du, unde popa no Oa,

www.dacoromanica.ro
 DESCANTECE DE IZDAT 629
Unde pAsAricA' nu ciricaTe, 25 Cu pahare pline.
20 Unde vaca nu rage, SA mancatY, sA bsp6tati',
Unde topor nu tare, Pe (cutare) sal YertatI.
Unde coco§ nu cants. i sail lAsati curat, luminat,
Ca acolo v6 sint pregatite Ca argintul din stricurat,
Mese intinse, 30 Ca MaTca Precista lAsat.
Reteta : Se descantA cu crucea, cu cutitul §1 cu tAtnaTe de la Bobo-
teazA in apl neinceputA.

DESCANTEC DE IZDAT
(vnitiANTA)

Cules de Chr. N. Tapu de la Maria Matake Ciurea din Urdaril-dejosGorj.

Cap de galigan, La genuchl' de fier,

Gospodi po milo, 10 Gospodi po milo,
Cruce luminat', La talpe de otel,
Gospodi pc) milo, Gospodi po milo.
3 Cruce de argint,
Gospodi po milo, Descantecul de la mine
La inimA de vidrA, 5:1 leacul de la Marca Precista.
Gospodi po milo,
Refeta : Se descants pe corpul celui bolnav, cu crucea §i cu un cutit
gAsit sail cununat.

www.dacoromanica.ro
 DIFERITE DESCANTECE

DESCANTEC DE OFTICA

Cu les de Chr. N. Tapu de la Maria Predi, din comuna BarbateptiValcea.

Iesr, ofticA, de la cutare, A. secat cu far ala
Nu intinde, Si cu naplArala.
Nu cuprinde, lest, oftica, ca-tr tar buzele
Nu umfla, Sill' tar picrOrele
5 Nu gamfa. 35 Si4r tar marnele
Ies1 ofticA din bere, ,5 tar ghrarele
Din inima rea, CA to ghiarele le-ar intins,
Din dusmanie, Pe cutare de inima rar cuprins.
Din certa, De inima l'ar apucat,
10 Din asteptare, 4o L'ar far§it,
Din dragoste, L'ar nAplait,
Din carare, Far luat,
Din mancare, 5i 'r -ar furat,
Din pisare. FOmea §i greta
15 Tu ofticA cu luci-u vrAjmAsesc 45 Si nAplArala.
SA test de la (cutare) Eu nu crocanesc,
Din prept, Nu bocAnesc,
Din spate, Ci inima cutarula r-o plAmadesc
Din Osele tote. FOrnea lur,
20 Tu, ofticA, din nou6-4ecr §i so Setea lur
[noue de felurr de oftica, Putere,
Pe cutare la inima de ce'l a- La putere,
[pucr ? Sanetate,
5i 'r -ar luat fomea La sAn6tate,
Si puterile 55 Virtute,
Si Par suptiat La virtute.
25 Si l'ar far§it. Cum se plamAdeste aluatul in
Deochetura cu sore sec, [capisterie,
Sorele a r6sarit, Fagurul de mrere,
Oftica din preptul cutAruia a Si copilul in mulere,
[prerit ; 6o Varc,la in gradina
SOrele a scapatat, Casul la stand,
3o Oftica din preptul cutaruia a Oul in gaina,
[secat. Para 'n Or,

www.dacoromanica.ro
632 DIFERITE DESCANTECE

Meru 'n mei-, La putere,

65 Pruna 'n prun, Sanetate,
Aluna 'n alun, 8o La sanetate,
Vitelu 'n vacs, Vertute
Manzu 'n Tap., La vertute.
Zarzana 'n zarzan, SI remaTe cutare spalat,
70 Piersica 'n pTersic, Curat §i luminat,
Vi§ina 'n vi§in, 85 Ca roua din camp,
Nuca 'n nuc, Ca steua din cer,
Strugurile in vita, Ca argintul cel curat,
Castravetele 'n vrejT, Ca on -ce stricurat,
75 Usturoiu in razor. Ca MaTca Precista be l'a dat .
A§a sa se plamadesca inima
[cutaruTa). 90 Lecul din descantecul meil,
Putere Si cu puterea luT Dumnecjeti I

Reteta : Se descanta cu un cutit cununat §i cu treT lingurT in apa

neinceputa, curata, de la isvor §i se fierbe intr'o OM. none. Apa, dupe
ce s'a fiert, se pune intr'o strachina mare (cenac). Se cautai §i se Ta o
old noun in care nu s'a fiert nimic §i se pune in cenacul cu apa fierbinte
cu gura in jos. Daca Ola resturnata inghite apa, se cjice cd bolnavul are
leac §i, din contra, daca Ola resturnata cu gura in jos nu inghite din apa,
bolnavul nu maT are lee. Se Ta acea 61a aburita §1 se pune la gura bol-
navuluT, care trebue sä inghlta de cate trey orT aburul din OW Se repeta
acesta pene de none oni. Se ia apoT apa ferbinte, se amesteca cu candel,
tamaTe negra, unt-de-lemn, §1 se da din acea apa amestecata ca sa bea
bolnavul de noue orT cate treT lingurT,bine-inteles la fie-care descantec
cate trel lingurT. Dupa ce bolnavul a fost aburit la gura, se ia Ola aburita
§1 'T se pune la lingureua pTeptuluT, unde se tine cate-va minute. Se face
apoT o turta mica de Mina, §i cand se framanta se §i descanta, repetan-
du-se vorbele de maT sus. Turta facuta §1 cOpta se intepa cu acul, repe-
tandu-se cuvintele unnetore :
Nu intep turta,
Ci intep oftica de la (cutare).
Am intepat'o,
Din inima (cutaruTa) am spart'o.
5 Copta a fost,
In pamint am trintit' o,
Din inima (cutaruia) am manat'o,
Din raciacina am secat'o,
Din mijloc am smintit'o,
10 Din verf am vestejit'o 1
Se da mijlocul paTneTmTeclulbolnavului ca sa.-1 manance, Tar mar-
ginele §1 cojile turtel de paYne se arunca la calriT §i la porcT, ca o oftica
porcesca, calnesca, tiganesca §i ovrelasca ce este.

www.dacoromanica.ro
 DIFERITE DESCANTECE 633

DESCANTEC DE FRIGURI

Cu les de Chr. N. Tapu de la Cons'antina Ioan Radof din Valea-cu-apaGorj.

Frigurl ruse§tY, 5i 'n noue-clecT §1 noue de ho-

FrigurY nemte§ti, [tare ye void mana,
FrigurI porce§t1, to 5i pe trupul (cutaruia) nu ye
FrigurY de la amiaclI, [void mat lAsa.
5 FrigurY de la chindie, 5i (cutare) BA remand,
Ed pe (cutare) it void spill -a, Curat, luminat,
*i '1 void curAta, Ca steua din cer ldsat.
5i 'n frigurY nu '1 void mg
[ldsa,

Reteta: Se descAnta cu fir de mAturd in apa neinceputA §i in aluat

amestecandu-se cu babe de tAmaTe. Cu apd descantata se uda cel bolnav
§i firul de maturd, aluatul §i tAmala se dad pe apa §i se clic cuvintele :
(Pe apd le-am dat,
5i pe (cutare) ram spdlatp.

DESCANTEC DE ISBITURA

Cu les de Chr. N. Tapu de la Badea Volca Stirbu din DrogsanfTeleorman.

Me sculaT Jot de diminetA, 1 (:) Pe (cutare) peste °chi l'a plesnit.

Pe roue, pe ceta, 51 lual lopata §i ranil
5ipiece pe potecA neumblata, Cu term; 11 ternuiT,
Pe cetA neridicatA Cu mAtura 11 maturaT,
5 5i me intalniT cu un om ro§, 5i cu fulgul it limpecli1.
Cu calu ro§u, IS SA remale (cutare) curat
Cu freu row, Ca pala Sfinte Marie
Cu tote halnele luY ro§i1.
Palma bid a fAcut Leac sA-1 fie 1

Reteta: Se descanta cu maneca cAmd§ii pe ochTul bolnavulul §i tot

cu maneca camd§iT it Verge la ochTul care'l dare.

www.dacoromanica.ro
634 PIFERITE DESCANTgeli

DESCANTEC DE ISBITURA
(VARIANTA)

Cu les de Christu N. Tapu de la Baba Stana Resicg, DraganeWTeleorman,

Copita copitarita, Cu matura le maturai,

Cal negru din picior te lepada In cornele cerbilor le aruncal.
Pe (cutare) peste ochi ii isbi§i, Cum potole§te ventu
i leacul ca 'I -I gasii ; Pa mintul,
5 Cu fulg negru te ricaiY A§a sa se potolesca durerile,
Cu busuioc te limpecp, Junghiurile, cutitele de la (cu -
Cu fir ro§u turburarea o scosei, [tare) ;
JunghTurile, cutitele, usturimele lar (cutare) sa remaie curat,
Din vederea (cutaruia)le scosei. Luminat,
to Cu lopata tote durerile le yen- Ca cliva ce l'a dat.
[turaY

Refeta Se descanta in apa cu busuioc §i cu fir de matura, Cu apa

se strope§te la ochi.

DESCANTEC DE TRANJI

Cules de Chr. N. Tapu de la Florea Saracinoia, din RosiaGorj.

Descantecul meti io Atat sa stea tranjii I,a (cutare)

Lecu luT Dumnecleil.
Cat o sta un parcalab in rain,
Atat sa stea tranjii la (cutare).
5 Cat o sta un popa in raiii
Atat sa stea tranjii la (cutare).
Cat o sta o smeoica in rate,
Atat sa stea tranjii la (cutare).
Cat o sta sburaturoTil cu sbu-
[raturaTca in raTil
Cat o sta ovreiu cu ovreica In
[raid
Atat sa stea tranjii la (cutare).
Cat o sta o curva cu do) frati
[in raid,
Atat sa stea tranjii la (cutare).
15 Cat o sta o fermecatore in taiti
Atat sa stea tranjii la (cutare).

Retet6 : Se descanta in 61a cu apa, cu boji §i cu fir de per, §i tote

acestea se pun la co§, unde se usuca de fum, §1 daca se usuca bine se
usuca §i tranjii.

www.dacoromanica.ro
 pinutiTE DpscANTpcg 63$

DESCANTEC DE TRANJI
(vIkRIANTA)

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Florea Stancu Slabescu, din NanovTeleorman.

*oricie, burulena mare *i sA tAmadulestl.
*i mal mare SA-1 secs tOte vinele,
De cat tote burulenile, Tote durimile.
Nu to -am luat de vr'o here 15 Tote usturimile.
5 De vr'o mancare, *i sl remale (cutare) curat §i
Ci to -am luat sA leculestl pe [luminat
[ (cutare). Ca steua din cer
D'o avea trany, d'o avea tran- Ca roua din camp,
(jOYcA, Ca argintul stricurat,
D'o avea neg, d'o avea bubA, 20 Ca maIcA-sa ce l'a fapt.
D'o avea noue-cjecr si noue de
[felurT de buba ; Descantecul meg
io Ce fel de bubA o avea, Leacul de la Dumnecjeii !
SA to milostivesti,
Retett :. Se descantA in §oricie alba si galbenl. Se amesteca cu unt
alb §i se unge cel ce are trany. Acest medicament usucA rana si buba,
pene cand se face o gaurA. Dupe aceia se face o alifie care creste car-
nea, compusa din tamale, unt, sett de OTe si cera. Cu acestA alifie se
unge bolnavul la rand rend cand carnea creste la loc.

DESCANTEC DE BOALA COPIILOR

Cules de Chr. N. Tapu de la Hie Cazan, din DidWITeleorrnan.

Dracu cu drAceska, Si l'a zapacit,
Dlavolu cu devololca, Mintile '1 le-a luat ;
Cu ventu turbat, Dracu nu l'a lAsat,
S'a amestecat Io lndarAt la el s'a intors,
5 In tarn a plecat, *i la zobit,
*i pe (cutare) in cale l'a in- *i la zapacit.
[talnit,
Refetd: Se descantA cu ata de canepA ; se mesora capul cu ea §i
se arunca la un mormint sag la un hotar. Se la apoI cell de rol fugit
si se amestecA cu unghiile omulul ce sufera d'asa bola ; se mal la §i peru
din cap, din gene, din sprancene, din cell si tOte acestea se ingrOpA la
un hotar sail la un mormint. Se ingrOpa muteste, §i tot muteste vine pene
acasA cel ce le-a ingropat si trebue sA nu vorbesca cu nimenT.

www.dacoromanica.ro
636 DIFERITE DESCANTECE

DESCANTEC DE BOALA COPIILOR

(VARIANTA)

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Balasa Petre Saceanu, din RovinarlGorj.

Se bagel noue pTetre si marmurg pe maduva unuT os parasit §i

se bagel unghiile de la maInY §i de la picTOre, de la bolnavul care sufera
de atare boll §i se ingrOpa acel os la un hotar, in timpul nopteT §i se
dic cuvintele :
«Cum s'a hotgrit hotarul gsta,
Asa sä se hotgrasca bOla devolesca dupg trupul (cutarula),
5i cum s'a pgrasit osul asta de tOte cTorile §1 de tOte hoTturile,
Asa sa se parasesca bola dupg. trupul (cutarula)).
A pol se Ta din unghiile taYate de la maTril §i de la pidore §i se bagel
intr'o nuca cu noue felurT de matase §i se dic cuvintele :
tCand s'o maT impreuna grec cu grec,
AtuncT sel maT alba (cutare) bola devolesca»,
Se ingrOpa nuca in malul unuT riii §i se dic vorbele :
«Cand s'o maT impreuna malul gsta cu cel-alt,
AtuncT sa mal alba (cutare) bola devolescg».
Dupa aceea se Ta noue felurT de matase §i se pun in gura uneT
br6sce §i se bagg brosca cu matasa §i cu unghiile intr'o ola noug. §i se
ingrOpa la un hotar §i se clic cuvintele :
g Cand s'o maT impreuna olar cu olar,
$i o maT face terg de Ole,'
Atuncl sä mal villa bola devolesca la (cutare)s.

DESCANTEC DE MATRICE

Cules de Chr. N. Tapu de la Oprea Serban, din DraganegiTeleorman.

Sa se compare acest descantec cu cel de cMatrice. din Colectia D-lui G. Dem.
Teodorescu, pag. 379 colOna I, sus.
Tu, matrice, matraguna, 5 Te luara,
Capra ro§ie te facu§Y, Te taTara,
Sus in munte te sui§r, Fara cutit te tliara,
$i ciobaniT te aflara, Fara foc te fripsera,

www.dacoromanica.ro
 DIFERITE DESCANTECE 637
Para sare te mancard, In cornele cerbilor te aruncar.
10 FArd c... te c. . Tote junghTurile de la (cutare)
Eu cu mdtura te mature, [le adune.
Cu lopata te venture, 15 5i in Marea Negra le aruncar.
Retetet: Se descantd la buric cu fir de maturd §i se adauga cuvin-
tele : «Cum matura asta mdturd tote gurioiele, a§a A. se mature durerea,
mdtricea, junghIurile de la (cutare).

DESCANTEC DE MATRICE
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Badea Voicu Stirbu, din DraDani Teleorman.

Pe al munte mare ro§u. Matricea mdtrAguna,

Alergd o caprd ro§ie,
Un cloban ro§u o prinde,
Sr o tare cu un cutit row
5 51-o mdnanca fard gurd,
Nesaratd,
Nepiperata,
Nea rderatd.
10 S'o cace (cutare),
Verde ca iedera
5i negrd ca 'Acura ;
i cutare sd r6mille curat,
Luminat,
15 Ca MaIca Sfanta Marie,
Lec sd-i fie I

Reteta: Se descants en cutitul pe corpul omului §i in mod. Cu apa

se udd bolnavul pe corp, bea din ea §i o parte se lepada pe par de
Bard, cjicendu-se : (Cum se scurge apa in par, a§a sa se scurga durerea
de mdtrice de la (cutare), §i cum limped,e§te apa tote pietrile §i tote ma-
lurile a§a sa se limpegesca §i sä se curdtescd (cutare) de matrice».

DESCANTEC DE MATRICE
( VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Anca Vrajitorea din comuna Msgurele Teleorman.

Cdpricia, Fara cutit te tAYa,

Turturica, Fara sare te sara,
In verf de munte suits, Fara gura te mnaca,
Venatora te vedea, Fara c... te c...
5 FArd pu§ca te'mpu§ca, 10 Mdtrice cu bubd,

www.dacoromanica.ro
638 DIPERITE DESCANTECE

Matrice cu Mac, Cu sticniturt,

Matrice intampinata, Est de la (cutare),
Matrice de judecata, 20 Din creterit capuld,
Lovitura cu Merl, Din sgarctul nasuld,
15 Cu tept, Din fata obrazulut,
Cu sageti, Din grumajul gatuld,
Cu v6rsatur1, 24 Din ata buriculut.
Refeta: Se descanta in apa cu sare §i cimbru §i se cla de bea §1 se
manje§te la buric copilul mic. Se mat descanta la copiii mid §i in lapte
din tita femetet.

DESCANTEC DE MATRICE
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Neaga Zamfira Gheorghe, ButculescfTeleorman.

Matrice alba, To Pe lopata te am luat,

Matrice galbena,
Nu te bate ca pe§tele,
Nu te 'ntinde ca §arpele.
5 Te-at intins,
Penh 0 cuprins pe (cutare);
Te-at batut,
Pen6 at far§it pe (cutare).
$i te-a aflat Neaga descanta-
[torea.
*i 'n Dunare te-am aruncat.
Cu crucea te-am gonit,
De la (cutare) te-am pornit.
Cu cutitu te-am tatat.
15 De la (cutare) te-am mutat,
$i pe (cutare) sal la§t curat,
Luminat,
Ca Dumnedeti ce l'a lasat.

Refeta: Se descanta cu sare, cutit, etc. La copiit mid se descanta

Cu piciorul peste stomacul copilulul §i se fac rescruct cu piciorul.

DESCANTEC DE MATRICE
(VA RIANTA)

Cu 'esti de Chr. N. Tapu de la Maria Marin Coltatu, din ScriosteaTeleorman.

Matrice matraguna, Luminat,

Caput pe (cutare) '1 aduna,
Inima 1-o sageta.
Cu scutpatu scutpam,
5 Cu limba te descantam,
$i de la cutare te departam,
*i cutare r6manea curat,
Ca steua din cer,
To Ca roua din camp,
Ca aurul suflat,
Ca ort-ce strecurat,
Ca MaTca Precista lasat.

www.dacoromanica.ro
 DIFERITE DESCANTECE 639

DESCANTEC DE GALCI

Cu les de Ion lonescu de la Stana D. Lungoci, OprisorDambovita.

Sa se compare acest descantec cu cel (de gala= din colectia d-lut- G. D. Theo-
dorescu pag. 379 colOna I.

Galcilor, 20 Se intorserA trel,

Mostofalcilor, Se intorserA doue,
La bald plecarAy, Se intorserl una,
Plea. una, Se intorse nicT una.
5 Plea. doue, *i remase copilul curat, lu-
PlecarA ire, [minat,
PlecarA patru, 15 Ca argintul cinat,
PlecarA cincY, De Marca Precista lAsat.
PlecarA §ese, Galcile,
to PlecarA §epte, Mostofalcile,
PlecarA opt, Trel babe le pAdl.a.
PlecarA noue, 3o LupiT venirA
Plecarl dece. i le speriarA.
Se intorserA noue, Una nu vedu,
15 Se intorsea opt, Una nu audi,
Se intorserA §epte, Una nu putu.
Se intorsera ese, 35 LupiT le mancara,
Se intorserA cind, Galcile din ga.'tul luT (cutare)
Se intorserA patru, [secara.

Reteta: FemeTa care descantA de galcT pune degetul pe gatunde

sunt galcile& le trage, le fArAmA, ungendu-le cu unt-de-lemn §i repetA
cuvintele de maT sus.

DESCANTEC DE GALCI
(VARIANTA)

Cu les de Chr. N. Tapu.

Ga lca cat oul,

Galca cat boul,
GalcA cat aluna,
Galca cat minciuna,
Sa nu maT remale nici una.

www.dacoromanica.ro
 604 hIPERITE bESCANTEdlt

Reteta : Descantatorea trage vinele gatului, ungendu-le cu unt-de-

lemn §i repeta cuvintele de mat sus. Adesea-ori se face o pasta de aluat
mole, se unge cu unt-de-lemn §i se lega la gat ca sa imOie umflatura.

DESCANTEC DE GALCI
(VARIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu.

Voi gale ilor, A §chiopa nu putu merge,

Motalcilor, hp A surda nu amp,
Plecarati pe camp, Si a muta nu putu da chiot,
Una orbs, Lupu veni §1 ve lud ;
5 Alta §chiOpa, Si (cutare) remase curat,
Una surda, Luminat,
Alta muta. 15 Ca argintul strecurat,
A Orb nu ved,u, Ca Malca Precista ce.l'a lAsat.

Reteta: Descantatorea trage vinele gatuluT, ungendu-le cu unt-de-

lemn §i repeta cuvintele de maT sus. Adesea ori se face o pasta de a-
luat mole, se unge cu unt-de-lemn §i se lega la gat ca sa imOie urn-
flatura.

DESCANTEC DE GALCE

Cules de Chr. N. Tapu, de la Iona Calniceanu, CosteptiValeea.

Galcile, Galcile sd remaie ;

Motofalcile, SA remale (cutare) curat,
Pune-ve-ti pe secure, Luminat,
SA ve duceti la pAdure. Ca argintul de curat,
5 Securea sa vie, 10 Cum MaTca Precista l'a lasat.

Reteta : Se descant', tragend galcile cu degetele muTate in unt-de

lemn.

www.dacoromanica.ro
 DIFER1TE DESCANTECE 641

DESCANTEC DE OBRINTELA

Cu les de Chr. N. Tapu, de la Preda Radu Gudins din DideptiTeleorman.

Am plecat p'un camp negru cu dol bol negri ; c'un plug mare ne-
gru. Aral un loc de mein negru; facuT ni§te mein mare negru ; it sece-
ral cu ni§te seccrl marl negre melul negru ; it fscul snopl marl negri §1
ni§te dal marl negre ; ii pusel intr'un car mare negru §i'l adusel intr'o
arie mare negra §i '1 treieral cu ni§te cal marl negri ; it venture cu ni§te
lopetT marl negre; it pusel intr'un car mare negru §i'l adusel intr'o arie
mare negra §i'l treleral cu ni§te cal marl negril ; it venturaI cu ni§te lo-
petT marl negre ; it pusel intr'un car mare negru ; it dusel la o mars
mare negra ; piece prin sate marl negre ; strigal la male negru de meTil
negru de venclare, ea e bun de obrintelA.
Cine'l lua
Qungea ;
Cine'l vedea
Orbla.
5 Junghlurile de la (cutare) se potolla ;
i (cutare) remanea,
Curat,
Luminat,
Ca argintul stricorat,
10 Ca Malca Precista ce l'a lasat.
Observare: Obrintela fiind o umflaturl, care inegre§te plelea, o in-
vinete§te, de acela babele in descantecul for intrebuinteza cuvintele :
melil negru, camp negru, plug negru, bol negril etc.
Reteta : Se descants in mein, se amestecl cu otet §i se pune pe bubA.

DESCANTEC DE OBRINTELA
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu, de la baba Nata, din AlexandriaTeleorman.

A luat un topor mare negru §i s'a dus la o padure mare negrg. A
Mat (cutare) un lemn mare negru, a facut un plug mare negru, a arat
un loc negru mare, a semanat grail negru mare, l'a secerat cu doue
secerT negre marl, l'a pus in doe sad negri marl, ra pus intr'un car
negru mare, l'a dus la o m6ra negra mare. L'a macinat §i l'a dus acasa,
tote durerile §i junghlurile de la (cutare} se .alinara.
Reteta: Se descants de noue orT acest descantec cu un dumicat de
paIne, sare §i usturol.
41
www.dacoromanica.ro
642 IMF MITE DRSSANTECE

DESCANTEC DE OBRINTELA
(VARIANTA)

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la baba Voica Stirbu, din DragpanlTeleorman.

Plecara doul emenl marl negri, Melul negru nu e bun de man-

Cu done securl marl negre.
Mersere intr'o padure mare
[negrA,
Sa faca un plug mare negru,
5 SA are un loc mare negru,
Cu doul bol marl negri,
SA semene niste mel mare
[negru.
Retetcl : Se descanta in mein, ce se incalcleste intr'o tigale prOjit cu
untura si se pune la buba obrinti LA.
[care,
Ci e bun de obrintela,
'0 SA'l pule (cutare) la obrintela.
Cum se secera melul si se
[strange
i se trelera §i se ventura,
Asa sa se venture §i O. se se-
[cere §i sa se trelere tote dure-
[rile, obrintelile de la (cutare).

DESCANTEC DE OBRINTELA
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu d e la Oprea Serban pi Stanca Repica, din Draganepti

Teleorman.
A se vedea o varianta cde obrintire, in colectia cDescanteces a d-lui S. Fl. Ma-
rian, pag. 153.

Peste o mare negra, Omenit in sat,

SbYera o Ole 'Agra ;
Peste un camp negru
Latra un cane negru,
5 DA un cloban negru chiot.
Tacu Oia din sblerat,
CaTnele din latrat,
Clobanul din chiotit,
SA treca (cutartga) de obrintit.
Jo Cum potoleste ventul pamin-
Rul,
Cum se potoleste musca in roT,
Sorele in cer,
Refeia: Se descants in otet §i se stropeste la buba pe locul unde e obrintit.
$i calnil din alatrat,
15 A§a sa se potolesca junghiu-
[rile,
Cutitele, usturimile,
Reutatea, greutatea,
Farsala, ametela, de la (cutare).
$ i (cutare) sa remale curat,
[luminat,
20 Ca Slinta Maria ce l'a lasat.
Descantecul de la mine,
Leacul de la Dumne4eti.

www.dacoromanica.ro
 DIFERiTE DESCANTECE 643

DESCANTEC DE NAJIT

Cu les de Chr. N. Tapu de la Balap Saceanu, RovinariGorj.

A ce compara cu descantecul cde naj it), din eolectia d-luf G. D. Teodorescu
pag. 380.
FugT, najite, Acolo sa locuTe§tT,
Vaiiite (de la cutare) : Acolo sa bolnave§tT,
Din urechT, din nas, Acolo sä trandave§tT.
Din crieru capuluT, Ca (cutare) nu te 'Dote cina,
5 Din sgarclul nasuluT, 20 Nu te pate culca,
Din gingir, Nu te pate odini,
Din dintT. Nu te pate prand,i,
Nu'l sageta pe (cutart), Nu te pOte bolnavi.
Nu'l fulgera, 5i (cutare) se remaTe,
To Nu'l cutita, 25 Curat, luminat
Na'! bolnavi, Ca argintul stricurat,
Nu'l trandavi, Ca aurul suflat,
5i Te§T §i dute in codele marilor, Ca roua din camp,
In cOrnele cerbilor, Ca in ceasul nascut,
15 In copitele cTutelor. 30 Ca MaTca Precista ce l'a facut.
Retetd : Se descanta in unt §1 se pica cu secerea incalclita in urechT.

DESCANTEC DE NAJIT
(VARIAN TA)

Comunicata de M. CanianuBucuresti.
Fue, najit, Remane luminat §i curat,
Precajit. Ca argintul strecurat,
Ca cu peria to -ol peria, Ca Dumnecleil ce l'a Igsat
La radacina iT seca, To Ca malca-sa ce I'a facut.
5 La verf te-T usca, Ca sOrele 'n senin.
5i (cutare) Ptiii 1 Amin.
Retetd ; Se descanta cu o perie cu care se perie canepa. Si femeTa
sau barbatul care descanta, tot da cu peria pe locul unde se simte du-
rerea. Se descanta numal in Bile de see : LunT, MTercurT §1 VinerT, de
treT orT de-arendul §i in fie care chi de cate trel orT §i la fie-care data se
spune descantecul de treT orT.

www.dacoromanica.ro
644 DIFERITE DESCANTECE

DESCANTEC DE SURDUMACI

Cu les de Chr. N. Tapu de la Catrina I6na Scurtu, din Urdarif-de-susGor'j.

VoT surdumacT, Unde pas6rica nu ciricaTe,

TurmacT, Unde rata nu macaTe,
Sa Te§itT, Unde gasca nu Male.
Sa pTeriti, 15 Pe spinl,
5 SA muritT, Pe mArAcinT,
SA plesnitl de la (cutare) : V'am aruncat,
Din creTerii capuluT, $i voT surdumacT v'atT immuTat.
Din fata obrazuluT, Si pe (cutare) PatT lasat,
Din sgarcTul nasuluT. 20 Curat, luminat,
to $i sa va ducetT, Ca argintul din strecurat
Unde pop nu tOcA, Ca MaTca Precista ce l'a lAsat

Reteta: Se descants cu Ola cu lingurT §i cu un cutit. Cu ola se abu-

re§te copilul in guru §i la cap.

DESCANTEC DE SURDUMACI
(VARIANTA)

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Dumitra Raducan Margot, din Urdarif-de-jos God

VoT surdumacT, OtT fi cu durerT,

VrAjma§T, OAT fi cu umflAturA,
InT, 20 OtT fi cu gamfaturl,
PAgamr, OtT fi prin inima,
5 SA Te§itT, Pe supt inima
Sa pIeritT, $i pin cap
Cum ptere spuma de mare Pe supt cap,
Si roua de sure ; 25 Pin creierf,
A§a sA pleritl de la (cutare). Pe supt creTerl.
To Cop' fi surdumacT cu trecAturA , VoT sa Te§itT
Cu isbiturA, $i sa v6 ducetl
Cu ramniturA, In ghena foculul nestins,
Cu moroiii, 3o In valea adanca,
Cu morOica, Unde coco§ nu calla,
15 Cu strigoid, Unde fata mare nu se pTept6na,
Cu strigacA. Unde urma de secure nu e.
OAT fi cu pArerT, Si (cutare) sA remaTe,

www.dacoromanica.ro
 DIFERITE DESCANTECE 645

35 Curat, luminat, Descantecul de la mine,

Ca argintul strecurat, Ldcul de la Maica Precista.
i ca aurul suflat.
Refetd: Se descanta cu Ola cu apl nth-a cu §ase lingurr, cu prep-
tenul, fAcaletul §i cu cutitul. Copilul bolnav se aburesce cu Ola la guru
§1 in cap, repetandu-se la fie-care aburd1a descantecul de mar sus.

DESCANTEC DE MOLETI

Cu les de Chr. N. Tapu de la Dina Petrana, din Satu Not Teleorman.

Mole§iti-v6, Din fata obrazulur,
Cole§iti-v6 ; 15 Din tOte inchereturile,
Vor sa re§itr de la (cutare), Din tOte madularile.
Cu frigurile, Cu eii cu preptenele v6 prep-
5 Cu fiorurile, . [t6nai,
Cu r6corile, Cu unt v6 mural',
Cu r6utatea, Cu limba v6 descantar,
Cu greutatea, 20 RAdAcina v'o secar.
Cu far§ala 136 cutare curat, luminat, it lasar
Jo Cu ametela, Ca stdua din cer,
Cu molo§ela. Ca roua din camp,
SA re§itr din crererir capulur, Ca m& -sa ce l'a fAcut.
Din sgarcrul nasulur,
Refetd: Se descant6 in capul copilulur cu preptene, unt §i cu nou6
vrermu§rmoletr,cart cresc in tarate de fin de grail, se omor in ca-
pul copilulur. Se rail §i se and pe foc, se pisezA §i se clA copilulur bolnav,
de-r bea in apA.

DESCANTEC DE MOLETI
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Voica Anghel Tapu, din Rogiorif-de-Vede. Te-

leorman.
Lamoste de la coco§r, Sal lAsatr pe cutare,
Lamoste de la cantatul coco- SA nu'l mar cole§itr,
[i1or, SA nu'l mar lamosti%r,
Lamoste din r6vArsatul zorilor to SA nu'l mar mole§itr,
Lamoste din r6saritul sorelui, Ci sl r6mare curat,
5 Lamoste de la nimrecjr, Luminat,
Lamoste din tOta cjiva, 13 Ca Maica Precista ce l'a lAsat.
Refeta: Se descant& cu viermi§orr (moleti) in mOlele capulur. Se
unge molele capulur copilulur cu unt-de-lemn, sail cu unt topit de vaca in care
se °mewl vrermu§ir. Se pun intr'o lingura cu apA §i se dail de but
copilulur.

www.dacoromanica.ro
646 DIFERITE DESCANTECE

DESCANTEC DE SPURCAT

Cu les de Chr. N. Tapu de la baba Simina, din GresiaTeleorman.

A fost un om rosu treator, Cu tamale negrA te-am a -
Din nou6 sate viitor ; [maiat,
Si peste (cutare) a suflat Cu sar te-am insemnat,
Si tote Miele 'I le-a dat. Cu piper te-am ardeTat,
5 Dar eil, spurcatule, necuratule, 15 De la (cutare) te-am alungat.
Uritule, coltatule, La nou6 catele te-arn trimis,
Te trimiteam in cOdele §erpilor, CAtelile te-ail inghitit ;
In crAcile racilor, In cornele cerbilor te-am a-
In t6pile aricilor, [runcat,
to In fundul mArilor. In talpa TaduluT te-am bAgat ;
CA cu vin si cu rachiii te-am 20 In gura smeilor te varam,
[imbdtat, Si de la (cutare) te goniam.
Reteta: Se descantA in yin amestecat cu rachiti, in care se pune si
tamale negra si piper (babe), Si putintel usturoi..Se descants in treT seri,
Lunea, Miercurea §i Vinerea-nOptea tarcliii, pe vatra foculuT, uitandu-se
cu ochil pin cosul case la o stea. Amestecul de rachiii §i yin descantat
se bea de cel bolnav in trei Mile.

DESCANTEC DE INTAMPINAT

Cules de Chr. N. Tapu de la Oprea Serban, din DraganeptfTeleorman.

Ea fac bisericd §i cruce $i le- SA Tesi cu intampinAturile tale,

[turghie, Cu talniturile,
Intampinatu la (cutare) sA nu Cu loviturile,
[mai vie. 15 Cu frigurile,
Esi dravole de la (cutare) cu Cu fiorurile,
[ma.nie de cap, Cu ametelile,
Cap de vicldn, Cu r6corile de la (cutare),
5 InimA de vidra. Cu ametela,
SA iesi de la cap, Cu zobela,
Cap de vicldn, 20 Cu fAramatura,
De la inima, Cu farsala.
Inima de vidra, SA Tesi de la (cutare),
1 o De la picere, Din creierii capuluT,
Cap de serpe. Din sgarciul nasului,

www.dacoromanica.ro
 DIFERITE DESCAN TRCE 647

25 Din fata obrazuld, De la (cutare) to -am departat,

Din tote mAdulArile, 3o Cu apA te-am inecat.
CA eri cu tamale te-am tamaTat, Iar (cutare) a r6mas curat,
Cu crucea te-am alungat, Ca de Maka Precista lasat.
Reteta : Se descanta in apa cu tamale §1 cruce. Apa se bea ames-
tecata cu tamale pisata.

DESCANTEC DE TIMPINATURA
(VARIANTA)

Cu les& de Chr. N. Tapu de la Badea Voicu tirbu, din Dragsani Teleorman

La capul pAmintuluY, Uciga§e,

E capul ursulu1 ; CA n'ar ce face,
Si la capul ursuluT, I.) Ca te-a bAtut crucile.
E capul lupulut Sicutare sa I-6111We curat,
5 Cap de pall (foc), Luminat,
Inima de vidra, Ca Maca Sfinta Marie.
Crap, drace,
Lec sA-T fie I

Reteta : Se descanta cu crucea in apa §i pe corpul bolnavuluT.

DESCANTEC DE .SFINTE

Cules de Chr. N. Tapu de la Ilianca Baranga, din Pesteana-de-susGorj.

Tu, apA mare, Lecul sl q-1 aducl.

Demna mare,
Cum e§ti mandrA curatOre,
SA fir §i limpecjitore.
5 SA limpecle§tYpe (cutare)de bola,
Din cele sfinte.
De o fi din cele sfinte,
Ele sA '§I aduca aminte,
10 De o fi din Dumne4eii,
Dumnecleu sA'§1 aduca aminte,
Lecul (cutaruia) sA i-I aduel.
De-o fi intalnelA din resfinte,
Din venturT, din dataturr,
15 Din intalnitud
-SA rasa din trupul (cutArura),

Retela: Se bea apa din locul acela, unde se intalnesc doue isvore §i
se scaldl cu acea apa Marga, JoTa §1 Dumineca.

www.dacoromanica.ro
648 DIFERITg DESCANTECg

DESCANTEC DE SFINTE

Cules de Chr. N.' Tapu de la Rada Nicolae Sovalgait, din Valea- cu-apaGorj.

Bunk cjiva, rachit'i mare, Si le cul (cutarula) sa i-1 (14,

Domn mare, Cu sburaturoki cu sburaturOlca
C'a plecat (cutare), Cu smeul cu smeOlca,
Pe campu al mare, 3o Cu morolul cu morolca,
5 Spre sore r6sare. Sa edit i sä v6 mutatY.
S'a intalnit cu sfintele in cale. Pe pamint ati venit,
In brate l'a luat, Pe supt pamint sa v6 ducetl,
Peste caruta l'a aruncat, Unde coco§ nu cants,
Sangele 'T l'a sorbit, 35 Unde secure nu tale,
io Puterea 'T-a sfar§it. Unde. popa nu tOca,
Plangea §i se valta (cutare), Unde fete marl code nu 'm-
Malca Precista din cer it aucjla, [plete§te,
Pe scarf de argint se pogora Unde calve nu latra,
Si pe (cutare) it intreba : In paclurY,
15 Ce plangl, ce te olecae§ti, 4o Pe supt buturY.
[(cutare) ? Cum nu pOte sluji popa sfinta
Du-te la vrajitore [leturghie
SA-p faca d'o apa, Fara cruce §i tamale,
Nastrapa, A§a sa nu pots veni sburato-
Cu o stebla de busuloc, [rul cu sburaturoIca
20 SI te spele pe trupul tot. Si morolu cu mot-Oka,
Sfintelor, 45 $i-(cutare) sa r6male curat,
Bunelor, Luminat,
SA venitY line ca apa, Ca M aka DomnuluY ce l'a lasat.
Buneca palnea,
25 Dula ca mYerea Descantecul melt
Si mol ca matasea. Le cur de la Dumnecjeti.
Refeta : Se descanta in rachiii de drojdie, cu fir de matura §i cu
cutit §i se clic vorbele :
Tu, cutit mare,
Domn mare,
Cum al talat tot ce ti-a e§it in cale,
A§a sa tal tOta legatura dup6 (cutare).

www.dacoromanica.ro
 p IFERITE PESCANTECE 649

DESCANTECUL DIN OIMANE

Cules de Ion Odor, de la coc6na lAnca, &km preotulul lonitti din Ploestf, Ma-
halaua Tabaci.

Nou6 sfinte soYmane, IertatY p6 (cutare),

Cu non6 lopatele-, 3o Ca n'are putere samerga cu vol,
Cu nou6 maturele, SA calce locuri curate,
Cu rochil negre 'mpodobite, Verdeturi neumblate,
5 Cu salbT d6 galbinl gatite, Munil inaltT §i
Cu rochiile rotate, WI adencT,
Cu iile riurate, 35 Ca vol ape marl ati trecut,
Cu salbili p6 chept lasate, $i bolile in ape le-all lasat,
D6 la apus s'a ridicat, $i multa lume si dobitOce,
To La r6sarit a plecat, $i IA (cutare) l'atl pocit.
Cu (cutare) s'a 'ntalnit, Hon marl, prin livec,IT, vol atl
P6 el l'a 'ntampinat, [facut,
L'a sagetat. 4o $i multa lume §i p6 (cutare)
V6rsaturt, vol l'atl pocit.
T5 TrecaturT, De-o fi (cutare) pocit din apa,
Ametela, Din b6utura,
Ferbintela, Din culcare,
In trup 1-a lasat, Din spalatura,
$i 'la cetate a plecat. 45 Din scaldatura,
20 La masa s'a pus, Nol ne rugam sfintei LunT,
LautarT, cobzarl, cimpolerl, Sfintel Mercurl §i
[muscalagil le canta, Sfintel VinerT :
(Cutare) cu genunchili plecate Lasati-v6 heripili
[inaintea sflntelor s6 ruga : 5o $i codili si
Doinnelor, Luag junghlurili,
Imp6rateselor, Cutitili,
25 Vrednicelor si Umflaturili,
Harnicelor, Spuzelili §1
Puternicelor si 55 TOta bOla d6 la (cutare).
Sfintelor,

www.dacoromanica.ro
65o DiFEKITI1 DESCANTECR

DESCANTEC DIN IELE

Cu les de Ion Odor de la Pauna MoldovenuBuzeil

A plecat Dumnecleti din nou6 Intunerecul de pe fata pamin-

[cerurl [tulur,
5i s'a intelnit cu lipitura, 20 A§a sa pierA tote junghturili,
Sparietura, Apucaturili,
UmflAtura, Treceturili.
5 VersAtura, SA remale (cutare) curat,
Trecetura, Luminat,
Cu spuzela, 25 CA eti in cornili cerbilor am
Cu junghTul, [Incalicat
Cu cutitele, 5i in munte la cTute m'pm
to Ie§ind din marea secs. [lAsat.
Dumnegeti a poruncit Tote bolile manca,
Fug-T §1 Te§T de la (cutare) Bea §i
te du in cOrnili cerbilor, Se juca,
5i stal acolo One s'o ispravi 3o Numa bola (cutaruia) nu bea,
[cerTul §i pAmintu. [nu manca, nu se juca ;
15 Teme-te de Dumnecjeti, care SOrili nu resarTa,
[§ade pe scaun de judecata, NoriT pe cerT mergea,
5i te blastAmA cu numele Ta- CorbiT mart bola lul o bea,
[tAlut, al FiuluT §i al Sfin- 0 manca.
[tuluT Duch, amin 1 35 5i (cutare) remanea curat,
Cum pTere spuma de IA mare, Luminat,
Venturile de prin copact, Ca argintu strecurat,
Cum e de la Dumnecjeil lasat.

www.dacoromanica.ro
VR A JI

www.dacoromanica.ro
 VRAJI
DESCANTEC PENTRU VERSAT COSITORUL

Cu les de Chr. N. Tapu de la baba Simina, GresiaTeleorman.

Se scull (N) in 1.7e rsatul zorilor, in cantatul coco§ilor

.51 se 'ntalni cu venturile, cu vertejele, cu spurcatu .
Eil cu sfintele '1 am descantat,
De la (N) '1-am depArtat,
5 De verful mace§ilor '1-am atarnat,
La biserica l'am mlnat, sa cacja la darurT cel bolnay.
Dar d'o fi, d'o fi de la femee dat,
Ea te-a sorocit ma inblanclit.
Eii te intorc mat amArat ;
10 Ea te-a sorocit cu una, cu dou6,
EU te intorc cu §opte §i cu none.
SA te duct ca caTnele alatrand,
Ca brd§tele orAcAind §i. ca §erpiT darlind ;
SA te fact un lea para-leii,
15 SA te pur in beregAtT, uncle sufletu ese des.
Tot costArariT te cumparara,
Tote cAldarile, tingirile le spoira.
Tot a§a sa se spele trupul luT (N).
Noua pAs6rele venTa,
20 Sfanta MercurT le chema,
De lecurT le intreba,
La puntea RaTuluT le trimetea,
Acolo erburile sa 'nvercgeasca,
Vitele sa pasca ; Tar (N) sa se tArn6cluTascA
25 De spurcat, de sfinte, de MA §i altele.
Nota. Cositor vrAjit cu vorbele de maT sus, se topesce pe foc in o
tinichea ci topit se tOrnA intr'o strachina cu apA puss de-asupra capuluT
celuT bolnav §i daca cositorul este prea faramat in apl, aratA zAcere lungs
§i grea ; Tar de nu este faramat, ci strans la un loc, is semne de insl-
nAto§ire. Se Ta cositorul §i se vary sub o proptea la .gard pentru a nu
cAlca §i alp OmenT prin el, _pact se bolnAvesc. Dacl voesce r6u1 until
alt om, cel ce varsA cositorul, arunca cositorul in oborul vitelor aceluTa.

www.dacoromanica.ro
654 VRASI

DESCANTECUL COSTORULUL

Cu les de Chr. N. Tapu de la vrikjitbrea Ilinca Mirtuleasa, din Ro§iorii-de-Vede.

Costor, Din sculare,
Vostor, Din culcare,
In tigaTe te-am pus, De-o fi din resarit de sore,
Pe tine te-am topit De-o fi din fete necununate.
5 Si Omni! 'T-aT lecuit 1 25 Cum tare secera asta buruTenile,
5i to am pus la (cutare), Rugil, boziT, verdl §i uscate
SA-T scotr durorile, $i duld §i a mare,
JunghTurile, Asa sa se tare de la (cutare),
Fiorurile, BOla, dureirea, junghlurile,
To Cutitele, 3o Cutitele, sagetile.
Sagetile, 5i (cutare) sa remaTe curat, lu-
Taromela, [minat,
Farsela, Ca argintul strecurat,
Ametela, Ca aurul sufl3t,
15 Din cre§tetul capuluT, Ca MaTca Precista ce l'a dat.
Pelle 'n de§tele piclerilor.
De-o fi din calcatura 35 De la mine descantecul,
De o fi dupe drum, De la MaTca Precista leacul.
Din respantii, Leacul sa se gasTasca,
20 Din mancare, $i (cutare) sa se tamaduTasca l

Reteta : Se descants cu secerea. Costorul se pune intr'o tigaie mica,

unde se topeste pe foc §i se versa intro strachina cu apa. Rugina ce
femane dupe costor in apa este semnul ca bolnavul are argint
via dat de dusmanT. Dupe cantitatea de rugind remasa in vasul cu apa,
-vrajitorea recomanda bolnavulta cate dramurT de argint viii trebue sa
bea, ca sa se insaneto§Tesca.

DESCANTECUL COSTORULUI
(VARIANTP)

Culesa de Chr N. Tapu de la Oprica Serban, din corn. DraganesciTeleorman.

Lun! de dimineta (cutare) s'a Pe scars de our se pogori,
[scuiat, La kcutare) descantatore II tri-
Pe cale, pe carare, [mise.
Pleca in spre sore resare, Ca sa scota. bite frigurile,
Valtandu-se, to TOte fiorile $i recoriles
5 Olecaindu- se. Tote durerile si ametelile,
MaTca Sfinta Marie din cer it Greutatea §i reutatea,
[amp, Faramatura, zobela §i far§ela.

www.dacoromanica.ro
 VRAJ1 655

Argintu rid cu spurcatu, Din bo§ogY,

15 Cu necuratu 40 Din inimA,
i cu visele rele. Din auclul urechilor,
D'o fi (cutare) isbit din sfinte, Din sgarcYul nasulul,
Din cale, din vent, Din plopile ochilor,
D'o fi din pamint, Din sgarcYul nasuluY,
20 SA scotl, costorule, 45 Din fata obrazuluY,
Vostorule, Din creYeriY capulur,
Frigurile, Din tote vinile,
R6corile, Din tote mOduvele.
Durerile, Sa'l trimetY argintul via cu ne-
25 ROutatea §i greutatea , [curatul,
FAramAtura, zobela, so In codele smeilor,
Farsela cu ametela, In copitele dutelor,
Argintu viu cu necuratu, Unde coco§ nu cants,
Cu. visele rele, cu spurcatu, Unde calne negru nr1 latrA.
3o Cu scgiclOturl, Ca acolo v6 este laca§ul
Cu aruncAturi, 55 *i olegul.
Cu datAturI, Si pe (cutare) sal la§l,
Cu flaturY. Curat,
Tu sl'l scotY din maIni, Luminat,
35 Din picere, Ca steua din cer,
Din mAdulare, 6o Ca roua din camp,
Din rinichi, Ca maca ce l'a fAcut.
Din ficatl,
Reteta : Se descantA cu secerea pe un vatral in care se incAlclesce
costorul §i cand se tOrna in vasul cu apA, se clic cuvintele :
Cum tale secerea totl bozil §i totY rogozil, tote palele §i uscAturile
a§a sl se tale tote durerile, junghlurile, cutitele, usturimele, vAplile, aprin-
derile de la (cutare).

DESCANTFCUL ARGINTULUI VIU

Cules de Chr. N. Tapu de la baba Oprea erban din DrAganeptfTeleorman.

Tu, argint stricorat, Pin tote vinele,
In mare al nAscut, Pin tOte m6duvele,
In mare al crescut ; Pin tOte sgarclurile,
Negustoril te-a aflat 20 Pin grumazil gatulul,
5 $i te-a luat, Pin aud,u1 urechilor,
In cutie te-a bAgat. Pin pleOpele ochilor,
(Cutare) de lec te-a luat, Pin sgarclu nasulul,
Ca al vinclecl Pin fata obrazului,
*i al lecuYe§tT. 25 Pin creleril capulul,
to SA te bagl pin malnr, Pin dintl,
Pin picere, Pe sub dintY,
Pin vinele gatulul, Pin masele,
Pin ranichl, Pe sub mAsele,
Pin ficatl, 3o Pin Old,
15 Pin bo§ogl, Pe sub aid.
Pin inimA, SA te batY ca juganil

www.dacoromanica.ro
656 VRAJA

Si ca armasarir, Dat cu spurcatu,

Ca berbecir, 6o Cu visele rele.
35 Ca tapir, D'o fi din sfinte,
Ca curcaniT, D'o fi din cale,
Ca gascanir, D'o fi din dataturl,
Ca ratoir, D'o fi din fapturr,
Ca coco§ir, 65 D'o fi din aruncaturr,
40 Ca porciY mistretr, SA scotr pirotela,
Ca pe§tir, Galbinarea,
Ca berzele, Lipitura,
Ca tOte jiganiile, Banturela.
Ca tote lighiOnile. 70 S'o scotr de la (cutare),
45 Eu to sorocesc trer Bile Din marnr,
Si to trey nopti, Din picere,
Sa umbli prin tot trupul (cu- Din rinichr,
[tarura); Din ficatr,
Si sa scotr tots reutatea,
Y 75 Din bo§ogr,
TOta greutatea, Din crererir capulul,
5o Tote frigurile, Din sgarcrul nasulul,
Tote fiorile, Din fata obrazulul,
Tote recorile, Din dintr, etc.
Junghlurile, 8o $i sa r6mare (cutare),
Cutitele, Curat, luminat,
55 Durimele, Ca steua din cer,
Usturimele. Ca roua din camp,
SA'mI scotr argintu via' dat, Ca mama ce l'a Mut.
Cu necuratu,
Refeta : Se descants argintul viii cu un fir de matura, 4icendu- se la
sfar§itul descanteculur §i cuvintele : Cum matura matura asta tote gun&
Tele §i palele, a§a sa se mature tOte junghrurile §i durerile de la (cutare).
Argintul viii ast-fel descantat se bea de cel bolnay. I se recomanda dieta
Sa nu manance sarat trel 4ile, nici acrime, nrci arderat.

DESCANTECUL ARGINTULUI VIU

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la vrajitorea Simina, din GresiaTeleorman.

Fetele lur Lel Imp6rat, Pe (cutare) de argint via l'am
Ele to -ati scurpat, [scapat,
Eu to -am descantat Din prele,
Si cu scurpat to -am scurpat. De supt prele,
5 Negustorr to -au cump6rat, 15 Din os,
Eu tie slujba nu tr-am dat ; De supt os,
Dar acum slujba tr-or da, Din radacina urechilor,
Sa'mr sluje§tr, amr isbande§tr, Din crererir capulur 'Y l'am scos.
Pe (cutare) sl'l tamadue§tr, De un genunchl (cutare) o in-
ro Argintul viii sA gone§tr. [genunchia,
P'un Moldoven l'am aruncat, 20 Aid din naintea mea,
www.dacoromanica.ro
 VRAJI 657

De-o fi de la vecing., a Cu pgrut s'o 'nveli,

De-o fi de la streina, Cu sangelet s'o griji
Sa te duct d'a'mbou, 3o $i carnea capatat '1.0 fi.
SA te duct ca ou. CA ea te-am descantat,
25 D'o fi morta, Pe (cutare) l'am usurat
SA te duct in grOpa. $i l'am dres ca p'un oil
D'o fi vie, sa te duct pe tru- SA se 'ngra§e ca un boil.
[pu-r.

Reteta Acest descantec se face d'asupra a cate un dram de argint,

in tret randurt, si se da de'l bea cel bolnay. Se descants Lunea si Mier-
curea.
La descantecul argintulut via se intrebuinteza fir de matura §i o
secera :
Cum matura matura gunOtele
Asa sa se mature durerile dupe (cutare).
Cum tare secerea to bozit ei rogozit,
Asa sa se tale durerile §i junghiurile de la (cutare).
Dupa ce bolnavul a Mut argintul via, tine trel (Vie diets de nu mq-
nanca ardet, sarat si acru.

DESCANTECUL ARGINTULUI VIU

(VA RIANTA)

Cules de Chr. N. Tapu de la Ilinca Mirtulesa din Ropiorii-de-Vede.

Argintul eviii,tAmAduitorule, Din sagetatura

Lecuitorule, Din vent, .
In mare at crescut, Venturile sa se potolesca
In mare at nascut, 25 5i el sa se lecutasca.
5 In corabie at trecut, Si sa scota patru-clect i patru
La negustort in pravalie te-a tde junghturt,
[pus ; Patru -4ecI gi patru de fiort,
Vrajitorile te-a luat. Patru-clect i patru de durerl,
Nu te-a pus la bere, SA le scOta din dintl,
Nu te-a pus la mancare, 3o De supt dintt,
To Ci te-a pus la Oment sa lecu- Din masele,
[iestt, De supt masele,
SA intri prin dintf, Din plept,
Pe supt dinp, De supt plept,
Pin masele, 35 Din inima,
Pe supt masele. De supt inima,
15 D'o fi din sfinte, Din picere,
Ele sa se milostiveasca De supt picere,
$i leacul sal gaseasca. Din crestetul capulut,
Dar de-o fi din dat, 4o Penen destele pictOrelor.
Din aruncat, Sa nu remate junght,
20 Din loviturA, Sa nu remate floe,
Din intampinatura SA nu rernate aprindere,
42

www.dacoromanica.ro
658 VRAII

Sa nu r6rnaTe farsiala, 55 Cu cutitul te tat,

45 SA nu r6rnaTe ametelA, Cu focul te ard,
SA nu r6male durerl, SA !ugY si sd te ducT
SA nu remale fiorT. Pe smarcurile marilor,
Fugi lipitura, Pe codele smeilor ;
FugY bantuTala, 6o Unde cocos nu cants,
50 FugY bold cu ucigasu, CaTne nu latrA,
FugY bola din sfinte, Roman cruce nu'sT face.
FugY b011 din aruncaturi. *i (cutare) sa remaTe curat,
Cd cu fusele te 'ntep, Curat luminat
Cu lingurile te bat, 65 Ca Malca Precista ce l'a dat.
Reteta : Se descanta cu un fir de matura. De regula se bea cate-un
dram de argint viii pentru fie-care descantec. Se tine dieta : sA nu ma-
nance acrime, sarat §i lute.

DESCANTECUL ARGINTULUI VIU

(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la vrajitorea Tama Maldaenca, din Roioril-de-Vede ,

Tu, volnice, $i sa le lecuTe§tT.

Peste mare crescut, Pe (cutare) sal tamadulestI,
Peste mare nascut, Carnea sa Y -o grAmadestY.
GreciY afla, Cum e oul alb, gras si implinit,
5 La tine venla, 35 Asa sa se faca (cutare) rosu,
In disagY te lua, [gras §i frumos.
In pravalil te scotea. Cum nu se rnistuTe mirosul de
(Cutari(A) afla, [usturol
La tine yenta Asa sa nu se mistulasca tote
TO Si te cumpera. [pasurile,
Nu te cumpera In trupul (cutaruTa);
De vre o botie, *i pe el sal lecuTasca
De vre-o mi§elie, 4o i carnea srf ingramadTascA.
De vre-o curvarAsie ; *i sa umbli trey cjile §i treT
15 Ci te cump6ra, [noptT,
Ca tu sal lecuestr Pin tot trupul (cutarula),
*i sal vindeci. SA' I spell,
Sa'mT umbli Sal curAte§tT,
TreY 4ile 45 Sal lecuie§tY
20 $i trel noptY. *i sa te ducT, unde coco§ nu
Uncle-1 gasi painjinela, [cantA,
Unde-Y gasi ametela, Unde bivol nu racne§te,
Unde -Y gAsi sfarsTala, Unde fata mare cosita nu 'm-
Acolo tu sd 'mpline§ti, [plete§te,
25 Unde NT gasi inecat, Unde om nu chioteste.
Sal desnecY. 50 $i pe (cutare) sal lecuTe§ti,
Unde-o fi junghlu, Sal haranitT,
Tu sal scoti, Carnea sA Y -o 'ngramaditT,
Unde -Y gasi rAnT, *i sl remale (cutare),
30 SA le spelt Cura t,

www.dacoromanica.ro
 VRAJI 659

55 Luminat, 6o Si al MaYcek DomnuluT

Ca steua din cer, Si al Sfinte MAriT
Ca roua din camp, Si al Toni! vrajitOrea,
Ca pOla Maicek DomnuluT. Lecul (cutgruTa) sa fie !
Descantecul lui Dumnecleii
Reteta : Se descants cu fir de matura §i se d,ic cuvintele : Cum
matura matura gunokul din tote colturile, a§a sl se mature lipitura, bola,
junghTurile, reit, datul, aruncatul de la (cutare).
Pe (cutare) sal lecute§tk,
Sal hArAne§tk,
Carnea sa T-o 'ngramAde§ti.
Argintul via descantat se bea de lecuit de cel bolnav §i se tine ur-
math-ea dietA, dup6 ce s'a beut : Bolnavul sA nu manance sarat, ardekat,
piperat §i acrime in timp de trek Bile; in schimb pOte bea rachia §i manca
bucate dulck cu totul de sare.

DESCANTECUL ARGINTULUI VIU

(VARIANTA)

Culesa de Chr N. Tapu de la baba Anca, din MagureleTeleorman

Tristule, SA te duel In casa cuT te-a dat.

VoTnicule, 20 A§e4A-te,
Frumosule, Lips5. sa'mpline§ti,
Luminosule, DorurT, bubele §i astupatura
5 Cin'te da, [sa potole§tr.
Cin'te sorocia, Makca Precista a§a aucjka,
Mare §arpe te facea, Din gura striga,
BAlaur, 25 Din ochi negriT lAcrAma.
Cu ochik de taur, Ea cu limba te descantam
to Cu cOrne de taur, Si nu Met-Amami
Cu gura gAscatA, CA nick ea nu lAcrAmez
Cu limba uscatA. Si bucurezA-te,
Te-a dat rar §i afenat, 30 Ca frumos descant,
Eu te daa plin §i indesat. In Osele (cutArda) te-arunc.
15 SA te dud in casa cuk te-a dat. SA scot! tOta bola,
Cu limbile te-am descAntat, 'MA durorea,
Cu cutitu te-am Mat, TOta molo§ela,
Cu matura te-am maturat. 35 TOO. taromela.

Reteta : Se descants argintul via cu cutitul, care se pune pe o ma -

turA. Se dA de se bea §i se tine dieta de trek (pie sa nu mAnance acru,
sarat §i ardeTat.

www.dacoromanica.ro
66o VRAJI

DESCANTEC DE INTORSURI

Cules de Chr. N. Tapu de la vrajitbrea Ilinca Mirtulesa, din Ropioril-de-Vede.

Vol patru-clecl §i patru de bu- 25 A venit cu cincl,

[rureni, Eil l'am intors cu patru ;
Nu v'am pus sh inflorip, A venit cu patru,
Ci sa odraslip Eil l'am intors cu treY ;
i lumea s'o tamAduitY ; A venit cu treT,
5 SA plecatl cu mirOsele, 3o Eii l'am intors cu dou6 ;
SA gasip leacurile. A venit cu dou6,
D'o fi din ape, Eii l'am intors cu una.
D'o fi din drumurl, SA pled, faptule,
D'o fi din somn, Datule,
To D'o fi din vis, 35 Din vecinT in vecini,
D'o fi din dragoste, Din streinl in streinl,
D'o fi din lutelA, Din cumnate
D'o fi din venturl, In cumnate,
D'o fi din Tele, Din na§1
15 A venit cu clece, 4o In na§A,
EA l'am intors cu nou6 ; Din masa
A venit cu noue, In mosA.
Eil l'am intors cu opt ; Niel atunci n'ol sta,
A venit cu opt, La grOpl to -or ducea.
20 EA l'am intors cu §6pte ; 45 Osele le-or scotea,
A venit cu Opte, Judeeata cu ele vei avea.
Eil l'am intors cu §ese ; Niel acolo nu e lasatA,
A venit cu §6se, Nu e pribegA,
Eti l'am intotors cu cincr ; Nu e uhata.
Retetil : Acest descantec se nume§te al scAldAturilor. Dupl ce hol-
navul a but argintul viu, face scAlciaturi cu burieni Inflorite, dupA camp
sail din pAduri. Asemenea descantec se face cu o para de argint.

www.dacoromanica.ro
 VRAJI 06i

DESCANTEC DE INTORSURI

Cu les de Chr. N. Tapu de la Radu Nicolae $ovalgau, din Valea-cu-apaGorj.

Buna cjiva, apa mare, Ca T-am facut breul colac,

DOmna mare, Varcolac
Cum aT Tesit din reurile tele 45 $i l'am trimes in caT de olac ;
De aT spalat fruncia §i tarba, Sa merga din vad in vad,
5 De smOla Pen'la casa cuT a dat,
$i pTetrile de rugina, Ca nu mT -e pecat.
MaT vertos, Dar daca-o fi din Dumnecjeii,
Cu puterea lul Christos. 5o Dumnecjeti .ca un sfint,
In numele Tata luT FAcu cheTe de argint,
o $i Fiulul DescuTe §i spala
$i Sfantulut Duh $i usura.
$i MaTca Domnulul CA to argintele,
In imperatia ceruluT 55 Vinetele,
In lumina lumiT. Estl adus din Taligrad,
15 Sore fratiore, Pe calu alb.
Sa fit martor Cum aT umblat din ilartie in
C'am dat argintu viii (cutaruTa); [hartie,
$i nu -l'am dat sa boliasca, Din pravalie in pravalie,
CPT l'am dat sa se curatTasca. 6o Asa sa umbli la (cutare)
20 51 o fi blestem de nou6 nemuri, $i sa scotl argintul viii.
De tats, de mums, de frate, Ca l'o fi luat pe paine,
De sora, de masa, Ca l'o fi luat pe carne mOrta,
De nasa, Ca l'o fi luat pe carne vie,
De cumnata, 65 Si 'T l'o fi dat in Mutura,
25 De v6cluva fara barbat, $i 'I l'o fi dat in mancare,
De fats mare fara cosita in cap, $i l'o fi petrecut
De la surate, Pen ce misca in pamint,
De la cumnate, Pen putinT hodorogite,
De la vecine, 70 Pen butOTe neispravite.
3o De la streine, Tu al scotT
De la bataturesa buns.
Cine a dat cu una,
$i al
Din ()se
gonestT

Efi intorc cu doue ; In carne,

Cine a dat cu dou6, 75 Din carne
35 Eu intorc cu treT ; In pTele,
Cine a dat cu trek Din prele
Eu tntorc cu patru, etc. etc. In pamtnt,
Cine a dat cu nou6 Acolo de unde a venit.
Efi intorc cu cjece ; 8o $i (cutare) sa remake luminat si
40 Ca din 4ece [curat
NumaT trece. Cum Dumnecled Fa Mat,
Nick cu aria n'aI ce'T face,

www.dacoromanica.ro
662 VRAJI

Reteta Argintul viii se descanta cu fir de mAturA, cjicandu-se §i

cuvintele :
Matura mare, 10 De-o fi dat in bere,
I:Minna mare, In mancare,
Cum a spalat tote casele, In sculare,
Tote bAtAturile, - In culcare,
5 Ava sA spelT SA se ducA la vrajitore
Si sA mAturi de la cutare tOtA 5 Si sal spele cu a pa
[bola, Din nAstrapA
TotA dAtatura, Si cu steblA de busuToc
TotA aruncAtura, Pe trupul tot.
TOtA facetura,

DESCANTEC DE INTORSURI
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Maria Nastase, din Romane§tlGorj.

A se vedea edescantecul de fapt, 'din colect. cdescantece poporane romanel a pa-
rinteluI S. Fl. Marian pag. 118.
AO cut-More, EU le intorc cu cinci ;
Nu to intorc pe tine, Le-a dat cu cincT,
Ci intorseT datAturile, Di le intorc cu vese ;
AruncAturile, Le-a dat cu vese,
5 Cutitele, 3o Eu le intorc cu vepte ;
Uriciunile, Le-a dat cu vepte,
FAceturile, Eu le intorc cu opt ;
JunghTurile, . Le-a dat cu opt,
Bolele de la (cutare). Eu le intorc cu nou6 ;
o DacA or fi date de move, 35 Le-a dat cu nou6,
De nave, Eu le intorc cu clece ;
De surate, Din c,lece
De cumnate, Nu mai trece.
De vecine, CA eu le-am manat pe coda
15 De streine, [de vacA,
De bAtatures1 bung, 40 La (cutare) sA nu se maT in -
Eu le 'ntorc pe capul cur le-a dat [Ora ;
Si le 'ntorc dupA trupul (cuta Pe vita de vie,
[ruTa), La (ctitare) sA nu maT vie.
CA ea le-a dat c'o manA, CA eu cu cutitu le-am taiat,
20 EU intorc cu dou6, Cu busuTocu le am scuturat,
Le-a dat cu dou6, 45 De pe trupul (cutAruTa) le-am
Eit le Intorc cu trei ; [luat
Le-a dat cu treT, Si le-am trimes la haTa care
Eu le intorc cu patru ; [le-a dat.
25 Le-a dat cu patru,
Reteta: Se descanta in ap5. cu un cutit vi busuloc sail §i cu o se-
cere vi se spun cuvintele :
Cum tare secerea tots boziT, §i rogozil, tote paTele, granele, etc., ava
sA se tale tot datul, tot aruncatul, facutul, uritul de la (cutare).

www.dacoromanica.ro
 VRA;I 663

DESCANTEC DE JUDECATA

Cu les de Chr. N. Tapu de la vrajitorea Iona Maldaianca, din Ropiorii-de-Vede.

Bat parul de topilA, Cu patru-cjecr §i patru de orbY,

Parul mi§ca lacul, Cu patru-clecl §i patru de
Parul scote dracul. (dune,
Dracul sA TasA, Cu patru-clecT §i patru de a-
5 SA'mY piece, [mAgitT.
Pe cale, 25 lute §i de grab,
Pe cArare, CA mT -e mie la cap.
SA se intalnescA cu (cutare) DatY §i vol pin tigAnie,
[in cale. Si luatT un cal de cAlarie,
Eil il bat parul in lac, Si vA intalnitl cu (cutare),
Jo Ca amT scOtA pe dracu. 30 Pe cale,
11 bat cu nuTele de alun, Pe carare,
SA se duca ca un nebun ; Si mi-1 intalnitT,
11 bat cu nuTele de nuc, Mi-1 ametiti,
SA se duck ca un haTduc ; Mi-1 talmAcitl,
15 11 bat cu nuTa de sanger, 35 Mi-1 zApAcitT,
SA fugA ca un Inger ; SA n'aTba gurk cAscatA,
Il bat cu nuTa de artar, Limba desfacutA,
SA fugA ca un armAsar. D'asupra mea ridicatA,
SAT tu, tartane, SA me vorbTascA,
20 Al mare, 4o De reit sA me graTascA.
Cu patru-d,ecT §i patru de mutt,

Reteta: Se descAntA de trey on diva §i noptea la lac sail la baltA.

FemeYa vrAjitore intrA despuTatA in lac §i manje§te parul cu sea de vita
intampinatA.
Se dice cA Yes ceY patru-clecT §i patru de tartorY draci §i se suYe totY
in verful paruluY §i se intreaba unul pe altul asupra (cutartif) fapt. VrA-
jitOrea la cu sine un clurel §i '1 pune de nainte, la cap, in urechl, la ochT,
la gurA, ca dracil sA n'o potk batjocori
Se maY intrebuintezA noue cojT de oue clocite, -care servesc de noun
butT de yin, ce se daruTesc diavolulul.

www.dacoromanica.ro
664 VRAJI

DESCANTEC DE JUDECATA
(VARIANTA)

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Gheorghiu Dumitru Gadea din Saceni Teleorman.

Scold -te dragon], Cu top mititeiT,

Sblerand tare din cimpoiil, Cu top marunteil.
lute si de grab, SA mergep la judecAtorT,
CA ml-esti la cap ; Pe drum ca niste cAle'torl.
5 Cu top b6traniT, 35 In poll sa -r luatl,
Cu top tartoril, Gura sa le-o 'nclestatT,
Cu top unchiT, Clubucile sa le-aprindetl.
Cu too. mititeil, Pen' la (cutare) n'o veni,
Cu top marunteiT. 40 Dracul in el o plesni;
To SA mergep la judecatorT, Pen' la (cutare) n'o pleca,
Pe drum cu niste cal6torT. Dracul to el o crapa.
In poll sA-T luap, Sa nu le fie a manca,
Gura sa Ie -o 'nclestatl, Sa nu le fie a bea,
Clubucile sa le-aprindett, 45 SA nu le fie a odini,
15 Cu forfecile sal tundep. Sa nu le fie a prancji.
SA mi-I zApAcitl, SA vie cu gurile cAscate,
Pe mustAtl sa-T neted,iff: Cu picTOrele besicate.
SA mi-I orbitT, Pen' la (cutare) n'o veni,
Sd mi I ologitY. 5o Fierea in el o plesni;
2p Da'supra (cutarula) sAT luatl, Pen' la (cutare) n'o pleca,
CA eil v6 dail malal de man- Fierea in el o crApa.
[care, CA eil cu docurile 'I-am clocnit,
Cisme de 'ncaltare, Cu aripele 'I-am plesnit,
Bath de cheltuIalA. 55 In contra cutarula (vrajmasu-
ScO1A-te §i to Monica, Pul) 'T-am pornit,
25 Sbierand tare din b6sicA, D'asupra (cutarula) 'I-am gonit
Jute si de grab, Si asupra (cutarula) sa nu mal
CA !ml-estl la cap ; faIbl gurA cAscatA,
Cu top 136tranil, 5i limba ridicatA,
Cu top tartoriY, Ca sl '1 vorbesca,
3o Cu top unchil, 5i sa 'I grATascA de reit.

Refeta : Se descants de trey orl pe di : dimineta, la prang si sera

in giva de judecata. Se la o caldare, putintel malal (macinat), un bAnut
de 5 sail de To parale gi o ghiata, pantof sail papuc rupt. Tote acestea
se pun supt acea cAldare, si se restornA cu gura in jos. Se bate apol cu
un lemn de alun in grinda easel, in caldare ei cu piclorul se isbeste pa-
mintul si se repeta dcscantecul de mal sus.

www.dacoromanica.ro
 YRAJI 665

DESCANTEC DE JUDECATA
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Simina din GresiaTeleorman.

Tu, peline, 20 Din codele Oltulut.

Eil to mi§c pe tine; CA er.i o sA-[t clail noun butt
Tu sA mi§ct pamintul, [de yin §i nou6 de mTere,
SA scott pe dlavolul ca ventul, Paine §i sare,
5 La (cutare) judicator, i la (cu- Sa fact judecata mar tare.
[tare) tribunal sl mere, SA se gonescA,
Slujba sera fact, 25 Sa se spargalntascA,
In pola sA le §ecjt, SA se ispravrascA.
Pe mustati' sA-1 netecje§ti Tu gunotil gunora§e,
Si Oa afacerea s'o isprav6§tt. De cand eii te-am facut,
to CA am sA-p dau de pram), Si te-am aranit,
Un manz, 30 Eu tie slujba nu n -am dat.
De cilia, Acum slujba eil ti-ot da,
0 gainA; SA'int sluje§tt, atnY isbande§ti,
De diminetA, Judecata (cutarula) s'o poto-
15 Un boboc de rata. NOY.
Dar slujba de nu mt-ot fAcea, CA eii ti-ot da nou6 gropi de
Eil trasnetulut §i fulgerulut [orz
[te-or da, 35 SA fad judecata cu folos.
In Caratman al mare pe Divan. l'i-ot da §i nou6 ocne de sare,
SA e§t din rim Atura porculut, SA fact judecata mar tare.
Refeta: Se descantA in o olA cu apa in care se pune nou6 'babe de
orz §i nou6 babe de sare. Vraja (descantecul) nu se face de cat naptea
tarcjiii intr'un loc unde se aduna gunoTul ce se strange, maturat din casa.
Cu apa vrajita se strope§te pe furi§ pragurile pe unde trec judecatorrf §i
cel ce Tau parte la o judecata.

www.dacoromanica.ro
666 VRAJ1

DESCANTEC DE JUDECATA
(VARIANTA)

Cu lesa de Chr. N, Tapu de la Balapa P. SAceanu, din Rovinari Gorj.

Buna cliva apa mare, SA me vorbiasca,

Domng mare. SA me grATasca.
Mai §eclY. 25 Buna cliva, alun mare,
N'am venit sa §ecl, Domn mare,
5 Ci am venit sa to daruYesc cu Ce rudg e§tY cu (cutare)?
[mein ; Nimic.
Tu sA clgrurescY pe (cutare) cu Nimic sA n'alegg (cutare) la
ro sutA de smel. [judecAtorie in Divan.
Martorii luY sd se sfrijescg, 30 Bung giva, soc mare,
La judecatorY in divan O. se Domn mare,
[risipescg, Ce rudA e ma-ta cu tatA-teii ?
SA nu maY arba gura cascatA, Nimic nu e.
o Limb ridicatA, Nimic sa nu se alegg de (cu-
SA nu maY vorbiasca, [tare), la judecata in Divan.
SA nu maY grgYascA, 35 Cum tine gardu cu proptu,
Vorba de reil, A§a sA ting (cutare) cu (cutare);
Asupra capuluY meti. Nu legal aceste proptele ale
I 5 Tu pamint, [gardulur,
Cum e§tY mut §i surd Ci legal gura (cutgruYa),
i harAne§tY lumea, SA nu maY albs gull cgscatg,
A§a sa amute§tY pe (cutare), 40 Limba ridicatg,
SA nu mar and gull cascata, Vorba de reii,
20 Limb ridicata, Asupra capuluT
Vorbg de reii, SA vorbYascg,
Asupra capulul meg, SA grgYasca.

Reteta : Se descanta cu menu §i se aruna de noue orY in apg, re-

petindu-se descantecul. Dupe acesta se duce la un alun, la un soc (arbore)
§i la un gard §i se spune vorbele de maY sus. Se Ya apoY pletre din cliva
de Sfintu Petru §i cu ele se 4ic vorbele : «Cum a impetrit Sfintul Petru
pletrele, a§a impTetresc eu gura §i limba (cutgruYa)).

www.dacoromanica.ro
 vRAJI 667

DESCANTEC DE POTOLIREA DI.JMANILOR

Cu les de Chr. N. Tapu de la vrajitorea Simina, GresiaTeleorman.

Tu mo§ Ape§, SA le potoliasca,

AT sa ie§i ; Jo SA le spArgAluiasca.
Dar n'aI sa Te§Y, tu, CA daca slujba mi-or face-o,
Ci sl Tasa bAietil teT, Eil tie ti-oT da,
5 SA Tasa Archirei teY, Un cal infrenat,
SA-I facT slujitoriT mei. Cum e bun de 'ncalicat.
SA se duca la Trebunal, la Ju- 15 EA tie ti-oT maT da
[dicatorie, Inca §i ce rnT-oi mai cere,
TOte sg. le 'mbland,Tasca, Numa fa ce-tY sta 'n putere
Refeta : Se is un oil §i, dupe ce se legs cu o ata peste verf §i mij-
loc, se ingrOpa in balegar, unde §ade ingropat treT Bile.
In a treia 4i, sera, vrAjitOrea merge la locul unde este ingropat oul,
it vraje§te spunend vorbele de maT sus apoT desgropA oul §i'l arunca
intr'o lantana, ca ast-fel bend lumea s'o amutesca §i sa taca.
Cand se aruncl oul in lantana se maT d,ic §i cuvintele :
5i, tu uciga§e pe (cutare) sal amute§tT,
SA'l tonte*ti, sal zapace§ti,
SA nu mai aibl limba ridicata
*i gura cascata asupra (cutarula),
Sal vorbescl
Si sA'l grATasca de reu.

DESCANTEC DE AMUTIREA BARBATULUI

Cules de Chr. N. Tapu de la Tinca Balan Stoica, din CosteWValcea.

Pe lin tare §i mai tare, 5i gura cascata

SA-mi aducT pe lucru vrajma- Si limba ridicata.
Nese in cale. SA se potoliasca
Ce leg §i cu ochiT nu lied ? Si sA amutiasca
Gandul (cutaruia) it legal; 15 Cum se potole§te steua 'n cer,
5 II legal, OTa'n staul,
II ferecaT, PorciI'n strat,
Il amutiT, Vitele in sat ;
II impTetriT, 5i el se remaie in seams ne-
II incremeniT, 20 Ca un sac vargat, [bagat
lo SA nu mai aTbA gand asupra Pe gard aruncat
[(cutArula), Si el la gard sA fie legat.

www.dacoromanica.ro
 668 VRAJ1

Retetd: Se descamtg cu canepg de varg fgandu-se patru nodurY la

spate §i legand'o la o proptea de gard. Acolo se dice cg r6mane legat bar-
batul sail amantul cur i se face de uric.

DESCANTEC DE LEGAT OMUL

Cules de Chr. N. Tapu de la vrajitOrea Maria Petre Crasnaru din AnimiauGorj.

Femela care voTe§te sti'§1 lege bgrbatul sail amantul, Ta bum bac ne-
tors (vats) din zgburail bgrbatului sail al amantului §i, in momentul cand
ea s'a impreunat, imae bumbacul in sperma bgrbatului §i apoT §i'l ldga
intr'o carps la spatele el'. Merge apoT cu acel bumbac la un mormint
§i'l legs la crucea acelul mort, care pOrtg numele barbatuluT, pe care
femeTa vore§te sal lege §i acolo la mormint femeTa roste§te cuvintele :
(Cum §T-a uTtat mortal acesta de Vote poftele §i bungtgtile lumeT, a§a sa'§T
uTte (cutare) de poftele lume§tr §i de femeT» (de 3 orT).

DESCANTEC PE DESLEGAT OAMENII

Cules de Chr. N. Tapu de la vrajitOrea Simina, GresiaTeleorman.

Nucile din nuc curat cura,

Nodurile de la panzg se deslega,
Bedicile de la car s'aii sfgrimat,
(Cutare) s'a deslegat.
5 Nou6 nucT au a se fTerbea,
Apa cu pu§ca a se impu§ca,
TOte vinele (cutgruTa) a se deslega;
Ca 'T-am deslegat mijlocul §i vinele
De la tote streinile,
to Gandul §i pofta, pentru a se indrepta,
A§a cum §i inainte era.
Reteld : Se descants cu noun nucT §1 cu noun noduri de la guritul
panzeT, se imOTe §i se descants in apa impu§catg.
Nucile le manca in nou6 cjile. Apa o bea, Tar nodurile de panza se
and se scrumezg §i se amestica totul cu apa descantata.

www.dacoromanica.ro
 VttAJI 669

DESCANTEC DE DESLEGAT BARBATUL

(VARIANTA)

Cu lea de Chr. N. Tapu de la vrajitOrea Maria Petre Crasnaru, din AniniquGorj.

Se is noue pestisorY micl vii si se inghit cu apA de cel legat, adica

de cel neputincios. Dupg. ce se beau pestisoriT vii se spun cuvintele :
Cum curge apa §i pestiT sint slobocIT prin ea §i sint deslegatT, asa
sA fie (cutare) deslegat §i slobod. (Se repetA de trel oil).

FACERE DE DRAGO STE

Culesit de Chr. N. Tapu de la Voica A. Tapu, din RoOorif-de-Vede.

Buna sera fAntanA ling. Dragostile le adunA,

Multumim dumitale, tinerg In astA ola le 1360.
SOT. [copilg, Cum nu pOte rAbda vaca de
Nu sed, 30 $i oia de reel, [vitel
5 CA n'am venit sg sed, ScrOfa de purcel
Si am venit sa'mT dal Si closca de pul,
CAtArile tele, Gasca de boboc,
SA still-1g dragostile in ele, Bobocul de gascg,
SA morel tOtA lumea de ele. 35 Asa sa nu pOtg rAbda,
10 Cum nu pOte rAbda de tine TOte fetile,
Tote lighionile, Tote nevestile,
Tote paserile, TOte priotesile,
Asa sA nu pOta rAbda (cutare) TOte miresile,
De vorba, de chipul, de ochil 40 Top' popii,
15 Si sprancenile mele. Toll protupopil,
Tota lumea, TotT zapciii,
De la mic pen' la mare, Toll contiliiT,
Mal vertos (cutare). Toll primaril,
45 Toll notaril,
Me sculal Dumineca de dimi- Top judicatoril,
[netg, Toli intalnitoril,
20 Pe ochi nespalatA, Toll bATetiT,
Pe roug nescuturath. Top logofetiY,
Maica Precista me ved,u, 50 De la mic pen' la mare,
Jos din cer se scobori, Mal vertos (cutare) I
Pe scara de argint
25 Si la mine veni. Resal, sore,
Cu buciumu buciumg, Fratiore,

www.dacoromanica.ro
670 VRAII

Nu rdsAri pe garduri uscate, Se se uite lumea cu drag la ele!

55 Pe toluri vargate ; 6o Cine 'n urma mi-o calca,
Resat pe ochii mei, In gura mT -o cauta ;
Pe genele mele, Cine cu mine n'o vorbi,
Pe sprincenile mele, Inima 'n el o plesni !
Explicare. Fata, care voieste sA'§i facl de dragoste, se duce mai
Intai Sambata sera in scApatatuI sorelui si is apa de la fantana inteo Ole
sad sticlA curata. Ajunsa la fanthna dice versurile primei pArti a des-
cantecului
DuminecA de dimineta se scold in reversatul zorilor, is apa si in-
cepe a o vrAji cu busuioc, para de argint si fir rosu. A cesta a doua parte
a descantecului se face pe vatra focului. Cand fata termina partea a doua
a descantecului, mai adaoga si cuvintele : Cum arde vatra de foc si fo-
cul de vatra, asa sA arcla inima §i in mic si in mare, mai vertos in (cu-
tare), si cum trage fumul la cos, asa sd tragl la mine si mic §i mare,
mai vertos (cutare) !
Apoi fata Tese afar §i se intOrce cu fata cAtre sore rasare §i ros-
teste partea a treia a descantecului. Cu apa ast-fel vrajita, se stropeste
fata pe frunte, se spall pe ochT, iar busuiocul cu paraua de argint le
Ora cu sine.

DE DRAGOSTE
(VARIANTA)

Culesa de Chr, N. Tapu de Ia Ilianca Ilie Badea, (1;n Vertopele-de-susTeleorman.

Buna sera, fantanA ling. De cuventul meii,

Multumescul, tinerA copilg, De chipul mei],
Secg. De sprincenile mele,
Nu seq.. De vorbile mele.
5 N'am venit sA secj,
Ci am venit, 25 Duminica dimineta me sculaT,
SA caut catarile tale de diva, Pe ochT negriT me spalaT,
Si eil sa-ti dad pe ale mele de Chica negrA'mY preptAnai,
[nOptea. Cu zuvelcile in poll,
Cum nu pOte tote paserile ce- Cu breu in suptiorA,
[ruluT 3o Plangend
10 Si ale pAmintului fara apA, i olecAind.
Asa sl nu pOtA (cutare) MaTca Precista me audia
Fara (cutare). Jos pe scar de argint se da,
Pen' Ia mine n'o veni, Cu toiagu me atingea,
SA se bats a plesni. 35 La riu luT Iordan me ducea,
15 Pen' la mine n'o pleca, MembrAca ca 'ntr'un vesmint
Sa se bath a crApa, Negru, urit si mohorit,
Ca capul de om tAiat, Pene 'n pamint.
Ca pestele pe uscat, Md spAla,
Ca untu de putineT, 40 Me curAta,
20 Ca unda de mare, De fapt,

www.dacoromanica.ro
 VRAJI 671

De aruncat, 8o Si cum nu pOte nimenT

De fAcetura, FarA mancare.
De aruncaturA, Asa sa nu pea. (cutare) rAbda
45 Pe cap, FAra (cutare).
De per de tap ; SA vie cAlare pe nuTa de alun,
Pe trup, 85 SA fuga ca un nebun;
De per de lup; SA vie cAlare pe nuTa de sanger,
Pe tile, SA fuga ca un finger ;
5o De per de mate; SA vie pe nuTa de nuc,
Pe pi cere, SA fuga ca un harduc ;
De vorbe rele; 90 Pe nula de artar,
Pe buze, SA fugA ca un armAsar.
De fapt de fomere. SA nu'T fie a bea,
55 1mT punea sOrele 'n prept, SA nu'T fie a manca,
Luna 'n spate, SA nu'T fie a sta,
DoT luceferT, 95 Pen' la mine n'o veni
In dor umeri, Si cu mine n'o vorbi,
Intre sprincene, SA se bata a plesni.
6o 0 chitA de mic§unele. Cum se 'ntOrce nalba dupe sore
In buze Asa sA se 'ntOrcA totA lumea,
Imr puse, zoo Si mic §i mare
DoT faguri de mrere ; Dupe (cutare).
Pe pole jur, prejur, Si cum se tine umbra dupe om
65 Stele maruntele, Asa sa. se tina (cutare) dupe
Se urtA tots lumea cu drag la (cutare).
[ele. Cum e busuTocul frumos
Resar, sore, 105 Si la tota lumea drAgAstos,
Fratiore, Si cum. nu pate popa intra
Nu resaT pe turme de oT, In biserica f.ra busuToc
7o Pe cirecIT de boT, Si fAra isop,
Ci resat pe chipul meii, Asa sA nu Oa flAcAir fAra
Pe trupul meu, (cutare) in joc.
Pe haTnele mele, I TO Cum arde focul in vatrA,
Pe casa mea, Asa sa arcjA inima (cutarula)
75 Pe averea mea. [de (cutare).
Tu resaT cu racjele mele, Si cum nu pOte lumea fara foc
Pe bratele mele. Si cum se arde prigoria de sete,
Cum nu pate tot( lumea Asa sl se arda inima (cutArura)
FArA sore, [de ( cutare).

www.dacoromanica.ro
672 VRAJI

VRAJA DE DRAGOSTE
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Oprea erban, din DrilganeWTeleorman.

Tu, serpe balaur, Cu frati-seu,

Cu solzit de aur, Cu ibovnica lul,
Cu clocul de aur, 15 Cu dragastosa lul,
Cu noue limbi impungetore, SA nu-r daY pace a sta.
5 Cu noue coda isbitore, De o fi culcat,
Sa to duct la (cutare). In pat,
De Pohl afla acasa, Tu sa '1 ctocnestY,
La masa, 20 Cu solzit sa '1 plesnestt,
In sat, La mine sa '1 pornesti.
10 La sfat, SA nu '1 last pen ce cu mine
Vorbind cu tata-s6i, [nu s'o intalni,
Cu ma-sa, Si cu mine n'o vorbi.
Explicatia : Se Ya o stebla de busuloc .5,i se MO cu fir de matase
rosie. De stebla de busutoc se legs i o para de argint $i se descants
in apa de isvor neinceputa, repetandu-se vorbele de ma sus. La sfarsi-
tul descanteculut se spun §i cuvintele :
Cum trage lumea la matase rosie, in pravalie,
Asa sa traga (cutare) la (cutare).
Cum nu pate lumea fara argint i aur,
Si cum e aurul si argintul dragastos la tots lumea,
Asa sa flu eu dragastosa (cutaruta).

VRAJA DE DRAGOSTE
(VARIANTA)

Culese de Chr. N. Tapu de la vrajitorea I6na Maldaianca, din Ro§ioril-de-Vede.

Acg, sint JoY Joitele, Sprincene de fir ;

MaY sus floriutele. o De mine sa se mire,
Sus fusera, Si tin6r,
Jos se lasara, Si barane,
5 In brate me luara, Si priotese,
In jet m'aseciara, Si diaconese,
Gura de paine 'ml fAcura, 15 ()chi de mir,
Ocht de mir, Sprincene de fir,

www.dacoromanica.ro
 VRAJI 67

SA. se mire si mic §i mare, Cu do/ lucefereT,

MaT vertos (cutare). 45 In doT umereY.
ToT popiT, SA cate tots lumea,
20 TotT protopopiT, Cu drag la eT.
TotT tineriT, Intre sprancene imT puse,
TotT betraniT, 0 chita de micsunele,
Ca calu in erghelie, 5o Se uTta lumea cu drag la ele.
Ca matasa 'n pravalie In buze
25 Si banil 'n zarafie, ImT puse,
Asa O. fie (cutare), DoT fagurT de mTere,
In sema begat, Se uTta totA lumea cu drag
Si de lume intrebat. [la el,
De tots lumea, 55 Cand vorbeste,
3o De Oa multimea, Par'ca zimbeste.
SA fie vedut, Cum alerga copilul la tits,
Si audit. Si ma-sa la copil,
De sus pene jos mesurat, *i cum nu pOte mama manca
Si in sema begat. [fad copil,
35 Si cele rele sa fie ca niste ma- 6o Asa sa nu Oa (cutare) fara.
[turT deslegate, (cutare).
In gundTe aruncate. Cum alerga lumea la anafora
lar eil sa flu peste fete si ne- Si nu pote lumea fare ana-
[veste, [fora,
Capitan peste ele tOte. Si cum nu pOte lumea fara bi-
[serica
Resat sore fratiOre, Si cum se sbuciuma si mic si
4o Cu patru-gecl si patru de ra- [mare,
KlisOre, 65 De yin la biserica,
Cu stele pe picrOre, Asa O. se sbucTame dupe (cu-
SOrele 'n plept, T6ta lumea, [tare),
Luna in spate, Si tOta multimea
Nota. Baba Iona VrAjitorea Maldaianca din Rosioril-de Vede re-
comanda pentru acest descantec mTere cununata de treT orT, in care se
vrajeste de treT orT. Cu mierea se unge pe sprancene si pe per tinerul
sau fata, care voTesc sa-§T face de dragoste. Se maT descanta si in sare,
care se pune in ghete si se clic $i cuvintele :
Cum trage tOte vacile $i tota lumea,
Si mic §i mare la sare,
Si cum nu 'Dote nimenT fara sare
Asa sa nu pots nimenT farl (cutare).
Si cum nu pot ed calca,
Asa sa. nu Oa calca (cutare) fAra (cutare)!

43
www.dacoromanica.ro
674 VRAJt

DESCANTEC DE DRAGOSTE

Cu les de Chr. N. Tapu de la Tinca Balan Stoica, din corn. Costestl Valcea.

Me suit in curmaturg, Sore le 'n ptept,

Nimenea nu m'aucjirA. Luna 'n spate,
Numat ell votnic frumos, 20 De tota lumea veclut,
Cu chica grosA, De Vita lumea lumit.
5 Din gurita palo§ind, Cum se bate matasea ro§ie in
Lumea sera sorocind, [prAvAlie,
La cuvintul meii, A§a sa se bata tota lumea
La chipul meii, Si Oa multimea,
La vorba mea, 25 La cuvintul meil,
io La cinstea mea La cinstea mea,
Si la dragostea mea. La dragostea mea.
Unde ot pune eti cuvintul, Si cum nu pate mtelu de ote,
SA fie uns ca untul, Carlanu de .epd,
Dulce ca mrerea, 3o Copilu de mamA,
is SA se lipescA ca cera. A§a O. nu pOta (cutare) ford
Dot luceferet, [cuvintul med.
In dot umerel.
Reteta : Se descantA cu apa neinceputa, cu o steblA de busutoc §i miere
cununatA, cu care se unge indrtgostitul.

DESCANTEC DE DRAGOSTE
(VARIANTA)

Culesa. de Chr. N. Tapu de la Tinca Balan Stoica, din corn. CostestrValcea.

Me scular, M6 curatat,
Me spAlar, Si 'ml luat :
Me pteptanat, Dupe tile,
Me spalat 15 Per de mite ;
5 Cu apa din plat, Dupe cap,
Cu apA din nastrapa, Piet de tap ;
Cu o stebla de busuloc. Dupe piciere,
Cu buctumu buciumat, Pier de §erpe;
Dragostile le chemal. 20 Dupe trup,
to Si me dusel la riul lul Iordan Piet de lup.
Si me spalat, Me spalat,
www.dacoromanica.ro
 VRAJI
Me curataT,
De uricTunT,
25 De legaturT,
De clatAturT,
De aruncaturT,
De la cumnate,
De la surate,
Reteta : Se descantA cu apa neinceputa, cu o stebla de busuloc §i mTere
cununatA, cu care se unge indragostitul.
DESCANTEC DE DRAGOSTE
(VARIANTA)
Culesa de Chr. N. Tapu de la baba Dumitra Nedelea, din Cetatuia R.-Valeea.
Me sculaT JoT de diminetA,
Pe roue, pe neguretA,
Pe potecI necalcata,
De roue nescuturata.
5 Cu bucTumu bucTumaT,
Dragostile le adunaT,
De la tOte fetele,
De la tOte nevestile,
De la tote vecinile,
To De la tOte streinile.
In apa asta le bAgaT,
Pe (cutare) le aruncat,
De uricTunT it spAlaT,
Cu dragostile it ImpreunaT,
15 De la tOte fetele,
De la tote femeile.
Ce te olecAre§tT (cutare) ?
Cum sA nu me olecATesc ?
Eil ac)T cu 4ile me prApAdesc.
20 Maim Sfinta Maria it au4Ta,
Scars de cera fAcea,
Jos la (cutare) pogora,
De mana dreptA '1 lua,
La riul luT Iordan pleca,
25 De uricTunT it spAla.
TacT, maTcA, nu te olecai
Si nu te speria,
CA strAnsura mea tT-oT da,
www.dacoromanica.ro
675
3o De la vecine,
De la streine,
De la m6§e,
De la na§e.
Si (cutare) remase spAlat,
35 Mandru §i frumos,
Ca un trandafir frumos.
TT-oT da gurita
3o De miritA
Si ochT de albinitA .
Cum trage tote vTespele,
Tate furnicele,
La mTere,-
35 A§a sa traga (cutare),
La limba, cuvintnl,
Chipul (cutAruTa) ;
Cum trage matca la roT,
Aga sA tragA totT voTnicil,
4o Tog tineriT la (cutare),
Mal vertos scrisa (cutAruTa).
Cum nu pote tota lumea fArA
[apa
Si fat-A vase la masA,
Cum nu p6te totT domniT fail
45 Strachini, farfuriT
Si lingurT la masa,
A§a sa nu pots fAra mine (cu.
[tare).
Si (cutare) sA nu potA sta,
SA nu pOta manca, nicT hodini;
5o SA vie cu gura cAscatA,
Cu picTerile crApate,
Cu limba be§icata du pA scrisa
[(cutAruTa)
676 VIIAJi

VRAJA DE DRAGOSTE

Culesa de Chr. N. Tapu, de la Durnitrana Dumitru Stoica din Rogojelu Gorj.

Plea. (cutare) De tote facaturile,

Pe cale, pe carare, 25 De tote legaturile,
Dumineca dimineta, De tote uriclunile,
Pe poteCa necalcata, De la surate,
5 Pe roue nescuturata. De la cumnate,
Poteca o calca, De la vecine,
Roua o scutura. 30 De la streine,
Dragostile le aduna De la na§e,
Si pe cutare le arunca. De. la m6§e,
10 In fata '§1 puse s6re cu racjele, De la fete frumOse,
In spate luna cu luminele ; De la veduve grase.
Pe p6le stele maruntele, 35 11 spala,
S5 se ulte tea. lumea la ele; II curata ;
DoT lucefereI, In fats -I puse sorele cu raciele,
15 In dol. umerel, In spate luna cu luminele;
SA se ulte tOtA lumea cu drag Pe pole
[la el. 4o Mal la vale,
Pima (cutare) pe cale, pe carare Stele maruntele;
Se intalni Malca Precista in Si se LIM Vita lumea cu drag
[cale. [la ele.
De mama drepta '1 lua, Cum se bate limba'n gura
20 La Iordanul MaIchiT Precistii Si de bune §i de rele,
[il arunca 45 Pull pe batatura,
Si pe trup it spala, A§a sä se bata (cutare), de
De t6te dataturile, [cutare),
De tote aruncaturile,
Refeta : Se descanta cu apa neinceputA cu busuToc §i se clic cu-
vintele :
Cum sta busuTocul inflorit in gradina,
Aga sa stea (cutare) frumos,
Frumos, dragastos,
In sema bagat
Si de Oa lumea intrebat.

www.dacoromanica.ro
 VRAJI 677

VRAJA DE DRAGOSTE
(VARIANTA)

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Dumitra Raducan Margo', din Urdarii-de-josGorj.

Plea. (cutare) Si mic §i mare,
Pe potecA nealcata, Boieri §i cocOne,
De roua nescuturata. Mar vertos (cutare).
Roua o scuturA, 35 Eii sA fill mar vecjutA,
5 Dragostile le adunA Mar auclitA,
Si in 611 le bAgA Si mai luminatg,
Si pe trup se spalU, Ca o vaca alba
De tote uricrunile, Intr'o cirecla negrA.
De bite fgaturile, 40 Cum se bate limba 'n guru
to De tote arunaturile Si de bune §i de rele,
De tote lel:di:Muffle. A§a sa se batl Vita lumea, de
Si'l u§ura, [cuvintul mil, de vorba mea.
Ca pasArea and sborA, Sa nu'r dea a sta, sä nu'r fie
Ca 6ia cand se scuturA. [a manca.
15 SW puser in umerel SA nu'r fie a manca,
Dour luceferer, 45 Pan'la (cutare) n'o pleca.
Sa privescA lumea §i tara la er, SA nu-r dea somn a somni,
Mar vertos care- mr o fi drag; Odin a odini,
Si puser pe pole stele marun- Pen'la (cutare) n'o veni.
[tele, SI treaca pin fete frumose
20 SA privesca lumea §i tara la el. so Si pin vacluvi grase,
Mar vertos (cutare). SA vie la mine, la o siaba §i
Suflu din gurA, bi trenturosa
Mura, Si sa-r par mandril §i frumosa.
La top O. le flu in gura; Ed din gull cand graiam,
25 Suflu din gull fragutA, La margAritar chitram.
La top sä le flu dragutg. 55 Cand pe mine me vedea
Ingenucheap bu§tenr parlip, Lumea rota me cinstra
CA vin braclii infloritY, Si to la scaune me poftra.
Cu polele poleite,
30 Cu verfurile aurite, Amin, amin
TOta lumea sä se urte, MaTcA Sfinta Marie.
6o Leac din mana mea sä fie !
Reteta : Se descants cu busuroc cu apa neinceputA §i se clic cuvintele
cPAminte, urite,
(Cata lume §i frun41 pe tine,
e Atata dragoste pe mine.
(Cum e busuiocul mar frumos ,
5 `Si mar cu miros,
(Ma sit flu eii mar veclut §i mar audit

www.dacoromanica.ro
678 VRAJ1

De tota lumea,
De tOtA multimea,
In sema bAgat,
to De toil intrebat.

VRAJA DE DRAGOSTE
(VARIANTA)

Comunicata de Ilie ConstantinescuDioglRomanatT.

Duminecl de diminet1 me 20 Pe cap

[sculaT, De par de tap,
Vadra 'n mama o lual, Pe tfte
La fananita plecaT, De per de mite.
Pe potecA necAlcatA. Si '1 dAruiY
5 Pe roua nescuturatA, 25 Cu dol luceferel,
Cu busulocu Asta buclumal, In dol umerel,
Dragostile adunal, Cu stele,
De la carciumArese, MAruntele,
De la jupanese, Pe manecele.
i o De la flacAT, 3o Cu cine o vorbi (cutare),
De la fete marl, Cu cine-o tainui,
De la copil mid, Cu mlere l'o lipi ;
Si in apa lul (cutare) le bAgaT Sa le vie a plesni,
Si pe (cutare) '1 lual Prin gene,
15 Si '1 dusel la riul lul Iordan 35 Prin sprancene,
Si '1 spAlaI Mai ales prin ismene.
Si '1 curatai Sa nu-1 dea a sta,
Pe trup SA nu-I dea a mat-Ica.
De per de lup,
DescantatOrea mestecA cu un fir de busuloc intr'o sticla cu apa, din
care trebule sA bea cel cAruTa 'I-a descantat.

DESCANTEC DE DRAGOSTE
(VARIANTA)

Culesa de 1. Odor de la R AtOica, din 1 ralenrP rahova.

Me sculal MartY de dimineta, VATtandu-me §i olecaindu-me

Pe null nescuturata, [(tanguindu-me),
Pe poteca necalcatA. M'a intrebat :
Si m'am intalnit in cale, 10 De ce to vAlAcAe§tY, me
5 In cale §i in curare, [cre§tine ?
Cu Malca Precista, Muncesc §i me rog,
Si cand Matca Precista m'a Si nicl un folos nu ved i
[audit,

www.dacoromanica.ro
 VRAJI

PAY, eu sunt Mem Pre- TOta lumea sA te 'mbrAto§eze ;

(cista ! 25 SA hiT poftit §i chemat,
Da, milostivA, daca e§t1, La boleti' §i la 'mperat.
15 Poti §1 pe mine, pecatosu, sA Cum arde tote paili,
[me clarue§tY ! $i tote gunoili,
$i cu ce pofte§tI ? Si tote gazurili,
Voiti §i eu sA hiu poftit §1 3o SA ard,a tote dragostili,
[ca§tigat, Tote ibo§tili, de (cutare)...
SA am val6re, la cuvintu meu SA nu pats sA alba rAbdare ,
[cu NicT hodina la culcare,
$i la adunare cu boreril sA hiu Stare la mancare,
[poftit ! 35 SA vie in car de olac,
20 - Na cheitele mele §i du-te Cu dragoste mare a§eclat,
[colo, CA e§t1 man dru §i chemat,
$i la-(Y mana ta, Ca sA hit cu drag §i mandru §i
Venitu ter), Yubirea ta, Chemat in Oa lumea, §1 de
Dragostea ta ; [mine I

VRAJA DE DRAGOSTE
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la I6na Gheorghe Bucatia, din RomaneptiGorj.

Plea (cutare) pe cale, Asta este cea frumosa,

Pe cale, pe curare. Asta este cea drAgastOsa,
Se intalni cu dragostile in cale. De tota lumea alesA ?
Dragostile le-aduna, In soma bAgata,
5 Pe trupul (cutaruia) be scuturA, 3o De Oa lumea IntrebatA ?
In sInul (cutArula) be arunca; Cum se bate apa de tote ma-
Pe trupul el, [lurile,
Pe statul el, De tote pTetrile,
Pe chipul el, De totl bolovanil,
10 Pe sprincenile el. A§a sA te batA tots lumea
SA fie auclita 35 TOta multimea,
$i veclutA TOta suflarea de (cutare).
De Oa lumea, Cum se bate luna cu sOrele,
De tots tera A §a sa se batA tots lumea,
15 De t6tA suflarea. Tots multimea,
Care cum o vedea 40 Dupe cuvintul
Tot in gard se sula, DupA chipul (cutarula) ;
Dupe (cutare) se ubta, $i cum alergA sorele dupe lung.,
Dragostile le- aduna. A§a sA alerge dupe (cutare)
20 Cu budumu buciumaT, [totl tineriT,
Dragostile le adun al, Top mariT, toll miril, totT fla-
Pe trupul (cutArula) le- aruncaT. [caiT.
Tota lumea ca audja, 45 5i (cutare) sa fie intrebata §i is-
Pe gard se sula, [pitita de tOta lumea
25 De (cutare) intreba : Mal vartos de cutare.
Reteta : Se descanta cu busutoc in apA Jora, diminetA, SambatA §i Dumi

www.dacoromanica.ro
68o VRAJI

neca. Cu apa cel ce'sY face de dragoste, se stropeste pe frunte §i pe bane

si se 4.epeta, vorbele :
Cum nu pOte tote pas6rile ceruluT
Si trite vktuitorele pamintuluT f'or'd apa
Asa O. nu Oa trsi cutare gra cutare.

VRAJA DE DRAGOSTE
(VARIANTA)

Cu lesa de Chr. N. Tapu de la Onaria Nastase din RomanatlGorj.

Spre drags de Dumineca m6 In frunte 'mT puse steua mare,

[sculaY, Se uTta la mine cu drag lu-
Pe potecuta plecaT, [mea i tara;
Pe poteca necalcata, ImT puse in umereT,
De roux nescuturata, 3o DouY luceferel,
5 La riul luT Iordan. Tata lumea se uita cu drag
Gasir acolo o fats spalandu-se [la eT;
Dichisindu-se. In spate imY puse luna cu
Eu asa data vecluT, [stele,
Indarat m6 'ntorser ; Se uYta lumea su drag la ele.
10 Chiraindu-m6, Maka Precista nu m6 lass,
Jeluindu-m6. 35 Ci de mama drOpta m6 Ilia,
Maka Santa Maria m'aud,i $i cu mine plea,
Pe scars de argint se pogori In ampul cu dorul,
$i de mans rn6 lua Unde inflOre bujorul.
15 $i cu mine a plea. Cu busulocu bucTuma,
La riul luT Iordan, 40 Tote dragostile le aduna,
La fantana luT Bogdan. $i in ast vas le bags
Apa cu drepta luA $i pe mine le arunca.
$i peste mine arunca $i pe mine m6 facu frumos
20 Si pe mine m6 spala, $i dragastos
De uricTunr, 45 La tots lumea,
De datAturT, La tots multimea.
De cuvinte rele, $i remasei curat, luminat,
De napasturT rele. Ca argintul stricorat,
25 ImY puse in prept sorele cu Ca MaTca Precista ce m'a lasat.
[racjele.
Tata lumea se uTta cu drag
[la ele.
Refetti : Se descants de trey orl in apa neinceputa, cu busuToc.

www.dacoromanica.ro
 VRA,T1 681

VRAJA DE DRAGOSTE
(VARIANTA)

Cu les de Chr. N. Tapu de la Constantine IOn Radol din Valea-cu-apitGorj.

Pleca (cutare) MaYca Precista de inane drepta
Pe cale, pe carare [il lug,
Se intalni cu Marca Precista In spre r6sarit cu el plea,
[in cale Cu sOrele 11 incinse,
Si de mama l'a luat 35 Cu luna 11 cuprinse ;
5 Si 'n guru l'a sarutat. Cu buciumul buciuma,
In feta la judecat, Dragostile le aduna,
$i cu glas l'a intrebat : Intr'o Ora de ape le bagA ;
Ce te varcare§tr, Pe d'alba pelita,
Ce te olecare§tr (cutare) ? 4o Pe 'Agra cosita,
10 Cum nu m'a§r varcari, Le a§ecla.
Cum nu m'a§T olicai ? IY puse In dor umereT,
a de facaturr, Dor luceferer,
De aruncaturr, Se urta lumea cu drag la er.
De scaldaturr, 45 Si (cutare) sa fie v6clut,
15 Eu sint manj it Lumit,
Si pe feta inegrit. Cunoscut
Tact (cutare), nu te varcari, Si audit,
Nu te olecai, De tats lumea,
CA eu cu bucTumu am bu- so De tats multimea,
[crumat, De Vita tare,
20 Dragostile le-am adunat ; De tots suflarea.
Pe d'alba pelita, Cum nu pate tine mama far)
Pe negra cosita, [de Wet
Le-am aruncat Si OTa far' de mTel
Si pe tine te-am spalat 55 Si vaca far' de vitel,
25 De facaturr, A§a sa nu pOta tine lumea lu-
De scaldaturl, (minata fare (cutare).
De aruncaturi, Cum se bate calul in grajd
De uricrunr, $i matasa in pravalie,
De spurcaciunr, A§a sa se beta (cutare) de (cu-
3o De WO. b61a, [tare.
De Oa duhOrea.
Refrta : Se descanta in ape neinceputa cu busuroc ; in apa se sting
carbunir din vatra foculuT §1 se clic vorbele :
eCum nu pote frigurosul fare foe,
Secetosul far. ape
Si flamandul fara mancare,
Ada sa nu Oa (cutare) gra cuvintul, chipul, dragostile (cutarura).

www.dacoromanica.ro
682 VRAJI

DESCANTEC DE DRAGOSTE
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Gherghina Dumitru Gadea, din comuna Sacenf

Teleorman.
Ce plane §i to aole§t1 (cu. 40 Pe chipul lul,
[tare) ? Pe sprincenile lug,
Ce sA nu prang §i sA nu m6 Pe titele lug.
[aolesc ? Intre sprincene 'I puse
Eli astA-cy cu eine me prApadesc. Un fagure de mTere
5 Talca, malca m'a urit 45 51-o chita de mic§unele,
51 fermece mi -a fAcut, Se uTta tote lumea
Maca Precista in brate l'a luat Cu drag la ele :
5i la r6sArit cu (cutare) a plecat. Tote fetele,
In brene 1'1 infipse, Tote nevestele,
lc) Pe p6riii it puse. 50 TotI popiT,
Perini curgea ; Top protopopiT,
Pe pidOre de fapt, de muiere Tote priotesele,
Pe Cite [Ii spAla. Tote protopopesele,
De per de mate, Top mirii,
Pe trup 55 Top emira.
15 De pie de lup, Cum se bate limba'n gurA
Pe cap 5i puiT pe bAtAturA,
De pie de tap, A§a sl se bath. (cutare) dup6
Pe nas (cutare)
De pTer de rac, SA se batA,
2Q Pe pidere 6o SA se resbatA
De pIeY de §6rpe §i de brO§te. Dup6 chipul lug,
In spAla Dupe vorba lug,
Il curAta, Dupe averea lug.
De Oa dorea Pen'la el n'o veni,
25 De tOtA putorea. 65 Dracul in el o plesni ;
M aka Precista in brate it la Pen'la el n'o pleca,
5i la resgrit cu el plea. Dracul in el o crapa ;
Dragostile le luA, SA nul fie a bea,
Peste (cutare) le arunca. SA nu'l fie a manca,
3o PAserile ciripTati 7o SA vie cu gura cascatA,
5i pomiT Infloriail ; Cu pi derele be§icate,
Zorile resgrise Cu limba crapata.
51 pe dealurT fugise. Cum sbYarl oile de miel
Nu r6saria pe dealurY, 5i mYei de oT,
35 Niel pe malud, 75 Mumele de copil
Nici pe monastirl, 5i copia de mume,
NicY pe zidirT ; Bivolitele de pug,
5i resAila pe haInele (cutAruia) Pull de bivolite,
pe averea luI, Vacile de vita,

www.dacoromanica.ro
 VRAJI 683

8o Viteil de vaci, Cum se bate limba'n guru

Popii de priotese, 95 Si de bune §i de rele,
Priotesele de popi, Aga O. se bata tutu lumea
Miresile de gilled Si tOtA multimea,
i ginerii de mirese, MaY vertos (cutare)
85 Protopopii de protopopese, (Cutare) sit fie de to veclut,
i protopopesele de protopopi, 100 De tots audit,
Diaconii de diaconese, De to intrebat
Diaconesele de diaconi Seri sema bAgat
Aga su sbiere (cutare) De tOtA lumea
90 De chipul De t6t1 multimea.
De cuvintul 105 Cine'n urma (cutaruia)
De statul, 0 cAlca,
De avutul (cutaruia). Tot urttul sit n Ta.
Reteta : Se descanta in apa de isvor, Dumineca dimineta, la sore
resare, cu o steblA de busuloc. Din apa descantatl se bea §i se strope§te
hainele §i chipul .celui IndrAgostit.

DESCANTEC DE DRAGOSTE
(vArtiANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Gherghina Dumitru Galea, din comuna Sacenl

T eleorman.

Tu laurule, SA resat, sit nu resat

Balaurule, 20 Din deal §i pene'n plai,
Cum te beau tog bAetil de fri- Sa'mi put cununa 'n cap,
[gurl, SA se ulte Vita lumea cu drag ;
Tote fetele, Toti popil,
5 Tote nevestele, Toti protopopii,
$i mi-i tonte§ti, 25 Toti diaconii,
Si mil( cAnte§ti Toti caimacanii,
Aga arni tonte§ti Tote fetele,
Si sa'rni cAnte§ti (pe cutare) ; TOte nevestele,
10 Si cum plesne§ti TOte preotesele,
Si te ve§teje§ti 3o T6te protopopesele,
Si cum arcjY in vetre, Tot mirii,
Aga sa'mi arcli in pietre Tog emiriX;
Inima lui (cutare) SA te puT, sore, in pTept,
15 ResaY, sore ft-AO:ire Iar tu, lunA, in spate.
Cu noue-clecT §i noue de re- 35 Ce'T doT lucefereT
[cji§ore, SA-T puT in umerei
Cu trey rage fa-mi cununa, SA se uTte tote lumea cu drag
SA-mi stralucescl ca tuna. el.
Retetd : Se descantA cu seminte de laur pe vatra focului, repetan,
du-se vorbele de mat sus. ApoT se descants in apA neinceputa de la isvor
cu busuioc verde la s6re resare. Cu apa descantata se strope§te cel ce's%
face de drageste.

www.dacoromanica.ro
684 VRA,71

INTORSURI PENTRU FACERE DE DRAGOSTE

Cu les de Chr. N. Tapu de la baba Gherghina Dumitra Glides din SscenrTeleorman.

Ce te plangY §i te aole§tY (cu- Cum tare secerea asta tOte r6-

[tare) ? [dele
Ce sa nu plang §i sA nu m6 Tote bucatele,
[aolesc 7 Si se usuca,
Eu astaclY cu dile m6 prapa- A§a O. se tale §i sa se usuce
[desc I [si A. se desfaca
Talca, maYca m'a urit 3o Tot uritul, tot facutul,
5 Si fermea mY-a facut. Tot datul,
Malca Precista 'n brate m'a Tot aruncatul,
[luat De la vecine,
Si l'a riul luY Jordan m'a ma- De la streine,
[necat, 35 De la cumnate,,
Si m'a speat, m'a curatat De la surate.
De tOte uricIunile, Iar (cutare) sA r6maYe curat,
o De Mote spurcaciunile, Luminat,
De tot datul, Ca steaua din cer,
De tot aruncatul, 40 Ca fl6rea din camp,
De la streine, Ca argintul stricorat,
De la vecine Ca aurul suflat,
15 De la cumnate, Ca Malca Precista
De la surate. Ce 1-a dat.
Cum sparge plugul brazdele 45 Si (cutare) sA fie spurcat
Bozii §i tote radacinele, Si in soma nebagat ;
Marking, SA fie sculpat de tOte
20 CYuliniY, Clorile, de tote cotofenile
Aga sa se sparga §i sl se tale Si de tote paserile.
[tot faptul, 5o SA fie ca gunoiu dui:16 u§a
Tot datul, Si ca la o vita o capu§a ;
Tot aruncatul, Si ca un sac v6rgat,
Tot uritul, Pe gard aruncat
25 Tot facutul. Si in soma nebagat.
Reteta : Se descanta cu secerea §i fTer de plug intr'o old cu apa.
Cu apa vrajita se scalds cel carul se intOrce de dragoste. Scaldaturile
se arunca la respantil (unde se intalnesc trey drumurl).

www.dacoromanica.ro
 VRAJL 685

DESCANTEC DE URIT

Cu les de Chr. N. Tapu de la Simina, GresiaTeleorman.

Tu stea logostea,
Tote stelele sa stea;
NumaY stdua luY (cutare) sa nu stea.
Sa umble prin tote zahanalele,
5 Pe la the cotele §i privatile,
Sa adune puterile.
Cum pute zabanaua de gone§te cainii,
Ada sa se gonesca §1 sal fuga (cutare) de ( cutare);
Si cum fug ingeril de cotet §i ganief,
m A§a sal se huiddlasca (cutare) cu (cutare).
SA se gone sca
Si sal nu vorbiasca.
Si cum nu pOte pune judicatoriT, tarenda§if §i boYeriY
Masa la u§a privatiY,
15 Tot a§a sal nu mg puYe (cutare) cu (cutare)
Cina la masa-I §i la masa-Y sal nu vad,a.
Reteta : Se descanta In apa stransa intr'o Ola de LunY 'Ana Lull!, in
care apa se omOra un puYii de .§erpe §i tot cu ace sta apA se spala un ar-
mAsar la membru §i o bivolita la fatatOre. Cu apa ast-fel preparata §i
descantata se stropesc ceY ce se urAsc.

DESCANTEC DE SCRISA

Cules de Ghr. N. Tapu de la Ilinca Mirtulesa din Ropioril-de-Vede.

Uhu, uhu ! stea, stea. io Unde l'o gasi,

T6te stelele sal stea, Cu cOdele l'o plesni,
Steua (cutaruia) la nopte sal La (cutare) l'o porni.
[nu stea. Cu gura l'o rupea,
Sal se bata in lung §i in lat La (cutare) l'o aducea.
5 $i la noi in sat 15 De-o fi adormit,
SA caute scrisa (cutAruia), SA-1 de§tepte ;
Pin tOte paturile, D'o fi culcat,
Pin tOte casele, SA'l sc6le ;
Pin tote cApataTele, De-o fi in piciOre

www.dacoromanica.ro
686 VRAJI

20 SA1 aduca. Matne aevea sA mi-1 ve4 ;

SA nu-1 dea a manca, La n6pte o veni,
SA nu-t dea a culca, 35 Cu mine o vorbi,
SA nu-T dea a dormi; Marne l'oi isbandi,
SA nu-Y dea a odini, Pe el sal sorocesc,
25 La (cutare) l'o porni. Puricit §i pAduchir de la noue
S1'1 aducA despuiat pin sat, [porcArir,
Pin catnt fArA ctumag, 40 De la noue §erpArit,
SA nu'l pOtA potoli, De la noue brutArit,
Pin' la (cutare) n'o veni. Pe el al soroceascA,
3o ItT fac basmaua colac, SA'l musce §i al pisce
SA mi-1 aducl in cat de olac, Si unde l'o cere sl se ducA.
La n6pte 'n vis al visez,
Reteta : Se descantl cu o batist1 la o stea din spre resgrit sail de
la sore prang. Batista cu care se descantA se pune sub cap $i fata dOrme
pe ea. DacA steua nu se mi§cd din loc se dice a more ursita ; iar daca
se mi§cA §i ,j6c1 steua, e bine ca cel indrAgostit se ins6r1 repede.

VRAJA DE SCRISA

Culesa de Chr. N. Tapu de la Iliana Nicolae Laceanu, din DrapaniTeleorman.

Stea, steulita mea, Cu solzir de aur,

Tote stelele sA stea. TO Si sa te duct la scrisul (cutA-
Tu One 'n d,iuA s1 nu star [ruia).
Si sA umbli lungi§ Cu ciocul sal ciocne§ti,
5 Si curmedis, Cu aripele al plesne§tr,
In lung §1 in lat. La scrisa mea sA'l porne§tT,
Si la not in sat, Jute §i mat de vertos,
SA te fact mare Maur, 15 C'ala 'Int este de folos I
Reteta : Se face de scrisa la stea cu betele, mArgele sail cu un tul-
pan. Cand tinerul cAruta 'I se face de scrisa este sA se insure steua,
dice-se, c5 jOcA §i-§1 mAre§te rad,ele. Der decd scrisul iI este mort, e semn
reil si steua 'T plere §i se crede ca. §i acel finer more.

www.dacoromanica.ro
 VRAJI 6g7

VRAJA DE SCRISA
(VARIANTA)

Gilles& de Chr. N. Tapu de la Volca Anghelache Tapu, din RoOoril-de-Vede.

Stea, stelulita mea, Cu coda al iube§tY,

Tote stelele sa stea, De la masa al plesne§tY,
Numa tu sa nu star, 15 La (cutare) al porne§ti ;
SA umbli in sus ca gandul, SA vie cu gura cAscatA,
5 Jos ca ventul. Cu limba be§icata.
Sa umblt SA nu'T vie a sta,
Din casl SA nu'r vie a manca,
In casa, 20 Pen' la (cutare) n'o da.
Din masa In vis al visez
I0 In mass, Aievea sA'l vecl,
Pen' la ursitu (cutaruta) acasa. Matne 'n zorT sA'l cunosc
La masa al gAse§tY, Si cu el sa vorbesc.
Note : Sa la batista fete care vote§te a§Y faca pe scrisa, se ame-
nintA cu ea la o stea mar luminosA din spre resArit. Sa face batista co-
lac §i se pune sub cap, in locul unde dortne noptea.

VRAJA DE SCRISA
(VARIANTA)

Culesa de Chr.'N. Tapu de la Iona Moldaianca, vrajitOre, din Ro§iorif-de-Vede.

Stea, stelulita mea, Wait gAse§tt scrisa (cutaruia).

Tote stelele sa stea. I o Cu cTocu s'o docnestr,
Iara tu sa nu -star. Cu Oda s'o plesne§tY,
SA to fact un §erpe Maur, La (cutare) s'o porne§ti.
5 Cu codita de aur. In vis s'o visez,
Sa'mr umbli Cara, ATevea s'o veq,
*i 'n lung §i 'n lat, 15 Marne 'n zorT s'o cunosc
*i la not in sat, Si cu ea sa vorbesc.
Notd : Se vraje§te cu batista la o stea din spre resarit. Daca steua,
in timpul cand se face de scrisa, pTere, se. ascunde, se crede ca nu e
bine de tinerul sail tinera care '§1 fac pe scrisa. DacA steua jacl §i '§T
mAre§te raclele, secli ce ca atat tinerul cat §i fata vor fi noroco§t in cAsA-
toria lor.

www.dacoromanica.ro
688 VRAJI

VRAJA DE SCRISA
(VARIANTA)

Cu leo de Chr. N. Tapu de la Stanca Radu Modea din ScriosteaTeleortnan.

Stea, stelulita mea, SA nu-T vie a sta,

Trite stelele sa stea,
Numal trupul t6i1 sA nu stea.
SA te fact serpOtcA,
5 Balaurotca,
Cu totul de aur.
DupA scrisa (cutAruta) te so-
[rocesc,
SA umbli in scurt si in lat,
*i la not in sat,
io DupA scrisul (cutaruta)
De l'ot gAsi in pat,
Culcat
Or in sat la sfat,
Cu ctocul sA-I docnestt,
15 Cu aripile sA '1 plesnestr,
La (cutare) sl '1 pornestl,
Cu limba crApatA,
Cu gura cascatA,
Cu buza besicata.
20 Pen' la (cutare) n'o veni,
SA se bate a plesni,
Rektd: Se descantA cu batista §i cu bete la o stea din spre resarit.
SA nu-T vie a manca,
SA nu-T vie a culca,
25 SA nu-1 vie a vorbi,
Su nu -T vie, a sfatui,
Pene cu mine n'o vorbi.
SA vie trAsnind,
Plesnind,
30 Din guru vApar lAsand,
Pin fete grase 1i frumose,
Ca pin -brOste vtermAnOse;
Pin neveste grase §i frumOse,
Ca pin catele vtermanOse,
35 Descult d'un piclor,
*i cu capul gol,
Pin sat WA sfat,
Si pin caint furu clomag.
In vis sA '1 visez.
40 Atevea sA '1 ved,
Maine in zort sA '1 nAzAresc.
cu el sA vorbesc.
ti

DESCANTEC DE SCRISA
(VARIANTA)

Cu les de Chr. N. Tapu de la Leanca Gheorghe Re lea din FlactiiValcea.

Stea, stea logostea, Pen6 unde o fi scrisa §i oranda

Tote stelele sl stea, (cutaruta) ursat.
Scrisaoranda (cutAruta) sg, Acolo sA gAstasca,
[nu stea. SA prancitascA,
SA te duct din vad in vad, SA amiecltascA,
5 Din sat in sat, To SA odintasca.

www.dacoromanica.ro
 VRAJI 689
In pat sa nu'l lase. Cu nura de nuc,
SA '1 scOle, SA umble ca un harduc.
SA '1 trimeta, La scrisa (cutArura) sa se dila.
Prin sat fArA crumag, In vis s'o viseze,
15 Cu nura de alun, 25 Arevea s'o vadA,
SA umble ca un nebun ; In doe de di,
Cu nura de artar, La resaritul sorelur,
SA umble ca un armAsar ; In glasul cantatorilor,
Cu nura de stinger, In revarsatul zorilor.
20 SA umble ca un finger ;
Re(etd : Se descants cu nulele de alun, nuc, stinger, anar, cad* se
tale Jola dimineta, in revArsatul zorilor §i, cand se tale, se dice :
M6 sculal Jol de dimineta,
Pe roux, pe cet.A,
Pe carare neumblata,
De roux nescuturata.
5 Roua o scuturar
i scrisa o de§teptai
$T-o pornir in sat, etc.
$i se repetA vorbele de mar sus : Stea, stea, logostea, etc. Se des -
cants sera §i dimineta, in spre Jol, in cantatul coco§ilor. Descantecul se
face la o stea mica din spre resArit ; se la apl nelnceputA de la trel
isvdre, repetandu-se cuvintele :
Cum se intalnesc isvorele,
A§a sa se intalnesca (cutare) cu (cutare).

Vol none carbunr,

Ca nou6 gArgaun1,
,
DESCANTEC DE SCRISA CU CARBUNI

Cules de Chr. N. 'rapt de la Leanca Gheorghe Relea, din PacsIValcea.

5 SA vie la nOpte 'n vis,
Alevea s'o ved,
Eil ye aprinsel, Marne in .revarsatul zorilor,
Si la scrisa (cutArura) v6 tri- In glasul cantatorilor,
(miser ; Cu ea sa vorbesc.
Reteta : Se descants cu rested (un lemn de la jug), gAsit in nOptea
lul Sfintu Gheorghe §i in nOptea de Ispas.
Se mar descants cu un teru§ de la leslea calulul §i se repeta cu-
vintele :
(Cum gAsir eii resteul Asta §i cum trage calul la leslea de fen, ala sa
se g5sesca scrisa (cutArula) §i s'o trag6 la casa, la averea, oleabul (cutarura).
Daca nu se .gAse§te rested, se furs §i se dice :
zCum fural eii resteul, a§a sa fur gandurile, vorbele, inima, sufletul
scrisel mele. S'o pornesc, in vis s'o visez, alevea s'o v64, mane in clorr
de di sa vorbesc.
Resteul §i t6ru§ul de la leslea calulul se bags in foc §i dacA se a-
prinde §i arde se dice ca scrisa este bogatA ; dacA este saraca scrisa,
t6ru§ul §i resteul se sting.

44
www.dacoromanica.ro
690 VRAJI

DESCANTEC DE SCRISA CU CARBUNI

(VARIANTA)

Cu les de Chr. N. Tapu de la Petruta E. Nituleseu, Ocnele-Marl.Valeea.

Stea, stea logostea, De-o fi zidar,

Tote stelele O. stea, De-o fi templar,
Steua (cutarula) sa nu stea ; De-o fi dulgher,
Sa umble in lung §i in lat, 15 De-o fi mosier,
5 5i la not in sat. De-o fi careumar,
In tam Turcesca, De-o fi foctionar,
BulgAresca, De- o fi cojocar,
Romanesca, Sa vie, in vis sa '1 visez,
MoldovinescA, 20 Atevea O. 'I ve4,
10 SA aduca scrisa (cutaruta). SA '1 cunosc bine' ales.
De-o fi cismar,
Reteta: Se descants cu tulpanu ; se face covrig §i se utta prin el la
o stea mica din spre resArit. Se dA apoT tulpanul fete sail tinerulur care
'§t-aii fA.cut de scrisa §i '1 pun sub capItaiti §i dOrme pe el.

VRAJA DE SCRISA
(VARIANTA)

Culesil de Chr. N. Tapu de la Maria /slastase, ItomanepciGorj.

Mot, moti§orul meii, Cu ctocurile sal ctocAne§tt,

De and te-am spalat, Cu aripile sa -1 plesne§tt,
De cand te-am pteptenat, 15 Cu Oda al porne§tt,
Nict o slujba nu 0-am _dat. Pe el, pe tats -seil, pe mums -sa,
5 Dar astr sera itT dail slujba [pe fratY §i pe tote nemurile tut.
[mare, Tot de el sA. stea,
SA to fact §arpe Maur SA vie sa me ta,
Cu solzit de aur, De o fi in munte,
Cu doue-spre-clece capete, 20 De o fi peste munte,
Cu doue-spre-gece code, De o fi aid' in sat,
Jo Cu doue-spre-4ece aript, TotT de el sa stea,
SA mere la scrisa mea ursata, ,Si sa vie sa me ia.
De la Malca Precista indrep-
[tat.A.

www.dacoromanica.ro
 VRAJI 691

Reteta : Se descanta in motul fete cu un ac gAlben cu gAmalie. Fata

care'sl face de scrisa isT is per din motul el §i ducandu-se in vatra fo-
culla 11 parleste pe carbuni clic'end vorbele :
«Cum se parleste si arde perul asta in vetre, asa sA sfarae si sA ardA
in pietre inima (cutaruia)o. (De trei or!).
Ape cu acul se intepa perna inainte de a se culca fata i repetA
v orbele :
«Nu to intep pe tine, ci intep scrisa mea. SA nuif fie asta, sit nu-T
fie a bea, a manca etc.

VRAJA DE SCRISA
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Bala§a, vrajit6rea, din RovinartGorj.

In colo spre resArit, Pe el cinTo vedea,

Mare foc se vede. Tot de el sit stea,
Dar pe foc ce era ? 15 La scrisa luT sä vina s'o la.
Tre cazane fierbatOre, Tu pletroTil bAltat,
5 Tre cutite taletore. SA mi-1 aducT prin sat,
Dar foc cine le da ? FAra de slat,
DraciT mint §i ar teril. Pin caInT, fall de clumag.
Il frigea, it ardea, 20 Da le ce'! dAruestT ?
Si in frigare it intorcea, Un., cal din muntY,
m Pe el, pe tata-seii, De unde l-o placea,
Pe el, pe muma-sa, De acolo sal fa.
Pe el, pe popa din sat.
Retetet : Se crapA usa de trel on §i la fie-care deschicletura de usA
se repeta descantecul.
Apoi se legit un semn din carpa fustel sail rochTel celei ce 'sI face
de scrisA-

VRAJA DE SCRISA
(VARIANTA)

Culesa de I. lonescu, abs. seminarist, de la Stana Lungod, com. Opri§orMehedinti.

Cutit, cutitasule, Dar asta sent

De cand te-am alAmat Este o sent mare ;
Si to -am plAsalat, Ill daa o slujba tare,
Si la tigan te-am lucrat To SA umbli din deal in vale
5 Si te-am cununat, Si lungis,
NicY o slujbA nu IT-am dat. Si eurmeclis,

www.dacoromanica.ro
692 VRAJI

In lung §i in lat Prin inima,

$i la no in sat, Pe supt inima,
15 Dupe scrisa mea, Prin ficap,
Dupe ursita mea, 45 Pe supt ficatT,
De ursAtori ursatA, Prin rarunchT,
De Dumnecleil la mine in- Pe supt rarunchi,
[dreptatA. Prin limbs,
SA vie prin sat, Pe supt limbA,
20 Fara de sfat ; 50 Prin dintI,
SA vie prin caIni, Pe supt dintY,
1--ArA de domag ; Prin plele,
Sa vie pe drum lupeste, Pe supt pick.
SA intre in casa porceste, Sa 1-1 bat intre picIOre,
25 Cu punga deschIatA, 55 SA 'Y dea in gand de insura-
Cu gura cAscatA. [Ore,
Eu it impung, SA vie cu portofelul descuIat,
5i it strApung Cu sangele intAritat,
Pe el, pe mama -sa, La nOpte sl '1 visez
3o Pe el, pe tats -seri, Maine alevea sA '1 ved,,
Pe el, pe frate-seil, 6o Cu calul furuind,
Pe el, pe sorusa, Din bice plesnind,
Pe el, pe mosul seri, La mine venind.
Pe el, pe nasu-seri, NicI sA nu mar sacjA,
35 Pe el, pe mahalaua luI, NicT sA nu mai manance.
Pe §i cu cin' s'o 'ntalni, 65 Inima sal sara,
CA ea it bat si '1 strApung Ochil sa -T plesnesca,
$i '1 bat intre piciOre, SA nu -T dea a sta.
SA 'T dea in gand de insura- CAd dacA o mar sta,
[Ore. 11-or intampina.
40 Ca eii it impung, 70 Sangele din nas T -o pica.
5i '1 strApung
Refeta: In tot timpul descanteculur, cutitul se tine in mans, intepand
incetinel pAmintul cu el si apol it bate in pAmint dupa usl §i se cjic cu-
vintele :
La nOpte sal visezI,
Alevea sa'l vecj etc.

VRAJA DE SCRISA
(VARIANTA)

Cul6sa da Chr. bT Tapu -de la vrajitorea 13ilaa, din Rovinarl Gorj.

Nu incind CAcrula de cap,
$i aprind CiOrecil in cur,
Ast pietroiri bAltat ; o Curul de ciOrecT,
$i incind CAmasa de pTele,
5 $i aprind inima scrisuluT (cu- Prelea de cAmasg,
tAruia), Pin rarunchT,
Incind si aprind Pe supt rarunchT,
Capul de caclula, 15 Pen' in plAmanI,

www.dacoromanica.ro
 VRAJI b93
Pe supt plarnani, Tu pTetroiii bAltat
Incind §i a'rind trupul (cutA- SA mi'l aducT prin sat,
[ruTa). FAra de sfat
De o fi in haia Cara, 35 Prin cainT fAr' de ciomag,
SA vin [Ana maine sera ; Tu secere
20 De o fi in asta tara, Cum taT spicele
SA villa pen6 diserA ; i meTele
De-o fi peste munte i granele
IT pun punte, 40 i orzele,
SA treca pin fete frum6se, Asa sa taiil eil tote gandurile,
25 Prin vaduve grase, T6te fAcaturile,
Pen' la scrisul eT acasa. Tote legaturile,
Pe el, pe tats -s6ii, De la tote fetele,
Pe el, pe muma-sa, 45 De la tote nevestele.
Pe el, pe cin' l'o vedea, La scrisa luT srl fie
30 Tot de el sa stea Gandul de ac inainte
i scrisa luT sa vina s'o Ta.
Reteta: Se descantA cu pietroiil alb in foc §i cu o secere. PTetroTul
se arde §i se ciocneste cu secera spunendu-se versurile de maT sus. PTe-
troiul se scote din foc, se pune in pragul use, se pile pe el §i se d,ic cu-
vintele.
Cum nu pote tine lumea si tara pi§atul, asa sa nu tina scrisul (ur-
situl) (cutaruTa) si sä vin maT in grabs. *i cum nu sta usa, asa sa nu
stea scrisul (ursitul) (cutAruTa) pen' n'o veni la (cutare).

VRAJA BOBILOR

Culesa de Chr. N. Tapu de la vrajitorea Tinca Bbl an, din CostqtiValcea.

VoT patru-d,eci de bobT, Dar daca o fi niscaT dataturT,

VoT patru-cleci de fratT, 10 Sail aruncAturT de la muted,
Cum stiti incolti SA 'mf esitT pe nou6,
i lunca §i tara harani, La inima dou6.
5 Asa sa stitT de b6la (cutAruTa). SA v64 bine ca 's datAturT,
De-o fi din sfinte, Din maTni de fomeTe,
Sail din Bile gresite Nu sInt din sfinte, din milos-
SA. 'mY e§itY pe cincT ; [tive.

www.dacoromanica.ro
694 VRAJI

VRAJA BOBILOR
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Iliana Nicolae Saceanu , din DragpaniTeleorman.

Vol patru-cjecT si unu de bobT, SA v6 deschidetT pe nou6 ;

Dup6 cum Stipp sl r6sAritT Daca n'otT gAsi
Si sA incoltill To SA esitl pe cincT ;
Si lumea alba o aranitT, SA v6 inchidetT in prag si in
5 Asa sl stitY [temeT,
SA ghicitT de (cutare). SA v6d bine a nu gAseste bu-
DacA '1 va gasi [curiT.

VRAJA CARTILOR

Culesa de Chr. N. Tapu de la Constantina IOn Rador, din Valea-cu-apaGorj.

Vol dou6-clecl si patru de cArtY, Sa v64 bine cl more ;

SA 'ml stitl, lar de ar avea leacul,
SA 'ml ghicitY (de cutare). SA 'ml cad pe rosu,sa v6d din
De-ar trAi, sA 'ml Tasa pe rosu, [ce are leacul.
5 De-ar muri, sa'EnT tragl pe negru,

VRAJA CARTILOR
(VARIANTA)

Culesa de Chr. N. Tapu de la Dumitra Nedelea, carturaresa pi vrajitOre, in Ce-

taluia, catun langa R.-Valcea.

Vol dou6-4ecI si patru de cArti, Ce pas are,

Dup6 cum jugravul v'a jugrAvit Ce greutate are ,
Si tiparul v'a tipArit, Ce sup6rare are.
Asa sA still, To Are vre-un lee ?
5 Si sA ghicitY, DacA 1-o fi din dAtaturi,
Ce bold are (cutare) ? Sail din aruncAturl,

www.dacoromanica.ro
 VRAJI 695

SA 'tn1 spune1 iara bine, Din ele sau spurcadiunI.

15 SA 'n:11 spunetT, De n'o avea lee sA inchidetY,
Sa 'ml ghicitY, 20 C'o damA ro§ie cu ochil verc11.
De '1-o fi b611 din sfinte,
mmnoTwer

DESCANTEC DE PUS LA STELE

Cu les de Chr. N. Tapu de la vrajitOrea Stmina, din GresiaTeleorman.

Tu, stea, logostea, Peste ape ail suflat.

Trite stelele sa stea ; 15 Apele se limpecha,
Dar steua luT (cutare) sa nu BOlele (cutaruia) se sprijinia.
[stea. De la (cutare) ell le-am gonit.
Sa umble pe tote campurile, In cuTbul berzilor le-am sorocit.
5 Sa adune leacurile ; Tog serpi1 iY reteza,
Ca sOrele m1-a resarit, 20 La puisorl It aducea,
Nou6 surorl au venit, Bolele de la (cutare) se ridica,
Pe (cutare) rail tamaduit, In cumpenile fantanelor le-am
CA cu grapele rail grapat, [ridicat,
to Cu maturile rail maturat, De acolo le-am descantat,
La masa de matase rail manat. In nisipurile marilor le-am
TOte priotesele, [bAgat,
TOte jupanesile, 25 Pe (cutare) ram sculat.
Retetd : Se descants In rachiil Lunea. In rachiti se pune §i trel cAr-
bunT aprin§i §i se sting ; daca carbunii cad la fund este semn riddice-se
ca bolnavul nu se mar scOla 1i cade la o zacere mareiar daca stall car -
bunii d'asuprafara sa se cufunde in acel rachitieste semn bun cum
ca bolnavul are sA se scole indata.

www.dacoromanica.ro
MEDICINA POPULA RA

www.dacoromanica.ro
 MEDICINA POPULARA

Medicina babel Simina vrAjitorea, din Gresia-Teleorman.

Pentru tamaduirea omenilor bolnavY de trany intrebuinteza o bu-

ruiena care este fOrte prima-varateca, numita in acesta parte de loc Deditel.
Acesta buruiena se ferbe in o Ola, ca de o oca, cu yin, pOn6 ce r6mane
ca o litra ; ola ferbe acoperita de a nu r6sufla. Acoperirea Oler se face cu
coca de Nina. Vinul fert cu deditel se bea ca o ce§ca pe cji retie ce se
ispravesce.

Pentru intors la vite, ca sa nu morn vitele, se intrebuinteza o buruien a

numita in acesta parte de loc Laba ursuluT. Acosta buruiena o toca ma-
runt §i o amesteca in tante pe care le da la animale de be mananca.
*

Pentru caderea pe'ruluT (chelie sail plesnete in cap) intrebuinteza o bu-

ruiena pe care o numeste areil.
BuruTena acesta numita areii, o ferbe in apa §i se spala cel bolnav de
ma multe orl pe cap cu apa in care s'a flert buruiana.
*

Pentru descuTatul vitelor cum §i al omenilor (cand nu se pot pi§a),

intrebuinteza o buruiena ce o numesce Perul porculuT. Acosta buruiena
o ferbe in apa in care mar tOrna §i unt-de-lemn §1 o da caldicia de o
bea vita sail omul bolnay.
*

Pentru isbiturY, bOle ce yin des la copiY, bole care incep cu tremurat,
intrebuinteza o buruiena numitg. sancjeeni. Cu acesta buruiena se afuma
copia bolnavY.

www.dacoromanica.ro
700 MEDICINA POPULARA

Pentru OmeniT cart tu§esc mult (tuse din sfinte) intrebuinteza o bu-
ruiene numite edera, pe care o ferbe in vin §i o bea cel bolnay. M aT
intrebuinteze tot pentru tuse rea §i o buruTene numita Terbe mare. Re-
dacina de Yerbe mare se tae in bucetele subtirl §1 se pune in rachiti de
drojdie ca o oca §i sta de se plamadesce trel dile. Dupe acele treT Bile
bea cel bolnav cate 2 4 cescT pe fie-care di pea ce ispravesce rachiul
cel in care se plamadise (seduse) Terba mare.
(Culese de Chr. N. Tapu de la baba Simina In etate de 90 ant, din catunul
Gresia, pendinte de comuna Balta(iTeleorman).

Vindecare de Lingore sat' tifos.

Se Ta treT luminerT §i 'n diva de Sfintu Sava, treT dile pene in Sf.
Nicolae, se duc la biserica §i se pun in credinta la o icOne, fie a
Sfintuluf Sava, fie a altor sfintT ; pe urine se lase de arde o bucata de
vremecat tine slujba in biserica ; Dar luminerile trebue se fie de cera
curate. Pe urme se opresc §i se lege in case §i unde e cine-va bolnav
de striga aTurea, inebune§te, strige a ling6re, se duce §i cere ape §i
aprinde o luminare intaiu §i pe urma de la acesta luminare se aprinde
9icele lante doue luminerT §i din fie-care se se pice treT picaturT de se
fac cu totu noue picaturr. Pe urine se de bolnavuluT se inghita de treT
orT ape §i apol se. se §i spele, iar picaturile de cela din ape se pun sub
perina de culcare.
(Culesa de I. Odor, de la Loma Ghenovici, din Valenl-de-MuntePra.hova).

De oftica.
Se Ta semanta de canepe, bine alesa de pemint, spalata bine, pusa
la foe, fierte bine pene de coltu, pe urine fTerte intr'o celdare curate, §i
apa (zema) ce remane se dea bolnavuluT, dimineta pe nemancate, apoi
la 12 cesurT §1 sera. P6te se la pe di §i o jumetate de oca sa bea. Ce-
nepa se fie prOspata, se nu fie veche, cca surceua veche nu face jar,.
(Idem de la Lenca Ghenovicl, din V5.1enT-de-MuntePrahova).

Tuse rea (nagarescO.

Se Ta tefalug (o buruTena care se gase§te pe camp), se fTerbe ceaiu
§1 se de de but bolnavulul dimineta §i sera. Doftoria asta om6ra §i tu-
sea megaresca §1 o parte din office.
(Idem de la Lenea GhenovicI, din Valenl-de-MuntePrahova).

De scrofurl.
Se Ta gainat de pore luciti-negru §i se amestece intr'o strachinI cu
o lingua de unt-de-lenin frantuzesc se bate bine §i se fArima §i se pune

www.dacoromanica.ro
 MEDICINA POPULARA 70t
Ca oblojell (cataplasmA), in locul, unde 's scrofurile. Daca se urtnez1 a§a
inainte regulat, apoi scrofurile ies ca oul.
(Idem de la Lenca Ghenovici, din Wilenii-de-Munte).

1)urere de masele.
Sa face cearu de jale§iii §i sa ra ca gargara.
(Idem de la Leanca GhenoviciaValenl.

Buba reaHa-buba.
SA ferbe fasole far'dA sare, far'd1 nimic ; sa bate cu lingura §1 sa
pune intre carpe de olanda ca obloje11.
(Idem de la Leanca GhenovicidWileni).

Tranji la ochl onl la seclut.

SA is masgA de icre negre (ceea ce r6mane pe butoill), apoi trel
radAcini de praz, putin ardeiu, apoi trei garnAlii de ridichi. Se face din
tote acestea fum intr'o old §1 acoperindu -se la gur1,de e la ochi sa se
afume; de e la §eclut, sa se a§eze pe Ola cu fum.
(Idem de la Lexica GhenoviehlVitleni).

Pisat In pat.
Trei ou6, cart sa nu fie crApate, stins varul, adica sa se coca in var.
Aceste ou1 se dail la baiatu pi§ecios dA le manancA. Dottoria asta sa
chemA cdoftorie dA slAbiciune de mijloc).
(Idem de la Leanca GhenoviciiiValeni).

Tot de pi§at (variants).

Se duce Lunia cu pi§ecrosu la un gard, care are plet1re (gard cu
nuele) §i is un par, pe care'l pune pe foc §1 pe urma sa pie meciosu
pe el (pe par) cu mare bAgare de semA slit ude pen6 cand n'o mar fi foc
pe el *i pe urmA it pune iar in locul acela, unde a fost §i apoi de buna
sema pi§eciosu nu se mai scapa in pat.
(Idem de la Leanca GhenoviciiiValeni).

De incuiat de ud.
a) Sa se bea zemA de patrenjel fiert (in cantitate pu(inA); sail
b) Siminichie pisata bine, ca sa nu se vacIA §i se amesteca in dulceta.
(Idem de la Leanca GlienoviciiiVilleni).

www.dacoromanica.ro
702 MEDICINA POPULARA

DA nkjit (durerT de urechT).

a) SA pune In ureche usturohl bine pisat §i pus intr'un tulpan, sail

mir se bagA in urechea a cu verme (a§a se crede, ca durerea provine
din causa vermeluT).
b) MAinaligutA calda sail o maslina sl se pule in ureche §1 bolna-
vul s5 se culce pe urechia.
(Idem, de la Leanca GhenoviciiiValen1).

De durere de masele, oil de ureche.

SA Ta brancArita (o buruiana galbena §i lata, care se face pe copaciT
ceT marl) §i se lega cu ea.
(Idem, de la Leanca GhenoviciiiVideni).

De urechi (durere).
S6 Ta gogo§e da pe tufa i se stOrce in urechla, dacA urechea e im-
paslita.
(Idem, de la Lenca Glienovici Val enii-de-Munte).

D6 reumatism.
SAmentA de laur, pusa In rachiii de drojdiT. Se unge eel bolnav la
sore cu el sail se Ta untura de cane (de la hingherl).
(Idem, de la LOnca Glienovicia Valenii-de-Munte).

De degerAtura.
Se pune pe locul degerat fere de pore cu varc.1,4 acrdoblojelA.
(Idem, de la Lenca Ghenoviciii Valenii-de-Munte).

De pecingine.
Se unge cu unturA din caltabo§, fert in noptea de Pa§t.T.
(Idem, de la Lenca Ghenoviciii Valenii-de-Munte).

De umflaturA de pantece.
Baliga de cal cu lapte acru fert §i oblojit, Tar ca interne (pe ding-
untru) se Ta ca 136uturA : cealil de enupere (samenta de brad).
(Idem, de la Lenca GhenoviciiiValenI).

www.dacoromanica.ro
 MEDICINA POPULARA 701

De umflAtura de piciore.
TaulA da alba (inflorita) §i coja de desubt se ferbe. Se la ca b6utura
o lingura de masa pe di.
(Idem de la Lenca GhenovicidValen0.

De negl pe mana.
Cel cu negl sA se duel la bisericl §i sa faca cincr-spre-d,ece manta
la stra§ina bisericil §i apol tinend mina cu negir sa pice pe el apa de
pe stra§ing, §i top' negir se usuca.
(Idem de la Lenca GhenovicidValenp.

De starpirea sorecilor marl.

Burete de placa, cu care §terg copiil tabla, se frige in untura, orT
in jumarr, dar nu da tot §i apol se dd la §orecT, carT mancand buretele,
acesta se umfla in el §i a§a crapa §orecir.
(Idem de la Nip. BoiangiuVdlen0.

De umflAtura de gat.
Castravetl muratr, Wag felir §i facutr oblojela.
(Idem de la Mo§Nit5. BoiarigiuValeni).

Durere de falca §i de urechiA.

Se la o baliga prOspata de vacs ; se dice bine in spuza §1 apol in-
fa§urata bine intr'o carpa curata, se obloje§te la Mid oil la ureche.
(Idem de la Dumitru Popescu din StarChiojd)Buzed.

Descantec de sperieturA.
Se la un blid (un fel de copae cu miner) §i in el se pune spuza §i
se pune la spatele cur sufere §i apol c'o matura aprinsa 'T se da la spate
de trer sail patru orT el- din gura se dice :
Nu ca vacili, ci ca porcir ;
Nu ca vacili, ci ca porcir !
(Idem de la Dumitru Popescu din StarChiojd)Buzeii.

www.dacoromanica.ro
PROVERBE

45

www.dacoromanica.ro
 PROVERBE
ADUNATE, DE CHR. N. TAPU, DIN OLTENIA

NicT din ciocoT om de- frunte, nicT din salcie cerc de bute.
*
Niel din salcie pere, nicT din rAchita vi§inele.
*
NicI turc, nicT turleac : Ta un fleac.
*
Nici tote a doctoruluT, nici tote a duhovniculuT.
*
NicT pe cjracu sA '1 vecjl, nici cruce sä 'IT fad.
*
NicI usturoiii a mancat, nici gura 'T-a mirosit.
*
NicT nu §tii de unde sare Tepurile.
*
Niel lelea cu barnete, nicT badea cu altite.
*
NicT nu e frica de furnica, de Nechita nicT atata.
*
Cum e turcul a§a e §i pistolul.
*
Da-tT popo pintenil, §i bate-ti Tepa cu cAlcaele.
*
MaT bine de cat la anul un boil, maT bine acum un oil.
*
Cine se amesteca in grate, porciT it mananca.
*
Mita, cu clopot nu prinde §oreci.
*
Din codA de calve, nu se face sita de matase.
*

www.dacoromanica.ro
708 PROVEREIE

La cincl-clecT ani sbara §i curcanul.

*
Nu Intinde maT lung picTOrele, de cat e lungs plapama.
*
Pentru un purice nu svarli plapama pe foc.
*
FemeTa nebatuta, ca cobra nefericata.
*
Omul cat trae§te, inveta tura d'ajuns nu dobande§te.
*
Nu e pentru cine se pregate§te, dar e pentru cine se nimere§te.
*
De la un datornic reti, e bine sa e §i un sac de pae.
*
La un car de minte, e bine sa fie §i un dram de noroc.
*
Ards casa mea, dar arda §i a vecinulul.
*
Ca sa piercIT lOreciT, nu da foc morii.
*
Ac §i atA, c'a venit zapciul in sat.
*
La lauda mare, mergT cu sacul mic.
*
Nu se pote fi §i cu varza unsa, §i cu slanina in pod.
*
Hopa, tupa, cat tine nunta ; chiii, vaT, patru-geci de aT. .
*
Fuga 'T ru§inOsa, dar e sanetosa.
*
Ovreul a vrut sA merga §i el o-data calare, §1 atuncT s'a intemplat
Sambata.
*
Paza buns, trece primejdia rea.
*
L'a prins cu mana 'n sac.
*
ChelbosuluT, scufie de mArgaritar II lipse§te ?
*
Apa trece, pTetrele reman.
*
Boul are limba lungs, dar nu pOte vorbi.
*

www.dacoromanica.ro
 PROVERBS 709

Rea e a fi intre ciocan §i HMI

*
De cat ciora 'n par, mai bine vrabia 'n palms.
*
Cine nu vrea sa plamadiasca, cerne tots cliva.
*
Cine se scold mai de dimineta, mai departe ajunge.
*
l2iva de dimineta se cuno§te.
*
Qcihul stapanului ingra§a calul.
*
Cine umbla dupa doui epurT, nu veneza nici unul.
*
Da-mi, Domne, ce n'am avut, sa me mier de ce m'a gasit.
*
Scarpitura carului, vrednicia vatavului .
*
Voda vrea si Hanca ba.
*
Copilul pene a nu plange nu '1 apleca muma-sa.
*
Cainii latra, ventul bate.
*
De unde nu este foc, nu ese fum.
*

Fere§te-te de carbunele acoperit.

SatuluT care se vede, nu-Y trebue calauz.

*
Cine are barbs, are §i pieptene.

Mai ! S'a suit scrofa in copac.

*
Bre ! A prins mamaliga cOja.
*
Dupa cum e sacul, a§a e §i peticul.
*

Cum vrei sä mesori altuia, a§a ti se mesora.

*
S'a maniat vAcarul pe sat.

www.dacoromanica.ro
710 PROVERBS

Ce §tie satul, nu §tie barbatul.

*
A intrat badea ca intr'un sat pustiii,

Cel ce incepe multe, nu isprave§te nimic.

*
Nu lauda singur faptele, cad pIercll rodul.
*
In urma batAlieT, multi' voinicY s'adunA.

Mal bine cu un volnic la paguba, de cat cu un mi§el la ca§tig.

*
Ce til in mang nu e minduna.
*
Satulul, nu crede pe cel flamand.
*
Mina care codcocode§te, nu face mil.

Cine tot alege, dese -orl mil culege.

*
Cate capete, atata idel.
*
TOta pas6rea pe limba el plere.
*
Cum se a§terne omul, a§a se culca.
*
0 InvoIala stramba e mal folositore de cat o judecata. dreptl.
*
Gaina b6tranl face zema bung..
*
Fetile mart dupa ur§T numaT nu merg.
*
eozle dracul in deal §i restornX carul in vale.
*
Popa nu Oa de dou6 or pentru o baba sura.
*

Daca nu curge, macar se picura.

*

In Cara orbilor, cel cu un ochI e imp'erat.

*

'Maria pe mana se spala, §i amendou6 spala obrazul.

www.dacoromanica.ro
 PROVERBS 711

Spala -'tl rufele in ograda-ll §i le intinde pe funia ta.

Orr cu capu de pletra, orI cu pletra de cap.

*
Cul cu cur se scote.
*

Cine umbla cu mlere, i§l linge degetele.

Caput plecat, nu-1 tale sabia.

*
La 136tranete s'a calugarit motanul.
*
Pisica, cand nu ajunge la slanina, dice ca pute.
*
De departe trandafir, d'aprOpe ni§te §tir.
*
Vede paTul in ochiul vecinulul, §i nu vede barna in ochiul sea.
*
Lupul, unde a tnancat odata mIelul, cearca nou6 and a§l gasi hrana.
*
Nu se sperie lupul de pTelea oil.
*
Omul bland fuge ca racul, cand da peste huet.

Vrabia malaia viseza §i calicul praznicu.

*
Vrabia tot pul arata.
*

Schimb area Domnilor, bucuria nebunilor.

*
Pe§tele de la cap se impute.
*
0 mincluna ciocoYasca trece in Cara unguresca.

Bobe calatore nu are s6rbatore.

La lauda mare mere cu sacul mic.

Nu vorbi de funie in casa spanzuratulul.

*
Tata rus, mama rus, numal Ion moldovan.

www.dacoromanica.ro
712 PROVERBE

Ochil ved, inima cere, L e folos a nu-T putere.

Unde o legs, *i unde o dere.

*
Se pete pazi un sac de purice, o turma de epurT, dar nu o fimee.
*
Incetul cu incetul se face otetul.
*
Ce esa din pisica, §Ored prinde.
*
Cine nu a gustal amarul, nu §tie ce e zaharul.
*
Bate fierul, cat e cald.
*
Nu pune mana, unde nu itT fierbe ola.
*
Calul, pu§ca §i fimeTa nu se'nprumuta.
*
Ursul nu jOca de buna voe.
*
Bate §aua sä pricepa Tepa.
*
Rade dracu de porumbel, §i nu se vede pe el.
*
Un nebun zvarla o pietra in apa §i clece inteleptY nu o pot scOte.
*
Bola din nascare, lee nu are.
*
Cum e tanda, a§a e §i Manda.
*
De nevoe, saT §i'n patul altuYa.
*
Vremea vinde lemnile, §1 nevola le cumpera.
*
Lupul schimba perul, dar naravu ba.
*
Limba e §i dulce §1 amara dup. fapte.
*
A trait tra!ul, a mancat malaTul.
*
Cine vra sa §ada intre doue scaune, cade intre ele.
111

www.dacoromanica.ro
 PhOVERBE 713
Fimeile nemustrate, ca bucatele nesarate.
*
Muntele a Mat un sOrice.
*
Calul are patru picTOre si poticneste, cu atat mai mutt omul el nu
are de cat doue.
*
A fugit ca dracul de tamae.
*
Cine pote ose rode, cine nu nici carne mole.
*
De frica vrabiilor nu semana malaiii.
*
Branza buna in burduf de carne.
*
Cu pestele mic, princli pe cel mare.
*
Nu face din tintarY harmasari.
*
Omul baran si nebun, lega-1 la gard §i -T da fen.
*
Nu s'a vedut cal verde §i Grec cu minte.
*
Cu multe incise, r6mane copilul cu buricul netaiat.
*
Greil a fi baba frumosa, copil cu minte, §i doctoriT bune.

Ierba rea nu pTere.

*
Butuguroea mica restorna carul mare.
*
La un car de Ole, e destul o lovitura de maciuca.
IP

Calul de dar nu se cauta in gull.

*
Betivulul §i dracu IT esa cu oca innainte.
*
La betranete place vinul vechT §i fetile tinere.
*
Nu fi pentru uniT muma, pentru altii ciuma.
*
Omul cauta lee, unde simte al doare.
*

www.dacoromanica.ro
714 PROVERBS

SA nu dea Domnul omului cat pote rabda.

*
Unde dA §i unde crapA.
*
Cum sameni, a§a §i culegi.
*
Lauds -te gurA, a alta nu se indura,
*
Sabia are dou6 tai§urY, cine vrea sA o intrebuinteze.
*
Ulciorul nu merge des la apa.
*
Cine are carte, are §1 parte.
*
PloYa din Maiii, face malanl.
*
T6te pas6rile cate zbot', nu se mananca.
*
Fapta buns nu cere lauds.
*
PAze§te singur, daca vreT §i Dumnecled sA to pAzesca.
Mil

*
Cine gre§a§te, tot ormanul glOba plAtesce.
*
Cand dol se sfAdesc, al triilea ca§tiga.
*
Paza bunA, trece primejdiea rea.
*
Rafuela de a-casa, nu se potrive§te cu acea din terg.
*
Cui este pica dosA, sä poftescA la mass.
*
Dou6 sabiY ascutite, nu incap intr'o singur teca.
*
Cine 'ti zvarlA o pl6tra, zvarle-Y o paYne.
*
0 nuntA posomorita, e ca o babA garbovita.
*
Mortul de la grOpa nu se 'ntorce.
*
Sarpele de case mal mult venin lass.
*
Limba nu are Ose, se InclOre dup6 gam!.

www.dacoromanica.ro
 PROVERBE 715
Pea la Dumneclea, sfintii 41 Tait sufletul.
*
Cine saps grOpa altula, pica intr'ensa.
*
De unde nu e, nicY Dumneclea nu cere.
*
Fie-care i§i trage cenu§a, sub turta lui.
*
Val' de casa omuluT, cand dracul I§Y vira codita.
*
Vaca care cla cu piciorul in donita, e maY bine sa nu fie laptosa.
*
Vorba bunA mult aduna, vorba dulce mult aduce.
*
Omul muncitor de pane nu duce dor.
*
0 scantere e de ajuns, ca sa arda gireda tntrega.
*
Cine alerga intre pail, se 'ntepa in unul.
*
Pe unde a sarit capra, Yedu sare §i maY sus.
*
Omul picat in apa, nu'Y pasa de plOYe.
*
Dupa resboid, multi vitejY s'arata.
*
NebuniT turbura apa, §i inteleptil pascuesc.
*
Lene§ul cata lucru, dar nu dore§te sal gasesca.
*
CaYnile ce std in bucatarie, nu e pentru venetorie.
*
Pisica maY blanda zgarie maY reit
*
Omul cand e sa se innece, se acata §i de un pea.
*
Obraznicul mananca praznicul.
*
Cu rama mica se prinde §1 pe§tele mare.
*

Cu doue bucatarese, ese cYorba prea sarata, on nesarata.

*

www.dacoromanica.ro
716 PROVERBE

Din orl -ce lemn, nu se face buclum.

*
Spinul, pen6 a nu cre§te, nu se dizvale§te.
*
Eftin la Mina, §i scump la Orate.
*
Calul b6tran_nu se 'nvat a merge la umblet, (buestru).
*
E grea bola, cand e punga gold,
*
Nu umbla cu mata in sac, ca 'I se v6c1 unghiile.
*
S'a prerdut cinstea, ca pisica la Ola cu zmantana.
*
Omul bun e ca paYnea cea de grad.
*
Pe din fata te Tinge, pe dindos te frige.
*
Nu caut cinstea caineluT, caut a cui e cainile.
*
Cine m6 vede cu un ochiii, eti it v6d cu doi ()chi, cine nu, eil void atita.
*
Naclejdea pe fuga, cetatea in tufa.
*
E deprins cu nevoile, ca tiganul cu scanteile.
*
Fie care §tie, unde it strange cizma.
*
E mai aproape cama§a, de cat sucmanu .

U§or e a dice placinta, dar e mult 0116 a se face.

*

Capul luT a maT fost la o cl'Ota de rachita.

*

Cumintele fagaduesce §1 prostul tiage nadejde.

*

Hai, cumatra, cum o fi, ca cumatru nu o mai §ti I

*

Tad, barbate, crede ce iti spun eil, §i nu crede ce iti spun alp.
*

Fie care traje jaratice la ola ltd.

www.dacoromanica.ro
 PROVERBE 717

Cand ti-T gura amara, cauta se o indulce§tY, ca apol, cand e dulce,

orl cine o saruta.
Geaba vii, geaba te ducT, geaba rupT cele opincT
*
Daca nu-1 noroc §i parte, geaba te maT scolT de nOpte.
*
Nevoea te duce, pe unde nu ti-e voea.
*
Capul sa fie sanatos, belelile curg garla.

Barbatul multe dice, dar fimeTa la dos le duce.

Caini le care latra, nu mu§ca pe furi§.

Fere§te-m6, DOrnne, de prietinT, cad de du§manT m6 voT pAzi ea.

Apa trece la matca, §i omul la tepa.

Sangele apa nu se face.

*
A§chia nu sare departe de trunchiii.

NuT frumos, ceTa ce-f frumos, dar e frumos ceTa ce e placut.

*
Nu-T frumosa, da-T hazosa.
*
Bate apa, sä aleaga unt.
*
E sama sä nu te inned, ca tighnul la mal.
*
Face gatul leTcN, §i panticele balerca.

Pea a nu te pali cu capul de pragul de sus, nu ved,T pe cel de jos

Ia luat apa de la marl.

*
Nu m6 calca pe picTor, ca eu §titi de ce ti-T dor.

Nu e bine unde cants gaina Tar nu coco§ul.

De la un datornic r65, nu veT lua nimic de cat la puntea raTuluT.

www.dacoromanica.ro
lig PROVERi3E

La cel bogat §i dracul merge cu colacT.

Unde omul bun a pus mana, a pus §i Dumnecjeti mila.

Totl graba stria treba.

Mincarea de diminetA, insuratu de tin& nicI o data nu stria.
*
Omul lacum e ca §i calu : care cum trece drumul Tar flamancle§te.

A fe§telit bAtul de amindoua capetele.

La a§a cap, a§a cacTulA.

Nu da vrabia din palms, pe cTara din par.

Cel tanAr crede : cate clore zbora tote sA manancg.

Omul cade dintr'un copac §i tot maT sta putin.

Nu se Tail dou6 pTeT de pe un boll.

Multe am tras §1 m'am ras ; nicT d'aceste nu m'oI tunde.

Feresca Dumnecleil pe om de gura satuluT.

Calul unde te trantesce, acolo bate-1.

IntaT judeca-te pe tine, §'apoT judeca pe altiT.

Calul §i fimeTa sa nu le daT pe mana altuia.

*
DacA ve1 §ti, de tote, ImbAtrene§tT fara vreme.

BArbatul §1 calul sA nu'I cre4T, cand ItT pare ca merg maT bine, atuncl
te trantesce.
TAranul munce§te tot anul, ca sa capete banul.
*
'I-a mers bine omulu!, ca 'f-a cantat cucul in fatA.

VaI de el, cand s'a sculat, pupaza 'T-a cantat.

La cheltuell marl, unde merge mia, merge §i suta.

www.dacoromanica.ro
 PROVER1311 7t9
Cine semena vent, culege furtungt.

Averea strangetoruluY, trece in mana cheltuitorulul.

*
Ape le mid, fac riurile mad.
*
De cat slugl la docoT, maY bine cYoban la oY.

Adese-orl norocul §i '1 face omul.

Nu e nimine cu harzopul coborit din cer.

Adese-orY drumul cel maY scurt e cel mar lung.

S'a perdut §i drumul §i cArarea.

Sermanul, a ajuns la sapA de lemn.

*
Bine e a se alege o-data bobul din mazare.
*
Ce dA mana dreptA, nu trebue sa §tie cea stanga.

MaY bine de cat o ruda in depArtare, maY bine un prieten in apropiere.

*
Bola cunoscutA, e pe jumetate tamaduitA.
*

Trebue sA manand cu cine-va un car de sare, ca sl '1 potY cu-

n6§te bine.
"
Drumul drept te duce la tints, ocolurile, cotiturile te fac O. rAtace§tr.

E deprins la terg ca boul luY Varnay.

Nu e bun coda care a maT slujit la un topor.

*
FlAmandul, codril viseza.

Na-t'o bunA, ca t'a dres-o.

*
Cat de bland sl fie motanul, tot sgarie cand se manie.

Tot unul.§i unul, facutY ca pe sprancenA.

www.dacoromanica.ro
726 PROVER1311

Cu miere se prinde mu§tele.

Vorba multa, saracia omuluT.

Fere§te-te de o fats mare 136trana, ca §i de o vacs impung6t6re.

Un m6r putred, strica, o gramada mare de mere frumOse.

Nu aduce anul, ce aduce cesul.

OrT-ce treba, lasata pe trandela aduce paguba.

De omul hursuz, tae pela §i fugT.

E e mare necaz, cand fOrnea nu 'tT da ragaz.

Nu o ajungi la bete, daca nu al spete.

Pe calaretul bun, it trantesce calul.

Omul trebue sa la bine sema cand sburatace§te din cuTbul parintesc.

Omul harnic, ager, cauta a aduna la bogatie, ca furnica harnica la

mo§oroTti.

Numal Om to el la trinta, cu pardalnica sorts.

A§a e rota lumeT, uniT se sue, altiT se cobora.

Cine se frige cu bor§, sufla §i in Taurt.

Nu e grabs, ca doar nu dail TurciT,

Sluga harnica, ce 'T trece printre degete da §i stapanuluT.

Om fara capateT : nici ate', nicr purcel.

*
Cine a pTerdut cinstea, da-1 colac §1 luminare.
*
Nu e m6rte fail pricina §1 nunta fara mincTuna.
*
Omul prost, daca nu e fudul, nu are nici un haz.
*
FTerul cat de tare tot la foc se mole.
*

www.dacoromanica.ro
 PROVERBE 72 1

Bucatarul cel mar bun e fomea.

*
Nu e dracu atat de negru, cum it fac.
*
Judecatile adesea-orr te scot la covrigr.
*
SA mergem inainte : cum a fi tergul §1 norocul.
*
Nu pOte fi negutator §i vrajitor.
*
Nevoile nu te intreba, ce vrista aY.
*
Buna sa fie gaina mea, tot mar bung. pare a fi a vecinulur.

Fie parnea cat de rea, tot mal buna e in Cara mea.

*
Pisica se invata de mica, cum se prind §Orecir.
*
Un singur du§man e destul sa darame ce a lucrat o mie de prietinI.
*
Cine cere, nu pTere, dar Ilia bun nume n'are.
*
Mrelul bland suge la dou6 ol.
a
Fie-care graunta are faina, dar are §i tarita.
*
Capra sare masa, Tecda sare casa.
*
Cate bordeYe, atata obicere.
*
Mar bine trae§te un sarac lipsit, de cat un bogat sgftrcit.
*
Un reit nicr o data nu vine singur.
*
De ceTa ce se teme omul, nu scapa.
*
Cu prea multA grabs, nu fad multA isprava.
*
NicT prea econom, nicr prea galantom.
*
Sgarcitul nicr pe el nu se procopse§te, nicr pe altul nu folose§te.
*
Spala-mr cojocul, dar nu mi-1 uda.
*
Gaina unde scurma, acolo se hrane§te.
*
46

www.dacoromanica.ro
722 PROVERitE

Gaud sorile intra pe ferestra, doctorul ese pe u§ä.

*
Cu chibzuTala dai ? A Y.
*
Tote lucrurile trebue sa fie la vremea lor, §1 zApada e buns, cand
vine la vremea el%
*
Unde nu e cap, vaY de picYOre.
*
Prostul crede pe orT-care maY prost de cat dinsul.
*
Satul arde §i baba se pTeptana.
*
Cine nu aduna pentru sine, aduna pentru altil.
*
Dracul nu face bisericY.
*
Multe florY sint pe lume, dar patine mirOse.
*
Nu e sat fora calm.
*
Tacerea e ca mYerea.

Cine se lauds ca nu e mincYunos, trebue creclut pe jum6tate.

*
Penh se vie pofta bogatuluY, ese sufletul saracului.
*
E nebun cine da pas6rea din palmy pe cea din gard.
*
Unul nu gase§te pod pe apa, altul nu gase§te apa de b6ut.

Cand norocul I§T schimba pasul, nu aduce anul ce aduce cesul.

*
VaY, cand lupul ajunge cYoban la or I

Imprejurarea face pe boll.

*
CeT ce furs, ace maY tare jury.
*
Capra e ralOsa, dar tot tine coda in sus.

S'a facut agurida Miere.

Corb la corb nu-§T scOte ochiY.

www.dacoromanica.ro
 PROVERBE 723

Prinde hotul, cand i vine, cd to prinde el pe tine.

*
Betivul se'nvata cu betia, ca §i talharul cu hotia.
*
Hotul gTura ca a glumit, cand vede ca l'ai dovedit.
*
Rai cu r611, dar maT r6ii fall. WI.

Omul prost nu vede padurea din causa copacilor.

*
Obrazul subtire cu cheltuTala se tine.
*
Averea sgarcitul trece in mana risipitorulul.
*
Tot patitul e priceput.
*
OmuluT de mult bine, IT vine a sburda.

Fie-care cauta sa alba icOna la care se inchina.

*
Pe capu bun sta bine §i o caciula rupta.

Tomna se num6ra bobocir.

*
Vroesce a lua carbunele cu mana altuia.

Frate, frate, dar branza e pe banY.

Dragostea nu se face cu sila .

*
Pe langa un lemn uscat arde clece vercji.

Cine §tie carte, are patru ochT.

Omul Inv6tat are stea in frunte.

Vorba de r6ii maY lesne se crede.

Dintr'o vorba it aprinc,1T pare in cap.

Cu lingura itT cla dulceta, §1 cu coda itT scote ochiY.

Omul Intelept IV cumpera vara sanie §i lerna car.

www.dacoromanica.ro
724 PROVEREE

Cine intrebA, nu gre§e§te.

Prieten bun e acela care da sfaturT bune, iar nu acel ce laucla ne-
buniile.
*
Lucrul de acjr nu'l lasa pe maine.
*
Spune'mT cu cine to insote§ti, sa-ti spun cine e§ti.

La inceput orT-ce lucru e greii.

Scumpul maT mult pagube§te, iar lene§ul maT mult alerga.

Picatura mica, sfarma pIetra mare.

Ce invetT la tinerete, aceia §tiT la baranete.

La placinte inainte, la r6sboiti inapoY.

Cine mult grae§te, la multe se gre§e§te.

*
Cine se Tute§te, curansl ostene§te.

Ce tie nu-tT place, altuia nu face.

Omul la manie, cade in nebunie.

Nerodul intaiii grae§te §i apoY se gande§te.

Lenea e cucona mare, care des nu are demancare.

Strange ban albT pentru Bile negre.

Dreptatea ese ca undelemnul asupra apeT.

Prietenul la vreme de nevoe se curiNte.

Cine nu se ru§ineza de omenT, nu are frica de Dumned,eil.

SA aYba omul ru§ine, cand face rAii, iar nu cand face bine.
*
Limba indulce§te, limba amare§te.

www.dacoromanica.ro
 PROVERBE 725

Nu e bine sä se laude cine-va prea mult.

*
E bine a sta la mijlocul mesiT, §i la capetul Ord.
*
S'a bagat sluga la darlOga.
*
M'am dus sa'rnT v6d mortea cu ochir.
*
Boil and §i caii mananca.
*
Lasa-m6 in casa, lasa-m6 sub pat, lasa-m6 'n pat.
*
Vino, necazule vino, dar vino singur.
*
AT sa dezlegi funia de la par.
. *
Unge osiea, ca sa nu scartie rota.
*
Mama socra, pOma acrd.
*
A intrat in sat, cu hartiea in protap.
*
Mare'T Dumnecleii, dar meter e dracu.
*
Tiganul §tie ce e §ofranul?
*
N aravul din fire nu are lecuire.
*
Are sa ajunga a umbla ca paraua din mans in mana.
*
El Ta dat tita intrega, nu numaT gurguTu.
*
MY-a venit apa la mora.
*
GradinaruluT nu vincIT castravetT.
*
Sita noun §ade in cut
*
Nu e de sama, e un papa lapte.
a
To prooroci! dupit Hristos sint mincino§T.
*

www.dacoromanica.ro
726 PROVERBE

Trenche, flenche, &TY leY pAreche.

*
Butea plina nu se aude ; butea gOla mare vuet face.
*
Mort, copt, bea, popo, aghTazma.
*
Nu zvarli undelemn pe foc.
*
Fa-m6, mama, cu noroc, §i me zvarla chTa r in foc.
*
Dou6-spre-d,ece meseriT, trey-spre-clece saraciT.
*
IY umbla gura, ca o mega stricata.
*
Cand lupul imb6trane§te, totT catalandriT I§T fac ris de densul.
*
Nu scutura copacul sä pice fructele copte, lass -le sä pice de la sine.
*
Merge feu : s'a incurcat itile.
*
A dat cu o§tiea in gard.
*
Nu'l departe cotea de Yepure.
*
Gura pecatosuluT, adev6r grae§te.
*
Nu se pate tine bine pe picTore, nefiind de 4ilele tote.
*
Ia crapat obrazul ; dar ru§inea tot nu r-a perit.
*
Cauta nod in papura.
*
Jidanul nu dä nimic nicT pe trecut, nicT pe viitor, ci numal pe present.
*
A ajuns cutitul la os.
*
Fie-care sac, i§1 gase§te peticul.
*
Cum vrel sa masorT altuTa, a§a ti se m6sOra.
*
S'a maniat vacarul pe sat.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro